European Cursul 1

8/16/2019 European Cursul 1

1/17

Capitolul I. 1. Evoluţia integrării europene

Secţiunea 1. Începuturile integrării europene – de la sfârşitul războiului şi până n anii !".

1.1. Europa după război.Studierea dreptului comunitar fără a lua în considerare forţele istorice, politice şieconomice care i-au marcat evoluţia ar fi, pe de o parte, dificilă, iar, pe de altă parte, ar conduce la o înţelegere limitată a subiectului.

Abordarea istorică, mai întâi de toate, oferă perspectiva necesară pentru a evidenţiatrăsăturile caracteristice ale sistemului comunitar. La sfârşitul celui de al doilea războimondial, nu eista îndoială că atrocităţile, !aosul şi dezintegrarea acelor ani nu trebuiau să semai repete vreodată. "n plus, neîncrederea faţă de #ermania şi vulnerabilitatea unei $uropedivizate faţă de %niunea sovietică, necesitau găsirea unei soluţii pentru pace durabilă întrestatele $uropei de &est, care să permită reconstruirea prosperităţii anterioare'.

(e răspuns putea fi mai potrivit decât stabilirea unei strânse cooperări între statele

membre, precum şi realizarea unei comunicări permanente)*deea unităţii europene nu era nouă, necesitatea unui asemenea +motor+ de unificare

politică europeană a apărut, după primul război mondial, pentru prima oară în anul '. Lafinele acelui an, contele /ic!ard #raf von (ouden!ove-0alergi 1(ouden!ove-0alergi a fost o

personalitate ieşită din comun, care din ' şi până la moartea sa în '2 a luptat pentruideea europeană, aflându-se în perioada interbelică în mi3locul tututor iniţiativelor privindcrearea unei $urope unite. "n ' (ouden!ove-0alergi propune un prim proiect deconfederalizare a $uropei, proiect epus în volumul 4an-$uropa. 5ot în ' el va crea şi%niunea 4an-$uropeană - prima organizaţie neguvernamentală 6europeistă7 de pe continent.

4entru (ouden!ove-0alergi $uropa este o fraternitate umană ce împărtăşeşte viziuni comune.8oştenitoare a unei bogate culturi şi mari istorii, $uropa, în viziunea sa, nu va putea săsupraveţuiască vicisitudinilor vremii decât dacă va şti să îmbine armonios particularităţile şiinteresele tuturor popoarelor de pe continent. $l considera că re3ectarea oricăror pre3udecăţinaţionaliste, apărarea libertăţilor şi consolidarea păcii sunt, alături de reconcilierea dintre9ranţa şi #ermania, pietrele de temelie ale unităţii europene: pune bazele unei organizaţii

private active +4aneuropa-%nion+, o mişcare politică paneuropeană, funcţionând cu un altfelde +carburant+. Acesta considera că, numai o reorganizare europeană în direcţia unificării

poate scoate $uropa din criză. Astfel preciza cu minuţiozitate că; +


2/17

de 8adariaga, (arl urcC!ardt ş.a. 5oţi ei au găsit în ideile paneuropeiste ale lui(ouden!ove-0alergi sursele anga3amentului lor european. 5ot (ouden!ove-0alergi a fost celce a lansat în ' ideea unei uniuni economice franco-germane bazată pe cărbunele renan şiminereul de fier lorenez. Această idee a a3uns să fie tradusă în viaţă un sfert de secol maitârziu, în 'ED, atunci când se crea prima comunitate europeană F cea a cărbunelui şi oţelului.

Spre sfârşitul războiului, în urma unei întâlniri secrete a reprezentanţilor /ezistenţeicare a avut loc în $lveţia, a fost adoptat 64roiectul de ord 1>A5M, >ort! Atlantic 5reatN Mrganization:, iar cel răsăritean de către 4actul de la &arşovia.


3/17

1.#. $ratatul de instituire a Co%unităţii Europene a Cărbunelui şi &ţelului'CEC&(.

4e baza planului franco-german, după aproape un an de negocieri, 9ranţa şi #ermania,împreună cu ?ările de Kos, elgia, Luemburg şi *talia, au semnat la 4aris, la 'J aprilie 'E',

5ratatul de instituire a (omunităţii $uropene a (ărbunelui şi Mţelului 1($(M:

.4rogramul, astfel cum am arătat mai sus, a fost iniţiat de /obert Sc!uman - ministrulfrancez de eterne în cooperare cu un grup de eperţi prezidat de Kean 8onnet. Acestasublinia cu multă ambiţie că +unificarea naţiunilor europene presupune dispariţiaantagonismului vec!i de secole dintre 9ranţa şi #ermania. Acţiunea plănuită se adresează deaceea, în primă linie 9ranţei şi #ermaniei. "n această intenţie #uvernul francez propune săarătăm această acţiune spre un punct delimitat, dar !otărâtor. $l propune să subordonămansamblul producţiei franceze şi germane de cărbune şi oţel unei autorităţi supreme comune,care este desc!isă cooperării cu alte state europene. Această asociere a producţiei de cărbuneşi oţel va asigura imediat edificarea bazelor comune ale dezvoltării economice ca primă etapăa federalizării europene. Solidaritatea producţiei, care se va atinge în acest fel, va duce la

aceea că orice război între 9ranţa şi #ermania va fi nu numai de negândit, dar va fi imposibildin punct de vedere material.+ 5ratatul a intrat în vigoare la 'D august 'E, instituind prima(omunitate $uropeană a (ărbunelui şi a Mţelului 1($(M: şi a fost înc!eiat pentru o perioadăde ED de ani 1 5ratatul a încetat să mai producă efecte la data de iulie DD, 5ratatul de la

