Studenti : Vieru Viorel Ilie

Tanasescu Dragos Ilie

Stroe Sergiu Ionut

Dezavantajele adoptarii monedei EURO in Romania

Disparitia zonei si monedei EURO

De la 1 ianuarie 2007 România a devenit membru al Uniunii Economice si Monetare

Europene cu derogare de la adoptarea euro drept moneda. Derogarea acordata

României si celorlalti noi membri care au aderat dupa 2004 înseamna ca aceste tari se

angajeaza irevocabil sa înlocuiasca moneda lor nationala cu euro, dar pot sa aleaga

momentul la care vor solicita aprobarea pentru integrarea zonei euro.

Acest sistem derogatoriu introduce un mecanism flexibil prin care fiecare tara se pregateste pentru euro în functie de situatia sa concreta, cu respectarea concomitenta a unor standarde minime comune.

Institutiile europene, respectiv Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana, sunt chemate sa evalueze si sa raporteze Consiliului Uniunii Europene progresele facute de fiecare tara în parte, urmarind în mod deosebit modul în care se realizeaza convergenta economica si financiara în baza unui set de criterii precise stabilite prin Tratatul de la Maastricht, documentul fondator al Uniunii Economice si Monetare semnat în 1992.

Dezavantajele adoptarii monedei EURO in Romania

Intregul proces de adoptare a euro, care presupune îndeplinirea unor criterii formale

stricte, a fost proiectat în scopul de a reduce riscul de a slabi sau chiar destabiliza

sistemul monetar european prin integrarea unor economii cu grave dezechilibre,

protejînd în acelasi timp economiile tarilor care adera la euro de eventuale socuri

rezultate din confruntarea directa cu zona euro. Daca riscul ca noii membri din est ai UEM sa tulbure sistemul monetar european este scazut avînd în vedere în primul rând dimensiunile reduse ale economiilor lor (cumulat acestea reprezinta mai putin de 7% din PIB-ul UE 27), potentialul de destabilizare a economiilor noilor membri ramâne ridicat.

Renuntarea la moneda proprie si la instrumentele de politica asociate acesteia

transfera sarcina ajustarii economiei nationale la socurile asimetrice venite dinspre

zona Uniunii Economice si monetare catre alte canale – în principal catre politica

fiscala si catre salarii si preturi.

Cele mai expuse sunt economiile care prin structura si nivel de dezvoltare sunt mai departe de media europeana, ele fiind adesea „defazate” în raport cu tendintele dominante din UE, de unde riscul socurilor asimetrice.

Tocmai de aceea în procesul de pregatire pentru adoptarea monedei euro se insista asupra „convergentei” sau apropierii economiilor mai putin dezvoltate de nivelul si structura europeana si asta explica precautiile cu care avanseaza spre euro majoritatea tarilor nou intrate în UE, al caror PIB pe locuitor se situeaza în multe cazuri la mai putin din jumatatea mediei europene.

Pe ansamblu însa, la 12 ani de la adoptarea euro putini sunt cei care nu recunosc succesul noii monede si a experimentului economic, politic si social pe care îl materializeaza. Asa cum remarca un raport al Comisiei Europene publicat cu ocazia aniversarii celor 12 ani de existenta a euro, „moneda unica a devenit un simbol al Europei, considerat de cetatenii zonei euro ca fiind între cele mai pozitive rezultate ale integrarii europene, împreuna cu libertatea de miscare în UE si pacea în Europa.”

In alte domenii totusi adoptarea euro nu a adus rezultate pe masura asteptarilor:

Cresterea potentiala ramâne mult prea mica la aproximativ 2% pe an iar

productivitatea muncii si-a redus ritmul de crestere de la 1,5% pe an în anii `90 la 1% pe an în ultimul deceniu. Ca urmare, venitul pe locuitor din zona euro stagnat la 70% din nivelul atins de SUA. S-au mentinut diferente substantiale între tarile zonei în ceea ce priveste inflatia si costurile unitare cu forta de munca. Aceste diferente reflecta întârzierea cu care se produc ajustarile de preturi si salarii în unele tari, sectoare sau produse si au ca rezultat pierderi de competitivitate si deficite externe ridicate.

