ENIGMA OTILIEI

ENIGMA OTILIEI

1. Timp si spatiu narativ:

Spatiu-Actiunea se desfasoara in mare parte in casa familiei Giurgiuveanu, pe strada Antim din Bucuresti

-incipitul, care prezinta venirea lui Felix pe strada Antim,la Mo Costache, cuprinde descrierea casei i arhitecturii acestora, de unde reiese ncadrarea personajelor in mediul social din care fac parte; prin arhitectura, reiese discrepana lumii n care va intra Felix: casele cu ferestre nalte , cu diverse elemente eclectice(romanice, gotice, greceti) contrasteaz cu natura materialelor din care au fost fcute. Acest lucru se aplic att strzii Antim din capital, ct i interiorului -Se descrie grdina casei, foarte slbatic,nengijit,, jungla-casa lui Pascalopol este situat pe Calea Victoriei n centru, unde se observ un rafinament n gusturi i decotaiuni interioare, la o analiza atenta observam aceeasi copii in capatul scarilor, insa aici fiind confectionati din marmura( statutul social avansat-moia din Brgan a lui Pascalopol este asemanatoare ca stil cu casa din capitala-escapadele la Paris ale Otiliei nu sunt descrise, se precizeaz doar o strad oarecare; spaiul insa contrasteaz cu mahalaua din Bucureti, mai ales prin invidia familiei Tulea se ridica acest spatiu parizian la un rang superior-mahalaua este descris prin vizita lui Felix la Weissmann

-casa familiei Tulea, chiar lng casa Giurgiuveanu, prin contrast, este foarte curat, plina de picturile lui Simion i Titi-camera Otiliei, un spaiu feminin,mirosind a parfum, reflect personalitatea Otiliei; (Felix obisnuieste sa stea in camera acesteia pentru a fi aproape de ea) Timp:

-nceputul aciunii este clar specificat, exact, realist nceputul lui iulie 1909, cu puin nainte de orele zece

-pe parcurs apar diveri indici temporali care marcheaz trecerea timpului, precum nume de luni: la nceputul lunii august, pe toamn trziu, martie

-din vrsta lui Felix deducem durata aproximativ a aciunii: la nceput acesta are n jur de 18 ani, apoi, n penultimul capitol, Felix atinge majoratul, artnd durata aproximativ de 3-4 ani

-apar evocri ale unor amintiri din copilria lui Felix, viaa de dinainte de a ajunge la Bucureti: moartea mamei, amintiri ale colegilor(intoarcerea in trecut) -finalul apare distanat n timp de restul aciunii: Felix nu a mai vzut-o pe Otilia niciodat, trecuse i rzboiul, el devenise medic ilustru, medic Universitar,Otilia din fotografie nu seamn cu Otilia pe care o cunotea el (aceeai ide de trecere ireversibil a timpului, ntmplrile fiind cele care o schimba pe Otilia)

2. Actiunea:

Expoziiunea

-prezentarea cadrului spaial(strada, casa) i a personajelor principale ( Otilia, Costache) dar i familia Tulea.

Intriga

-sosirea lui Felix.

Desfurarea aciunii

-apariia lui Pascalopol care venea zilnic n casa lui Giurgiuveanu.

-mrturisirea dragostei lui Felix fa de Otilia.

-Stnic se cstorete cu Olimpia cu care traia in concubinaj.

-Felix aplic la facultatea de medicin.

-Aglae sora lui Costache se ceart cu Otilia pe care o numete vntoare de avere.

-Plecarea Otiliei i a lui Pascalopol la Paris declaneaz o relaie amoroas ntre Felix si Georgeta, o femeie uoar.

-Simion, soul Agllaei se mbolnvete.

- Cei doi se ntorc de la Paris, iar Felix i reproeaz Otiliei c aceasta l-a trdat, ns Otilia reueste sa-l mbuneze din nou.

Punctul culminant

-mbolnvirea lui Costache strnete dorina morii acestuia din partea familiei, vnnd averea.

-n tot acest timp familia Tulea se mut n casa lui Costache, ncercnd s-i grbeasc moartea petrecnd si risipindu-i o parte din bunuri.

Deznodmnt

-moartea lui Costache.

-Stnic fur o parte din banii de sub salteaua lui Costache, ceilali fiindu-i dati Otiliei pe ascuns de ctre Costache, nainte de moartea sa.

-Pascalopol i Otilia pleac la Paris, unde se cstoresc ns n scurt timp acetia divoreaz, fata refcndu-i viaa cu un brbat din Buenos Aires.

-Felix devine un medic renumit.

-revenind pe strada Antim, Felix de abia recunoate casa lui Costache.

