ELTH

Cuprins

INTRODUCERE:TRANSFORMATORUL ELECTRIC DE SUDURA....................................4

TEMA DE PROIECTARE………………………………………..…………………………….8

BREVIAR DE CALCUL DE DIMENSIONARE TRANSFORMATOR DE SUDARE CU ARC ELECTRIC………………………………………………………………..…………………..…9

1.Miezul feromagnetic……………………………………………………..……………..……....9

1.1. Sectiunea geometrica transversala a coloanei / jugului………...……………………………9

1.2. Sectiunea transversala a miezului feromagnetic…………………………………………….9

1.3. Alegerea inductiei magnetice în miez……………………………………………………….9

2. Înfasurari………………………………………………………………………………………9

2.1. Numarul de spire…………………………………………………………………………….9

2.2. Aproximarea curentilor nominali……………………………………………………………9

2.3. Sectiunea transversala a conductoarelor înfasurarilor……………………………………...10

2.4. Dimensiunile conductoarelor………………………………………………………………10

2.5. Aranjarea bobinajului………………………………………………………………………10

2.6. Rezistentele înfasurarilor…………………………………………………………………...11

2.7. Parametrii de scurtcircuit ai transformatorului…………………….……………………….11

3. Calcule de verificare………………………………………………………………………….12

3.1. Verificarea tensiunii secundare de gol……………….…………………………………….12

3.2. Determinarea caracteristicilor de iesire (V-A, W-A)………………………………………13

3.3. Verificarea curentilor nominali…………………………………………………………….16

4. Determinarea pierderilor de putere si a randamentului………………………………………16

4.1. Pierderile în miez…………………………………………………………………………...16

4.2. Pierderile în înfasurari……………………………………………………………………...16

4.3. Randamentul transformatorului…………………………………………………………….17

5. Factorul de putere si condensatorul de compensare………………………………………….17

2

5.1. Factorul de putere…………………………………………………………………………..17

5.2. Calculul bateriei de condensatoare…………………………………………………………18

ANEXE FIGURI……………………………………………………………………………….19

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………..21

3

INTRODUCERE:TRANSFORMATORUL ELECTRIC DE SUDURA

Transformatorul electric este o maşină electromagnetică statică de curent alternativ, care transformă o energie electromagnetică primară de anumiţi parametrii (u1,i1) într-o energie electromagnetică secundară de alţi parametrii (u2,i2), frecvenţa rămane insă constantă (f1=f2=ct.). Cei doi parametrii care ne dau puterea: u-tensiunea şi i-curentul, suferă prin transformare schimbări inverse, astfel dacă tensiunea se micşorează, curentul se măreşte şi invers.La baza funcţionării transformatorului stă principiul inducţiei electromagnetice.

Din punct de vedere constructiv, transformatorul are două părţi principale:

1)circuitul magnetic- reprezentat de miezul de fier şi construit din tole de oţel

electrotehnic pentru reducerea pierderilor în fier;

2)circuitele electrice- reprezentate de două sau mai multe înfăşurări din Cu

sau Al, realizate în jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate electromagnetic.

Infăşurarea care primeşte energia de la o sursă se numeşte infăşurare primară, iar cea care cedează energia unei reţele sau unui consumator se numeşte infăşurare secundară. După cum tensiunea înfăşurării secundare este mai mare sau mai mică decat cea a înfăşurării primare, transformatorul este ridicător sau coborator de tensiune.

Rolul circuitului magnetic:

1)Concentrarea liniilor de câmp

2)Sustinerea înfasurarilor

3)Transmiterea cuplului , fortelor

4)Transmiterea caldurii

Regimul nominal al transformatorului: este regimul definit de ansamblul valorilor mărimilor înscrise pe plăcuţa indicatoare a transformatorului şi care caracterizează funcţionarea în condiţii prescrise (regimul de sarcină pentru care a fost proiectat).

