Elemente de Drept Penal Special
-
Upload
martinas-petru-lucian -
Category
Documents
-
view
53 -
download
4
description
Transcript of Elemente de Drept Penal Special
-
Drept_3_DP_2
Drept penal partea special 2
MULTIPLE CHOICE
1. Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi:
a. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal;
b. doar un functionar public;
c. atat functionarul , cat si functionarul public.
ANS: A
2. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca:
a. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala;
b. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate;
c. faptuitorul sa fi folosit de calitatea oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate.
ANS: B
3. In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia penala:
a. este posibila sub toate formele, inclusiv cea a coautoratului;
b. nu este posibila;
c. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii.
ANS: C
4. Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este:
a. statul roman;
b. un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat;
c. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal.
ANS: A
5. Elementul material al infractiunii de ultraj consta in:
a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul functiei sau
nu;
b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul functiei;
c. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi depaseste atributiile
-
de serviciu.
ANS: B
6. Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste:
a. doar printr-o actiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;
b. doar printr-o inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;
c. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii.
ANS: C
7. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 C.pen. , forma de
vinovatie ceruta de lege este:
a. intentia directa, in toate cazurile;
b. culpa, in cazul alin. 2 ;
c. praeterintentia , in cazul alin. b.
ANS: B
8. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.):
a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul faptei de la alin. (2);
b. tentativa nu se pedepseste;
c. tentativa se pedepseste doar n cazul faptei prevzute la alin. (1).
ANS: C
9. Infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.) are ca element material n
varianta tip:
a. retinerea sau distrugerea unui nscris emis de un organ de urmrire penal, de o instant de judecat,
sau de un alt organ de jurisdictie, ori mpiedicarea n orice mod ca un nscris destinat unuia dintre
organele mentionate s ajung la acesta;
b. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt nscris care se afl n pstrarea
ori n detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unitti din cele la care se refer art.
145 C. pen.;
c. sustragerea oricrui nscris aflat n pstrarea sau detinerea unei persoane juridice de drept privat, dac
acest nscris avea o valoare stiintific deosebit pentru subiectul pasiv.
-
ANS: B
10. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea trebuie s:
a. s fie svrsit contra unui functionar public care nu ndeplineste o functie ce implic exercitiul
autorittii de stat, aflat n exercitiul functiunii, ori pentru fapte ndeplinite n exercitiul functiunii;
b. sa fie savarsita atat nemijlocit, cat si prin intermediul altor persoane;
c. s fie comis prin mijloace de comunicare direct.
ANS: C
11. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pe n., subiectul
activ al infractiunii poate fi:
a. doar custodele;
b. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ;
c. numai un functionar public.
ANS: B
12. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa , obiectul
material al acesteia :
a. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica;
b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat;
c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat.
ANS: A
13. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de:
a. un functionar cu atributii de conducere;
b. un functionar cu atributii de control;
c. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu.
ANS: C
14. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie:
a. ofensa adusa autoritatii;
b. uzurpare de calitati oficiale;
c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.
-
ANS: C
15. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de
acea calitate, constituie infractiunea de:
a. ultraj;
b. uzurpare de calitati oficiale;
c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.
ANS: B
16. Lovirea unui politist aflat n exercitiul functiunii, dar care si-a depsit atributiile de serviciu, reprezint
infractiune de:
a. ultraj;
b. ultraj n concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;
c. lovire sau alte violente.
ANS: C
17. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat n mod succesiv trei lucrtori de
politie aflati n exercitiul functiunii reprezint:
a. o singur infractiune de ultraj n variant agravat;
b. trei infractiuni de ultraj, aflate n concurs cu trei infractiuni de lovire sau al te violente;
c. trei infractiuni de ultraj aflate n concurs real;
ANS: C
18. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor
persoanelor este:
a. doar intentia direct;
b. intentia direct sau indirect;
c. intentia sau culpa.
ANS: B
19. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor este:
a. numai un functionar public;
b. numai un functionar;
-
c. att un functionar public ct si un functionar;
ANS: C
20. Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor:
a. are caracter special n raport cu orice infractiune:
b. are caracter subiectiv numai n raport cu alte infractiuni al cror subiect activ nemijlocit este, n mod
obligatoriu, un functionar public sau functionar;
c. are caracter subsidiar n raport cu orice infractiune.
ANS: B
21. Neglijenta n serviciu (art. 249 C. pen.) se svrseste:
a. numai din culp
b. numai cu intentie
c. att cu intentie, ct si din culp
ANS: A
22. Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijent n serviciu poate fi:
a. numai un functionar public;
b. orice functionar;
c. orice salariat care exercit o nsrcinare n serviciul unei persoane fizice sau juridice.
ANS: B
23. ntrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre un functionar public n exercitiul
atributiilor de serviciu reprezint:
a. infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor;
b. infractiunea de purtare abuziv;
c. infractiunea de abuz n serviciu prin ngrdirea unor drepturi.
ANS: B
24. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act
si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta, constituie:
a. abuz in serviciu ciontra intereselor persoanelor;
-
b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi;
c. abuz in serviciu contra intereselor publice.
ANS: C
25. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu,
constituie:
a. purtare abuziva;
b. supunere la rele tratamente;
c. ultraj.
ANS: A
26. Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta este de
natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie:
a. neglijenta in serviciu;
b. neglijenta in pastrarea secretului de stat;
c. abuz in serviciu contra intereselor publice.
ANS: B
27. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori crearea
pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare a intereselor
legale ale unei persoane, constituie:
a. abuz in serviciu contra interelor publice;
b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;
c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.
ANS: B
28. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar ca fapta
incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte:
a. sustragerea unui document ce constituie secret de stat;
b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat;
c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat.
ANS: A
-
29. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala:
a. nu este posibila;
b. este posibila doar in modalitatea participatiei proprii;
c. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau complicele
raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen.
ANS: C
30. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile prevazute de lege,
constituie:
a. abuz in serviciu contra interelor publice;
b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;
c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.
ANS: C
31. Forma de vinovtie cu care se poate svrsi infractiunea de purtare abuziv este:
a. intentia direct calificat prin scop
b. intentia direct sau indirect
c. intentia indirect
ANS: B
32. Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin crearea unor situatii
de inferioritate pe temei de:
a. cetatenie;
b. varsta;
c. pregatire profesionala.
ANS: B
33. n varianta agravat, luarea de mit nu poate fi svrsit dect de ctre:
a. un functionar public;
b. un functionar cu atributii de control;
c. un functionar public cu atributii de conducere.
-
ANS: B
34. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ:
a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani
b. bunurile care au fost promise
c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit
ANS: A
35. Cnd luarea de mit, n varianta primirii de foloase injuste, a fost svrsit n participatie, instanta
poate confisca de la unul dintre fptuitori:
a. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal)
b. ntreaga sum sau toate bunurile ori valorile ce au constituit obiectul mitei
c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost gsite asupra fptuitorului
ANS: A
36. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mit, n varianta tip, poate fi:
a. doar functionarul public;
b. orice functionar;
c. orice persoan.
ANS: B
37. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa constand in
aceea ca:
a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei;
b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material pentr concubinul sau;
c. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material.