3. Caracterizarea lui Costache Giurgiuveanu:

A. Tipologie: personajul se ncadreaz n tipologia avarului Argumente:

Zgrcenia

Nu dorete s renune la avere nici mcar pe patul de moarte (nu i d lui Pascalopol toi banii pentru Otilia tiind c mai are anse s triasc)

l neal pe Felix (cumpr materiale pentru cas din banii lui; presupune c i d sume de bani pentru n timp ce Felix nu primete nimic)

Soia sa murise de suprare din cauza parvenitismului i avariiei lui Costache

B. Evoluia personajului

prima impresie este redat de momentul n care Costache evit s-i asume statutul de tutore al lui Felix, negndu-i identitatea personajul Costache Giurgiuveanu are o fire constant personalitatea i mentalitatea sa, parvenitismul par imposibil de schimbat (clipele tragice prin care trece, apropierea de moarte nu i diminueaz dorina de navuire) oscileaz ntre caracterul su de avar i iubirea sa pentru Otilia (dorete s i lase ei averea; ncepe s-i construiasc o cas; dorete s o adopte fiind mpiedicat de Otilia nsi) sfrete tragic, furtul banilor fiind cauza morii nu i atinge scopul de a-i oferi un viitor Otiliei lsndu-i ntreaga sum de bani ce i era destinatC. Caracterizarea direct

realizat de narator (trsturi fizice) : un omule subire i puin ncovoiat. Capul era atins de o calviie total, faa prea aproape spn i din aceast cauz ptrat. Buzele i erau ntoarse n afar i galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dini vizibil, ca nite achii de os

realizat de personaje (trsturi morale): Otilia: Papa este un om bun [] ns are ciudeniile lui. Trebuie s fii ngduitor cu el

Stnic: Mou e pezevenghi. E bogat putred, dar se ascunde. Nici nu poi ti bine ce are i ce n-areD. Caracterizare indirect Aspectul exterior al casei, arhitectura sugereaz intenia de a executa grandiosul clasic n materiale nepotrivite, n timp ce aspectul interior al casei prginite, aflate aproape n ruin (perei grosolan tencuii i zugrvii cu ablonul i cu mna , giurgiuvelele din lemn umflat i descleiat de cldur sau ploaie i bubos de vopsea cafenie) trimit ctre avariia personajului, dar i ctre un soi de parvenitism

Gesturile, blbielile, rguelile sunt arme de aprare, reacii provocate de teama personajului de a nu fi jefuit, de a nu fi nevoit s dea vreun ban cuiva

Avariia reiese i din inuta vestimentar a personajului (poart ciorapi de ln de o grosime fabuloas i plini de guri, unghiile netiate, ghete de gumilastic, ndragii largi de stamb colorat prini cu sfoar) Este dominat de frica de a-i pierde averea (ascunde banii n podea, i poart la el, n buzunare cusute)

Este nencreztor, dar extrem de uor influenabil (sora sa Aglae, anonima primit ce l sperie)

iubirea fa de Otilia este redat indirect de atitudinea sa (o sorbea din ochi i rdea din toat fiina spn cnd fata l prindea n braele ei lungi; dorete s o adopte; i construiete o cas tiind c e unicul mod n care nu i poate fi furat averea) este naiv, creznd pe oricine i asuma un anumit statut, care avea o anumit prestan (Pascalopol) sau, o anumit putere de convingere (Stnic, Aglae)

E. Relaia cu celelalte personaje

Otilia

O iubete chiar dac cei doi nu erau rude de snge

O ascult (cnd i cere s-i returneze banii lui Pascalopol, s nu mai mprumute de la Felix sau, s nu o mai primeasc pe Aglae n cas)

Nu ncearc s o influeneze sau s se intereseze de viaa ei amoroas (evit s o vad mpreun cu Felix; nu i cere s se mpace cu Pascalopol atunci cnd Felix determinase lipsa ntrevederilor ntre cei doi, dei ar fi dorit)

Felix

Profit de buntatea i naivitatea tnrului (i cere bani cu mprumut, realizarea listei false cu cheltuielile lui Felix)

Felix nu riposteaz nici mcar cnd afl c n tot acest timp a fost nelat, gndindu-se la condiia de sntate a btrnului i la Otilia

Pascalopol

Cei doi sunt prieteni; Costache are ncredere n el, lsndu-i o parte din suma de bani pentru Otilia

Are un respect extrem de mare pentru Pascalopol ascultndu-i sfaturile

Aglae/ Familia Tulea

Relaiile lui Costache cu familia sunt degradate i conflictuale

Costache depinde extrem de mult de Aglae, nu de puine ori lsndu-se influenat de sora sa, dar nu o pune mai presus de Otilia

Are o fric fa de sora sa

O urte pe Aurica

Stnic reprezint din punctul su de vedere un adevrat pericol i dei iniial pare s aib ncredere n el, spre final acesta realizeaz adevratele intenii i personalitatea lui Stnic

4. Caracterizarea Otiliei:Otilia este personajul principal al romanului,o tanara de optsprezece ani,fiica celei de-a doua sotii a lui Costache Giurgiuveanu.Acesta o creste ca pe propria fiica,insa nu o adopta.Otilia este vazuta de fiecare personaj in alta maniera si are raporturi diferite cu fiecare dintre acestia.

A.Tipologie

1.eternul feminin enigmatic

-niciodata nu isi dezvaluie identitatea

2.cocheta

-iubeste luxul

-este mereu gatita,ii place sa se aranjeze

B.EvolutiePe plan moral si sufletesc nu se poate evidentia o evolutie, intrucat ea ramane constanta pe tot parcursul romanului, excaptand sentimentele pentru Felix. Se poate observa insa o schimbare pe plan fizic.

