Embolismul Pulmonar Acut -Ghid 2008

download Embolismul Pulmonar Acut -Ghid 2008

of 24

Transcript of Embolismul Pulmonar Acut -Ghid 2008

  • Embolismul pulmonar acut Dan Hutanu, rezident Geriatrie-Gerontologie

  • Definitie :Embolismul pulmonar este rezultatul impactului realizat de un tromb venos dislocat sau de un alt material propagat in circulatia arteriala pulmonara .

  • Epidemiologie Embolismul pulmonar si tromboza venoasa profunda sunt doua forme clinice ale tromboembolismului venos si au aceeasi factori predispozanti .De cele mai multe ori embolismul pulmonar este consecinta trombozei venoase profunde .Tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare poate fi intalnita la aproximati 70% din pacientii cu embolism pulmonar .Studiile autopsice releva embolia pulmonara drept cauza a 15-20% din totalul deceselor.

  • Factori predispozanti Desi embolismul pulmonar poate apare la pacienti fara factori predispozanti identificabili in aproximativ 20% din cazuri , unul sau mai multi dintre acesti factori sunt frecvent identificabili. Tromboebolismul venos este acum privit ca rezultat al interactiunii factorilor de risc legati de pacient si cei legati de imprejurari.

  • Factori predispozanti cu putere statistica inalta

  • Factori predispozanti cu putere statistica moderata

  • Factori predispozanti cu putere statistica minora

  • Evolutie naturalaEmbolismul pulmonar se prezinta cu soc sau hipotensiune arteriala in 10% din cazuri si pana la 50% fara soc dar cu disfunctie vantriculara dreapta cu prognostic prost.Embolismul pulmonar este fatal la 10% din pacienti in prima ora de la debutul simptomelor. Rata deceselor este> 90% la pacientii netratati .Fara anticoagulare aproximativ 50%din pacientii cu tromboza venoasa profunda au o recurenta in 3 luni.

  • Fiziopatologie

  • Evaluarea clinica initiala I

  • Evaluarea clinica initiala II

  • Scorul Geneva revizuit

  • Markeri principali utili pentru stratificarea riscului

  • Stratificarea riscului in functie de rata estimata a mortalitatii precoce asociata embolismului pulmonar

    RV-right ventriclePE-pulmonary embolism(+)a-whitout shock /hypotension

  • DiagnosticSimptomatologia clinicaAnaliza gazelor sanguineRadiografia toracicaElectrocardiogramaD-dimerul plasmaticUltrasonografia venoasa a membrelor inferioareEcocardiografiaScintigrafia pulmonaraAngiografia pulmonaraAngiografia CT

  • Algoritm de diagnostic I

  • Algoritm de diagnostic II

  • Excluderea emboliei pulmonare la pacientii fara risc inalt

  • Confirmarea emboliei pulmonare la pacientii fara risc inalt

  • Recomandari tratament EP cu risc inaltAnticoagularea cu heparine nefractionate trebuie initiata fara intarziere (clasa I, nivel A)Corectarea hipotensiunii arteriale (clasa I, nivel C)Medicatie vasopresoare (clasa I, nivel C)Dopamina si dobutamina pot fi folosite la pacientii cu embolism pulmonar cu debit cardiac scazut si tensiune arteriala normala (clasa IIa, nivel B)Nu este recomandata incarcarea agresiva cu fluide (clasa III, nivel B)Administrare oxigen in hipoxemie (clasa I ,nivel C)Tromboliza (clasa I, nivel C)Embolectomia chirurgicala (clasa I, nivel C)Embolectomie pe cateter (clasa IIb, nivel C)

  • Recomandari tratament EP fara risc inaltAnticoagularea trebuie initiata fara intarziere la pacientii cu probabilitate clinica mare sau intermediara (clasaI, nivelC)Sunt recomandate heparinele cu greutate moleculara mica sau fondaparina subcutanat (clasa I, nivel A )La pacientii cu risc crescut de sangerare sau cu disfunctie renala severa este indicat ca tratament initial heparina nefractionate i-v (clasa I ,nivelC)Tratamentul initial cu heparine trebuie continuat minim 5 zile (clasa I, nivelA ) si apoi poate fi inlocuit cu antagonisti ai vitaminei k (clasa I, nivel C)Trombolizei de rutina poate fi luata in considerare la pacienti selectionati cu EP cu risc intermediar (clasa IIb, nivel B)Tromboliza nu trebuie utilizata la pacientii cu risc scazut de EP (clasa III, nivel B)

