Examen Metodisti Elena Suditu
Transcript of Examen Metodisti Elena Suditu
Page | 1
Nota 1
Nota 2
Media
PORTOFOLIU DE EVALUARE
PENTRU CURSUL DE FORMARE
ÎN OCUPAȚIA DE METODIST
Nume candidat :
Prof. Elena SUDITU
Buzău
2010
Page | 2
CUPRINS
1. CONTEXTUL INSTITUȚIONAL ÎN CARE ÎMI DESFĂŞOR ACTIVITATEA .................................... 3
Scurt istoric ............................................................................................................................................... 3
Trăsături caracteristice (15 septembrie 2009): ......................................................................................... 3
Resurse materiale ale unității şcolare ....................................................................................................... 5
Profilul şcolii .............................................................................................................................................. 6
Analiza mediului intern ............................................................................................................................. 7
Predarea şi învățarea ............................................................................................................................ 7
Resurse materiale şi resurse didactice ................................................................................................ 10
Rezultatele elevilor ............................................................................................................................. 11
Consilierea şi orientarea vocațională a elevilor .................................................................................. 11
Cultura organizațională ....................................................................................................................... 12
Viziunea Colegiului Tehnic Buzău............................................................................................................ 14
Misiunea Colegiului Tehnic Buzău .......................................................................................................... 14
Analiza Swot ............................................................................................................................................ 15
Ținte strategice ....................................................................................................................................... 17
2. PROCESE SPECIFICE CONTEXTULUI INSTITUȚIONAL DESCRIS ......................................... 18
3. PROBLEMA IDENTIFICATĂ ÎN TIMPUL DERULĂRII FLUXULUI UNUI PROCES ........................ 19
4. ANALIZA PROBLEMEI IDENTIFICATE ....................................................................... 19
5. SUGESTII PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI PROCESULUI .................................. 20
ACTIVITĂȚI (Grafic Gantt) ........................................................................................................................ 21
Page | 3
1. CONTEXTUL INSTITUŢIONAL ÎN CARE ÎMI DESFĂŞOR ACTIVITATEA
Sunt profesor de ştiințe socio‐umane la Colegiul Tehnic Buzău, un liceu cu o populație
şcolară mare, ai cărei elevi provin din medii socio‐culturale diferite.
Prezentarea unității de învățământ:
• Unitatea şcolară: COLEGIUL TEHNIC BUZAU
• Adresa unitatii: Str. ALEEA INDUSTRIILOR, Nr. 5, BUZĂU
• Localizarea geografică a şcolii: Colegiul Tehnic Buzău se află în zona industrială a
oraşului, în curtea METAPLAST S.A.. Colegiul deține şi un corp de clădire în bariera Brăilei (fosta
şcoală nr. 3)
Scurt istoric
Colegiul Tehnic Buzău a fost înființat prin Hotarârea Consiliului de Miniştri nr. 1219 din
1973 sub numele de Liceul de Chimie nr. 2.
În ianuarie 1973 liceul a primit o notă din partea MEFMC prin care se anunța
construirea unei unități şcolare care se compune din: 8 săli de clasă,un camin cu 450 locuri,
cantină cu 200 locuri pe serie, sală gimnastică, ateliere şcoală.