-la inceputul romanului ea este prezentata ca o fata frumoasa, cocheta

"fata prea s aib 18-19 ani. Faa mslinie cu nasul mic i ochii foarte albatrii arat i mai copilroas ntre multele bucle i gulerul de dantel. ns n trupul subiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect, fr acea slbiciune supt i ptat a Aureliei, era o mare libertate de micri, o stpnire desvrit de femeie.

un cap prelung si tanar de fata,incarcat de bucle, cazand pana la umeri. Fata, subtirica, imbracata intr-o rochie foarte larga pe poale, dar stransa tare al mijloc si cu o

mare colereta de dantela pe umeri"

-la sfarsitul romanului observam ca trecerea anilor o imbatranesc

"o doamna foarte picanta,gen actrita intretinuta.""Femeia era frumoasa,cu linii fine,dar nu era Otilia,nu era fata nebunateca.Un aer de platitudine feminina stingea totul".

C.Caracterizare directa

a) Costache

-o iubeste ca si cum ar fi cu adevarat copilul lui

"fe-fetita mea"

b) Stanica

-o vede ca pe "o fata desteapta, cu spirit practic"-in acelasi timp ii face o imagine negativa, dorind sa o indeparteze de Pascalopol

"e tnr neexperimentat, azi se ntlnete cu un tnar, mine cu altul, o fat greete uor. n casa lor st un student de vrsta ei, pentru care se pare c are nclinaiuni... cumnata mea Aurica a vzut lucruri decisive, dar, ca domnioar, s-a sfiit s v comunice, de aceea am luat eu hotrrea s v scutesc de o decepie. nelegei, un om mai n vrst, chiar bogat nu poate lupta cu temperamentul aprins, poate prea aprins, al unei fete de nousprezece ani.

c) Aglae

-o considera "o zanatica", "o dezmatata, o stricata"-o vede ca o piedica in luarea averii lui Mos Costache.d) Aurica

-"o rivala pentru casatorie"

- e de prere c Otilia e ireat, caut numai brbai n vrst, bogai"

-o considera"destrabalata"

e) Pascalopol

-o considera foarte frumoasa,o doreste de sotie

-o priveste ca pe o artista

"E ca o randunica"

f) Felix

-fata exuberanta, admirabila, superioara

- o fat cuminte

g) colegii lui Felix

"Este cea mai elegant conservatorist. Nu s-atinge nimeni de ea.

h) autocaracterizare

-Ce sentimental sunt!

-Eu am un temperament nefericit: m plictisesc repede, sufr cnd sunt contrariat

- sunt foarte capricioas, vreau s fiu liber.

D.Caracterizare indirecta

1. descrierea camerei

Camera Otiliei o definete ntru lotul prin detaliile cu semnificaii caracteriale; "o mas de toalet cu trei oglinzi mobile i cu multe sertare, . (...) un scaun rotativ pentru pian", ceea ce ar putea fi interpretat ca sugestie pentru firea ei imprevizibil (motivul oglinzilor). Dezordinea tinereasc a lucrurilor aruncate amestecat peste tot (rochii, plrii, pantofi, jurnale de mod franuzeti, cri, note muzicale, ppui) trimit ctre exuberana juvenil, ctre un univers spiritual al "ascunziului feminin".

2.Relatiile cu celelalte personaje

a)Costache-il iubeste chiar daca nu este tatal ei adevarat

-are grija de el atunci cand este bolnav

-nu este interesata de averea batranului

edea acum cu o coaps pe marginea fotoliului btrnului, jucndu-i ca o pendul piciorul, n vreme ce cu mna stng mbria capul vdit mulumit al aceluia.

b)Stanica

-o place pe Otilia,insa aceasta il respinge

c)Aglae

-o dispreuiete vizibil i o bruscheaz cu vorbe ireverenioase.

- Cnd Titi ndrzni un gest erotic, care irit pe fat, Aglae se revolt nu asupra biatului, ci asupra ei: Nici nu a pus mna biatul pe ea. i dac ar fi pus, ce? Fete ca ea pentru asta sunt. S triasc discret cu bieii de familie, s-i fereasc de alte lucruri mai rele. Drept rezultat Otilia apru pe u cu coama mnioas, cu ochii ncrcai de fulgere.-Otilia nu ii poarta pica, iar la plecarea sa ii daruieste din lucrurile ei

d)Aurica

-ca si mama sa,o dispretuieste si nu ezita sa ii marturiseasca asta

e)Pascalopol

-intre Otilia si Pascalopol exista o atitudine reciproca de protectie si afectiune

-Otilia are gesturi materne fata de acesta

n vreme ce Aglae rentocmea jocul, Pascalopol contempla pe Otilia. Aceasta i potrivea acul cu perl din cravat, i scutura uor umerii, privindu-l cu o graioas , maternitate, mereu atrnat pe marginea scaunului.

-Pascalopol o iubeste pe Otilia si ii implineste toate poftele ei, Otilia casatorindu-se cu el, dar apoi acesta i-a dat libertate ea casatorindu-se cu un conte din Spania.

