Evaluarea potentialului agro-turistic in zona GAL … Zona II GAL Romula Malva.pdf5.4. Traditii,...

1

ASOCIAŢIA GRUP DE ACŢIUNE LOCALĂ “ROMULA MALVA” Str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, camera 3, Sat Dobrosloveni, Jud. Olt

[email protected] | www.romula-malva-gal.ro

CIF 30777441 | Registru Special 6 din 03.10.2012

Contract de finanțare C431.2021243095805 din 21.12.2012 prin Axa 4 Leader – PNDR

Cuprins:

Introducere……………………………………………………………………………… 3

CAPITOLUL 1 – Agroturismul – definitie, tipologie, functii si obiective…………….6

1.1. Definire, caracteristici, functii...........................................................................6

1.2. Bazele si motivatiile agro-turismului .................................................................7

1.3.Beneficiile sociale şi economice ale agroturismului pentru satul

românesc...................................................................................................................10

1.4. Tipuri de turism tematic specifice spatiului rural..............................................11

1.5. Implicaţiile agroturismului în procesul creşterii economice..............................13

CAPITOLUL 2 - Turismul rural si agroturismul – evolutii si forme la nivel international

si in Romania………………………………………………………………………………16

2.1. Aspecte privind premisele apariţiei şi dezvoltării turismului rural......................16

CAPITOLUL 3 - Beneficiile sociale si economice ale agroturismului pentru satul

romanesc…………………………………………………………………………………….22

CAPITOLUL 4 – Metodologii si sisteme de investigare a activitatilor agroturistice…..26

4.1 Metodologii si indicatori în studiul de fundamentare a turismului durabil............26

4.2. Analiza economică şi financiară în activitatea de agroturism...............................27

4.3.Afacerea in agroturism, metodologie şi implementare...........................................27

4.4. Deschiderea unei pensiuni agroturistice................................................................30

4.5. Marketingul activitatilor agro-turistice..................................................................31

4.6. Implicaţiile agroturismului în dezvoltarea asezărilor rurale româneşti.................40

CAPITOLUL 5 – Cadrul natural-teritorial si economico-organizatoric al zonei GAL

Romula Malva………………………………………………………………………………...43

5.1. Prezentare generală ……………………………………………………………….43

5.2. Patrimoniul de mediu……………………………………………………………...44

5.3. Patrimoniul arhitectural si cultural ……………………………………………….51

5.4. Traditii, obiceiuri si mestesuguri.............................................................................58

5.5. Situatia infrastructurii medicale, de agrement, de transport si de utilitati…. …….72

5.6. Situatia infrastructurii turistice……………………………………. ……………..74

5.7. Populatia..................................................................................................................74

2





5.8. Cadrul socio-economic al teritoriului……………………………………..........77

5.9. Punctele forte si slabe, oportunităţi şi ameninţări ale zonei GAL Romula

Malva ca destinaţie turistică (Analiza SWOT).........................................................84

CAPITOLUL 6 - Studiu de oportunitate privind posibilitatea de dezvoltare

agroturistica a zonei adiacente cetatii Romula Malva, concomitent cu dezvoltarea

turismului cultural……………….....................................................................................88

6.1 Prezentarea zonei………………………………………………………….......88

6.1.1.Pozitie geografica, relief, vegetatie si fauna......................................88

6.1.2. Principalele atractii turistice ale zonei.............................................91

6.1.3. Istoria asezarii..................................................................................93

6.1.4. Situl arheologic Romula Malva........................................................94

6.1.5. Legende locale.................................................................................95

6.1.6. Idei de valorificare a potentialului turistic reprezentat de cetatea

Romula („Roma mica”)………………………………………………………..96

6.1.7. Mestesuguri specifice zonei……………………………………….……98

6.1.8. Gastronomia traditionala ……………………………………….……101

6.2. Situatia actuala a turismului in zona Romula Malva....................................102

CAPITOLUL 7 – Analiza potentialului de practicare a turismului rural si agro-

turismului in zona GAL Romula Malva………………………………………………104

CAPITOLUL 8 - Concluzii, diagnostic si recomadari……………………………….112

3





INTRODUCERE

In Uniunea Europeana, sectorul “turism” reprezinta in momentul de fata peste 5%

din PIB, asigurand peste 7 milioane de locuri de munca.

Toate statele membre ale UE au beneficiat in ultimii ani de importante fonduri

pentru turism. In perioada 2000 – 2006, proiectele europene de turism au fost finantate cu

aproximativ 7 miliarde de euro. Incepand cu anul 2004, in noile state membre s-a inceput

implementarea unui plan complex de dezvoltare a turismului, dar pana in momentul de

fata rezultatele concrete sunt greu de cuantificat datorita procedurilor de evaluare

complicate si a documentatiei complexe. Cu toate acestea, aceste experiente ar trebui

studiate de catre Romania, pentru ca aceasta sa-si poate dezvolta turismul national, in

special in conditiile in care initiava in domeniu in Romania este destul de modesta,

estimandu-se ca pana in prezent este folosit doar 15% din potentialul turistic.

In Romania, strategia nationala pentru turism este in continuare in curs de

dezvoltare, dar se fac pasi mici in fiecare zi pentru a combate unele probleme, asa cum

sunt slaba promovare a oportunitatilor de finantare sau lipsa informatiilor referitoare la

potentialii investitori. Unul dintre principalele obiective al strategiei pentru turism rural

este implicarea atat a autoritatilor publice, cat si a mediului privat. Abordarea trebuie sa

fie una holista, fiecare program pentru turism implicand de asemenea resurse umane si

dezvoltarea infrastructurii.

Fata de celelalte categorii de turism, agro-turimul prezintă o serie de avantaje:

valorifică spaţiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradiţiile săteşti,

produsele agricole, realizează schimburi între veniturile urbane şi cele rurale, creează

direct şi indirect locuri de muncă, îmbunătăţeşte infrastructura. Există o serie de motive

economice, sociale şi culturale care recomandă dezvoltarea iniţiativelor turistice în zone

rurale ca şi stimulator al economiei rurale. Acestea sunt privite ca principale tendințe

motivaţionale ale cunoaşterii activităţii agro-turistice, în condiţiile existenţei în România

a unor posibilităţi remarcabile de derulare a acestui tip de turism, argumentate prin

prezenţa resurselor naturale și antropice într-un spaţiu rural românesc cu multiple tradiţii

agricole, etnofolclorice, gastronomice, mestesugaresti, monumente cultural-istorice,

muzee etc.

Aproximativ 50% din populatia Romanei traieste in zonele rurale, dar datorita

4





unui grad mic de ocupare a fortei de munca, multe persoane tinere migreaza catre zonele

urbane.

Este de relevat faptul că cercetarea şi mai ales, organismele decizionale de la nivel

local, judeţean şi departamental au foarte puţine informaţii, obţinute mai mult prin

deducţii, decât printr-o înregistrare riguroasă şi sistematică a lor. În prezent nu există

informaţii directe asupra întregii activităţi de agro-turism dar, în schimb, se poate dispune

de informaţii indirecte, uneori incomplete şi care, în mod frecvent nu sunt obţinute în

timp util.

Actualmente nivelul de cunoștințe, de informare și de practici manageriale ale

gospodarilor români este unul foarte scăzut şi acest fapt se resimte în procesul de

fundamentare a deciziilor și de derulare a activităţii lor.

În România, precum si în Uniunea Europeana, au aparut diferente majore între

regiuni, diferente în general defavorabile mediului rural. Aceasta a generat un nivel de

trai mai scazut al populatiei din mediul rural (învatamânt, sanatate, posibilitati de

angajare, nivelul veniturilor), fapt care conduce la tensiuni sociale crescânde, atragând

dupa sine necesitatea implicarii factorilor politici responsabili.

Declaratia de la Cork si Carta Europeana a Zonelor Rurale sunt considerate ca

puncte de referinta iar principiile sustinute de acestea au devenit parte integranta a

politicii U.E.

Obiectivele Declaratiei de la Cork pot fi sintetizate în urmatoarele:

- prevenirea migratiei populatiei de la sate

- lupta împotriva saraciei

- crearea de noi locuri de munca

- eliminarea dezavantajelor, satisfacerea nevoilor crescânde de sanatate, de

dezvoltare a personalitatii, a conditiilor de munca si de odihna

În ideile prezentate în Carta Europeana a Zonelor Rurale, programele de

dezvoltare trebuie sa se bazeze pe avantajele locale si pe factorii regionali, sa sustina

initiativa privata si sa promoveze prin orice mijloace dezvoltarea bazata pe forte proprii.

5





În anul 1987, Consiliul U.E. propune relansarea spatiului rural printr-un program

larg care avea ca obiective:

- pastrarea identitatii culturale

- salvarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural european ca factor de

ameliorare a vietii si ca sursa de dezvoltare sociala, economica si culturala. S-au avut în

vedere mai multe tari, mai multe regiuni si mai multe tematici. Tematicile au avut diverse

semnificatii, diverse dimensiuni si particularitati locale.

Alături de cadrul natural, spaţiul românesc beneficiază şi de un potenţial

etnografic şi folcloric de mare originalitate şi autenticitate. Această zestre spirituală

reprezentată prin valori arhitecturale populare, instalaţii şi tehnici populare, meşteşuguri

tradiţionale, folclor şi obiceiuri ancestrale, sărbători populare etc., la care se adaugă

numeroase monumente istorice şi de artă, vestigii arheologice, muzee, amplifică şi

completează fericit potenţialul ecoturistic al ţării.

De aceea, in cadrul proiectului de cercetare „Crearea unei oferte agroturistice

româneşti competitive pe piaţa internă şi internaţională prin dezvoltarea serviciilor

turistice şi de agrement specifice condiţiilor naturale ale spaţiului rural (munte,

deal, câmpie, litoral, deltă) şi zonelor etnografice”, realizat de Institutul Naţional de

Cercetare Dezvoltare în Turism în anul 2002, au fost identificate 20 de zone etnografice

reprezentative pentru ţara noastră. Dintre acestea, unele zone etnografice, cum ar fi Ţara

Moţilor, Ţara Haţegului, Maramureş, Ţinutul Năsăudului, Vâlcea, Vrancea, Tulcea, Gorj,

Bran se suprapun sau se află în imediata apropiere a unor arii protejate importante, creând

astfel premise pentru dezvoltarea unor destinaţii agro-turistice.

Din pacate, nici in perioada comunista si nici in cea postrevolutionara studiul

patrimoniului cultural rural nu a trecut de ariile „consacrate” ca valoroase de-a lungul

ultimelor decenii. De aceea, zone extrem de bogate atat in patrimoniu cultural material si

imaterial cat si in patrimoniu natural care pot constitui importante resurse pentru agro-

turismul romanesc (in acest sens, un exemplu edificator este zona cetatii Romula Malva

din cadrul teritoriului GAL Romula Malva), au fost trecute cu vederea.

6





CAPITOLUL 1

AGRO – TURISMUL: DEFINITIE, TIPOLOGII, FUNCTII SI OBIECTIVE

1.1. Definire, caracteristici, functii

Ca definiţie unanim acceptată, agro-turismul reprezinta un tip de servicii turistice

practicat în zone rurale, bazat pe oferta de cazare / gastronomica a gospodariilor

taranesti. Clădirile au capacitate redusă, de obicei prezintă interes arhitectonic, fiind

decorate într-un stil rustic, uneori tradiţional.

Agroturismul, ca formă particulară a turismului rural, este limitat la nivelul

gospodăriei ţărăneşti, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare şi a serviciilor

agroturistice, având o ofertă de cuprindere mai restrânsă decât turismul rural. Din toate

acestea reiese că turismul rural poate fi redat conform următoarelor elemente: al structurii de

primire turistică, al activităţilor, al economiei locale.

Aceasta forma de turism cuprinde doua mari componente: activitatea turistica

propriu-zisa, concretizata in cazare, servicii de masa, agrement (calatorie, pescuit,

echitatie), alte servicii curente, iar pe de alta parte, activitatea economica, (agricola)

prestata de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazda, concretizata in producerea

si prelucrarea primara a produselor agroalimentare in gospodarie si comercializarea lor

direct la turisti sau prin alte retele comerciale.

Agroturismul joaca, fara indoiala, un rol important in metamorfoza de ansamblu a

spatiului rural, cu deosebire a satelor si a oraselor mici cu grad sporit de ruralitate si un

potential turistic valoros.

Agroturismul constituie o forma particulară a turismului rural, fiind limitat la

nivelul gospodariei tărăneşti, prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare si a

serviciilor agroturistice

7





1.2. Bazele si motivatiile agro-turismului

Se poate porni de la premisa ca turistul are nevoie de agro-turism, dar si satul are

nevoie de agro-turism.

Dupa viata agitata si stresul marilor orase, turistul român sau strain îsi doreste o

vacanta linistita în contact cu natura, cu traditionalul. Pe de alta parte, satul are nevoie de

agro-turism.

Viitorul spatiului rural e o problema pe care Uniunea Europeana a constientizat-o

de mai bine de zece ani. Problemele create de situatia zonelor rurale ( reducerea

veniturilor din agricultura, cxodul rural, picrderea traditiilor ) recomanda dezvoltarea

turismului rural ca stimulator al economiei rurale.

Acest tip de turism prezinta o scrie de avantaje: valorifica spatiile agricole,

resursele naturale, patrimoniul cultural, traditiile satesti, produsele agricole, realizeaza

schimburi între veniturile urbane si cele rurale, creaza direct si indirect locuri de munca,

îmbunatateste infrastructura.

Exista o serie de motive economice, sociale si culturale care recomanda

dezvoltarea initiativelor turistice în zone rurale ca si stimulator al economiei rurale.

Putem considera ca turismul rural nu este o forma spontana, ci un concept

proiectat de tarile Comunitatii Europene pentru a da raspunsuri la o serie de probleme

create de situatia zonelor rurale si anume:

- reducerea puternica a veniturilor agrare

- îmbatrânirea si abandonarea agriculturii

- noua cerere privind mcdiul

- stabilitatca populatiei

Motivatiile principale ale agro-turismului sunt cele de ordin social, cultural si

economic, putând fi sintetizate astfel:

Motive sociale:

- criza agriculturii: noile conditii economice si legislative din Europa determina

tendinta de disparitie a gospodariilor mici si traditionale

- abandonarea pamânturilor de cultura, precum si a sarcinilor cu specific rural

8





- cresterea somajului în rândul tinerilor si exodul rural: familiile taranilor pleaca la

oras pentru a-si cauta de lucru

Motive culturale

- cresterea numarului de case din spatiul rural care nu sunt ocupate sau întretinute

- slaba folosire a cladirilor traditionale

- disparitia mestesugurilor

- distrugerea mostenirii culturale locale si pierderea traditiilor

- abandonarea grijii si preocuparii fata de natura

Motive economice:

- veniturile foarte mici provenite din agricultura

- dificultati în comercializarea produselor agricole furnizate de gospodariile

taranesti

- evolutia preturilor

- surplusul de produse agricole

Însa, motivatiile nu se opresc aici, dintre factorii care stimuleaza afirmarea tot mai

sustinuta a agro-turismului, remarcându-se:

Cresterea duratei timpului afectat pentru recreere

Cresterea timpului afectat pentru recreere reprezinta în general un factor important

al dezvoltarii agro-turismului.

Un aspect particular care are consecinte asupra turismului rural este multiplicarea

perioadelor scurte de timp alocate recreerii. La acestea se adauga si posibilitatea

efectuarii esalonate a concediilor de odihna.

Corelând acest fapt cu alti factori, precum durata perioadei de transport, costul

sejurului, deficitul de solutii turistice de scurta durata, rezulta ca perspectivele selectarii

9





mediului rural ca spatiu de vacanta sunt tot mai mari, cel putin pentru perioadele scurte

de timp.

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii

Cresterea interesului pentru mentinerea sanatatii înregistreaza o crestere

spectaculoasa. Chiar daca în prezent, în tara noastra, modul de obtinere a alimentelor

este, din fericire mai putin artificializat comparativ cu tarile puternic industrializate, nu

este mai putin adevarat ca factorii de stres generati de precaritatea economica,

hipertrofierea, disfunctionalitatea si poluarea marilor orase, afecteaza tot mai evident

starea de sanatate a populatiei. Orientarea tot mai vadita a scopului sejurului spre

activitati de recreere, sportive, de decuplare de la tensiunea cotidiana este fireasca si se

înscrie într-o strategie mai mult sau mai putin deliberata de mentinere a sanatatii .

Zone rurale sunt excelent plasate pentru a oferi satisfactii celor mai diverse si

sofisticate optiuni, de la promenadele pedestre sau cicliste în aer curat la escalade sau

excursii temerare, de la partidele linistite de pescuit, la satisfactiile oferite de degustarea

bauturilor si mâncarurilor traditionale.

Autenticitatea

Este o calitate din ce in ce mai solicitata. Provenind în majoritatea cazurilor dintr-

un mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de

blocuri anoste, relatii colective impersonale, turistul apreciaza tot mai mult autenticitatea,

naturaletea vietii de la tara, caldura sufleteasca specifica micilor comunitati rurale.

Anchetele efectuate de catre Oficiul Britanic de Turism, releva ca aceasta calitate

se plaseaza pe locul secund dupa calitatea peisajelor, între motivatiile care stau la baza

optiunii pentru sejurul la tara.

Linistea si confortul psihic

Linistea si confortul psihic sunt elemente tot mai cautate de numerosi turisti, fapt

deloc surprinzator, dat fiind nivelul de stres, specific majoritatii lucratorilor.

Mecanismele care stau la originea deplasarii sunt diverse si adeseori subtile. Survine

frecvent aspiratia voluntara de a parasi cadrul de viata citadin. Ideea de evadare în natura

10





se regaseste aproape unanim între dorintele citadinului de azi, iar materializarea ei se

produce adeseori în mediul rural. Omul doreste de obicei o alternare a trairilor calme cu

cele animate si, ca atare, nu este surprinzator abandonul domiciliului în favoarea

posibilitatii de a se putea regasi cu placere într-un mediu linistit, nepoluat, departe de

constrangerile activitatilor citadine, mediul rural fiind cel care îi poate raspunde la toate

aceste dorinte.

Afirmarea individualitatii pe piata

Promovarea sistematica si insistenta a unor anumite produse pentru câstigarea

unui segment stabil de consumatori, este o practica utilizata in mod curent, pentru

impunerea diverselor produse pe pietele de consum.

În pofida caracterului difuz si a dimensiunilor reduse ale activitatilor turistice,

agro-turismul este apt sa valorifice aceasta oportunitate care poate fi deosebit de benefica

în conditiile în care exista motivatie si competenta pentru popularizarea si vânzarea

ofertei, respectiv primirea turistilor.

Teoretic, nu exista asezare rurala care sa nu poata oferi cel putin un produs de

marca de natura sa suscite interesul turistului. Conditia prealabila .este ca marca sa fie

autentica, originala, iar eforturile depuse pentru impunerea ei sa faca posibile cunoastere

a si ulterior recunoasterea si cautarea ei. Extrapolând acest aspect la satul românesc, este

evident ca, la nivelul majoritataii asezarilor rurale, emblematica definitorie a acestora este

multipla : calitatea peisajului si caldura sufleteasca a locuitorilor, operele de arta si de

tehnica populara, îndeletnicirile traditionale, portul popular, obiceiurile, gastronomia,

resursele locului fac corp comun. Cheia consta în perpetuarea acestei diversitati, dar si

decelarea elementelor care confera un plus de specificitate locala si care pot deveni în

consecinta produse de marca, a caror unicitate le poate asigura consacrarea în circuitul

turistic.

1.3. Beneficiile sociale şi economice ale agro-turismului pentru satul românesc

Avantajele care se obţin în urma practicării agro-turismului pot fi de natură

economică şi de natură socio-culturală. Dintre acestea putem menţiona: stabilizarea forţei

de muncă, crearea de noi locuri de muncă, diversificarea modului de utilizare al forţei de

11





muncă, promovarea şi dezvoltarea serviciilor, reabilitarea patrimoniului şi atragerea de

invesţiţii.

1.4. Tipuri de turism tematic specifice spatiului rural

În ultimii ani, pe scara tot mai larga se practica turismul rural tematic, in cadrul

caruia se delimiteaza urmatoarele tipuri:

Turismul cultural

Implica cele mai diverse catcgorii sociale si de varsta si consta în vizitarea

siturilor rurale a caror destinatie se datoreaza existentei monumentelor istorice, caselor

memoriale, muzeelor s.a. sau participarea la desfasurarea unor sarbatori sau datini

traditionale (pelerinaje religioase, practici legate de calendarul agricol) sau evenimente

sociale din viata comunitatii (hramuri, nunti).

O pondere mai mare a acestui tip de turism se remarca la categoriile

tinere, în special elevi si studenti, sub forma turismului scolar de învatare sau descoperire.

Din pacate, desi este o forma frecventa de turism rural, infrastructura turistica precara a

habitatului rural si absenta unor oferte turistice adecvate fac ca acest tip de turism sa fie

aproape exclusiv de pasaj, impactul economic asupra detinatorilor patrimoniului turistic

fiind practic insignifiant.

Turismul curativ

Dezvoltarea sa este favorizata de existenta unor conditii climatice favorabile

(absenta poluarii, predominarea calmului atmosferic, aeroionizarea negativa), prezenta

izvoarelor de ape minerale cu proprietati terapeutice, a apelor termale, a salinelor, toate

asociate eventual cu posibilitatile de aplicare a remediilor consacrate în medicina

populara (fitoterapia, apiterapia, hidroterapia).Existenta disponibilitatilor de acest fel pot

conduce la elaborarea unor oferte turistice care pot rivaliza cu cele din statiunile balneare

si climaterice consacrate.

12





Turismul sportiv, turismul de aventura

Mediul rural poate constitui un spatiu important pentru sustinerea activitatilor

sportive de proximitate: cicloturism, pescuit sportiv, alpinism, sporturi nautice,

speleoturism, sporturi de iarna, orientare turistica.

În anumite situatii, turismul sportiv capata accente de turism de aventura, atunci

când obiectivul îl constituie practicarea unor activitati, desemnate în limbajul de

specialitate prin sintagma de sport extrem (precum escaladele alpine, schiul acrobatic,

zbor fara motor s.a.).

Practicarea unora dintre aceste sporturi necesita o anumita politica manageriala a

produsului turistic (sporturile nautice, cicloturismul, echitatia).

Altele în schimb, pot atrage turistii printr-o amenajare tehnica minima, dublata

desigur de favorabilitatea mediului natural si mai ales de calitatea primirii (sporturile de

iarna, pescuitul sportiv, alpinismul, orientarea turistica, speleoturismul).

Turismul religios

Poate avea de asemenea un impact deosebit în dezvoltarea turismului rural prin

conturarea unor destinatii certe. Sunt bine cunoscute efectele benefice, în acest sens,

exercitate de pelerinajele religioase de amploare, de exemplu Lourdes în Franta si

Stonehenge în Marea Britanie.

Asezamintele religioase, depozitarele unor valori artistice si spiritua1e

remarcabile, au intrat de mult timp în sfera atractiei turistice: Putna, Moldovita, Sucevita,

Voronet, Humor, Agapia, Neamt, Tismana si multe altele carora li s-ar putea adauga, in

conditiile unei promovari corespunzatoare, bisericile si manastirile din mediul rural al

judetului Olt.

Turismul de agrement

În linii generale, îmbina caracteristicilc turismului pentru natura cu cele ale

turismului de sanatate.

13





Turismul ecologic

Este tipul de turism care se desfasoara în zone naturale cu o ridicata valoare

ecologica. Practicarea acestui tip de turism, in viziunea unor organisme internationale

abilitate (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii - UICN, Fondul Mondial

pentru Ocrotirea Naturii, Federatia Europeana a Parcurilor Naturale, Fondul pentru

Natura Salbatica, numeroase organizatii pacifiste in domeniu), este una benefica, fiind

conceputa ca un instrument util in asigurarea bunurilor naturale si culturale valoroase prin

activitati si politici speciale de protectie.

Ecoturismul este o forma specifica practicata pe spatii virgine si culturale

traditionale, care tind sa devina areale de protectie a naturii si valorilor umane perene,

care sa contribuie substantial la evolutia comunitatilor locale.

Ecoturismul a aparut ca o manifestare practica, aplicativa pe tot spatiul planetar

pentru a materializa prevederile inscrise in Conventia de la Paris cu privire la protectia

patrimoniului universal natural si cultural, emanatie a conferintei mondiale a UNESCO

(1972), primul document care realizeaza o reconciliere a celor doua elemente ale

mediului inconjurator: naturala si culturala.

Romania se afla intre primele tari din lume care a abordat protectia mediului

inconjurator pentru turism, care a institutionalizat acest lucru prin crearea unui organism

specializat: Societatea de Turism pentru Protectia Naturii, aparuta la inceputul secolului

XX, la Sinaia, si avand ca mentor marele iubitor de natura, Mihai Haret.

1.5. Implicaţiile agro-turismului în procesul creşterii economice

Creşterea economică este privită ca o sporire a capacităţii unei zone de a furniza

în măsură crescândă bunuri economice, capacitate bazată pe tehnologii de vârf şi adaptări

instituţionale şi ideologice.

Implicarea factorilor direcţi în creşterea economică se mai poate prezenta şi sub

următoarea formă: factorul uman, factorul material, factorul informaţional tehnologic.

În procesul dezvoltării, a efectelor ce le produce şi implicit a creşterii economice,

are loc o sporire a veniturilor populaţiei, a consumului de bunuri şi servicii, asigurându–

14





se astfel satisfacerea cererii la cote ridicate, creşterea gradului de cultură şi civilizaţie,

sporirea măsurilor de protecţie şi securitate, a calităţii vieţii.

Turismul contribuie la producerea de venit naţional şi prin valorificarea

resurselor nevalorificate, exploatarea suplimentară a celor ce aparţin altor domenii, sau a

creaţiilor realizate în alte scopuri. Pentru populaţie, cheltuielile turistice reprezintă

cheltuieli peste cele legate de satisfacerea nevoilor elementare, în acest fel turismul

constituind instrumentul de regularizare a circulaţiei băneşti.

Una din potentialele zone agroturistice este şi zona GAL Romula Malva, unde

foarte multe gospodării ar putea fi incluse în circuitul agroturistic. Ca orice sector de

activitate, şi sectorul serviciilor agroturistice a evoluat de la forme incipiente de

completare a activităţilor de bază, până la structurile actuale, care se caracterizează printr-

o maximă utilitate pentru indivizi şi societate.

Pot fi enumerate şi anumite constrângeri legate de: cerere şi ofertă, de primire,

confort turistic, formele tehnice şi de mediu, de timp, forma de divizibilitate a serviciilor

administrative sanitare, a resurselor de susţinere, a echilibrului financiar a pensiunii

agroturistice, condiţionările politice şi sociale, lipsa de cunoştinţe şi/sau informaţii.

Efectul multiplicator al turismlui. Efectele directe, indirecte şi induse ale

turismului asupra altor sectoare ale economiei sunt tratate de specialişti în strânsă

corelaţie, fiind prezentate sub denumirea de efect multiplicator al turismului.

Determinarea efectului multiplicator în turism, constituie un instrument de stabilire a

structurii cheltuielilor turistice şi a influenţei pe care acestea le au asupra economiei.