Datele nominale ale unui transformator sunt:

-puterea nominală-SN (VA)- reprezintă puterea aparentă la bornele circuitului secundar;-tensiunea nominală primară-U1N(V)-reprezintă tensiunea aplicată înfăşurării primare în regim nominal;-tensiunea nominală secundară-U2N(V)-este tensiunea rezultată la bornele secundare, la mersul în gol, primarul fiind alimentat cu tensiunea U1N ;

4

-raportul nominal de transformare- k- este raportul între tensiunea primară şi cea secundară la mersul în gol;-curentul nominal (primar şi secundar)- curentul de linie I1N,I2N(A);

-tensiunea nominală de scurtcircuit-usc-tensiunea aplicată unei înfăşurări cand cealaltă este legată în scurtcircuit, iar în înfăşurarea alimentată curentul are valoare nominală;-frecvenţa nominală- 50Hz în Europa, 60 în America de Nord;-randamentul-η;-schema şi grupa de conexiuni.In funcţie de utilizarea lor, putem avea mai multe tipuri de transformatoare : -transformatoare de putere –folosite în transportul şi distribuţia energiei;

-transformatoare speciale de putere-folosite pentru alimentare

Cuptoarelor metalurgice, a redresoarelor etc. -transformatoare pentru reglarea tensiunii;

-autotransformatoare;

-transformatoare de măsură;

-transformatoare pentru încercări de izolaţie de înaltă tensiune.

2. Transformatoarele pentru sudare :

2.1. Transformatoarele de sudare sunt construite sa functioneze in urmatoarele conditi :

- umiditate relativa a aerului, 95% la +20 grade C ;

- temperatura mediului inconjurator, -20 grade C .... + 40 grade C ;

- altitudinea , pana la 1000m ;

- medii lipsite de agenti corosivi, fara pericol de incendiu sau explozie.

2.2. Transformatoarele trebuie sa fie dimensionate pentru a suporta curentul de sudare nominal, sub tensiunea de lucru nominala, la o durata activa de functionare (DA) de 60% cu un ciclu de lucru avand durata de 5 min, repatizate astfel :

5

- durata de sudare, 3 min ;

- durata pauzei, 2 min ;

- tensiuni primare nominale , 220 V, 380 V sau 660 (500) V ;

- frecventa nominala, 50 Hz

2.3. Tensiunea conventionala de lucru (U2) este o functie ontinua de curentul de sudare (I2).

Valorile standardizate ale acestei tensiuni de lucru sunt:

Pentru un curent de sudare pana la 100A - 22V

de la 100 A pana la 150 A - 24

de la 150 A pana la 200 A - 26 V









2.4. Tensiunea de mers in gol trebuie sa corespunda valorilor indicate pe eticheta transformatorului. Valoarea maxima a tensiunii secundare admise este de 75 V.

2.5. Transformatorul de sudare care perite functionarea la un curent de sudare mai mare decat cel nominal, la o durata activa de functionare redusa si care nuh are un dispozitiv de blocare, de depasire sau o schema de proectie termica, trebuie prevazut obligaoriu cu o eticheta care sa indice corespondenta intre curentul de sudare si durata activa de functionare, Reglarea curentului de sudare poate fi continua, in trepte sau mixta. Curentul de sudare maxim reglat la o tensiune de lucru conventionala nu trebie sa fie mai mare decat curentul de sudare admis la sudare manuala cu DA=30%.

Curentul de sudare minim reglat trebuie sa asigure o sudare corespunzatoare in conditii optine de sudare(grosime tabla, grosime electozi etc.)

2.6. Transformatoarele pentru sudare trebuie sa functioneze in bune conditii, realizand o sudare corespunzatoare la variatia tensiunii retelei de alimentare cu + 10% si - 15%.

2.7. Curentul de sudare minim reglat la o tensiune de lucru conventionala nu trebuie sa depaseasca 1/3 din curentul nominal de sudare.

6

2.8. Pe transformator vor exista cel putin doua borne de protectie. Una din acestea, borna de protectie prin legare la nul va fi plasata in cutia cu borne, in apropierea bornelor circuitului bornelor de alimentare; cea dea a doua, borna de protectie prin legare de pamant, va fi plasata pe carcasa intr-un loc usor accesibil. Bonele de protectie vor fi confectionate din suruburi de minimum M 8, din alama sau otel, acoperi cu un strat de protectie electrochimic si vor fi marcate durabil si clar cu inscriptia "Pamant" sau prin semnul conventional de legare la pamant. Bornele se vor acoperi suplimentar cu un stra de vaselina tehnica.