>isa F DD'ODD F este cel care reglementează ieşirea din vigoare a 5($(MH: Aceastăcomunitate avea ca instituţii;

- "nalta Autoritate 1instituţie suprastatală al cărei preşedinte a devenit Kean8onnet:, ca un organ comunitar care avea o poziţie independentă faţă deguvernele statelor membre ale ($(ME

- (onsiliul Special de 8iniştri, care reprezenta un organ interguvernamental- (urtea de Kustiţie, ca organ 3urisdicţional care avea misiunea de a asigura

respectarea normelor 3uridice instituite prin 5ratatI- Adunarea (omună, care avea sarcina controlului democratic şi care era

formată din reprezentanţii parlamentelor din statele membre, aleşi prin votuniversal direct.

Scopul urmărit de această comunitate era realizarea unei 4ieţe comune a cărbunelui şioţelului, prin;

- instituirea unei pieţe comune pentru cărbune şi oţel prin interzicerea taelor de import şi eport şi a măsurilor cu caracter ec!ivalent

- interzicerea restricţiilor cantitative asupra circulaţiei acestor produse- interzicerea discriminării între producători, consumatori şi cumpărători

- interzicerea a3utoarelor de stat.4romotorii proiectului au apreciat că o cooperare între state este posibilă numai prinacţiuni întreprinse în cadrul anumitor domenii şi care să aducă în discuţie interesele comune.


4/17

1.). $ratatul de instituire a Co%unităţii Europene a Energiei *to%ice 'CEE* sauEurato%( şi $ratatul de instituire a Co%unităţii Econo%ice Europene 'CEE(.

(u ocazia conferinţei miniştrilor de eterne de la 8essina din 'EE, ţările enelu au propus înfiinţarea şi dezvoltarea unei pieţe comune, incluzând energia şi transporturile.

"n consecinţă, în iulie 'EI şi martie 'E2, două proiecte de tratate au fost elaborate,unul privind piaţa comună generalizată şi altul privind o comunitate a energiei atomice.(omunitatea $uropeană a $nergiei Atomice 1($$A sau $uratom: a introdus o structurăsimilară ($(M în sectorul energiei nucleare.

(omunitatea $conomică $uropeană ($$: prevestea crearea unei uniuni politice şimonetare.

5ratatele au fost semnate la /oma la E martie 'E2, au intrat în vigoare la data de D'ianuarie 'EJ şi au fost înc!eiate pe o durată nedeterminată.

Tratatul CEEA (Euratom: avea ca obiectiv crearea condiţiilor necesare pentrudezvoltarea industriei nucleare în scopuri paşnice. "n acest sens, au fost instituite politicicomune pentru cercetare, standarde de siguranţă, investiţii, furnizarea de materiale nucleare şi

alte acţiuni pentru crearea unei pieţe comune în acest domeniu.5ratatul ($$ îşi propunea instituirea unor pieţe comune, apropierea politicilor

economice ale statelor membre, promovarea, în întreaga (omunitate, a unei dezvoltăriarmonioase a activităţilor economice. 5ratatul acoperea diferite sectoare economice deactivitate, în afară de cele ce cad sub incidenţa 5ratatului ($(M 1 atâta timp cât acesta a fostîn vigoare, respectiv până în anul DD: şi a 5ratatului $uratom.

4iaţa comună urma să fie instituită în mod treptat, în decursul unei perioade detranziţie de ' ani, împărţită în trei etape, de câte patru ani fiecare, iar pentru fiecare etapă era

prevăzut un ansamblu de acţiuni ce trebuiau întreprinse şi realizate simultan.(rearea, la scară europeană, a unor condiţii economice similare celor dintr-un singur

stat, presupunea, în mod obligatoriu, stabilirea unei uniuni va%ale, prin;- eliminarea tuturor taelor vamale şi a restricţiilor cantitative la import şi

eport între statele membre- stabilirea unui tarif vamal comun- asigurarea libertăţii de circulaţie a mărfurilor, persoanelor, serviciilor şi

capitalurilor pe teritoriul statelor membre.(ele două noi (omunităţi care se alăturau ($(M erau prevăzute cu instituţii proprii 2;

câte o (omisie 1 iar nu o "naltă Autoritate:, o Adunare parlamentară, un (onsiliu de 8iniştrişi o (urte de Kustiţie.

Spre deosebire de 5ratatul ($(M, în sc!ema celor două 5ratate de la /oma 1 şi înspecial a 5ratatului ($$: puterea decizională aparţine (onsiliului de 8iniştri, iar (omisiei îi

revine rolul de iniţiator şi eecutant al măsurilor comunitare."n concluzie, la sfârşitul anilor ED, pe scena europeană se manifestau mai multeorganizaţii; o organizaţie compusă de 'H state membre, (onsiliul $uropei, care avea să aducăo contribuţie crucială la prote3area drepturilor fundamentale ale omului, şi, în mod distinct deaceasta, trei organizaţii formate din aceleaşi state membre, concentrate asupra revitalizăriieconomiei europene; Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), ceacoperea eclusiv sectorul resurselor de cărbune şi oţel, Comunitatea Europeană a Energiei atomice (CEEA sau Euratom), ce acoperea eclusiv sectorul resurselor de energie atomică şiComunitatea economică Europeană (CEE), ce acoperea diverse alte sectoare economice.