Cuantificarea turismului în viziunea dezvoltarii durabile, presupune iniţierea şi

promovarea unor acţiuni care să includă pe de o parte derularea proceselor de educare şi

formare a unei mentalităţi adecvate actualului tip de dezvoltare, iar pe de altă parte

accentuarea dezvoltării durabile în regiunile de recepţie. Impactul turismului asupra

sectoarelor economiei unei zone este divizat în efecte de multiplicare şi stimulare în planul

producţiei, veniturilor şi ocupării forţei de muncă.

Alături de zonarea turistică, prin amenajarea teritoriului şi politicile corespunzătoare

trebuie să se găsească soluţii pentru ameninţările la adresa mediului pe care le exercită unele

activităţi turistice sau activităţi industriale cu impact direct asupra rezultatelor în sectorul

turistic.

15





Aplicarea criteriilor dezvoltării turistice durabile este inevitabil însoţită de apariţia

unor aspecte specifice de concepere a programelor care abordează în mod explicit problemele

de spaţiu a economiilor şi comunităţilor locale. În literatura de specialitate sunt prezentate şi

argumente din care rezultă favorabilitatea activităţilor de turism rural tocmai prin factorii

care influenţează apariţia şi dezvoltarea acestei forme de turism: poluarea accentuată a

mediului urban, agravarea problemelor de sănătate, pitorescul şi ineditul aşezărilor rurale,

oferta diversificată şi excepţională a zonelor montane, accentuarea nostalgiei privind locurile

natale, sporirea complexităţii muncii, reducerea duratei săptămânii de lucru, scăderea

accentuată a puterii de cumpărare, preţurile accesibile pentru toate categoriile de

consumatori, accesibilitate în consumarea alimentelor proaspete, existenţa tradiţiilor

etnofolclorico-culturale, tendinţa de îmbătrânire a populaţiei.

Alternativă a dezvoltării durabile a României, turismul rural este considerat un

agregat de tipul produs-preţ-consum, care conferă ţării multiple şanse după procesul de

aderare prin care se beneficiază de toate mecanismele de funcţionare a Uniunii Europene.

16





CAPITOLUL 2.

TURISMUL RURAL SI AGRO-TURISMUL – EVOLUTII SI FORME LA NIVEL

INTERNATIONAL SI IN ROMANIA

2.1. Aspecte privind premisele apariţiei şi dezvoltării turismului rural

Turismul se dezvoltă ca activitate economică în interdependenţă cu toate domeniile,

manifestându-se astfel rolul lui multiplicator în relaţiile cu acestea. Turismul rural poate fi

abordat tridimensional şi anume: din perspetiva sistemului exploataţie agricolă - familie; sub

aspectul cercetării identităţii profesionale din mediul rural; prin prisma relaţiilor economico-

sociale din mediul rural.

Însăşi etapele de restructurare a economiei sunt corelate cu cele privind dezvoltarea

durabilă a turismului rural românesc, care vizează: orientarea spre activităţile din mediul

rural, conturarea şi stabilirea celor mai adecvate forme de organizare a turismului rural;

dezvoltarea efectivă a turismului rural.

Problema turismului rural în circuitul mondial este redată în diferitele lucrări de

specialitate unde sunt semnalate evoluţii ale acestei activităţi pe zone geografice.

Se pot reliefa situaţii cum sunt: în Franţa ( în care forma de agroturism este

considerată o soluţie a problemelor din agricultură, ce se bazează în primul rând pe casele de

vacanţă cunoscute sub denumire de “les Gîtes de France”.

Totodată 60% din turiştii care îşi petrec vacanţele în mediul rural preferă sejururile

lungi de patru săptămâni şi doar 8% pe cele foarte lungi de peste 2 luni); în Austria ( la care

turismul rural se identifică prin existenţa “satului turistic de recreaţie” şi a “staţiunii de

odihnă”, iar prin numărul şi structura populaţiei, acest sat turistic este considerat pe o treaptă

superioară în categoria noilor tipuri de localităţi turistice ); Germania ( ce se situează printre

ţările cu tradiţie în practicarea turismului rural, care-şi pune amprenta în sens pozitiv asupra

comerţului şi micii industrii germane ), Belgia ( prin care turismul rural este prezent prin

17





fermele a căror activitate se desfăşoară prin asocierea a cinci sau şase familii ), Danemarca (

ce promovează în turismul rural aşa numitele “vacanţele active”, ce se bazează pe oferirea

cazării sub forma fermelor, apartamentelor independente sau a campingurilor ); Finlanda ( la

care cazarea turiştilor se face în ferme sau gospodării ţărăneşti, fiind specifică practicarea

agroturismului şi derularea unor activităţi de agrement sub forma echitaţiei şi schiului, fie în

mici “castele” de lemn); în Irlanda ( turismul rural se practică în special pe litoralul vestic şi

partea centrală, remarcându-se zonele tradiţionale ); în Portugalia, ( unde turiştii preferă să

fie promotori ai diverselor manifestări tradiţionale şi să practice diferite sporturi ca: înot,

tenis, echitaţie, pescuit, vânătoare sau golf. ); în Bulgaria ( unde turismul este canalizat spre

petrecerea vacanţelor în “sate unicat”, oferite cu prioritate turiştilor cu venituri foarte mari şi

reprezentanţilor intelectualităţii ).

Zonele pentru agroturism pun in evidenta specificul unor zone rurale (cadrul

natural, constructii, obiceiuri, activitati, traditii gastronomice) diferite de la o zona la alta.

Exista spatii geografice extrem de generoase, mai mult sau mai putin extinse, in care

odihna se imbina cu recreatia, plimbarea, activitatile practice, lectura in unele situatii

valorificandu-se chiar unii factori naturali de cura balneara. Experiente importante

inregistreaza in acest domeniu tarile alpine europene, acestea fiind printre primele tari in

care s-a practicat aceasta forma de turism (Mitrache, Manole, Bran, Stoian,Istrate, 1996).

Intre acestea, Elvetia este tara in care a aparut "aventura turistica" (denumirea de

inceput a agroturismului) in jurul anilor 1840. Este vorba de zona Chateau d' Oex, unde

englezii au descoperit o lume mirifica (peisaje montane, ape de munte, pajisti bogate cu

turme de vite, oameni primitori) si in care s-au revarsat (peste 700 de turisti in anul

1878), ocupand toate pensiunile agroturistice. La cele 6 milioane de locuitori, Elvetia

gazduieste astazi 10 milioane de turisti anual, practic satele sale dobandind, in cea mai

mare parte functia agroturistica (zona lacului Leman, Muntii Jura, Neuchatel).

Franta are o veche si bogata traditie in organizarea turismului rural, activitatea fiind

aici coordonata de asociatia generala TER (Tourisme et Espace Rural). Statul francez

incurajeaza dezvoltarea acestor zone, inspre care se dirijeaza persoanele cu venituri mai

modeste, promovand un sistem de creditare avantajos si o politica fiscala

stimulatoare.Aceasta explica evolutia rapida a numarului de adaposturi rurale (Gites de

France) clasificate si a numarului de nopti de cazare petrecute (2,5 milioane in 1994).

18





Austria a dezvoltat o importanta baza turistica in mediul rural (satele turistice de

recreatie), promovand sistemul pensiunilor complete rurale pentru vacantele

familiale. Sunt bine reprezentate in Tirol si zona Salzburg pe Valea Dunarii.

Germania a trecut la organizarea turismului rural dupa 1960, prin organizarea

primara a unui inventar al siturilor care se preteaza la practicarea turismului, cu deosebire

fermele bine intretinute. Cele mai multe au fost inregistrate si functioneaza in Muntii

Padurea Neagra (Schwartzwald), dar la fel de importante sunt si cele raspandite in

celelalte landuri de la Marea Nordului.

In Muntii Alpi, in zonele montane din sud, turismul rural se manifesta ca un

puternic ferment de stimulare a productiei artizanale si a comertului cu produse proaspete

de ferma.

Polonia detine peste 3 000 de sate turistice, primele amenajari turistice rurale

aparand in jurul anului 1970, zonele rurale preluand importante efective turistice interne

si internationale, descongestionand astfel marile zone si centre, practic sufocate in timpul

sezonului. Satele turistice au aparut ca urmare a initiativelor locale pe baza unui

nomenclator de criterii, fiind omologate prin certificat de clasificare de catre Centrul

National de Informatii Turistice.

Belgia si-a construit veritabile nuclee pentru turismul rural prin asocierea a 5-6

familii care investesc, deruleaza activitatile si impart profitul. Prezenta turismului rural a

incurajat productia locala alimentara, cointeresand direct micii producatori.

Danemarca a promovat produsul turistic rural denumit "vacante active". Sunt oferite

servicii complete (pensiune la ferma) in 22 de asezari rurale cu 3000 de locuri de cazare.

Irlanda dispune de circa 500 de ferme cu capacitati de 6-10 persoane, in care se

ofera servicii complete sau partiale, completate cu activitati de agrement diversificate

(echitatie, pescuit, escalada, golf).

Italia a trecut la promovarea pe scara larga a "vacantelor verzi", in care un rol

important revine agroturismului. Dispune de peste 1500 locuri de primire (ferme, vile,

case traditionale, castele), situate in 20 de regiuni ale tarii (Piemonte, Toscana, Veneto,

19





Alto, Adige, Abruzzo, Calabria, Sicilia). Aceasta activitate este puternic stimulata printr-

o publicitate constanta, ghidul Agroturist care apare din 1995, mentionand informatii

foarte pretioase. Traditiile culturale, gastronomia si vinurile, folclorul, fac din Italia un

principal receptor si, in acelasi timp, un emitator al turismului rural european.

Finlanda are omologate peste 500 de sate turistice, cu peste 10000 locuri de

cazare. Beneficiind de un cadru natural de exceptie, rezultat din alaturarea oglinzilor de

apa (18800 lacuri) cu paduri (68% din teritoriul tarii), precum si prezenta noptilor albe,

Finlanda ofera doritorilor de liniste si destindere posibilitati de agrement multiple (schi,

pescuit, sauna, echitatie), inclusiv participarea la diverse lucrari agricole in fermele

agroturistice gazda.

In Romania, bazele institutionalizate ale agroturismului au fost puse in anul 1972,

cand Ministerul Turismului, a selectat 118 asezari rurale reprezentative, ce urmau a fi

promovate in turism (OMT 297/1972).

Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, au fost declarate

"sate turistice" un numar de 14 asezari rurale din 10 judete ale tarii: Bogdan Voda

(Maramures), Fundata si Sirnea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldovitei (Suceava),

Poiana Sarata (Bacau), Recas (Timis), Tismana (Gorj), Vaideeni (Valcea).

Ulterior, Planul de Amenajare a Teritoriului Național ( conf. O.U. nr. 142 / 28

octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea

a VIII- a, zone cu resurse turistice cu modificările și completarile ulterioare), a determinat

zonele cu resurse turistice de pe teritoriul Romaniei. Datorita patrimoniului natural si

mai ales cultural deosebit, pe aceasta lista este inclusa si localitatea Dobrosloveni din

cadrul GAL Romula Malva.

Organizarea spatiala a agroturismului este caracterizata prin dualitatea concentrare -

dispersie:

- concentrarea serviciilor de masa, cazare si animatie in sate sau statiuni verzi;

- dispersia activitatilor (promenada pietonala sau ecvestra, pescuit, turism fluvial)

in spatiul rural;

20





Satele turistice sunt asezari rurale pitoresti, bine consolidate din punct de vedere

economic, edilitar si cultural, situate in medii nepoluate, conservatoare a unor modele

culturale (obiceiuri, inventar al obiectelor de munca, port, gastronomie) si care, dincolo

de functiile politice, administrative, culturale, sociale, indeplinesc, sezonier sau

permanent, functia de primire a turistilor.

Numeroase clasificari avansate de specialisti au in vedere functionalitatea acestor

sate (Negoescu, 1974, Nistoreanu, 1999, Buianu, Bogdan, 2001), adica elementul esential

care contureaza motivational actul turistic. Au fost identificate urmatoarele tipuri de sate:

- sate peisagistice si climaterice: Fundata, Sirnea (in culoarul Rucar-Bran), Tismana

(Gorj), Bradet, Podul Dambovitei (Arges), Botiza (Maramures), Dorna Candreni

(Suceava), Arieseni (Alba), Vama Veche, 2 Mai (Constanta);

- sate turistice pentru practicarea sporturilor de iarna: (Fundata - Brasov, Garina - Caras

Severin) si nautice (Murighiol, Mila 23);

- sate balneare: Zizin, Covasna, Bala (Mehedinti), Oglinzi si Baltatesti (in Subcarpatii

Moldovei), Costiui (Maramures), Calacea (Timis), Sacelu (Gorj), Geoagiu si Vata de Jos

(Hunedoara), Moneasa (Arad), Tinca (Bihor);

- sate turistice pastorale: Orlat, Rasinari, Saliste, Gura Raului, Miercurea Sibiului,

Cisnadioara (toate in Marginimea Sibiului), Vaideeni, Polovragi, Stanesti, Pocruia,

Tismana, (in depresiunile Olteniei), Borlova, Turnu Ruieni (Caras Severin), Pui,

Clopotiva, Ohaba de sub Piatra (in tara Hategului);

- sate cu monumente istorice, de arta si arhitectura : Sucevita, Putna, Dragomirna,

Agapia, Varatec (in Moldova), Aninoasa, Cotmeanca, Cozia, Horezu, Polovragi, Tismana

(in Subcarpatii Getici), Harman, Prejmer, Biertan, Feldioara, Cristian - cu renumitele

biserici fortificate (in Transilvania);

- satele turistice etnofolclorice: Curtisoara (Gorj), Avram Iancu (Alba), Rasinari (Sibiu),

Vama (Suceava), Sapanta (Maramures), Pietrosita (Dambovita), Bujoreni (Valcea),

Naruja (Vrancea);

21





- sate turistice de creatie artistica si artizanala: Oboga, Marginea (Suceava), Corund

(Harghita), Humulesti (Neamt), Sacel si Sapanta (Maramures), Carpus (Cluj), Malu cu

Flori (Dambovita);

- sate turistice pomi-viticole: Recas si Giarmata (Timis), Voinesti (Dambovita), Cotesti,

Jaristea, Straoane (Vrancea), Pietroasele, Sahateni (Buzau), Radaseni (Suceava), Siria

(Arad), Agapia (Neamt), Murfatlar si Ostrov (Constanta), Bucium (Iasi), Dabuleni (Dolj).

Prin O.U. nr. 142 / 28 octombrie 2008 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului național, Secțiunea a VIII- a, zone cu resurse turistice cu modificările și

completarile ulterioare), a fost adoptat Planul de Amenajare a Teritoriului Național.

Printre unitatile administrativ - teritoriale cu resurse naturale si antropice mari

si foarte mari se regasesc si cateva localitati din judetul Olt: orasele Caracal si

Corabia, satele Brancoveni, Calui, Dobrosloveni, Oboga si Poboru.

În Europa, în ultimii ani, tot mai multe organisme şi institute s-au pronunţat în

favoarea dezvoltării turismului în general şi în special a turismului rural.

Consiliul Europei a elaborat campania “Lumea rurală”, iar raportul Adunării

Parlamentare cu privire la turismul rural şi integrarea sa într-o politică globală, invită

toate statele membre să promoveze turismul rural. Comunitatea Europeană şi iniţiativele

de dezvolare a activităţilor agroturistice şi artizanale au la bază: considerentul că spaţiul

rural şi viaţa rurală reprezintă bunuri comune tuturor locuitorilor Europei, iar marele

potenţial al spaţiului rural este în egală măsură de interes pentru toţi.

Instrumentele principale folosite de Comunitatea Europeană pentru aplicarea

politicii sale în domeniul dezvoltării rurale sunt: Fondul European de Orientare şi

Garantare Agricolă (FEOGA); Fondul European al Dezvoltării Regionale (FEDR);

Fondul European Social (FSE).

22





CAPITOLUL III - BENEFICIILE SOCIALE SI ECONOMICE ALE

AGROTURISMULUI PENTRU SATUL ROMÂNESC

Activitatea turistica poate sa rezolve unele dintre problemele economice ale

populatiei rurala. Avantajele care se obtin în urma practicarii turismului rural pot fi de

natura economica si de natura socio-culturala. Dintre acestea putem mentiona:

Stabilizarea populatiei prin fixarea fortei de munca

Aceasta este o consecinta extrem de importanta pentru majoritatea zonelor rurale,

confruntate în general cu fenomenul de depopulare, survenit în special ca urmare a

absentei unei perspective materiale certe a locuitorilor

Aportul de lichiditati provenite din prestatii turistice pot ajuta la conservarea

locurilor de munca în servicii precum comertul, cazarea turistica, transport local, asistenta

medicala. Ele pot aduce venituri suplimentare agricultorilor, muncitorilor silvici,

pescarilor. Chiar daca conservarea locurilor de munca reprezinta un obiectiv mai putin

atragator decât crearea de noi locuri de munca, ea poate contribui la viabilitatea

comunitatilor rurale si în special a celor de tip marginal, care nu beneficiaza de efectele

de polarizare urbana. Studiile efectuate în zonele rurale au confirmat rolul turismului

în conservarea locurilor de munca si diminuarea fenomenului de poluare.

Crearea de noi locuri de munca

Crearea de noi locuri de munca este posibila în conditiile în care implementarea

locala a turismului rural este realizata cu succes. Acest fapt este asociat în special

practicilor hoteliere si de restaurant. În spatiul rural, reusita acestora creaza perspective

pentru cazarea turistilor la localnici, ceea ce va duce implicit la amplificarea activitatilor

legate de comertul cu produse alimentare, de artizanat, transport, valorificarea

patrimoniului local etc.

23





Diversificarea modului de utilizare a fortei de munca

Marea majoritate a zone lor rurale prezinta o slaba diversitate în modul de

utilizare a fortei de munca, ocupata aproape în totalitate în sectorul agricol. Diversificarea

activitatilor într-un context turistico-economic favorabil poate atrage dupa sine, de

asemenea, stabilizarea populatiei rurale.

Pluriactivitatea

Pluriactivitatea este o alta consecinta benefica a turismului rural. Ea desemneaza

situatia în care, la nivel individual sau familial, asigurarea existentei se realizeaza prin

prestarea unor activitati suplimentare (cel putin una), în completarea activitatii de baza.

Astfel, un agricultor poate avea disponibilitatea de a închiria camere, de a ajuta

administratia locala prin prestarea unor servicii turistice (ghid, animator, monitor de schi

s.a.).

Pluriactivitatea permite realizarea unor venituri suplimentare, atât în contextul

declinului unui tip de activitate, cât si în cel al constrângerilor generate de ritmicitatea

sezoniera a activitatilor agricole.

Promovarea si dezvoltarea serviciilor

Promovarea si dezvoltarea serviciilor este un aspect esential, cu atât mai mult cu

cât numeroase colectivitati rurale sunt grevate înca frecvent de absenta unor facilitati de

servicii corespunzatoare. Cererea suplimentara de produse, cauzata de cresterea numerica

a clientelei (inclusiv a celei turistice), poate permite expansiunea retelei comerciale,

sustinerea unor lucrari de ameliorare a habitatului (modemizarea drumurilor, canalizari,

electrificari, semnalizari rutiere si turistice), dezvoltarea transportului în comun, a

serviciilor postale si de comunicatie .

Este la fel de importanta atragerea si mentinerea clientelei, cât si sporirea acesteia;

acest fapt nu se realizeaza de la sine, fiind necesara o politica concentrata a tuturor

variabilelor care actioneaza asupra clientelei. La nivelul sarcinilor, se impune ca ele sa

dobandeasca disponibilitatea de a oferi servicii de calitate, susceptibile permanent de

reînnoire, de adaptare la dinamica rapida a motivatiilor turistului.

24





În special în cazul asezarilor rurale izolate, care nu au disponibilitatea de a asigura

si sustine servicii numeroase, agro-turismul poate ajuta la mentinerea viabilitatii lor.

Evident, este de presupus ca respectivele asezari sa posede elemente particulare de

atractie turistica, iar fenomenul de circulatie turistica sa fie stimulat si amplificat prin

comercializarea adecvata a ofertei turistice.

Sustinerea economica a agricultorilor este o problema majora în mediile

economice si politice. Numeroase studii efectuate în tari cu traditie în agro-turism au

evidentiat ca veniturile medii ale agricultorilor pot fi marite prin oferirea diferitelor forme

de cazare, prin promovarea vizitelor în fermele agricole care poseda diverse functii de

atractie (echitatie, vinificatie, legumicultura, apicultura etc.), prin vânzarea produselor

specifice gospodariei sau satului.

Pe lânga beneficiile de ordin economic care pot incita agricultorii sa se angajeze

în activitati turistice, nu pot fi ignorate beneficiile de ordin social, ca urmare a contactelor

cu citadinii, pe langa aportul de varietate. În modul de viata specific, adeseori solitar,

satenii pot deveni mai bine informati despre o serie de probleme de actualitate care pot

avea impact favorabil asupra propriei lor conditii social-economice si culturale.

Promovarea si sustinerea artei populare, a industriei locale de artizanat

Arta si artizanatul rural ocupa un loc important în patrimoniul cultural al fiecarei

tari. Turismul rural poate ajuta aceste activitati atât prin recunoasterea importantei lor, cât

si prin comercializarea produselor de artizanat.

Ţara noastra este privilegiata din acest punct de vedere, date fiind enorma

diversitate si autenticitate a creatiilor artistice rurale .

Pe lânga dimensionarea economica pe care o implica, aceste preocupari reprezinta

mesaje de exceptionala valoare asupra vocatiilor spirituale ale comunitatilor rurale

românesti si nemijlocit, mijloace ideale de promovare a imaginii favorabile si de

stimulare a interesului turistic.

Festivalurile de arta populara si de productie artizanala sunt mecanisme ideale

care faciliteaza comercialiarea si promovarea creatiei turistice rurale si contureaza

25





atractia turistica. Existenta acestora, dublata de o mediatizare adecvata, poate constitui

prima parghie apta sa asigure înscrierea unei asezari rurale în sfera activitatii turistice.

Pe lânga faptul ca realizeaza o extindere a aportului cultural propriu, festivalurile

si alte manifestari de acest gen, faciliteaza accesul în mediul respectiv a altor colectivitati

artistice, ceea ce contribuie la îmbogatirea vietii culturale.

Reabilitarea patrimoniului edilitar

Reabilitarea patrimoniului edilitar se realizeaza în conditiile existentei unui flux

turistic, în principal pe doua cai. În primul rând conservarea sau restaurarea obiectelor de

interes istoric sau cultural poate fi obtinuta prin practicarea unor taxe de acces.

Sporirea gradului de confort la nivelul cladirilor care au camere disponibile pentru

închiriat, executarea unei infrastcturi de recreere (spatii verzi, amenajari pentru pescuit,

promenade, circuite pentru cicloturism si echitatie etc.), pe termen lung, sunt initiative

benefice pentru comunitatea însasi, ca beneficiara a investitiilor facute.

Toate acestea diminueaza motivatiile de stramutare ale generatiei tinere si pot

contribui la revenirea emigrantilor sau chiar la instalarea de noi locuitori.

26





CAPITOLUL 4 - METODOLOGII ŞI SISTEME DE INVESTIGARE A

ACTIVITĂŢILOR AGROTURISTICE

Cuantificarea turismului, implicit a progresului economico-social, în viziunea

dezvoltării durabile, presupune abordarea şi aplicarea unor principii şi metode care

constituie fundamentul formării şi utilizării unui set cât mai complet de indicatori.

4.1 Metodologii si indicatori în studiul de fundamentare a turismului durabil.

Este necesară abordarea şi aplicarea metodelor adecvate, cum sunt: metoda

istorică, metoda geografică, metoda instituţională, metoda interdisciplinară, metoda

sociologică, metoda produsului, metoda economică, metoda managerială, metoda

sistemelor.

Sistemul de indicatori care trebuie să se înmănuncheze într-un set cât mai

complet, a fost analizat de forumul OCDE, care consideră că eficienţa lor este cu atât mai

ridicată cu cât sursa de informaţii este mai largă şi mai diversificată. Principalele

categorii de indicatori utilizaţi la scară largă şi la nivel mondial, sunt: indicatorii valorici,

indicatorul rezultatului dezvoltării economico-sociale, indicatorii compuşi.

In mod sintetic, turismul durabil poate fi analizat şi apreciat prin intermediul

tipurilor de indicatori, cum sunt: indicatori fundamentali: de protecţia sitului, presiunea

exercitată de numărul de turişti, intensitatea utilizării în perioadele de vârf, impactul

social, raportul turişti/rezidenţi, indicatori rezultaţi din metodele de studiu a mediului

ambiant, gestiunea deşeurilor, procesul de planificare, existenţa unui plan metodic pentru

destinaţia turistică în cauză, ecosistemele fragile, satisfacţia populaţiei locale, contribuţia

turismului la dezvoltarea economiei locale ); indicatori suplimentari ( utilizaţi numai pe

zone turistice (zone de litoral, zone montane, zone de coastă, zone culturale, zone

ecologice unice, parcuri naţionale amenajate, mediul urban, patrimoniu cultural, insule

mici).

Sistemul de indicatori utilizat în comensurarea activităţilor turismului rural. Pot

fi structuraţi şi prin evidenţierea principalelor funcţii şi anume: măsurarea cererii

turistice, măsurarea ofertei turistice funcţionale, analiza impactului turismului

internaţional (inbound şi outbound). Exprimarea complexităţii activităţilor agroturistice

impune frecvent analize implică cunoaşterea următoarelor grupe de indicatori: indicatorii

generali, indicatori ai eficienţei activitãţii de cazare, indicatori de eficienţã ai alimentaţiei,

27





indicatorii eficienţei activitãţii de transport turistic, indicatori de eficienţã economicã

utilizaţi la fundamentarea investiţiilor turistice noi.

Indicatorii calităţii activităţii turistice rurale, reflectă calitatea ofertei, a efectelor

sociale, cultural-educative şi politice.

4.2. Analiza economică şi financiară în activitatea de agroturism.

Constituie o necesitate pentru o fundamentare a cheltuielilor, fie că acestea sunt

destinate pentru obiective noi, fie pentru amenajări sau reamenajări interioare şi exterioare.

Pentru a defini natura veniturilor rezultate din diferite activităţi (agricole, turistice, servicii,

etc.) trebuie să se stabilească un buget de venituri şi cheltuieli din care să rezulte sursele de

venituri şi costul resurselor utilizate.

Estimarea eficienţei economice şi sociale în activitatea de agroturism sunt legate de

necesitatea extinderii afacerilor în turismul rural.

Legat de aceste probleme un rol important revine cunoaşterii eficienţei economice a

producţiei agricole într-o fermă agroturistică. Nivelul acestei eficienţe se poate exprima prin

indicatori tehnici (structura de producţie, producţia medie anuală, producţiile totale fizice) şi

indicatori economici (cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca, cheltuieli de producţie,

venituri totale, preţurile de valorificare, costuri de producţie, profitul, rata profitului).

Pe lângă o eficienţă economică, care se urmăreşte în orice activitate şi implicit în cea

de agroturism şi o eficienţa socială. Aceasta reliefează rolul pe care agroturismul îl are în

edificarea unui proces evolutiv privind, în principal: îmbunătăţirea calităţii vieţii, înviorarea

vieţii sociale a satelor, crearea de noi locuri de muncă, menţinerea şi dezvoltarea

patrimoniului, înfrumuseţarea zonelor cu potenţialităţi agroturistice.

4.3. Afacerea in agroturism, metodologie şi implementare.

Necesitatea extinderii afacerilor în turism rural la nivel mondial este un fenomen

prin extinderea unor categorii de factori preponderenţi. Afacerile din zonele rurale trebuie

să facă faţă unor condiţii unice, care nu se găsesc la oraş.