Adoptarea anticipată?Pro

Accelerarea reducerii costurilor de tranzacţionare şi a riscului cursului de schimb

Îmbunătăţirea consistenţei mix-ului de politic macroeconomice (în special în ceea ce priveşte evitarea relaxării politicii de venituri şi fiscale)

ContraCreşte riscul şocurilor asimetrice din cauza nesincronizării

ciclurilor economicePierderea flexibilităţii politicii monetare/ a ratei de schimb duce

la riscul ajustării prin producţie sau numărul locurilor de muncă Disparităţile mari în convergenţa reală îngreunează procesul de

catching-up (ex. magnitudinea efectului Balassa-Samuelsoninfluenţează nivelul inflaţiei)

Stabilirea ex-ante a nivelului parităţii de schimb faţă de euro este dificilă câtă vreme cursul de schimb poate suferi încă modificări ample

Adoptarea cu întârziere?

ProAvans considerabil în realizarea convergenţei nominale şi reale

Cresc şansele pentru realizarea reformelor structurale

Îmbunătăţirea sincronizării ciclului de afaceri

Păstrarea flexibilităţii care derivă din autonomia politicii monetare

ContraÎntârzierea integrării comerţului datorită persistenţei

costurilor de tranzacţionareÎntârzierea reformelor structuraleScăderea interesului investitorilor Volatilitatea cursului de schimb

Dar slabiciunile euro provin nu atât din lipsa sa de performanta cât din faptul ca nureuseste, inevitabil de altfel, sa multumeasca si sa convinga pe toata lumea. Este unparadox faptul ca imaginea publica a euro nu reflecta corespunzator meritele sale.Este bine documentata de exemplu observatia ca perceptia populatiei asupra inflatieiîn tarile zonei euro este sistematic superioara inflatiei efective masurata de statistica. Deciziile de politica monetara ale Bancii Centrale Europene nu sunt întotdeaunapotrivite pentru toate cele 15 tari membre, care se afla în faze diferite ale ciclulului loreconomic si adesea euro sfârseste prin a servi drept tap ispasitor pentru politicieni

careîncearca sa gaseasca explicatii convenabile pentru esecurile politicilor economicenationale (sau pentru lipsa acestora). S-a constituit chiar un grup semnificativ deopozanti ai euro, care în Marea Britanie au fost suficient de numerosi si organizatipentru a impune negocierea unui statut special de „opt-out”, dreptul de a ramâne înafara euro, desi membru al Uniunii Europene. Danemarca a folosit precedentul britanic pentru a dobândi acelasi statut în vreme ce

Suedia, desi este membru cu derogare ca si România, nu face nici un demers pentru a obtine admiterea în zona euro urmare a unui referendum din 2003 când populatia a respins aceasta idee.

Desi între noii membri ai UE admisi dupa 2004 prevaleaza o atitudine pozitiva cu privire la adoptarea euro, se fac auzite si voci critice.

Presedintele ceh Vaclav Klaus este cel mai vehement critic, el neezitînd sa spuna ca moneda comuna a daunat Europei, fortînd economii foarte diferite sa aplice o politica monetara comuna.

In sfârsit, chiar si în tari membre fondatoare ale UE apar ocazional pozitii disidente mergînd pâna la ideea retragerii din sistemul euro (Italia, Germania).

Toate acestea constituie mici fisuri în ambitiosul proiect al constructiei europene care,

desi deocamdata fara importanta practica, se pot adânci în eventualitatea unei crize.