Denumirile liceului:
* Liceul de Chimie nr. 2
* Liceul de materiale de construcții nr. 7
* Grup Şcolar Inddustrial Materiale de Construcții
* Colegiul Tehnic Buzău
Trăsături caracteristice (15 septembrie 2009): Populația şcolară:
Număr de elevi 1438 în creştere
Număr de clase 63
Mediul de proveniență 60% rural, 40% urban
Personalul şcolii:
Didactic
Page | 4
√ Titular 70
√ Suplinitor 45
Nedidactic 22
Auxiliar 10
Calitatea personalului didactic:
Calificat 115
Necalificat 0
Cu performanțe în activitatea didactică 90%
Absolvenți de cursuri de formare/perfecționare 100%
Continuarea studiilor 15%
Indicatori de evaluare a performanței şcolare ‐ cantitativ şi calitativ:
Rezultate şcolare: 30% slabe, 40% bune, 30% foarte bune
Procent de promovabilitate la examenele naționale :
√ iulie 2009 (înscrişi 205, promovați 23, procent 11.76%)
√ septembrie 2009 (înscrişi 224, promovați 114, procent 58.46%)
Ponderea elevilor cu rezultate la concursuri şi olimpiade şcolare: 5%
Procentul elevilor care trec la niveluri superioare de învățământ: 60%
Comportament social: bun
Disciplină: bună
Absenteism: 5%
Rata abandonului şcolar: 0,2%
Probleme comportamentale: nu sunt cazuri deosebite
Încălcări ale legii: foarte izolat
Activități sociale şi culturale: foarte dese
Satisfacerea cerințelor părinților: 70%
Numărul de cereri de transfer: 10 – 15 elevi
Posturi ocupate: toate
Rata mişcării personalului didactic: 3%
Page | 5
Resurse materiale ale unităţii şcolare Numărul sălilor de clasă: 16+5
Numărul laboratoarelor şi cabinetelor: 11
Numărul cabinetelor de informatică: 2
Conectare la internet: Da
Bibliotecă şcolară ‐ număr de volume de carte: 21.000
Ateliere pentru instruirea practică ‐ grad de dotare: 12 ‐ în curs de reabilitare
Cabinet medical: 1
Cabinet de consiliere: 1
Spații sanitare: 8
Starea clădirilor, număr corpuri 5 ‐ bună
Clădiri reabilitate total: 3, în curs de reabilitare: 2
Nivel de dotare cu resurse educaționale, etc.: bun
Managerul şcolar este profesorul viitorului şi trebuie să‐şi asume rolul de formator ca să
descopere unicitatea individului într‐o diversitate extraordinară de personalități.
Impactul activității lor asupra altor grupuri, comunități locale, ONG‐uri, firme
particulare etc.
Au fost încheiate deja în cadrul prezentului proiect de dezvoltare institutională
parteneriate educaționale cu : Directia de Sănătate Publică Buzău, Şcoala Specială Nr. 1 Buzău,
Universitatea “Valahia” din Târgovişte, Universitatea “Gheorghe Barițiu” Braşov, Casa Corpului
Didactic Buzău, Palatul Copiilor, Direcția Județeană pentru Tineret Buzău, Şcoala Generală Nr. 7
Buzău, Agenți economici. Avem, de asemenea, relații de colaborare cu: Inspectoratul Şcolar
Județean, Agenția Județeană pentru Ocuparea Fortei de Muncă, Casa de Pensii, Casa Județeană
de Asigurari de Sănătate, Primăria, Prefectura, Consiliul Local, Consiliul Județean, ş.a.
Caracteristic acestui proiect este că a urmărit să găsească modurile cele mai adecvate
care să răspundă cerințelor actuale de a face educație într‐o epocă a informaticii, a internetului,
a unor medii explozive.
Profilu
Col
tinerii şi a
Do
electrote
au fost în
Pen
elevi prin
1.
Resurse
Per
administr
Per
obținerea
Şco
Preunive
construcț
Şco
* l
cu specia
naturale
servicii c
specializa
ul şcolii
legiul Tehnic
adulții din zo
meniile de p
ehnică prin în
nscrişi 1156 e
ntru clasa a
n ruta SAM. D
Liceu,
Pro
naturale şi
T
S
Tot
rsonalul şco
rativ şi munc
rsonalul dida
a gradelor di
oala face pa
rsitar, prin
ția sălii de sp
oala cuprinde
iceu tehnolo
alizările: teh
‐ protecția m
cu specializa
area matema
c Buzău este
ona Buzău şi d
pregătire sun
nvățământ d
elevi cu vârst
IX‐a au fost
Distribuția pe
filieră tehno
ofil
protecția me
Tehnic
ervicii
tal elevi
olii este form
citor. Cadrele
actic este pe
dactice şi sta
arte din gru
care vor fi
port.
e 65 de clase
ogic cu cinci c
hnician oper
mediului cu s
rile: tehnicia
atică ‐ inform
e situat în M
din județul B
nt: prelucrar
e zi, seral, SA
te cuprinse î
înscrişi 298
e rute de şco
ologică:
ediului
mat din 10
e didactice su
ermanent pr
agii de forma
upul celor t
reabilitate
e astfel:
clase a IX‐a,
rator tehnic
specializarea
an în admin
matică;
Municipiul Bu
Buzău.