Pentru acest motiv se impune necesitatea extinderii afacerilor în turismul rural

care reprezintă rezultatul creerii condiţiilor favorabile de armonizare a unor elemente

redate prin: tipuri variate de ofertă pentru cazare; aprovizionare cu produse

agroalimentare, de artă populară tradiţională, meşteşuguri şi folclor; oferta împrejurimilor

naturale şi cerinţele ecologice; oferta de locuri de muncă plătite în mediul rural;

echipamentul infrastructural în sectorul serviciilor publice şi private.

28





Planul de afacere în agroturism se întocmeşte pornind de la: analize care ţin spre

exemplu de alegerea locului, a zonei, a satului, încadrarea în oferta agroturistică,

cunoaşterea scopurilor pe care ni le propunem, conducerea şi participarea în afacere etc.

Metodologia de întocmire a unui plan de finanţare impune evidenţierea următoarelor

elemente legate de servirea şi satisfacerea clienţilor/turiştilor, existenţa de

inovaţie/invenţie/imaginaţie, productivitatea, conducerea activităţilor turistice, utilizarea

resurselor, programarea/planificarea acţiunilor şi activităţilor, răspunderea civică/socială,

rezultatul net.

De reţinut faptul că transpunerea în practică a oricărei afaceri trebuie să se

regăsească în conţinutul politicilor de dezvoltare rurală, aliniate la noile tendinţe pentru

integrarea în UE.

Managementul structurilor de primire prin informatizarea activităţilor din

turismul rural

Site-urile existente în acest domeniu pentru pensiunile rurale sunt încă la început, dar cu

bune orientări de perspectivă, încă nu se poate spune că există site-uri de acest gen

concepute în scopul realizării unor afaceri şi, datorită acestui fapt, constituie o

oportunitate.(Alecu, 2006).

Sistemul informatic al unităţilor de turism rurale

Brandingul local

Un brand reprezinta o marca, un cuvant care subliniaza identitatea unei persoane,

companii, produs, comunitate sau natiune. Procesul de branding, care consta in

identificarea acelei caracteristici specifice a produsului, serviciului sau regiunii

geografice, este insa unul dificil, datorita competitiei acerbe in ceea ce priveste asteptarile

clientului.

Pentru a crea si dezvolta un brand, o persoana trebuie sa:

- Delimiteze interesul pentru o regiune geografica anume

- Analizeze caracteristicile si functiile serviciului sau produsului care este

etichetat

- Compare potentialul brand creat cu alte branduri similare existente deja,

raspunzand la intrebarea “care este diferenta intre acest brand si altele?”

- Inteleaga care este principala atractie pentru potentialul client, care sunt

asteptarile acestuia

Odata gasit un raspuns la aceste intrebari, se poate incepe procesul de branding.

29





Brandul local al unei comunitati este reprezentat de caracteristicile sale

distinctive, impartasite de o majoritate a comunitatii. In acest fel, brandul poate fi

promovat si dezvoltat in mod natural. Principala functie a unui brand local este de a naste

curiozitatea si de a determina turistul sa viziteze un anumit loc. Cu cat regiunea este mai

mica, cu atat brandul local este mai concret. Cu cat este mai mare regiunea, cu atat este

mai dificil ca brandul sa-si indeplineasca functia de baza, respectiv sa atraga.

Primul pas in conturarea brandului local il reprezinta constituirea unui grup

format din membrii ai comunitatii – preferabil persoane in varsta – care sa identifice

principalele traditii si evenimente istorice petrecute in regiune. Este important de definit

care dintre aceste traditii mai sunt inca de actualitate si care au devenit deja legenda. In

ambele cazuri vor deveni parte a brandului, pentru ca multe dintre initiativele din

turismul local au avut la baza vechi traditii si credinte – asa cum este cazul Branului, care

s-a identificat ca fiind casa Vampirului Dracula, atragand anual un numar impresionant

de turisti straini.

Avantajele brandingului local sunt autenticitatea, originalitatea, existenta unui

simbol puternic care patrunde in mintile potentialilor clienti si care ii face pe acestia sa

consume respectivul serviciu. “Dezavantajul” este ca un brand bun atrage multi turisti si

in aceste conditii regiunea trebuie sa asigure o infrastructura buna si un mediu sigur,

pentru a satisface nevoile unui numar mare de solicitanti. Toate acestea pot fi

contracarate printr-o planificare corecta si o campanie de marketing bine structurata.

Un brand este mai puternic daca teritoriul este mai mic si mai bine definit – va

atrage clienti in mod punctual.

Un brand este mai puternic daca se va concentra pe elementele sale distinctive si

nu se va pierde in detalii fara semnificatie.

Un brand poate fi sustinut prin publicitate, dar are de asemenea nevoie de o

campanie media – articole in ziare, participarea la evenimente unde se poate vorbi despre

brand, alte evenimente de relatii publice

Cele mai bune branduri sunt acelea care se concentreaza intr-un cuvant puternic

care sa transmita esenta brandului

Pentru ca un brad sa poate fi recunoscut pe piata, acesta trebuie sa-si demonstreze

autenticitatea

30





Calitatea nu este o necesitate a brandingului local, dar poate sa fie inclusa in

acesta. Uneori principalele caracteristici ale unei zone sunt legate mai degraba de

salbaticia acesteia decat de gradul de confort

Un brand este cu atat mai puternic cu cat este mai greu de reprodus si astfel

ramane singur pe piata, reprezentand un principal punct de atractie. Uneori, atunci cand

apare un brand similar il poate distruge pe cel original, in special daca acesta nu este

protejat. Pentru mentinerea si dezvoltarea unui brand local este nevoie si de o sustinere

legala a acestuia

Statisticile arata in mod clar ca initiativele care au la baza ideea construirii si

promovarii unui brand local sunt mult mai puternice, au mai multi clienti si sunt mai

sustenabile

4.4. Deschiderea unei pensiuni agro-turistice

Cadrul legislativ de organizare şi funcţionare : Noţiunile de pensiune

turistică rurală şi pensiune agroturistică sunt definite prin Legea nr. 145/1994, reactualizate în

1999 ca urmare a Ordinului Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 61, pentru a fi redefinite

şi contopite într-o singură noţiune de "pensiune turistică rurală" prin prevederile Hotărârii

Guvernului nr.1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și

brevetelor de turism, hotărâre care se aplică prin ORDINUL MDRT NR. 1051/03.03.2011

pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, a

licențelor si brevetelor de turism.Ordinele anterioare acestuia , care au fost abrogate o dată cu

intrarea lui în vigoare au fost Ordinul 899/09.02.2011, Ordinul nr 1296/2010 prin care s-a

abrogat la Ordinul 636/2008 privind clasificarea structurilor de primire turistice.

Clasificarea pensiunilor:

In functie de numarul si de calitatea serviciilor oferite, pensiunile rurale pot fi

notate din punct de vedere relag cu 1,2,3,sau 4 margarete.

Scopul principal al acestui mod de clasificare il reprezinta protejarea turistilor

prin asigurarea unui set de standarde de confort si calitate a serviciilor

Clasificarea structurilor turistice este decisa de catre Oficiul pentru Autorizare si

Control in Turism, pornind de la Hotararea de Guvern 972/1998 referitoare la organizarea

si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism. Aceasta este singura institutie care

are dreptul sa autorizeze firmele pentru a-si dezvolta activitati turistice.

Legislatia romaneasca stipuleaza o seri de criterii de selectir pentru pensiunile

rurale si urbane, incluzand:

31





- Numarul de camere

- Facilitatile pentru prepararea si servirea mesei

- Disponibilitatea unor anumite produse

- Elemente sanitare

- Servicii complementare

Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de:

- Maximum 10 camere si maximum 30 de locuri – in zonele rurale

- Maximum 20 de camere in zonele urbane

Pensiunile pot functiona in casa proprietarului sau in cladiri independente care

asigura spatii de cazare adecvate si spatii pentru alimentatie pentru turisti.

Pensiunile agroturistice trebuie sa aiba capacitatea de a-si produce 30% din

ingredientele pentru mese.

Amplasarea pensiunilor, atat rurale cat si urbane, trebuie realizata in zone ferite de

poluare sau alte elemente care ar putea afecta viata sau sanatatea turistilor.

Spatiile destinate turistilor vor fi in totalitate la dispozitia acestora. Depozitarea

oricaror obiecte personale ale proprietarilor in camere sau in grupurile sanitare

(imbracaminte, incaltaminte, alte obiecte personale care ar putea crea disconfort pentru

clienti) este interzisa.

Autoritatea nationala pentru turism clasifica pensiunile luand in considerare si

spatiile utilizate pentru pregatirea si servirea meselor. Este important daca acete spatii

sunt doar pentru clienti sau si pentru persoane din afara pensiunii. Aceasta situatie ar

putea avea insa loc numai daca numarul de locuri in restaurant depaseste cu minim 10

locuri numarul de locuri de cazare.

4.5. Marketingul activitatilor agro-turistice

Odata ce ia nastere o afacere in domeniul agro-turismului, pensiunea este

autorizata, brandul locat identificat si cererile pietei sunt luate in considerare, incepe

munca de promovare a serviciilor de asa natura incat sa atraga un numar mare de

consumatori.

Pentru aceasta, orice proprietar de pensiune va avea nevoie de un plan de

marketing. Conceptul de marketing este o inovatie a secolului 20 care guverneaza teoria

economica si practicile economice de zi cu zi.

32





Originile etimologice ale cuvantului “marketing” se gasesc in limba engleza, unde

verbul “to market” inseamna a dezvolta anumite operatiuni pe o piata de natura

tranzactiilor (vazare si cumparare).

In ziua de azi marketingul este vazul ca un element esential al oricarei organizatii,

o “solutie miraculoasa” care rezolva orice problema.

Notiunea de marketing este folosita in practica in mai multe contexte diferite:

1. Procesul de marketing, care opereaza la nivelul canalelor de marketing facand

legatura intre productia unei companii si piata acesteia.

2. Conceptul de marketing, care este limitat la considerarea marketingului ca un

proces de schimbare sociala, care implica producatori si consumatori.

3. Marketingul ca un ansamblu de actiuni menite sa asigure relatia companiei cu

clientii sai, relatie ce include cele 4 componente ale mixului de marketing (produs, pret,

distributie si promovare).

4. Orientarea catre marketing, care ii ia in considerare atat pe consumatori cat si

pe producatori, facilitand in acelasi timp procesul si conceptul de marketing.

5. Marketingul ca o modalitate de maximizare a profitului

Marketingul agro-turistic impune o dubla referinta, atat la nivel macroeconomic

cat si la nivel microeconomic.

La nivel macroeconomic, trebuie privit ca procesul de schimb al produselor si

serviciilor la nivel national, regional si local. In mod similar, la nivel micoreconomic

marketingul reprezinta procesul de realizare a profitului ca rezultat al dezvoltarii unor

activitati de schimb cu turistii de produse si servicii ale unei companii, pensiuni, etc.

Similar marketingului general, si marketingul turismului are o serie de

instrumente careactioneaza ca un tot si sunt interdependente conform teoriei sistemelor:

astfel, compomentele mixului de marketing – produs, pret, distributie si promovare – sunt

intr-o relatie de complementaritate, fiind conditionare reciproc si pastrand un echilibru

impus de o anumita strategie de markting.

Principalele elemente care diferentiaza marketingul in agro-turism de alte forme

de turism pot fi sintetizate dupa cum urmeaza (dupa Rosca E. R., 2001)

- Decizia de cumparare a clientului este bazata in mod special pe factorul

emotional, si nu pe cel rational. Acesta este motivul pentru care agro-turismul se practica

in familie si succesul depinde foarte mult de imagine si de experienta pe care toti

membrii familiei au avut-o.

33





- Complexitatea serviciilor are un caracter relativ, intelegand prin aceasta ca

diversitatea activitatilor complementare (odihna, tratament, activitati culturale, etc.) este

mai mica in comparatie cu alte forme de turism.

- Promovarea produsului se bazeaza de cele mai multe ori pe intermediari (agentii

de turism, companii specializare, companii de gazduire pe Internet, etc.) sau se realizeaza

direct prin intermediul cataloagelor de servicii. In aceste conditii, decizia de cumparare a

clientului depinde exclusiv de imaginea pe care intermediarii (canalele de distributie) o

ofera asupra serviciului, din punct de vedere al calitatitii serviciilor turistice rurale

- Caracterul sezonieri al produselor si serviciilor turistice cauzate de factori naturali,

sociali sau culturali care influenteaza direct mixul de marketing. Acesta este motivul

pentru care activitatile de promovare au loc de cele mai multe ori in perioadele din extra-

sezon, pretul si distributia ating valorile optime in timpul sezonului, iar dupa aceasta

perioada apar activitatile de reparatii si iau nastere noi proiecte pentru viitorii turisti.

Produsul turistic in agroturism

Produsul in agroturism este elementul esential al mixului de marketing, toate

celelalte elemente ale mixului de marketing fiind determinate strict de acesta deoarece

produsul este distribuit, promovat si tot pentru el se stabileste si pretul.

Produsul turistic trebuie sa satisfaca diversitatea nevoilor consumatorilor si din

aceasta cauza, pentru a putea obtine un profit, “producatorul” trebuie sa determine natura

multidimensionala a cererii de consum si ofertei numai pentru acele produse care sunt

cerute de catre turisti.

Produsul turistic oferit include un ansamblu de produse si servicii (cazare, masa,

divertisment, etc.) utilizate intr-un context anume, influentate fiind de factorii naturali ai

regiunii sau localitatii.

Calitatea produsului turistic este direct legata de exploatarea patrimoniului zonei,

intelegand prin acesta si resursele naturale, infrastructura si in special calitatea resurselor

umane din zona implicate in activitatea de turism.

Produsul turistic poate fi conceput astfel incat sa faca leg gatura cu informatii

obtinute anterior referitoare la:

- Turisti (consumatori) – in acest caz se cauta o segmentare a pietei utilizand criterii

de varsta, profesie/ocupatie, loc de rezidenta, venituri, obiceiuri, etc.

34





- Concurenta – legatura existenta cu alte activitati turistice similare, care pot ajuta la

identificarea si adaptarea ofertei de servicii si produse, personalizand-o si diferentiind-o

pe aceasta de cea a concurentei

- Potentialul turistic al zonei – presupune o buna cunoastere si utilizare a resurselor

turistice din zona vizata: resursele naturale, valorile culturale, infrastructura,

divertismentul, obiectivele istorice si religioase.

Elementele fundamentale ale produsului turistic care trebuie distribuit de catre

retele specializate (agentii de turism, tour operatori, etc.) pot fi sitnetizate dupa cum

urmeaza:

- Atractivitatea resurselor: climatice, peisagistice, istorice, culturale, servicii

turistice – ca o motivatie de a vizita din nou zona

- Infrastructura: drumurile de acces, mijloacele de transport, telecomunicatii,

servicii de transport – pot fi incluse in pachetul de servicii sau pot fi lasate la latitudinea

clientului.

Spatiile de primire si restaurantele: receptia, cazarea si ofertele culinare – sunt

elemente principale ale produsului turistic si reprezinta premisa revenirii turistului:

- Dotarile suplimentare

- Permanente: divertisment, constructii sportive si culturale, variate modalitati de

petrecere a timpului liber

- Ocazionale: culturale, artistice, evenimente comerciale (targuri, expozitii,

festivaluri)

- Resurse umane: educatie civica, cunostinte tehnice, profesionale si culturale, simt

al frumosului, ospitalitate (turismul este o industrie a ospitalitatii)

Sintetizand caracteristicile produsului in turismul rural, trebuie mentionat ca

acesta trebuie sa indeplineasca exigentele oricarui alt produs oferit pe piata, precum si

urmatoarele:

- Trebuie sa aiba o marca

- Raportul calitate/pret trebuie sa fie optim

- Particularitatea si originalitatea pietei turistice locale, regionale si nationala

- Diversitatea serviciilor turistic

35





Piata agro-turismului

Piata agro-turismului se refera la domeniul economic al ofertei turistice

concretizate in oferta turistica (productia turistica) si cererea pentru serviciile turistice

rurale.

Spre deosebire de piata de bunuri de consum, piata pentru agro-turism prezinta

urmatoarele elemente specifice:

- Locul ofertei este acelasi in care aceasta este consumata, dar poate sa difere de

locul unde ia nastere cererea

- Oferta este rezultatul unui imagini mentale pe care potentialul consumator (turist)

si-o formeaza asupra informatiei primita direct si indirect

- Oferta are un caracter neflexibil, intelegand prin aceasca ca nu este elastica in timp

si spatiu, si nu poate fi stocata sau transformata

- Cererea este foarte elastica si supusa unei dinamici permanente generate de mai

multi facori economici, sociali si de natura circumstantiala

- Se adreseaza, momentan, unui segment de piata restrans (nisa de piata) care

contine consumatori de produse turistice si produse speciale si care sunt dispusi sa

plateasca preturi mai mari pentru acele produse care corespund cerintelor lor.

Spre deosebire de piata de bunuri, piata turistica, in special cea a turismului rural

se refera la vanzarea de servicii si produse cu un grad mai mare de abstractizare, produse

si servicii relativ invizibile care pot fi estimate cantitativ si calitativ doar partial sau

indirect.

In realitate piata turistica rurala trebuie vazuta ca un raport dinamic intre cererea

turistica si oferta turistica, succesul echilibrului dintre cele doua parti fiind consecinta

indirecta a segmentarii permenente a pietei.

Elementele care constituie piata agro-turismului rural sunt sintetizate dupa cum

urmeaza:

- Oferta de produse poate fi prezentata de un numar mare de agenti economici

(SRL, agentii de turism, persoane autorizate, etc.) care isi dezvolta activitati de transport,

acomodare, alimentatie, divertisment, excursii, etc., toate acestea fiind elemente ale

produsului turistic.

- Cererea pentru produse este compusa dintr-o masa mare de consumatori, atat

interni (locali) cat si externi (din afara localitatii, incluzand turistii straini)

36





- Cadrul legal in vigoare, care reglementeaza regimul circulatiei turistice, durata

vacantelor, conditiile de mobilitate pe un teritoriu, transportul public, acreditarea

serviciilor, categoria calitatica a serviciilor si produselor turistice

- Canalele de distributie a produselor turistice rurale, care au variate forme, de la

distributia directa a produselor pana la distributia prin intermediul unor retele

specializate, reprezentate in aceasta situatie de agentiile de turism.

- Mijloacele de informare si promovare necesare pentru a disemina si transmite

consumatorului toate produsele turistice orferite, prin intermediul companiilor

specializate.

- Concurenta produselor, reprezentate de un ansamblu de alte produse agro-turistice

existente pe piata si care exista pe piata in acelasi timp cu oferta personala

- Contextul turistic – care in spatiul rural se refera la mediul fizic in care exista

resursele naturale in prezent si, in acelasi timp, la influenta factorilor sociali, economici,

culturali sau chiar politici – in care agentii economici ai organizatiilor turistice isi

dezvolta activitatea

Pretul

Element al mixului de marketing, pretul reprezinta cantitatea de bani pe care

cumparatorul (turistul) este dispus si capabil sa o plateasca producatorului in schimbul

serviciilor si produselor turistice pe care acesta din urma este capabil sa le ofere.

Pretul este elementul cel mai putin controlabil pentru furnizorul de produse si

servicii turistice rurale, pentru ca nivelul sau real este stabilit pe piata sub influenta unor

obiectivevariate sau a unor factori subiectivi pe care acesta nu ii poate determina, ci doar

influenta prin cantitatea de produse turistice oferite si nivelul costurilor de productie

obtinut. Cu toate acestea, chiar daca este cel mai

putin flexibil element din punct de vedere al capacitatii de interventie din partea

furnizorului de servicii turistice, pretul poate fi influentat mai usor pe o perioada scurta

de timp.

Chiar daca este elementul cel mai putin controlabl la nivel intern, pretul genereaza

efectele cele mai rapide, de fapt instantanee in comparatie cu alte elemetne ale mixului de

marketing. Deci, atat cererea de servicii si produse turistice rurale si in special concurenta

de pe piata turistica reactioneaza mult mai usor la variatia preturilor decat la schimbarile

de imagine sau distributia produselor turistice.

37





Atunci cand elaboreaza politica de pret pentru produsele si serviciile turistice

oferite, furnizorul (pensiunea agroturistica sau operatorul de turism) trebuie sa se bazeze

atat pe factorii interni cat si pe factorii externi.

Factorii interni care intervin in proces sunt:

- Costurile de productie – reprezinta ansamblul cheltuielilor pe care un furnizor de

servicii turistice rurale le efectueaza pentru a realiza un anumit produs sau serviciu.

- Faza ciclului de viata al produsului/serviciului este un factor care trebuie luat in

consideratie deoarece de obicei in faza initiala se folosesc mai degraba preturi mari, in

faza de mijloc se utilizeaza preturi moderate, in faza de maturitate pretul incepe sa scada

si intra in declin, influentat si de alti factori.

- Strategia de distributie - influenteaza pretul prin facilitarea accesului la canalele de

distributie.

- Strategia de promovare – este corelata cu pretul, care devine un instrument de

promovare

- Organizarea interna – defineste responsabilitatile in domeniul controlului

preturilor in functie de structura organizatorica a companiei.

Factorii externi care au cea mai puterninca influenta asupra pretului unor produse

sau servicii turistice sunt:

- Cererea de produse si servicii turistice, cuantificata in numarul de turisti care

achizitioneaza produse si servicii turistice rurale pe o perioada determinata de timp. De

obicei intre pretul produselor si serviciilor turistice rurale si cererea pietei exista o relatie

de proportionalitate inversa.

- Concurenta scoate in evidenta structura pietei turistice locale, regionale si

nationale, din zona unde pensiunea isi ofera serviciile. In ceea ce priveste concurenta pe

piata este importanta diferentierea intre natura concurentei si adaptarea strategiei de pret

pentru produsele si serviciile oferite.

- Oferta de produse si servicii rurale se refera la capacitatea de productie a

companiei, care va fi relevata prin intermediul pretului. In aceasta mod, furnizorul de

servicii turistice trebuie sa aleaza intre un pret mai mare cu o oferta mai mica sau o oferta

mai mare cu un pret mai mic. Investigarea cererii ii va oferi posibilitatea de a selecta

solutia optima.

- Alti factori socio-economici cum ar fi: conjunctura economica, faza ciclului

economic, protectia sociala a consumatorilor, etc.

38





Promovarea

Promovarea este al patrulea element al mixului de marketing, multi teoreticieni

considerand ca este si cel mai important pentru succesul unei afaceri in turismul rural.

Promovarea se refera la ansamblul activitatilor, mijloacelor informationale si a

modalitatilor de captare a atentiei potentialilor clienti, cu scopul de a satisface nevoile si

dorintele acestora si implicit de a creste eficienta economica a serviciilor si produselor

turistice furnizate.

Utilizarea complementara a instrumentelor si tehnicilor de promovare pentru a

atinge scopurile propuse este definitoriei pentru mixul promotional. Componentele

mixului promotional sunt: publicitatea, vazarea directa, promovarea vanzarilor si relatiile

publice, fiecare dintre acestea avand particularitatile si modalitatile sale proprii de

abordare.

Analizand din punctul de vedere al particularitatilor activitatii turistice rurale, se

poate spune ca dintre elementele mixului promotional cel mai eficient este publicitatea.

In promovarea produselor si serviciilor turistice rurale este recomandata utilizarea

unor servicii intermediare, in cazul de fata tour-operatori, care, de cele mai multe ori, sunt

integrati in retele specifice. Pentru a beneficia de avantajele pe care le ofera tour-

operatorii, trebuie avute in vedere urmatoarele: calitatea produselor si serviciilor oferite,

volumul ofertei, originalitatea/singularitatea operatorului agroturistic, adaosul comercial,

necesar acoperii costurilor si, in final, avantajul financear care poate fi obtinut de catre

toti partenerii implicati in circuit.

Eficienta activitatilor de promovare a serviciilor turistice rurale poate fi crescuta

daca intregul proces de promovare este observat la urmatoarele niveluri:

- La nivelul pensiunilor agro-turistice : in acest caz se recomanda realizarea unor

pliante sau brosuri care sa prezinte facilitatile de cazare, conditiile de transport, informatii

despre meniul culinar, informatii despre mestesugurile practicate, etc.

- La nivelul satului, zonei turistice promotia se poate realiza utilizand materiale

promotionale scrise (ghiduri turistice), casete video, etc. Aceste materiale trebuie sa

clasifice toate pensiunile existente in regiune care sunt pregatite pentru agroturism,

incluzand de asemenea si informatii despre intregul teritorium punctele de interes, etc.

- La nivel regional, trebuie realizat un material mai amplu care sa prezinte

caracteristicile intregii zone

39





- La nivel national, trebuie publicat un ghid agroturistic care sa prezinte

potentialul turistic al tarii.

In orice material care se promoveaza produsele si serviciile de turism rural trebuie

incluse urmatoarele categorii de informatii:

- Numele localitatii, numele familei, fotografia casei/pensiunii, simbolurile

animalelor care sunt crescute in ferma

- Informatii detaliate despre locatia agroturistica (numar de camere, numar de

paturi, facilitati, utilitati, etc.)

- Numarul de mese, produsele care pot fi consumate in ferma

- Alte elemente specifice: mestesuguri, magazine, etc.

- Modul in care se poate ajunge in regiune, in sat (drumuri, distanta pana la cel mai

apropiat oras, mijloace de transport, restrictii pe drumuri, etc.), chiar si o schema a fermei

si a modului in care aceasta este plasata in functie de principalele drumuri de acces si

mijloace de transport pe care le pot folosi turistii

Campaniile promotionale pentru serviciile agroturistice pot fi realizate de

asemenea si prin intermesiul targurilor si expozitiilor care sa prezinte imagini ale zonelor

respectice, precum si prin organizarea de degustari de produse traditionale zonei pe

diverse rute turistice. In oricare dintre aceste sitautii vor fi distribuite materiale

publicitare care sa prezinte zona si pontentialul acesteia pentru agroturism.

O modalitate moderna de prezentare, accesibila turistilor, este aceea a

Internetului, utilizand un site de prezentare care sa contina:

- O scurta descriere a zonei, reliefului acesteia, climatului, vegetatia, fauna, etc.

- O pagina care sa prezinte folclorul local, miturile, obiceiurile, traditiile, etc.

- Oferta de servicii: un catalog al spatiilor de cazare disponibile, perioadele in care

acestea pot fi folosite, personalul, preturile, posibilitatile de acces, variantele de

pretrecere a timpului liber, serviciile suplimentare, etc.

40





4.6. Implicaţiile agro-turismului în dezvoltarea asezărilor rurale româneşti

Asezarile rurale dispun de un cadru considerat pitoresc, cu case şi gospodării

confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie culturală şi artistică proprie, cu

mesteşugari şi artizani talentaţi.

Totodată, materializarea serviciilor în mediul rural constituie o expansiune a

activităţilor de servicii în mediul rural, ale căror implicaţii economice pot fi considerate

între două raporturi: ponderea serviciilor în veniturile locatităţii rurale precum de creştere

a preţurilor reale (sau relative) ale serviciilor pe măsura avansării pe scara dezvoltării

economice Aceste elemente au fost analizate la nivelul regiunii GAL Romula Malva.