2.9. Bornele transformatorului penru sudare vor fi montate intr-o pozitie accesibila, ferite de lovituri, protejate contra atingerilor accidentale. Distanta intre borne va fi suficiet de mare pentru evitarea scurtcircuitului intre papucii cablurilor de sudare. bornele circuitului primar si cele ale circuitului secundar vor fi montate pe fete diferite, vor asigura un contact bun si vor fi marcate in mod vizibil si durabil cu inscriptia "Retea de alimentare" , respectiv "Circuit de sudare".

7

TEMA DE PROIECTARE

Sa se proiecteze un echipament pentru sudare cu arc electric, bazat pe un transformator pentru sudare, având urmatoarele date nominale:

- Puterea aparenta: SN =4000 VA;

- Tensiunea primara: U1N =230 V;

- Tensiunea secundara de gol: U20 =60V;

- Frecventa tensiunii: f = 50Hz;

- Randamentul:η =0.81;

8

BREVIAR DE CALCUL DE DIMENSIONARE TRANSFORMATOR DE SUDARE CU ARC ELECTRIC

1. Miezul ferromagnetic

1.1. Sectiunea geometrica transversala a coloanei / jugului

Ac=Aj=c*√ Snf

=m*n=4*10-4*√ 400050

=35.76*10-4=3.576*10-3[m2]

c=4*10-4[m2*J-1/2]

Se recomanda: m ≅ n

1.2. Sectiunea transversala a miezului feromagneticAFe=kFe*Ac=0.95*3.576*10-3=3.39*10-3[m2]

unde: kFe=0,95, este coeficientul de umplere al pachetului feromagnetic.m=59.79*10-3

1.3. Alegerea inductiei magnetice în miez

Valoarea amplitudinii inductiei magnetice se alege în intervalul: Bc=0,7 … 1 [T].Se alege Bc=0.8

2. Înfasurari

2.1. Numarul de spire

N1≅ U 1 N

4.44∗f∗AFe∗Bc=

230

4.44∗50∗3.39∗10−3∗0.8=382

N2=U 20

4.44∗f∗AFe∗Bc=

60

4.44∗50∗3.39∗10−3∗0.8=99

Numerele de spire se rotunjesc.

2.2. Aproximarea curentilor nominali

I1N=SN

U 1 N=

4000230 =17.39[A]

I2N=SN

U 20=

400060 =66.66[A]

9

2.3. Sectiunea transversala a conductoarelor înfasurarilor

Se alege valoarea densitatii de curent în înfasurari: j = 3…5 [A/mm2].Se alege j=3[A/mm2] =3*106[A/m2]

Înfasurarea primara se realizeaza cu conductor rotund, cu diametrul d1, având valori standardizate în STAS 685-74, respectiv înfasurarea secundara cu conductor dreptunghiular, cu sectiunea a×b, având valorile standardizate în STAS 2873-68. Ariile sectiunilor se calculeaza curelatiile:

s1=I 1 N

j=

17.39

3∗106=5.79*10-6

s2=I 2 N

j=

66.66

3∗106=22.22*10-6

2.4. Dimensiunile conductoarelor

Pentru primar, diametrul conductorului izolat rezulta:Se alege din STAS 685-74 d1=2.65

diz=d1+2δizr =2.65+0.1*10-3=2.75*10-3[m]

Pentru secundar, dimensiunile conductorului dreptunghiular, rezulta:Se alege din STAS 685-74 a=1.8 si b=12.5

aiz=a+2δizd=1.8+0.2*10-3=2*10-3[m]biz=b+2δizd=12.5+0.2*10-3=12.7*10-3[m]

Grosimea izolatiei se estimeaza la:δizr≅0.05[mm]=0.05*10-3[m]δizd≅0.1[mm]=0.01*10-3[m]

2.5. Aranjarea bobinajului

Se aranjeaza bobinajul pe straturi, conform Fig. 3. Se calculeaza:- Numarul de spire pe strat:n1v≅ √N1=√382=20

n2v≅N2

n20=

9926

=4

- Numarul de straturi:

n10=N1

n1v =

38220 =20

n20=B1

aiz+ y=

65∗10−3

2∗10−3+0.5∗10−3=26

unde: y=0,5 [mm]=0.5*10-3[m], este grosimea izolatiei dintre straturi (prespan)