Intr-adevar, în primii sai zece ani de existenta euro nu a trebuit sa treaca testul unei

crize suficient de grave care sa-i puna la încercare soliditatea. Actuala criza financiara

a atins în mod serios zona euro iar impactul sau asupra economiilor tarilormembre este destul de accentuat : Irlanda, Spania, Italia sunt amenintate de

recesiune si dezechilibre în crestere , dar acelasi lucru se întâmpla si în Danemarca, care si-a pastrat moneda si independenta politicii monetare.

Totusi chiar daca aceasta recesiune care se accentueaza pe zi ce trece si se transforma in “ucigasul” monedei Euro va disparea peste noapte , Romania va mai avea nevoie de 4-6 ani pentru a indeplini regulile de conversie .

Daca Romania trece la Euro in 2014 vom suferii un colaps economic , vom fi obligati sa inducem insolvente la IMM-uri si vom creste indicele de somaj , preturile vor exploda peste noapte iar conditiile de viata se vor agrava .

Criza din zona euro pare sa fi atins un punct critic. Situatia Greciei a fost rezolvata temporar, dar Spania, Portugalia si Italia trec prin momente critice. Economistul care a prezis criza din 2008,Nouriel Roubini, este acum sigur ca zona euro se va destrama in curand.

Daca prezicerile lui Roubini indica un final pentru uniunea monetara pana la finalul anului, analistul financiar Dragos Cabat este de parere ca situatia isi va gasi deznodamantul abia in 2013.

Motivul? "Anul 2012 este an electoral", a declarat acesta pentru Business24. 

Disparitia zonei si monedei EURO

Moneda euro nu functioneaza cum ar trebui pentru Grecia si Portugalia, aceste state urmand sa paraseasca zona euro intr-un final, este de parere Steen Jakobsen, economist sef la Saxo Bank. 

"Aceste state vor renunta la euro, dar vor ramane in Uniunea Europeana, fiind foarte dificil sa parasesti UEdin punct de vedere al politicilor de securitate si al politicilor internationale. Din ce in ce mai multe state vor vrea sa ramana o parte a Uniunii, insa vor dori ca legatura sa fie mai mica", a declarat economistul Saxo Bank pentru CNBC.com. 

Jakobsen a mai spus ca unele state din zona euro ar prefera sa faca parte din cele 10 state aflate acum in afara zonei, decat din cele 27 de tari din UE. 

Paul Donovan, seful departamentului de Economii Globale din cadrul UBS, nu crede ca vor exista beneficii pentru vreo tara care va parasi zona euro, lucru pe care il considera si imposibil din punct de vedere legal. 

"Legea este clara: daca vrei sa renunti la euro, trebuie sa iesi din UE. La ce-ti foloseste sa parasesti zona euro? Nimeni nu va face comert cu tine si nu-ti va da finante. Acest lucru ar fi devastator, iar sistemul financiar ar imploda", a spus Donovan. 

Acesta a adaugat ca este mai avantajos sa fii falimentar in zona euro decat in afara sa. Pe de alta parte, Jakobsen a spus ca aceste argumente impotriva parasirii zonei nu au suport istoric si sunt "fundamental gresite.

"Daca zona euro s-ar destrama, pierderile ar fi foarte mari pentru intreg sistemul. Ganditi-va cat ar dura reconversia tuturor circuitelor monetare din euro in alte monede, cat ar costa asta intregul sistem bancar si in ce mod s-ar repozitiona Uniunea Europeana, fata de alte tari. Unele valute ar fi extrem de slabite, daca ar iesi singure din zona euro", relateaza Varujan Vosganian.

Acesta a exemplificat prin lira italiana, peso spaniol si drahma greceasca.Economistul Nouriel Roubini, poreclit Dr. Doom, apreciaza ca exista 50% sanse ca zona euro sa se destrame. 

"Contagiunea crizei datoriilor suverane din Europa se extinde si devine virala, a declarat economistul .

Roubini crede ca banii nu pot rezolva problemele pe care le are Europa, facand aluzie la promisiunile exprimate de Fondul Monetar International, FMI, pe 22 noiembrie. 