Practicarea agroturismului are şi efecte de natură culturală cum sunt: creşterea

nivelului de cultură şi civilizaţie a locuitorilor din zona rurală respectivă; lărgirea

orizontului de cunoaştere a acestora; schimb de cunoştinţe şi de experienţe între sat şi

oraş. Mutaţiile intervenite în cofiguraţia cererii şi pieţelor agroturistice din România

după anul 1989, pot fi redate prin următoarele faze: turismul rural în contextul nivelelor

dezvoltării stadiale a economiilor rurale, conturarea şi stabilirea celor mai adecvate forme

de organizare a activităţilor de turism rural şi de dezvoltare a activităţilor agroturistice.

Pentru gospodăria agroturistică şi capacitatea strategică a acesteia în cadrul

comunităţii spaţiului rural, au un rol esenţial, prin identificarea unor strategii de

dezvoltare în domeniul socialului şi economicului din localităţile rurale. Pot fi delimitate

două direcţii:

a) de identificare a de gospodării familiale reprezentative în vederea modernizării;

b) a elaborării de studii şi proiecte pentru modernizarea de gospodării, a unor

căsuţe de tip camping pentru practicarea de agroturism.

De aici reiese că piaţa turistică rurală se caracterizează în prezent printr-o globalizare

a concurenţei între zonele cu vocaţie turistică şi nu printr-o mişcare de globalizare a

serviciilor agroturistice.

Referitor la utilizarea forţei de muncă active în mica gospodarie ţărănească se

poate delimita un aspect cantitativ, şi aspectul calitativ.

Specific zonei de câmpie e faptul că majoritatea gospodăriilor au suprafeţe

încadrate sub pragul de rentabilitate, limite de suprafeţe ce trebuie corelate cu forţa de

muncă ( numărul membrilor de familie). În acest context turismul rural din aceste zone

poate fi considerat o încadrare în acele activităţi care creează şi menţine un echilibru

41





socio-economic al arealelor teritoriale, constituind un factor de atractivitate acestor zone

şi în final se concretizează printr-o sursă suplimentară de venituri.

Încadrate într-o ierarhie de asigurări a serviciilor agroturistice în sistemul

gospodăriilor din judeţele din sudul ţării, acestea pot fi redate prin următoarea structură:

gospodării cu pensiune completă, sate agroturistice, turism de formă itinerantă ( cu

angrenarea gospodăriilor ţărăneşti în cadrul societăţilor de turism din zonă ).

Reconsiderarea parametrilor tehnici, economici şi financiari, în spaţiul rural, constituie o

fază incipientă, care presupune cunoaşterea gradului de complexitate a exploataţiilor

agricole din zonă.

Elementele de ordin economico-financiar redate anterior şi care pot fi considerate

exemplificative pentru judeţele din subzona sudică, necesită a fi analizate şi sub aspectul

interpretărilor, prin: cheltuielile fixe; cheltuielile variabile, precum şi forma de recuperare

la venituri a sumelor băneşti rezultate.

Pentru acest motiv trebuie analizaţi principalii factori ce condiţionează

desfăşurarea activităţilor în gospodăria agroturistică, alături de recomandările de natură

ecologică ce pot fi încadrate în strategiile dezvoltării rurale.

Strategii privind identificarea şi amenajarea satelor turistice.

Satul turistic, prin varianta sa geografică, poate conduce la o definiţie variabilă a

pieţei turismului rural. Strategia activităţilor din satul turistic se bazează atât pe ceea ce

există în prezent în această formă a structurii agroturistice, cât şi pe ceea ce se poate face,

sau ce le stă în putere să facă locuitorilor satului turistic. Ca atare, satul turistic trebuie să

întrunească un cuantum de condiţii naturale şi istorice, social-economice obiective, care

să fie definitorii şi caracteristice pentru fiecare tip de sat turistic.

Eficienţa ecologică şi impactul asupra ecosistemelor, este un criteriu ce

condiţionează/determină chiar, lansarea satului. Lansarea pe piaţa externă a satului

turistic românesc şi tranziţia la economia de piaţă pretind măsuri de asigurare a unor

echipamente, dotări şi amenajări raţionale, cu efecte scontate atât în domeniul eficienţei

economice, dar şi ecologice.

Exigenţe referitoare la criteriile de omologare a satelor turistice, trebuie să

răspundă unor criterii şi indicatori, ce se referă la nivelul normelor şi exigenţelor de la

nivel UE la nivel local, alături de impunerea şi cunoaşterea incidenţelor de natură

financiară care pot apare în satele turistice. Ca atare, prin conţinutul său, delimitarea

regională a resurselor agroturistice aferente satului agroturistic, printr-o lucrare de zonare,

42





are o importanţă naţională deosebită, în sensul materializării relaţiilor existente între

turism şi agricultură, cu repercursiuni asupra dezvoltării şi modernizării spaţiului rural

românesc.

Strategii de lansare a satului turistic românesc pe piaţa mondială

Procesul complex de lansare pe piaţă a satului românesc, în calitate de produs

turistic, trebuie permanent urmărită prin utilizarea viziunii consumatorului/turistului.

Din punctul de vedere al turismului rural românesc considerăm că produsele turistice prin

structura de componenţă se comercializează, sunt testate, urmărite, şi - în momentul de

faţă - se încearcă creşterea calităţii serviciilor componente.

Analiza produsului turistic rural poate fi efectuată şi prin viziunea de marketing,

prin satisfacerea cerinţelor utilizatorului şi obţinerea de profit. Astfel, produsul turistic

rural românesc poate fi regăsit astăzi în întreg spaţiul rural românesc, la nivele de confort

diferit (de la 1 - 3 margarete în cazul fermelor turistice şi până la 4 margarete în cazul

pensiunilor turistice) şi în cel puţin două mari forme (echipamente clasice şi moderne).

În pregătirea lansării produsului turistic rural românesc, deosebit de importante

considerăm a fi politicile de marketing utilizate, iar din cadrul acestora în primul rând

politica de produs. Prin această politică de produs, se va ţine seama în prefigurarea sa de

următorii factori: naturali, infrastructura (generală şi specifică), calitatea serviciilor,

realizarea la nivel internaţional a standardelor de confort. În acest cadru produsele

turistice pot fi adecvate cerinţelor turiştilor, conform formelor de organizare acceptate de

către proprietari.

43





CAPITOLUL 5

CADRUL NATURAL-TERITORIAL ŞI ECONOMICO-ORGANIZATORIC AL

ZONEI GAL ROMULA MALVA

5.1. Prezentare generală

Teritoriul GAL – “ROMULA MALVA” este situat in partea de vest a Judetului

Olt, pe malul drept al râului cu acelaşi nume, in Câmpia Romanaţi, parte integrantă a

Câmpiei Olteniei.

Teritoriul este pozitionat în imediata vecinătate a oraşului Caracal şi in apropiere

de orase importante precum: Slatina, situat la o depărtare de 42 km de centrul teritoriului,

Craiova la 54 Km, Piteşti la 111 km, având în acest fel o bună amplasare faţă de mari

centre industriale / municipii reşedinţă de judeţ.

Din punct de vedere administrativ, GAL “ROMULA MALVA” se încadrează în

limita a 12 unităţi administrativ teritoriale, incluzând din punct de vedere al organizării

administrative 11 din judeţul Olt: Cezieni, Deveselu, Dobrosloveni, Drăghiceni,

Fărcaşele, Gostavăţu, Grădinile, Stoeneşti, Studina, Traian, Vlădila, şi una situată în

judeţul Dolj: Dioşti.

Teritoriul este pozitionat in apropiere de orase importante precum: Slatina situat

la o depărtare de 76 km, Craiova la 77 Km, Caracal la 35 km, având în acest fel o bună

amplasare faţă de marile centre industriale: Craiova, Slatina, şi foarte aproape (25 km) de

oraşul Corabia, port fluvial la Dunăre.

44





Cel mai apropiat aeroport de teritoriul GAL – “ROMULA MALVA” este

aeroportul internaţional din Craiova, distanţa de la cel mai îndepărtat punct al teritoriului

până la acesta fiind la 54 km.

Distanţa din centrul teritoriului până la portul fluvial Corabia măsoară 38 km.

Principalul drumuri care străbat teritoriul sunt: de la est la vest teritoriul este DN 6

(E70) şi de la nord la sud DN 64.

Teritoriul se invecinează la vest cu judeţul Dolj, iar la nord, est şi sud cu

următoarele localităţi din judeţul Olt : Osica de Jos, Osica de Sus, Fălcoiu, Mărunţei,

Drăgăneşti Olt, Dăneasa, Sprâncenata, Băbiciu, Scărişoara, Rusăneşti, Brastavăţu,

Bucinişu, Rotunda, Redea.

La limita de est râul Olt spală teritoriile comunelor Fărcaşele, Gostavăţu şi

Stoeneşti, formându-se aici lacul de acumulare Drăgăneşti.

Teritoriul are acces la transportul feroviar prin staţiile dispuse în Drăghiceni,

Dobrosloveni, Fărcaşele şi Deveselu.

5.2. Patrimoniul de mediu

Relieful teritoriului GAL “ROMULA MALVA” este de mica altitudine fiind

situat în Câmpia Română .

Câmpia Română, unitate geografică mare, situată la sud de oraşul Slatina, este

separată de Valea Oltului în două sectoare : Câmpia Olteniei, în vest, şi Câmpia

Teleormanului, în est (Gr. Posea, L. Badea,1984). Câmpia Română s-a format prin

umplerea zonei respective cu aluviuni aduse de râurile din Carpaţi şi Subcarpaţi, în

timpul cuaternarului. Ea ocupă cea mai mare parte a judeţului Olt şi are un relief uniform,

ce coboară uşor spre sud, de la 180 – 200 metri până la circa 20 metri în Lunca Dunării.

Valea largă şi joasă a Oltului separă aici două subunităţi aparţinând celor două mari

sectoare : Câmpia Romanaţi, pe dreapta (parte integrantă a Câmpiei Olteniei) şi Câmpia

Boianului, pe stânga (parte integrantă a Câmpiei Teleormanului).

Câmpia Romanaţi este formată dintr-un câmp relativ neted, ce se inclină uşor spre

sud – est (Câmpul Leu – Rotunda) şi din terasele Oltului şi Dunării (Câmpia Caracalului),

ce cad în trepte spre est şi sud. În partea de nord-est prezintă o fragmentare accentuată,

creată de văile Tesluiului şi Oltului, văi cu terase bine individualizate.

Teritoriul este situat într-un climat temperat-continental, cu slabe influenţe

mediteraneene. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 10-11° C.

Tempereatura medie multianuală a lunii celei mai calde (iulie) este de 22,8° C, iar

a lunii celei mai reci (ianuarie) de -3,1° C.

45





Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între 501-550 mm. Luna cea mai bogată

în precipitaţii este iunie (78,1 mm), iar cea mai săracă este februarie (26,6 mm), după

staţia meteo de la Drăgăneşti-Olt.

Repartiţia lunară a precipitaţiilor anuale are un proeminent caracter de

continentalism, înregistrându-se lungi perioade de secetă, întrerupte de perioade scurte cu

precipitaţii torenţiale.

Vânturile dominante sunt Crivătul, care bate din sector estic şi Austrul, care bate

din sectorul vestic. Acestea bat cu o frecvenţă medie anuală de 18,7-18,8% (Caracal) şi o

viteză medie anuală de 2,5 m/sec.

Solul predominant este brun – roscat, usor nisipos, fiind favorabil culturilor

agricole iar teritoriul se incadrează in aria cu umiditate suficienta.

Sub aspect hidrologic, apele freatice sunt cantonate la adamcime mai mare pe

platourile interfluviale, mijlocie pe podul teraselor dinspre Olt si mica in depozitele

deluviu-coluviale de versant sau in cele aluviale de lunca. In general, apele din acest

teritoriu sunt de calitate mijlocie-superioara.

La limita de est râul Olt spală teritoriile comunelor Fărcaşele, Gostavăţu şi

Stoeneşti, formându-se aici lacul de acumulare Drăgăneşti.

Suprafaţa teritoriului este traversată de pârâul Sălişte care formează acumularea

Gologan la Drăghiceni şi Teslui care traversează teritoriul comunelor Cezieni,

Dobrosloveni şi Fărcaşele, ambele afluenţi ai râului Olt.

Vegetatia teritoriului GAL “ROMULA MALVA” este caracterizata printr-o

varietate de specii:

Vegetatia lemnoasa, care este dominata de girnita (Quercus frainetto). Diseminat

se intalnesc stejarul (Quercus robur), gorunul (Quercus petrea ssp. dalechampii), carpenul

(Carpinus betulus), salcamul (Robinia pseudocacia), paltinul de camp (Acer platanoides),

ulmul de camp (Ulmus minor), parul paduret (Pyrus pyraster), marul paduret (Malus

silvestis), paducelul (Crataegus monogyna), artarul tataresc (Acer tataricum), cornul

(Cornul mas), sangerul (Cornus sanguinea) si alte specii de diverse esente moi sau tari.

46





Cabana Reşca

Vegetatia ierboasa, este este reprezentata de numeroase specii, mai frecvente fiind:

mierea ursului (Pulmonaria officinalis ssp. officinalis), paiusul stepic (Festuca valesiaca),

iarba deasa (Poa nemoralis), firuta (Poa pratensis), bucatelul (Agrostis canina), aliorul

(Euphorbia cyparissias), vitelarul (Anthoxanthum odoratum), maturile (Centaurea

phrygia), margica (Melica uniflora), sor cu frate (Melampyrum bihariense), spalacioasa

(Senecio vernalis), vinarita (Asperula odorata), fragii de camp (Fragaria viridis), capsuni

de camp (Fragaria moschata), hatmatuchiul magarului (Torilis arvensis), mazarichia de

padure (Vicia sylvatica), ochiul boului (Chrysanthemum leucanthemum), tataneasa

(Symphytum ottomarum), trestia de camp (Calamagrostis epigeios), cerentelul (Geum

urbanum), obsiga (Brachypodium silvaticum), cucuta de padure (Galium schultesii), iarba

moale (Stelaria holostea), cioroiul (Inula germanica), balbisa (Stachys silvatica), vascul

de stejar (Loranthus europaeus), calcea calului (Cantha palustris), floarea Pastilor

(Anemone nemorosa), napraznicul (Geranium robertianum), coltisor (Dentaria bulbifera),

margelusele (Lithosperum purpureo-caeruleum), potchivnicul (Asarum europaeum),

rotunjoara (Glecoma hederacea ssp hirsuta), leurda (Allium ursinum), galbasoara

(Lysimachia numularia), bubericul (Scrophularia nodosa), sovarul (Carex silvatica),

rogozul (Carex tomentosa), Carex divulsa, soparlita (Veronica spicata ssp. orchidea), trei

rai (Hepatica nobilis), nu-ma-uita (Myosotis silvatica), coada mielului

(Verbascum phoeniceum), ciubotica cucului (Primula officinalis), clopotei

(Campanula persicifolia), orastica (Lathyrus niger), crucea pamantului (Heraclleum

sphondylium) etc.

Din punct de vedere a faunei intalnim mamifere: vulpea (Vulpes vulpes si

caprioara (Capreoles capreoles); reptile: serpi, soparle si gusteri; pasari: ciocarlia de

padure (Lullul arborea pallida), potarnichea (Perdix perdix), gaita (Gurulus glandarius),

47





sturzu cantaor (Turdus philamelles), ciocanitoarea, pitigoiul, etc.

In fauna piscicola, speciile predominante sunt bibanul, carasul si crapul.

Valoarea patrimoniului natural al României este recunoscută la nivel naţional şi

internaţional prin protejarea celor mai reprezentative zone şi includerea acestora în

reţeaua naţională de arii naturale protejate sau în cadrul altor reţele internaţionale de arii

naturale protejate constituite în baza unor convenţii sau tratate la care ţara noastră a

aderat.

Protecţia, conservarea şi ameliorarea calităţii mediului, incluzând conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice sunt probleme de interes public major,

având în vedere că, aşa cum este recunoscut în toată lumea, componentele diversităţii

biologice care formează capitalul natural asigură cea mai mare parte a produselor,

bunurilor şi serviciilor necesare societăţii, fiind suportul fundamental al unei dezvoltări

durabile.

Teritoriul de intervenţie al GAL conţine zone cu regim de arii naturale protejate ca

situri de importanţă comunitară precum şi ca arii de protecţie specială avifaunistică, ca

părţi integrante ale reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Situri de importanţă comunitară :

Numele zonei Localizare

Suprafaţa

în ha

Caracteristici principale

(clasificarea directivelor privind

Habitate şi Păsări)

ROSCI0166

Pădurea Reşca-

Hotărani

Dobrosloveni

Fărcaşele

805,98

774,24

Păduri ripariene mixte cu Quercus

robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor

râuri (Ulmenion minoris), Păduri

dacice de stejar şi carpen,

Zăvoaie cu Salix alba şi Populus

alba

Pădurea Reşca este aşezată în

lunca Oltului, pe terasa Câmpiei

Caracalului, în vecinătatea satelor

48





Reşca (comuna Dobrosloveni),

Chilii (comuna Fărcasele) şi

Hotărani (comuna Fărcasele), la

altitudinea cuprinsă între 72 m şi

107 m. Terenul este bordat în

partea de sud-est de apa râului

Teslui de Romanaţi şi udat de apa

râului Potopin.

ROSCI0376

Râul Olt între

Maruntei şi Tr.

Magurele

Gostavăţu

Stoeneşti

370,8

529,65

Zonă umedă din regiunea

biogeografică continentală

reprezentând habitat specific pentru

speciile de interes conservativ

Spermophilus citellus şi Lutra lutra

alături de 4 specii de reptile şi

smfibieni şi două specii de peşti de

asemenea de interes conservativ.

Este printre puţinele situri desemnate

pentru Lutra lutra, Spermophillus

citellus, Emys orbicularis şi Triturus

dobrogicus. De importanţă ridicată şi

pentru speciile Triturus cristatus şi

Bombina bombina.

ROSCI0183

Pădurea Vlădila

Vlădila

414

Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană

cu Quercus spp. Acest tip de habitat,

Pannonian woods with Quercus

pubescens a cărui valoare

conservativă este prioritară.

ROSCI0174

Pădurea Studiniţa

Studina

67

Vegetaţia lemnoasă este dominată de

stejar pufos (Quercus pubescens), care

formează un arboret curat, unic în

judeţul Olt şi probabil în România.

Majoritatea arborilor depăşesc vârsta

de 100 ani, distribuiţi la distantă unii

fată de alţii, lăsând spatii largi (poieni)

acoperite de vegetaţia ierboasă.

49





Pădurea Studiniţa este situată în

Câmpul Leu-Rotunda, parte a

Câmpiei Romanaţiului, pe DN. 64

Caracal-Corabia, la 200-300m lateral

dreapta, între satul Studiniţa (comuna

Studina) şi fostul IAS Studina. Până la

al doilea război mondial era cunoscută

sub numele de :Pădurea Fermei.

ROSPA0106 Valea

Oltului Inferior

Cezieni

Deveselu

Dobrosloveni

Fărcaşele

Gostavăţu

Stoeneşti

543,06

2.690,40

1.093,83

2.419,5

695,25

706,20

Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor

criterii elaborate de BirdLife International:

C1, C2, C3, C4, C6. Acest sit gazduieste

efective importante ale unor specii de

pasari protejate. Conform datelor avem

urmatoarele categorii: a) numar de specii

din anexa 1 a Directivei Pasari: 14 b)

numar de alte specii migratoare, listate in

anexele Conventiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 81 c) numar de specii

periclitate la nivel global: 2 Situl este

important in perioada de migratie pentru

speciile: Aythya nyroca Ciconia ciconia

Ixobrichus minutus Burhinus oedicnemus

Coracias garrulus Mergus albellus Cygnus

cygnus Phalacrocorax pygmeus

Philomachus pugnax Situl este important

pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Pelecanus crispus Mergus albellus Cygnus

cygnus Phalacrocorax pygmeus Anser

albifrons toate speciile de raţe In perioada

de migratie situl gazduieste mai mult de

20.000 de exemplare de pasari de balta,

fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

ROSPA0137

Pădurea Radomir

Situl pădurea Radomir,propus ca

SPA este străbătut de două văi de

eroziune, relativ mici (Valea

50





Drăghicen

i

Dioşti

424,06

1.066,58

Eleşteului şi Valea Bratei), în care

se colectează apa pluvială. În

Valea Eleşteului apa bălteşte mult

timp, astfel că bălţile rezultate,

deşi au fost îndiguite, comunică

între ele şi au un nivel fluctuant,

influenţat de precipitaţii. Pe

teritoriul comunei Dioşti, respectiv

al sitului nu este nicio apă

curgătoare. În zonele umede

menţionate staţionează un număr

variabil de specii şi exemplare de

păsări acvatice.

În perimetrul sitului propus există

cca 52 de ha, de plantaţii relativ

tinere de salcâm (Pădurea

Radomir, Pădurea Grozăveşti) şi

un mic pâlc de Quercus sp.

(exemplare bătrâne, seculare,

reminiscenţe ale întinselor păduri

de stejar care au existat aici până

în secolul XIX), situat la limita

sud-estică a sitului. În cadrul

sitului mai există suprafeţe întinse

de terenuri cultivate şi păşuni.

Climatul zonei este continental de

tranziţie, verile sunt lungi şi

călduroase, iernile lungi şi

friguroase, iar primăverile şi

toamnele sunt scurte. Solurile sunt

fertile (aluvionare brun-roşcate şi

cernoziomuri levigate), fapt pentru

care sunt intens exploatate pentru

agricultură.

51





Contrastele mari între iarnă şi

vară, ariditatea accentuată a zonei,

vegetaţia puţin bogată şi puţinele

locuri de adăpost sunt elemente

negative care determină o

diversitate restrânsă a avifaunei.

Desemnarea si conservarea acestui

sit propus este totusi necesară,

deoarece habitatele sitului asigură

condiţii de reproducere şi/sau

hrană pentru specii de păsări

migratoare, cu statut de conservare

nefavorabil pe plan

global/european (Aythya nyroca,

Chlidonias hybridus, Ciconia

ciconia, Egretta garzetta, Emberiza

hortulana, Falco vespertinus,

Lanius collurio, Lanius minor ş.a.)

Sursa: A.P.M. Olt

5.3. Patrimoniul arhitectural si cultural

Monumentele istorice existente pe teritoriul GAL :

Cod LMI Denumire Localitate Datare

OT-I-s-A-

08527

Situl arheologic de la Reşca-Romula, punct

Dambul Morii

sat REŞCA-

ROMULA; comuna

DOBROSLOVENI

sec. II -

III p. Chr.

OT-I-s-B-

08531

Aşezarea romană de la Slăveni

sat SLĂVENI;

comuna

GOSTAVĂŢU

sec. II -

III p.

Chr.,

Epoca

romană

52





OT-I-s-B-

08541

Situl arheologic de la Vlădila

sat VLĂDILA;

comuna VLĂDILA

"La Pepinieră”

sec. II -

III p. Chr.

OT-II-m-

B-08815

Conac

sat CEZIENI;

comuna CEZIENI

sf.sec.

XVIII

OT-II-m-

B-

08816.01

Biserica Sf. Dumitru

sat CEZIENI;

comuna CEZIENI 1849

OT-II-m-

B-

08816.02

Conac Colet Brâncoveanu (Spital de

recuperare)

sat CEZIENI;

comuna CEZIENI

sf.sec.

XVIII

OT-II-m-

B-08913

Biserica Sf. Nicolae

sat GOSTAVĂŢU;

comuna

GOSTAVĂŢU

1810, ref.

1863

53





OT-II-m-

B-08922

Turn de observaţie La 500 m NV de

mănăstire

sat HOTĂRANI;

comuna

FĂRCAŞELE

1708

OT-II-a-B-

08923

Fosta mănăstire Hotărani

sat HOTĂRANI;

comuna

FĂRCAŞELE

1588

OT-II-m-

B-

08923.01

Biserica Sf. Voievozi

sat HOTĂRANI;

comuna

FĂRCAŞELE

1588

OT-II-m-

B-

08923.02

Zid de incintă

sat HOTĂRANI;

comuna

FĂRCAŞELE

1588

OT-II-m-

B-08940

Biserica Adormirea Maicii Domnului

sat LIICENI;

comuna

DRĂGHICENI

1590,

refacuta

în sec.

XVIII

OT-II-m-

B-08941

Conac

sat LIICENI;

comuna

DRĂGHICENI

mijl. sec.

XX

54





OT-II-m-

B-09010


sat REŞCA;

comuna

DOBROSLOVENI

1781

OT-II-m-

B-09029


sat SLĂVENI;

comuna

GOSTAVĂŢU

1841

OT-II-m-

B-09047


sat STUDINA;

comuna STUDINA

1896

OT-IV-m-

B-09112

Cruce de piatră in curtea bisericii

sat POTOPINU;

comuna

DOBROSLOVENI

sec. XIX

OT-II-m-

B-08825


sat COMANCA;

comuna

DEVESELU

1786-

1798,

refacuta

in 1824

OT-II-m-

B-08865


sat

DOBROSLOVENI;

comuna

DOBROSLOVENI

1847

55





OT-II-m-

B-08912

Biserica de lemn Sf. Voievozi

sat GOSTAVĂŢU;

comuna

GOSTAVĂŢU

1859-

1863

Sursa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale OLT

CASTRUL ROMAN SLĂVENI - GOSTAVĂŢU

Castrul se afla în satul Slaveni, comuna Gostavatu (DJ 642), judetul Olt, în punctul

numit “Cetate” si este înconjurat de casele localitatii.

Castrul roman de la Slaveni este unul din cele mai mari castre romane de piatra din

Oltenia (Dacia Inferior/Malvensis). Importanta sa reiese destul de clar din pozitia geo-

strategica si de asemenea, din cantitatea mare de descoperiri arheologice din cele mai

diverse. Castrul este considerat de catre profesorul D. Tudor, drept cel mai important

punct al apararii romane de pe granita aferenta râului Olt. Castrul se gaseste pe malul

drept al Oltului, la cca. 100 m de albia râului, pe drumul roman care în antichitate facea

legatura între Romula, capitala Daciei Inferior, si linia Dunarii, unde se termina la Islaz.

În prezent, localitatea Slaveni apartine administrativ de comuna Gostavatu, judetul Olt.

Din pacate, numele antic nu este cunoscut.e

edilitare mode

http://www.olt.djc.ro/Public/ObiectiveCulturaleImg.aspx?ID=5180


56





SITUL ARHEOLOGIC ROMULA (RESCA) - DOBROSLOVENI

A fost o asezare romana situata pe malul drept al Oltului. Începuturile ei trebuie

legate de prezenta unei garnizoane romane. În jurul nucleului civil de pe lânga fortificatie

s-a nascut, mai apoi, orasul roman. Sapaturile arheologice au pus în evidenta un zid de

incinta, care adapostea zona centrala a orasului roman. O a doua incita, mai mare, care o

cuprindea si pe cea initiala, a fost ridicata în anul 248, din ordinul împaratului Filip

Arabul, în urma respingerii invaziei carpilor. La Romula au fost identificate si mai multe

necropole.

Dintre unitatile militare care au stationat aici, pâna la ridicarea localitatii la rangul

de municipiu, sunt de amintit cohors I Flavia Commagenorum si numerus Surorum

sagittariorum. 0 data cu dobândirea rangului de municipiu, unitatile au fost transferate,

probabil, într-una din fortificatiile de pe Olt. Momentul trebuie legat de domnia lui

Hadrianus, când Romula a fost declarata municipiu. La data la care Filip Arabul îi

construieste o noua incinta, deci la anul 248, Romula era, cu siguranta, colonie.