rea lemnului
AM şi cu frec
între 15 şi 19
elevi, din ca
olarizare şi pe
Nr. elevi
27
55
57
139
08 cadre did
unt calificate
reocupat de
are în special
rei şcoli ale
căminul şc
cinci clase a
ă de calcul,
: tehnician e
nistrație, teh
uzău şi oferă
, servicii, pro
cvență redus
9 ani şi 282 ad
are 139 la lic
e profiluri est
Procente
19.43%
39.56%
41%
100%
dactice şi 3
e în proporție
perfecționa
litate şi meto
e județului
colar, toate
X‐a, sase a X
, tehnician
ecolog şi pro
hnician în ac
ă servicii edu
otecția med
să. În anul şc
dulți (la clase
ceu, filieră te
te prezentat
32 de perso
e de 99.08%.
are, parcurgâ
odică.
incluse în p
sălile de c
XI‐a, cinci a X
mecatronist
tecția calităț
ctivități de
resu
tehn
serv
Pag
ucaționale pe
iului, mecan
colar 2008 –
ele de seral).
ehnologică ş
tă mai jos:
oane în apa
.
ând în paral
proiectul Cam
urs, ateliere
XII‐a, profil t
t, profil re
ții mediului,
poştă, profi
urse naturale şi pro
nic
vicii
ge | 6
entru
nică şi
2009
.
şi 159
aratul
lel cu
mpus
ele şi
ehnic
surse
profil
l real
otecţia mediului
Page | 7
* şcoala de arte şi meserii cu cinci a X a în domeniile: mecanică, electronică şi automatizări,
construcții, instalații şi lucrări publice, electromecanică, electric, materiale de construcții;
* an de completare cu 6 clase în domeniile: mecanică, electronică şi automatizări,
construcții, instalații şi lucrări publice, electromecanică, fabricarea produselor din lemn, materiale
de construcții;
* rută progresivă de calificare cu şase clase a XII‐a în domeniile: tehnic (calificările: tehnician
în transporturi, tehnician mecanic pentru întreținere şi reparații), servicii (calificările: tehnician în
activități de comerț, tehnician în gastronomie) şi patru clase a XIII‐a în domeniile: tehnic
(calificările: tehnican în transporturi, tehnician în gastronomie, tehnician în activități de comerț);
* învățământ seral cu o clasa a IX‐a, o clasă a X‐a, patru clase a XI‐a, patru clase a XII‐a, două
clase a XIII‐a profil tehnic, domeniile: servicii (calificare: tehnician în administrație), tehnic
(tehnician operator tehnică de calcul, tehnician mecatronist), resurse naturale ‐ protecția mediului
(domeniul: tehnician ecolog şi protecția calității mediului);
Din totalul cadrelor didactice titulare:
√ 4 profesori metodisti;
√ 10 autori de programe şcolare;
√ 1 evaluator național de manuale;
√ 2 responsabili de cerc metodic pe județ;
√ 40 cadre didactice instruite, testate şi certificate de SIVECO România S.A. pentru
utilizarea programului „Asistent Educațional pentru Licee”;
√ 17 absolvenți de cursuri postuniversitare sau masterat;
√ 2 doctoranzi.
Analiza mediului intern
Predarea şi învăţarea Pentru analiza procesului de predare‐învățare s‐au constituit echipe la nivelul fiecărei
catedre. Echipele au evaluat activitatea şi rezultatele anului şcolar trecut în cadrul fiecărei
catedre, întocmind un raport. Analiza rapoartelor a condus la următoarele concluzii:
Page | 8
PUNCTE TARI:
• Identificarea stilurilor de învățare s‐a realizat la toți elevii şcolii astfel încît profesorii pot să‐şi
adapteze demersul didactic la nevoile elevilor (dovezi: dosarele diriginților, catalogul clasei,
proiectarea lecțiilor);
• În urma aplicării testelor predictive s‐au stabilit programe ferme pentru recuperarea
cunoştințelor de bază la disciplinele de cultură generală (dovezi: rapoarte catedre);
• În urma parcurgerii programelor de recuperare, majoritatea elevilor obțin rezultate mai
bune la învățătură;
• 75% dintre elevi primesc feed‐back asupra propriului progres (dovezi: rapoarte catedre);
• 70% dintre profesori folosesc măsuri pentru a promova egalitatea şanselor şi a împiedica
discriminarea (dovezi: modalități de evaluare unitare la nivelul catedrelor);
• 75% dintre profesori stabilesc relații de lucru eficace cu elevii (dovezi: rezultatele testelor
inițiale comparate cu testele finale denotă progresul şcolar, conform rapoartelor catedrelor);
• Resursele materiale existente în şcoală sunt integrate în lecție pentru sprijinirea învățării în
proporție de 70% (dovezi: proiectarea unităților de învățare, planurile de lecție, fişele de
asistențe la lecție).
