Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · Aceasta este conceputa sa dezvaluie...
Transcript of Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · Aceasta este conceputa sa dezvaluie...
BENEFICIAR:
Consiliul Judetean Prahova
Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru
alunecari de teren pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale
judetului Prahova- componenta a Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean
si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la alunecari, detaliate in Planul de
Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism
Valenii de Munte Calugareni Lapos Provita de Jos
Adunati Gura Vitioarei Poiana Campina Provita de Sus
Batrani Jugureni Predeal Sarari Talea
RAPORT GEOTEHNIC comuna Provita de Jos
Contract nr. : 16875 / 29.09.2011
Faza de proiectare: studii teren
Anul: 2014
PROIECTANT:
S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.
2 | P a g e
Cuprins:
Cap. 1. Date de tema ............................................................................................................................ 5
Cap. 2. Date privind cercetarea in situ ................................................................................................. 5
Cercetarea geotehnica............................................................................................................ 5
Investigaţii de laborator ......................................................................................................... 6
Cercetarea geofizica. ............................................................................................................. 6
Masuratorile topografice ....................................................................................................... 8
Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren .............................................................................. 8
3.1. Definiţia alunecarilor de teren....................................................................................................... 8
3.2. Cauzele alunecarilor de teren ........................................................................................................ 8
Cauze litologice ..................................................................................................................... 9
Cauze geomorfologice ........................................................................................................... 9
Cauze structural - tectonice. .................................................................................................. 9
Cauze hidrologice şi climatice .............................................................................................. 9
Cauze hidrogeologice .......................................................................................................... 10
Cauze dinamice. .................................................................................................................. 10
Cauze legate de vegetaţie .................................................................................................... 10
Cauze antropice ................................................................................................................... 11
3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor ...................................................................................... 11
3.4. Clasificarea alunecărilor de teren ................................................................................................ 12
Clasificarea alunecărilor după starea de activitate .............................................................. 12
Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare ..................................... 13
Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare .......... 13
Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării .............................................................. 13
Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Provita de Jos ....................................... 14
4.1. Date generale ale comunei .......................................................................................................... 14
4.1.1. Date morfologice...................................................................................................................... 15
4.1.2. Date geologice......................................................................................................................... 16
4.1.3. Date structural – tectonice ....................................................................................................... 17
4.1.4. Date hidrologice ....................................................................................................................... 18
4.1.5. Date hidrogeologice ................................................................................................................ 18
4.1.6. Date climatice .......................................................................................................................... 19
3 | P a g e
4.1.7. Date seismice ........................................................................................................................... 19
4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei Provita de Jos ........................................................ 20
4.2.1. Valea Ogrezii ........................................................................................................................... 21
4.2.2. La Bucur ................................................................................................................................... 22
4.2.3. Santier - Aviator ....................................................................................................................... 22
4.2.4.Valceaua Sarata ......................................................................................................................... 22
4.2.5. Donita cu apa ........................................................................................................................... 23
4.2.6. Fam. Chivu Florica .................................................................................................................. 23
4.2.7. DJ 101 E - Buda ....................................................................................................................... 24
4.2.8. Vf. Crucii - Valea Nucului ....................................................................................................... 24
4.2.9. DC117 - Curtea Boiereasca...................................................................................................... 25
4.2.10. DC117 - pct 2 ......................................................................................................................... 25
4.2.11 V. Draganeasa - Sat Draganeasa - Ghebaru ............................................................................ 26
4.2.12. Nedelcii .................................................................................................................................. 26
4.2.13. Punct Linie ............................................................................................................................. 27
4.2.14. Cimitir - Saratura ................................................................................................................... 27
4.2.15 - 16. Saratura Gogoaie si Licurici ........................................................................................... 28
4.2.17. Horjesti - Cot .......................................................................................................................... 29
Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul "Santier - Aviator" .................................................. 29
5.1. Lucrari executate ......................................................................................................................... 29
5.2. Rezultate obţinute ....................................................................................................................... 30
5.2.1. Descrierea alunecarii ........................................................................................................ 30
5.2.2. Investigatii geotehnice ...................................................................................................... 31
5.2.3. Apa subterana ................................................................................................................... 33
5.2.4. Investigatii geofizice ......................................................................................................... 33
5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica .................................................................................... 34
5.4. Analiza stabilitatii versantului. ................................................................................................... 35
5.4.1. Metoda de analiza folosita ................................................................................................ 35
5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate ............................................................. 36
Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general ........................................................................ 36
6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren .................................................................... 36
6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren. ......................................... 37
Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie ................................................................................... 40
4 | P a g e
Anexe: ................................................................................................................................................ 40
1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei ...................................................... 40
2. Legenda hartilor geologice folosite in text ..................................................................................... 58
3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate ....................................................................................... 59
4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000 ................................................................................ 60
5. Fisa foraj geotehnic ........................................................................................................................ 61
6. Centralizator analize laborator ....................................................................................................... 61
7. Diagrame analize laborator ............................................................................................................ 61
8. Plan situatie + sectiune prin axul alunecarii (scara 1:1000) ........................................................... 61
5 | P a g e
RAPORT GEOTEHNIC comuna Provita de Jos
Cap. 1. Date de tema
Prezentul raport are drept scop furnizarea informatiilor geologice, structural-tectonice,
hidrogeologice, geomorfologice, hidrologice, climatice si seismice necesare in cadrul contractului:
“Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru alunecari de teren
pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale judetului Prahova- componenta a
Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la
alunecari, detaliate in Planul de Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism” -
comuna Provita de Jos
Documentarea in vederea elaborarii acestui raport s-a facut in conformitate cu prevederile
“HG nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi
conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii “ si a constat in studierea
documentatiilor preexistente (studii geotehnice, harti geologice, topografice, ortofotoplanuri, etc),
observatii de teren si investigatii in situ (topografice, geotehnice si geofizice).