ANS: C
38. Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita:
a. notarul public;
b. avocatul;
c. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul biroului local de
expertize.
-
ANS: C
39. Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o asista la nastere,
care era iminenta, constituie infractiunea de:
a. luare de mita;
b. nu constituie fapta prevazuta de legea penala;
c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.
ANS: A
40. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc:
a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase;
b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor;
c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului.
ANS: A
41. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este:
a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea
unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu;
b. functionarul mituit;
c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit atributiile
functionale.
ANS: C
42. n cazul infractiunii de luare de mit, actiunea sau inactiunea concret a subiectului activ nemijlocit
trebuie s fie:
a. posterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la
ndatoririle de serviciu
b. concomitent ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la
ndatoririle de serviciu
c. anterioar ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat, privitor la
ndatoririle de serviciu
ANS: C
-
43. Elementul material al infractiunii de luare de mit (art. 254 C. pen.) poate consta n:
a. promisiunea sau oferirea de bani;
b. nerespingerea promisiunii unor foloase;
c. darea de bani ori alte foloase.
ANS: B
44. Constrngerea mituitorului, de ctre cel care a luat mit, de a svrsi aceast fapt este:
a. o cauz de nepedepsire;
b. o cauz special care nltur caracterul penal al faptei;
c. o cauz de reducere a pedepsei.
ANS: B
45. Pretinderea unor foloase de ctre functionar si primirea acestora dup efectuarea actului privitor la
ndeplinirea ndatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea
de:
a. luare de mit;
b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor;
c. primire de foloase necuvenite.
ANS: A
46. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l -a facut sa creada pe cel care
i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in
prezenta infractiunii de :
a. luare de mita;
b. primire de foloase necuvenite;
c. inselaciune.
ANS: C
47. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.:
a. este o infractiune contra autoritatii;
b. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita;
c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita.
-
ANS: B
48. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul altei
persoane, aceasta:
a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita;
b. nu raspunde penal;
c. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu
infaptuieste actiunea incriminata.
ANS: C
49. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica:
a. doar in situatia in care faptuitorul este functionar;
b. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare;
c. doar in situatia in care oferta de bani sau alte foloase a fost urmata de acceptare.
ANS: B
50. Dac functionarul corupt, n scopul de a satisface solicitarea mituitorului, nu ndeplineste un act
privitor la ndatoririle lui de serviciu, iar aceast nendeplinire constituie, prin ea nssi, o infractiune:
a. luarea de mit va intra n concurs cu respectiva infractiune;
b. luarea de mit absoarbe respectiva infractiune;
c. luarea de mit se retine n variant agravat.
ANS: A
51. Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de ctre un functionar, dup ndeplinirea n parte a
unei ndatoriri de serviciu, dar nainte de finalizarea ei, constituie:
a. primire de foloase necuvenite;
b. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor;
c. luare de mit.
ANS: C
52. Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit:
a. trebuie s aib un nivel mai ridicat de 200.000 lei;
b. poate s aib orice nivel, dar s nu fie bunuri de valoare simbolic, nici daruri ocazionale, sau daruri
care exprim un sentiment de recunostint ori de respect personal;
-
c. trebuie s aib un nivel invers proportional cu valoarea serviciului fcut prin ndeplinirea actului.
ANS: B
53. n cazul infractiunii de dare de mit:
a. bunurile pot fi confiscate de la mituitor;
b. bunurile pot fi confiscate de la autor doar dac oferta de mituire a fost acceptat de functionar;
c. bunurile pot fi confiscate de la autor chiar dac oferta de mituire nu a fost urmat de acceptare.
ANS: C
54. La infractiunea de dare de mit (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei:
a. se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu;
b. se svrseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu;
c. se poate svrsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu.
ANS: A
55. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul :
a. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;
b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu;
c. sa faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu.
ANS: A
56. Denuntarea de ctre mituitor a faptei, mai nainte ca organul de urmrire penal s fi fost sesizat
pentru acea infractiune, este:
a. o cauz special de nepedepsire;
b. o cauz ce nltur caracterul penal al faptei;
c. o cauz de reducere a pedepsei.
ANS: A
57. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mit este:
a. orice persoan fizic ce ndeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal;
b. orice functionar;
c. numai un functionar public.
-
ANS: A
58. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite n cazul infractiunii prevzut n art. 256 C.
pen. trebuie s fie:
a. att licit, ct si ilicit;
b. numai ilicit;
c. numai licit.
ANS: C
59. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite const n:
a. primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor astfel de foloase;
b. primirea unor foloase necuvenite;
c. pretinderea unor foloase necuvenite.
ANS: B
60. Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite:
a. foloasele pot fi primite anterior ndeplinirii actului la care functionarul era obligat n virtutea functiei
b. foloasele pot fi primite doar dup ndeplinirea actului la care functionarul era obligat n virtutea
functiei
c. foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau dup ndeplinirea actului la care functionarul era
obligat n virtutea functiei
ANS: B
61. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra caruia faptuitorul
are sau lasa sa se creada ca are influenta:
a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta;
b. constituie o circumstanta agravanta;
c. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului.
ANS: C
62. Infractiunea de trafic de influent:
a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de daruri;
-
b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat;
c. se comite numai cu intentie direct calificat prin scop.
ANS: C
63
63. Tentativa la primirea de foloase necuvenite:
a. se pedepseste;
b. nu este incriminat;
c. nu este posibil.
ANS: B
64. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat drept mita in cazul cand:
a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la indatoririle sale de serviciu;
b. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede catre cel care a luat mita;
c. mituitorul a denuntat fapta dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat pentru acea infractiune.
ANS: B
65. Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate realiza prin:
a. nerespingere de daruri direct sau indirect;
b. oferire de daruri indirect;
c. acceptare de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul.
ANS: C
66. La infractiunea de denuntare calomnioas:
a. coautoratul este posibil;
b. obiectul juridic special adiacent se refer la relatiile sociale privind normala desfsurare a actelor de
justitie;
c. subiectul pasiv secundar este statul prin organul judiciar a crui activitate a fost periclitat.
ANS: A
67. n cazul n care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt nvinuite mincinos de aceeasi
infractiune, se va retine:
-
a. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta tip;
b. mai multe infractiuni de denuntare calomnioas n concurs;
c. o singur infractiune de denuntare calomnioas n varianta agravat.
ANS: B
68. Exist varianta agravat a infractiunii de denuntare calomnioas cnd:
a. nvinuirea mincinoas a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane;
b. s-au produs ori ticluit probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte;
c. fapta a fost svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun.
ANS: B
69. n cazul infractiunii de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas:
a. se poate referi la o fapt care ar expune persoana la o sanctiune disciplinar
b. se poate referi la svrsirea unei contraventii
c. se poate referi doar la svrsirea unei infractiuni
ANS: C
70. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte reprezint:
a. infractiunea de mrturie mincinoas
b. infractiunea de denuntare calomnioas
c. nedenuntarea unor infractiuni
ANS: B
71. La infractiunea de denuntare calomnioas, nvinuirea mincinoas poate fi fcut prin:
a. plangere;
b. autodenunt;
c. constituire de parte civila.