• Rezultate bune la examenele de absolvire a şcolii profesionale (sursa: statisticile şcolii);
• Preocuparea cadrelor didactice pentru formarea continuă: susținerea gradelor didactice,
participarea la cursuri de formare, activități metodice la nivelul şcolii şi județului (sursa:
portofoliile profesorilor);
• Toți profesorii din catedra de mecanică, resurse şi servicii au participat în anii şcolari 2006 –
2007, 2007‐2008, 2008‐2009 la cursuri de formare (sursa: portofoliile profesorilor);
• 20% dintre elevi acordă calificativul excelent pentru gradul de implicare al cadrelor didactice
în procesul de predare, iar 66% acordă bine şi foarte bine (sursa‐ chestionare elevi);
• 50% dintre elevii şcolii apreciază cu foarte bine şi excelent atitudinea şi comportamentul
cadrelor didactice în clasă şi față de elevi (sursa‐ chestionare elevi);
Page | 9
PUNCTE SLABE:
• Numărul mic de manuale la clasele a XI‐a şi a XII‐a (dovezi: rapoarte catedre);
• Rezultate slabe la testele predictive, ceea ce denotă o pregătire inițială slabă a elevilor
(dovezi: rapoarte catedre);
• Rezultate foarte slabe la examenul de bacalaureat, sesiunea iunie‐iulie;
• Stabilirea criteriilor individuale de învățare se face mai ales pentru elevii
• performanți (pregătirea pentru concursuri şcolare) şi mai puțin pentru elevii cu deficiențe
în învățare;
• Din cauza programelor şcolare încărcate şi ritmului lent de învățare al majorității elevilor
şcolii, predomină evaluarea sumativă în defavoarea celei formative;
• Motivația elevilor pentru învățare este scăzută (dovezi: deşi elevii claselor a XII a sunt
conştienți de lacunele lor la disciplina Limba şi literatura română, continuă să absenteze de la
aceste ore);.
• Dificultatea de a realiza practic programe susținute pentru pregătirea suplimentară a elevilor
din cauza orarului deja încărcat al acestora;
• Programele şcolare rigide permit prea puțin tratarea individuală a elevilor, după nevoile
fiecăruia;
• Număr mare de absențe înregistrat de elevii din învățămîntul obligatoriu, ceea ce a dus la un
număr mare de elevi cu situația şcolară neîncheiată în iunie 2009;
• 21% dintre elevii chestionați apreciază cu foarte slab şi slab preocuparea cadrelor didactice
pentru a cunoaşte şi a ține cont de nevoile individuale de învățare ale elevilor.
MĂSURI:
• Asigurarea calității procesului instructiv educativ‐plan operațional pentru asigurarea calității;
• Stabilirea criteriilor individuale privind rezultatele la învățătură şi ținte individuale de
învățare pe baza testelor inițiale;
• Adaptarea strategiilor de învățare pentru a răspunde stilurilor individuale de învățare,
nevoilor, abilităților şi gradului de motivare a fiecărui elev;
• Alcătuirea programelor de învățare astfel încât să ofere posibilitatea învățării prin paşi mici;
Page | 10
• Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învățarea centrată pe elev;
• Stabilirea unui program riguros de desfăşurare a lecțiilor în sistem A.E.L.;
• Programele de învățare să urmeze un proces sistematic de păstrare a înregistrărilor;
• Încurajarea comunicării pe orizontală (elev‐elev) în procesul de predare‐ învățare;
• Creşterea rolului consilierii şi orientării şcolare şi profesionale pentru a determina creşterea
motivației învățării;
• Îmbunătățirea activității de marketing şcolar pentru atragerea unor elevi cu o pregătire
inițială mai bună;
• Implicarea unui număr mai mare de părinți in activitățile şcolii, în vederea scăderii
absenteismului si prevenirii abandonului.