Avand in vedere obiectivul acestui proiect investigatiile geotehnice si geofizice efectuate au
avut drept scop exclusiv furnizarea informatiilor pentru intocmirea hartii de hazard la alunecari de
teren si nu pentru proiectarea unor eventuale lucrari de consolidare sau constructii pentru care sunt
necesare studii de teren axate pe proiect.
Deasemenea prin modelarea de calcul prezentata in raport s-a efectuat, intr-o ipoteza
pertinent posibila, analiza stabilitatii unei alunecari, aleasa ca model, de pe teritoriul comunei.
Cap. 2. Date privind cercetarea in situ
Scopul investigatiilor de teren si al modelarii de calcul a fost acela de a calibra si a confirma
informatiile obtinute pe baza documentarii in birou si a cartarilor din teren cu informatiile directe.
Pentru aceasta investigatiile din teren au constat din:
Cercetarea geotehnica
S-a efectuat in conformitate cu principiile stabilite prin „SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7:
Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea terenului” si“SR EN ISO 22475-
1:2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane.
Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie” si a constat din observatii de teren si sondare
geotehnica pe baza careia sa se poata identifica, pe de o parte, factorii litologici şi hidrogeologici
(care stau la baza determinarii coeficientului mediu de hazard “Km”) iar pe de altă parte elementele
alunecărilor de teren (suprafaţa de alunecare, adâncimea şi grosimea alunecării, etc).
Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de pamant tulburate si netulburate necesare
determinarii, in laborator, a valorilor parametrilor geotehnici iar prin tubulatura piezometrica cu
care a fost echipat sondajul s-a permis si monitorizarea nivelelor de apa subterana.
6 | P a g e
Figura 1. Echipamentul de foraj geotehnic folosit
Figura 2. Foraj de monitorizare piezometrica
Investigaţii de laborator
Planificarea testelor de laborator pe probele de pământ recoltate din teren a fost făcută în
concordanţă cu obiectivul propus si anume elaborarea hărţii de hazard si efectuarea analizei de
stabilitate.
Astel au fost efectuate teste de laborator pentru:
- identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85);
- starea de umiditate naturală - caracterizată prin umiditate - W şi grad de saturaţie - Sr
(conform STAS 1913/3-82);
- starea de consistenţă şi plasticitate a pământurilor coezive determinate pe baza limitelor de
plasticitate (WL şi Wp) şi a umidităţii naturale (W) (conform STAS 1913/4 - 1986);
- proprietatile fizice ale pamanturilor (greutatea volumetrica in stare naturala si in stare
uscata)
- proprietăţile mecanice ale pământurilor, reflectate în primul rând prin parametrii rezistenţei
la forfecare
Cercetarea geofizica.
Cercetarea geotehnica a fost completata cu investigatii geofizice de tipul masuratorilor
electrometrice. Pe baza acestora s-a urmarit obţinerea de informaţii privind:
- limita dintre formaţiunea acoperitoare şi roca de bază şi/sau dintre diverse tipuri litologice
din masiv;
- gradul de fisuraţie şi alteraţie al rocilor;
- grosimea acumulatului de alunecare şi/sau adâncimea suprafeţei de alunecare;
- adâncimea nivelului acvifer şi direcţia de curgere a apei subterane;
- gradul de umiditate al rocilor şi variaţia umidităţii în masa alunecătoare.
Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice).
Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda
rezistivitatii. Aceasta este conceputa sa dezvaluie informatii despre formatiuni sau corpuri ce
7 | P a g e
prezinta anomalii ale conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce
au conductivitati diferite.
Achizitia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile
(electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a
cablului multielectrod se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine 2D a
subsolului asemanatoare unei tomografii.
Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate:
selector automat de electrozi
electrozi metalici din inox
cabluri electrice
laptop
soft de prelucrare si interpretare
Figura 3. Sistemul de masura Terrameter SAS 1000
Fig. 4. Dispunerea echipamentului geofizic in teren
Electronica aparaturii utilizate permite injectarea in sol a unui curent stabil de intensitate
cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea datelor
se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu ajutorul acestui
sistem se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate in mod continuu. In
sondajele geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau naturale sa fie masurate la
nivele joase, cu o putere de penetrare excelenta si consum minim. Aparatul poate fi folosit pentru
determinarea rezistivitatii solului putand face diferenta intre formatiuni geologice cu un contrast de
rezistivitate sesizabil.
Procesarea si interpretarea datelor geoelectrice a fost realizata cu programul specializat
Earth Imager 2D - V 2.1.8. Programul permite corectarea si inversia datelor utilizand parametrii de
transcalcul multipli. Interpretarea datelor geoelectrice in termeni geologo - tehnici s-a realizat in
urma analogiei cu datele directe provenite din forajele geotehnice executate.