ANS: A
72. Declaratia fptuitorului infractiunii de denuntare calomnioas mai nainte de punerea n miscare a
actiunii penale fat de persoana n contra creia s-a fcut denuntul sau plngerea, ori mpotriva creia s-
au produs probele, c denuntul, plngerea sau probele sunt mincinoase reprezint:
-
a. o cauz de impunitate;
b. o cauz de reducere a pedepsei;
c. o cauz de agravare a pedepsei.
ANS: B
73. Retragerea mrturiei mincinoase nainte de arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, nainte de
pronuntarea unei hotrri, ori a unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de:
a. impunitate;
b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen;
c. o cauz de nlturare a caracterului penal al faptei.
ANS: A
74. Retragerea mrturiei mincinoase dup arestarea inculpatului sau, n toate cauzele, dup ce s-a
pronuntat o hotrre, ori s-a dat o alt solutie ca urmare a mrturiei mincinoase reprezint o cauz de:
a. impunitate;
b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.;
c. nlturare a caracterului penal al faptei.
ANS: B
75. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de mrturie mincinoas este:
a. doar martorul;
b. martorul sau persoana care ncearc s-l determine pe martor s dea declaratii mincinoase;
c. martorul, expertul sau interpretul.
ANS: C
76. La infractiunea de mrturie mincinoasa:
a. forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop;
b. nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la imprejurari esentiale;
c. afirmatia mincinoas sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie s priveasc mprejurri esentiale;
ANS: C
77. Infractiunea de mrturie mincinoas (art. 260 C. pen.):
-
a. este incriminat n forma tentativei;
b. nu poate avea forma continuat;
c. se consum n momentul n care audierea sau ascultarea a luat sfrsit, iar depozitia a fost semnat de
martor, expert sau interpret.
ANS: C
78. Infractiunea de mrturie mincinoas:
a. se refer si la afirmatii mincinoase fcute de martor asupra oricror mprejurri despre care este
ntrebat n solutionarea unei cauze;
b. se svrseste si din culp;
c. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune.
ANS: C
79. Persoana care a determinat pe o alt persoan s ncerce s determine pe un martor, expert,
interpret s svrseasc infractiunea de mrturie mincinoas, va rspunde pentru:
a. instigare la mrturie mincinoas;
b. instigare la ncercarea de a determina mrturia mincinoas;
c. instigare la mpiedicarea participrii n proces.
ANS: B
80. ncercarea de a determina mrturia mincinoas (art. 261 C. pen.):
a. se comite, potrivit prerii majoritare, cu intentie direct sau indirect;
b. se consum instantaneu n momentul n care s-a svrsit actiunea de constrngere sau corupere prin
care s-a ncercat determinarea la mrturie mincinoas;
c. nu este posibil n forma continuat.
ANS: B
81. Omisiunea de a denunta de ndat svrsirea unei fapte de omor ntruneste elementele constitutive
ale infractiunii de:
a. favorizarea infractorului (art. 264 C. pen.);
b. tinuire (art. 221 C. pen.);
c. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.).
-
ANS: C
82. Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere al vinovtiei:
a. numai cu intentie;
b. numai din culp;
c. att cu intentie, ct si din culp.
ANS: C
83. mpiedicarea participrii la proces:
a. legatura de cauzalitate rezulta ex re;
b. este o infractiune cu consumare instantanee;
c. se sanctioneaz si dac actele de executare sunt ntrerupte din cauze independente de vointa
fptuitorului.
ANS: C
84. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu a fost
intrebat , raspunde pentru:
a. marturie mincinoasa;
b. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare;
c. omisiunea de a sesiza organele judiciare.
ANS: B
85. Elementul material al nedenuntrii unor infractiuni se poate realiza:
a. numai prin inactiune;
b. numai prin actiune;
c. att prin actiuni, ct si prin omisiuni.
ANS: C
86. n cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda:
a. nainte de svrsirea infractiunii principale;
b. dup svrsirea faptei de baz;
c. n timpul svrsirii faptei.
-
ANS: B
87. Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni:
a. nu este posibila decat sub forma complicitatii;
b. este posibila sub forma instigarii;
c. este posibila sub toate formele.
ANS: B
88. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea
sau constrangerea, atunci:
a. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala;
b. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia mincinoasa;
c. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de marturie mincinoasa.
ANS: A
89. Infractiunea de impiedicare a participarii la proces:
a. absoarbe infractiunea de amenintare;
b. absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava;
c. absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.
ANS: A
90. Infractiunea de favorizarea infractorului:
a. se poate svrsi numai printr-o actiune;
b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui
folos material pentru sine;
c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrsite de infractorul
favorizat.
ANS: B
91. Mentinerea intentionat a strii de arest/detinere dup expirarea duratei mandatului de arestare
preventiv/de executare a pedepsei constituie infractiune de:
a. lipsire de libertate n mod ilegal;
b. arestare nelegal;
c. represiune nedreapt.
-
ANS: B
92. Infractiunea de arestare nelegal:
a. are, de regul, ca obiect material corpul persoanei mpotriva creia se svrseste actiunea incriminat;
b. se poate svrsi numai printr-o actiune;
c. este incriminat si n forma tentativei.
ANS: A
93. Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar:
a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de declaratii;
b. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente;
c. sa fi intrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratii.
ANS: B
94. Infractiunea de evadare:
a. poate mbrca forma infractiunii continue sau continuate;
b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei n executarea creia se afla
condamnatul;
c. este n forma agravat cnd se ntrebuinteaz anumite instrumente.
ANS: C
95. Pedeapsa n cazul infractiunii de evadare:
a. se adaug la pedeapsa ce se execut, fr a putea depsi maximul general al nchisorii;
b. se contopeste cu pedeapsa ce se execut;
c. nu poate depsi cuantumul pedepsei ce se execut la momentul evadrii.
ANS: A
96. Vinovtia n cazul svrsirii de nlesnire a evadrii de ctre o persoan ce avea ndatorirea de a pzi
pe cel ce a evadat poate mbrca:
a. doar forma intentiei directe;
b. doar forma intentiei;
c. forma intentiei sau culpei.
-
ANS: C
97. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai grav dac:
a. arma sau munitia nu este depus n termenul fixat de lege la organul competent, de ctre cel cruia i
s-a respins cererea pentru prelungirea valabilittii permisului;
b. se poart arme, fr drept, n localul unittilor de stat sau al altor unitti la care se refer art. 145 C.
pen., la ntruniri publice, ori n localuri de alegeri;
c. se detin, nstrineaz sau poart arme de panoplie.
ANS: B
98. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar:
a. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere;
b. sa existe o actiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar
prin mijloace anume prevazute de lege;
c. sa existe o inactiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse
doar prin mijloace anume prevazute de lege, din culpa.
ANS: A
99. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite:
a. numai cu intentie direct
b. cu intentie direct sau indirect
c. doar cu intentie indirect
ANS: B
100. Arestarea nelegal se comite numai cu:
a. intentie direct calificat prin scop;
b. intentie direct sau indirect;
c. intentie sau culp.