Secţiunea #. +erioada 1,!)-1,!. /e la $ratatul de fuziune până la *ctul unic

European.2 Art. J din 5($$

H


5/17

Astfel cum am arătat de3a, membrii fondatori ai celor trei comunităţi europene, au fost9ranţa, #ermania, *talia, elgia, Mlanda şi Luembourg. "ncă din faza elaborării tratatelor institutive ale (omunităţilor europene cele şase state fondatoare au avut în vedere

posibilitatea etinderii (omunităţilor prin aderarea unor state noiJ.

"n consecinţă, la ianuarie '2, la Bruxelles, a fost semnat 5ratatul privind aderarela (omunităţile $uropene a /egatului %nit al 8arii ritanii şi *rlandei de >ord . Având învedere că la referendumul naţional referitor la ratificarea 5ratatului de aderare organizat în

>orvegia 1 E septembrie '2: ma3oritatea voturilor au fost negative 1E,EP:, la "1 ianuarie1,0) au aderat la (omunităţile $uropene doar ord 'D 1 8area ritanie !otărâse să se alăture (omunităţilor încă dinanul 'I', dar se lovise de două respingeri din partea generalului de #aulle ''. La fel deeurosceptici ca şi britanicii, danezii nu au avut de ales, odată cu aderarea 8arii ritanii latratate, deoarece eporturile lor mergeau către 8area ritanie şi #ermania. *rlanda, prinsăîntr-o relaţie prea strânsă cu 8area ritanie, avea nevoie de desc!iderea către continent şi defondurile pe care politica agricolă comună avea să le aloce fermierilor irlandezi, aşa că a

răspuns entuziast la referendum F JP. "n >orvegia însă, guvernul nu a reuşit să temperezetemerile populaţie în legătură cu viitorul industriei pescuitului şi al agriculturii:.

(reşterea numărului statelor membre a reprezentat o provocare pentru cele treicomunităţi, pe fondul dificultăţilor economice eistente la nivel internaţional în acea perioadă.Absorbirea noilor state membre şi dezvoltarea (omunităţilor au fost îngreunate de inflaţiacrescândă, creşterea ratei şoma3ului, înrăutăţirea crizei petrolului', politicile eterne diferite,fluctuaţiile de comunicare cu Statele unite şi c!iar între statele din interiorul (omunităţilor,comunicarea dificilă dintre 8area ritanie, #ermania şi 9ranţa. Astfel, 8area ritanie, sub8argaret 5!atc!er cerea continuu rediscutarea contribuţiei sale la bugetul comun, pe care oconsidera ecesivă, iar #roenlanda 1 simptomatic pentru atmosfera pesimistă dinăuntrul(omunităţii: şi-a anunţat, în anul 'J, ieşirea din organizaţie.

%rmătoarea cerere de aderare a fost depusă de #recia, la data de ' iunie '2E, dupăce aceasta devenise eligibilă, ca urmare a reinstaurării democraţiei la alegerile legislative dinnoiembrie '2H.


6/17


7/17

- întărirea protecţiei drepturilor şi intereselor resortisanţilor statelor membre prininstituirea unei cetăţenii a %niunii

- dezvoltarea unei cooperări strânse în domeniul 3ustiţiei şi afacerilor interne.4rin urmare, noul 5ratat nu doar că modifica cele trei tratate constitutive ale

(omunităţilor economice, ci a creat o nouă structură Uniunea Europeană, formată din cele

trei (omunităţi 1($$, ($(M şi $uratom:, la care au fost adăugate alte două forme decooperare; politica eternă şi de securitate comună 14$S(: şi 3ustiţia şi afacerile interne1KA*:.

4otrivit art. A din 5ratatul privind %niunea $uropeană 15%$:, "naltele părţi(ontractante au instituit între ele o %niune $uropeană, care se bazează pe trei piloni;

4ilonul * F (omunităţile $uropene4ilonul ** 14$S( F 4olitica $ternă şi de Securitate (omună:4ilonul *** 1 KA* - Kustiţia şi afacerile interne:.

#ilonul $ îngloba cele trei (omunităţi $uropene eistente la acea dată 1($$, ($(M şi$uratom:, iar enumirea Comunităţii Economice Europene (CEE) a %ost sc"imbară &nComunitatea Europeană ' CE .

(ompetenţele (omunităţii $uropene au fost etinse, astfel încât aceasta putea adoptadecizii în domenii precum; libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor, persoanelor şicapitalurilor agricultura transportul concurenţa domeniul fiscal şi coordonarea legislativă

politica economică şi monetară politica socială educaţia şi formarea profesională cooperareatransfrontalieră cultură sănătate protecţia consumatorului reţelele transeuropene politicaindustrială mediu cooperarea 3udiciară în materie civilă imigrare'E.

#ilonul $$ pe care se baza %niunea $uropeană, în baza mecanismului de cooperarestabilit prin Actul %nic $uropean 1A%$:, 5ratatul de la 8aastric!t a instaurat o 4olitică$ternă şi de Securitate (omună 14$S(:, care a permis adoptarea unor acţiuni comune în

politica eternă.4otrivit art. KH din 5ratat, 4$S( includea totalitatea c!estiunilor privind securitatea

%niunii $uropene, inclusiv stabilirea, în perspectivă, a unei politici de apărare comună care ar fi putut conduce, la momentul potrivit, la o apărare comună, cu spri3inul %niunii $uropeiMccidentale 1%$M:. "n acest sens, tratatul prevedea obligaţia statelor membre de a se informareciproc şi de a se pune de acord în cadrul (onsiliului asupra tuturor problemelor de politicăeternă şi de securitate care prezentat interes general.