- Înaltimea bobinajului:

A1= n1v* diz=20*2.75*10-3=55*10-3[m]

10

A2= n2v* biz =4*12.7*10-3=50.8*10-3[m]- Latimea bobinajului:

B1= n10*( diz+y)=20*(2.75*10-3+0.5*10-3)=65*10-3[m]B2= n20*(a iz+y)≅ B1=65*10-3[m]

Se urmareste respectarea conditiei A1≅B1≅B2.Se verifica încadrarea bobinajelor în fereastra transformatorului:

Lc≥ A1+ A2+m+3∆=55*10-3+50.8*10-3+59.79*10−3+12*10-3=177.59*10-3[m]Lj≥max(B1, B2)+m+2∆=65*10-3+59.79*10−3+8*10-3=132.79*10-3[m]

unde: Δ=3…5 [mm], este distanta necesara de aranjare si izolare a bobinajului.Se alege Δ =4*10-3[m]

2.6. Rezistentele înfasurarilor

Se considera o latime medie a înfasurarilor, B, respectiv o lungime medie egala a spirelor, Dm1≅Dm2:

B=12(B1+ B2)=

12(65*10-3+65*10-3)=65*10-3[m]

Dm1,2= B1,2+m+2∆=65*10-3+59.79*10−3+8*10-3=132.79*10-3[m]

Rezistentele înfasurarilor sunt date de relatiile:

R1=ρCu* N1*π∗D m1

s1=210-8*382*

3.14∗132.79∗10−3

5.79∗10−6 =0.55[Ω]

R2= ρCu* N2*π∗D m2

s2=210-8*99*

3.14∗132.79∗10−3

22.22∗10−6 =0.03[Ω]

unde: Cu=210-8 [m].

Rezistenta înfasurarii secundare, raportata la primar:

R’2=( N 1

N 2)* R2=

38299

*20*0.03=0.44[Ω]

2.7. Parametrii de scurtcircuit ai transformatorului

- Rezistenta de scurtcircuit (raportata la primar):

R1sc= R1+ R’2=0.55+0.44=0.99[Ω]

- Reactanta de scurtcircuit (raportata la primar):

11

X1sc=2π*f*μ0* N21*

π∗D mlH

*(∆+ A 1+ A 23 )=

=2*3.14*50*4π*10-7*3822*3.14∗132.79∗10−3

89∗10−3 *(4+105.8∗10−3

3)=10.6[Ω]

unde: μ0=4π·10-7[H/m], Dm=Dm1≅Dm2, respectiv:

lH=Bk R

=65∗10−3

0.73=89.04∗10−3

iar kR, este factorul lui Rogovschi, dat de relatia:

kR=1-A 1+ A 2+2 ∆

2 πB=1-

55∗10−3+50.8∗10−3+8∗10−3

2∗3.14∗65∗10−3 =0.73

- Impedanta de scurtcircuit:

Z1sc=√ R1 sc2 + X1 sc

2 =√0.992+10.62=10.64[Ω]

- Tensiunea procentuala de scurtcircuit:

usca=I 1 N∗R1sc

U1 N

*100=17.39∗0.99

230*100=7.4[V]

uscr=I 1 N∗X 1sc

U 1N

*100=17.39∗10.6

230*100=80[V]

usc=√usca2 +uscr

2 =√7.42+802=80.34

Se verifica conditia: usc= 70…90 [%].

- Curentii de scurtcircuit:

I1sc=U 1 N

Z1 sc=

23010.64

=21.61[A]

I2sc=( N 1N 2 )*I1sc=( 382

99 )∗¿21.61=83.19[A]

3. Calcule de verificare

3.1. Verificarea tensiunii secundare de gol

U20=N 2N 1

*U 1 N=99

382*230=59.6[V]

Se verifica daca valoarea calculata difera cu mai putin de ±2% fata de valoarea data în tema de proiectare.