ANS: B
101. Represiunea nedreapta este o fapta :
a. care impiedica infaptuirea justitiei;
-
b. contra integritatii corporala sau sanatatii persoanei;
c. contra libertatii persoanei.
ANS: A
102. Cercetarea abuziv este o infractiune:
a. continu;
b. intentionat;
c. de obicei.
ANS: B
103. Favorizarea infractorului este o infractiune:
a. omisiva;
b. conex corelativ;
c. praeterintentionata.
ANS: B
104. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie:
a. infractiunea de favorizare a infractorului;
b. infractiunea de inlesnire a evadarii;
c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin. 2 C.pen.
ANS: A
105. Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe executorul
judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta:
a. raspunde pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti;
b. raspunde pentru infractiunea de ultraj;
c. raspunde pentru infractiunea amenintare.
ANS: B
106. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta bauturilor
alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand ciocnirea unui tren de
marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor de transport, constituie:
-
a. infractiunea de neglijenta in serviciu;
b. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa;
c. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor defectuoasa.
ANS: B
107. Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de transport pe
caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta raspunde pentru:
a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa;
b. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinire a lor defectuoasa.
c. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate;
ANS: C
108. In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala:
a. este posibila sub toate formele;
b. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul de
inscriminare are caracter personal;
c. este posibila doar sub forma coautoratului.
ANS: B
109. Conform prerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mit se poate comite:
a. cu intentie direct sau indirect;
b. numai cu intentie direct calificat prin scop;
c. numai cu intentie indirect.
ANS: B
110. Infractiunea de favorizarea infractorului:
a. se poate svrsi numai printr-o actiune;
b. se deosebeste de infractiunea de tinuire si prin aceea c fptuitorul nu urmreste obtinerea unui
folos material pentru sine;
c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii svrsite de infractorul
favorizat.
ANS: B
-
111. Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei anumite
infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala a altor vinovati pe care
ii cunostea:
a. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului;
b. savarseste infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni;
c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare.
ANS: A
112. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mit este:
a. cel cruia i se pretinde, de ctre un functionar, s dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea
unui act care intr n ndatoririle sale de serviciu;
b. functionarul mituit;
c. persoana juridic de drept public sau privat n serviciul cruia fptuitorul si exercit atributiile
functionale.
ANS: C
113. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza:
a. doar prin contrafacere (plsmuire);
b. doar prin alterare (prefacere);
c. fie prin contrafacere, fie prin alterare;
ANS: C
114. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca obiect
material:
a. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea pltilor
b. monede antice din diverse metale
c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie
ANS: A
115. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282 alin.2
C.pen., are ca obiect material:
a. orice monede sau valori, chiar iesite din circulatie
b. monede antice, din diverse metale
-
c. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie
ANS: C
116. Cnd aceeasi persoan falsific monede sau alte valori si apoi le pune n circulatie, fapta sa
constituie:
a. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori
b. o singur infractiune de falsificare de moned sau de alte valori, n form continuat
c. un concurs de infractiuni, ntre fapta de falsificare si cea de punere n circulatie a valorilor falsificate
ANS: C
117. Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar ca:
a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie;
b. moneda sau valoarea falsificat s fi fost emisa de o institutie competenta si sa se gaseasca in
circulatie;
c. moneda sau valoarea falsificat s nu aiba legal puterea de a circula
ANS: B
118. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare, nu se poate
comite dect cu:
a. intentie direct
b. intentie direct sau indirect
c. intentie indirect
ANS: B
119. In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori
(art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in:
a. contrafacere
b. alterare
c. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate
ANS: C
120. Falsificarea de monede sau de alte valori este mai grav, dac:
-
a. valorile falsificate au fost puse n circulatie;
b. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o pagub important sistemului financiar;
c. valorile falsificate nu se mai afla n circulatie
ANS: B
121. Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate productoare de consecinte juridice
constituie infractiunea de:
a. falsificare de monede sau de alte valori
b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport
c. fals material n nscrisuri oficiale
ANS: C
122. Forma de vinovtie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de timbre, mrci sau de bilete
de transport, n viziunea doctrinei majoritare, este:
a. intentia direct
b. intentia direct sau indirect
c. intentia indirect
ANS: B
123. Punerea n circulatie a unor cupoane false de rspuns international constituie infractiunea de:
a. falsificare de monede sau de alte valori
b. nselciune
c. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport
ANS: C
124. Detinerea de instrumente n vederea falsificrii de valori (art. 285 C. pen.):
a. nu are obiect material;
b. are ca obiect material timbre, marci, plicuri sau carti postale;
c. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295 C.pen.
ANS: C
125. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:
-
a. falsificare de monede sau de alte valori;
b. falsificare de timbre, mrci sau de bilete de transport;
c. detinere de instrumente n vederea falsificrii de valori.
ANS: A
126. Elementul material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art.288 C.pen.) consta in:
a. falsificarea unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau mprejurri
neadevrate ori prin omisiunea inserrii unor date sau mprejurri;
b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui n orice
mod, de natura sa produca consecinte juridice;
c. folosirea unui nscris oficial n vederea producerii de consecinte juridice
ANS: B
127. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.)
poate fi:
a. numai un functionar;
b. numai un functionar public;
c. orice persoan fizic care indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal.
ANS: C
128. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material n nscrisuri oficiale, este necesar:
a. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen.
b. ca nscrisul oficial (falsificat) s apartina exclusiv unei autoritati publice;
c. ca nscrisul falsificat s emane de la o persoana fizica.
ANS: A
129. Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie:
a. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.)
b. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.)
c. nu constituie infractiune.
ANS: B
-
130. n varianta agravat, falsul material n nscrisuri oficiale nu poate fi svrsit dect de ctre:
a. un functionar public
b. un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu
c. un functionar n exercitiul atributiilor de serviciu
ANS: C
131. Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de:
a. bilete, tichete sau imprimate productoare de consecinte juridice;
b. titluri de credit emise de institutii publice;
c. timbre, mrci postale, plicuri si crti postale. bilete si foi calatorie sau de transport, cupoane de
raspuns international
ANS: C
132. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de:
a. fals material n nscrisuri oficiale;
b. fals n declaratii;
c. fals privind identitatea.
ANS: A
133. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi :
a. orice persoana;
b. numai un functionar public;
c. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.
ANS: C
134. n cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste:
a. materialitatea inscrisului, in forma si sursa sa;
b. continutul inscrisului;
c. atat forma, cat si continutul actului.
ANS: B
135. Infractiunea de fals intelectual se poate comite:
-
a. numai dupa redactarea inscrisului oficial;
b. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial;
c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial.
ANS: B
136. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:
a. fals n nscrisuri sub semntur privat;
b. uz de fals;
c. fals intelectual.
ANS: C
137. Falsificarea unui nscris sub semntur privat si folosirea lui de ctre autorul falsului constituie:
a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat, n concurs cu infractiunea de uz de fals;
b. infractiunea de uz de fals;
c. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat.
ANS: C
138. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in vederea ocuparii unui
post constituie:
a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat;
b. infractiunea de fals material n nscrisuri oficiale, n concurs cu infractiunea de uz de fals;
c. infractiunea de fals intelectual, n concurs cu infractiunea de uz de fals.