#ilonul $$$ - KA* - Kustiţia şi afacerile interne a fost conceput pentru a facilita şi asecuriza libera circulaţie a persoanelor pe teritoriul %niunii europene. Acest pilon priveadomenii precum; politica de azil, reguli de trecere a frontierei eterne a (omunităţii şiîntărirea controlului, imigrarea, combaterea traficului de droguri, combaterea fraudei la nivelinternaţional, cooperarea 3udiciară în materie civilă, cooperarea 3udiciară în materie penală,

cooperarea vamală, cooperarea poliţienească.Tratatul e la !aastric"t a etins rolul 4arlamentului $uropean, sporind puterilelegislativă şi de supraveg!ere a acestuia, prin introducerea procedurii de codecizie şietinderea procedurii de cooperare.

4rin Tratatul e la !aastric"t a fost introdusă instituţia Mmbudsmanului $uropean, caintermediar între cetăţenii şi instituţiile sau organele comunitare.

Mdată cu 5ratatul de la 8aastric!t a fost consacrat conceptul de 6cetăţenie europeană7,astfel încât, era cetăţean al %niunii europene orice persoană având naţionalitatea unuia dintrestatele membre 1 art. J din 5($:. (etăţenia europeană nu înlocuia cetăţenia naţională, civenea în completarea acesteia şi adăuga noi drepturi; dreptul de liberă circulaţie şi de şedere

pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor şi condiţiilor prevăzute de tratat şi de

dispoziţiile de aplicare a acestuia 1 art. JA din 5($:, dreptul cetăţenilor %niunii de a alege şi'E


8/17

de a fi ales la alegerile locale din statul membru unde îşi are reşedinţa, în aceleaşi condiţii caşi resortisanţii acelui stat 1 art. J din 5($:, dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat terţ1 stat care nu este membru al %niunii $uropene: de protecţie consulară din partea autorităţilor diplomatice ale unui stat membru, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acelui stat, în cazul încare statul din care provine nu are reprezentantă diplomatică sau consulară în statul terţ

respectiv 1 art. J ( din 5($:, dreptul de a adresa petiţii 4arlamentului $uropean şi de adepune la Mmbudsmanul european o reclamaţie privind funcţionarea defectuoasă ainstituţiilor comunitare 1 art. J < din 5($:.

(onform art. din 5%$, printre obiectivele %niunii $uropene se număra şi stabilireaunei uniuni economice şi monetare, care să includă în timp o monedă unică.

(rearea %niunii economice şi monetare era prevăzută să se desfăşoare în trei etape;a) Prima etapă;4rima etapă a realizării uniunii economice şi monetare a debutat la D' iulie 'D şi s-a

terminat pe ' decembrie '. "n cadrul acestei etape, au fost eliminate toate restricţiile privind circulaţia capitalurilor între ţările membre.

) Cea !e"a !oua etapă;

(onform art. ''I 5($, în cursul acestei faze, care a început la D' ianuarie 'H,statele membre aveau obligaţia de a evita deficitele publice ecesive, fiecare dintre eleconcentrându-se asupra armonizării propriei legislaţii naţionale cu prevederile 5ratatului.

5ot în această etapă, a demarat înfiinţarea *nstitutului 8onetar $uropean 1*8$: alcărui statut a fost stabilit printr-un 4rotocol aneat 5ratatului de la 8aastric!t 1 art. ''2 din5($:.

c) Cea !e"a treia etapă;(onform dispoziţiilor art. '' alin.H din 5($ şi 4rotocolul din D' ianuarie ' aneă

la 5ratatul de la 8aastric!t, cea de a treia etapă a %$8 1 %niunii $conomice şi 8onetare:, aintrodus, pe o perioadă de trei ani, bancnotele şi monedele euro, concomitent cu retragerea de

pe piaţă a monedelor şi bancnotelor naţionale.

M ultimă observaţie vizează faptul că odată cu instituirea %niunii $uropene printratatul de la 8aastric!t, cele trei 5ratate (onstitutive nu au fost desfiinţate şi implicit nicicele trei (omunităţi $uropene, acestea reprezentând pilonul * pe care se bazează %niunea$uropeană 1 Art. 8 din 5ratatul de la 8aastric!t prevede că 6 nici o dispoziţie din prezentul5ratat nu aduce atingere 5ratatelor de instituire a (omunităţii $uropene şi nici tratatelor şiactelor ulterioare care le-au modificat sau completat:.

Secţiunea 3. /ezvoltarea 2niunii europene. /e la $2E la $42E.$voluţia procesului de integrare europeană a avut loc în două direcţii; adâncirea şi

etinderea obiectivelor de atins şi creşterea numărului de state membre.La ianuarie **+, încă trei state membre aparţinând A$LS s-au alăturat %niunii$uropene, Austria, inlana şi -ueia, în cadrul celei de a patra etinderi, ridicând numărulmembrilor la 'E. 4entru a doua oară, referendumul ţinut în >orvegia a avut un rezultatnegativ, astfel încât, în anul 'E, noua entitate denumită %niunea $uropeană cuprindea toatestatele care rămăseseră dincolo de 6cortina de fier7 după cel de al doilea război mondial, mai

puţin >orvegia, *slanda, $lveţia şi Lic!tenstein.(a de fiecare dată, sosirea noilor veniţi nu a fost lipsită de dezbateri şi de controverse

în privinţa obiectivelor (omunităţilor, precum şi în privinţa modului de funcţionare ainstituţiilor. (!iar în anul înc!eierii acordului de asociere al ($ cu /omânia 1 ':, presiunidin partea altor state părţi la acorduri de asociere de3a înc!eiate, precum şi imperativele

situaţiei în sc!imbare în $uropa, consecutiv prăbuşirii %niunii Sovietice, au condus laconsecinţe importante pentru epansiunea estică a %niunii.