8 | P a g e
Masuratorile topografice
Rezultatele cartarilor de teren, a investigatiilor geotehnice si a celor geofizice au fost
raportate pe planuri si profile topografice intocmite pe baza masuratorilor din teren cu aparatura de
tip GPS (Magellan Explorist).
Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren
3.1. Definiţia alunecarilor de teren.
Alunecările de teren pot fi definite ca procese de mişcare gravitaţională a terenurilor
naturale sau a umpluturilor, aflate în pantă, ca efect simultan al unor factori, naturali sau antropici.
3.2. Cauzele alunecarilor de teren
Considerând că factorii declanşatori ai alunecărilor de teren sunt produsul simultan al unor
factori favorizanţi (conform clasificarii UNESCO - fig. 5) vom detalia şi grupa circumstanţele
favorizante astfel:
Figura 5. Clasificarea factorilor cauzali conform UNESCO
Analiza, in continuare, a cauzelor alunecarilor de teren se va face plecand de la factorii care
contribuie la determinarea coeficientul de risc mediu (Km) pe baza caruia se intocmesc hartile de
hazard la alunecari de teren:
6
KhKgKfKeKdKcKbKaKm
unde:
Ka = factorul litologic; Kb =factorul geomorfologic; Kc = factorul structural; Kd = factorul
hidrologic-climatic; Ke = factorul hidrogeologic; Kf = factorul seismic; Kg = factorul silvic; Kh
= factorul antropic
9 | P a g e
Cauze litologice
În geologia inginerească tipurile litologice care alcătuiesc scoarţa terestră sunt împărţite
schematic în două mari categorii: roca de bază şi formaţiunea acoperitoare (depozitele superficiale)
În categoria roca de bază sunt cuprinse toate rocile de vârsta precuaternara şi anumite tipuri
litologice cuaternare (depozite de tufuri calcaroase, travertin, conglomerate de terasa, s.a.)
consolidate sau cimentate.
Tipurile litologice denumite generic "pământuri" au fost formate in general pe seama rocilor
preexistente, cuprinse în categoria "roca de bază", în urma proceselor de dezagregare fizică şi
alterare chimică şi biologică.
Aceste procese de dezagregare şi alterare slăbesc treptat coeziunea rocilor şi sunt un factor
favorizant al declanşării alunecărilor de teren.
Cauze geomorfologice
Forma suprafeţei terenului şi înclinarea sa joacă un rol important în stabilitatea masivelor.
Declanşarea pierderii stabilităţii poate fi produsă de creşterea efortului de taiere în masiv
datorită maririi, din cauze naturale sau antropice, a pantelor taluzurilor sau versanţilor.
Deasemenea existenţa pe pantele versanţilor a unor văi torenţiale tinere favorizează apariţia
alunecărilor de teren.
Cauze structural - tectonice.
Înclinarea straturilor poate favoriza sau inhiba apariţia instabilităţii. Straturile care înclină în
aceeaşi direcţie cu înclinarea versantului (alunecări consecvente) au un potenţial de instabilitate mai
mare decât cele care inclină în sens contrar pantei versantului (alunecări insecvente) sau a masivelor
nestratificate (alunecări asecvente).
Fenomenele tectonice (faliile, pânzele de şariaj, încovoierea capetelor de strat, etc.) prezente
în masivele de roci pot favoriza deasemenea producerea fenomenelor de instabilitate.
Cauze hidrologice şi climatice
Apa reprezintă factorul predominant responsabil pentru producerea alunecărilor. Prezenţa
sau absenţa apei trebuie analizată în contextul stării limită în care poate ajunge masivul pentru că
absenţa apei, pentru moment, nu exclude posibilitatea apariţiei sale ulterioare. Pentru a estima
corect efectul apei asupra versantului trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente (vegetaţie,
relief caracteristic) care contribuie la asigurarea circuitului apei pe versant.
Alte efecte cauzate de curgerea apelor de suprafaţă care pot favoriza producerea alunecărilor
de teren pot fi:
Energia mare de curgere a apelor curgatoare poate conduce la spalarea bazei versanţilor sau
taluzurilor şi pierderea stabilităţii acestora;
Apa de suprafaţă, cu energie mare de curgere pe suprafaţa taluzurilor sau versanţilor poate
conduce la ravenări şi eroziuni ale acestora;
10 | P a g e
Ploile torenţiale de scurtă durată, topirea rapidă a zăpezii, preciptaţiile îndelungate,
inundaţiile conduc la creşterea greutăţii volumice a masivului, micşorarea coeziunii şi în final la
pierderea stabilităţii;
Apa de suprafaţă, infiltrată în corpul terasamentelor, conduce la scăderea capacităţii portante
şi pierderea stabilităţii.
Cauze hidrogeologice
Stabilitatea versanţilor sau taluzurilor de debleu poate fi afectată de mişcarea apelor atât
direct prin forţa de filtraţie, cât şi indirect, în urma proceselor de antrenare hidrodinamică a
pământurilor necoezive care intră în alcătuirea versanţilor.
Forţa de filtraţie se manifestă îndeosebi atunci când nivelul apei din interfluvii creşte şi apa
este drenată către suprafaţa versanţilor. Foarte frecvent se produc alunecări de teren în urma acţiunii
forţelor de filtraţie care se accentuează în timpul golirii rapide a lacurilor de acumulare, datorită
exfiltratiilor din versanţi.