ANS: B
139. La infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat:
a. tentativa este posibil si se pedepseste;
b. tentativa este posibil, dar nu se pedepseste;
c. tentativa nu este posibil.
ANS: A
140. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi:
a. doar un nscris oficial;
-
b. doar un nscris sub semntur privat;
c. un nscris oficial sau un nscris sub semntur privat.
ANS: C
141. Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de:
a. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat;
b. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare, spre a fi folosit fara drept;
c. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals.
ANS: C
142. Uzul de fals se svrseste, sub aspect subiectiv, cu:
a. intentie direct sau indirect
b. intentie direct calificat prin scop
c. intentie indirect
ANS: B
143. La infractiunea de uz de fals, obiectul material:
a. poate fi doar un inscris sub semntur privat;
b. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata;
c. poate fi doar un inscris oficial.
ANS: B
144. Infractiunea de fals n declaratii se svrseste numai cu:
a. intentie direct calificat prin scop;
b. intentie indirect;
c. intentie direct sau indirect.
ANS: A
145. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals n declaratii este:
a. martorul, expertul sau interpretul;
b. persoana care face n public declaratii calomnioase;
c. orice persoan, care are capacitatea de a face declaratii productoare de consecinte juridice.
-
ANS: C
146. La infractiunea de fals n declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de:
a. prezentare sub o identitate falsa;
b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals;
c. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ.
ANS: C
147. ncredintarea unui nscris care serveste pentru dovedirea strii civile ori pentru legitimare sau
identificare, spre a fi folosit fr drept, constituie infractiunea de:
a. fals n declaratii
b. fals privind identitatea
c. uz de fals
ANS: B
148. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o identitate fals
trebuie fcut:
a. exclusiv in fata unui organ sau a unei institutii de stat;
b. in fata unei unitti dintre cele la care se refer art. 145 C. pen;
c. in fata oricarei persoane fizice sau juridice.
ANS: B
149. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind identitatea se
realizeaza prin urmatoarele actiuni:
a. falsificarea unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare;
b. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane;
c. folosirea unui inscris, cunoscand ca este fals.
ANS: B
150. In sensul art.286 C.pen., prin Falsificarea instrumentelor oficiale se intelege:
a. falsificarea titlurilor de orice fel pentru efectuarea platilor;
b. falsificarea imprimatelor producatoare de consecinte juridice;
-
c. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare .
ANS: C
151. Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2 C.pen.), atunci
cand priveste:
a. sigiliul sau stampila unei institutii publice;
b. un instrument de marcare apartinand unei unitti dintre cele la care se refer art.145 C. pen;
c. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii.
ANS: C
152. Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material:
a. numai bunuri individual determinate;
b. numai bunuri care se determina prin numarare;
c. numai bunuri care se determina prin masurare.
ANS: C
153. La infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:
a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;
b. orice functionar;
c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.
ANS: C
154. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma:
a. in momentul aparitiei pagubei in patrimonial victimei;
b. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre vanzare sau
vandute;
c. in momentul in care victima a achitat pretul.
ANS: B
155. La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:
a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;
b. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii care nu sunt
-
destinate publicitatii;
c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.
ANS: B
156. Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma:
a. In momentul aparitiei unei pagube in patrimonial unitatii;
b. In momentul divulgarii datelor sau informatiilor care nu erau destinate publicitatii;
c. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube.
ANS: C
157. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci cand:
a. durata brevetului a expirat;
b. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta totusi unele
deosebiri de detaliu;
c. brevetul este lovit de nulitate.
ANS: B
158. La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ nemijlocit
poate fi:
a. titularul de brevet;
b. persoana care foloseste inventia in temeiul unei prevederi legale;
c. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii.
ANS: C
159. Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si atunci
cand:
a. produsele contrafacute au fost date in gaj;
b. produsele contrafacute au fost donate unui tert;
c. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau oferite la schimb.
ANS: C
160. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu:
-
a. intentie indirecta;
b. intentie directa sau indirecta;
c. intentie directa calificata prin scop.
ANS: C
161. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din urmatoarele
modalitati alternative:
a. efectuarea, fara autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit;
b. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;
c. divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.
ANS: B
162. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi comis in scopul:
a. de a obtine un folos material necuvenit;
b. de a revinde produsele;
c. de a induce in eroare pe beneficiari.
ANS: C
163. Infractiunea de nerespectare a dispoziti ilor privind operatii de import sau export (art.302 C.pen.) se
consuma in momentul:
a. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit;
b. aplicarii pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;
c. punerii in circulatie a produselor contrafacute.
ANS: A
164. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:
a. concurenta neloiala;
b. specula;
c. inselaciune la masuratoare.
ANS: C
165. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 C.pen.), elementul material consta intr-o actiune
-
de:
a. folosire a unor nume comerciale sau denumiri ale organizatiilor de comert ori industriale;
b. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale;
c. cumpararea de produse, in scop de prelucrare.
ANS: B
166. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.1C.pen.), urmarea secundara consta intr-o:
a. stare de pericol;
b. vatamare a intereselor legale ale unei persoane;
c. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre cele la care
refera art.145.
ANS: C
167. In varianta agravata (art.302 alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca urmare:
a. o perturbare a activitatii economico-financiare;
b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145;
c. consecinte deosebit de grave.
ANS: C
168. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302
C.pen.) este mai grava, atunci cand:
a. a avut ca urmare vatamarea corporala a unei persoane;
b. a avut ca urmare infectarea apei;
c. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba materiala
importanta.
ANS: C
169. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302
C.pen.) subzista si atunci cand:
a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine;
b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;
c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.
-
ANS: C
170. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302
C.pen.) subzista si atunci cand:
a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine;
b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;
c. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.
ANS: C
171. In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302 alin.2 C.pen.) pretinde ca fapta
sa fi avut consecinte deosebit de grave formula prin care se intelege:
a. o paguba adusa unei unitati dintre acelea la care refera art.145;
b. punerea in pericol a sanatatii unui mare numar de persoane;
c. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei
unitati dintre cele la care se refera art.145.
ANS: C
172. In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in actiunea de:
a. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept;
b. prezentare sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei persoane;
c. achizitionare de documente de identitate false.
ANS: B
173. Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii (art.294
alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta:
a. sa fi cauzat pagube materiale;
b. sa se fi comis in timp de razboi;
c. sa fi avut consecinte deosebit de grave.
ANS: B
174. Cine poate fi subiect activ al infraciunii de bigamie prev. de art. 303 din Codul penal?
a. orice persoan de sex opus care intr n alian cu o alt persoan;
b. numai persoana cstorit, care incheie o nou cstorie fr ca prima s fie desfcut prin divor;
c. sotul nevinovat din prima casatorie.
-
ANS: B
175. Consumarea infraciunea de bigamie survine:
a. n momentul depunerii declaraiei la starea civil;
b. n momentul ncheierii noii cstorii fr ca prima s fie desfcut prin divor;
c. n momentul declrii lipsei impedimentelor la cstorie.
ANS: B
.
176. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este:
a. o infraciune instantanee;
b. o infraciune continuat, consumarea avnd loc n momentul cnd cel ndreptit la ntreinere este
prsit;
c. o infraciune continu care se consum n momentul de pasivitate al fptuitorului i se epuizeaz cnd
acesta pune capt infraciunii.
ANS: C
177. Punerea n micare a aciunii penale n cazul infraciunii de abandon de familie se face:
a. din oficiu de ctre procuror;
b. la plngerea persoanei vtmate;
c. la sesizarea fcut de so sau rud apropiat.
ANS: B
178. Cerina esenial a elementului material al laturii obiective a infraciunii de rele tratamente
aplicate minorului const n:
a. msura sau tratamentul s nu aib un caracter ru;
b. s pun n primejdie grav dezvoltarea fizic sau moral a minorului;
c. s pun n pericol numai integritatea fizic a minorului.
ANS: B
179. Care sunt subiecii activi ai infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea
-
minorului, prev. de art. 307 din Codul penal?
a. persoana care are calitatea de rud a minorului;
b. persoana creia i s-a ncredinat minorul spre cretere i educare;
c. orice persoan n calitate de coautor.
ANS: B
180. Aciunea penal n cazul infraciunii de nerespectarea msurilor privind ncredinarea minorului se
pune n micare:
a. din oficiu de autoritatea tutelar sau procuror;
b. la plngerea persoanei vtmate;
c. din oficiu sau la plngerea persoanei vtmate, n funcie de interesul superior al minorului.
ANS: B
181. Infraciunea de zdrnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 308 din Codul penal se consum:
a. n momentul cnd fptuitorul nu a luat unele msuri de combatere a bolilor;
b. n momentul cnd se produce rspndirea bolii molipsitoare;
c. n momentul cnd s-au pregtit mijoacele necesare zdrnicirii combaterii bolilor.
ANS: B
182. Dac fapta de nerespectare a msurilor privitoare la prevenirea i combaterea bolilor molipsitoare
are ca urmare mbolnvirea sau moartea unei persoane, se aplic regula:
a. fptuitorul rspunde numai pentru infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor;
b. infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor intr n concurs cu vtmarea corporal din culp sau
cu infraciunea de ucidere din culp.
c. fapta de nerespectare a msurilor privind combaterea bolilor molipsitoare se absoarbe n infraciunea
mai grav.
ANS: B
183. Sub aspect subiectiv infraciunea de zdrnicire a combaterii bolilor se comite:
a. numai cu intenie direct;
b. numai din culp;
c. cu intenie direct sau indirect.
-
ANS: C
184. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de contaminare veneric i transmiterea
sindromului imunodeficitar dobndit, prev. de art. 309 din Codul penal se realizeaz prin:
a. aciunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relaii sexuale ntre persoane de
acelai sex;
b. aciunea de transmitere nu se face prin acte de perversiune sexual;
c. numai prin relaii sexuale ntre persoane de acelai sex.
ANS: A
185. Infraciunea de contaminare veneric i de transmiterea sindromului imunodeficitar (SIDA) se
svrete cu:
a. intenie direct sau indirect;
b. din culp.
c. cu praeterintenie.
ANS: A
186. Dac prtile nu s-au impcat, dar in cursul judectii, pentru svarsirea infractiunii de abandon de
familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta determin:
a. condamnarea inculpatului la o pedeaps cu suspendarea conditionat a executrii pedepsei
b. reducerea pedepsei la jumtate
c. nepedepsirea inculpatului
ANS: A
187. Sub aspect subiectiv infraciunea de sustragere de la tratament medical se comite:
a. cu intenie direct sau indirect;
b. din culp;
c. cu praeterintenie.
ANS: A
188. La infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativ a lsrii fr sprijin, elemental
subiectiv il constituie vinovtia:
a. sub forma intentiei;
b. numai sub forma intentiei directe;
-
c. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei
ANS: C
189. Infraciunea de infectarea apei, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice mijloace dac este
duntoare sntii oamenilor, animalelor i plantelor, se comite prin:
a. intenie direct sau indirect;
b. din culp;
c. cu praeterintenie.
ANS: A
.
190. Forma de vinovie a infraciunilor de punere n primejdie a unei persoane n neputina de a se
ngriji, prev. de art. 314 din Codul penal ct i al infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din
Codul penal, este:
a. intenia direct sau indirect;
b. culpa;
c. att cu intenia, ct i din culpa.
ANS: A
191. Infraciunea de punere n primejdie a unei persoane n neputin de a se ngriji, prev. de art. 314
din Codul penal, se consum:
a. n momentul n care se pune n primejdie n mod efectiv prin oricare dintre modalitile normative:
viaa, sntatea sau integritatea persoanei;
b. numai atunci cnd sunt realizate efectiv, cumulativ cele trei modali ti normative;
c. n momentul n care se ntrevede n perspectiv un pericol pentru viaa, sntatea sau integritatea
unei persoane.
ANS: A
192. Pentru existena infraciunii de lsare fr ajutor, prev. de art. 315 din Codul penal, se impune:
a. ca fptuitorul s gseasc o persoan;
b. ca persoana gsit de fptuitor s fie n primejdie de a-i pierde viaa, ori a suferi o vtmare a
integritii corporale i s fie n neputin de a se apra;
c. ca persoana gsit de fptuitor s fi primit ajutor i din partea altora.
-
ANS: B
193. Lsarea fr ajutor prin omisiune de ntiinare, prev. de art. 316 din Codul penal se svrete sub
aspect subiectiv:
a. numai cu intenie;
b. numai din culp;
c. cu intenie sau din culp.
ANS: C
194. Pentru existena infraciunii de mpiedicare a existenei cultelor, prev. de art. 318 din Codul penal,
este necesar:
a. ca aciunea care mpiedic, deci care face imposibil exercitarea cultului s vizeze orice cult sau sect
religioas;
b. aciunea fptuitorului s vizeze un cult religios organizat i care funcioneaz legal;
c. s se realizeze ambele variante normative de ctre acelai fptuitor
ANS: B
195. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de profanare de morminte, prev. de art. 319
din Codul penal, presupune doar:
a. o aciune panic, care duce la distrugerea mormntului, monumentului sau urnei funerare;
b. acte prin care fptuitorul i exprim lipsa de respect fa de memoria celui disprut (desenarea unor
scene obscene, scrierea unor cuvinte injurioase, etc.);
c. n momentul constrngerii unei persoane s participe la serviciile religioase ale unui alt cult.
ANS: B
196. Consumarea infraciunii de profanare de morminte are loc n momentul cnd:
a. aciunea de profanare a fost svrit i s-au produs semnele materiale ale profanrii;
b. autorul infraciunii a fost descoperit;
c. rudele defunctului au sesizat autoritile.
ANS: A
197. Tulburarea folosinei locuinei, prev. de art. 320 din Codul penal, n modalitatea normativ de
tulburare repetat a folosinei const n:
-
a. svrirea unui singur act de producere de zgomote excesive, violene verbale, etc.;
b. manifestrile de tulburare s fie repetate indiferent dac acestea constituie infraciune prin ele nsele;
c. tulburarea folosirii unor spaii destinate a servi ca ateliere, depozite, magazii.