J


9/17

Consiliul European e la Copen"aga in iunie **. a definit ceea ce astăzi numimcriteriile pentru a!erarea la Uniunea Europeană 1 cunoscute drept criteriile de la(open!aga:;

- eistenţa unor instituţii stabile care să garanteze supremaţia legii, democraţia,drepturile omului, respectul şi protecţia minorităţilor

- eistenţa unei economii de piaţă viabile şi capacitatea de a face faţă presiuniiconcurenţiale şi forţelor pieţei libere din cadrul %niunii- preluarea a#uis"ului$% comunitar dezvoltat de uniunea $uropeană de la fondarea sa.- criteriul capacităţii administrative de aplicare a a#uis"ului comunitar./eformele instituţionale operate de către 5ratatul de la 8aastric!t, în vederea

potenţialei etinderi spre est a %niunii $uropene, au fost considerate inadecvate în multecercuri. "n general, 5%$ a fost aspru criticat pentru 6obscuritatea şi secretul procesului denegociere, compleitatea noii structuri unionale, numeroasele ecepţii şi posibilităţi de a opta

pentru a rămâne în afara unor domenii de activitate, de natură a submina unitatea şi coerenţaconstrucţiei comunitare.7'2 S-a ridicat, în acest fel, necesitatea de a eamina în ce măsură

politicile şi formele de cooperare instituite prin 5ratat ar trebui revizuite, în vederea asigurării

eficacităţii mecanismelor şi instituţiilor comunitare. Având în vedere eventualele etinderi ale%niunii europene, art. din 5ratatul privind %niunea $uropeană 1 5ratatul de la 8aastric!t:

prevederea convocarea unei conferinţa a reprezentanţilor guvernelor statelor membre în anul'I, pentru a eamina, în conformitate cu obiectivele %niunii, dispoziţiile 5ratatului pentrucare era necesară a revizuire.

"n conformitate cu aceste prevederi, la martie 'I, la 5orino 1*talia:, a fostdesc!isă o conferinţă interguvernamentală care, sub preşedinţia succesivă a *taliei, *rlandei şiMlandei, a definitivat un proiect de 5ratat, care a fost adoptat de (onsiliul $uropean de laAmsterdam 1 'I-'2 iunie '2:.

>egocierile din cadrul conferinţei interguvernamentale s-au aat asupra unor problemece vizau; modalităţile de a aduce $uropa mai aproape de cetăţenii săi crearea unui spaţiu delibertate, securitate şi 3ustiţie consolidarea politicii eterne şi de securitate comunăreformarea instituţiilor %niunii în scopul de a le face mai democratice şi mai eficiente, prin

prisma epansiunii %niunii şi a pregătirilor acesteia de a cuprinde statele din $uropa (entralăşi de $st, precum şi (ipru şi 8alta.

(eremonia de semnare a 5ratatului a avut loc la / octombrie **0 la Amsteram,documentul fiind semnat de către miniştrii de eterne ai celor 'E state membre ale %niunii.


10/17

după consultarea, ci numai după aprobarea 4arlamentului $uropean.4rin tratatul de la Amsterdam, (urtea de Kustiţie a (omunităţilor $uropene a dobândit

responsabilitatea directă de a veg!ea la respectarea drepturilor omului, iar 3urisdicţia sa s-aetins, incluzând imigraţia, azilul, vizele şi trecerea frontierelor 'J.

&e'orma n ca!rul pilonului II PESC .

*ntenţia de afirmare a %niunii ca o entitate cu o singură voce în arena internaţionalăstrăbate din noile dispoziţii, începând cu modificarea operată din primul articol. "n loc de6%niunea şi statele membre definesc şi pun în aplicare o politică eternă şi de securitatecomună 1R:7, noul art. K.'. menţionează numai 6%niunea7.

"n vreme ce 4reşedinţia (onsiliului reprezintă în continuare %niunea în problemele desecuritate comună şi politică eternă, 5A a creat funcţia de 1nalt repre2entant pentru politicăeternă şi de securitate comună, care este îndeplinită de secretarul general al (onsiliului.

Altă noutate în domeniul 4$S( este competenţa oferită (onsiliului, !otărând înunanimitate, de a înc!eia acorduri internaţionale. >oua competenţă poate surprinde, având învedere că %niunea nu are, spre deosebire de (omunitate, personalitate 3uridică, şi totuşidispoziţiile respective leagă %niunea şi nu statele membre.