Resurse materiale şi resurse didactice
PUNCTE TARI:
• Biblioteca şcolii este dotată cu un număr de 21.000 volume şi 80% dintre elevii şcolii au
fişe la bibliotecă (sursa : statisticile şcolii);
• S‐au achiziționat din fonduri proprii mijloace didactice moderne: videoproiector, fleep‐
chart, laptop (dovezi: fişele de gestiune);
• Existența cabinetelor de limba română, geografie, matematică, limbi moderne, socio‐
umane, mecanică, dar şi a laboratoarelor de: informatică (2), chimie, fizică, electronică;
• Construirea sălii de sport;
• Amenajarea unui nou laborator AEL.
PUNCTE SLABE:
• Dotarea cu echipamente IT, este insuficientã;
• Aparatura şi echipamentele din dotarea laboratorului de electronică au o vechime de peste
20 de ani, fiind într‐o stare avansată de uzură (sursa: fişele de gestiune);
• Slaba dotare în domeniul mecanică, instruirea practică se desfăşoară în totalitate la agenții
economici parteneri;
Page | 11
Rezultatele elevilor
PUNCTE TARI:
• în cadrul olimpiadelor şi concursurilor şcolare, în ultimii trei ani, elevii şcolii noastre au
obținut rezultate bune la nivel județean mai ales la disciplinele tehnice;
• promovabilitatea la examenele de bacalaureat din ultimii trei ani a fost peste 50% ;
• promovabilitatea la examenele de absolvire a învățământului profesional în ultimii trei ani a
fost 100%;
• implicarea elevilor în activități extracurriculare;
• la liceu zi, în ultimii trei ani, nivelul abandonului şcolar a fost 0 %;
• 60% dintre absolvenții de liceu continuă studiile la nivel universitar sau postliceal;
• 86% dintre absolvenții de Şcoală de Arte şi Meserii continuă studiile liceale.
PUNCTE SLABE:
• absenteismul elevilor este mare, mai ales la clasele din învățămîntul obligatoriu (sursa:
evidențele şcolii privind absențele);
• rata mare de repetenție la şcoala de arte şi meserii (8,7%);
• numeroase medii la purtare sub 8 (la şcoala de arte şi meserii), datorate numărului mare de
absențe ale elevilor sancționate, conform regulamentului şcolar, cu scăderea notei la purtare.
• Procent foarte slab la bacalaureat
Consilierea şi orientarea vocaţională a elevilor
PUNCTE TARI:
• existența unui Cabinet de consiliere şi orientare şcolară;
• existența unui psiholog şcolar, angajat cu normă întreagă începînd cu anul şcolar 2007‐
2008;
• existența unei rețele de parteneriat între şcoală şi numeroase instituții şi organizații :
Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Direcția Județeană
pentru Tineret;
Page | 12
• 76% dintre elevii şcolii apreciază ca foarte bună relația diriginte‐elevi, sursa‐ chestionar
elevi;
• 98% dintre părinții intervievați consideră eficientă relația elev‐diriginte şi sunt
mulțumiți de colaborarea realizată între aceştia şi echipa managerială, diriginți, membrii
consiliului clasei (sursa: chestionar părinți).
PUNCTE SLABE:
• 30% dintre profesorii şcolii consideră că activitatea de consiliere şi orientare privind
cariera oferită elevilor este un aspect al şcolii care trebuie îmbunătățit (sursa : chestionar
profesori).
• Numărul mic de părinți care mențin o legătură permanentă cu şcoala.
Cultura organizaţională
I. Simboluri şi sloganuri
Studiile făcute în acest sens dovedesc faptul că uniformizarea impusă de regimul trecut a
împiedicat crearea unor simboluri şi sloganuri care să reprezinte şcolile. Acum 2 ani, în liceul
nostru s‐a luat inițiativa consultării colectivului de elevi şi cel al cadrelor didactice pentru
găsirea unor simboluri reprezentative. S‐a decis organizarea unui work‐shop, la care au
participat elevi şi profesori, repartizați în grupe mixte, în cadrul caruia au fost create: Sigla
liceului, imnul, designul uniformei.
S‐a avut în vedere faptul că pentru o mare parte din populația oraşului, formula de
identificare a liceului a rămas legată de vechea denumire “Liceu Industrial pentru Materiale de
Constructii”. Menținerea acestei formule de identificare mult după modificarea titlului liceului,
se explică şi prin faptul că aici a fost pregătită o perioadă îndelungată forță de muncă pentru
fabricile de materiale de construcții.