-Indragostit total de Otilia, Pascalopol o admira si o intelege, dar nici el nu poate descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, confirmandu-i lui Felix in finalul romanului: "A fost o fata delicioasa, dar ciudata. Pentru mine e o enigma".

f)Felix - Modul n care i se prezint lui Felix, e simplu i direct:

Ce bine-mi pare, ce bine-mi pare c ai venit! zise ea volubil. Eu sunt Otilia.

Apoi, prndu-i-se c tnrul nu reacioneaz destul de clduros, ntreb, ntorcnd adnc faa spre el: Oare nu-i pare bine?

- Otilia i impunea lui Felix modul cum s o trateze. Felix i strnse mna i avu o clip impulsiunea de o i-o sruta, ns fata i-o trase cu mult nainte de a lua o decizie i i-o trecu pe sub braul stng.

- Otilia e de la nceput ocrotitoare. Ea l introduce pe Felix n atmosfera familiei i tot ea face prezentrile.

- Pentru Felix, Otilia este prieten de aceeai vrst, o ocrotitoare.

- Incitanta "enigma a Otiliei" se naste mai ales in mintea lui Felix, care "isi dadea prea bine seama ca iubeste pe Otilia, fara sa poata determina continutul acestui sentiment", fiind derutat de reactiile fetei. Biletul de amor pe care i-l scrie starneste in tanarul indragostit chinuitoare stari contradictorii, de la speranta, la deprimare, de la frenezie la amaraciune, ca, in cele din urma, purtarea Otiliei sa-l arunce intr-o stare chiar mai confuza decat cea initiala: "fii cuminte, mai vorbim noi, alta data". Tanarul nu-si poate da explicatii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramane pana la sfarsitul romanului o tulburatoare intruchipare a naturii contradictorii a sufletului feminin. Fata de Felix, Otilia are gesturi familiare, tandre, ce ilustreaza deseori o grija materna pentru el.

Fascinanta si imprevizibila, Otilia se diferentiaza de alte personaje feminine din literatura romana, de Sasa Comanesteanu din "Viata la tara", de Duiliu Zamfirescu sau de Olguta din "La Medeleni", de Ionel Teodoreanu, prin aceea ca ea se afla permanent intr-un proces dinamic, in continua devenire.

Otilia este unul dintre cele mai complexe personaje feminine din proza romaneasca, ea este fascinanta, mereu imprevizibila, dilematica prin comportament; iubita de parintele nesigur, de Felix care-i infioara corzile inimii , ocrotita de un strain , Otilia este totusi fara cuib.Otilia traieste drama singuratatii ,viitorul ei este ambiguu, departe de mult visata fericire.Comportamentul ei este derutant: capabila de emotii puternice trece brusc de la o stare la alta.Ea este copilaroasa si in acelasi timp si matura dovedind o grija materna fata de Felix pe care-l protejeza ca pe un orfan.5. Caracterizarea lui Felix Sima

ntre personajele romanului Enigma Otiliei se numr i Felix. El este de multe ori vocea autorului, fiind mai tot timpul martor al evenimentelor i actor doar cnd e nevoie de micare de deplasare pentru a crea cmp de aciune celorlalte personaje. Felix Sima deschide romanul prin descrierea casei, privit prin ochii si i l ncheie cu aceeai imagine a cldirii vzut din perspectiva eroziunii timpului. Romanul pune n centrul narativ al aciunii formarea personalitii lui Felix, de aceea poate fi considerat un bildungsroman.

Urmrindu-i personajul n timp ce-i caut ruda, autorul observ: tnrul mergea atent de-a lungul zidurilor, scrutnd acolo unde lumina slab a felinarelor ngduia numerele caselor. Uniforma neagr i era strns bine pe talie, ca un vemnt militar, iar gulerul tare i foarte nalt i apca umflat i ddeau aer brbtesc i elegant. Faa i era juvenil i prelung, aproape feminin din pricina uvielor mari de pr ce-i cdeau de sub apc. Biatul are de la nceput un accentuat aer de feminitate. E dezorientat, cutnd cu mult nesiguran numerele caselor. Elementele caracterizrii urmresc linia clasic, pornind de la nfiarea exterioar ctre interiorul sufletesc, autorul viznd o relaie strns ntre exterior i interior. El este un tnr de vreo optsprezece ani, mbracat n uniforma de licean ce intra n strada Antim, venind dinspre strada Sf. Apostoli cu un soi de valiz n mn, nu prea mare, dar desigur foarte grea, fiindc, obosit, o trecea des dintr-o mn-ntr-alta.

Grija constant pentru biografia personajelor sale face pe G. Clinescu s-i fixeze nc de la nceput, lui Felix, un fel de fi biografic: Se numea Felix Sima i sosise cu o or nainte n Bucureti venind de la Iai, unde fusese elev n clasa a VIII-a Liceului Internat. Sfrise liceul, trecnd i examenul de capacitate i acum venea n Bucuretui la tutorele su, Costache Giurgiuveanu. Tnrul e studios, s-a dedicat crilor i lumea lui adevrat e lumea tiiei. Primul contact cu familia Giurgiuveanu l face chiar n seara sosirii. Fa de primirea ciudat, chiar ostil a btrnului, primirea sincer, cldura cu care-l trdeaz Otilia l impresioneaz. De la nceput sufletul lui ntreg se concentraz n direcia aceasta, i pentru c fata este atent la tot ce face. Felix are repede nclinaia de a lua n stpnire pe Otilia, o stpnire protectoare ns.

