Etape de Lucru Proiect Audit Tertiare
description
Transcript of Etape de Lucru Proiect Audit Tertiare
-
Etape de lucru in scopul determinarii Performantei Energetice a Cladirii.
Incalzire
1.1. Stabilirea dimensiunilor caracteristice ale elementelor de constructie
exterioare si interioare care participa la bilantul energetic al cladirii:
1.2. Caracteristici termice
1.2.1. Calculul rezistentelor termice unidirectionale
j ejj
j
i
e
jj
j
ia
Ra
RR
11
W
Km2
i: coeficient de transfer termic superficial interior [W/m2K]
e: coeficient de transfer termic superficial exterior [W/m2K]
a: coeficient de majorare a conductivitatii termice in functie de starea si vechimea
materialelor, cf. tab. 5.3.2, Mc001 - PI
: conductivitatea termic de calcul
TABELUL II (din C107-3)
DIRECIA I SENSUL FLUXULUI
TERMIC
Elemente de construcie n
contact cu:
exteriorul pasaje deschise (ganguri)
Elemente de construcie n
contact cu spaii ventilate
nenclzite:
subsoluri i pivnie poduri balcoane i logii nchise rosturi nchise alte ncperi nenclzite
i/Rsi e/Rse i/Rsi e/Rse
8
----
0,125
24
------
0,042
*)
8
-----
0,125
12
------
0,084
8
----
0,125
24
----
0,042
*)
8
------
0,125
12
-----
0,084
6
-----
0,167
24
----
0,042
*)
6
----
0,167
12
----
0,084
*) Pentru condiii de var : e = 12 W/(m2K), Rse = 0,084 m
2K/W
-
1.2.2. Calculul rezistentelor termice corectate
Elementul de
constructie
Detaliu
mK
W
ml
K
Wl
Perete
exterior
1. intersectie pereti cu
stilpisori
2. intersectie pereti fara
stilpisori
3. colt perete cu stilpisori
4. diafragme si grinzi
cuplare(sus)
5. diafragme si grinzi
cuplare(jos)
6. soclu subsol
7. timplarie
Total
Placa peste
subsol
1.perete interior pe placa
peste subsol
2. soclu subsol
Total
Placa peste
ultimul etaj
1. atic terasa 1
Total
W
Km
A
lRRRrR
2
1
1
= transmitanta termica a puntii termice liniare
= transmitanta termica a puntii termice punctiforme
l = lungimea puntilor termice liniare de acelasi fel;
A = aria elementelor anvelopei;
R= rezistenta termic specific unidirectional aferent ariei A ;
R= rezistenta termic corectat;
r= coeficient de corectie pentru puntile termice
Rezistente termice corectate
-
Elementul
de
constructie
2mA
W
KmR
2
K
Wl
Km
W
A
l2
Km
W
R 21
W
KmR
2
r
Perete
exterior
Planseu
peste subsol
Planseu
peste
ultimul
nivel
1.3. Parametrii climatici
1.3.1. Temperatura conventional exterioar de calcul
Pentru iarn, temperatura conventional de calcul a aerului exterior se consider in
functie de zona climatic in care se afl localitatea , conform STAS 1907/1.
Zona climatica te
I -12 oC
II -15 oC
III -18 oC
IV -21 oC
1.3.2. Intensitatea radiatiei solare si temperaturile exterioare medii lunare
Intensittile medii lunare si temperaturile exterioare medii lunare se stabilesc in
conformitate cu Mc001 PI, anexa A.9.6, respectiv SR4839, pentru localitatea
respectiva.
1.4. Temperaturi de calcul ale spatiilor interioare
14.1. Temparatura interioar predominant a incperilor inclzite
Conform Metodologiei Mc001, temperatura predominant pentru cldiri de locuit este:
Ci20
Conform Metodologiei Mc001- PI (I.9.1.1.1), temperatura interioar a spatiilor
neinclzite de tip subsol si casa scrilor, se calculeaza pe baz de bilant termic.( detaliat
I.10.1)
1.4.2. Temperatura interioar de calcul
Conform Metodologiei Mc001 2006/PII, dac diferenta de temperatur intre volumul
inclzit si casa scrilor este mai mic de 4 C, intregii cldiri i se aplic calculul
monozonal. In acest caz, temperatura interioar de calcul a cldirii, este:
CA
A
j
jij
i
.
1.5. Calculul coeficientilor de pierderi de cldur HT si HV
-
a. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, H
KWHHH TV / b. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin ventilare, VH
6,3
VncH aaaV
K
W
a densitatea aerului =1,2
3m
kG
ac caldura specifica a aerului=1,005
kgK
kJ
an numarul mediu de schimburi de aer 1h (MC001/I) V volumul incalzit [ 3m ]
Numrul de schimburi de aer poate fi determinat din Anexa G din SR EN ISO
13790/2005, pentru cladiri cu alta destinatie decat cea de locuit.
Numrul de schimburi de aer poate fi determinat si tinand cont de un debit Vamin = 15
m3/hpers. n perioada de ocupare sau de 3 m3/h.m2. Pentru perioada de neocupare se
considera 0,2 m3/h.m2.
c. Calculul coeficientului de pierderi de cldur al cldirii, prin transmisie, TH
K
WHLH UT
L = coeficient de cuplaj termic prin anvelopa exterioar a cldirii
JJ AUL
K
W
JU transmitanta termic corectat a prtii j din anvelopa cldirii (Km
W2
)
Aj = aria pentru care se calculeaz JU 2m
Coeficienti de cuplaj termic ai spatiului incalzit
Elementul de
constructie
JR
J
J
RU
1 J
A JJ AU
Perete Exterior
Planseu Terasa
Timplarie Lemn
Usa Metal
Usa Lemn
UH coeficient de pierderi termice prin anvelopa cldirii spre spatii neinclzite,
(conform SR EN ISO 13789)
-
K
WbHH iuU ;Hiu - coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la
spatiile neincalzite
K
W
K
WHLH iuViuTiu ,, ;
LT ,iu - coeficient de cuplaj termic al placii peste subsol
HV ,iu - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la spatiile
neincalzite
6,3,
VncH aaaiuV
K
W
K
WHLH iuViuTiu ,,
ueiu
ue
HH
Hb
;
Hue - coeficient de transfer de caldura de la spatiile neincalzite la mediul exterior
K
W
ueVueTue HLH ,,
K
W
LT ,ue - coeficient de cuplaj termic al elementelor de constructie ale spatiului neincalzit in
contact cu mediul exterior
Hv,ue - coeficient de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile neincalzite la mediul
exterior
6,3,
uaaaueV
VncH
K
W
bHH iuU
K
W
RATA SCHIMBURILOR CONVENIONALE DE AER
TABELUL IV(C107/3)
Nr.c
rt.
Tipul de etanare la aer na ( h -1 )
ntre spaiul nenclzit ( u ) i nclzit ( i )
1 Perei i planee fr goluri, ui sau ferestre 0
2 Ca la 1), dar cu ui sau ferestre etane 0,2
3 Ca la 1), dar cu ui sau ferestre obinuite 0,5
ntre spaiul nenclzit ( u ) i exterior ( e )
4 Elemente de construcie fra goluri sau orificii de ventilare 0
5 Elemente de construcie cu goluri nchise, dar fr orificii de ventilare 0,5
-
6 Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare 1,0
7 Elemente de construcie cu etaneitate redus 5,0
8 Elemente de construcie evident neetane 10,0
Spaiile nenclzite pot fi :
ncperi interioare de dimensiuni reduse i nconjurate n mare parte de ncperi nclzite (cmri, debarale, vestibuluri, windfanguri nenclzite,
degajamente .a.) ;
spaii de dimensiuni mai mari, interioare sau adiacente cldirii (casa scrii nenclzit, garaje, .a.) ;
rosturi nchise ; poduri sau etaje tehnice nenclzite.