12

3.2. Determinarea caracteristicilor de iesire (V-A, W-A)

Caracteristicile externe, U2(I2), respective caracteristicile puterii P2(I2) se determina pentru doua cazuri,I2∈[0,I2sc];

- Variatie liniara (indice “a”):

U2a= U 20

I 2 sc*I2+ U20

P2a= U2a* I2

- Variatie eliptica (indice “b”):

U2b=U20*√1−( I 2I 2 sc )

2

P2b= U2b* I2

- Caracteristici mediate:

I2=I 2 a+ I 2 b

2=

48.7+77.22

=62.95A la U2 –constant;

P2= U2* I2U2=20[V]

Domeniul de variatie este:

U2∈[0,U20];

13

Tabel cu valorile caracteristicilor

I2 [A] U2a [V] U2b [V] U2 [V]P2a

[kW]P2b

[kW]P2

[kW]

0.000 59.600 59.600 59.600 0.000 0.000 0.000

2.800 57.594 59.566 58.580 0.161 0.167 0.164

5.600 55.588 59.465 57.526 0.311 0.333 0.322

8.400 53.582 59.295 56.439 0.450 0.498 0.474

11.200 51.576 59.057 55.317 0.578 0.661 0.620

14.000 49.570 58.750 54.160 0.694 0.822 0.758

16.800 47.564 58.372 52.968 0.799 0.981 0.890

19.600 45.558 57.922 51.740 0.893 1.135 1.014

22.400 43.552 57.399 50.475 0.976 1.286 1.131

25.200 41.546 56.800 49.173 1.047 1.431 1.239

28.000 39.540 56.123 47.831 1.107 1.571 1.339

30.800 37.534 55.365 46.449 1.156 1.705 1.431

33.600 35.528 54.522 45.025 1.194 1.832 1.513

36.400 33.522 53.592 43.557 1.220 1.951 1.585

39.200 31.516 52.568 42.042 1.235 2.061 1.648

43.000 28.793 51.021 39.907 1.238 2.194 1.716

45.800 26.787 49.754 38.271 1.227 2.279 1.753

48.600 24.781 48.372 36.577 1.204 2.351 1.778

51.400 22.775 46.863 34.819 1.171 2.409 1.790

54.200 20.769 45.214 32.992 1.126 2.451 1.788

57.000 18.763 43.411 31.087 1.070 2.474 1.772

59.800 16.757 41.433 29.095 1.002 2.478 1.740

62.600 14.751 39.252 27.002 0.923 2.457 1.690

65.400 12.745 36.835 24.790 0.834 2.409 1.621

68.200 10.739 34.129 22.434 0.732 2.328 1.530

73.500 6.942 27.916 17.429 0.510 2.052 1.281

14

78.400 3.432 19.932 11.682 0.269 1.563 0.916

80.500 1.927 15.034 8.480 0.155 1.210 0.683

83.190 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 9005

1015202530354045505560657075

Caracteristici externe

Series2 Series4 Series6

Curent [A]

Tens

iune

[V]

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 900

1

2

3

Caracteristici putere iesire

Series2 Series4 Series6

Curent [A]

Pute

re [k

W]

15

3.3. Verificarea curentilor nominali

Curentii nominali (primar/secundar) se calculeaza din caracteristicile mediate corespunzator unei tensiuni secundare nominale, U2N ≅20[V]:

I2a20=55.7[A]I2b20=78.4[A]

I 2N¿ =

I 2 a 20+ I 2b 20

2=

55.7+78.42 =67.05[A]

I 1N¿ =

N 2

N 1*I 2N

¿ 99382*67.05=17.37[A]

Valorile recalculate pentru curentii nominali folosind caracteristicile externe nu trebuie sadifere cu mai mult de ±10% fata cele calculate la punctul 2.2. Se verifica raportul dintre curentul secundar nominal si curentul secundar de scurtcircuit:

I2sc=≅(1,1…1,3)*I 2N¿ =1.2*67.05=80.46[A]

4. Determinarea pierderilor de putere si a randamentului

4.1. Pierderile în miez

∆PFe=MFe*pFe=9.433*0.5=4.716[W]

unde masa miezului feromagnetic este:

MFe=γ Fe*VFe=γ Fe*[2m*n*(Lj+Lc)]= 7600*[2*59.79*10−3∗(132.79∗10−3+177.59∗10−3)]=9.433[kg]

Densitatea miezului se considera gFe=7600[kg/m3]. Pierderile specifice înmiez, pFe [W/kg] se determina din catalogul de miezuri din tole de otel electrotehnic (orientativ, pFe=0,5 W/kg , la 1 [T] si 50 [Hz], pentru tole din tabla silicioasa laminata la rece cu cristale orientate, cu grosimea de 0,35mm).