"Cele mai periculoase, in opinia lui Roubini, sunt spread-urile de credit referitoare la criza datoriilor suverane din Franta si Belgia. In plus, exista semne care arata stresul bancilor in acordarea de imprumuturi interbancare", precizeaza economistul.

Dezastrul pare iminent

Reprezentantii Moody's Investors Service avertizeaza ca "dezvoltarea rapida a crizei" ameninta toate ratingurile suverane din regiune.

Economistii din cadrul Nomura sustin ca Banca Centrala Europeana ar trebui sa utilizeze la maxim resursele pe care le detine, pentru a preveni o destramare a zonei, care "pare tot mai probabila".

"Suntem tot mai sceptici ca legiuitorii din zona euro pot face fata eficient provocarilor cu care se confrunta", sustine economistul-sef OCDE, Pier Carlo Padoan, intr-un raport prezentat luni.

Daca euro explodeaza, Europa va exploda!

"Daca euro explodeaza, Europa va exploda. Este garantia pacii pe un continent care a trecut prin razboaie teribile", a afirmat presedintele francez, Nicolas Sarkozy.

La fel de pesimist s-a aratat si oficialul polonez care a declarat, luni seara, la Berlin ca zona euro "se afla pe marginea prapastiei". 

Fostul ministru olandez al Finantelor, Gerrit Zalm, a avertizat ca Europa ar intra intr-o recesiune mai severa decat cea din anii '30 daca zona euro s-ar destrama. 

"Vom avea o recesiune care va face anii '30 sa para nimic. Intreaga Europa se va faramita", a aratat ministrul, in cadrul unei emisiuni televizate,citate de Reuters.

Zona euro va muri cu siguranta, enigma este cat va costa disparitia monedei unice, a declarat omul de afaceri  Dinu Patriciu.

"Daca sunt un mare sustinator al UE, scriam in '98 ca adoptarea euro este cea mai mare greseala pe care a facut-o clasa politica din Europa. Problema nu este cand va muri euro, ci cat va costa", a spus Patriciu la un seminar.

El a afirmat ca Romania trebuie sa se trezeasca din "visul euro" si sa isi pastreze moneda nationala. "Iar daca tot cersim ceva, acesta sa fie dolarul", a adaugat Patriciu.

Omul de afaceri a acuzat din nou Banca Nationala ca franeaza dezvoltarea economiei.

"BNR trebui sa ia masuri pentru a incuraja consumul si creditele, altfel se va intra intr-un blocaj, mai ales pentru IMM-uri. Sistemul financiar trebuie sa se schimbe dramatic. Acum 90% din finantarile companiilor sunt oferite de catre banci, iar un astfel de sistem nu poate supravietui", a aratat el.

Patriciu a mai spus ca sectorul care sufera cel mai mult este cel al IMM-urilor.

Patriciu: Zona euro va muri cu siguranta. Iar daca tot cersim ceva, acesta sa fie

dolarul

Destramarea zonei euro pare iminenta, se arata intr-o analiza Reuters, care subliniaza ca rupture a fost deja facuta, in momentul in care Marea Britanie s-a retras din acordul interguvernamental destinat salvarii zonei.

Nemultumirea Marii Britanii nu este decat inceputul esecurilor liderilor europeni, aminteste publicatia amintita. Desi cancelarul german insista pe o schimbare a tratatului, un aspect care nu poate fi oricum infaptuit, electoratele din Europa s-ar impotrivi cu siguranta.

Pana la urma, continentul european ramane o democratie si orice decizii ar impune cu forta liderii politici, popoarele sunt indreptatite sa se revolte.

Problema fundamentala pe care Europa o are in acest moment consta in lipsa banilor. Pur si simplu, nu exista suficienti bani care sa poata face fata la cererea de lichiditate. Fondul de salvare actual, respectiv cel de Stabilitate Financiara de-abia poate acoperi datoriile Greciei si nu are nicio sansa sa furnizeze sumele necesare salvarii Italiei sau Spaniei.