Orasul Roman Romula cuprinde o serie de edificii pastrate în diferite stari de

conservare, astfel: ziduri de piatra cioplita, zituri de caramida, resturile unei mari

constructii, canal cu podul roman, portile de vest nord si sud ale orasului, valul de sud,

thermele orasului, resturile unor edificii si constructii, curia orasului, etc. care astazi nu

sunt expuse spre vizitare fiind acoperite cu pamant pentru conservare.

Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv : Slatina -

Dobrosloveni - Resca DN 64-DJ 642.



57





FOSTA MANASTIRE HOTARANI / TURNUL CLOPOTNITA - FĂRCAŞEL

Manastirea Hotarani a fost construita catre sfârsitul secolului al XVI-lea, însa pe

ruinele unui sat roman (vicus), suburbie a orasului antic Romula. Mitrea, ctitorul

manastirii, este una din personalitatile politice marcante din a doua jumatate a secolului al

XVI-lea, fiind mentionat documentar între dregatorii domnesti începând din anul 1569, si

apoi fara întrerupere, pâna în 1585. Zbuciumata istorie a acestui monument constituie o

marturie a unor vremuri de adânci framântari si lupte. Imediat dupa construirea sa de

catre Mitrea mare vornic, în anii 1587-1588, manastirea sufera mari distrugeri, mai întâi

în anul 1612, când este pradata de turci, apoi în 1718, când este arsa din nou de turci si

tatari. În anul 1750 este refacuta si închinata în anii urmatori manastirii Dionisiu de la

muntele Athos, fiind singura manastire din Tara Româneasca atribuita acestui

asezamânt monastic atonit.

A fost arsa în anul 1801 si reparata în 1812 când i se adauga în exterior, la altar, o

încapere circulara, proscomidia. Biserica de dimensiuni modeste, adapostita în padurea

Resca, este de plan dreptunghiular. Pridvorul, boltit cu un semicilindru transversal si

marginit de stâlpi robusti din zidarie, reprezinta unul dintre primele exemple de acest fel

din arhitectura munteneasca. În afara de biserica manastirii, înconjurata cu un zid

puternic de incinta, înca vizibil pe anumite portiuni, din vechiul ansamblu a mai dainuit

peste veacuri doar turnul clopotnita, construit de Matei Falcoianu, aflat la circa 200 metri

spre vest de biserica, pe un platou de unde domina maiestuos câmpia din jur.

Ridicat cu scopul de a servi ca punct de observatie si de veghe, de la înaltomea

ultimului nivel al turnului-clopotnita putea fi supravegheata toata valea Oltului. Turnul-

clopotnita, o masiva prisma de plan patrat, este alcatuit din trei etaje cu platforme din

scândura, prima platforma fiind asezata deasupra boltii parterului. Robust prin proportiile

sale, turnul impresioneaza prin masivitate si prin austeritatea plastica, însa cu toate

acestea, turnul ca si manastirea necesita de urgenta lucrari de restaurare.



58





Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv : DJ 64 -

Slatina / Dobrosloveni / Farcasele.

5.4. Traditii, obiceiuri si mestesuguri

Spatiul rural al GAL ROMULA MALVA este important atat datorita potentialului

agricol ridicat, cat si a valoarilor cultural-etnografice si prin obiectivele de patrimoniu

localizate in acest mediu. In conditiile in care resursele subsolului, traditia industriala si

gradul de urbanizare sunt limitate, principalul potential de dezvoltare al zonei este legat

de mediul rural. In aceste conditii, strategia de dezvoltare a GAL ROMULA MALVA isi

propune sa pastreze linia de evolutie actuala si sa valorifice potentialului rural, natural si

etno-cultural al zonei, prin dezvoltarea si cresterea valorii adaugate prin abordarea

inovativa a turismului, agriculturii, industriei alimentare si diversificarii economiilor

rurale.

Cresterea valorii adaugate in aceste sectoare traditionale – intensive in forta de

munca, dar mai putin intensive in capital si tehnologie – in conditiile unei competitii

acerbe pe plan european pe aceste piete, depinde insa de crearea unei imagini de marca a

“produsului cu o serie de caracteristici clare, usor de recunoscut de consumator si care sa

creeze asocieri pozitive cu specificul zonei care sa determine grupul-tinta vizat sa prefere

respectivele produse altor produse alternative, si sa il determine sa plateasca un pret

adecvat .

In acest sens, o importanta deosebita trebuie acordata definirii imaginilor de marca,

atat pentru produsele turistice cat si pentru produsele agricole, alimentare de origine,

traditionale garantate. Acest proces de construire a imaginilor de marca trebuie abordat

integrat deoarece produsele agricole, alimentare de origine, traditionale pot fi valorificate

drept atractii turistice, iar influxul de turisti din zone puternic urbanizate sau din Europa

poate constitui un excelent canal de comercializare a produselor agricole, alimentare de

marca.



59





In acest context, revitalizarea si exploatarea comerciala a mestesugurilor

traditionale, a produselor traditionale urmeaza aceeasi logica de integrare mutual benefica

in raport cu dezvoltarea turismului ca si pentru produsele agricole, alimentare.

Mai mult, mestesugurile traditionale pot constitui – in masura in care sunt integrate

in circuite comerciale – excelente vehicule pentru diversificarea economiilor rurale

dependente de agricultura, contribuind astfel la cresterea veniturilor populatiei rurale si la

stabilizarea acesteia, precum si ca modalitati cu valoare adaugata ridicata de valorificare

a produselor agricole locale.

Aceste caracteristici demografice creeaza premisele necesare pentru o buna

dezvoltare a turismului rural si etnografic, care sa valorifice:

forta de munca disponibila in mediul rural;

modul de viata traditional bine conservat;

mentinerea unor activitati agricole traditionale in gospodariile taranesti, in

conformitate cu cerintele bunastarii animalelor si in buna masura ecologica (dar fara a fi

certificate ca atare inca);

existenta unor produse alimentare traditionale de inalta calitate specifice zonei,

care insa nu sunt protejate prin marcile europene garantate, sunt insuficient promovate si

sunt rareori comercializate in afara judetului;

diversitatea etnografica, reunind traditiile diferite existente in zona, festivalurile

folclorice care marcheza intreg parcursul anului, dar cu o concentrare ridicata in sezonul

estival, cel mai propice de altfel pentru turismul rural, si cu o a doua intensificare in

perioada sarbatorilor de iarna, care pot constitui prime surse de atractie pentru turisti in

zonele respective, daca vor beneficia de o promovare adecvata;

mestesugurile inca vii, care – daca vor fi integrate cu activitatea turistica si vor

beneficia de sprijin prin PNDR pentru orientarea catre comercializarea pe plan local –pot

contribui semnificativ atat la cresterea cheltuielii pe turist (prin oferirea unor

produse/suveniruri locale suplimentare) si la cresterea atractivitatii festivalurilor,

targurilor traditionale, cat si la extinderea duratei sejurului turistic, daca ar fi valorificate

prin organizarea de tabere, scoli de vara, cursuri de scurta durata, ateliere de creatie

deschise turistilor.

60





Organizarea unor astfel de tabere, cursuri, ateliere de mestesuguri traditionale poate

fi optimizata prin organizarea unor spatii adecvate (de exemplu prin identificarea,

reabilitarea si amenajarea unor cladiri dezafectate reprezentative pentru specificul

arhitectonic al zonei), prin promovarea externa (inclusiv prin internet) focalizata catre

statele europene puternic urbanizate, industrialízate.

Orientarea catre agro-turism se confrunta insa – alaturi de necesitatea unei mai bune

diseminari a standardelor specifice si a unei promovari clare a ofertei specifice – cu o

serie de provocari ridicate de cadrul legal incoerent referitor la acest tip de turism (in

special referitor la securitatea alimentara).

O imagine generală asupra tradiţiilor, obiceiurilor şi meşteşugurilor specifice

teritoriului ocupat de GAL ROMULA MALVA este prezentată în cele ce urmează :

Localitatea Obiceiuri,

Sărbători şi

Tradiţii

locale

Meşteşuguri

specifice

Ansambluri

folclorice,

tarafuri,

grupuri

vocale

Festivaluri

1 Cezieni Sărbătoarea

Iilor,

Încuratul

cailor,

Căluşul de

Rusalii.

Ţesături,

Cusături.

Ans. Folcloric

Ghiocelul“.

2 Gostavătu Irozii

(Vicleimul,

Stelarii,

Craii).

3 Vlădila Banda lui

Iancu Jianu.

Ans. Folcloric

„Vlădileanca“.

Sursa: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale OLT

61





CĂLUŞUL DE RUSALII

Calusul este un dans care se joaca in timpul sarbatorii Rusaliilor (rusalii-spirite rele

feminine), scolpul acestuia fiind de a apara de influente negative oameni, vite si recolte,

dar si acela de a vindeca. Acest dans a fost descris pentru prima oara in vremea lui

Dimitrie Cantemir. Dintre toate vetrele cu specific căluşăresc din ţară, Oltul este, de

departe, cel mai bine reprezentat judeţ. Puţine sunt localităţile care nu şi-au crescut în

timp cete de căluşari

Cele mai importante vetre căluşăreşti din judeţul Olt, concentrate pe văile unor ape,

sunt localităţile: Vitomireşti, Leleasca, Poboru, Coloneşti, Scorniceşti, Teslui, Oporelu,

Optaşi-Măgura, Sârbii-Măgura, Priseaca, Curtişoara, Cârlogani, Morunglav, Valea Mare,

Perieţi, Potcoava, Schitu, Movileni, Icoana, Şerbăneşti, Vălcele, Izvoarele, Mărunţei,

Stoicăneşti, Radomireşti, Crăciunei, Dobrun, Osica de Sus, Osica de Jos, Brâncoveni,

Cezieni.

Ritualul Căluşului Românesc este înscris pe Lista Capodoperelor ale Patrimoniului

Imaterial al Umanităţii alcătuită de UNESCO.Despre acest obicei s-a scris şi se va mai

scrie încă mult timp de aici încolo fără a se reuşi a se epuiza subiectul, rămânând

întrebări, neelucidate încă, legate de provenienţa lui, de vechime, de originile sale, etc.

Dansul căluşăresc are particularităţi care-l definesc de la o localitate la alta, fie că e

vorba de figurile pe care le execută căluşarii, fie că e vorba de obiceiul dezgropării

steagului, depunerii jurământului sub steag, fie că se joacă cu, sau fără mut, al îngropării

steagului sunt doar câteva din elementele care fac diferenţele dintre cetele căluşăreşti ale

62





localităţilor judeţului Olt. Steagul căluşarilor (o prăjină lungă), are legat în vârf un prosop

ţesut în casă, legături de usturoi, pelin, foi de nuc, busuioc, spice de grâu.

Căluşul are o multitudine de semnificaţii rituale: de fecunditate, de fertilitate, de

vindecare de luatul din căluş, de alungare a spiritelor rele şi multe altele.În cele trei zile

(de duminică până marţi), cât se joacă căluşul, nu se munceşte nici în ogradă nici la

câmp, existând pericolul luării din căluş.Când se pleacă cu căluşul prin sat, de regulă,

primul joc se face într-o intersecţie, în anumite localităţi, în altele primul joc se face la

cimitir, după care se pleacă prin sat şi nu se intră decât acolo unde gospodarii lasă poarta

larg deschisă pentru ai primi. Sunt localităţi în care la sfârşitul dansului, se joacă „hora

căluşului“ în care se prind lângă căluşari toţi cei prezenţi, iar cei cu copii mici îi dau

căluşarilor să-i joace în horă pentru a fi feriţi de boli.

La sfârşitul celor trei zile în care căluşarii au bătut toate uliţele satelor, se îngroapă

căluşul într-un loc numai de ei ştiut, prin tăierea steagului şi îngroparea acestuia, până la

anul şi se dezleagă membri cetei de căluşari de jurământul făcut.Fiecare vatră

căluşărească are particularităţile ei în abordarea acestui obicei, particularităţi pe care le

păstrează cu sfinţenie, ele fiind emblema autenticităţii stilului inconfundabil care face

diferenţa.

SĂRBĂTOAREA IILOR

Sărbătoarea prin care Principesa Brâncoveanu premia în a doua zi de Paşti, într-o

horă prinsă în centru comunei Cezieni cele mai frumoase ii cusute peste iarnă de femeile

din sat, se pierde în negura vremurilor.

În fiecare an pe stadionul comunei, sute de femei şi fete, deschid lăzile de zestre şi

lasă să ţâşnească afară toate minunăţiile de culori, de flori şi forme, etalându-şi într-o

horă pe care decât roata sufletului o poate cuprinde farmecul, talentul şi hărnicia cu care

s-au „zidit“ în aceste minuni de nestemate ale portului popular românesc. Un juriu de

specialitate caută să oprească pe retină tot ce e mai desăvârşit ca şi creaţie şi colorit din

multitudinea de ii, unele pentru întâia oară purtate în horă, altele mai vechi.

Au fost ani când s-au prins în horă peste trei sute de ii noi şi vechi. În fiecare an se

premiază cele mai frumoase zece ii noi şi cele mai frumoase zece ii vechi. Premiile

constau în diplome şi bani.

63





Sărbătoarea Iilor se încheie cu spectacole folclorice susţinute cum altfel, decât cu

participarea talentaţilor membrii ai ansamblului folcloric „Ghiocelul“ din localitate, sau

din localităţile limitrofe dar şi de artişti consacraţi şi ansambluri folclorice profesioniste.

BOTEZUL CAILOR

Obiceiul se practică de Bobotează (06 ianuarie), dată la care tinerii şi nu numai, în

speţă toţi cei care deţin cai, ies cu ei pe uliţele satului, frumos ţesălaţi, înşeuaţi şi se

îndreaptă spre biserică, acolo unde preotul după săvârşire sfintei slujbe, vine în mijlocul

lor şi-i stropeşte cu agheazmă pentru a fi feriţi de boli. După acest botez, are loc o paradă

a celor mai frumoşi cai, paradă ce se încheie cu un concurs structurat pe două categorii :

viteză şi tracţiune.

Câştigătorii primesc diplome, şi premii în bani.

În alte localităţi, obiceiul este denumit „Încuratul cailor“ . Proprietarii de cai după

ce-şi botează animalele, pornesc pe uliţele satului într-o paradă cabalină, etalând

deopotrivă frumuseţea animalelor cât şi a harnaşamentelor cu care sunt „înveşmântaţi“

(clopoţei, ciucuri, împletituri de coame şi cozi, etc.)

IGNATUL – TĂIEREA PORCULUI

Obicei de sacrificare a porcului. Fiecare familie, după ce a fost săvârşit actul de

sacrificare, capul familiei, într-un ritual devenit obicei, îi prinde pe cei mici şi le face din

sângele animalului sacrificat o cruce cu degetul, pe frunte, bărbie şi obraji, ceea ce

semnifică sănătate şi să fie roşu ca sângele porcului sacrificat, sau sunt prinşi şi încălecaţi

pe porc înainte de a se începe pârlirea, pentru a fi graşi aşa cum este porcul. Înainte de a

se începe pârlitul propriu zis, gazda serveşte pe toţi cei care au participat la tăiere cu ţuică

fiartă.

După pârlirea cu paie şi spălarea cu apă fiartă, se curăţă cu lama cuţitului apoi când

este suficient de curat i se taie picioarele, stângul faţă, dreptul spate şi dreptul faţă,

stângul spate, apoi se practică pe ceafa porcului în spatele urechilor sub formă de cruce o

tăietură pe care se presară sare, urmată de urarea „să-l mâncaţi sănătoşi“, se taie şi

căpăţâna plecând cu tăietura de la crucea tăiată de pe spate, apoi se tranşează şi când totul

s-a terminat are loc aşa zisa „pomana porcului“.

64





DATUL LA GRINDĂ

Are loc în prima zi a anului nou, când nepoţii (copiii mici) se duc însoţiţi de

părinţi, la moşi cu plocon. Moşul pune în pat un topor sau un vătrai(simbolizând urarea

de acreşte tare ca fierul din care este făcut toporul sau vătraiul), pe care se suie ţinând în

braţe nepoţelul, iar moaşa ţine deasupra capului nepoţelului un covrig de care este legată

o panglică colorată, albastră dacă este băiat şi albă sau roşie dacă este fetiţă, şi pe a cărui

margine sunt înfipţi bănuţi de argint sau în lipsa

acestora, monede autohtone. Moşul ridică nepoţelul de trei ori până la tavan atingând cu

creştetul capului nepoţelului tavanul.

TĂIATUL MOŢULUI

Ritual care se practică de către naşi, atunci când finul mic împlineşte vârsta de un

an. Dacă părul finului (fetiţelor nu li se taie moţul, ci li se rupe turta) este mai mare, este

împletit într-o codiţă cu o bentiţă roşie, este trecut prin mijlocul unui covrig şi este tăiat

de deasupra acestuia, cu un cuţit bine ascuţit sau cu o foarfecă. Dacă este mai mic şi nu se

poate împleti în codiţă se taie simbolic o şuviţă. Moţul astfel tăiat este aşezat cu grijă la

un loc ferit şi nu-i este arătat copilului decât atunci când acesta pleacă la şcoală sau

atunci când se căsătoreşte, pentru ai purta noroc în viaţă. Tot legat de tăiatul moţului se

mai practică şi alegerea, simbolică de altfel, viitoarei meserii, sau bunăstarea viitoare a

copilului punându-se pe o tavă diverse obiecte care au semnificaţii diferite (bani, carte,

pix, pieptăn, oglindă, jucării, etc.) şi funcţie de ce va alege copilul acela va reprezenta

simbolic norocul lui în viaţă.

RUPEREA TURTEI

Acest ritual se practică de către naşi, finei la împlinirea vârstei de un an. Turta

făcută de naşi este ruptă în patru bucăţi, deasupra capului finuţei mici, şi împărţită celor

prezenţi la ritual. Se procedează întocmai ca şi la luarea moţului, când finuţei îi sunt

aduse pe otavă diverse obiecte pentru aflarea de asemenea simbolică, a norocului ce-i va

călăuzi paşii în viaţă de la acel moment.

65





CAPRA

Obicei practicat în seara de Crăciun când tinerii umblă cu capra prin sat pentru a

căpăta bani. Capra este purtată de un flăcău mai ager în mişcări, care este acoperit cu o

velinţă împodobită cu flori şi panglici de hârtie colorată, prinsă de un cap de capra din

lemn şi care este împodobit cu coarne din lemn sau naturale, ce au prinsă între ele o

oglindă, panglici multicolore, piele de oaie cu care este acoperită dând impresia de

animal real, mărgele şi clopoţei. Ca personaje se mai disting; ţiganul, doctorul şi alţi trei

însoţitori.

SORCOVA

Obicei care se manifestă în prima zi după Anul Nou, când copiii de vârstă mai mică

pleacă din casă în casă ( de obicei la rude) purtând o sorcovă făcută din flori multicolore

din hârtie creponată prinse de un suport de lemn, făcând urări de sănătate pentru Anul

Nou ce a venit, primind în schimb (în trecut primeau mere, nuci covrigi, etc.), iar în

prezent, cel mai adesea bani.

IROZII (VICLEIMUL, STELARII, CRAII)

Manifestare dramatică ce reconstituie taina Naşterii Domnului Iisus Hristos, având

ca protagonişti pe cei trei Crai; Baltazar, Melhior, Gaspar, pe împăratul Irod, un soldat,

un păstor, şi pruncul divin. Manifestarea are loc în ziua de Crăciun. Trupa este alcătuită

din tineri care au costume specifice rolurilor interpretate.

PLUGUŞOR

Tineri care în perioada sărbătorilor de iarnă colindă pe la casele oamenilor, (în

prezent fără elementele consacrate vechilor obiceiuri: plug, buhai, etc.), primind pentru

colindul lor în loc de tradiţionalii covrigi, nuci, mere; bani. Urările de belşug şi bunăstare

sunt subliniate prin pocnetele bicelor cu „vârf de cânepă udată în zeamă de varză“ şi

sunete- le clopoţeilor şi al talăngilor.

STEAUA

Obicei ce se practică în Ajunul Crăciunului, având ca scop vestirea Naşterii

Domnului nostru Iisus Hristos. Tinerii poartă o stea în cinci colţuri multicoloră pavoazată

66





cu panglici multicolore. Cele cinci colţuri sunt amplasate în mod egal pe circomferinţa

unui schelet de ciur de cernut mălai sau făină.

FLORIILE

Sărbătoare religioasă care se ţine cu o săptămână înainte de Paşte. În unele

localităţi, credincioşii duc la biserică ramuri de salcie pentru a fi sfinţite, fiind date apoi

de către preot tuturor celor prezenţi la slujbă, care odată întorşi acasă, împodobesc cu

aceste ramuri porţile, icoanele, uşile de la casă de la grajdurile animalelor, pentru a fi

ferite de boli şi de rele şi pentru a aduce belşug, bunăstare şi sănătate.

BOBOTEAZA

Ziua de Bobotează este închinată purificării apelor de forţele malefice. În ziua de

Bobotează, după liturghie, preotul şi enoriaşii fac o procesiune spre un lac, râu sau vreun

izvor, pentru slujba de Sfinţire a apelor. Toţi românii creştin-ortodocşi se duc la biserică

de Bobotează, pentru a lua apă sfinţită, atât de necesară pentru tămăduire si purificare. Se

spune că de Bobotează se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în următorul an, se

deschide cerul şi vorbesc animalele. Se mai spune că apa sfinţită din acea zi are puteri

miraculoase, că ea nu se strică niciodată, că apele rămân sfinţite timp de două până la

şase săptămâni, timp în care nu se spală rufe în apă curgătoare. Cu apa sfinţită se stropesc

vitele şi nutreţul lor, apoi fiecare gospodar bea câte puţin, pe nemâncate, pentru a-şi

http://otionline.byethost33.com/pc/?p=180

67





curăţa şi sfinţi sufletul. De Bobotează se pregătesc şi câteva produse specifice: piftia şi

grâul fiert.

PORTUL POPULAR OLTENESC

Portul popular oltenesc, prin varietatea pieselor ce-l compun, al tehnicilor si

materialelor folosite, al organizarii decorurilor pe suprafata pieselor si motivelor

decorative utilizate reprezinta unul din cele mai complexe domenii ale artei populare.

Oltenia, zona etnografica cu o individualitate artistica de mare expresivitate,

cunoaste o mare diversitate de tipuri de costume. Portul popular se deosebeste de la un

tinut la altul, ocupa in ansamblul costumului un loc aparte prin trasaturile sale particulare,

imbogatind repertoriul ornamenticii populare romanesti cu motive originale, de o

deosebita valoare plastica. Se incadreaza in tipologia costumului popular cu valnic al

Olteniei si se compune din imbracamintea capului (carpa de borangic), camasa cu poale,

valnic sau zavelci, catrinta, brau, bete, incaltaminte. Portul femeiesc se numara printre

cele mai decorative din Oltenia. Invelitul capului apartine numai femeilor maritate,

acestea isi acopera capul cu marama din borangic, ornamentata cu salbe si alesaturi

realizate in procesul tesutului.

Din ziua casatoriei femeia purta fes rosu, simplu sau cu un ciucure negru de matase

asezat in crestetul capului si fixat cu ace lungi cu gamalie din sticla colorata. Marama de

68





borangic se purta peste fes cu capetele lasate pe spate sau infasurat in jurul gatului, cu un

capat pe spate si unul in fata.

Ansamblul Folcloric "Ghiocelul", infiintat in 1970 cu oamenii si copii din

localitate, a fost si este un pastrator fidel al portului traditional. Ansamblul era format din

10 perechi de dansatori, 14 copii calusari si 10 instrumentisti. A castigat numeroase

premii in tara si strainatate, punctul culminant fiind atins in 1974 in Anglia unde copii

Calusari din Cezieni au castigat premiul Televiziunii Engleze de

la EISTEDDFOD.Ansamblul se desfinteaza in 1987 din motive necunoscute.

Calusarii din Cezieni la Londra

Reinfiintat in anul 2001 sub aceeasi denumire "GHIOCELUL", ansamblul

cuprinde 46 de membrii pe trei categorii de varste. Cel mai mic membru are 6 ani iar cel

mai varstnic are 65 de ani.

69





Ansamblul are in repertoriu jocuri si dansuri specifice care sunt jucate la hora satului,

nunti, botezuri etc

Costumele purtate de dansatori sunt facute cu forte proprii - fetele de la

dansuri impreuna cu mamele si bunicile cos iile dansatorilor, iar baietii se ocupa de

palariile si incaltamintea calusarilor.

De la reinfiintare si pana in prezent ansamblul a participat la diferite concursuri si

spectacole folclorice reusind astfel sa se ridice la valoarea inaintasilor si chiar sa ii

depaseasca:

- 2001;2007 - Premiul I la "Festivalul National al Calusului"

- 2003: Premiul I la Festivalul International "Pestisorul de Aur" Tulcea

- 2004 Festivalul International "Steaua de Aur"

- 2004: Festivalul International "Cerbul de Aur"

- 2004: Ansamblul participa la emisiunea realizata de Marioara Murarescu

- 2005” Festivalul International de Folclor "Arcanul din Radauti"

Pe plan international Ansamblul Folcloric "Ghiocelul" a reprezentat Romania la

Expozitia Mondiala de la Nagoia din Japonia, in 2006 a sustinut spectacole in Belgia si

Franta, iar in 2007 a partcicpat la Festivalul International de Folclor Aviano-Piancavalo

din Italia.

70





Calusarii din Cezieni in Croatia

Sătenii din Cezieni jubilează la apariţia căluşarilor, îi primesc cu porţi deschise, cu

tăvi pline de prăjituri şi pahare cu vin, îi răsplătesc cu sume apreciabile de bani. Ei sunt şi

beneficiarii pelinului, pe care căluşarii refuză să-l dea nejucat.

MESTESUGURI SPECIFICE ZONEI

Tesutul iilor

Această piesă din vestimentaţia tradiţională este atât de preţuită de localnicii din

Cezieini, încât unica sărbătoare a satului îi este dedicată, iar femeile din comună cos un

an întreg doar pentru a putea participa la concursul de ii, organizat în cadrul "sărbătorii

iilor", ajunsă la ediţia a XXIX-a.

Pânza pentru ii nu se mai lucrează la Cezieni, ci în alte zone ale ţării, pentru că

războaiele de ţesut ce se mai păstrează încă în localitate nu mai sunt funcţionale, nu se

găsesc piese pentru ele şi nici firele nu se mai pot obţine în gospodării.

71





Copii din Cezieni sunt învăţaţi şi ei să coasă ii si nu exista persoană în Cezieni

care să nu aibă cel puţin o ie, iar fetele de vârste mici au mai multe pentru că părinţii

doresc să le încurajeze să îndrăgească tradiţiile. Iile sunt purtate la Cezieni, în mod

frecvent, de către femei cu vârste peste 50 de ani, iar la sărbătoare şi copiii de câteva luni

sunt îmbrăcaţi cu tradiţionala bluză românească.

De o frumusete exceptionala, iile de Cezieni sunt bogat ornamentate cu motive

cusute în punct românesc, cu fir de bumbac în tonuri de roşu, albastru, galben, verde,

portocaliu.