Procesele de antrenare hidrodinamică sub forma de sufozie, eroziune internă, refulare sau
rupere hidraulică pot iniţia procese de alunecare a versanţilor.
Alte efecte cauzate de prezenţa apei subterane în masivele de pământ care pot favoriza
producerea alunecărilor de teren pot fi:
Apa subterană cu nivel liber prinsă între două straturi impermeabile acţionează asupra
stratului impermeabil superior prin subpresiune;
Apa subterană sub presiune acţionează asupra stratului impermeabil superior, în condiţii de
suprasarcină, prin suprapresiune (creşterea presiunii apei din pori);
Variaţia bruscă a presiunii apei din pori, în cazul nisipurilor fine, saturate, monogranulare,
asociată unor fenomene şi situaţii complementare, poate conduce la lichefierea acestora.
Cauze dinamice.
Cutremurele de pământ, exploziile şi vibraţiile de mare amploare produc în terenuri oscilaţii
de diferite frecvenţe şi respectiv o variaţie a efortului, care poate strica starea de echilibru a
masivului.
În loessuri şi nisipuri afânate şocurile pot să provoace distrugerea legăturilor intergranulare
şi în consecinţă reducerea coeziunii sau a unghiului de frecare interioară.
În nisipurile fine saturate, şocurile pot avea drept rezultat deplasarea granulelor mergând
până la lichefierea bruscă a acestora.
În cazul argilelor sensitive vibraţiile pot conduce la apariţia fenomenului de tixotropie
Cauze legate de vegetaţie
Rădăcinile copacilor menţin stabilitatea taluzurilor prin efecte mecanice şi contribuie la
uscarea taluzurilor prin absorbţia unei părţi din umiditatea solului.
Despădurirea taluzurilor strică regimul umidităţii la suprafaţa straturilor.
11 | P a g e
Cauze antropice
Suprasarcina pusă pe marginea taluzurilor de rambleu îndeosebi asociată cu infiltrarea
apelor de suprafaţă poate conduce la pierderea stabilităţii acestora.
In cazul terenului natural, supraîncărcarea (de exemplu prin executarea de rambleuri înalte)
poate conduce la creşterea efortului de taiere şi a presiunii apei din pori, elemente care produc
slăbirea rezistenţei. Cu cât este mai rapidă încărcarea cu atât creşte riscul de producere a
instabilităţii.
Realizarea excavaţiilor sau a debleerilor
3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor
Elementele specifice unei alunecări produse într-un masiv de pământ sunt cele redate
schematic în figura 6, precizarea lor fiind absolut necesară în vederea poziţionarii spaţiale a
desfăşurării fenomenului în raport cu posibilele vulnerabilitati.
Figura 6. Elementele specifice unei alunecări de teren A. Vedere în plan
B. Vedere în secţiune
C. Bloc diagram
unde:
1. suprafaţa de alunecare - este suprafaţa (zona) ce separă masa alunecătoare de terenul stabil.
Suprafeţele de alunecare în masivele de pământ naturale, stratificate pot avea forme variate (plane,
circulare sau alte forme mai complicate). În cazul în care alunecarea se produce în masive de
pământ relativ omogene şi izotrope (de ex. în rambleuri) suprafaţa de cedare poate fi presupusă ca
fiind circulară.
12 | P a g e
2. treapta (faţa de desprindere) principală - este suprafaţa înclinată sau verticală, concavă, ce
limitează extremitatea superioară a alunecării şi se prelungeşte în adâncime cu suprafaţa de
alunecare.
3. masa alunecată (corpul alunecării) - este partea centrală a alunecării care acoperă suprafaţa de
alunecare.
4. suprafaţa terenului inainte de alunecare.
5. terenul stabil - zona din masiv ale carei caracteristici geomecanice exclud posibilitatea
alunecării.
6. coronament (fruntea alunecării) - este zona situată deasupra feţei de desprindere principale,
puţin afectată de alunecare. Se disting unele fisuri şi crevase determinate de tensiunile de întindere
din aceasta zonă.
7. piciorul alunecării - corespunde intersecţiei aval a suprafeţei de alunecare cu suprafaţa
topografică iniţială a terenului. Acesta este de regulă acoperit de acumulatul de alunecare.
8. baza alunecării - reprezintă limita din aval a acumulatului de alunecare.
9. teren cu potenţial de instabilitate - zona din masiv ce urmează a fi antrenată în alunecare.
10. terasa alunecării - reprezintă partea de material alunecător cuprins între cele două rupturi.
11. fisurile şi crevasele - sunt rupturi în masiv individualizate prin fante importante de diverse
forme în funcţie de solicitarea predominantă ce le-a produs. Se pot distinge trei mari tipuri:fisuri
prin solicitare de întindere; fisuri de solicitare de forfecare; fisuri prin solicitare de compresiune
Dimensiunileunei alunecări sunt definite prin:
LT - lungimea totală a alunecării - este distanţa între coronament şi baza alunecării.
L - lungimea alunecării - este distanţa între coronament şi piciorul alunecării.
l - lăţimea alunecării - este distanţa între flancuri.
h - adâncimea alunecării - este distanţa între suprafaţa de alunecare şi terenul natural iniţial.
g - grosimea alunecării – este distanţa între suprafaţa de alunecare şi partea superioară a
acumulatului.
3.4. Clasificarea alunecărilor de teren
Principalul criteriu de clasificare al alunecărilor de teren ca fenomene de impact asupra
obiectivelor (vulnerabilitatilor) este acela al caracterului mişcării.