Cu alte cuvinte, singura solutie ar fi tiparirea de bani de catre Banca Centrala Europeana.

Colapsul zonei euro, doar o problema de timp

Presedintele institutiei, Mario Draghi, a spus foarte clar ca acest lucru nu se va intampla. Desi italian, Draghi este unul dintre tehnocrati si nu are nicio problema in a replica raspicat statului natal ca nu ii poate furniza banii de care are nevoie pentru a depasi criza.

De asemenea, Draghi a refuzat sa imprumute Fondul European de Stabilitate Financiara sau Fondul Monetar International.

"Succesorul" Fondului European de Stabilitate Financiara este Mecanismul European de Stabilitate, a carui existenta este permanenta si care are un unic scop: imprumutarea tarilor aflate in dificultate cu sume enorme de bani.

Dar acest lucru este tipic pentru o banca. Liderii europeni nu par deranjati de acest aspect si se vor asigura ca Mecanismul isi indeplineste datoriile. Mai mult decat atat, i-au oferit un plafon de 500 miliarde de euro, o suma uriasa, dar comparata cu datoriile de 2 trilioane de dolari ale Italiei, o nimica toata.

Nici bancile din Europa nu vor putea intervene, pentru ca Autoritatea bancara europeana a anuntat ca bancile au nevoie de un capital suplimentar de 115 miliarde de euro. 

Greu de spus de unde vor putea face rost bancile de bani, avand in vedere ca guvernele deja indatorate nu le vor putea oferi sumele necesare, iar investitorii private sunt extrem de reticenti si nu mai vor sa se implice.

In conditiile in care moartea euro pare doar o chestiune de timp, companiile se pregatesc pentru momentul fatal si se gandesc la diferite strategii pentru schimbarea preturilor, care acum sunt afisate in moneda unica europeana.

Novo Nordisk,cea mai mare producatoare de insulina de pe plan mondial, se afla in afara zonei euro, dar isi vinde produsele farmaceutice in interiorul acesteia. Prin urmare, nu era decat o problema de timp pana cand intrebarea critica urma sa fie pusa in salile de consiliul: Ce facem cu preturile, daca dispare euro? noteazaReuters. 

"Devine foarte dificil sa faci planuri detaliate, dar trebuie sa ne gandim in ce fel strategia noastra de tarifare ar avea de suferit, daca zona euro s-ar destrama", a declarat Jesper Brandgaard, pentru publicatia citata.

Degludec si DegludecPlus sunt doua produse cheie ale companiei, cu vanzari mari si foarte apreciate, atat in randul cadrelor medicale, cat si in randul pacientilor. Compania daneza are mai multe medicamente in lucru si asteapta aprobarea din partea institutiilor de reglementare pentru o serie de alte produse. 

La fel ca multe alte firme si Novo Nordisk isi pune problema disparitiei euro. 

Companiile de insulina se pregatesc de moartea euro

In cadrul unui sondaj efectuat de Reuters, pe 23 noiembrie, 14 din 20 de economisti au precizat ca moneda unica europeana nu ar putea supravietui, in forma sa actuala. Din aceasta cauza, companiile au inceput sa se pregatesca pentru cele mai negre scenarii. 

Printre masurile luate in calcul de consiliile de conducere ale multor firme se numara mutarea afacerilor din zona euro.

Multe companii s-au saturat sa astepte ajutorul "providential al politicienilor'' si isi pregatesc propriile strategii, dar au fost reticente in a da mai multe detalii.

Criza datoriilor de stat din Europa nu afecteaza pozitia strategica pe termen lung a monedei euro in sistemul monetar global si "nimeni nu doreste ca euro sa dispara", a declarat miercuri pentru Reuters un consilier al bancii centrale din China, anunta Mediafax.