Coeficientul de pierderi de caldura al cladirii este:
UT HLH
K
W
H=Hv + HT
K
W
1.6. Stabilirea perioadei de incalzire preliminare
In prima faza a calculului consumurilor de energie se stabileste perioada de inclzire
preliminar, conform SR 4839. In acest caz temperatura conventional de echilibru este
eo=12C.
Perioada de incalzire se determina cf. SR 4839 (De ex.:
Ca7,10 , altitudinea 96 m, coef. de corelare climatica K=0,84,
zilegradeN 31502012 zileD eo 192
Determinarea perioadei de incalzire
24 septembrie 4 aprilie
Valori conventionale
Luna Ceo zilet e Temperatura medie C Cem Iulie 12 0 22
August 12 0 21,4
Septembrie 12 6 17,5
Octombrie 12 31 11,3
Noiembrie 12 30 5,4
Decembrie 12 31 0,6 3,961
Ianuarie 12 31 -2,0
Februarie 12 28 0,1
Martie 12 31 4,5
Aprilie 12 4 11,1
Mai 12 0 16,7
-
Iunie 12 0 20,3
192 zile incalzire
Tempertura exterioar medie pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie ponderat a
temperaturilor medii lunare cu numrul de zile cu inclzire ale fiecrei luni.
Ct
t eem
1.6.1. Calculul pierderilor de caldura ale cladirii QL (calcul preliminar, pentru eo=12C)
kWhtHQ eiL )(
H
K
W - coeficient de pierderi de caldura al cladirii
Ci -temperatura interioara de calcul Ce temperatura exterioara de calcul (em) ZD durata perioadei de incalzire preliminara determinata grafic (zile/an)
t numar de ore perioada de incalzire (h).
ankWhtHQ eiL /)( Calculul aporturilor de cldur ale cldirii Qg (calcul preliminar, pentru eo=12C)
an
kWhQQQ sig
iQ degajari de cldur interne kWh tbQ uihii ,, )1( kWh hi, fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite
0,ui fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neinclzite
b este factor de diminuare
NOTA Daca nu se specific altfel, se pot utiliza valorile degajrilor de cldur interne
indicate n SR EN ISO 13790 anexa K.
incA aria totala a spatiului inclzit
WAincihi ,
sQ aporturi solare prin elementele vitrate kWh
tAIQ snjsjs kWh sjI radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1 m
2 avand
orientarea j
2m
W
snjA aria receptoare echivalent a suprafetei n avand orientarea j [m2]
-
2mgFFAA FSsnj fohS FFFF -factor de corectie pentru umbrire
hF factorul partial de corectie datorita orizontului;
oF factorul partial de corectie pentru proeminente;
fF factorul partial de corectie pentru aripioare.
FF factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
A
AF tF
gFg w
g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n
WF factor de transmisie solara =0,90
NOTA SR EN ISO 13790 anexa H prezint informaii despre factorii de umbrire
(corcetie).
NOTA - Pentru definirea factorului de umbrire i a transmitantei la energia solara a
vitrajului, se iau n considerare numai elementele de umbrire i de protectie solara
permanente.
Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire
Luna Zile
Intensitatea radiatiei solare 2/ mW
NV SE SV NE
Ianuarie 31 15,3 70,3 70,3 15,3
Februarie 28 28,4 94,7 94,7 28,4
Martie 31 38,7 93,1 93,1 38,7
Aprilie 4 52,2 90,4 90,4 52,2
Mai 0 69,8 85,1 85,1 69,8
Iunie 0 77,5 26,23 91,7 82,33 91,7 82,33 77,5 26,23
Iulie 0 81,2 107,0 107,0 81,2
August 0 73,9 119,8 119,8 73,9
Septembrie 6 58,9 116,6 116,6 58,9
Octombrie 31 36,5 109,1 109,1 36,5
Noiembrie 30 16,4 60,4 60,4 16,4
Decembrie 31 12,3 59,2 59,2 12,3
Intensitatea radiatiei solare medii pe sezonul de inclzire se calculeaz ca o medie
ponderat a intensittilor medii lunare, cu numrul de zile ale fiecrei luni.
Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate SA
Tip Nr.
ferestre
Orientare Latime Inaltime 2mA SF FF g 2mAs
-
1F 25 SE
2F 10 SE
10 SV
10 SV
Aporturi totale pe orientari
Orientare 2mASNJ 2/ mWISJ WQSJ NV
SE
SV
NE
TOTAL
tAIQ snjsjs kWh kWhQQQ sig
Fluxul aporturilor de cldur se calculeaz astfel:
Wt
Qgg
1.6.2. Determinarea factorului de utilizare preliminar, 1
L
g
Q
Q ;
11 1
11
a
a
- coeficient adimensional reprezentand raportul dintre aporturi si pierderi; a = parametru numeric care depinde de constanta de timp
o
oaa
oa = 0,8 - parametru numeric (conform Metodologiei Mc 001-1);
o = 30 h (conform Metodologiei Mc 001-1);
constanta de timp care caracterizeaza inertia termica interioara a spatiului incalzit, h;
H
C
C- capacitatea termica interioara a cladirii
K
JAdcAC jijijijjj
= densitatea materialului;
c = capacitatea calorica masica a materialului;
d = grosimea stratului;
A = aria elementului;
-
Capacitatea termic interioar a cldirii, C, se calculeaz prin nsumarea capacitailor
termice ale tuturor elementelor de construcie n contact termic direct cu aerul interior al
zonei considerate:
C = jAj = ji ij cij dij Aj
unde:
j - capacitatea termica interioar raportata la arie a elementului de constructie j;
Aj - aria elementului j;
ij - densitatea materialului stratului i din elementul j
cij - cldura specific masica a materialului stratului i, din elementul j
dij - grosimea stratului i din elementul j
Suma se efectueaza pentru toate straturile fiecarui element de construcie, pornind de la
suprafata interioar pna fie la primul strat termoizolant, grosimea maxima fiind indicata
n tabelul 1.1, fie n mijlocul elementului de constructie, la distanta cea mai mica.