Alte criterii de clasificare a alunecărilor de teren, complementare acestuia sunt:
adâncimea alunecării;
viteza de deplasare;
starea de activitate a alunecării;
Clasificarea alunecărilor după starea de activitate
Alunecările de teren pot fi definite astfel:
a) alunecări active - fenomenele care se desfaşoară în prezent;
b) alunecări stabilizate, dar active în trecut;
c) alunecări inactive, mai vechi de un an şi care la rândul lor pot fi:
13 | P a g e
latente;
abandonate - în condiţiile în care cauzele producerii lor au dispărut (ex. râul de la
bază şi-a schimbat cursul);
stabilizate - prin diverse metode inginereşti de consolidare;
vechi - care au fost active cu mii de ani în urmă dar ale căror urme se pot vedea încă;
d) alunecări reactivate - care au devenit active după ce au fost inactive;
Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare
Tabel 1. Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare
Tipul de alunecare Adâncimea suprafeţei de alunecare
superficială h< 1.0 m
de adâncime mică 1.0 < h < 5.0 m
adâncă 5.0 < h < 20.0 m
foarte adâncă h > 20.0 m
Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare
Tabel 2. Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare
Descriere Clasa Viteza
Extrem de rapidă 7 > 5 m/sec
Foarte rapidă 6 5m/sec … 0,05 m/sec (3m/min)
Rapidă 5 3 m/min … 0,03 m/min (1,8 m/ora)
Moderată 4 1,8 m/ora … 13 m/luna
Lentă 3 13 m/luna … 1,6 m/an
Foarte lentă 2 1,6 m/an … 16 mm/an
Extrem de lentă 1 < 16 mm/an
Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării
După caracterul mişcării alunecările de teren pot fi împărţite în tipurile prezentate mai jos,
dar, fiind fenomene extrem de complexe, în natură pot fi întâlnite şi combinaţii ale acestora sau
treceri, în cadrul aceluiaşi fenomen, de la un tip de alunecare la altul.
Clasificarea alunecărilor din punctul de vedere al caracterului mişcării este caracteristică
formelor geomorfologice naturale, dar, din punctul de vedere al zonei drumurilor, ea poate fi
extinsă şi asupra formelor antropice (debleuri şi rambleuri).
Tipuri de alunecări de teren după caracterul mişcării:
Alunecări propriu-zise
de rotaţie;
de translaţie.
Curgeri
de noroi (mud flow);
de roci (debris flow);
lente (creep);
Prăbuşiri şi răsturnări
În funcţie de direcţia de avansare, alunecările propriu-zise, rotaţionale sau de translaţie, pot
fi la rândul lor:
14 | P a g e
progresive (detrusive) - se formează pe versant sau la partea superioară a acestuia şi
evoluează spre baza pantei în aceeaşi direcţie în care se deplasează acumulatul.
retrusive (delapsive) - încep de la baza versantului şi evoluează pe versant, spre
vârful, pantei în direcţie opusă faţă de direcţia deplasării acumulatului.
În cazul alunecărilor delapsive masa alunecătoare este supusă longitudinal unor forţe de
întindere determinate de îndepărtarea parţială a pintenului de rezistenţă de la baza versantului sau
taluzului spre deosebire de alunecările detrusive în care masa alunecătoare este supusă unor forţe de
compresiune.
Alunecările rotaţionale, la randul lor, pot fi:
- alunecări rotaţionale simple - cu o singură suprafaţă de alunecare, concavă, uneori
(de ex. în argilele moi) aproximativ circulară. În cazul în care nu sunt stabilizate se pot extinde şi
transforma în alunecări multiple;
- alunecările rotaţionale multiple - sunt provocate iniţial de o alunecare simplă
evoluând ulterior (progresiv sau retrusiv) pe mai multe planuri de alunecare;
- alunecări rotaţionale succesive - sunt caracterizate de un număr de alunecări
rotaţionale de suprafaţă. Au în general un caracter retrusiv evoluând de la baza versantului spre
partea superioară.
Alunecările rotaţionale se formează în depozite omogene, au o lungime limitată şi se produc
pe taluzuri relativ abrupte.
În pământurile coezive şi rocile pelitice neconsolidate sau slab consolidate (marne, argilite,
şisturile argiloase) deranjarea echilibrului versantului duce, datorită depăşirii rezistenţei la forfecare,
la pierderea stabilităţii acestuia în lungul unor suprafeţe curbe de alunecare. Forţele care generează
pierderea stabilităţii pot să fie sporite fie de subminarea bazei versantului pe cale naturală sau
artificială fie de supraîncărcarea acestuia cu rambleuri, construcţii, etc.
Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Provita de Jos
4.1. Date generale ale comunei
Comuna Provita de Jos este situata in
vestul judetului Prahova si este formată din
satele: Drăgăneasa, Piatra și Provița de
Jos (reședința).
Vecinii comunei sunt:
1. orasul Breaza
2. comuna Poiana Campinu
3. comuna Magureni
4. comuna Iedera - jud. Dambovita
5. comuna Valea Lunga - jud. Dambovita
6. comuna Visisnesti - jud. Dambovita
7. comuna Provita de Jos
15 | P a g e
Figura 7. Ortofotoplanul comunei Provita de Jos
4.1.1. Date morfologice
Zona in care este situata comuna Provita de Jos face parte din grupa nordica submontana a
Subcarpatilor Prahovei, unitate de relief cu aspect colinar, situata la contactul cu zona de platou
piemontan. Relieful de deal este caracteristic zonei, cea mai mare altitudine in comuna Provita de
Jos fiind de 612 m intalnita in extremitatea vestica a comunei. In rest altitudinile sunt cuprinse intre
400-600 m.