Ie tesuta la Cezieni, aflata in patrimoniul caminului Cultural din Dobrosloveni

BUCATARIA SPECIFICA ZONEI

C i o r b a d e p o t r o a c e

Ingrediente: 2 litri de apa, 1 litru zeama de varza, maruntaie de gîsca sau de

curcan, zarzavat de supa, 3 linguri de orez, verdeata.La ciorba de potroace borsul este

înlocuit de zeama de varza. Se fierb aripile, picioarele, gîtul si pipota de gîsca sau de

curcan, taiate în bucati potrivite. Se adauga un morcov, un patrunjel, un sfert de telina si o

ceapa si orezul ales si spalat. Separat se fierbe zeama de varza, care se toarna în oala cînd

carnea si zarzavatul sunt fierte. Se potriveste cu sare. Se adauga patrunjel verde si marar

taiat fin.

72





C i o r b a de c r a p

Ingrediente:2 litri de apa, 1 litru de bors, 6 bucati de crap (cam. 600 de

grame),zarzavat de supa, 3 linguri de orez, verdeturi si sare. Se taie marunt un morcov, un

patrunjel si ceapa. Se pun sa fiarba cu apa, adaugând orezul ales si spalat. Se curata

crapul, se scoate osul amar de la cap, iar dupa ce a fost spintecat si s-au scos intestinele,

se spala repede fara a fi tinut mult în apa. Se taie bucati si cînd zarzavatul este aproape

fiert, se pune si pestele în oala ( de obicei se aleg bucatile frumoase pentru prajit sau alta

mîncare, iar la ciorba se pune capul si coada). Se lasa sa fiarba la foc potrivit. Se ia

spuma si se potriveste cu sare. Cînd este aproape gata se toarna borsul fiert separat si

strecurat, precum si o mîna de verdeturi taiate marunt. Se lasa sa mai dea impreuna un

clocot. Se serveste rece sau calda. La fel se face si corba de peste marunt.

Tarta cu dovlecei si menta

Ingrediente: 400 g aluat sfarâmicios, trei-patru dovlecei mai mici (600 g), opt

frunze de menta, 100 ml lapte, 200 g smântâna, doua-trei oua, 50 g unt, sare, piper.

Preparare: se intinde, din aluat, o foaie subtire si asezati-o într-o tava rotunda, cu

diametrul de 22 cm. Taiati dovleceii în felii foarte subtiri, pe care le înabusiti putin într-o

tigaie în care ati pus o parte din unt (le lasati doar un minut-doua, având grija sa nu se

înmoaie). Se aseaza dovleceii pe foaia de aluat, presarati deasupra frunzele de menta,

calite putin în unt. Se amesteca laptele cu smântâna si ouale, se bat bine si se toarna

amestecul în tava. Se coace in cuptor, la temperatura de 180˚C, timp de aproximativ 40

de minute.

5.5. Situatia infrastructurii medicale, de agrement, de transport si de utilitati

Zona GAL ROMULA MALVAeste afectata de o lipsa semnificativa a

infrastructurii si de o deficienta in ceea ce priveste serviciile medicale. Furnizarea si

accesul la serviciile medicale reprezinta o problema cheie pentru asigurarea unei mai

bune calitati a vietii în comunitatile rurale si pentru dezvoltarea economica si sociala a

zonei.

In ceea ce priveste asigurarea asistentei medicale in cadrul teritoriului GAL, aceasta

este destul de precara, datorita infrastructurilor insuficiente sau a accesului dificil la

acestea. In fiecare comuna exista un dispensar in care poate sa isi desfasoare activitatea

un medic de familie sau chiar un medic specialist, insa personalul medical este inca

insuficient, iar medicii, in cea mai mare parte a teritoriului fac naveta din orasele

invecinate si presteaza servicii medicale doar cateva ore pe saptamana.

73





Se poate spune, asadar, ca exista o problemă in accesarea serviciilor de sanatate

de baza.

Se constată, de altfel, o bună amplasare a teritoriului faţă de marile centre

industriale: Piteşti, Craiova, Slatina, asigurându-se în acelaşi timp, prin reţeaua rutieră

disponibilă în teritoriu, un acces facil şi rapid către drumurile europene E 70 şi E574.

Accesul la transportul feroviar este asigurat în oraşul Corabia de unde se poate

ajunge la Caracal şi Slatina. Cel mai apropiat aeroport este aeroportul internaţional din

Craiova.

Starea tehnică a infrastructurii rutiere din teritoriu este foarte bună ca urmare a

faptului că în ultimii ani, prin grija autorităţilor care o administrează şi cu ajutorul

finanţărilor nerambursabile din fondurile europene, au reuşit reabilitarea şi modernizarea

a importante tronsoane de drumuri judeţene.

Reţele de alimentare cu apă/ Reţele de evacuare ape uzate

Nu există la nivelul tuturor comunelor din teritoriu reţele de alimentare cu apă

potabilă şi nici reţele de evacuare ape uzate sau, dacă există acestea nu acoperă integral

necesarul la nivelul comunelor care posedă reţele de alimentare cu apă potabilă şi nici

reţele de evacuare ape uzate.

Lipsa şi/sau insuficienţa reţelelor de alimentare cu apă şi de evacuare ape uzate

constituie un impediment în calea dezvoltării locale, privind din punct de vedere al

asigurării condiţiilor de viaţă pentru cetăţenii comunităţii precum şi pentru vizitatorii

zonei.

Energie electrică

Din punct de vedere al alimentării cu energie electrică, întreg teritoriul

beneficiază de reţele de distribuţie a energiei electrice. S-a constatat de curând, un interes

deosebit pentru dezvoltarea de proiecte pentru producerea energiei electrice din surse

regenerabile.

Gaze naturale

În teritoriul GAL nu exista alimentare cu gaze naturale.

Telecomunicaţiile

Infrastructura de telecomunicatii din teritoriu este bine dezvoltată, societatile care

actioneaza in acest domeniu oferind servicii similare celor din Uniunea Europeană.

In ultimii 5 ani domeniul telecomunicatiilor a cunoscut un ritm accelerat de

dezvoltare, aspect care se datoreaza in principal aparitiei si promovarii unor produse si

74





servicii noi si a diversificarii celor existente. Cea mai mare rata de dezvoltare s-a

inregistrat in domeniul serviciilor de internet si al telefoniei mobile.

Cu toate acestea, potentialul in domeniul telecomunicatiilor este inca departe de a fi

epuizat.

5.6. Situatia infrastructurii turistice

Ca urmare a faptului că activitatea turistică în zonă este inexistentă, nu regăsim o

infrastructură care să asigure desfăşurarea unor activităţi în acest sens.

Recent, primaria Dobrosloveni a achizitionat cabana turistica de la Resca, cu scopul

de a o transforma in muzeu al satului oltenesc, pastrand si locurile de cazare. Totodata,

Comuna Dobrosloveni si-a exprimat intentia de construi un Centru de Informare Turistica,

fondurile necesare urmand a fi obtinute printr-un proiect in cadrul Masurii 313 / PNDR.

GAL ROMULA MALVA a finantat prin intermediul Masurii 413-313 „Încurajarea

activităţilor turistice” constructia unei cabane turistice in satul Frasinetu, Comuna

Dobrosloveni, proiectul fiind intitulat “Cabana turistica P+2 Frasinetu”, iar beneficiarul

acesei investitii este Mare Elena Magdalena, un antreprenor interesat de realizarea de

investitii in infrastructura turistica, avand drept obiectiv cresterea potentialului turistic al

teritoriului ocupat de catre GAL ROMULA MALVA.

5.7. Populatia

La nivelul anului 2010 se înregistrează o natalitate de 0,78%, valoare care reflectă

o natalitate extrem de scăzută la nivelul teritoriului.

Rata scăzută a natalităţii are cauze multiple, dar dintre ele se detaşează starea

precară a calităţii vieţii, inexistenţa certitudinii zilei de mâine, situaţie care va persista, în

mod cert, până când va creşte standardul de viaţă. Tot la nivelul anului 2010 se

inregistreaza un sold natural negativ (-218) ceea ce constituie o cauză a scăderii

numărului de locuitori din teritoriu.

În ceea ce priveşte soldul migrator înregistrat la nivelul teritoriului în anul 2010,

acesta înregistrează, de asemenea, o valoare negativă (-74). Mobilitatea populaţiei

reprezintă o componentă importantă a dinamicii populaţiei, soldul migrator fiind

complementar soldului natural. La nivelul teritoriului mobilitatea spaţială a populaţiei are

un rol foarte important, fiind un factor al creşterii sau descreşterii numărului populaţiei.

Cauzele ce determină mobilitatea spaţială a populaţiei sunt variate şi implică

întotdeauna existenţa unor factori de respingere în arealul sau regiunea de plecare

75





(origine), precum şi a unor factori de atracţie în arealul sau originea de sosire (destinaţie).

Deplasarea presupune luarea unui număr important de decizii personale

complexe referitoare la destinaţie, perioada de deplasare, mijlocul de deplasare sau costul

deplasării.

Fiecare potenţial migrant evaluează astfel avantajele şi dezavantajele situaţiei

personale prezentate – care, de cele mai multe ori, are în vedere locuinţa, locul de muncă,

nivelul veniturilor – şi a schimbărilor, în general pozitive ce se întrevăd sau se speră că se

vor produce la destinaţie.

În cazul deplasărilor la mare distanţă, de cele mai multe ori schimbarea rezidenţei

înseamnă şi o schimbare a mentalităţii, comportamentului sau modului de viaţă, din

această cauză mişcările populaţiei sunt diferenţiate sau selective anumite sectoare ale

populaţiei fiind predispuse la schimbare de cât altele; astfel în rândul migranţilor

predomină tinerii adulţi (20 – 40 ani), care se adaptează mult mai uşor noilor condiţii de

viaţă decât alte grupe de vârstă. Altă diferenţă percepută este cea legată de gen, în

cazul deplasărilor la distanţe scurte predomină femeile, în timp ce, în cazul distanţelor

lungi predomină bărbaţii.

Nivelul de instruire este de asemenea o variabilă importantă în selecţia

migranţilor, deplasările fiind cu atât mai numeroase cu cât persoanele angrenate au un

nivel înalt de instruire; în acelaşi timp, persoanele fără un loc de muncă sunt mai

predispuse la migraţie decât cele angajate

În cazul teritoriului GAL “ROMULA MALVA”, factorii cei mai importanţi care

determină deplasările populaţiei pot fi grupaţi astfel:

- factorii economici – perioada de după 1989, sub impulsul desindustrializării, a

stimulat o puternică mobilitate teritorială a populaţiei. Şomajul, nivelul scăzut al

veniturilor, sărăcia constituie factori puternici de respingere, care creează

potenţiali migranţi.

- factorii sociali sunt de cele mai multe ori strâns legaţi de factorii economici,

bunăstarea materială şi cea socială fiind adesea corelate. Cel mai comun factor de

respingere este schimbarea statutului sau mărimii familiei: cuplurile tinere preferă să

locuiască mai departe de părinţi, iar apariţia copiilor determină schimbarea locuinţei,

înlocuirea uneia mai mici cu alta mai spaţioasă, lipsa unor activităţi sociale sau culturale

din zonele rurale pot constitui o cauză a depopulării satelor.

Formele de mobilitate a populaţiei sunt:

a) Deplasări obişnuite - care nu implică o schimbare de durată sau definitivă a

rezidenţei sau activităţii şi nici o mutaţie importantă în viaţa persoanei angrenată în

această mişcare. Aceste deplasări sunt legate de modul de viaţă, sunt repetative, ritmice,

76





de durată redusă şi nu exprimă nici un dezechilibru esenţial între zona de origine şi cea de

destinaţie.

În cadrul acestor deplasări se remarcă: deplasările zilnice sau navetism,

deplasările ocazionale, deplasările duminicale, deplasările de week-end şi deplasările în

vacanţă.

b) Mişcările migratorii propriu-zise – care implică o schimbare de durată sau

definitivă a rezidenţei şi de cele mai multe ori a activităţii, presupunând mutaţii

importante în viaţa persoanelor angrenate. Aceste deplasări impun în cele mai multe

cazuri o schimbare a modului de viaţă a persoanelor implicate, sunt de lungă durată sau

definitive şi aproape întotdeauna exprimă un dezechilibru între condiţiile de viaţă oferite

la locul de plecare şi cele care există sau se speră că există la locul de sosire.

Fenomenul cel mai caracteristic în cadrul mobilităţii populaţiei îl constituie

migraţia definitivă pe direcţia sat – oraş, care este însoţită şi de o mobilitate socio-

profesională a populaţiei.

Migrarea externa a devenit un aspect cu o amploare semnificativa, în special în

ultimii câtiva ani.M ajoritatea lor opteaza numai pentru angajari temporare. Incidenta

migrarii în strainatate pare sa fie mai mare în rândul barbatilor decât în rândul femeilor si

mai ridicata în rândul populatiei tinere, fata de adulti si vârstnici.

Migrarea în strainatate are implicatii economice si sociale majore, îndeosebi în

zonele rurale.

Sumele de bani trimise în tara de catre cei care lucreaza în strainatate, creeaza

fluxuri financiare importante în economia rurala. Alaturi de modificarile de atitudine în

ce priveste migrarea în strainatate, acesti bani pregatesc calea pentru modernizarea si

dezvoltarea spatiului rural. Cea mai mare parte a acestor sume sunt investite în

tranzactiile imobiliare (locuinte si terenuri), în încercarea de a se ridica nivelul calitativ al

vietii si de a se asigura un mijloc de protectie în cazul eventualelor probleme financiare.

Luând în considerare evoluţia soldului natural, precum şi a soldului migrator,

concluzionăm că cele două au influenţat în mod direct scăderea populaţiei teritoriului

de la 36.115 locuitori în 2002, la 33.817 locuitori în anul 2010.

De asemenea, la nivelul teritoriului GAL “ROMULA MALVA”, în anul 2010,

populaţia vârstnică depăşeşte populaţia tânără, deoarece vârstnicii reprezintă peste

26,14 % din populaţia totală; putem vorbi despre îmbătrânirea populaţiei.

77





Procesul de îmbătrânire demografică nu implică doar schimbări ale ponderii

grupelor de vârstă în cadrul populaţiei totale, ci generează transformări ale relaţiilor

existente între diferite grupe de vârste, relaţii cu profunde implicaţii economice şi sociale.

După cum este cunoscut, grupele de vârstă de 0 – 14 ani, respectiv tinerii, precum

şi cele de 60 de ani şi peste, adică vârstnicii sunt consideraţi dependenţi economic de

grupele productive, respectiv adulţii cu vârste între 15 şi 59 de ani.

Există numeroşi indicatori, cei mai cunoscuţi fiind rata dependentă generală, care

raportează numărul total al tinerilor şi vârstnicilor la numărul adulţilor, rata de

dependenţă copii – adulţi, precum şi rata de dependenţă vârstnici – adulţi.

Pentru teritoriul GAL “ROMULA MALVA” rata de dependenţă generală se

cifrează în anul 2010 la 46,46 %, rata de dependenţă vârstnici – adulţi la 32,81 %, iar

rata de dependenţă tineri – adulţi la 27,51 %.

Asadar, teritoriul GAL Romula Malva se caracterizeaza printr-un potential

agricol important, dar insuficient valorificat, prin caracterul nespecific al majoritatii

ocupatiilor non-agricole (comert autorizat doar cu alimente si textile de import care nu

definesc specificul local), precum si prin imbatranirea accentuata a populatiei si o rata

a migratiei ridicata.

In acest context, dezvoltarea alternativelor ocupationale durabile poate deveni o

prioritate a teritoriului. Turismul rural si agroturismul, datorita faptului ca utilizeaza

resurse locale, poate reprezenta o ocupatie deopotriva durabila si rentabila.

5.8. Cadrul socio-economic al teritoriului

Teritoriul vizat dispune de o ofertă naturală deosebit de favorabilă pentru

dezvoltarea agriculturii ca funcţie economică de bază. Din suprafaţa totală aferentă

teritoriului de 49.417 ha, 40.483 ha o reprezintă suprafaţa agricolă, din care : 38.157 ha

teren arabil, 221 ha livezi şi pepiniere pomicole, 565 ha vii şi pepiniere viticole şi 2.029

ha păşuni. Agricultura teritoriului GAL „ROMULA MALVA” este recunoscută prin

rezultatele obţinute de pe terenurile arabile. Principalele produse sunt: grâu, secară, orz,

orzoaică, porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, struguri, in, cânepă, soia, rapiţă .

Şi zootehnia, este bine reprezentata în unele comune, de sectoarele de cresterea a

bovinelor, porcinelor, ovinelor, caprinelor si păsărilor pentru carne si ouă. Dominanţa

activităţilor agricole se datoreaza faptului ca teritoriul se află în mediul rural şi cea mai

mare parte din acesta este teren agricol (82,93 %), dar o importanţă mare o are impactul

favorabil al proprietăţii particulare asupra pământului. Cu toate acestea, în zona se

78





practică pe scară larga agricultura de subzistenţă.

Un alt inconvenient ar fi fragmentarea proprietăţii şi greutatea cu care se realizează

cooperarea între asociaţiile de proprietari care sunt constituite la dimensiuni care nu sunt

în măsură să măreasca eficienţa şi productivitatea.Producţia şi productivitatea evaluează

ceea ce s-a produs în sectorul primar şi pe baza lor se poate diagnostica poziţia şi direcţia

acestui sector economic, marcat de numeroase transformări în perioada contemporană.

Fărâmiţarea terenurilor agricole a afectat foarte mult productivitatea terenurilor.

Impulsionarea prin oferirea unui sprijin financiar sau consultativ asociaţiilor de

proprietari ar putea crea premisele reconfigurării fondului funciar şi exploatarea

profitabilă a resurselor. Totodată apariţia unor unităţi de producţie competitive ar spori

numărul angajaţilor din sectorul primar de activitate şi situaţia locurilor de muncă din

spaţiul rural s-ar îmbunătăti.

STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR

2,20%

3,75%

82,93%

0,81%

3,14%

7,18%

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

(ha)

Construcţii

(ha)

Drumuri şi căi ferate

(ha)

Ape şi bălţi

(ha)

Alte suprafeţe

(ha)

Suprafaţa agricolă totală

(ha)

Elaborare proprie Sursa datelor:INS-Direcţia de Statistică Olt –Anul 2010

Cele mai mari suprafeţe agricole se află la Dioşti, 5.866 ha, reprezentând 14,31 %

din totalul suprafeţei agricole, urmată îndeaproape de comuna Deveselu cu 4.886 ha,

reprezentând 11,92 % din total suprafaţă agricolă a teritoriului şi Dobrosloveni cu 4,310

ha reprezentând 10,51 % din total. Cele trei localităţi se află pe primele locuri în privinţa

reprezentării terenului arabil, Dioşti având 5.649 ha, respectiv 14,80 % din total teren

arabil, Deveselu 4.597 ha, reprezentând 11,92 % din total teren arabil la nivelul

teritoriului iar Dobrosloveni 3.807 ha, adică 9,97 %.

Terenurile cultivate cu livezi sunt destul de reduse ca suprafaţă (0,45 % din

suprafaţa agricolă) şi nu se regăsesc pe teritoriul tuturor comunelor, cele mai importante

suprafeţe de acest gen înregistrând comuna Cezieni (101 ha).

Terenurile cultivate cu vii se regăsesc pe teritoriul tuturor localităţilor, însă pe

suprafeţe foarte mici, cele reprezentative fiind Fărcaşele, 85 ha şi Dobrosloveni 67

79





ha.Terenurile cu păşuni se regăsesc pe teritoriul tuturor localităţilor, cele mai notabile

fiind Dobrosloveni, Drăghiceni şi Deveselu.

STRUCTURA SUPRAFEŢEI AGRICOLE TOTALE A TERITORIULUI

77,21%

0,02%

4,11%1,14%

0,45% 7,18%

Arabil(ha)

Fâneţe(ha)

Păşuni (ha)

Vii şi pepiniere viticole(ha)

Livezi şi pepiniere pomicole(ha)

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră(ha)

Elaborare proprie Sursa datelor:INS-Direcţia de Statistică Olt –Anul 2010

În zona vizată producţiile agricole sunt semnificative, datorită numărului mare de

persoane active în agricultură, incluzând aici, pe lângă persoanele salariate şi pe cele care

practică agricultura de subzistenţă, cuprinse ca vârstă în intervalul 18 -75 de ani.

Produse agricole specifice zonei (Muzeul rural al caminului cultural Dobrosloveni)

Atât poziţionarea geografică a zonei analizate cât şi condiţiile climatice şi

hidrografice sunt favorabile dezvoltării unei agriculturi performante. Fertilitatea deosebit

de ridicată a terenurilor agricole şi existenţa terenurilor arabile de calitate superioară

(clasele I, II si III de calitate) sunt favorabile dezvoltării sectorului agricol vegetal şi în

special al agriculturii ecologice. Trebuie avut în vedere faptul că managementul inadecvat

80





şi aplicarea unor tehnici specifice agriculturii de subzistenţă ar putea afecta calitatea

acestora.

În unele comune din zonă există amenajări de îmbunătăţiri funciare: irigaţii,

desecări, combaterea eroziunii solului însă acestea nu sunt suficiente, existând zone în

care sistemul de irigaţii trebuie extins.

Zona supusă analizei are o structura a fondului funciar favorabila dezvoltarii

sectorului agricol, datorita ponderii ridicate a terenurilor agricole 82,93 % din suprafaţa

totala. În aceste condiţii menţinerea calitaţii solurilor la un nivel ridicat este determinantă

pentru economia judeţului. Pentru protecţia, refacerea si sporirea potenţialului agricol se

are în vedere încurajarea pluriactivitaţii în agricultură, prin crearea unor oportunitaţi de

diversificarea a activitaţilor economice în mod special în localităţile care au în prezent un

profil ocupaţional mixt.

Măsurile de sprijinire este necesar sa se îndrepte deopotrivă spre lansarea

economica a localitaţilor cu performanţe, dar si spre atenuarea problemelor economice

ale celor aflate în dificultate. Sectorul zootehnic suferă disfuncţionalităţi legate de

transformările de după anul 1990 prin dispariţia fostelor cooperative agricole de

producţie (CAP) si a întreprinderilor agricole de stat (IAS). Având în vedere

favorabilităţile naturale si de politică agricolă europeană, potenţialul pentru cresterea

animalelor este destul slab valorificat.Efectivele de animale la bovine, porcine, ovine si

păsări, sugerează pe lângă tradiţia în cresterea animalelor, caracterul de autoconsum al

producţiei animaliere.

Cresterea efectivelor de animale, după o scădere abruptă în primă instanţă începând

cu anul 1990, nu este una calitativă, progresele producţiei medii pe animal nefiind

semnificative - cu excepţia cazului unor societăţi private. Desi producţia de produse

animaliere principale (lapte, ouă si carne) s-a situat în general pe un trend ascendent, se

constată totusi valorificarea redusă a produselor secundare din acest sector. Un alt punct

slab legat de produsele animaliere este concurenţa mărfurilor importate.

După anul 2002 s-a înregistrat o încercare de redresare a efectivelor de animale si a

producţiei animale însă, raportând producţia din zona vizată la producţia judeţului, nu

putem spune că sunt ponderi mari ceea ce înseamnă că producţia animalieră pentru

această zonă este una cu potenţial de dezvoltare.

81





Probleme semnalate în zonă:

Absenţa specialiştilor în agricultură şi zootehnie, dotările insuficiente cu

echipamente de irigaţii, insuficienta promovare a produselor specifice zonei.

Activităţile agricole nu sunt întru totul mecanizate, se folosesc la însămânţare si

seminte necertificate şi asta se reflecta în producţiile scăzute în anumite zone.

Valoarea utilajelor, a instalaţiilor şi dotărilor agricole existente atât la nivelul

gospodăriilor cât şi la unităţile cu personalitate juridică nu se pot contabiliza pentru a sti

exact numărul lor.

In concluzie, potentialul agricol ridicat al GAL ROMULA MALVAeste favorabil

practicarii agriculturii, in special cereale, vii şi livezi, precum si cresterii animalelor.

Avand in vedere ca agricultura este practicată in cadrul GAL ROMULA

MALVAin mod individual si fractionar, motiv pentru care se impune crearea unor forme

asociative atat in cazul cultivarii terenurilor agriocole, cat si in materia de valorificare si

comercializare a produselor obtinute.

În teritoriul GAL funcţionează un număr de 152 întreprinderi.

Analizând din punct de vedere al numărului de salariaţi se constată o puternică

cultură pentru micro-întreprinderi, 96,05 % din totalul întreprinderilor din teritoriu fiind

micro-întreprinderi. Numai 3,95 % din totalul întreprinderilor sunt întreprinderi mici cu

până la 49 de salariaţi.

Structura întreprinderilor active din industrie, comerţ şi alte servicii din teritoriul

GAL „ROMULA MALVA”:

STRUCTURA ÎNTREPRINDERILOR PE DOMENII DE ACTIVITATE ÎN TERITORIUL GAL

15,13%5,92%

70,39%

5,26%

0,66%

2,63%

Industrie

Comerţ agricol

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea

autovehiculelor si a motocicletelor

Transport si depozitare

Informatii si comunicatii

Sanatate si asistenta sociala

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii

82





Sursa datelor:INS-Direcţia de Statistică Olt-Anul 2010

Societăţile din teritoriu care îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei

reprezintă, în anul 2010, doar 5,29 % din total întreprinderi. Cele mai numeroase

întreprinderi, adică 70,39% din total activau în comerţ, urmate de un procent de 15,13 %

în comerţ agricol şi 3,29 % în servicii. Obligativitatea impozitului forfetar în anul 2009,

combinat cu efectele crizei manifestate încă din a doua parte a anului 2008 au determinat

închiderea multor IMM-uri, majoritatea dintre acestea fiind întreprinderi mici.

Numeroase întreprinderi au o capacitate redusă de adaptare tehnologică şi managerială.

Dată fiind situaţia actuală a peisajului economic al zonei, ar fi de bun augur

implementarea unor politici de management si marketing ţinând cont de resursele

existente în zonă si prin acapararea unor noi orizonturi care ţin atât de piaţa de

desfacere cât si de pătrunderea în peisajul autohton a unor noi alternative

ocupationale. Dat fiind patrimoniul cultural si natural al teritoriului precum si

existenta resurselor agricole necesare, una dintre acestea ar putea fi agroturismul.

Plecând de la situaţia economică a judeţului pentru dezvoltarea domeniului

industrial trebuie avut în vedere tipurile de industrie existente, cele precedente dar si

valorificarea actualului capital uman pentru potenţiale activităţi industriale. Prelucrarea şi

desfacerea produselor agricole este prezentă la nivelul tuturor UAT-urilor, contribuind

semnificativ la formarea cifrei de afaceri. În ceea ce priveşte desfacerea produselor

agricole şi a celor animale, acestea se vând individual după cum urmează: laptele de vacă

este predat la punctele de colectare săteşti, laptele de oaie este transformat de către

crescători în brânză şi vândut individual pe la târgurile din zonă, tineretul bovin este

predat tot individual fie la abatoare, fie direct de acasă comercianţilor de ocazie. Aceeaşi

situaţie se întâlneşte şi în cazul produselor agricole.

Pe aria teritoriala a GAL – „ROMULA MALVA”, sectorul comercial este

structurat in:

comert cu ridicata si cu amanuntul care are o pondere de 82,31 % din numarul

total de intreprinderi comericale din teritoriu;

comert agricol care reprezinta 17,69 % din numarul total de intreprinderi

comericale din teritoriu;

Dupa cum se poate observa, sectorul comercial cu cea mai mare pondere este

reprezentat de comertul cu amanuntul, fapt demonstrat si de numarul mare de magazine

alimentare existent pe ariile comunelor ce fac parte din GAL.

83





De asemenea, avand in vedere ca agricultura reprezinta ramura de baza a economiei

din zona GAL „ROMULA MALVA”, si sectorul comercial aferent- comertul agricol- are

in zona o ponderea ridicata, asa cum era de asteptat.