Page | 13
II. Ritualuri de trecere
Ritualurile de trecere sunt cele care marchează asimilarea unor noi roluri sociale. Din
această categorie putem da ca exemplu primirea noilor cadre didactice. În mod oficial, ei sunt
prezentați în primul consiliu profesoral, organizat la începutul anului şcolar. În microgrupuri, la
nivelul fiecărei catedre, ei sunt “preluați” de şeful de catedră. Deşi colectivul este mare,
integrarea celor nou veniți se face relativ repede, în funcție şi de disponibilitate acestora de a
comunica. Există şi persoane care, datorită caracterului lor introvertit, nu s‐au integrat deşi
lucrează în această şcoală de mulți ani. Acest mod de a‐i privi pe cei care vin pentru prima dată
în liceu dovedeşte coeziunea colectivului şi valorile pe care acesta se bazează: sinceritate şi
empatie.
Ritualurile de întărire cuprind acele acțiuni care au drept consecință întărirea statutului
persoanei, crearea şi dezvoltarea sentimentului de apreciere din partea colectivului. În şcoala
noastră, din această categorie de acțiuni putem menționa: discutarea în consiliul profesoral a
cererilor de salariu de merit şi de gradații; evidențierea nominală în dările de seamă din fiecare
semestru, a acelor cadre care au promovat examene de grad, au participat la cursuri de
perfecționare, au obținut rezultate bune şi foarte bune cu elevii la olimpiadele şcolare.
III. Ritualurile de integrare
Ritualurile de integrare au ca scop creştere coeziunii în interiorul organizației. Fac parte
din această categorie următoarele acțiuni realizate în Colegiul Tehnic Buzău: mesele organizate
în fiecare an cu ocazia zilei de “8 Martie”; mesele organizate în fiecare an cu ocazia zilelor
onomastice; petrecere în comun a Revelionului; excursiile organizate în grupuri mai mici;
sărbătorirea pensionarilor; organizarea Balului Bobocilor; organizarea banchetelor
absolvenților. Majoritatea personalului şcolii se implică în aceste acțiuni. Sunt şi "singuratici"
care refuză să se integreze colectivului.
IV. Modele Comportamentale
Modelele Comportamentale pot releva de asemenea componentele “profunde” ale
culturii organizaționale. Menționăm că salutul colegial între directori şi profesori, modul plin de
Page | 14
solicitudine în care sunt abordate cererile profesorilor şi elevilor din această şcoală relevă un stil
managerial participativ şi centrarea preocupărilor pe “client” şi nu pe “prestator”.
De asemenea, îmbrăcămintea nestandardizată a cadrelor didactice cuprinzând stiluri
diverse (clasic, sportiv, modern, lejer, “la zi”) relevă deschiderea la nou şi valorificarea
diferențelor.
V. Obiceiuri şi Tradiții
În pauze, în cancelarie, fiecare profesor preferă un anume loc. Un studiu ar putea stabili
probabil o corelație între persoană şi poziția preferată de ea în cancelarie.
Acelaşi obicei poate fi observat şi în sala de curs: anumite persoane preferă să se aşeze în
primele bănci, alte persoane pe rândul de la geam, altele lângă uşă etc.
După 1990 a devenit o tradiție organizarea balurilor: “Balul Bobocilor”, “Balul de Craciun”,
“Balul Primăverii” etc. la care participă elevi, părinți, cadre didactice, directori.
În fiecare an, începând din 2005 se sărbătoresc zilele liceului, în intervalul 20 ‐ 25 mai,
interval stabilit în cadrul aceluiaşi work‐shop de elevi şi profesori. Cu acest prilej se organizează
concursuri la diverse obiecte, spectacole, întreceri sportive, simpozioane, excursii.
Viziunea Colegiului Tehnic Buzău
Şcoala care îți construieşte viitorul.
Misiunea Colegiului Tehnic Buzău
Este aceea de a oferi comunității locale personal calificat în diferite domenii de activitate,
personal care să dea dovadă de bună pregătire atât la nivel profesional, dar şi la un dezvoltat
nivel european, demonstrând responsabilitate, spirit de echipă, dorință de performanță,
adaptabilitate şi toleranță, iar tinerilor din județul Buzău , oportunitatea de a se forma la nivelul
cerințelor zonei Buzău şi a regiunii de S‐E, în domenii de activitate de viitor, cerute de piața
locurilor de muncă.