Procesul de transformare al lui Felix in casa din strada Antim este rapid. Cu timpul Felix se obisnui cu libertatea de care se bucura in aceasta casa, in care fiecare facea ce poftea, fara sa intrebe pe celalalt si care contrasta cu rigoarea vietii lui de pana acum si care preia caracterul sau singuratic. Totusi un simt de disciplina innascuta ferea pe Felix de excese. Libertatea ii risipise timiditatea si-i daduse sentimentul valorii lui personale. Lipsa lui de legaturi familiale mai afectuase, diferenta usor compatimitoare cu care-l inconjurau toti fiindca era orfan dezvoltase firea lui ambitioasa. Astepta cu nerabdare sa se deschida Universitatea, pentru a se pune cu aprindere pe munca, voia sa-si faca o cariera solida cat mai curand.

Nevoia de certitudine se transforma in dorinta de a stapani. Scena impleteste tonuri suave cu ironii usoare. Nematurizarea completa a lui Felix atinge in unele puncte comicul. Felix o iubeste sincer pe Otilia, dar ezita, e labil. Il descumpaneste comportamentul derutant al Otiliei, nu-si poate explica schimbarile bruste de atitudine ale fetei, trecerea ei de la o stare la alta. Plecarea Otiliei la Paris cu Pascalopol il deznadajduieste, insa nu renunta la cariera, ba dimpotriva, esecul in dragoste il maturizeaza. Felix pastrand in amintire o iubire romantica, inaltatoare, care-i da putere, fiind un corolar al muncii sale. Lucid si rational, el intelege ca intr-o societate degradata in esentele ei morale, dragostea nu mai poate fi un sentiment pur, casatoria devenind o afacere pentru supravietuire si nu o implinire a iubirii.

In relatiile cu celelalte personaje, Felix apare ca un intelectual superior, situandu-se deasupra superficialitatii si meschinariei lumii burgheze, conducandu-se dupa un cod superior de norme etice: sa-mi fac o educatie de om. Voi fi ambitios, nu orgolios. Ambitios, asadar, invata si face eforturi deosebite de a se remarca pe plan profesional. Ferm si feroce, munceste cu seriozitate pentru a deveni un nume cunoscut in medicina, publica un studiu de specialitate intr-o revista franceza si, cu indarjire si preocupare pentru cariera sa, devine profesor universitar, o autoritate medicala, casatorindu-se potrivit ambitiei sale. Cu fata unei personalitati politice a vremii, care-i asigura un statut social superior.

6. Caracterizarea personajului Stanica Ratiu

Stanica Ratiu este personaj secundar si realist,este tipul parvenitului, care se agita mult, care vorbeste mult si care, prin faptele sale, prin gandurile exprimate se inscrie in lungul sir al arivistilor. Isi gaseste filatiuni cu Dinu Paturica, cu Tanase Scatiu si cu Lica Trubadurul. Dar este, in acelasi timp si tipul demagogului, alaturi de Nae Catavencu al lui I. L. Caragiale.

Stanica Ratiu, avocat de meserie, dar fara succes in profesie, este tipic pentru categoria parvenitilor si demagogilor care doresc o ascensiune usoara, bazata pe inselaciune, care peroreaza principii in care nu cred si pe care nici nu le aplica. El este ginerele Aglaei Tulea, fiind casatorit cu fiica cea mare a acesteia, Olimpia, cu care, insa, traise in concubinaj pana cand aceasta primise drept zestre casa promisa de tatal ei, Simion Tulea.

Personajul are tinuta ingrijita, e un om in pas cu moda si degaja multa hotarare. Era rosu la fata, fara sa fie propriu-zis gras, de o sanatate agresiva, constrastand cu parul mare si negru, foarte cret si cu mustata in chip de musca. Un guler tare si inalt tinea o cravata infoiata ca o lavaliera. Venise imbracat intr-un costum de soie-crue deschis si Felix fusese izbit, de la inceput, de largimea hainei si de ridicula dimensiune a canotierei de paie, care abia ii cuprindea parul.

Incapabil sa munceasca pentru a-si castiga existenta, Stanica sta gata de atac, fiind in permanenta in asteptarea unei mosteniri, care i se pare singura solutie de trai. Mediul ambiant, ca procedeu modern de caracterizare indirecta a personajului realist, il defineste pe avocatul ratat, al carui mod de a gandi se inscrie in mentalitatea epocii privind avantajele mostenirii, ilustrativa fiind propria replica: "Daca familia mea nu s-ar fi prasit atata, va spun pe onoarea mea, azi as fi milionar [...]. Am unchi si matusi foarte bogate, cat par in cap. Insa toti au copii si nepoti, pana sa-mi vie randul, mai bine ma lipsesc. [...] Unul se zbate de mic, invata, isi umple plamanul de oftica, si altuia ii pica mostenirea de-a gata".Stanica Ratiu este asadar "profitorul de ocazie, escrocul ordinar, lipsit de orice scrupul, gata oricand de orice ignominie (josnicie, infamie, mirsavie - n.n.), fanfaron sentimental, afectand seriozitatea, cultivator de parada al demnitatii civile, demagog, schelalaitor, oferindu-si tuturor serviciile cu o limbutie incontinenta (care este lipsit de moderatie, care este neretinut, violent - n.n.), hilara". (Al. Piru). El este un personaj realist modern, atat prin tehnicile de caracterizare, cat si prin trasaturile verosimile ale parvenitului.Stanica provine dintr-o familie foarte numeroasa. Astfel, putina avere pe care a avut-o s-a risipit impartindu-se intre rude. Stanica este astfel hotarat sa recapete prin indiferent ce mijloc banii care sa-i asigure traiul.