Sectorul tertiar este caracterizat printr-un numar relativ redus de firme (13),

diversificate, insa, din punct de vedere al tipurilor de servicii oferite. Cele mai importante

dintre ele sunt reprezentate de:

- transport şi depozitare- aceasta categorie de servicii, prezinta, in cadrul teritoriului

GAL, cea mai mare pondere, aproximativ 61,54% din total, cu o valoare absoluta de 13

de intreprinderi;

- informaţii şi comunicaţii - serviciu ce ocupa, de asemenea, o pondere importanta

din total (30,77 %);

- tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte sevicii (7,69 %);

În ceea ce priveşte comerţul, un număr semnificativ de întreprinderi desfăşoară

comerţ cu produse alimentare, numărul întreprinderilor care desfăşoară comerţ cu

produse agricole fiind totuşi mic, de numai 17,69 % din numărul total al întreprinderilor

care desfăşoară acivităţi de comerţ.

Acest lucru denotă faptul că produsele agricole sunt valorificate direct , fără a se

acorda importanţă pregătirii pentru vânzare în sensul de aplicare a unor operaţii de

prelucrare a lor.

Acest mod de valorificare a produselor agricole are un efect negativ evident

asupra veniturilor realizate de populaţia din teritoriul GAL – „ROMULA MALVA”,

constituind în acelaşi timp o oportunitate pentru dezvoltarea unor activităţi de

procesare a produselor agricole, cu beneficii evidente generate de adăugarea de

valoare acestora. Odata procesate, acestea ar putea intra in circuitul economic si

agroturistic local, putand fi valorificate la preturi care sa imbunatateasca in mod real

nivelul de viata al locuitorilor zonei,

84





5.9. Punctele forte si slabe, oportunităţi şi ameninţări ale zonei GAL Romula Malva ca

destinaţie turistică (Analiza SWOT)

A1.Valorificarea resurselor si a produselor locale

Puncte tari Puncte slabe

Zona cu valoare peisagistica

Lipsa acţiunilor de promovare activă a

imaginii şi valorilor teritoriului

Zona cu accesibilitate relativ usoara

catre obiectivele turistice

Activităţi economice puţin diversificate,

pondere mică a celor cu valoare

adăugată mare şi a prestărilor de

servicii

Climat placut, cu parametri

meteorologici ce ofera posibilitatea

practicarii turismului pe tot timpul

anului

Capacitate redusă de procesare a

produselor agricole

Existenţa unui sit natural protejat de

importanţă comunitară pe teritoriul

GAL

Lipsa unor branduri locale,

gastronomie, produse locale, artizanat,

suveniruri

Practicarea agriculturii si a cresterii

animalelor pe scară largă, ceea ce poate

constitui o premisa extrem de favorabila

agroturismului

Lipsa mecanismelor de sprijin pentru

întreprinzătorii care doresc sa

implementeze

un model de bune practici în turism

rural si agro-turism

Condiţii naturale bune pentru activităţi

de turism în aer liber – drumeţie,

sporturi nautice, observarea faunei şi a

păsărilor, turism ecvestru, cicloturism,

alpinism etc.

Lipsa unei politici coerente pentru

sprijinirea sectorului de afaceri mici din

mediul rural

85





Lipsa unei politici coerente pentru

sprijinirea sectorului de afaceri mici din

mediul rural

Reprezentativitate slabă a

agroturismului si turismului rural în

strategiile de dezvoltare

locală

Rata mare a migrării din mediul rural

spre mediul urban şi a emigrării în

străinătate

Oportunitati Riscuri

Posilitati de certificare a marcilor de

origine

Nivel redus de constientizare – la

nivelul populatiei locale, a oportunitatii

pe care o reprezinta turismul rural si

agroturismul

Posibilitati de productie/valorificare a

produselor naturale, ecologice

Costuri mari de conformare la

standardele de mediu

Existenţa unor zone rurale

(etnofolclorice tradiţionale), în care se

poate experimenta stilul de viaţă local

Dificultăţi in accesarea surselor de

finantare nerambursabila ca urmare a

posibilităţilor reduse de asigurare a

cofinanţării

Suportul de care se bucură turismul

rural si agro-turimul la nivel

internaţional si european

Dificultati in obtinerea certificatelor de

marci de origine, datorita reticentei la

asociere a producatorilor agricoli si

alimentar

Tendinţa de creştere a numărului de

turişti/vizitatori care au ca motivaţie

principală turismul rural si agro-

turismul

Tipul de abordare a controalelor din

partea autorităţilor statului (de exemplu

securitate alimentară etc), birocraţia şi

taxele pentru eliberarea de autorizaţii

fac ca o bună parte din afacerile mici

din mediul rural să

dorească să lucreze la negru.

86





Existenţa fondurile europene (de

exemplu PNDR - Axele 2, 3, 4)

Situaţia economică existentă la nivel

naţional şi internaţional, determină o

concurenţă puternică pentru atragerea

surselor de finanţare, lucru ce face ca

resursele pentru realizarea obiectivelor

legate de turismul rural si agro-turism

să fie limitate;

In perioada de criză economică riscul

aferent investiţiilor este destul de mare

şi în creştere;

A2. Cultură si patrimoniu cultural


Zona pastratoare de traditii populare in

cea mai inalta forma de autenticitate

Obiectivele de interes turistic sunt

insuficient pregatite si corespund, in

acest moment, cel mult pentru turismul

de tranzit

Patrimoniu cultural material si imaterial

de importanta nationala si europeana

Gradul de conştientizare scăzut a ceea

ce înseamnă patrimoniu natural

naţional şi local şi a importanţei

acestuia în prezent dar, mai ales, în

viitor

Elemente de interes turistic religios

Elemente de interes turistic istoric

Sarbatori si obiceiuri locale foarte

interesante din punct de vedere turistic

(Sarbatoarea Iilor s.a.)

Ospitalitatea tradiţională a locuitorilor

zonei


87





Existenţa unor modele replicabile de

bune practici în domeniul turismului

rural si eco-turismului, in tarile

Europene si chiar in Romania

Riscul urbanizării populaţiei rurale cu

implicaţii directe în pierderea

patrimoniului cultural imaterial/material

existent

A3. Infrastructură, transport si comunicaţii


Accesibilitate relativ bună spre

destinaţiile turistice (distanta mica fata

de aeroportul Craiova, reţea

feroviară, reţea de drumuri relativ bine

intretinuta)

Structuri de cazare si alimentatie

inexistente

Accesul facil la obiectivele turistice

Lipsa / precaritatea utilitatilor

(apa,canalizare, comunicatii, colectarea

deseurilor)

Obiective turistice nesemnalizate

Lipsa informaţiilor despre transportul

public spre obiectivele turistice din

zona

Nerespectarea elementelor arhitecturii

tradiţionale în cazul construcţiilor noi

din mediul rural al teritoriului


Investiţii şi costuri de intreţinere relativ

mici pentru infrastructura necesară

realizării unei

destinaţii agro-turistice în comparaţie

cu investiţiile în ale forme de destinaţii

turistice (staţiuni de ski, staţiuni balneo,

etc.)

Slaba capacitate de a implementa

politici de dezvoltare la nivelul

teritoriului pe termen mediu şi lung care

să aducă în prim plan soluţii

competitive de turism rural şi agro-

turism

Posibilitatea infiintarii unui Centru de

Informare Turistica la Dobrosloveni

88





CAPITOLUL 6

STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND POSIBILITATEA DE DEZVOLTARE

AGRO-TURISTICA A ZONEI ADIACENTE CETATII ROMULA MALVA DIN

CADRUL GAL ROMULA MALVA, CONCOMITENT CU DEZVOLTAREA

TURISMULUI CULTURAL

6.1 Prezentarea zonei

6.1.1. Pozitie geografica, relief, vegetatie si fauna

Zona comunei Dobrosloveni este asezata în partea de sud a judetului Olt, la 7km

departare, spre nord de orasul Caracal si 36km de orasul Slatina, pe soseaua nationala

Caracal - Piatra-Olt - Rm.Vâlcea - Sibiu. Prin estul comunei, la marginea satului Resca,

trece calea ferata Corabia - Piatra-Olt.

Vecinii sai sunt comunele Cezieni spre vest, Falcoiu spre nord, Farcasele spre est

si orasul Caracal spre sud. Are o suprafata de 55km2, teritoriul sau fiind strabatut de la

vest la est de pârâul Teslui, valea Potopinului si valea Frasinetului. Este formata din

satele Dobrosloveni - resedinta comunei, Resca în est, Potopini în nord si Frasinet în sud-

vest.

Comuna Dobrosloveni este alcatuita din 4 sate: Dobrosloveni, Resca, Potopini si

Frasinet.

Satul Dobrosloveni este satul de resedinta al comunei, fiind asezat pe malul stâng al

Tesluiului. Din punct de vedere morfo-structural se încadreaza în tipul de sat liniar. Satul

Resca este asezat în estul satului Dobrosloveni, pe malul stâng al Tesluiului, iar portiunea

de sat Rescuta, pe malul drept. Satul a trecut prin toate treptele de dezvoltare ale oraselor

romane de la "civitas" la "municipiu" apoi la "coloniae", ceea ce înseamna ca s-a bucurat

de mari drepturi, iar romanizarea vietii sociale atinsese un nivel ridicat. În estul satului se

afla padurea Resca la o distanta de 300m si tot prin est trece si calea ferata Corabia-Piatra

Olt . Satul Potopini este asezat la nord de satul de resedinta si este strabatut de la vest la

est de pârâul Potopini. Este atestat documentar mai devreme decât celelalte sate si anume

la 1 sept. 1491 sub numele de Gîndeni, într-un hrisov dat de Vlad Calugarul. Satul

Frasinet este asezat pe valea pârâului Frasinet în sud-vest de satul de resedinta. Este

atestat documentar sub numele de "Frasinetul lui Goaga". Satele Popini si Frasinet sunt

89





sate lineare din punct de vedere morfo-structural. În toate satele comunei s-a desfasurat

procesul de modernizare a acestora prin crearea de scoli, unitati sau puncte sanitare,

unitati comerciale, precum si un numar mare de locuinte moderne care asigura cresterea

nivelului de trai al locuitorilor.

Relief

Comuna Dobrosloveni se încadreaza în Câmpia Caracalului, parte componenta a

Câmpiei Române, câmpie ce se desfasoara pe interfluviul Jiul - Olt. Ea reprezinta

portiunea cea mai înalta si bine conturata, din 3 parti, de brâul apelor curgatoare, fiind

marginita de o treapta joasa, de origine fluviala, formata din lunci si terase bine

dezvoltate. Aceasta treapta se compune din câmpiile secundare ale Jiului, Oltetului si

Dunarii, care închid între ele câmpia Leu - Rotunda, cel mai întins pinten piemontan din

câmpia Olteniei.

Relieful teritoriului comunei Dobrosloveni intra în limita de vest a vaii Oltului,

padurea Frasinetu fiind punctul care delimiteaza la vest pe teritoriul comunei aceasta

vale. Terasa Hotarani, care apartine exclusiv malului drept al Oltului, având o altitudine

între 17-21 m, îsi are limita vestica pe teritoriul comunei în dealul Potopini (104m).

Terasa Caracal este si ea prezenta pe teritoriul comunei, având o altitudine relativa de 20

m, iar cea absoluta de 55m. În relieful comunei intra de asemenea si valea Tesluiului care

se dezvolta de fapt pe terasele Oltului, adica terasa Hotarani de vârsta Wurm I si terasa

Caracal de vârsta Riss.

În relieful comunei intra si vaile secundare ale Potopinului si Frasinetului, afluenti ai

Tesluiului. Aceste vai sunt folosite în diferite lucrari hidro si agro-ameliorative, ele

reprezentând deja forma unor canale naturale.

Microrelieful este alcatuit din crovuri, microrelieful versantilor cu surpari de

teren, torenti, ogase, bazine de receptie de tipul hârtoapelor, acumulari de tipul conurilor

de dejectie. Se întâlnesc si forme antropice de tipul movilelor. Acest relief are o

agricultura intensiva.

Clima apartine tipului temperat continental cu nuanta mai arida. Temperatura

medie lunara este negativa doar în lunile de iarna.

Apele - reteaua hidrografica apartine bazinului Teslui si este alcatuita din Teslui

si afluentii Potopini si Frasinet. Teslui este ultimul afluent pe dreapta al Oltului si strabate

teritoriul comunei pe cca 5km. Pâraiele Frasinet si Potopini poarta numele satelor pe care

90





le strabat, sate componente ale comunei Dobrosloveni. Frasinetul se varsa în Teslui pe

teritoriul satului Dobrosloveni, iar Potopini pe teritoriul satului Resca.

Vegetatia si fauna

Teritoriul comunei se încadreaza în zona silvostepei si este alcatuita din padure de

stejar, frasin, ulm, artar, tei si vegetatie specifica stepei. Perdelele de protectie alcatuite

din salcâm au ca scop sa diminueze efectul vântului. Fauna prezinta o mare varietate de

specii de animale si pasari încadrându-se în fauna caracteristica zonei joase de câmpie:

vulpi, iepuri, mistreti, capriori, mierle, gaite, hârciogul, sobolanul de câmp, etc.

Rezervatia naturala Padurea Resca

Este situata in vecinatatea satelor Resca (comuna Dobrosloveni), Chilii (comuna

Farcasele) si Hotarani (comuna Farcasele), in lunca Oltului, pe terasa Campiei

Caracalului.

Este amplasata la o altitudine cuprinsa intre 72 m si 107 m.

Reprezinta o veritabila gradina botanica naturala, cu radacini adanci in istorie, ce

adaposteste monumente ale naturii - laleaua pestrita, stejarul lui Nae, specii rare de plante

- laleaua galbena, stanjenelul galben, sau plante exotice - chiparosul de mlastina, nucul

american etc.

Rezervatia naturala Padurea Resca este unul dintre cele mai importante

obiective turistice din Oltenia.

91





6.1.2 Principalele atractii turistice ale zonei:

Comuna Localitate

a

Obiectivul de interes turistic

Dobrosloven

i

Resca Padurea Resca

Dobrosloven

i

Resca Situl arheologic Romula (Reşca) – ruinele

orasului roman Romula Malva (Mica Roma)

Dobrosloven

i

Resca Biserica "Sf. Nicolae" construita la 1781, cu

fresce originale.

92





Dobrosloven

i

Resca Legende locale legate de existenta unor comori

din perioada romana: „legenda portilor de aur de

sub sat”

Dobrosloven

i

Resca Biserica "Sf. Dumitru" construita in 1849

Dobrosloven

i

Resca Complexul de vânătoare Reșca

Cezieni Cezieni Centrul de confectionare a pieselor de port

popular si a tesaturilor de interior cu razboiul de

tesut manual

Cezieni Cezieni Festivalul Iilor

93





Cezieni Cezieni un conac din sec. al VIII-lea

6.1.3. .Istoria asezarii

Teritoriul comunei Dobrosloveni a fost populat continuu din cele mai vechi

timpuri si pâna în prezent. Cercetarile arheologice desfasurate au dus la identificarea

numeroaselor urme materiale din toate epocile istorice. Populatia care a locuit acest

teritoriu de-a lungul timpului a avut diverse ocupatii, dintre care cele mai multe sunt

legate de agricultura. Uneltele de piatra cioplita apartinând culturii de prund au fost

descoperite pentru prima data în tara noastra pe vaile Dârjovului, Tesluiului si Oltului în

judetul Olt. La Resca s-au descoperit unelte si mai ales ceramica cu forme specifice

culturilor Starcevo-Cris, Vadastra si Salcuta. La Hotarani s-au descoperit urme ale

triburilor tracice nord-dunarene din epoca fierului din prima epoca a fierului Hallstat si

cea de-a doua epoca a fierului Lâtene în care agricultura geto-dacica ajunge la un înalt

stadiu de dezvoltare.

În epoca romana au fost întemeiate orase mari printre care si Romula-Malva (satul

Resca de astazi), fosta capitala a Daciei Malvensis unde era necesara supravegherea

atenta si apararea liniei Oltului spre care tinteau barbarii din Câmpia Munteniei. Satele

romane de la Slaveni, Gostavat, Deveselu, Caracal, Comanca, Frasinet, Redea, Diosti,

Radomir, Zanoaga, Leu, Osica de Sus depindeau administrativ de oras.

Un document epigrafic de la Romula-Malva databil pentru secolul al II- lea e.n.

atesta continuitatea stapânirii romane în aceasta zona. Romula s-a aflat în anul 374 în

interiorul dispozitivului de aparare "Valul roman" creat la nord de Dunare în timpul

94





împaratului Constantin cel Mare. Valul Constantinian pe raza judetului Olt la nord-vest

de Dobrosloveni este înca impresionant, având o latime de 10m.

Satul Dobrosloveni este mentionat în septembrie 1579, când Mihnea Turcitul

întareste lui Badea, mare vataf "ca sa fie a lui mosia lânga Dobrosloveni". Documentele

cartografice din secolul XVIII si XIX confirma dezvoltarea satelor din aceasta zona.

Altfel, harta stolnicului Constantin Cantacuzino de la 1700 reda pentru prima data

limitele judetelor, precum si drumul roman de pe Valea Oltului "de-a lungul caruia apar

pe lânga orasele Caracal, Brâncoveni, Slatina si primele sate al caror numar este deosebit

de mare, neîntâlnit în hartile anterioare". Satul Dobrosloveni a fost un sat de clacasi care

au muncit pe mosiile boieresti ale lui Obedeanu si Berindei, satul Frasinet facea parte din

mosia domneasca a lui Constantin Brîncoveanu data ca zestre la sfârsitul secolului al XIX

- lea generalului Florescu, în satul Potopini se fac împroprietariri în timpul reformei

agrare data de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, iar satul Resca a fost un sat de moseni

neavând nici un mosier. În prima jumatate a secolului XX locuitorii acestor tinuturi au

fost angrenati în evenimentele vremii, primul Razboi Mondial, progresul economic, al II -

lea Razboi Mondial, cucerirea puterii de catre comunisti si dictatura acestora pâna în

decembrie 1989. Populatia comunei Dobrosloveni a crescut continuu de la 2767 locuitori

în 1912 la 4236 în 1988, ceea ce înseamna o crestere cu 53%. Cauza nerealizarii unei

cresteri mai accentuate o constituie cele doua razboaie mondiale, precum si nivelul de trai

scazut al locuitorilor în regimul trecut.

6.1.4.. Situl arheologic Romula Malva

A fost o asezare romana situata pe malul drept al Oltului. Începuturile ei trebuie

legate de prezenta unei garnizoane romane. În jurul nucleului civil de pe lânga fortificatie

s-a nascut, mai apoi, orasul roman. Sapaturile arheologice au pus în evidenta un zid de

incinta, care adapostea zona centrala a orasului roman. O a doua incita, mai mare, care o

cuprindea si pe cea initiala, a fost ridicata în anul 248, din ordinul împaratului Filip

Arabul, în urma respingerii invaziei carpilor. La Romula au fost identificate si mai multe

necropole. Dintre unitatile militare care au stationat aici, pâna la ridicarea localitatii la

rangul de municipiu, sunt de amintit cohors I Flavia Commagenorum si numerus

Surorum sagittariorum. 0 data cu dobândirea rangului de municipiu, unitatile au fost

transferate, probabil, într-una din fortificatiile de pe Olt. Momentul trebuie legat de

95





domnia lui Hadrianus, când Romula a fost declarata municipiu. La data la care Filip

Arabul îi construieste o noua incinta, deci la anul 248, Romula era, cu siguranta,

colonie.Orasul Roman Romula cuprinde o serie de edificii pastrate în diferite stari de

conservare, astfel: ziduri de piatra cioplita, zituri de caramida, resturile unei mari

constructii, canal cu podul roman, portile de vest nord si sud ale orasului, valul de sud,

thermele orasului, resturile unor edificii si constructii, curia orasului, etc. care astazi nu

sunt expuse spre vizitare fiind acoperite cu pamant pentru conservare („Oltenia Romana”

/ Dumitru Tudor)

6.1.5.. Legende locale

In satul Reşca se află rămăşiţele coloniei romane Romula, care a fost înfiinţată în

secolele II - III pe locul unei mai vechi aşezări dacice. Oamenii din zonă sunt convinşi că

şi-au construit case chiar pe o mină de aur. Sub pământ, acolo unde se găsesc urmele

vechii cetăţi Romula Malva, legenda spune ar exista şi o comoară, pe care localnicii nu

au reuşit până acum să o găsească.

Chiar specialiştii în domeniu spun că vechea cetate Romula Malva a fost o

aşezare însemnată ca mărime şi ca număr de locuitori. Aici a avut reşedinţa guvernatorul

provinciei romane Dacia Inferior, apoi Dacia Malvensis. Cel mai mare oraş roman de la

sud de Carpaţi din secolele III-IV şi unul dintre principalele centre economice romane de

la Dunărea de Jos, Romula a fost vizitată, de-a lungul timpului, de împăraţi romani

precum Hadrian, Severus Alexander şi Filip Arabul. „Cetatea Romula Malva s-a întins pe

o suprafaţă de 65 de hectare, numit de vizitatori si de localnici «oraşul de sub sat». Totul

96





este îngropat în pământ. În 2006, când s-au făcut din nou săpături arheologice, au fost

găsite obiecte din aur valoroase, dar şi vase foarte vechi.

6.1.6. Idei de valorificare a potentialului turistic reprezentat de cetatea Romula

(„Roma mica”)

1 ) Muzeul de Arheologie Resca

Terenul propus se află în satul Reşca (comuna Dobrosloveni, judeţul Olt) situat la

cca 10 km nord de Caracal. Amplasamentul, renumit în rândul arheologilor, suprapune

zona centrală a oraşului antic Romula, fostă capitală a provinciei romane Dacia

Malvensis.

Situl se află chiar în centrul satului Reşca şi este utilizat de către locuitori ca izlaz

comunal. Terenul, de formă aproape triunghiulară şi cu o suprafaţă de cca 32.000 mp,

este aşezat la intersecţia a două drumuri locale, faţă de care este mai ridicat cu aproape 3

m (înclinaţia terenului creşte pe direcţia N-V).

Cercetările efectuate în decursul timpului în acest perimetru au scos la iveală

fundaţiile unui castru din zidărie de cărămidă de formă dreptunghiulară cu laturile de 182

respectiv 216 m (principala fortificaţie a oraşului), precum şi resturi ale unor edificii

civile de mari dimensiuni (ex: termele oraşului). În linii mari, zonele cu potenţial

arheologic ridicat (locurile unde se păstrează un număr mare de vestigii) ne sunt indicate

de măsurătorile magnetometrice efectuate în zonă în ultimii ani.

Ţinând cont de specificul muzeului şi de caracteristicile amplasamentului, s-a

preferat adoptarea unei arhitecturi şi a unor materiale care să nu contrasteze, în mod

brutal, cu vecinătăţile. Spaţiile muzeului sunt grupate pe destinaţii şi dispuse în volume

separate, unite prin corpuri de legătură (copertine, portice, pasaje).Vestigiile restaurate

sunt protejate cu structuri uşoare.

Proiectul a fost realizat in echipe de cate 2 persoane fiind ultima tema de proiect a

anul V:

97





2) Organizarea de evenimente culturale anuale care sa valorifice istoria si legendele

cetatii prin reconstituirea unor momente din existenta acesteia: de ex. perioada

cantonarii legiunii a VII-a Claudia, folosind elementele cunoscute – elemente de

vestimentatie, evenimente petrecute, etc

98





3) Reconstituirea in situ a unor case traditionale , pentru punerea in valoare a

specificului local si diversificarea ofertei turistice

Casa traditionala din barne

6.1.7. Mestesuguri specifice zonei

Tesutul iilor

Această piesă din vestimentaţia tradiţională este atât de preţuită de localnici, încât

femeile cos un an întreg doar pentru a putea participa la concursul de ii de la Cezieni,

organizat în cadrul "Sărbătorii Iilor". Astfel, tradiţionalele bluze româneşti sunt cusute în

taină, arătate şi purtate în public pentru prima dată la "Sărbătoarea Iilor", pe scenă şi la

horă.

Sărbătoarea a fost iniţiată în timpul celui de-al doilea război mondial de

principesa Brâncoveanu, care deţinea un conac în comuna Cezieni si care a dorit să-i

îndrume către lucruri bune pe copii orfani, în greaua perioadă a războiului. Pe băieţi îi

trimitea la muncile câmpului iar pe fete le punea să lucreze iarna ii şi costume populare.

Pentru munca lor, în a treia zi de Paşte, le oferea drept premii produse de care stia ca au

nevoie acasa.

99





Cusutul iilor se poate deprinde şi acasă, în familie, de la mame şi bunici, dar şi la

şcoală, la clasa de artă populară unde este instructor Olga Filip. Anul acesta sunt 26 de

cursante şi până acum nu a fost vreun an cu mai puţin de 20 de eleve participante la

cursul de cusut. Câteva au urmat şi facultăţi de design vestimentar şi lucrează acum la

ateliere din Capitală şi din Craiova.

Preţul unei ii autentice, la care se lucrează aproape un an, e de circa 500 de lei in

Romania si de peste 2000 (500 de euro) in tarile Europei de Vest. De altfel, iile din zona

Cezieni-Dobrosloveni au ajuns impreuna cu lucratoarele lor la Bruxelles, Paris,

Luxemburg si Strasburg, unde au fost deosebit de apreciate.

În zona etnografică a Romanaţiului, culoarea roşie predomină în portul popular al

tinerilor şi negrul în portul vârstnicilor, iar motivele florale sunt reprezentate stilizat.

Modelele sunt cusute cu mătase şi arnici.

100





Femei din Cezieni purtand iile la Hora Satului

„Scoarta” traditionala olteneasca

Scoarta traditionala a zonei se impune, in primul rand, prin motive provenite din

inventarul artei taranesti si brancovenesti, si a caror semnificatie este legata de sensul

fundamental al spiritualitatii romanesti: vorbele vietii, calul si calaretul, cocosul, cucul,

cerbul.

Ceramica traditionala

Ceramica poarta amprenta inconfundabila a culturilor si civilizatiilor arhaice din

acest spatiu geografic. Principalele faze ale procesului tehnologic sunt: pregatirea lutului,

modelarea, zvantatul sau zbarcitul, razuitul, gauritul si iscalitul, decorarea, uscarea,

101





arderea la primul foc, smaltuirea, arderea la al doilea foc, obtinerea obiectului finit.

Piese ceramice din Muzeul Caminului Cultural Dobrosloveni

6.1.8. Gastronomia traditionala

O caracteristica a gastronomiei locale este prepararea bucatelor „la test” in oale de

pamant.

Prepararea bucatelor „la test”

De asemenea, prazul – o leguma asemanatoare cu ceapa dar de mai mari

dimensiuni, este un aliment emblematic pentru intreaga zona.

In bucataria traditionala se folosesc legumele proaspete, pestele, carnea de pasare, vaca

102





si porc, lactatele si brinzeturile. Se pregatesc cum numai oltenii stiu s-o faca, gustoasele

ciorbe de praz si de stevie, fiertura olteneasca, care este o ciorba de pasare si legume fierte in

oala de pamint in spuza pe vatra. Sunt recunoscute sarmalele gatite in oale de pamint la "test".

De Craciun nu lipseste Careica la galeata, adica friptura in untura cu praz proaspat

langa ea , racitura, toba, sarmalute,

Nu in ultimul rand, specifice zonei sunt ciulamaua de pui cu mamaliguta,

rosiile umplute cu carne sau numai cu orez, tochitura olteneasca, saramura de peste si

renumitii cirnaciori oltenesti.