Structura geologica cutata a generat un relief cu depresiuni grefate pe sinclinale si cu dealuri
pe anticlinale. Dealurile au forma variata care este determinata de diferentele alcatuirii petrografice,
de morfodinamica si de folosinta terenurilor. Versantii au pante mai domoale spre baza si
accentuate spre culmi, local instabile.
Dealurile sunt fragmentate de apele curgatoare, care au modelat zone de terasa cu suprafete
relativ plane. Astfel de terase au fost identificate de-a lungul paraului Provita.
Perimetrul, inscriindu-se in etajul subcarpatic, este caracterizat printr-o continua modelare si
prin prisma proceselor geomorfologice. Principalele procese de modelare intalnite sunt:
Pluviodenudarea si eroziunea de suprafata care isi fac aparitia pe versantii lipsiti de vegetaţie
forestiera
Modelarea fluviatila marcata in timpul viiturilor prin acumulari dispersate in albie si prin
puternice eroziuni de mal (intalnita pe raul Provita)
16 | P a g e
Figura 8. Harta geomorfologica a comunei Provita de Jos (extras din planul topo – sc. 1:25000)
4.1.2. Date geologice
În zona comunei Provita de Jos afloreaza depozite de diverse varste geologice având o
litologie diversificata (conform hartii geologice scara 1:200000, foaia Târgoviste).
Aproximativ intreaga comuna este acoperita de depozite apartinand Neogenului, exceptand
un areal restrans situat in partea NV unde apar la zi depozite mai vechi apartinand Paleogenului.
Neogenul este reprezentat de la Helvetian pana la Dacian.
Formaţiunile de vârsta neogena sunt reprezentate de depozite ce aparţin:
- helveţianului alcătuite din gresii, marne, gipsuri, conglomerate
- tortonianului alcatuit din marne, sisturi argiloase, brecii, tufuri, sare
- sarmaţianului apare pe areal restrans in zona axiala a sinclinalului central, fiind alcatuit din
nisipuri si gresii in alternanta cu marne cenusii.
- meoţianului afloreaza atat in sinclinalul din partea centrala cat si in cel din extremitatea
nordica a comunei. In general meotianul este alcătuit din marne, nisipuri, gresii si tufuri
- pontianului este alcătuit din marne, gresii,
- dacianul apare in partea de vest si in partea de sud si este alcatuit din nisipuri, argile si rare
pietrisuri
Formaţiunile de vârsta paleogena, cele mai vechi, afloreaza in nord – vestul comunei si sunt
reprezentate de depozite ce aparţin:
- chattian – lattorfianului alcatuite din punct de vedere litologic din gresii, argile, marne.
17 | P a g e
Figura 9. Harta geologica in zona comunei Provita de Jos
(extras din harta geolgica scara 1:200000 – foaia Targoviste)
4.1.3. Date structural – tectonice
In general Subcarpaţii Curburii constituie sectorul cel mai complicat din punct de vedere
structural datorită unei evoluţii neozoice agitate. Aici avantfosa a avut lăţimea cea mai mare. În
cadrul ei mişcările de cutare din paleogen şi miocen au creat câteva culmi cu direcţie NE-SV
dinspre Carpaţi.
În pliocen se exondează o fâşie în vecinătatea muntelui, iar subsidenţa se generalizează în
rest. Mişcările tectonice de la finele pliocenului cutează formaţiunile dintre munte şi unele sectoare
externe dintre Teleajen şi Buzău creind mai multe anticlinale şi sinclinale faliate cu desfăşurare NE-
SV şi E-V.
Neotectonica din cuaternar a ridicat în ansamblu acest sector subcarpatic, dar diferit ca
intensitate. Mişcările cuaternare au determinat accentuarea unor planuri de fractură şi cute. Râurile
care s-au format în cuaternarul superior, prin adâncire, au accentuat contactele petrografice şi
structurale (abrupturi) şi a creat un relief structural derivat .
Din punct de vedere structural pe teritoriul comunei se poate observa conform hartii
geologice, in partea centrala, un sinclinal, al carui ax are o orientare NE-SV. In partea de nord apar
doua sinclinale si un anticlinal cu o dezvoltare areala mai restransa.
Conform hartii neotectonice zona este afectata in partea de nord de miscari de ridicare
continua cu intensitate redusa iar in partea de sud de deformari plicative intense. Aceste miscari
18 | P a g e
neotectonice continuue, care afecteaza in general zona subcarpatilor Curburii, asociate rocilor
argiloase, nisipoase creaza o dinamica mai mare alunecarilor de teren.
Figura 10. Harta neotectonica a zonei (extras din Harta neotectonica a Romaniei – sc. 1:1000000)
4.1.4. Date hidrologice
Din punct de vedere hidrologic - reţeaua hidrografica este reprezentata in special de paraul
Provita, ce strabate comuna pe directia NV-SE. Paraul Provita are o vale relativ larga, bine
individualizata, in talvegul careia pot fi observate aluviuni grosiere (bolovanisuri si pietrisuri).