&e'orma n ca!rul pilonului III +AI .(ele mai importante modificări aduse 5%$ prin 5A sunt cele ce cad în sfera pilonului

***. "n scopul creării treptate 6a unui spaţiu de libertate, securitate şi 3ustiţie7, competenţelereferitoare la vize, azil, imigrare şi alte politici de liberă circulaţie a persoanelor au fosttransferate complet, din carul pilonului ***, în cadrul pilonului * comunitar. Astfel, în cadrulnoului titlu introdus în 5($ 6&izele, azilul, imigrarea şi alte politici legate de libera circulaţiea persoanelor7', se prevedea că, în cinci ani de la intrarea în vigoare a 5ratatului, trebuiauluate măsuri care să vizeze;

- suprimarea oricărui control al persoanelor la frontierele interioare, fie că este vorbadespre cetăţeni ai %niunii europene, sau despre cetăţeni din state terţe

- stabilirea unor norme şi proceduri comune cu privire la controlul persoanelor lafrontierele eterioare ale uniunii $uropene, a unor reguli comune referitoare la vizele de se3ur cu o durată maimă de trei luni.

8area problemă rămasă nerezolvată de către 5A, reforma instituţională în vedereaviitoarei etinderi a %niunii $uropene, a făcut principalul obiect al următoarei întâlniri de lanivel înalt, care a avut loc la 0oln, în anul ', nu mult după intrarea în vigoare a 5A.

"n paralel, (onsiliul $uropean întrunit la 0oln în anul ' a lansat o nouă iniţiativă,aceea de elaborare a unei Carte a repturilor %unamentale a Uniunii Europene care săincludă principiile generale stabilite în (onvenţia $uropeană a drepturilor Mmului 1 'ED:,(arta Socială $uropeană adoptată de (onsiliul $uropei 1'I':, (arta (omunităţii privinddrepturile sociale fundamentale ale lucrătorilor 1'J:, precum şi principiile derivate din

3urisprudenţa (urţii $uropene de Kustiţie şi a (urţii europene a


11/17

şi Social $uropean, (omitetul /egiunilor şi 8ediatorul $uropean au avut rolul de observatori.Lucrările (onvenţiei, sub preşedinţia lui /oman =erzog 1 fost 4reşedinte al /9# şi

fost 3udecător al (urţii (onstituţionale 9ederale: s-a înc!eiat cu adoptarea unui proiect al(artei la D octombrie DDD. (onsiliul $uropean de la iarritz 1 9ranţa:, desfăşurat în

perioada '-'H octombrie DDD, a aprobat în unanimitate proiectul de (artă, acesta fiind

transmis 4arlamentului $uropean şi (omisiei $uropene spre aprobare 1 4arlamentul $uropeanşi-a dat acordul la 'H noiembrie DDD, iar (omisia $uropeană la I decembrie DDD:.


12/17

membru, numărul de membri ai (omisiei putând fi modificat de (onsiliu, !otărând înunanimitate.

I. 4otrivit art. H din 4rotocolul referitor la etinderea %niunii $uropene s-a prevăzutcă în momentul în care %niunea va avea 2 de state membre, numărul de membri ai (omisieisă fie mai mic decât numărul statelor membre, membrii (omisiei urmând a fi aleşi prin

rotaţie, bazată pe principiul egalităţii, numărul acestora fiind stabilit de (onsiliu, !otărând înunanimitate. Această modificare urma să se aplice de la data intrării în funcţie a primei(omisii ulterioară datei aderării celui de al 2-lea stat membru al %niunii.

2. A fost modificată procedura de desemnare a membrilor (omisiei. Astfel, potrivitnoii reglementări, (onsiliul, reunit la nivel de şefi de stat sau de guvern şi !otărând cuma3oritate calificatăH, desemnează persoana pe care intenţionează să o numească în calitate de4reşedinte al (omisiei, iar propunerea trebuie aprobată de către 4arlamentul $uropean.(onsiliu, !otărând cu ma3oritate calificată şi de comun acord cu preşedintele desemnat,adoptă lista celorlalte persoane pe care intenţionează să le numească membri ai (omisiei, listăstabilită potrivit propunerilor făcute de către fiecare stat membru.E

J. "n ceea ce priveşte componenţa (urţii de Kustiţie a (omunităţilor $uropene 1(K($:,

potrivit art. ' 5($, astfel cum a fost modificat prin 5ratatul de la >isa, (urtea de Kustiţieera formată din câte un 3udecător pentru fiecare stat şi aceasta urma să se reunească în 8area(ameră.

. Având în vedere că prin etinderea %niunii $uropene avea să crească şi numărulcauzelor înaintate (K($, în scopul eficientizării activităţii (urţii de Kustiţie, precum şi pentruscurtarea termenelor de 3udecată, 5ratatul de la >isa a prevăzut unele modificări în ceea ce

priveşte competenţa (urţii de Kustiţie şi a 5ribunalului de 4rimă *nstanţă. Pilonul II (PESC) a fost supus mai multor amendamente, printre care etinderea

votului prin ma3oritate calificată în cazul numirii reprezentanţilor speciali ai %niunii şi încazul înc!eierii acordurilor internaţionale în domeniu.

Pilonul III (+AI) nu a cunoscut prea multe sc!imbări. %nitatea de cooperare 3udiciarăeuropeană F $uro3ust F alcătuită din procurori, magistraţi sau ofiţeri de poliţie cu competenţeec!ivalente, detaşaţi de fiecare stat membru, cu misiunea de a contribui la asigurarea unei

bune coordonări între autorităţile naţionale de urmărire penală şi de a asigura asistenţă încercetările privind criminalitatea organizată, este menţionată formal, pentru prima oară în5ratat.

Secţiunea . * cincea şi a şasea e5tindere. $ratatul de la 6isabona7 o etapă

i%portantă n evoluţia 2niunii Europene.La ' mai DDH, %niunea europeană a primit în rândurile sale încă 'D state, în urma5ratatului de aderare semnat la 'E aprilie DD la Atena. Au aderat la %$ la această dată;%ngaria, 4olonia, (e!ia, Slovacia, Slovenia, Letonia, Lituania, $stonia, 8alta şi (ipru,ridicând numărul statelor membre la EI.