Page | 15
Colegiul Tehnic Buzău îşi propune să dezvolte un mediu favorabil învățării, sa le ofere
elevilor un start solid în educație, prin dezvoltarea deprinderilor şi îmbogățirea cunoştințelor,
prin modelarea personalității lor. De asemenea, îşi propune să ofere elevilor un mediu construit
pe sprijin, considerație şi protecție, acceptare, încurajare şi înțelegere, o şcoala în care nevoile
elevilor şi ale profesorilor sunt respectate.
Colectivul Colegiului Tehnic Buzău îşi propune asigurarea condițiilor pentru ca elevii să
dobândească o pregătire generală bună şi cunoştințe aprofundate în domeniile legate de
cariera pe care o vor alege, în cadrul unui campus şcolar care se construieşte în prezent.
Colegiul Tehnic Buzău satisface nevoile fiecărui elev de a se simți competent în a deține şi
utiliza informația, deschis spre schimbare, spre învățarea şi respectarea valorilor unei societăți
democratice.
Să asigurăm pentru tinerii şi adulții din oraşul Buzău şi a Județului Buzău, precum şi din
alte județe ale Regiunii de S‐E, servicii de educație şi instruire profesională, stimulând
dezvoltarea carierei şi creşterea potențialului economic şi social al zonei.
Serviciile oferite de şcoală au la bază calitatea, performanța, promovarea valorilor
europene, egalitatea şanselor pentru toți participanții în proces şi deschiderea spre învățarea
pe tot parcursul vieții.
Şcoala este principalul furnizor de forță de muncă calificată de nivel 1, 2, 3 pentru
unitățile economice cu profil construcții, transporturi, servicii.
Analiza Swot
PUNCTE TARI:
• şcoala este prinsă în Proiectul de reabilitare campus preuniversitar;
• personal didactic şi auxiliar competent, calificat (sursa:statisticile şcolii);
• management reformator (sursa:note de control a I.Ş.J);
• rezultate bune obținute de elevi (sursa: statisticile şcolii);
• parteneriate viabile şi eficiente;
• conectare la Internet 24 ore pe zi (sursa:evidență contabilă);
• resurse extrabugetare (sursa:evidență contabilă) ;
Page | 16
• existența în şcoală a unui psiholog (sursa:contract de muncă);
• metodişti şi formatori în rândul cadrelor didactice (sursa:statisticile şcolii).
• oferta educațională adaptată la nevoile de formare identificate pe piața muncii (Sursa: Planul
de şcolarizare);
• preocupare constantă pentru promovarea imaginii şcolii (Sursa: Materialele promoționale
realizate, Dovezi ale vizitelor şi acțiunilor desfăşurate în şcoală: fotografii, articole din presă).
PUNCTE SLABE:
• nivel scăzut al pregătirii inițiale a elevilor
• nivel scăzut al interesului manifestat de părinți față de problemele şcolii
• reticența cadrelor didactice în aplicarea metodelor active de învățare
• absenteism ridicat în rândul elevilor din învățământul obligatoriu
• populația şcolară provenită din familii cu venituri mici
• părinți dezinteresați de situația şcolară a elevilor
OPORTUNITĂȚI:
• domenii de pregătire profesionale aparținând sectoarelor economice prioritare în zonă
• Integrarea în UE
• organizarea acțiunii „Bursa locurilor de muncă” în parteneriat cu Filiala Întreprinderile Mici şi
Mijlocii ‐ Buzău
• disponibilitatea agenților economici pentru dezvoltarea parteneriatului cu şcoala, susținerea
elevilor prin acordare de burse
• gradul de implicare a comunității locale în susținerea procesului de învãțãmânt
• necesitatea formãrii continue a adulților
AMENINȚĂRI:
• scăderea populației şcolare în următorii 10 ani datorită scăderii ratei natalității cu ritm de 3%/an
• scăderea ponderii unor domenii de activitate în zonă (mecanică, etc.)
Page | 17
• orientare şcolară a absolvenților de gimnaziu realizată superficial, bazată pe idei
preconcepute
• dezinteresul manifestat de majoritatea pãrinților fațã de şcoalã
• delicvența juvenilã
• migrația forței de muncă calificată spre țările europene dezvoltate
• dificultăți de integrare socio – profesională a absolvenților (Sursa: Datele privind
monitorizarea absolvenților);
• resurse bugetare insuficiente (Sursa: Bugetul de venituri şi cheltuieli);
• lipsa de autonomie a şcolilor în selectarea personalului (Sursa: Legislația în vigoare);
Ţinte strategice
Dacă ne facem o strategie asupra valorilor pe care vrem să le promovăm şi a ceea ce
aşteptăm de la şcoală, ceea ce dorim să devină şcoala sau ceea ce trebuie să devină şcoala,
înainte de a trece la proiectarea schimbării, trebuie să ştim exact ceea ce este, adică să facem
diagnoza situației existente.