Arma lui secreta este arma cuvintelor. Plasate cu dibacie, cuvinetele lui, urmate de inclinari semnificative din cap, de gesturi ale mainii sau semne facute cu ochiul se transforma in adevarate sageti otravite.

Stanica seamana cu mos Costache in unele privinte. El imprumuta bani de la toti, chiar si de la tanti Marina. Auricai ii spune ca viata e un lung martiriu, iar Aglaei ii spune ca trebuie sa-i redea Olimpiei libertatea devreme ce nu-si poate gasi un loc potrivit lui in societate.

Impostor, volubil, grosolan, trivial, demagog, patetic si naucitor de locvace, Stanica are geniu, adopta maniere distinse cu Aglae, pe Aurica o ia in brate si o saruta viguros. Bun cunoscator de oameni, exercita asupra interlocutorului o influenta puternica, are o capacitate de adaptabilitate fantastica, este un actor talentat, jucand cu fiecare alt rol, in functie de interes. In timpul bolii lui Costache Giurgiuveanu, Stanica ii povesteste despre decesele unor persoane, cu o viteza satanica, inspaimantandu-l pe batran.

In cursul bolii lui mos Costache, Stanica are o singura preocupare: gasirea banilor. Profita de ocazia ivita si de conjuctura favorabila si ii fura banii lui mos Costache sub ochii plinin de groaza ai batranului care are un subit soc si moare: ba-banii, pungasule. Dupa ce a ascuns cu grija banii, o paraseste pe Olimpia fara remuscari si se casatoreste cu Georgeta, tintind parvenirea economica si chiar politica.

Isi face firma de avocatura, patroneaza tripouri si cercuri de morfinomani si este propulsat de noul sau statut social in viata politica, devenind o personalitate remarcabila a acestei societati in care nu conteaza mijloacele de parvenire, ci numai banii, averea, bogatia.

Personajul este un actor desavarsit. Isi interpreteaza propria existenta ca si cand s-ar afla pe o vesnica scena.

Dintre toate personajele romanului este singurul care reuseste. Victoria e motivata: Stanica e un geniu al raului.

7. Familia Tulea:1. Simion Tulea

2. Aglae Tulea

3. Titi Tulea

4. Aurica Tulea

5. Olimpia Tulea[Raiu]

1. Simion Tulea - este soul Aglaiei i tatl celor trei copii, Olimpia, Aurica, Titi. Fost mechanic, acum pensioner devine senile i apatic, evolund treptat spre nebunie.

Portret fizic- este conturat n mod direct prin ochii lui Felic nc de la nceputul romanului este un brbat n vrst, cu papuci verzi n picioare i cu o broboad pe umeri, cu musti pleostite i un mic smoc de barb.

Marginalizat de toat familia sa, Simion sttea retras pe o canapea i broad cu ln de felurite culori o bucat de etamina, ntins pe un mic gherghef.

ntmplrile, faptele i comportamentul creioneaz personalitatea labil i ingnorat de toat familia. Simion este din ce n ce mai bolnav cu faa i cu prul foarte albit, avea o privire fantastic, de-o fixitate suprtoare. Se credea Iisus purttorul cuvntului dumnezeiesc.

Nu are responsabilitate, nu contioentizeaz statutul de tat i nici nu-i iubete copii, iar pe Olimpia nu o recunoate drept fiica lui. Este internat ntr-un ospiciu, unde este abandonat i uitat de ntreaga familie.

2. Aglae Tulea este "baba absolut, far cusur n ru", aa cum o caracterizeaz Weissmann, este sora lui Costache Giurgiuveanu, mam a trei copii, Olimpia, Aurica, Titi i soia lui Simion Tulea. Portretul fizic este detaliat i are semnificaii indirecte pentru portretul moral, fiind conturat n mod direct, tot prin ochii lui Felix, n ipostaza de personaj-martor: "cu prul negru pieptnat bine ntr-o coafur japonez", cu faa "glbicioas", cu "buzele subiri", cu nasul ncovoiat, obrajii brzdai de cute adnci sugereaz, indirect, ur i venin, invidie i arag.