H 8a3oritate calificată înseamnă EEP dintre statele membre, reprezentând cel puţin IEP din populaţia%$.

8a3oritatea este de trei feluri;'. 8a3oritate simplă T 3umătate plus unul din cei prezenţi. 8a3oritate absolută T 3umate plus unul din numărul total al membrilor. 8a3oritate calificată T O sau OH din numărul total al membrilor. E Art. '2 5($ 1 versiunea consolidată în urma 5ratatului de la >isa:.I (. =illion, Te European Union is Dea!. 1on2 lie te European Union (3) A commentar/ o' te Treat/ o'

'


13/17

La scurt timp după aderarea celor zece state, la data de E aprilie DDE a fost semnat laLuembourg 5ratatul de aderare al /omâniei şi ulgariei la %niunea $uropeană, care a intratîn vigoare la ' ianuarie DD2.

%ltima etindere a %niunii $uropene a avut loc la ' ianuarie D', odată cu aderarea(roaţiei2, numărul statelor membre fiind în prezent J.

"n decembrie DD2, în urma unui proces accelerat, eminamente politic, în care au fostimplicate numai statele membre şi instituţiile comunitare, fără consultările publice,desc!iderea şi transparenţa cu care fuseseră adoptate 5ratatele anterioare, a fost adoptat5ratatul de la Lisabona de modificare a 5ratatului privind %niunea $uropeană şi a 5ratatuluide *nstituire a (omunităţii $uropene7, pe scurt $ratatul de la 6isabona sau $ratatul derefor%ă. Acesta a intrat în vigoare la data de ' decembrie DD.

5ratatul de la Lisabona nu uneşte cele trei tratate eistente 1 5ratatul privind %niuneaeuropeană, tratatul de *nstituire a (omunităţii $uropene şi 5ratatul de instituire a (omunităţii$uropene a $nergiei Atomice: într-un singur document, ci doar le aduce modificări.

5ratatul de la Lisabona însuşi nu poate fi citit decât de către cei mai entuziaşti,opacitatea sa fiind notorie. Acesta reprezintă, în realitate, un tratat de modificare a tratatelor

eistente, care are, deci, înfăţişarea unei liste lungi de indicaţii privind înlocuirea unor tete cualtele, abrogarea unora sau adăugarea unora noi.

(u toate aceste nea3unsuri, sc!imbările de substanţă precum înfiinţarea postului de4reşedinte al %$, eistenţa unui ministru de eterne 1 c!iar dacă nu cu acest nume:, reducereanumărului de membri ai (omisiei, atribuirea epresă de personalitate 3uridică %niunii$uropene, aderarea %$ la ($


14/17

Clau2a e soliaritate. M inovaţie c!eie a 5ratatului de la Lisabona este clauza desolidaritate, conform căreia %niunea şi statele membre acţionează solidar atunci când un statmembrul este victima unui atac terorist sau a unei calamităţi naturale sau produse de om. "nacest scop, %niunea $uropeană mobilizează toate instrumentele de care dispune, inclusivmi3loacele militare puise la dispoziţia sa de către statele membre, pentru; prevenirea

ameninţării teroriste pe teritoriul statelor membre prote3area instituţiilor democratice şi a populaţiei civile de un eventual atac terorist acordarea de asistenţă unui stat membru peteritoriul acestuia, la solicitarea autorităţilor sale politice, în cazul unui atac terorist sau încazul unei catastrofe naturale sau provocate de om 1 art. din 59%$:.

Clau2a e retragere in Uniune. M altă inovaţie a 5ratatului de la Lisabona esteclauza de retragere, conform căreia, orice stat membru poate !otărî, în conformitate cunormele sale constituţionale, să se retragă din %niune. "n acest scop, statul membru care!otărăşte să se retragă notifică intenţia sa (onsiliului $uropean şi, în baza orientărilor acesteiinstituţii, %niunea negociază şi înc!eie cu acest stat un acord care stabileşte condiţiile deretragere, ţinând seama de cadrul viitoarelor sale relaţii cu %niunea. Acest acord se înc!eie înnumele %niunii, de către (onsiliul, care !otărăşte cu ma3oritate calificată, după aprobarea

4arlamentului $uropean 1 art. ED din 5%$ versiunea consolidată prin 5ratatul de la Lisabona:.

/evenind la pilonul al ***-lea, toate problemele legate de cooperarea poliţienească şi 3udiciară în materie penală au fost alăturate prevederilor referitoare la vize, azil, imigraţie şialte politici legate de libera circulaţie a persoanelor din fostul pilon *.

Aducerea acestui domeniu în totalitate procedurilor caracteristice fostul pilon *, încadrul căruia 4arlamentul $uropean deţine un rol atât de important, precum şi sub controlul(urţii de Kustiţie, are efectul benefic de a supune măsurile adoptate unui control democratic şi

3udiciar care lipsea până acum. 4e de altă parte, nu va mai fi necesară întrunirea unanimităţiiîn (onsiliu pentru adoptarea actelor 1cu ecepţia dreptului familiei:, cu consecinţa că statele

pierd drept de veto, adică vor fi ţinute să implementeze şi să respecte măsuri la a căror adoptare s-au opusJ.