Rezumat al aspectelor principale care necesită dezvoltare :
• Asigurarea calității procesului instructiv educativ
• Asigurarea şanselor egale în formarea profesională
• Integrarea elevilor cu nevoi speciale
• Asigurarea tranziției de la şcoală la locul de muncă
• Creşterea numărului de cadre didactice care aplică învățarea centrată pe elev
• Dezvoltarea rețelelor de colaborare la nivel intern şi extern
• Asigurarea sprijinului pentru alegerea avizată a traseului de formare profesională
• Îmbunătățirea accesului la informare
• Menținerea gradului de inserție a absolvenților în 2012 la nivelul anului 2009.
• Formarea cadrelor didactice pentru implementarea Sistemului Național al Calității
(programe de sprijin, învățare asistată de calculator, educație la cerere)
• Implicarea partenerilor în susținerea materială a elevilor proveniți din medii defavorizate.
Page | 18
• Orientarea şi consilierea privind cariera.
• Implementarea şi derularea de proiecte din perspectiva integrării europene
• Identificarea cadrelor didactice cu disponibilități de lucru în echipe de elaborare proiecte şi
programe;
• Dezvoltarea departamentului de marketing educațional. Promovarea rezultatelor şi valorilor
şcolii.
• Combaterea absenteismului şi a abandonului şcolar.
• Consilierea părinților
• Eficientizarea resurselor materiale, didactice şi a resurselor financiare (dotări atelier,
laboratoare, informatizare bibliotecă, CDI, mobilier, scăderea costurilor pentru cazare,
resurselor extrabugetare din activitatea atelierelor şcoală).
2. PROCESE SPECIFICE CONTEXTULUI INSTITUŢIONAL DESCRIS
HARTA PROCESELOR
LEADERSHIP
POLITICĂ ŞI STRATEGIE
RESURSE ŞI PARTENERIATE
MANAGEMENTUL PERSONALULUI
PROCESE
PREDARE-ÎNVĂŢARE
SECRETARIAT
ADMINISTRAŢIE
MANAGEMENTUL REZULTATELOR
ADMINISTRAŢIE
SOCIETATE
ALTE ŞCOLI
ÎNTREPRINDERI
FAMILII
FURNIZORI
ELEVI
PĂRINŢI
ÎNTREPRINDERI
ALŢII
ADMINISTRAŢIE
Page | 19
3. PROBLEMA IDENTIFICATĂ ÎN TIMPUL DERULĂRII FLUXULUI UNUI
PROCES
În cadrul unei inspecții curente s‐a constatat că că părinții sunt dezinteresați de situația şcolară
a elevilor şcoala şi că şcoala nu comunică suficient de bine cu părinții elevilor.
4. ANALIZA PROBLEMEI IDENTIFICATE
METODA UTILIZATĂ: „DIAGRAMA ISHIKAWA”
Page | 20
5. SUGESTII PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢEI PROCESULUI
Consilierea părinților;
Înființarea „Şcolii părinților”;
Realizarea unei baze de date pentru contactarea părinților/primăriei;
Formarea unor lectori, din rândul profesorilor, pentru stabili programul „şcoalii
părinților” şi pentru a susține lectoratele cu părinții;
Evidențierea părinților care participă la activitățile şcolii;
Implicarea părinților în activități instructiv – educative.
Page | 21
ACTIVITĂŢI (Grafic Gantt)
Activități Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8
1. Realizarea bazei de date/actualizarea permanentă a bazei de date
2. Formarea profesorilor
3. Stabilirea detaliilor proiectului „Şcoala părinților” (stabilirea activităților/resurselor/programului) / Realizarea site‐ului de informare
4. Informarea părinților cu privire la proiectul „Şcoala părinților” / Deschiderea site‐ului
5. Susținerea lectoratelor cu părinții
6. Actualizarea permanentă a site‐ului cu fotografii şi informații utile
7. Evaluarea proiectului cu ajutorul metodelor specifice
8. Stabilirea măsurilor de îmbunătățire