Tabelul 1.1 Grosimea maxima considerata la calculul capacitatii termice
Aplicare Grosime maxima
cm
Determinarea factorului
de utilizare
Efectul intermitentei
10
3
H
C = s Se transforma in h
o
oaa
11 1
1
a
a
1.6.3. Determinarea temperaturii de echilibru si perioada de incalzire reala a cldirii
H
aided
ed temperatura de echilibru;
id = temperatura interioara de calcul;
j
ji
idV
V =
j
jj
A
A
factorul de utilizare al aporturilor
Wg -aporturile solare si interne medii pe perioada de incalzire
-
Temperatura de echilibru a cladirii este: H
g
ided
C
De ex.:
zileDK
C
EO
eo
a
22858,0
9,15
7,10
Determinarea perioadei de incalzire
8sept. 23aprilie
Valori conventionale
Luna Ceo zilet e Temperatura medie C Cem Iulie 15,9 0 22
August 15,9 0 21,4
Septembrie 15,9 23 17,5
Octombrie 15,9 31 11,3
Noiembrie 15,9 30 5,4
Decembrie 15,9 31 0,6 5,56
Ianuarie 15,9 31 -2,0
Februarie 15,9 28 0,1
Martie 15,9 31 4,5
Aprilie 15,9 23 11,1
Mai 15,9 0 16,7
Iunie 15,9 0 20,2
228 zile incalzire
1.7. Programul de functionare si regimul de furnizare a agentului termic
tHQ eiL )( kWh ; t=228*24=5472 h
2.8. Calculul aporturilor de cldur ale cldirii
kWhQQQ sig
iQ degajari de cldur interne kWh tbQ uihii ,, )1( kWh hi, fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile incalzite
i 4 W/m2 fluxul termic mediu al degajarilor interne, cf. Mc001 PII,
incA aria totala a spatiului inclzit
WAincihi , 0,ui fluxul termic mediu al degajarilor interne in spatiile neinclzite
ht 547224228
-
sQ aporturi solare prin elementele vitrate kWh
tAIQ snjsjs kWh sjI radiatia solara totala medie pe perioada de calcul pe o suprafata de 1m
2 avand
orientarea j
2m
W
snjA aria receptoare echivalent a suprafetei n avand orientarea j [m2]
2mgFFAA FSsnj fohS FFFF
hF factorul partial de corectie datorita orizontului;
oF factorul partial de corectie pentru proeminente;
fF factorul partial de corectie pentru aripioare.
fF factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
A
AF tf
gFg w
g=transmitanta totala la energie solara a suprafetei n
WF factor de transmisie solara;
Valorile medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de incalzire
Luna Zile Intensitatea radiatiei solare
2/ mW
NV SE SV NE
Ianuarie 31 15,3 70,3 70,3 15,3
Februarie 28 28,4 94,7 94,7 28,4
Martie 31 38,7 93,1 93,1 38,7
Aprilie 29 52,2 90,4 90,4 52,2
Mai 0 69,8 85,1 85,1 69,8
Iunie 0 77,5 31,95 91,7 86,32 91,7 86,32 77,5 31,95
Iulie 0 81,2 107,0 107,0 81,2
August 0 73,9 119,8 119,8 73,9
Septembrie 28 58,9 116,6 116,6 58,9
Octombrie 31 36,5 109,1 109,1 36,5
Noiembrie 30 16,4 60,4 60,4 16,4
Decembrie 31 12,3 59,2 59,2 12,3
Aporturi totale pe orientari
Orientare 2mASNJ 2/ mWISJ WQSJ NV
-
SE
SV
NE
TOTAL
ht 547224228 tAIQ snjsjs kWh kWhQQQ sig
1.9. Necesarul de cldur pentru inclzirea cldirii, Qh
Necesarul de caldura pentru incalzirea spatiilor se obtine facand diferenta intre pierderile
de caldura ale cladirii, QL, si aporturile totale de caldura Qg, cele din urma fiind
corectate cu un factor de diminuare, , astfel: gLh QQQ ; = factor de utilizare;
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional, ,
care reprezinta raportul dintre aporturi, Qg si pierderi, QL, astfel: L
g
Q
Q
11 1
1
a
a
ankWhQQQ gLh /
1.10. Consumul de energie pentru inclzire , Qfh
an
kWhQQQQQ rwhhrhthhfh ,
ankWhQh / -necesarul de energie pentru incalzirea cladirii; thQ totalul pierderilor de caldura datorate instalatiei de incalzire, inclusiv pierderile de
caldura recuperate. Se includ de asemenea pierderile de caldura suplimentare datorate
distributiei neuniforme a temperaturii in incinte si reglarea imperfect a temperaturii
interioare, in cazul in care nu sunt luate deja in considerare la temperatura interioara
conventionala;
an
kWhQQQ demth
emQ pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la
consumator
kWhQQQ cemstremem ,,
stremQ , pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii;
kWhQQ hem
emstrem
1,
-
em eficienta sistemului de transmisie a caldurii in functie de tipul de corp de incalzire
(MC II-1 Anexa II. Tab.1B)
kWhQQ hem
emstrem
1,
cemQ , pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare
utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare c;
kWhQQ hec
eccem
1,
ec eficienta sistemului de reglare (MC II-1 AnexaII. Tab. 3B);
kWhQQ hec
eccem
1,
kWhQQQ cemstremem ,,
an
kWhtLUQ Hiaimid )( energia termica pierduta pe reteaua de distributie
iU = valoarea coeficientului de transfer de caldura
mK
W
dd
dU
aai
a
iz
i
1ln
2
1
iz coeficientul de conductie a izolatiei
mK
W
ad diamentrul exterior al conductei cu izolatie [m];
id diamentrul conductei fara izolatie [m];
Km
Wa 233,0
1 coeficientul global de transfer termic
Creturturm70
2
temperatura medie a agentului termic;
ai temperatura aerului exterior conductelor
iL lungimea conductei [m];
httH 54722422824 -numarul de ore in pasul de timp [h];
Pierderi ale sistemului de distributie a caldurii catre consumatori
mdi mda mLi
mK
WU i
Cm Cai htH
an
kWhQd
Subsol
Coloane
Racorduri
-
an
kWhQQQ demth
an
kWhQ hrh, caldura recuperata de la subsistemul de incalzire: coloane + racorduri
accedistributicoloanerwh QQQ , caldura recuperata de la subsistemul de preparare a a.c.c. pe
perioada de incalzire .
an
kWhQQQ accedistributiacccoloanerwh ,, conform calcul apa calda
an
kWhQQQQQ rwhhrhthhfh ,
Emisia de CO2
an
kgfWfQfQE coilicowlwfcohlhfco 2,,2,,,2,,,2
2,2, cowcoh ff
kWh
kg - factorul de emisie stabilit conform tabelului 1.13 i 1.14.
Tabel 1.13. Emisii de CO2 la utilizarea combustibililor convenionali
Combustibil Factor emisie CO2
(kg/kWh)1
Carbune 0,342
Combustibil lichid 0,270
Gas 0,205
Lemn 0,036
Termoficare 0,24
1) Valoare pentru cea mai mica Pci
kWh
kgff cohcoi 09,02,2, factorul de emisie electricitate stabilit conform tabelului
1.14.
Tabel 1.14. Emisiea de CO2 la utilizarea electricitii
Electricitate Factor emisie CO2 (kg/kWh)1
Medie anuala 0,09
Iarna extrema 0,557
nclzire 0,224
1) Valoare aplicat n Frana Indicele de emisie echivalent CO2
inc
coco
A
EI 22
anm
kgCO2
2
-
Producerea si utilizarea apei calde de consum
Se va face calculul necesarului de energie corespunztor instalaiilor de alimentare cu ap
cald de consum din cldiri, realizandu-se:
- calculul necesarului de energie aferent consumului de ap cald, pentru o zon
sau pentru o cldire avnd o anumit destinaie, Qac;
- calculul pierderilor de energie pe traseele distribuiei i recirculrii pentru
alimentarea cu ap cald, Qac,p,d;
- calculul pierderilor de energie corespunztoare sursei de producere a cldurii;
stocrii (acumulrii) sau furnizrii cu intermiten a apei calde de consum, Qac,p,s i
Qac,p,g.