Paraul primeste mici afluenti atat pe partea stanga cat si pe partea dreapta. Acestora li se
adauga micile vai torentiale create pe versanti de apele de precipitatie, vai cu un accentuat caracter
eroziv.
4.1.5. Date hidrogeologice
Deoarece sectorul nordic si central al judeţului Prahova, areal in care se afla si comuna
Provita de Jos nu este acoperit de hărţi hidrogeologice informaţiile privind hidrogeologia sunt
punctuale (din observatii pe teren, cercetări pe zone restrânse, etc). Pot fi insa conturate trei modele
hidrogeologice:
modelul hidrogeologic in care curgerea apelor freatice are loc la gradienţi hidraulici
foarte mici. Forţele de filtraţie sunt neglijabile. Nivelul liber al apei freatice se află la adâncime
mare (> 5 m).
Acest model se dezvolta in general in zonele de platou in care morfologia terenului este
relativ plana iar influenta sistemului hidrografic este restransa. Pentru aceste zone se poate lua in
considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,05.
comuna Provita de Jos
19 | P a g e
modelul hidrogeologic in care gradienţii de curgere ai apei freatice sunt moderaţi.
Forţele de filtraţie au valori care pot influenţa sensibil starea de echilibru a versanţilor. Nivelul apei
freatice, în general, se situează la adâncimi mici (< 5 m);
Acest model se dezvolta in general in zonele de terasa in care desi morfologia terenului este
relativ plana influenta sistemului hidrografic este importanta. Pentru aceste zone se poate lua in
considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,40.
modelul hidrogeologic in care curgerea apelor freatice are loc sub gradienţi mari. La
baza versanţilor, uneori şi pe versanţi, apar izvoare. Există o curgere din interiorul versanţilor către
suprafaţa acestora, cu dezvoltarea unor forţe de filtraţie ce pot contribui la declanşarea unor
alunecări de teren.
Acest model se dezvolta in general in zonele in care panta terenului este mare, versantii sunt
brazdati de vai torentiale iar permeabilitatea stratelor de la partea superioara a terenului este
ridicata. Pentru aceste zone se poate lua in considerare un coeficient de risc hidrogeologic
Ke = 0,80.
4.1.6. Date climatice
Zona se incadreaza in tipul de clima temperat-continentală de tranziţie. Altitudinea a impus
etajarea elementelor climatice; astfel ca pe zonele inalte ale dealurilor temperaturile medii anuale
sunt mai reduse iar precipitaţiile anuale mai ridicate. În zona depresionară predominat este etajul
colinar jos cu valori de temperatură de 8-10° C şi valori de precipitaţii de 600 – 700 mm/an.
Principalele elemente meteorologice ce caracterizeaza zona sunt:
- temperatura medie anuala = + 9,3 C
- temperatura medie in luna ianuarie = -30 C
- temperatura medie in luna iulie =+200 C
Printre fenomenele meteorologice caracteristice amintim:
- ingheţul - care e posibil la mijlocul lui octombrie în depresiunile şi dealurile cu altitudini de
500 m;
- bruma e un fenomen legat de îngheţurile timpurii şi târzii şi se produce 15-35 zile pe an;
- ceaţa e asociată sezonului rece şi lunilor de trecere spre şi dinspre vară. Fenomenul nu are
însă o repartiţie regulată fiind influenţat de structura orografică, dinamica locală a proceselor
meteorologice şi de activităţile industriale (poluare).
4.1.7. Date seismice
Conform normativului P100/1-2013 (intrat in vigoare de la 01.01.2014) valoarea de varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.35g pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta IMR = 225 ani si 20 % probabilitate de depasire. Valoarea perioadei de control (colt) Tc
a spectrului de raspuns este 0,7 s.
Conform STAS 11100/1-93, din punctul de vedere al macrozonarii seismice, zona se
incadreaza in gradul 81 pe scara MSK corespunzatoare unei perioade de revenire de 50 ani.