ANS: B
198. mpiedicarea normalei folosine a locuinei, ca o alt modalitate normativ, de tulburare a folosinei
locuinei, presupune:
a. mpiedicarea accesului n locuin sau ntr-o camer;
b. nentreruperea apei, gazului, a curentului electric;
c. ca faptele exterioare s provin din exteriorul locuinei.
ANS: A
199. n cazul n care faptele de tulburare a folosinei locuinei constituie infraciuni de sine stttoare se
aplic regula:
a. unitii infracionale;
b. concursului de infraciuni;
c. infraciunii de obicei.
ANS: B
200. Care din variantele de mai jos sunt manifestri de natur a provoca scandal public, element material
al laturii obiective al infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice:
a. indignarea izolat a unei persoane;
b. revolta cu caracter singular;
c. acostarea, lovirea pe strad, fr nici un motiv a unor persoane.
ANS: C
201. Pentru existena infraciunii de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice este
necesar ca:
a. actele, gesturile, cuvintele i expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor moravuri sau s
produc scandal public, ori s tulbure grav ordinea public, trebuie s fie fcute n public;
b. actele care aduc atingere bunelor moravuri s nu contravin obiceiurilor bazate pe respectul reciproc;
c. actele s nu vizeze pstrarea demnitii umane cu observarea decenei n cuvinte i atitudini.
-
ANS: A
202. Infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se consum:
a. n momentul cnd se svresc aciunile care aduc atingere bunelor moravuri;
b. n momentul n care se comite aciunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri se produce
scandal public, ori se tulbur grav linitea i ordinea public;
c. n momentul realizrii aciunii de lovire sau distrugere.
ANS: B
203. Sub aspect subiectiv, infraciunea de ultraj contra bunelor moravuri i tulburarea linitii publice, se
comite cu:
a. intenie direct sau indirect;
b. se poate svri din culp;
c. att cu intenei, ct i din culp.
ANS: A
204. Pentru existena infraciunii de ncierare, prev. de art. 322 din Codul penal, se cere:
a. toi cei care au participat la ciocnirile violente s fi desfurat aciuni care s dureze de la nceput pn
la sfrit;
b. sunt considerai participani la ncierare att subiecii care au nceput altercaia ct i cei care au
intervenit pe parcurs, precum i cei care s-au retras nainte ca ea s fi luat sfrit;
c. s se poat stabili contribuia fiecrui participant.
ANS: B
205. ncierarea se consum:
a. atunci cnd ncepe participaia la ncierarea mai multor persoane, cu activiti determinate;
b. atunci cnd mai multe persoane sunt angajate ntr-un conflict violent, n aa fel nct aciunile lor se
mpletesc i sunt greu de delimitat;
c. n momentul realizrii actelor de lovire au alte violene.
ANS: B
206. Sub aspect subiectiv, ncierarea se comite:
a. cu intenie direct sau indirect;
b. din culp sub forma uurinei;
-
c. culpa sub forma neglijenei.
ANS: A
207. Infraciunea de ncierare nu se pedepsete:
a. cnd participantul a renunat la aciune, dei el a fost implicat n aciunea violent;
b. dac a fost prins n ncierare cu voia sa;
c. dac a ncercat s despart pe alii.
ANS: C
208. Subiecii activi ai infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciuni, prev. de art. 323 din
Codul penal, sunt:
a. subiectul activ este determinat;
b. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate constituit, pluralitate ocazional);
c. orice persoane care rspund penal n calitate de coautor.
ANS: B
209. Elementul material al laturii obiective al infraciunii de asociere pentru svrirea de infraciunii se
caracterizeaz prin urmtoarele modaliti de aciuni:
a. iniiativa de a constitui o asociere n acest sens;
b. neaderarea la o asociere creat n acest scop;
c. denunarea unei asemenea asocieri.
ANS: A
210. Latura subiectiv a infraciunii de asociere n vederea svririi de infraciuni, se caracterizeaz
prin:
a. intenie direct sau indirect;
b. poate fi svrit i din culp;
c. numai din culp.
ANS: A
211. Infraciunea de instigarea public i apologia infraciunilor (art. 324 din Codul penal), const n:
a. orice aciune de a ndemna s nu se respecte legea;
-
b. aciunea de a reproba n public persoanele care au svrit infraciuni;
c. aciunea de purtare n public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se ndeamn la
nerespectarea legilor i la svrirea de infraciuni.
ANS: C
212. Care dintre infraciunile contra ordinii i disciplinei militare au obiect material?
a. calcarea de consemn si absenta nejustificata;
b. dezertarea si insubordonarea;
c. lovirea superiorului si lovirea inferiorului.
ANS: C
213. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene, prev. de art. 325 din Codul penal, se realizeaz
prin:
a. aciunea de a confeciona materiale cu caracter obscen;
b. aciunea de a deine n vederea rspndirii de obiecte obscene, descrieri, etc.
c. aciunea de a deine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen.
ANS: B
214. Infraciunea de rspndirea de materiale obscene se consum:
a. n momentul n care fptuitorul, vinde, rspndete, confecioneaz materiale cu caracter obscen;
b. cnd ncepe s procure astfel de materiale n vederea rspndirii;
c. n momentul confecionrii materialelor obscene.
ANS: A
215. n ce situaii infraciunea de insubordonare este mai grav?
a. dac subiectul activ este un militar;
b. dac militarul insubordonat este ofier, maistru militar, subofier sau militar angajat;
c. dac s-a produs vtmarea corporal grav a militarului insubordonat.
ANS: B
216. Ceretoria (prev. de art. 326 din Codul penal), const n:
a. adresarea fptuitorului fcut la mila publicului cernd ajutor material;
-
b. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd
ajutor material;
c. apelarea la mila publicului fcut prin orice mijloace (oral, nscris, prin gesturi) n mod repetat, cernd
ajutor spiritual.
ANS: B
217. Infraciunea de ceretorie se svrete cu:
a. intenie;
b. se poate svri din culp;
c. att cu intenie, ct i din culp.
ANS: A
218. Consumarea infraciunii de ceretorie are loc n momentul:
a. fptuitorul a comis primul su act de apelare la mila publicului pentru obinerea mijloacelor de
existen;
b. cnd s-a realizat, prin repetare, un numr suficient de acte, din care s rezulte atitudinea fptuitorului
de a face ceretorie ca surs de procurare a mijloacelor de trai;
c. cnd fapta a fost repetat de cel puin patru ori.
ANS: B
219. Pentru existena infraciunii de prostituie, prev. de art. 328 din Codul penal, este necesar ca:
a. persoana care practic relaiile sexuale cu diferite persoane s desfoare o singur aciune cu
caracter inechivoc;
b. practicarea acestor raporturi repetate s aib drept scop procurarea mijloacelor de existen sau a
principalelor mijloace de existen;
c. fptuitorul s practice raporturi sexuale cu scopul de a-i procura mijloacele de trai cu aceeai
persoan.