Spaţiul de libertate, securitate şi 3ustiţie, cuprinde 1 art. 22-JD 59%$:;(ontrolul la frontiere, dreptul de azil şi imigrarea(ooperarea în materie 3udiciară, inclusiv în materia dreptului familiei, cu competenţa

pentru 4arlamentul $uropean şi (onsiliu de a adopta măsuri care urmăresc să asigure;recunoaşterea reciprocă între statele membre a deciziilor 3udiciare şi etra3udiciare şieecutarea acestora comunicarea şi notificarea transfrontalieră a actelor 3udiciare şietra3udiciare compatibilitatea normelor aplicabile în statele membre în materie de conflictde legi şi de competenţă cooperarea în materia obţinerii probelor accesul efectiv la 3ustiţieeliminarea obstacolelor din calea unei bune desfăşurări a procedurilor civile, la nevoie prin

favorizarea compatibilităţii normelor de procedură civilă aplicabile în statele membredezvoltarea unor metode alternative de soluţionare a litigiilor spri3inirea formării profesionaleîn domeniu a magistraţilor şi a personalului din 3ustiţie 1 art. J' 59%$, fostul art. IE din5($:.

(ooperarea în materie penală, cu competenţa pentru 4arlamentul european şi (onsiliude a adopta măsuri privind instituirea unor norme şi proceduri care să asigure recunoaşterea,în întreaga %niune, a tuturor categoriilor de !otărâri şi decizii 3udiciare prevenirea şisoluţionarea conflictelor de competenţă între statele membre spri3inirea formării profesionaleîn domeniu a magistraţilor şi a personalului din 3ustiţie facilitarea cooperării dintreautorităţile 3udiciare sau ec!ivalente ale statelor membre în materie de urmărire penală şieecutare a deciziilor 1 art. J 59%$, fostul art. ' alin.' lit. a: - d: 5%$:.

J 4ouse o' 1or!s European Union Comitee, Te Treat/ o' 1ison5 an impact assessment , ' martie DDJ, p.''-''E.

'H


15/17

4entru prima dată se prevede la nivel de 5ratat posibilitatea creării unui 4arc!et$uropean care ar avea competenţa de a cerceta, urmări şi trimite în 3udecată, după caz, încolaborare cu $uropol, autorii şi coautorii infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale %niunii 1art. JI din 59%$:.

Consiliul european. Mdată cu adoptarea 5ratatului de la Lisabona, (onsiliului

$uropean i-a fost conferită, în mod epres, calitatea de instituţie a %niunii $uropene, cu rolulde a oferi impulsurile necesare dezvoltării acesteia şi de a-i defini orientările şi priorităţile politice generale. (onform noilor dispoziţii, (onsiliul $uropean este compus din şefii de statsau de guvern ai statelor membre, precum şi din 4reşedintele său şi 4reşedintele (omisiei$uropene, la lucrările (onsiliului european participând şi "naltul reprezentant al %niunii

pentru Afaceri eterne şi politica de securitate 1 art. 'E alin. al 5%$:. #reşeinţia Consiliului European nu mai este eercitată prin rotaţie, cu o

periodicitate de I luni, ca până acum. Avem de aici înainte un 4reşedinte al (onsiliuluieuropean, ales de către (onsiliul european, pentru un mandat de ani şi 3umătate, care poatefi reînnoit o dată.4reşedintele (onsiliului $uropean eercită puterea politică alături de

preşedintele (omisiei.


16/17

5ratatul de la Lisabona a abandonat sistemul voturilor ponderate şi urmează o regulăsimplă a dublei ma3orităţi 1EEP dintre membrii (onsiliului, respectiv cel puţin 'E dintre ei şireprezentând state membre care cuprind cel puţin IEP din populaţia %niunii:. Acest nousistem a intrat în vigoare de la ' noiembrie D'H. (u toate acestea, un membru al (onsiliului

poate solicita ca sistemul actual să fie prelungit până la ' martie D'2.

4ână la ' martie D'2, statele membre vor avea în continuarea posibilitatea de asolicita utilizarea regulii anterioare a votului cu ma3oritate calificată. "n conformitate cuaceastă regulă, fiecare reprezentant al unui stat membru deţine un anumit număr de voturi,astfel cum se prevede în tratatele %$. 4onderarea voturilor reflectă aproimativ mărimea

populaţiei din fiecare stat membru.(ele E de voturi sunt distribuite astfel;

9ranţa, #ermania, *talia, /egatul %nit; de voturi fiecare4olonia, Spania; 2 de voturi fiecare/omânia; 'H voturi?ările de Kos; ' voturielgia, /epublica (e!ă, #recia, 4ortugalia, %ngaria; ' voturi fiecare

Austria, ulgaria, Suedia; 'D voturi fiecare(roaţia,


17/17

I. Actul %nic $uropean 1 A%$:.2. 5ratatul de la 8aastric!t; structură, aspecte generale privind reforma realizată prin

intermediul 5ratatului, elemente de noutate introduse prin tratatul de la 8aastric!t.J. 5ratatul de la Amsterdam; structură, aspecte generale privind reforma realizată prin

intermediul 5ratatului, elemente de noutate introduse prin tratatul de la Amsterdam.

. 5ratatul de la >isa; structură, aspecte generale privind reforma realizată prinintermediul 5ratatului, elemente de noutate introduse prin tratatul de la >isa.'D. $plicaţi motivele refuzului >orvegiei de a adera la (omunităţile $uropene.''. (are era situaţia #roenlandei în momentul aderării icoleta

European Cursul 1

Documents

Transcript of European Cursul 1