6.2. Situatia actuala a turismului in zona Romula Malva

Complexul de vânătoare Reșca

In satul Reşca, comuna Dobrosloveni, se găseşte Complexul de vânătoare Reşca,

care a fost pus în funcţiune la începutul anilor 1980. Amplasat în pădurea cu acelaşi

nume, Complexul turistic Reşca se întinde pe o suprafaţă de 1,3 hectare şi este compus

din: cabană -18 camere, restaurant – 50 de locuri,piscina si un foisor special.

Alături de cea din Seaca, cabana Reşca a avut iniţial destinaţia de cabană de

vânătoare pentru Nicolae Ceauşescu, după 1989 fiind trecută în patrimoniul Regiei

Naţionale a Pădurilor – Romsilva. Dacă în perioada comunistă la Reşca nu puteau

înnopta decât cei din familia Ceauşescu şi prietenii acestora, în prezent cabana poate

găzdui pe oricine care doreşte să stea în camera pe care o folosea fostul dictator.

103





Cabana de la Reşca este o vilă ţărănească cu etaj, construită din lemn.

Decoraţiunile sunt în stil rustic, cu covoare ţărăneşti, obiecte de ceramică tradiţională.

Clădirea a fost reabilitată în 2006.

Actualmente, complexul este utilizat ca spaţiu de cazare atât pentru vânătorii

români şi străini. De asemenea, iubitorii de natură pot vizita în imediata apropiere a

complexului de vânătoare,”Aria naturală protejată Reşca”, unde vor întâlni irisul galben,

ale carui flori incanta privirea din luna mai pana in luna iunie.

104





CAPITOLUL 7

ANALIZA POTENTIALULUI DE PRACTICARE A TURISMULUI RURAL SI

AGROTURISMULUI ÎN ZONA GAL ROMULA MALVA

Importanţa acordată revitalizării zonelor rurale şi transformării acestor zone în

"eco-etnosate", constituie o parte a strategiei de dezvoltare turistică la nivel european.

Pentru acest motiv satul din această zonă, ca unitate administrativ-teritorială, a trebuit

urmărit atât sub aspectul funcţionalităţilor economice dominate de peisajul geografic

dunărean, dar şi sub aspectul dimensional agricol pe care s-a axat întotdeauna.

Dimensiunile economice ale satului şi produsului turistic

Caracteristici privind amplasarea şi profilul satelor din zona GAL Romula Malva

sunt legate de elementele de interferenţă specifice turismului rural, dintre care amintim:

tradiţional, modern, popular şi cult, etc.

Şi în zona GAL Romula Malva se pot constitui tipuri de clasificare funcţională a

aşezărilor rurale, cu referire asupra unor indicatori privind structura fondului funciar,

animalelor şi echipamentelor agricole. Funcţia economică a comunităţii rurale, cu referire

la agricultură, oferă şi surse pentru agroturism.

Infrastructura teritorial rurală,potential suport al economiei turismului rural

din zona GAL este un punct tare al teritoriului dar, din pacate, structurile de primire

cu funcţiuni de cazare din zona GAL sunt cu totul inexistente, fiind necesare politici si

actiuni de initiere a activitatilor de turism rural si agroturism, incepand de la facilitare

comunitara si continuand cu formarea localnicilor ca potentiali intreprinzatori in

aceste domenii.

Economia investiţională agroturistică şi susţinerea acesteia în zona GAL

Romula Malva

Analizată sub o formă trivalentă, şi anume: strategie-investiţie-afacere, cele trei

elemente sunt într-o permanentă interferenţă.

a) Strategia investiţională în crearea şi dezvoltarea activitatilor agroturistice, se

poate delimita prin următoarele variante: varianta ”gospodărire extinsă” (cu referire la

creşterea “cantitativă” a spaţiului destinat turismului); varianta “management de

gospodărie” ;

105





b) Susţinerea investiţiilor şi posibilităţilor de finanţare în agroturismul zonei

GAL

c ) Modalităţile de finanţare şi execuţie a planurilor propuse;

d) Forma de finanţare pe bază de fonduri proprii;

e) Finanţarea pe baza creditelor bancare româneşti;

f) Finanţarea pe baza creditelor externe, cooperări;

g) Facilităţile fiscale.

Strategia turismului şi agroturismului este conturată de evoluţiile şi tendinţele în

turismul mondial, premisele dezvoltarii turismului românesc, obiective strategice şi

specifice privind dezvoltarea turismului din România, analiza principalelor produse

turistice, acţiuni ce vizează dezvoltarea turismului.

Orientări şi coordonate privind turismul rural în UE

Coordonatele în politicile europene privind dezvoltarea turismului rural, sunt

axate pe principalele orientări în relaţia turism-agricultură. Se pot enumăra orientările

următoare: în formarea şi educarea potenţialilor turişti; alegerea celor mai bune soluţii de

utilizare a spaţiului rural în scopuri turistice; promovarea formelor de turism cu impactul

cel mai redus asupra agriculturii; realizarea proiectelor sau a soluţiilor pe baza

conceptului de complementaritate a activităţilor; includerea proiectelor turistice într-un

cadru global; iniţierea unor acţiuni de informare, de mediatizare a soluţiilor tehnice.

Astfel, noile coordonate în adoptarea şi aplicarea măsurilor ce decurg din politica

agricolă şi cea turistică cuprind un evantai larg de obiective, socio-economice şi de

promovare. În acest context se poate arăta că strategia promovării agroturismului include

direcţii şi elemente noi, în sensul:

a) intensificării şi adaptării acesteia la condiţiile concurenţei actuale ale pieţei

internaţionale prin: acţiuni de promovare, de consolidare a imaginii ofertei agroturistice

româneşti;

b) de folosire eficientă a ameliorării imaginii generale a României în lume prin

noile canale de mass-media.

Rolul Uniunii Europene în dezvoltarea turismului rural, este legat de

compensarea efectelor politicii agricole a U.E. şi implicit îmbunătăţirea ofertei turistice,

permanenţa unor orientări esenţiale în relaţia turism-agrement rural-agricultură.

106





Concomitent se impune şi impulsionarea programelor agricole şi susţinerea

exploataţiilor prin acţiuni novatoare, prin deschiderea de noi activităţi (dezvoltarea

culturii de trufandale, horticultura, creşterea cailor, artizanat etc.).

Managementul strategic şi promovarea produsului agroturistic.

Managementul strategic şi factorii ce fundamentează dezvoltarea turismului rural

este legat de rolul important al factorului uman. Atuurile esenţiale în managementul

strategic al turismului rural, inclusiv in zona GAL Romula Malva, il constituie progresul

înregistrat în transporturi şi confortul oferit în locuinţe. Alături de problemele logisticii

teritoriale şi a ofertei un rol important revine ciclului de sezonalitate în activitatea

turistică, care se refera la capacitatea de cazare, sosirea turiştilor şi înnoptarea lor în

spaţiile de cazare.

Din toate acestea rezultă că strategiile de amenajare în turismul rural au un caracter

deosebit întrucât înşăşi factorii de influenţă reflectă elemente ale specificităţii cadrului de

manifestare a acestei forme de turism. Faţă de toţi aceşti factori, principalele obiective ale

strategiei de amenajare agroturistică pot fi considerate următoarele: valorificarea

superioară a potenţialului agroturistic; păstrarea şi conservarea si valorificarea

mediului înconjurător şi a patrimoniului cultural.

În elaborarea şi aplicarea strategiilor de amenajare turistică, sunt delimitate

principii cu valabilitate şi în turismul rural.

Strategiile de amenajare în turismul rural, pot fi încă diferenţiate sub aspectul

diversificării şi flexibilităţii structurilor. Prin aceasta sunt posibile următoarele forme de

delimitări strategice: strategia de flexibilitate sau a structurilor evolutive; strategia de

diferenţiere.

Este astfel necesară cunoaşterea/implementarea tuturor acestor aspecte, printr-un

amplu proces de dezvoltare rurală la care se integrează amenajarea şi dotarea zonelor

considerate agricole sau numai agricole, în scop turistic, cu referire la resursele acestora.

În acest context intervine cunoaşterea riscului în turismul rural; pentru unii

gospodari din subzona analizată, agroturismul poate fi afacere profitabilă pentru ei şi

familiile lor, pentru alţii, este un risc major asumat în mod inconştient, iar pentru o altă

categorie, este concomitent şi risc şi afacere. Pot fi enunţaţi o serie de factori de risc ai

turismului rural, care au un impact destul de dur asupra acestuia, cum ar fi: poluarea,

catastrofele ecologice, cele atmosferice, urbanizarea excesivă a zonelor limitrofe etc.

107





Acesta este motivul pentru care orice strategie de diferenţiere a unităţii de turism

rural, trebuie permanent urmărită, aceasta fiind rezultatul unor factori generali şi specifici

redaţi în mod succint anterior.

Elaborareza strategiilor de promovare a produsului agroturistic şi a

alternativelor strategice ce pornesc de la filierele tehnologice. Efectuarea unui

diagnostic al teritoriului rural de tranziţie implică rezolvarea a două tipuri de constrângeri

şi anume: acţiuni rapide, dar cu resurse de capital relativ reduse; o înnoire şi o

modernizare permanentă a resurselor bazei materiale din gospodăria agroturistică.

În cadrul unor asemenea strategii, satul delimitează un segment al pieţei

agroturistice, iar capacităţile structurale şi organizaţionale ale fiecărui sat vor trebui

adaptate pentru a răspunde unei cereri specifice ( de1 - 3 stele în cazul fermelor turistice

şi până la 4 stele în cazul pensiunilor turistice ).

În elaborarea unor cataloage este necesar ca activităţile desfăşurate să fie

structurate în următoarele etape:

- formularea cererii

- expertizarea locuinţei

- clasificarea gospodăriei (conform normelor internaţionale)

- eliberarea certificatului

- prezentarea grafică şi descriptivă a cadrului natural

- Realizarea materialelor de promovare Motivul existenţei unui logo pentru turismul

rural românesc se doreşte a deveni în timp o marcă de calitate.

Acţiunile de promovare prezentate, cărora li se adaugă participări la târguri şi

expoziţii interne şi internaţionale, cât şi organizarea de evenimente în lumea satului, dar

înainte de toate calitatea prestaţiilor turistice, pot forma/amplifica, făurirea unei imagini a

produsului turistic rural românesc. Astfel, în urma sondajelor şi anchetelor întreprinse, în

cadrul cercetării pieţei turistice rurale din perioada 1993 – 1996, a reieşit o imagine

favorabilă a produsului turistic rural şi o creştere constantă a numărului celor ce-şi petrec

vacanţa la ţară.

Acestea sunt motivele care susţin formularea politicilor de lansare a produsului

turistic rural românesc, şi de care trebuie să se ţină seama de următorii factori: naturali, ai

existenţei umane, infrastructura generală şi specifică, calitatea serviciilor şi realizarea

standardelor de confort.

108





În programul de lansare a produsului turistic nou românesc, este necesară

parcurgerea următorilor paşi în realizare:

- identificarea trebuinţei sociale

- cercetarea şi inventarierea ideilor de produs nou

- filtrajul tehnico-economic şi selectarea ideilor

- proiectarea produsului turistic rural care se află în curs de finalizare

- testarea produsului turistic rural

- delimitarea produsului

- lansarea pe piaţă a produselor turistice

- urmărirea comportării produselor turistice ale turismului rural.

Particularizând, se poate arăta că satul românesc, pentru a putea deveni produs

turistic, trebuie să îndeplinească o serie de exigenţe, ce privesc: clarificarea obiectivelor,

dirijarea eforturilor, coordonarea, aprecierea şi micşorarea costurilor.

Capacitatea strategică a gospodăriei şi satului turistic în dezvoltarea spaţiului

rural

Turismul rural, în dezvoltarea aşezărilor rurale şi pentru formele de manifestare

a turismului religios, implică existenţa unui cadru considerat pitoresc, cu case şi

gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiţie culturală, ecumenică şi

artistică proprie, cu mesteşugari şi artizani talentaţi.

Astfel, turismul rural si agroturismul, reprezintă o reconsiderare a relaţiilor

tradiţionale, a raporturilor producţie materială-servicii în mediul rural, constituind astfel o

reală şansă pentru economia locală.

Asamblând toate aceste probleme se pot contura obiectivele strategice ale

agroturismului, prin următoarele laturi caracteristice: stoparea migraţiei populaţiei din

mediul rural; asigurarea condiţiilor de trai şi de civilizaţie în mediul rural,

conservarea şi protecţia mediului rural.

Turismul religios, considerat o formă de manifestare a turismului rural, este legat

de existenţa mănăstirilor, schiturilor, precum şi de pelerinajele realizate de credincioşi. Se

pot evidenţia şi următoarele argumentări suplimentare: obiectivele religioase se află în

spaţiul rural; sejurul este minim de o zi; deplasarea se face individual, cu mijloace de

transport în comun; pelerinii apelează la serviciile de cazare, masă şi transport local; se

realizează schimburi comerciale şi de altă natură, valorificând astfel resursele locale.

109





Reiese că gospodăria agroturistică şi capacitatea strategică în cadrul spaţiului

rural, este legată de identificarea acestei gospodării, alături de modernizarea acesteia. În

prezent, piaţa turismului rural se caracterizează printr-o globalizare a concurenţei între

zonele cu vocaţie turistică, şi nu printr-o activitate de globalizare a serviciilor

agroturistice. În acest context se înscrie şi activitatea de turism rural, care pe ansamblu

promovează o direcţie concurenţială regională a zonei de câmpie, iar pe de altă parte o

concurenţă a vocaţiei pentru însăşi gospodăria şi/sau satul turistic.

Se pune problema cunoaşterii nevoilor limită ale regionalizării turismului rural,

prin care se poate viza dezvoltarea gospodariei ţărăneşti în zonele de sud respectiv

regiunea Sud Vest Oltenia. Nivelul veniturilor şi cheltuielilor gospodăriilor de ţărani în

perioada 1997 – 2007 redă elemente de sugestibilitate privind tendinţele acestor laturi, ce

conturează însăşi nivelul de trai din mediul rural al zonei analizate. Astfel, dacă veniturile

şi cheltuielile totale sunt în creştere, cele care privesc veniturile băneşti au tendinţă de

diminuare.

În actuala etapă, pentru gospodăria agroturistică din zona GAL Romula

Malva, se înregistrează atât o criză de identitate cât şi criză economică. Aceasta din

motivul că, în prezent, gospodăria ţărănească este considerată o întreprindere căreia

trebuie să i se găsească noi principii de dezvoltare, cu structuri şi dimensiuni specifice. O

ierarhizare a asigurării serviciilor agroturistice în sistemul gospodăriilor structurează

sistemul turismului rural sub forma gospodăriilor cu pensiune completă, a satelor

agroturistice şi a sistemului mobil itinerant.

Ca atare, se pune problema conversiei gospodăriei ţărăneşti într-o pensiune

agroturistică, pentru o primă etapă evaluându-se gradul de . Numai în acest cadru, casele

ţărăneşti pot lua locul complexelor hoteliere în topul preferinţelor turiştilor. Dintre

motivele cele mai importante avute în vedere în alegerea ca destinaţie a pensiunilor

turistice, se pot enumera elemente ce privesc: confortul, mesele tradiţionale, legătura

gazdă-turist, mediu puţin poluant.

De aici conluzia că oferta agroturistică potenţială în gospodăria rurală constă în

reunirea în jurul unui sistem strategic a divesificării de elemente potenţiale, într-o

structură inovatoare, care poate constitui dimensiunea pieţei geografice agroturistice.

Strategiile privind identificarea şi amenajarea satelor turistice. Trebuie să cuprindă

elemente reprezentative ce caracterizează satul turistic rural, aceste strategii fiind necesare nu

numai pentru regiunile cu un patrimoniu bogat, ci şi pentru acele regiuni în care există atât

potenţialităţi, cât şi dorinţa generală antrenată de un lider. Regiunile de câmpie, din ţara

110





noastră, în actuala etapă se găsesc într-o astfel de situaţie; pot fi menţionate elemente

considerate constante ce dirijează dezvoltarea strategică turistică şi pentru zonele de câmpie,

cum sunt: aplicarea unei strategii de întreprinzător agroturistic; organizarea şi formarea

metodică în materie de turism a specialiştilor şi lucrătorilor prin: studii universitare; căutarea

şi obţinerea de ajutoare materiale, financiare pentru această acţiune; constituirea unei agenţii

în jurul unui lider (conducător care să aibă repercusiuni asupra produselor turistice, în acord

cu aşteptările clientelei vizitate); acordarea de timp şi încredere responsabililor acestor

dezvoltări (acţiuni strategice).

Anvergura geografică, materializată într-o strategie agroturistică în zona de

câmpie care presupune în primul rând stabilirea tipurilor specifice de sate turistice, care

se poate încadra într-o relaţie resurse-producţie-venituri. Eficienţa ecologică şi impactul

determinat de lansarea satului turistic asupra ecosistemelor pretinde măsuri de asigurare

a unor echipamente, dotări şi amenajări raţionale, cu efecte scontate atât în domeniul

eficienţei economice, dar şi ecologice. Se constată din acest punct de vedere că o

dezvoltare necontrolată antrenează distrugerea mediului înconjurător, a monumentelor

istorice, de artă sau naturale, a ritmului vieţii locale, chiar exprimarea şi prin cultura

locală.

Referindu-ne la criteriile impuse, se pune problema privind legătura ce există între

turismul rural românesc şi normele europene în domeniu, cum sunt următoarele:

- UE este direct interesată şi dispune de un pachet de norme ce vizează

problematica ruralului din ţările membre, norme ce au în centrul lor interesele prezente,

dar mai ales viitoare ale comunităţilor rurale;

- România şi-a manifestat dorinţa de aderare la UE, ea fiind obligată să cunoască

cu exactitate aceste norme prezentate sub formă de recomandări şi, implicit, să le aplice

în practică, inclusiv prin adoptarea unor norme legale interne.

Şi pentru zona rurală romaneasca se pune problema obţinerii unor produse la

parametrii calitativi superiori. Se fac astfel referiri cu privire la următoarele coordonate:

apropierea marketingului de activitatea de turism rural, adecvarea studiilor de piaţă

pentru clienţii ţintă, construcţia şi adaptarea ofertei, preţul produsului, alegerea

distribuţiei, amplificarea activităţilor agroturistice etc., toate acestea conform noilor

dorinţe ale consumatorului de produs turistic. Dar, în actuala etapă agroturismul grevează

bugetul satelor (cu referire la eforturile investiţionale pentru o serie de amenajări pe

perioade de mai mulţi ani, referitoare la lucrările de infrastructură).

111





Ca atare, consolidarea gospodăriei ţărăneşti trebuie să aibă la bază o

macrostabilizare şi pentru spaţiul rural, bazată însă pe trei categorii de politici:

structurale, de ajustare şi de mediu.

Prin conţinutul său, delimitarea regională a resurselor agroturistice aferente

satului agroturistic are o importanţă naţională deosebită, în sensul materializării

relaţiilor existente între turism şi agricultură, cu repercursiuni asupra dezvoltării şi

modernizării întredului spaţiu rural românesc.

Strategiile de lansare pe piata a satului turistic românesc trebuie sa stabileasca

acele obiective care urmăresc viziunea consumator-turist sub forma unui produs turistic

nou. Acesta este motivul pentru care analiza produsului turistic rural trebuie efectuată şi

prin viziunea de marketing.

Dimensiunile spaţiilor de practicare variază în funcţie de patrimoniul turistic al

zonei, de circulaţia turistică şi puterea economică a proprietarilor, prin componentele

corporale şi acorporale ale serviciilor agroturistice.

Acţiunile de promovare prezentate, cărora li se adaugă participări la târguri şi

expoziţii interne şi internaţionale, cât şi organizarea de evenimente în lumea satului, dar

înainte de toate calitatea prestaţiilor turistice, au condus la conturarea unei imagini a

produsului turistic rural românesc, dar pentru care în continuare este necesară o extindere.

Turismul rural, dependenţa acestuia de exploataţia agricolă

Structurile dimensionale ale exploataţiei agricole şi implicaţiile în strategiile de

susţinere a turismului rura, sunt considerate elemente de echilibru permanent ale

dimensiunii spaţiului rural, deoarece constituie efectiv locul de desfăşurare a serviciilor

de turism rural. Din analiza acestor structuri, reiese că zona analizata deţine suprafeţe

agricole foarte intinse comparativ cu alte zone din tara.

112





CAPITOLUL 8

CONCLUZII , DIAGNOSTIC SI RECOMANDARI

La nivelul GAL Romula Malva nu exista, in acest moment, nici un fel de

infrastructura turistica existand, in schimb, un urias potential de dezvoltare a

turismului rural si agroturismului, datorita patrimoniului cultural material si

imaterial deosebit, traditiilor mestesugaresti, gastronomice si – complementar –

datorita resurselor agricole existente.

DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI

Recomandări pentru autoritatea locală

⇒ Prin Planul de Urbanism al localităţilor care fac parte din GAL Romula

Malva– in special comunele Dobrosloveni si Cezieni, în capitolul de Propuneri de

dezvoltare / Planşa de reglementări, turismul trebuie inclus ca o activitate de bază în

economia locală, având în vedere bogăţia de resurse existente, dar şi pentru că este un

domeniu care generează activităţi economice colaterale (servicii, mică producţie,

meşteşuguri) şi creează noi locuri de muncă.

⇒ În cadrul aparatului propriu al Primăriilor din zona GAL Romula Malva este

necesar a fi înfiinţat un Departament pentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze

pe organizarea activităţii turistice locale şi acordarea de consultanţă pentru agenţii din

turism. In acest sens, infiintarea Centrului de Informare Turistica de la Dobrosloveni ar

avea o contributie majora la promovarea turistica a intregii zone rurale.

⇒ Pentru orientarea şi informarea turiştilor sosiţi în zonă, este necesara înfiinţarea

unui Centru de informare turistică, amplasat in localitatea Dobrosloveni.

⇒ Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinită prin apariţia unui număr cât

mai mare de pensiuni agroturistice. Aparitia si dezvoltarea unei reţele de pensiuni

agroturistice poate fi stimulată de autoritatea locală prin acordarea unor facilităţi sau

scutiri de taxe/impozite pentru perioade determinate.

Pentru a susţine dezvoltarea durabilă a turismului în zona GAL Romula Malva

sunt necesari mai mulţi paşi care să pregătească condiţile pentru ca acesta să acceadă spre

statutul de zona turistica rurala, între care menţionăm :

113





- îmbunătăţirea accesului rutier – lărgirea, modernizarea, asigurarea securităţii

circulaţiei pentru a permite accesul permanent catre obiectivele de interes turistic

- realizarea la nivelul intregului teritoriu a două dintre utilităţile de bază:

canalizarea apelor menajere şi realizarea unei staţii de epurare;

- amenajarea unor puncet de transfer al deşeurilor menajere, în conformitate cu

politica de mediu din acest domeniu – este obligatorie în perspectiva dezvoltării durabile

a zonei;

- infiintarea de structuri turistice în cadrul gospodariilor rurale din zona

- dezvoltarea ofertei de agrement, inclusiv agrement de interior

- realizarea de investiţii în dotări tehnico-edilitare şi de interes general, cum ar fi:

centre de schimb valutar, bancomate, mici magazine de produse traditionale, cafenele şi

ceainării ş.a.;

- amenajarea unui punct de informare turistică, in zona care prezinta cel mai mare

interes turistic , respectiv localitatea Dobrosloveni

- extinderea conexiunii la Internet prin cablu sau prin antene satelit la toate

structurile turistice şi obiectivele de interes general; este recomandat ca pentru fiecare

structură de primire turistică să existe posibilitatea rezervării on line;

- realizarea unei pagi pagini web a zonei turistice Dobrosloveni-Cezieni, unde să

poată fi găsite toate informaţiile necesare turiştilor interesaţi de petrecerea unei vacanţe in

zona

- amplasarea, in zonele cheie pentru circulatia rutiera, a unor panouri informative

însoţite de harta turistică a zonei

Pentru introducerea în circuitul turistic al bisericilor monumente de arhitectură

sunt necesare a fi amenajate unele facilităţi de vizitare în apropierea acestora, cum ar fi:

- parcare + grup sanitar

- chioşcuri pentru vânzări de suveniruri, pliante, vederi, ghiduri turistice şi băuturi

răcoritoare.

⇒ Pentru creşterea atractivităţii zonei şi diversificarea ofertei turistice este

necesar a se amenaja un Muzeu al satului oltenesc (poate fi in localitatea Cezieni sau

poate fi obtinut prin extinderea Muzeului satesc din cadrul caminului cultural

Dobrosloveni), care să cuprindă: case vechi cu arhitectură tradiţională (amenajate cu

obiecte de mobilier specific zonei), creatii mestesugaresti, instalaţii tehnice populare şi

alte utilaje specifice unei gospodării rurale.

114





⇒ Reabilitarea si conservarea culelor oltenesti si, in general, a tuturorr clădirilor

vechi şi valoroase şi inscripţionarea lor prin aplicarea de plăcuţe cu text explicativ (anul

construirii, stilul arhitectonic).

⇒ Editarea unui ghid turistic al GAL

⇒ Organizarea de evenimente culturale al căror calendar să fie promovat în

media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea acestuia către agenţii de turism, asociaţii

profesionale interesate, administraţii centrale sau locale.

⇒ Revigorarea tradiţiei şi obiceiurilor legate de sărbătorile religioase, sărbătorile

de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt un prilej de a atrage mai mulţi turiştii care să-şi

petreacă vacanţa în zonă. Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări

care pot avea diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protecţia

mediului, întâlniri cu fii satului, expoziţii de fotografie tematică ş.a. In acest sens,

Sarbatoarea Iilor constituie un element important a carui originalitate si continuitate

prezinta un mare potential de promovare turistica.

Recomandări pentru potentialii agenţi din turism

- Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă

pentru toţi agenţii din turism, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a face faţă

concurenţei.

- Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este o

garanţie pentru servicii de calitate, pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca pe

o cheltuială, ci ca pe o investiţie pe termen lung.

- Serviciile diversificate şi de calitate oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de

piaţă realizate în decursul anilor de către INCDT, reprezintă una din motivaţiile

importante în alegerea unei destinaţii, de aceea agenţii din turism trebuie să îi se acorde

atenţia cuvenită. În plus, calitatea serviciilor oferite în structurile turistice este şi o

obligativitate, aşa cum rezultă şi din textul Ordinului 510 / 2002 pentru aprobarea

Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice.

- Agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii şi a structurilor de primire

turistică chiar si la nivel national, de aceea este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi

capacitate. Creşterea atractivităţii zonei este influenţată pozitiv de un agrement

diversificat.

115





- Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit

turiştilor: materiale informative şi de promovare (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau

monografii ale obiectivelor naturale şi culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloace de

transport pentru excursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun,

servicii care satisfac nevoia de cunoaştere a turiştilor şi le oferă un plus de confort şi

relaxare.

Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti este utilă colaborarea

permanentă cu agenţiile mari de turism, încheierea de contracte ferme care să acopere

activitatea turistică în toate perioadele anului.

Evaluarea potentialului agro-turistic in zona GAL … Zona II GAL Romula Malva.pdf5.4. Traditii,...

Documents

Transcript of Evaluarea potentialului agro-turistic in zona GAL … Zona II GAL Romula Malva.pdf5.4. Traditii,...