Necesarul de cldur pentru prepararea apei calde de consum efectiv utilizate:
Qac =
n
i 1
* c * Vac * ( ac - ar ) [J]
n care:
densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );
c cldura specific a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);
Vac volumul necesar de ap cald de consum pe perioada considerat [m3];
ac temperatura de preparare a apei calde [oC];
ar temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de
consum [oC];
i 1, n reprezint indice de calcul pentru categoriile de consumatori.
Vac = a x Nu / 1000 [ m3 ]
n care:
a necesarul specific de ap cald de consum, la 60 oC [m3], pentru unitatea
de utilizare/folosin, pe perioada considerat;
Nu numrul unitilor de utilizare / folosin a apei calde de consum
(persoane etc)
Valorile pentru a i Nu depind de:
- tipul i destinaia cldirii; - tipul activitii desfurate n cldire; - tipul activitilor, pe zone ale cldirii, atunci cnd n cldire exist mai multe
activiti care difereniaz volumele de ap cald consumate n cldire;
- standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numrul de stele pentru hoteluri sau categoria restaurantelor.
Anexa II.3.A
(informativ)
-
Tabel A.1 - Necesarurile specifice de ap cald n funcie de destinaiile cldirilor
Nr. Destinaia cldirii Necesar specific a , l
crt. ap cald de consum
de 600C
1 Cldiri de locuit (pentru o persoan pe zi)
a) n cazul preparrii centrale a apei calde de consum 75
b) n cazul preparrii locale a apei calde:
- n cazane funcionnd cu gaze sau n nclzitoare electrice 60
- n cazane funcionnd cu lemne,crbuni sau combustibil
lichid
55
2 Cldiri pentru birouri (pentru un funcionar pe schimb) 5
Not:
1. Datele din tabelul A1 se iau n considerare la calculul necesarului de cldur i de
combustibil pentru prepararea apei calde de consum i la stabilirea capacitii
rezervorului de acumulare (pentru ap rece i ap cald de consum).
2. Necesarurile specifice de ap din tabel pot fi reduse dac se prevd msuri de reducere
a pierderilor i a risipei de ap.
Valorile pentru a i Nu depind de:
- tipul i destinaia cldirii; - tipul activitii desfurate n cldire; - tipul activitilor, pe zone ale cldirii, atunci cnd n cldire exist mai multe
activiti care difereniaz volumele de ap cald consumate n cldire;
- standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numrul de stele pentru hoteluri sau categoria restaurantelor.
Pierderile totale de cldur corespunztoare instalaiei de alimentare cu ap cald
de consum, Qac,p se exprim prin suma pierderilor de cldur al fiecrui sistem
component, dup cum urmeaz:
Qac,p = Qac,c + Qac,d + Qac,s [ J ]
n care:
Qac,c pierderea de cldur datorat furnizrii / utilizrii la consumator a apei calde la
temperatur diferit de temperatura nominal de calcul [ J ]
Qac,d pierderea de cldur pe conductele de distribuie [ J ];
Qac,s pierderea de cldur corespunztoare sistemelor de acumulare a apei calde de
consum [ J ];
Qac,c =
n
i 1
* c * Vac,c * ( ac,c - ar )
n care:
densitatea apei calde de consum[kg/m3] ( tabel 3.3 );
-
c cldura specific a apei calde de consum [J/kg K] (tabel 3.3);
Vac,c volumul corespunztor pierderilor i risipei de ap cald de consum pe
perioada considerat [m3];
ac,c temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum[oC];
ar temperatura apei reci care intr n sistemul de preparare a apei calde de
consum [oC];
i =1, n reprezint indicele de calcul pentru categoriile de consumatori.
Tabel 3.3 - densitatea i cldura specific a apei calde n funcie de temperatur
[oC] 5oC 10 oC 15 oC 40 oC 50 oC 55 oC 60 oC
[kg/m3] 999,9 999,7 999,1 992,2 988,0 985,6 983,2
c [J/(kg K)] 4200 4188 4184 4182 4182 4182 4183
n mod convenional, temperatura apei reci ar se consider egal cu 10 oC.
Pentru a ine seama de diferitele zone geografice se pot lua n considerare variaii locale
n funcie de categoria sursei, conform datelor din tabelul 3.4.
Tabelul 3.4 - Temperatura apei reci
Captare a apei din: Temperatura apei reci (oC), n lunile anului:
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Medie
Rauri de munte 5 8 9 11 12 13 14 14 13 11 9 7 10,5
Rauri de campie sau
lacuri
5 8 10 12 15 18 20 18 15 12 10 7 12,5
Puuri de mic
adancime
7 9 10 11 12 13 13 14 13 12 10 8 11,0
Puuri de medie
adancime
10 10 11 11 11 12 12 12 12 11 11 10 11,5
Temperatura de preparare a apei calde de consum se difereniaz fa de temperatura de
utilizare a apei calde; pentru preparare, se adopt temperaturi de 45-60 oC, iar pentru
utilizare, temperaturile se ncadreaz n intervalul 35 i 60 oC, dup cum urmeaz:
- pentru igien corporal 35 40 oC; - pentru splat / degresat 50-60 oC.
Temperatura de preparare a apei calde menajere este cuprins in intervalul 45-60 oC, n
funcie de poziia echipamentului de preparare n raport cu punctele de consum.
In scopul definirii unei date comparabile de calcul, se va folosi ca temperatur
nominal de preparare a apei calde de consum, temperatura de 60 oC.
Volumul de ap cald de consum corespunztor pierderilor i risipei de ap, Vac,c:
Pierderile de ap cald de consum se pot estima i cu ajutorul unor coeficieni de
calcul, astfel nct volumul real de ap cald necesar consumului este determinat de
valoarea teoretic a volumului de ap cald amendat de coeficieni supraunitari, care
majoreaz valoarea teoretic, n funcie de timpul de ateptare pentru furnizarea, la
-
punctele de consum (datorit lipsei sistemelor de recirculare a apei calde i datorit strii
tehnice a armturilor)
21ac,ac VV ffV cac [m3];
Se pot adopta urmtoarelor valori pentru coeficienii f:
- f1 = 1, 30 pentru obiective alimentate n sistem centralizat , fr recirculare - f1 = 1, 20 pentru obiective alimentate n sistem local centralizat - f1 = 1, 10 pentru obiective alimentate n sistem local - f2 = 1, 10 pentru instalaii echipate cu baterii clasice - f2 = 1, 05 pentru instalaii echipate cu baterii monocomand
n care:
f1 depinde de tipul instalaiei la care este racordat punctul de consum
f2 depinde de starea tehnic a armturilor la care are loc consumul de ap cald
Pierderea de cldur aferent unei conducte i de ap cald de consum se calculeaz cu
relaia:
ztLUQ acambidacmiiidac ,,,,, 1000/1 12 [kWh/an]
n care:
iU coeficientul specific de pierderi de cldur pe unitatea de lungime de conduct
[W/m K]; Tabelul I.3 din MC001 II-3, Anexa II3.I. pag. 205
iL lungimea conductei i [m];
m,ac,d,i temperatura medie a apei in conducta respectiv [oC]; 60 oC
amb temperatura aerului ambient din zona de amplasare a conductei [oC]; tsb
tac durata de furnizare a apei calde de consum, respectiv intervalul de timp pentru
care se face evaluarea [zi/lun];
z timpul efectiv de furnizare a apei calde [ore/zi].