4.2. Pierderile în înfasurari

Pierderile se determina pentru curentii nominali recalculati la punctul 3.3:

∆ PCu1N=R1*I 1N¿2 =0.55*17.372=165.94[W]

16

∆ PCu2N=R2*I 2N¿2 =0.03*67.052=134.87[W]

4.3. Randamentul transformatorului

Puterile nominale se determina cu relatiile:

P2N=U2N*I 2N¿ =20*67.05=1341W

P1N= P2N+(∆ PFe+∆ PCu1N+∆ PCu2N)=1341+(4.716+165.94+134.87)=1646.5[W]

-corespunzator unei tensiuni secundare nominale U2N =20[V], conform punctului 3.3.

Randamentul transformatorului este:

η=P2 N

P1 N

= 13411646.5

=0.81>¿0.8

5. Factorul de putere si condensatorul de compensare

5.1. Factorul de putere

Factorul de putere se calculeaza în doua situatii:

- La functionarea în regim de sarcina nominala:

cosφ1N=P1 N

U 1 N∗I 1N¿ =

1646.5230∗17.37=

1646.53995.1=0.41

- La functionarea în gol:

cosφ10=∆ PFe+R1∗I 10

2

U 1N∗I 10

=4.716+0.55∗20.962

230∗20.96=0.05

unde curentul primar de gol, I10, si componentele sale activa, I10a, respective reactiva, I10r, sunt date de relatiile:

I10=√ I10 a2 + I 10 r

2 =√0.022+20.962=20. 96[A]

I10a=∆ PFe

U 1N=

4.716230

=0.02[A]

17

I10r=2∗( H c∗Lc+H j∗L j )+2 δ∗H δ

√2∗N1

=2∗(0.18∗102∗177.59∗10−3+0.18∗102∗132.79∗10−3 )+0.6∗10−3+0.6∗106

√2∗382=20.96[A]

Valorile intensitatii câmpului magnetic în coloana, respectiv în jug, Hc≅Hj, se determina din curba de magnetizare a miezului considerat, iar intensitatea corespunzatoare întrefierului δ=0,1…0,3 [mm], se calculeaza cu relatia:Aleg δ=0.3*10-3[m]

H δ=Bc

μ0=

0.8

4 π∗10−7 =0.6*106[H]

5.2. Calculul bateriei de condensatoare

Calculul se face pentru regimul nominal, în conditiile compensarii la factorul de putereneutral, cosφn=0,92.

- Capacitatea condensatorului este:

C=P1N∗(tg φ1 N−tg φN)

2π∗f ∗U1N2 =

1646.5∗(2.03−0.42)16610600

=159.5[μF]

Din catalog, se alege un condensator, sau o grupare, având capacitatea de valoare apropiata celei calculate.

- Rezistorul de descarcare al bateriei se calculeaza cu relatia:

Rd=t d

C∗[ ln (√2∗U 1 N )−ln (U cadm)]=

60

159.5∗10−6∗[ ln (324.3 )−ln ( 42 )]=184040[Ω]

unde se considera, [6]:

t d ≤60 [s]U cadm ≤42[V]

Puterea disipata în rezistorul de descarcare:

Pd=P1 N

2

Rd

=1646.52

184040=14.73[W]

18

ANEXE FIGURI

19

Bibliografie

[1] I. Sora, N. Golovanov (coordonatori), Electrotermie si Electrotehnologii. Vol. 2, Electrotehnologii. Editura Tehnica, Bucuresti, 1999.[2] I. Novac, I. Sora, Masini electrice. Îndrumator de proiectare. Lito I.P. Timisoara, 1964.[3] A. Hedes, I. Sora, Echipamente cu înalta frecventa pentru sudarea cu arc electric. Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001.[4] *** STAS 685-74 – Sârma rotunda de cupru pentru conductoare de bobinaj.[5] *** STAS 2873-68 – Sârme si bare dreptunghiulare din cupru si benzi din cupru pentru scopuri electrotehnice.[6] *** Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pâna la 1000 Vca si 1500 Vcc, indicativ NP-I7-02, ICECON SA.

21

ELTH

Documents

Transcript of ELTH