El a adaugat ca un echilibru intre dolar si euro este mai benefic pentru pietele financiare globale decat o situatie in care moneda americana ar avea pozitia dominanta.

China a investit in euro circa 25% din rezervele valutare de 2.850 miliarde de dolari, cele mai mari din lume.

Economist chinez: nimeni nu doreste disparitia euro

Marile grupuri bancare analizează deja toate scenariile posibile în cazul în care zona euro se va destrăma, iar moneda unică va dispărea. Ipotezele acestora variază de la izbucnirea de războaie civile până la reintrarea economiei mondiale în recesiune.

Dacă ar avea loc o adevărată destrămare a zonei euro, iar membrii acesteia ar reveni la monedele naţionale, euro s-ar deprecia la echivalentul a 85 de cenţi americani – sub nivelul minim istoric al cursului, atins în 2001 – a declarat Mark Cliffe, director al diviziei de cercetări pentru pieţe globale. 

„Planul B“ pentru dispariţia euro: de la război civil la criză mondială

Lira irlandeză şi cea italiană s-ar deprecia cu 25% în raport cu noua marcă germană, în timp ce peseta spaniolă s-ar deprecia cu 50%. Cea mai lovită ar fi, bineînţeles, drahma grecească, al cărei curs ar pierde 80% în raport cu marca. 

Impactul destrămării asupra economiei zonei euro va fi mai puternic decât cel al colapsului Lehman Brothers asupra economiei americane, spune economiştii ING. Aceştia au adăugat că SUA vor intra probabil într-o uşoară recesiune ca urmare a colapsului euro, care ar afecta economia mondială şi ar întări dolarul, ceea ce ar lovi exporturile americanilor.

Prognoza sumbră dată de cei de la ING este doar cea mai recentă dintr-un şir de scenarii de coşmar înaintate de bănci în ultimele luni. 

Luna trecută, analiştii Bank of America Merril Lynch au arătat că monedele Spaniei, Italiei, Portugaliei şi Franţei s-ar deprecia în raport cu dolarul american în cazul destrămării zonei euro, în timpce cele ale Germaniei, Olandei şi Irlandei s-ar putea întări. 

Dacă doar Germania ar părăsi euro, cursul de schimb euro/dolar ar putea cădea cu 2%, după un şoc iniţial cu o depreciere mai puternică. Dacă Italia, Spania sau Franţa ar părăsi zona euro, atunci moneda s-ar aprecia cu 2-3%, au spus aceştia. 

Patronul unei multinaţionale germane a anunţat că întreprinderea sa este pregătită să revină la monedele locale, în caz de urgenţă. Un astfel de lucru era aşteptat din partea unei bănci, a unei instituţii financiare, dar nu. Producătorul de echipament sportiv german, Adidas "va fi pregătit să revină la monedele locale, în caz de urgenţă", a anunţat patronul Herbert Hainer într-un interviu, adâugând însă că el este sigur că euro va supravieţui.

"Sunt sigură că euro va supravieţui", a spus acesta pentru cotidianul german Süddeutsche Zeitung.

"Dar bineînţeles vom fi pregătiţi să facturăm în monede locale în caz de urgenţă."

Problemele din zona euro nu au lovit prea mult grupul Adidas, spune patronul său, dar: "Oamenii cumpără, dar va veni un moment în care incertitudinea îi va lovi. Îndustria noastră este mai rezistentă la criză, articolele de sport nu sunt scumpe, oameniii vor să trăiască sănătos."

Adidas, numărul 1 mondial în echipament pentru fotbal vrea să realizeze anul viitor vânzări de 1,5 mld. euro pe acest segment, a anunţat patrolul său.

Cine se mai pregăteşte de dispariţia euro: Gigantul Adidas spune că este gata să factureze în monede locale

Compania de consultanta financiara Coface a urcat indicii de evaluare a riscului pentru sapte state - incluzand SUA si Japonia - si le-a retrogradat pe cele apartinand altor noua tari, printre care Portugalia, Slovenia si Argentina.