Tabelul I.3 - Coeficieni specifici de pierdere de cldur pentru sisteme de distribuie a
apei calde de consum.
Amplasare
conducte Descriere
Diametrul
exterior al
conductei
neizolate [mm]
Coeficient
specific de
pierdere de
cldur U
[W / mC]
Sis
tem
e
rea
liza
te
in
per
ioa
da
19
50
-
19
79
Aparente
neizolate
Conducte din oel
sau cupru
D < 18 0, 6
18 < D < 35 1, 0
35 < D < 64 2, 0
64 < D 3, 0
-
ngropate in
perete exterior
neizolat
Conducte din oel,
cupru sau material
plastic
1, 4
ngropate n
perete exterior
izolat
Conducte din oel,
cupru sau material
plastic
1, 0
Aparente izolate
Conducte izolate cu
vat mineral i
manta metalic.
0, 4
Sis
tem
e re
ali
zate
in
per
ioa
da
19
80
p
reze
nt
ngropate in
perete exterior
neizolat
Conducte din oel,
cupru sau material
plastic
0, 8
ngropate n
perete exterior
izolat
Conducte din oel,
cupru sau material
plastic
1, 0
Conducte izolate
Grosime
izolaie e = 1 / 2
estandard
Conducte amplasate
pe perei i tavan 0, 3
Conducte izolate
Grosime
izolaie e =
estandard
Conducte amplasate
n zone nenclzite 0, 2
Conducte izolate
Grosime
izolaie e = 2
estandard
mbuntirea
eficienei energetice 0, 15
Pentru ntreaga instalaie de distribuie, pierderea de cldur total se va calcula prin
nsumarea pierderilor de cldur aferente tronsoanelor de calcul componente:
i
id,ac,dac, Q Q [kWh/an]
-
Pierderi ale sistemului de distributie a apei calde menajere catre consumatori
D (m) mLi Ui [W/mK]
Cm Cai tac [zi/luna] Qac,d
(kWh/an)
tINC
(zile/an)
Qac,d
(kWh/an)
Subsol
Coloane
Racorduri
Pierderile de caldura recuperate ale conductelor de apa calda de consum calculate pentru
perioada de incalzire:
an
kWhQQQ accedistributiacccoloanerwh ,,
Cantitatea anual de cldur disipat prin mantaua boilerului amplasat n subsolul
unei cldiri existente (ntr-un spaiu rece) se determin cu relaia:
)(
10,0
001,0, ambacbh
iz
iz
m
m
Latsac n
SQ
, [kWh/an] (3.15)
n care:
LatS - suprafaa lateral a acumulatorului [m2]
m - grosimea peretelui acumulatorului (metal) [m]
m - conductivitatea termic a peretelui [W/mK]
iz - grosimea medie a izolaiei [m]
iz - conductivitatea termic a izolaiei, n funcie de starea acesteia [W/mK]
khn - numrul mediu de ore de livrare a apei corespunztoare pentru fiecare lun k din
sezonul de nczire [h/lun]
acb - temperatura medie a apei n acumulatorul de ap cald de consum, determinat cu
relaia:
070,0 acacb , (3.16)
unde 0ac reprezint temperatura de preparare a apei calde de consum, n seciunea de
ieire din echipamentul de stocare; se consider Coac 60550 .
Consumul anual de cldur pentru prepararea apei calde de consum:
Qacc= Qac+Qac,p
Observatie: Transformarea din J in kWh/an se face impartind valoarea in J la 3,6 * 106.
A.2 Consumul specific mediu anual de energie electric pentru iluminat
Acesta se face conform Metodologie partea a II-a-4 (Calculul consumului de energie i
eficientizarea energetic a sistemelor de iluminat interior)
Acesta se face conform Metodologie partea a II-a-4 (Calculul consumului de energie i
eficientizarea energetic a sistemelor de iluminat interior)
10006
nu
ilum
PtAW ankWh/ unde:
-
ONODDu FtFFtt
nP - puterea instalat;
Dt - timpul de utilizare al luminii de zi n funcie de tipul cldirii (tabel 1, Anexa
II.4.A1)
Nt - timpul n care nu este utilizat lumina natural (tabel 2, Anexa II.4.A1)
DF - factorul de dependen de lumina de zi ( tabel 2 Anexa II.4.A1) care depinde de
sistemul de control al iluminatului din cldire i de tipul de cldire.
OF - factorul de dependen de durata de utilizare (tabel 3 Anexa II.4.A1)
A - aria total a pardoselii folosite din cldire 2m .
Numrul 6 din relaia de calcul reprezint anmkWh //1 2 (consumul de energie estimat
pentru ncrcarea bateriilor corpurilor de iluminat de siguran) la care se adaug
anmkWh //5 2 (consumul de energie electric pentru sistemul de control al iluminatului).
Racire/Climatizare
Calculul necesarului de energie pentru racire, s-a realizat conform Metodologiei Mc001
PII- 2:
Calculul preliminar al temperaturii de echilibru - efectuat pentru o zi medie din
luna mai
Qsurse,z=Qs+Qint Qint - cldura degajat de sursele interioare , [MJ];
QS - cldura provenit de la soare , [MJ].
Tabelul 2.8 Fluxul de cldur de la surse interioare, pentru cldiri nerezideniale
Tip cldire Oameni
(W/pers)
Iluminat
(W/m2)
Echipamente
(W/m2)
Birou de proiectare 155 22 7
Birou informatic 130 9 35
Birou personal de
conducere 130 12 7
Sal de calculatoare 130 9 350
Sal de conferine 130 9 5
Hol 130 5 5
Birou 130 15 16
Restaurant 150 20 3
2.14.4. Aporturi de caldura solare (conform II.2.4.10 din MC001/II-2)
- energie solara patrunsa in zona de calcul, prin elemente
perimetrale exterioare ale cladirii
-
o -radiatia solara totala pe perioada de calcul, pentru fiecare
orientare
o -factor de reducere a aporturilor solare datorita umbririi prin
elemente exterioare, a ariei de captare efectiva corespunzatoare suprafetei k
o -aria de captare efectiva a suprafetei k, pentru o orientare si un
unghi inclinat dat
Aria de captare efectiv a radiaiei solare pentru elemente opace
pppcer AUFAsk
o - factor de corecie ce ine cont de schimbul de cldur prin radiaie al
peretelui ctre bolta cereasc, [m2K/W];
o - coeficient de absorbie a radiaiei solare de ctre elementul opac
considerat;tabel 3.3 pag25 NP048
o - aria totala a peretelui considerat de calcul, [m2];
o =1, [m2K/W];
o - coeficientul global de transfer termic al peretelui, determinat conform
Partea I aMetodologiei , [W/m2K];
o psp
cercer
I
tF
,
1
(2.45)
n care :
cer fluxul de cldur unitar datorat transferului de cldur prin radiaie ctre
bolta cereasc, [W/m2] ;
cereerfcer hF , ( hr,e = 5 W/m2K, cere = 11K).