Gesturile, mimica, limbajul i ntreg comportamentul, evideniaz, indirect, o femeie proast, acr i vulgar, limitat n gndire i, ca toi membrii familiei Tulea, lipsit total de fantezie i de capacitate creativ. Lacom i obsedat de averea lui Costache, are un singur scop, pe care nu i-l mplinete: realizarea copiilor ei. Mrginit, odioas, meschin, nveninat mpotriva Otiliei, Aglae se opune cu trie ncercrii fratelui ei de a nfia fata, ameninnd licenios: "Ct triesc eu, niciodat. Doar mai sunt legi n ara asta, mai sunt tribunale. l dau pe mna parchetului pe Costache, asta-i fac. L-a ameit stricata asta. Cine tie ce-o fi ntre ei". Relaiile cu celelalte personaje difer n funcie de interesele Aglaei, pe care ns nu este n stare s i le duc la ndeplinire, dar scot n relief, n mod indirect, trsturile definitorii ale eroinei. Dragostea pentru copiii ei n-o umanizeaz, deoarece este incapabil s perceap corect problemele lor, amplificndu-le defectele i neputinele. Este autoritar cu Titi i Aurica, indiferent fa de Olimpia, iar pe Simion l ignor cu desvrire, el reprezentnd numai pensia i banii pe care i folosete cu sentimentul c i se cuvin, c sunt ai ei.Proast i rutcioas, greete profund n metodele de educaie, pe Titi l trimite s se legene c s se liniteasc, amplificndu-i astfel boala psihic, iar pe Aurica o ndeamn s-i gseasc un brbat i s se mrite, iubirea neintrnd n calculele sale. Pe soul ei, dei bolnav, l dispreuiete, l ignor i l abandoneaz ntr-un ospiciu, fiind total lipsit de sentimente umane. Autoritar i plin de venin fa de toat lumea, anihileaz personalitatea copiilor ei, pe care nu-i nelege.i care eueaz lamentabil: Olimpia e prsit de Stnic, Titi cade tot mai mult n mnia "legnatului", iar Aurica rmne fat btrn.Invidioas i rea, o urte profund pe Otilia, pe care o dispreuiete pentru c e "orfan", o jignete fr jen, spunndu-i "stricat" i "dezmat", dnd-o drept exemplu negativ Auricai.

Aglae se contureaz direct din opiniile altor personaje, rutatea structural i invidia nveninat fiind principalele trsturi reflectate n construcia celorlali. Otilia spune c este o "viper", iar Weissmann o numete "bab absolut, fr cusur n ru". Stnic este uimit de rutatea soacr-si, "scrboas femeie" i "veninoas", iar atunci cnd cheam doctorul pentru Simion i Aglae se tocmete cu el, acesta constat cu dispre: "Aglae, soacr-mea, e o vrjitoare, n-are inim nici de un gram. i moare brbatul i se tocmete cu doctorul i e plin de bani". Aglae Tulea este un personaj grotesc, prin faptul c nu are nicio trstur pozitiv, chiar calitatea de mam iubitoare este dunatoare i distructiv pentru copii.

3. Titi Tulea- tipul retardatului, este mezinul familiei Tulea, un tnr neputincios, incapabil de a gndi ceva creativ.

Descrierea detaliat a nfirii lui Titi este fcut de Felix, ca personaj-martor, cu prilejul primei sale vizite la familia Tulea. Tnrul era "mai n vrst dect Felix cu civa ani", avea "o uoar musta i brbia despicat n dou", semnnd cu Simion la barbion, reieind de aici elementul genetic ca procedeu artistic de caracterizare indirect, prin care se sugereaz labilitatea psihic a personajului.

Titi este dominat de automatisme, ca i tatl su, copiaz note muzicale i cri potale, nu este n stare s nvee i rmne repetent de mai multe ori. l motenete ereditar pe tatl su, Simion Tulea, devenind treptat la fel de apatic i dezinteresat de tot ce se petrece n jurul lui, fiind previzibil evoluia sa spre demen senil. Titi se tulbur erotic, devenind irascibil n preajma femeilor i, lipsit total de personalitatc, li cere sfatul i o ascult pe Aglae chiar n relaiile amoroase, aceasta dirijndu-i ntreag via, ca autoritate suprem cu care tnrul i amenin pe toi cei care-l supr: "Va spun la mama!"

4. Aurica Tulea este fiica cea mic a Aglaei, conturat n antitez cu feminitatea i delicateea Otiliei, supus de la nceput i pn la sfrit unui automatism psihologic i ntruchipeaz tipul fetei btrne.

La sosirea sa n casa Giurgiuveanu, Felix, n ipostaz de personaj-martor, vede "o fa cam de treizeci de ani, cu ochii proemineni ca i ai Aglaei, fa prelung, sfrind ntr-o brbie ca un ac, cu tmple mari ncercuite de dou iruri de-cozi mpletite", artnd mult mai n vrst, deoarece este fardat strident, are trupul slab i uscat, prul rrit.

Mediul ambiant este un alt procedeu artistic de caracterizare indirect a Aurici. Avid dup brbai, este obsedat de mriti i vede n oricine un posibil pretendent, fr s ia n considerare dragostea, sentiment indestructibil ntr-o csnicie. Insistenele ei insinuoase, comportamentul agasant de "fat cuminte" pun pe fug toi brbaii. Este "ndrgostit" din principiu, lund n calcul orice brbat aflat n preajm: pe Felix l pndete i-l hruiete, de aceea tnrul " fugi pe poart repede, n ora, cnd simi c se ivete Aurica prin fund"; pe Pascalopol, pe care nu-l nelege n dragostea lui pentru Otilia ("ce-o fi vznd Pascalopol la Otilia?"); pe evreul Weissmann, pe care l-ar vrea de brbat chiar dac el este de alt religie.