Coface si-a revizuit negativ prognoza in privinta zonei euro, de la o contractie economica de 0,1% in 2012, anticipata in ianuarie, la o scadere de 0,3% in aprilie. „Economia mondiala este marcata, in prezent, de divergenta dintre trei zone semnificative avansate: contractia economica din zona euro se inrautateste, in timp ce cresterea nord-americana se stabilizeaza la 2%, iar activitatea isi revine in Japonia, cu o crestere de 1,8%, dupa ce in 2011 a inregistrat o scadere de -0,9%”, noteaza compania.

Evaluarea riscului de tara realizata de catre Coface masoara nivelul mediu al incidentelor de plata cauzate de companiile dintr-o anumita tara in cadrul tranzactiilor comerciale ale acestora si nu se refera la datoria suverana. Pentru a determina riscul de tara, Coface combina perspectivele economice, financiare si politice ale tarii respective, experienta Coface privind platile si evaluarea climatului de afaceri.Evaluarile au o scara cu sapte niveluri: A1, A2, A3, A4, B, C si D.

Coface: riscul zonei euro este in crestere. Perspective economice favorabile pentru companiile americane si japoneze

Semnele revigorarii economice au determinat Coface sa plaseze evaluarea de nivelul A2 a Statelor Unite sub o perspectiva pozitiva si sa elimine perspectiva negativa a evaluarii de nivelul A1 a Japoniei.

Increderea si consumul populaiei americane se restabilesc in ciuda cresterii pretului petrolului si a stagnarii venitului disponibil. Imbunatatirea pietei fortei de munca se observa acum intr-un numar semnificativ de state, insa ritmul ramane la un nivel insuficient pentru a determina o reducere rapida a somajului. In general, nivelurile datoriilor corporaiilor sunt foarte mici, iar companiile sunt foarte profitabile. In 2011, au crescut investitiile corporailor. Totusi, IMM-urile americane raman fragile din cauza dificultatilor pe care le intampina in obtinerea creditelor, se arata in analiza Coface.

In privinta economiei japoneze, dupa scaderea abrupta a activitatii, ca urmare a evenimentelor catastrofale din martie 2011, aceasta va avea un trend de crestere, stimulata de cererea interna si exporturi mai puternice.Chiar si intr-un mediu de contractie economica, comportamentul de plata al companiilor japoneze a ramas pozitiv, precizeaza sursa citata.

Pe de alta parte, Coface constata ca, in zona euro, contractia economica se inrautateste, in special in Italia, Spania si Portugalia.

Prognozele de crestere pentru Italia si Spania in anul 2012 au fost revizuite la -1,5%, respectiv -1,2%. In ianuarie 2012, Coface a retrogradat aceste doua economii majore din zona euro la nivelul A4, iar experiena sa privind platile cu aceste tari continua sa se deterioreze la inceputul lui 2012.

In acelasi timp, Coface observa o deteriorare pronuntata a situatiei financiare a companiilor portugheze, recesiunea din aceasta tara urmand sa se accentueze in acest an pana la -4%, astfel ca Portugalia a fost retrogradata cu inca o treapta, pana la nivelul B.

Situatia companiilor portugheze, la fel ca cele spaniole, este caracterizata de o explozie a datoriei externe, care in prezent depaseste 180% din PIB, ceea ce explica vulnerabilitatea lor extrema la evolutiile economice negative, arata compania de consultanta. Din 2011, Coface a inregistrat o crestere a incidentelor de plata, in special in sectoarele constructiilor, distributiei si textilelor.

In privinta Australiei si Noii Zeelande, in ciuda cresterii puternice, sectoarele de productie se afla intr-o situatie dificila. Cu exceptia sectorului minier, companiile intampina dificultati in obtinerea creditelor, fapt ce determina perioade de plata mai mari. Peste jumatate dintre companiile australiene studiate au indicat faptul ca perioadele de plata pe care le acorda clientilor lor s-au extins cu mai mult de 60 de zile. In februarie 2012, falimentele companiilor au crescut cu 17% in Australia si cu 109% in Noua Zeelanda.