Ff factor de form dintre elementul opac i bolta cereasc (1 pentru teras orizontal
deschis, nemascat de vreun element constructiv, 0,5 pentru un perete exterior ne
mascat) ;
Is,P radiaia solar total integrat (energia solar) la nivelul elementului opac, [MJ/m2 ] ;
t perioada de calcul, [Ms] ;
Determinarea ariei de captare efectiva a radiatiei solare pentru elemente opace
Tip Orientare
Ap [m2]
Fcer [m2K/W]
ap
[W/m2K]
Rp,se [m2K/W]
Up [W/m2K]
Asp [m2]
PE S 335.88 0.6470 0.70 1 1.84 152.12
-
PE E 743.79 0.4908 0.70 1 1.86 255.53
PE V 756.25 0.4908 0.70 1 0.52 70.11
TE O 377.30 0.6226 0.67 1 0.74 157.38
Aporturi solare pe orientari pt elem opace
Orientare Asnj [m2] Isj [MJ/m2] Qsj [MJ]
PE S
PE E
PE V
TE O
TOTAL
2.14.1. Stabilirea perioadei de racire
Durata sezonului de racire s-a determinat grafic.
tH
Q zsurseiemz
,1
- temperatura interioara de calcul pentru climatizare
energia de la soare si surse interioare ,
calculate pentru o zi medie din luna mai (inceput de sezon de racire)conform II.2.4.9
si II.2.4.10 din MC001/II-2.
H =HT+Hv- coeficientul total de pierderi/aporturi de caldura al incaperii (de la
incalzire)
- durata unei zile
1 - factor de utilizare a pierderilor de caldura
1=a/(a+1) a=ao+/0
= constanta de timp a cldirii T
m
H
C 6,3* [h]
Tabelul 2.9: Valorile parametrului numeric 0 si ale constantei de timp de referin 0
Tipul de cldire referitor la funcionarea sistemului de
rcire R0 R0 [ore]
I Cldiri rcite continuu (mai mult de 12 ore pe
zi): cldiri rezidentiale, hoteluri, spitale, locuine
- metoda lunar - metoda sezoniera
1,0
0,8
15
30
II Cldiri rcite numai pe parcursul zilei (mai puin
de 12 ore/zi): coli, birouri, sli de spectacole,
1,0
15
-
magazine
Determinarea perioadei de racire
26 mai - 9 septembrie
Valori conventionale
Luna i [ C ] t [ zile ] e temperatura medie [ C ] emz [C ]
15-ian 25 0 -2.4 17.84
15-feb. 25 0 -0.1 17.84
15-mar. 25 0 4.8 17.84
15-apr. 25 0 11.3 17.84
15-mai 25 6 16.7 17.84
15-iun 25 30 20.2 17.84
15-iul 25 31 22.0 17.84
15-aug. 25 31 21.2 17.84
15-sep. 25 9 16.9 17.84
15-oct. 25 0 10.8 17.84
15-nov. 25 0 5.2 17.84
15-dec. 25 0 0.2 17.84
107 zile de racire
Necesarul de energie pentru racirea cladirii:
Qsurse,R - energia totala furnizata de sursele de caldura, in situatia racirii cladirii [MJ]
QTr,R - energia totala transferata intre cladire si mediul exterior, in situatia racirii cladirii [MJ]
-
R - factorul de utilizare a pierderilor de caldura, in situatia racirii
2.14.2. Calculul transferului de caldura prin transmisie si ventilare HT si HV
caldura totala transferata
Transferul de caldura prin transmisie
HT- coeficient de transfer termic prin anvelopa exterioara a cladirii
- temperatura interioara de calcul pentru climatizare
t- numar ore racire[h]
e=em
Transferul de caldura prin ventilare
o HV- coeficient de pierderi termice prin ventilare [W/k]
o - temperatura interioara de calcul pentru climatizare
o t- numar ore racire[h]
intr=em
2.14.3 Degajari de caldura de la surse interioare
k l
lncsurselksursesurse QbQQ ,,, *1 (2.35)
n care:
tQ
t
lncmedsurselncsurse
kmedsurseksurseQ
,,,,,
,,,
unde:
Qsurse energia furnizat de sursele interioare de cldur n timpul lunii
considerate, [MJ];
Qsurse,k energia furnizat de sursa k n spaiul climatizat, n timpul sezonului sau
lunii considerate, [MJ];
Qsurse,nc,l energia furnizat de sursa interioar l dintr-un spaiu adiacent neclimatizat,
n timpul sezonului sau lunii considerate, [MJ];se poate neglija
bl factor de reducere al efectului sursei interioare l din spaiul adiacent
neclimatizat,
kmedsurse ,, fluxul de cldur mediu degajat de sursa interioar k, obinut pe baza
datelor definite la 2.4.9.2, [W];
-
lncmedsurse ,,, fluxul de cldur mediu degajat de sursa interioar l, aflat n spaiul
adiacent neclimatizat, obinut pe baza datelor definite n 2.4.9.2 , [W];
t durat perioadei de calcul (luna sau sezon), conform Anexei II.2.A, [Ms];
Fluxul total de cldur datorat surselor interioare se scrie:
procVricacmileapocsurse ,,, (2.36)
n care:
surse fluxul de cldur total datorat surselor interioare, cedat ncperii
climatizate, [W];
oc fluxul de cldur cedat de ocupanti, cf. ANEXA II.2.D [W];
eap, fluxul de cldur cedat de aparatura electric, cf. ANEXA II.2.D., [W];
il fluxul de cldur cedat de iluminat, cf. ANEXA II.2.D., [W];
cacm fluxul de cldur cedat de instalaiile de ap cald menajer i canalizare,
cf. 2.4.9.2.3 i cap.3, [W];-pot fi neglijate
VRI ,, fluxul de cldur cedat de instalaiile de nclzire, rcire i ventilare, cf. 2.4.9.2.4., [W]; pot fi neglijate
proc fluxul de cldur cedat de procese tehnologice i prepararea hranei, cf.
2.4.9.2.5., [W];-nu este cazul
2.14.4 Aporturi de caldura solare
Ca la incalzire pentru ferestre.
Valori medii ale intensitatii radiatiei solare pentru perioada de racire
Luna Zile Intensitatea radiatiei solare [W/m2]
S V E N O
Ianuarie 0 76.7
111.29
30.9
77.15
13.6
77.15
13.6
71.25
49.6
217.50
Februarie 0 106.9 53.9 20.7 20.7 85.00
Martie 0 103.5 65.9 30 30 124.80
Aprilie 0 94.8 76 39.6 39.6 167.20
Mai 6 91.6 74.9 65.9 65.9 205.60
Iunie 30 96.8 79.6 76.9 76.9 233.50
Iulie 31 94.9 72.2 70.1 70.1 200.80
August 31 138.1 78 73.8 73.8 233.20
Septembrie 9 136.8 84.6 51.2 51.2 175.50
Octombrie 0 125.7 66 25.2 25.2 114.20
Noiembrie 0 73.3 33 15.3 15.3 54.20
Decembrie 0 68.9 27.3 11.7 11.7 41.30
Aporturi solare pe orientari pt elem vitrate
Orientare Asnj [m2] Isj [W/m2] Qsj [W]
S 35.60 111.29 3962.26
E 55.77 77.15 4302.36
-
V 51.26 77.15 3954.45
TOTAL 12219.07
Pentru pereti ca mai sus cu t
2.14.5. Determinarea factorului de utilizare a pierderilor de caldura
t R/t 0R - parametru adimensional ce depinde de constanta de
timp a cladirii pentru racire
Se recalculeaza perioada d eracire:
Durata sezonului de racire s-a determinat grafic.