  • Anticoagularea pe termen lungEmbolism pulmonar secundar - 3 luni antagonist vitamina k (clasa I, nivel A)Embolism pulmonar idiopatic - >3 luni antagonist vitamina k (clasa I ,nivel A )Pentru pacientii cu un al doilea episod de EP neprovocat este recomandat tratamentul anticoagulant pe termen lung( clasa I, nivel A )Embolism pulmonar +cancer - heparina nefractionata 6 luni ( clasa IIa, nivel B ) apoi indefinit heparina nefractionata sau antagonist de vitamina k (clasa I, nivel C)

  • References1. Roy PM, Meyer G, Vielle B, Le Gall C, Verschuren F, Carpentier F et al. Appro- priateness of diagnostic management and outcomes of suspected pulmonary embolism. Ann Intern Med 2006;144:157 164.2. Anderson FA Jr, Spencer FA. Risk factors for venous thromboembolism. Circula- tion 2003;107(23 Suppl. 1):I9 16.3. Kearon C. Natural history of venous thromboembolism. Circulation 2003;107(23Suppl. 1):I22 I30.4. White RH. The epidemiology of venous thromboembolism. Circulation 2003;107(23 Suppl. 1):I4 I8.5. Dalen JE. Pulmonary embolism: what have we learned since Virchow? Natural history, pathophysiology, and diagnosis. Chest 2002;122:1440 1456.6. van Beek EJ, Brouwerst EM, Song B, Stein PD, Oudkerk M. Clinical validity of a normal pulmonary angiogram in patients with suspected pulmonary embolism a critical review. Clin Radiol 2001;56:838 842.7. Guidelines on diagnosis and management of acute pulmonary embolism. TaskForce on Pulmonary Embolism, European Society of Cardiology. Eur Heart J2000;21:1301 1336.8. Moser KM, Fedullo PF, Littejohn JK, Crawford R. Frequent asymptomatic pul- monary embolism in patients with deep venous thrombosis. JAMA 1994;271:223 225.9. Kearon C. Natural history of venous thromboembolism. Circulation 2003;107(23Suppl. 1):I22 I30.10. Murin S, Romano PS, White RH. Comparison of outcomes after hospitalization for deep venous thrombosis or pulmonary embolism. Thromb Haemost 2002;88:407 414.

  • 11. Stein PD, Kayali F, Olson RE. Estimated case fatality rate of pulmonary embolism,1979 to 1998. Am J Cardiol 2004;93:1197 1199.12. Stein PD, Beemath A, Olson RE. Trends in the incidence of pulmonary embolism and deep venous thrombosis in hospitalized patients. Am J Cardiol 2005;95:1525 1526.13. Dalen JE, Alpert JS. Natural history of pulmonary embolism. Prog Cardiovasc Dis1975;17:259 270.14. Nordstrom M, Lindblad B. Autopsy-verified venous thromboembolism within a defined urban populationthe city of Malmo, Sweden. APMIS 1998;106:378 384.15. Oger E. Incidence of venous thromboembolism: a community-based study in Western France. EPI-GETBP Study Group. Groupe dEtude de la Thrombose de Bretagne Occidentale. Thromb Haemost 2000;83:657 660.16. Karwinski B, Svendsen E. Comparison of clinical and postmortem diagnosis of pulmonary embolism. J Clin Pathol 1989;42:135 139.17. Goldhaber SZ, Visani L, De Rosa M. Acute pulmonary embolism: clinical outcomes in the International Cooperative Pulmonary Embolism Registry (ICOPER). Lancet 1999;353:1386 1389.18. Alikhan R, Peters F, Wilmott R, Cohen AT. Fatal pulmonary embolism in hospi- talised patients: a necropsy review. J Clin Pathol 2004;57:1254 1257.19. Heit JA, OFallon WM, Petterson TM, Lohse CM, Silverstein MD, Mohr DN et al.Relative impact of risk factors for deep vein thrombosis and pulmonary embo- lism: a population-based study. Arch Intern Med 2002;162:1245 1248.20. Hansson PO, Welin L, Tibblin G, Eriksson H. Deep vein thrombosis and pul- monary embolism in the general population. The Study of Men Born in 1913. Arch Intern Med 1997;157:1665 1670.