SCHIMBARI IN EVALUARILE RISCULUI DE TARA, POTRIVIT COFACE

Presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a avertizat, intr-un interviu pentru Financial Times (FT), asupra costurilor ridicate ale destramarii uniunii monetare europene si a incercat sa tempereze asteptarile investitorilor privind rolul BCE in combaterea crizei. Draghi a incalcat, in interviul pentru FT, primul de la instalarea in functie in noiembrie, unul dintre tabuurile sefilor BCE, de a nu lua in calcul o destramare a zonei euro. Disponibilitatea lui Draghi de a discuta pentru zona euro un scenariu pe care predecesorul sau, Jean-Claude Trichet, l-a descris pur si simplu ca "absurd", scoate in evidenta mizele ridicate ale crizei. Tarile care ar parasi uniunea monetara ar avea de infruntat dificultati economice si mai mari, a spus Draghi. Pentru membrii ramasi in zona euro, legislatia UE ar fi incalcata, iar despre astfel de situatii "nu poti sa stii unde conduc", a adaugat el.

Statele care ar abandona euro si si-ar deprecia propria moneda ar crea o inflatie "accelerata" si nu ar scapa de nevoia de a face reforme structurale, insa dintr-o pozitie economica mult mai slaba, a declarat seful BCE pentru FT.

Pentru a lupta impotriva crizei, Draghi a subliniat importanta masurilor fara precedent luate de BCEpentru consolidarea bancilor europene, intre care si prima oferta nelimitata de imprumuturi pe trei ani, programata saptamâna aceasta. Bancherul a subliniat, insa, ca politicienii trebuie sa conduca initiativa de a restabili increderea investitorilor in finantele zonei euro, asigurând diciplina fiscala si activarea tuturor atributiilor Facilitatii Europene de Stabilitate Financiara.

BCE va putea actiona ca agent al fondului european in operatiunile de pe pietele financiare din ianuarie, accelerând implementarea acestuia, a spus Draghi. Presedintele BCE si-a exprimat speranta ca resursele fondului sa fie suplimentate dupa o revizuire in martie. "Cred ca, daca poate dovedi ca este util in actuala forma, acordul pentru cresterea capacitatii va fi mai puternic", a spus el. Draghi a fost, insa, precaut in a comenta in detaliu despre programul BCE de achizitie de obligatiuni, prin care institutia a cumparat titluri, in principal ale statelor din sudul Europei, in valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro incepând din mai anul trecut.

Multi politicieni si economisti europeni sustin ca singura solutie la criza este o crestere puternica a programului, dar controversele declansate de aceasta posibilitate in interiorul BCE au fost evidentiate de Jurgen Stark, reprezentant al Germaniei la BCE, care a afirmat ca a demisionat pentru ca se opune achizitiei de obligatiuni. Stark, care pleaca de la BCE la sfârsitul anului, a anuntat in septembrie ca demisioneaza din "motive personale". Germanul a declarat, la finele saptamânii trecute, pentru o revista germana: "Exista o problema majora care explica demisia mea: nu sunt multumit de modul cum a evoluat aceasta uniune monetara". Oficialul a facut aluzie si la programul de achizitii de obligatiuni. Acesta e justificat atâta timp cât canalele de transmitere pe piata a deciziilor de politica monetara nu functioneaza corespunzator, a spus Draghi.

Oficialul a subliniat, insa, interdictia UE pentru BCE de a finanta guvernele. Intrebat daca aceasta interdictie limiteaza achizitiile de obligatiuni de catre BCE, Draghi a preferat sa sublinieze necesitatea ca guvernele sa aiba increderea investitorilor in privinta disciplinei fiscale si reformelor structurale.