H
Q zRsurseRTriem
,,
Si se determina perioada reala de racire.
Apoi se reia de la pct. 2.14.2 in final calculandu-se
Ventilare
Consumul de energie pentru vehicularea aerului se bazeaz pe calculul consumului
specific de energie electric. Consumul specific de energie electric se determin pentru
fiecare ncpere sau grup de ncperi cu aceeai destinaie. Consumul total de energie
electric pentru vehicularea aerului dintr-un sistem de ventilare se obine prin nmulirea
consumului specific cu suprafaa total a spaiilor ventilate din cldire:
Qvt = Qv S
Relaia de calcul pentru consumul specific de energie electric al motoarelor
ventilatoarelor din cadrul sistemelor de ventilare este:
1000/hvv NPQ (kWh/m2,an)
unde:
Qv consum specific de energie electric al ventilatorului (kWh/m2,an)
3600
'
vv
VpP
(W/m2)
Pv putere electric specific pentru antrenarea ventilatorului (W/m2)
p pierderea de presiune din sistem (Pa) valoarea luat n calcul este valoarea
medie ntre dou schimburi ale filtrului de praf
V debit volumic specific de aer (raportat la suprafaa ncperii, m3/m2,h)
-
v eficiena ventilrii (pentru ntregul sistem de climatizare)
Nh numr de ore de funcionare la sarcin nominal (h/an) valoarea se
consider conform datelor de funcionare ale sistemului de ventilare; valorile indicate sunt
date n Anexa II.2.K.
Observaii :
1) Dac nu sunt date disponibile privind pierderea de presiune i eficiena
ventilrii, puterea electric specific se determin conform relaiei:
Pv = PspV (W/m2)
unde:
pPsp
(W/m3/h)
Psp putere specific ventilator (W/m3/h)
- randament ventilator
Valorile indicate pentru puterea specific a ventilatorului (pentru ntregul sistem
de climatizare) sunt date n Anexa II.2.L n funcie de tipul instalaiei (destinaia
ncperii) i eficiena energetic a instalaiilor.
2) Numrul de ore de funcionare la sarcin nominal este echivalat cu o valoare
energetic echivalent astfel nct pentru numrul de ore de funcionare la sarcin parial
trebuie s se in cont de raportul dintre puterea electric specific la sarcin redus i cea
la sarcin nominal pentru a obine o mrime echivalent. Dac nu sunt disponibile date
privind funcionarea n sarcin redus i eficiena energetic pentru aceasta, se recomand
utilizarea valorilor din Anexa II.2.K.
B. Elaborarea Certificatului Energetic al cladirii in starea sa actuala.
1. Penalizarile acordate cladirii.
Se determina penalizarile conform cap. III.3.4.5 din Metodologie partea a III-a. Se cere
discernamant la acordarea penalizarilor si nu este obligatoriu ca la toate cele 12 pozitii
mentionate de normativ sa se acorde cate o penalizare (ex. pentru o cladire individuala nu
se va penaliza lipsa contoarelor de caldura, daca aceasta este dotata cu sursa proprie de
caldura etc.). Se determina valoarea p0 conform relatiei (II.4.2) din Metodologie partea
a III-a.
2. Notarea energetica a cladirii.
2.1 Se determina NOTA energetica a cladirii in starea sa actuala cu relatia (II.4.1) din
Metodologie partea a III-a, in care valoarea qT se refera la suma utilitatilor termice care se
aplica la cladirea analizata (in general pentru cladiri de locuit: incalzirea spatiilor,
prepararea apei calde si iluminat) exprimate sub forma consumurilor specifice de caldura
[kWh/m2an].
anmkWhqpqpentru
anmkWhqpqpentruBpqBN
TmoT
TmoToT
2
2
21
/,100
/,exp (II.4.1)
n care:
-
B1, B2 - coeficieni numerici determinai din tabelul II.4.2 n funcie de cazul de
ncadrare a cldirii din punct de vedere al utilitilor existente conform
tabelului II.4.1,
po - coeficient de penalizare a notei acordate cldirii funcie de gradul de utilizare a
energiei n raport cu nivelul raional, corespunztor normelor minime de igien
i ntreinere a cldirii i instalaiilor interioare, determinat conform cap. II.4.5,
qTm - consumul specific anual normal de energie minim, obinut prin nsumarea
valorilor minime din scalele energetice proprii utilitilor existente / aplicabile,
conform fig. II.4.1.
2.2 Se incadreaza valorile PEC in clasele energetice (fig. II.4.1, cap. III.3.4.2 din
Metodologie partea a III-a);
2.3 Se determina PEC a cladii de referinta, cu referire la utilitatile termice aplicabile,
conform cap. III.3.4.6 din Metodologie partea a III-a.
Cldirea de referin reprezint o cldire virtual avnd urmtoarele caracteristici
generale, valabile pentru toate tipurile de cldiri considerate conform Prii a III-a a
Metodologiei :
a) Aceeai form geometric, volum i arie total a anvelopei ca i cldirea real; b) Aria elementelor de construcie transparente (ferestre, luminatoare, perei exteriori
vitrai) pentru cldiri de locuit este identic cu cea aferent cldirii reale. Pentru
cldiri cu alt destinaie dect de locuit aria elementelor de construcie transparente
se determin pe baza indicaiilor din Anexa A7.3 din Metodologia de calcul al
performanei energetice a cldirilor Partea I-a, n funcie de aria util a pardoselii
incintelor ocupate (spaiu condiionat);
c) Rezistenele termice corectate ale elementelor de construcie din componena anvelopei cldirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform
Metodologie Partea I, cap 11, tab. 11.4.
d) Valorile absorbtivitii radiaiei solare a elementelor de construcie opace sunt aceleai ca n cazul cldirii reale;
e) Factorul optic al elementelor de construcie exterioare vitrate este = 0,26;
f) Factorul mediu de nsorire al faadelor are valoarea corespunztoare cldirii reale; g) Numrul de schimburi de aer din spaiul nclzit este de minimum 0,5 h-1,
considerndu-se c tmplria exterioar este dotat cu garnituri speciale de
etanare, iar ventilarea este de tip controlat, iar n cazul cldirilor publice / sociale,
valoarea corespunde asigurrii confortului fiziologic n spaiile ocupate (cap. 9.7
Metodologie Partea I);
h) Sursa de cldur pentru nclzire i preparare a apei calde de consum este, dup caz:
- staie termic compact racordat la sistem districtual de alimentare cu cldur, n cazul cldirilor reale racordate la astfel de sisteme districtuale,
- central termic proprie funcionnd cu combustibil gazos (gaze naturale sau GPL) i cu preparare a apei calde de consum cu boiler cu acumulare, pentru
cldiri care nu sunt racordate la un sistem de nclzire districtual;
-
i) Sistemul de nclzire este de tipul nclzire central cu corpuri statice, dimensionate conform reglementrilor tehnice n vigoare;
j) Instalaia de nclzire interioar este dotat cu elemente de reglaj termic i hidraulic att la baza coloanelor de distribuie (n cazul cldirilor colective), ct i la nivelul
corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de nclzire este dotat cu repartitoare
de costuri de nclzire;
k) n cazul sursei de cldur centralizat, instalaia interioar este dotat cu contor de cldur general (la nivelul racordului la instalaiile interioare) pentru nclzire i
ap cald de consum la nivelul racordului la instalaiile interioare, n aval de staia
termic compact;
l) n cazul cldirilor de locuit colective, instalaia de ap cald este dotat cu debitmetre nregistratoare montate pe punct de consum de ap cald din
apartamente;
m) Randamentul de producere a cldurii aferent centralei termice este caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid n instalaiile interioare;
n) Conductele de distribuie din spaiile nenclzite (ex. subsolul tehnic) sunt izolate
termic cu material caracterizat de conductivitate termic iz 0,05 W/mK, avnd o
grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
o) Instalaia de ap cald de consum este caracterizat de dotrile i parametrii de funcionare conform proiectului, iar consumul specific de cldur pentru prepararea
apei calde de consum este de 1068 . NP / Anc [kWh/man], unde NP reprezint
numrul mediu normalizat de persoane aferent cldirii certificate, iar Anc reprezint
aria util a spaiului nclzit / condiionat;
p) n cazul n care se impune climatizarea spaiilor ocupate, randamentul instalaiei de climatizare este aferent instalaiei, mai corect reglat din punct de vedere aeraulic i
care funcioneaz conform procesului cu consum minim de energie;
q) n cazul climatizrii spaiilor ocupate, consumul de energie este determinat n varianta utilizrii rcirii n orele de noapte pe baza ventilrii naturale / mecanice
(dup caz);
r) Nu se acord penalizri conform cap. II.4.5 din normativul de fa, p0 = 1,00.