Lipsit de farmec, generozitate, noblee, delicatee i sensibilitate, ea seaman cu Aglae, fiind acr, rea, urcioas i antipatic.

Cocheteaz disperat cu Weissmann, dar atunci cnd face aluzii la o eventual cstorie, tnrul se sperie i pleac repede. Dndu-i seama de diagnostic, Felix constat profesional: "Trece printr-o criz sexual. Trebuie neaprat s profeseze amorul liber". Dup un nou eec n cucerirea unui brbat, Aurica "fu prad unei nebunii mute, calme. Apoi capt o fizionomie desperat, patetic, [...] se vopsi i mai violent pe fa i-i ncepu turneele pe Calea Victoriei".

Felix observ c Aurica se schimb "n chip sinistru", mbtrnea de timpuriu, iar toate fardurile ei nu puteau ascunde asemnarea cu maic-s. "Prul i se fcea moale, mort, ca de peruc, grsimea i reconstituia prematur masca senil a Aglaei". Ca procedeu artistic de caracterizare indirect, elementul genetic este sugestiv pentru descendena nociv a eroinei. Pascalopol este singurul care are ndrzneal s-i spun adevrul despre insuccesul ei la brbai, dar Aurica nu nelege nimic din sfatul moierului. Ea rmne nemritat i realizeaz, instinctiv, drama pe care o triete din cauza unei mame posesive i autoritare, care-i ngrdise libertatea de gndire i de aciune.

5. Olimpia Tulea (Raiu) este fata cea mare a familiei Tulea i soia lui Stnic Raiu.Portretul fizic evideniaz elementul genetic n descenden masculin i sugereaz, ca procedeu artistic de caracterizare indirect, firea placid a femeii: "Olimpia semn n chip izbitor cu Simion i cu Titi, avnd brbia despicat la fel, n dou, n chip suprtor pentru o femeie. Era mslinie la fa i cam planturoas, i civa peri i conturau o uoar musta. Sprncenele, ca i la Titi, erau mbinate viguros deasupra nasului".Tehnica detaliului relev caracterul eroinei, care vorbea "moale sentenios i cu o mare conviciune (convingere - n.n.)". Placid i lene, Olimpia nu are energia de a se lupta pentru zestrea pe care i-o promisese Simion. Stnic se enerveaz din cauza nepsrii Olimpiei i o caracterizeaz direct c "st c o dobitoac, nu cere nimic, nu descoper nimic, o s moar toi i n-o s-i rmn niciun ac".Dup ce se cstoresc, Olimpia i Stnic vin mereu la mas la Aglae, uitnd cu desvrire de copilul care avea numai dou luni. Relu moare din cauza neglijenei i incontienei Olimpiei, care "primi lovitura cu mare calm, aproape ca o uurare". Iresponsabil i total lipsit de sentimente materne, Olimpia este "nepstoare, plictisit". Dup ce Stnic se mbogete, divoreaz de Olimpia, destinul acesteia ajungnd s se alinieze aceluia al lui Titi i al Aurici.

Relaiile dintre membrii familiei Tulea sunt degradate, lipsite de sinceritate i de legturi afectuoase, aa cum remarc Felix: "Curioas familie [...]. Niciunul nu are cea mai mic iubire pentru celalalt, toi se brfesc i se ursc".8. Elemente de realism:

1. Realismul = ideologie estetic n care se pune accentul pe relaia dintre art i realitate

Instrumentul indispensabil al artei autorului observarea atent a realitaii i reflectarea ei veridic, obiectiv n creaie.

2. Tema textului:

Oglindirea realiii contemporane, familia in viaa de zi cu zi

Istoria unei moteniri pe fondul problematicii familiei i a paternitii

3. Personaje/ Tipologii:

Enigma Otiliei

Roman solid de caractere

Tipologie memorabil

Psiholologie caracterologic

Complexitate uman

Personaje raportate la mediul caruia i aparin

Personaje luate din realitatea societii:

Mo Costache zgrcitul

Simion Tulea senil hipocondric (personaj caracteristic naturalismului)

Aglae femeia la varsta canonic (baba absolut)

Titi tipul tnrului neisprvit

Stanic tipul parvenitului

4. Alte elemente ale realismului:

Mentalitatea epocii oamenii i doresc banii pe care s-i ctige fr munc, spernd n moteniri miraculoase

Indicii spaiali: strzile Bucuretiului, Cmpia Brganului

Indicii temporali: anul 1909, nceput de iulie

Obiceiuri, atitudinea, aspiraiile personajelor, n concordana deplin cu gradul de civilizaie i dezvoltare sociala i cultural a nceputului de secol XX

Degradarea relaiilor interfamiliare (puterea banului viciu - naturalism)

Tehnica detaliului (descrierea amnunit)

Complexitatea personajelor

Obiectivitatea perspectivei narative ( Fapt rar n epica lui G. Calinescu, personajul scap de ironia naratorului- Eugen Simion)

Atenia autorului ndreptat ctre relaia om-mediu, individ-societate

Detalii nelipsite din romanele balzaciene atmosfera menit s sugereze caracterul eroului casa lui Mo Costache, camera Otiliei

Studiul moravurilor, analiza caracterelor