ANS: B
220. Consumarea infraciunii de prostituie are loc n momentul:
a. cnd persoana ntreine primul raport sexual n schimbul cruia solicit subvenii pentru infraciunea
sa;
b. cnd se realizeaz un numr suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste
raporturi s fie caracterizate ca fiind un mod obinuit de procurare a mijloacelor de existen, sau a
-
principalelor mijloace de existen;
c. indiferent dac s-a constatat sau nu caracterul de ndeletnicire, dac fapta este repetat constant.
ANS: B
221. Care din aciunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale infraciunii de
proxenetism, prev. de art. 329 din Codul penal:
a. a nlesni practicarea prostituiei;
b. a nu trage foloase de pe urma practicrii prostituiei;
c. a denuna activitile care duc la practicarea proxenetismului.
ANS: A
222. Infraciunea de prostituie se svrete, sub aspect subiectiv:
a. cu intenie direct sau indirect;
b. n unele situaii se comite i din culp;
c. cu intenie depit.
ANS: A
223. Care sunt cerinele existenei infraciunii jocul de noroc, prev. de art. 330 din Codul penal:
a. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc s se fac n mod privat;
b. organizarea sau ngduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite persoane;
c. organizarea sau ngduirea n mod obinuit a jocurilor de noroc ntr-o cas particular.
ANS: C
224. Infraciunea jocul de noroc, se svrete cu:
a. intenie;
b. n unele situaii se poate comite din culp;
c. praeterintenie, n varianta prevzut n alin. 2 al art. 330 C. Pen.
ANS: A
225. Consumarea infraciunii jocul de noroc are loc:
a. n momentul cnd a avut loc organizarea jocului de noroc sau ngduirea practicrii;
b. n orice moment;
-
c. n momentul autorizrii jocului de noroc.
ANS: A
226. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este:
a. doar persoana care are obligatia legal de intretinere, fat de cel indrepttit la intretinere;
b. doar persoana care are de pltit o pensie de intretinere stabilit pe cale judectoreasc;
c. orice persoan care indeplineste conditiile generale ale rspunderii penale.
ANS: A
227. Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.):
a. este susceptibil de tentativ in oricare din variantele sale de incriminare;
b. este susceptibil de tentativ doar in modalitatea normativ a prsirii sau alungrii;
c. este pedepsit si in forma tentativei.
ANS: B
228. Opinia majoritar consider c abandonul de familie, cu exceptia modalittii normative a lsrii
fr sprijin se comite:
a. numai cu intentie direct;
b. cu intentie direct sau indirect;
c. cu intentie si din culp.
ANS: B
229. Contaminarea veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit art. 309 alin. (1) C.
pen.:
a. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de
perversiune sexual;
b. se transmite prin orice mijloace;
c. se svarseste din culpa.
ANS: A
230. La infractiunea de contaminare veneric si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit:
a. obiectul material exist si const in corpul persoanei subiectului pasiv;
-
b. participatia penal este posibil in toate formele sale;
c. mobilul determinant si scopul urmrit de fptuitor intereseaz pentru existenta infractiunii.
ANS: A
231. Traficul de substante toxice:
a. nu are obiect material;
b. poate fi svarsit de orice persoan fizic ce indeplineste conditiile generale pentru a rspunde penal;
c. este o infractiune omisiv.
ANS: B
232. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav:
a. dac se comite in public;
b. dac se produce scandal public;
c. dac s-a tulburat grav ordinea si linistea public.
ANS: C
233. Asocierea pentru svarsirea de infractiuni:
a. este o infractiune proprie;
b. este sanctionat si in forma tentativ;
c. nu se pedepseste dac fptuitorul denunt autorittilor asocierea mai inainte de a fi fost descoperit si
de a se fi inceput svarsirea infractiunii care intr in scopul asocierii.
ANS: C
234. Proxenetismul este o infractiune:
a. proprie;
b. in persona propria;
c. comisiv.
ANS: C
235. Proxenetismul poate s constea in:
a. indemnul la fapte antisociale;
b. producerea de materiale obscene;
-
c. tragerea de foloase de pe urma practicrii prostitutiei.
ANS: C
236. Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de:
a. boala cronica necontagioasa;
b. nivel de pregatire profesionala;
c. cetatenie.
ANS: A
237. Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin:
a. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat;
b. punerea la dispozitie a unui local , fara forme legale pentru practicarea jocurilor de noroc autorizate;
c. organizarea de concursuri pentru desfasurarea jocurilor de noroc , fara aprobarea proprietarului
spatiului unde se desfasoara competitia.
ANS: A
238. Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji poate fi:
a. oricare dintre parinti;
b. orice persoana;
c. parintele decazut din drepturile parintesti.
ANS: A
239. Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta savarseste
infractiunea:
a. fals in declaratii;
b. uz de fals;
c. fals in inscrisuri sub semnatura privata.
ANS: B
240. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie identitate falsa, acesta
va raspunde pentru:
a. fals privind identitatea;
-
b. fals in declaratii;
c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala.
ANS: A
241. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei hotarari
judecatoresti, constituie infractiunea de:
a. tulburare de posesie;
b. nerespectarea hotararilor judecatoresti;
c. tulburarea folosintei locuintei.
ANS: B
242. Care este obiectul material al infraciunii de sustragere de la serviciul militar?
a. folosirea de nscrisuri false;
b. simularea unei boli sau infirmiti;
c. infraciunea este lipsit de obiect material.
ANS: C
243. Represiunea nedreapta este o infractiune :
a. contra integritatii corporale sau sanatatii;
b. contra infaptuirii justitiei;
c. de serviciu sau in legatura cu serviciu.
ANS: B
244. Ultrajul este o infractiune complex care poate s absoarb n continutul su infractiunile de:
a. amenintare;
b. lipsirea de libertate in mod ilegal;
c. omorul deosebit de grav.
ANS: A
245. La infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri (art. 242 C. pen.):
a. tentativa se pedepseste att n cazul faptei prevzute la alin. (1), ct si n cazul faptei de la alin. (2);
b. tentativa nu se pedepseste;
-
c. tentativa se pedepseste doar n cazul faptei prevzute la alin. (1).
ANS: C
246. La abuzul n serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) :
a. urmarea imediat const ntr-un rezultat si acesta este n mod obligatoriu concretizat ntr-o pagub;
b. urmarea imediat const ntr-o stare de pericol;
c. urmarea imediat const ntr-un rezultat, dar nu este obligatoriu s se retin existenta unei pagube;
ANS: C
247. n cazul infractiunii de luare de mita:
a. folosul necuvenit const ntr-un mprumut;
b. actiunea sau inactiunea incriminat nu trebuie, obligatoriu, s aib ca obiect bani sau alte foloase;
c. banii sa provina dintr-o alta infractiune.
ANS: A
248. La luarea de mit pot fi confiscate de la subiectul activ:
a. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor n bani;
b. bunurile care au fost promise;
c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit.
ANS: A
249. Denuntarea calomnioas, potrivit prerii majoritare a doctrinei penale, se comite:
a. numai cu intentie direct
b. cu intentie direct sau indirect
c. doar cu intentie indirect
ANS: B
250. Nu exist agravanta la infractiunea de evadare dac:
a. fapta a fost svrsit prin folosirea de arme;
b. fapta a fost svrsit n timpul noptii;
c. fapta a fost svrsit prin folosirea de violente.
-
ANS: B