2.4 Se elaboreaza Certificatul Energetic conf. modelului din Anexa 8 din Metodologie
partea a III-a si se insoteste de Fisa de informatii.
C. Auditul energetic al cladirii.
Se vor propune minim trei solutii tehnice de crestere a PEC existente care vizeaza atat
anvelopa cat si instalatiile termice. Va veti orienta si in functie de notele din CE asupra
solutiilor cu impact semnificativ asupra PEC.
Solutiile tehnice pot fi de tipul: izolare termica elemente de anvelopa supraterane( izolare
planseu din pod, izolare planseu peste subsol sau ganguri de trecere, schimbare vitraj in
zona principala (cu mentinerea valorii ratei de ventilare in limita admisa de min. 0.5
sch/h), izolare terasa etc.) si remedierea izolatiei termice a conductelor de apa clada,
inlocuirea cazanelor, introducere de armaturi eficiente pentru apa calda, dotarea cu
debitmetre individuale pe racordurile de apa calda, contorizarea caldurii etc. pentru
instalatiile termice.
Veti compune minim trei pachete de solutii (combinarea solutiilor primare) si veti
determina pentru fiecare pachet in parte PECj in care j este numarul de ordine al
-
pachetului de solutii. In cazul izolarii termice veti relua procedura de determinare a
rezistentelor termice corectate pe care ati utilizat-o in cazul cladirii actuale.
Analiza eficientei economice a pachetelor de solutii se face in conformitate cu cap. III.2.3
din Metodologie partea a III-a. Indicatorii cei mai importanti sunt: NR durata de
recuperare a investitiei suplimentare, determinata prin rezolvarea ec. (I.3.8) din cap.
III.2.3 din Metodologie partea a III-a si costul energiei economisite cu relatia (I.3.9). Se
accepta numai solutii in care NR
-
CE reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicrii proiectelor de
modernizare energetic la nivelul anului de referin, [Euro/an]:
kkE EcC k (I.3.5)
n care
Ek - reprezint economia anual de energie k estimat, obinut prin implementarea
unei msuri de modernizare energetic, [kWh/an],
ck - reprezint costul actual al unitii de energie k, [Euro / kWh].
Condiia ca o investiie n soluia de modernizare energetic s fie eficient este
urmtoarea: 0VNA )m(
respectiv:
E
)m(
C
CAcareinAX
Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de
modernizare energetic, NR, se determin prin nlocuirea duratei de via estimat cu NR
ca valoare necunoscut n relaia (I.3.4) explicitat conform relaiei (I.3.1), i prin
punerea condiiei de recuperare a investiiei: 0VNA )m( :
0i1
f1EcC
k
1k
tN
1t
kkk)m(
R
Costul unitii de energie economisit prin implementarea proiectului de modernizare
energetic a unei cldiri existente (sau costul unui kWh economisit) se determin cu
relaia:
EN
Ce
m
)( , [Euro/kWh]
n ceea ce privete investiia suplimentar C(m) , proiectat la nivelul anului 0
beneficiarul de investiie dispune de ntreaga sum la momentul 0, caz n care VNA,
corespunztoare investiiei, coincide cu valoarea C(m);
a) Analiza eficienei economice referitoare la nlocuirea ferestrelor simple cu
ferestre termorezistente cu tmplrie din PVC
Relaia de determinare a costului pentru modernizarea tmplriei exterioare este
urmtoarea:
TET ACC [Euro]
n care
C reprezint costul unitar
TEA reprezint aria total a tmplriei exterioare,
C = 40 EUR/m2
-
TEA = 993 m2 (inclusiv usi exterioare)
CT = 39720 EUR = C(m)
k
kE0 XCCVNA k
n care: tN
1t
kk
i1
f1X
C0 =39720 Euro;
CE costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
CE= CE2 CE2= Qinc*c2= 2467696*0,0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an
CE=72056 EUR/an
f = 0,1; i = 0,04
X2 = 26.17
N = 20 [ani].
VNA = 1925301 EUR
k
kE)m()m( XCCVNA k
C(m) =39720 [Euro];
E2 = Q=(2467696-2171572) = 296123 kWh/an,
C2 = 0,0292 Euro / kWh
CE= c2* E2=8646,8 Euro/an
VNA(m)= 39720-8646,8 *26,17 = -186566 EUR
Cum VNA(m)
-
IZA reprezint aria total a pereilor care urmeaz a fi termoizolai, msurat la
exteriorul acestora = 14103 m2,
A reprezint costul unitar al materialului termoizolant (pe m2).
A = 20 Euro/m2;
CT = 282160 Euro
k
kE0 XCCVNA k
n care: tN
1t
kk
i1
f1X
C0 =282160 Euro;
CE costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referin [Euro/an];
CE2= Qinc*c2= 2467696*0,0292 EUR/kWh= 72056 EUR/an
CE=72056 EUR/an
f = 0,1; i = 0,04
X2 = 26.17
N = 20 [ani].
VNA = 656847 EUR
k
kE)m()m( XCCVNA k
C(m) =282160 [Euro];
E2 = Q2=2467696-2139874= 327822 kWh/an,
C2 = 0,0292 Euro / kWh
CE= c2* E2=9572 Euro/an
VNA(m)= 282160-9572*26,17 = 31650
Soluia nu este eficient din punct de vedere economic deoarece VNA(m)>0.
Durata de recuperare a investiiei suplimentare datorat aplicrii unui proiect de
modernizare energetic, NR, se obine prin rezolvarea ecuaiei:
0i1
f1EcC
k
1k
tN
1t
kkk)m(
R
Rezult: NR = 27,5 ani
Costul unitii de energie economisit:
EN
Ce
m
)(=0,043 Euro/kWh
n concluzie cea mai eficient din punct de vedere economic soluie de
modernizare energetic este inlocuirea ferestrelor simple cu ferestre termoizolante tip
termopan.