20 | P a g e
Figura 11. Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare (ag) cu un IMR = 225 si 20%
probabilitate de depasire in 50 de ani
Figura 12. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns
(extras din P 100/2013)
4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei Provita de Jos
In timpul observatiilor de teren (octombrie 2014) pe teritoriul comunei au fost identificate
17 alunecari de teren:
Tabel 3. Punctele cu alunecari de teren identificate pe teritoriul comunei Provita de Jos
ID Denumire punct
COORDONATE
WGS 84 STEREO 70
Latitude Longitude x(Nord) y(Est)
1 Valea Ogrezii 45° 07' 50.88" N 025° 39' 05.75" E 403656.483 551369.285
2 La Bucur 45° 07' 22.58" N 025° 39' 13.89" E 402784.474 551554.245
3 Santier - Aviator 45° 06' 50.86" N 025° 39' 33.40" E 401808.951 551988.594
4 Valceaua Sarata 45° 07' 23.88" N 025° 40' 14.87" E 402835.593 552886.337
5 Donita cu apa 45° 07' 45.44" N 025° 40' 40.15" E 403505.666 553433.082
6 Fam. Chivu Florica 45° 07' 42.81" N 025° 40' 38.99" E 403424.279 553408.424
7 DJ 101 E - Buda 45° 07' 24.06" N 025° 40' 30.32" E 402843.979 553223.874
8 Vf. Crucii - Valea
Nucului 45° 07' 49.54" N 025° 41' 14.20" E 403638.538 554175.915
9 DC117 - Curtea
Boiereasca 45° 06' 27.32" N 025° 40' 28.45" E 401092.406 553197.752
10 DC117 - pct 2 45° 06' 23.72" N 025° 40' 32.87" E 400982.108 553295.293
11 V. Draganeasa - Sat
Draganeasa - Ghebaru 45° 05' 36.92" N 025° 40' 16.71" E 399534.681 552954.189
12 Nedelcii 45° 05' 41.99" N 025° 40' 57.00" E 399698.589 553833.660
13 Punct Linie 45° 06' 02.98" N 025° 41' 24.21" E 400351.525 554422.921
21 | P a g e
14 Cimitir - Saratura 45° 06' 11.15" N 025° 41' 20.97" E 400603.083 554349.930
15 Saratura Gogoaie 45° 06' 17.53" N 025° 41' 45.16" E 400804.558 554876.964
16 Licurici 45° 06' 20.30" N 025° 41' 48.76" E 400890.734 554954.906
17 Horjesti - Cot 45° 06' 18.21" N 025° 40' 04.79" E 400806.911 552682.978
Figura 13. Ortofotoplanul comunei Provita de Jos – judetul Prahova
4.2.1. Valea Ogrezii
Alunecare este situata pe versantul stang al unei vai. Alunecarea pare stabilizata dar se poate
reactiva in perioadele cu precipitatii abundente sau in cazul unor lucrari antropice (de ex. sapaturi la
baza versantului). Pe versant se observa fronturi de desprindere vechi si zone depresionare in care s-
a dezvoltat vegetatie hidrofila. In fantana din zona alunecarii apa era la - 6m fata de nivel teren.
22 | P a g e
Figura 14. Vedere spre amonte
Figura 15. Vedere spre aval
4.2.2. La Bucur
Alunecare produsa pe versantul de pe partea dreapta al paraului Provita. Alunecarea este
activa, are un caracter progresiv (pleaca de pe versant si se descarca in albie) dar este favorizata si
de eroziunea malului. In masa ebulata s-a acumulat apa si s-a dezvoltat vegetatie hidrofila. In
fronturile de desprindere cu inaltimi de 1,5 - 2m se observa nisip.
Pe versant, in zona ebulata, se observa doua case care au fost dezafectate din cauza
degradarilor produse de ebulment.
Figura 16. Vedere spre aval
Figura 17. Fronturi de desprindere spre amonte
4.2.3. Santier - Aviator
Alunecare tratata pe larg in cap. 5. Studiu de caz.
4.2.4.Valceaua Sarata
Alunecarea se dezvolta in spatele caselor amplasate pe versantul de pe partea dreapta a
paraului Valceaua sarata. Intre parau si baza versantului se afla strada Valceaua sarata. Malul drept
al paraului este consolidat iar alunecarea pare stabilizata
23 | P a g e
Figura 18. Vedere spre versant (amonte)
Figura 19. Strada Valceaua sarata
4.2.5. Donita cu apa
Alunecare produsa pe versantul drept al unei valcele cu debit semipermanent. In fantana
situata in zona ebulata apa era la nivelul terenului. In masa ebulata s-au dezvoltat zone depresionare
in care este acumulata apa si vegetatie hidrofila.
Figura 20. Fantana in zona ebulmentului
Figura 21. Zona cu vegetatie hidrofila
4.2.6. Fam. Chivu Florica
Alunecare produsa pe malul stang al aceleiasi valcele care afecteaza punctul precedent.
Alunecarea este regresiva si este datorata eroziunii malului produsa de caracterul torential al vaii in
perioadele cu precipitatii abundente. Alunecarea este activa si daca nu se iau masuri de stopare
(protectii de mal, amenajare albie, etc) va afecta locuinta familiei Chivu.
24 | P a g e
Figura 22. Vedere valcea
Figura 23. Versantul erodat (spatele casei)
4.2.7. DJ 101 E - Buda
Alunecare pe partea dreapta a drumului judetean DJ 101E (spre Campina). Alunecarea este
activa si are un caracter regresiv frontul de desprindere ajungand pana in DJ care are asfaltul crapat
la marginea carosabilului.
La baza alunecarii se afla valea Nucului cu debit semipermanent dar cu debit foarte mare in
perioadele cu precipitatii abundente. In albie se observa o veche amenajare din beton iar in maluri
afloreaza gresie. In fantana din zona albiei apa era la -3m fata de nivel teren.
Figura 24. DJ 101E in zona alunecata
Figura 25. Vedere spre aval (spre valea Nucului)
4.2.8. Vf. Crucii - Valea Nucului
Alunecare de mari dimensiuni, progresiva, situata pe partea stanga a DJ 101E. Se pare ca
reprezinta reactivarea unei vechi alunecari, produsa din cauza unor lucrari antropice. Acestea sunt
reprezentate de o platforma de beton si un podet care a deversat apa in alunecare reactivand-o pe o
directie diferita fata de vectorul alunecarii initiale.
25 | P a g e
Figura 26. Vedere spre capat aval podet
Figura 27. Fronturi de desprindere spre versant
4.2.9. DC117 - Curtea Boiereasca
Alunecare de tip regresiv, produsa pe versantul de pe partea stanga a raului Provita care a
afectat drumul comunal DC 117. Acesta prezinta crapaturi si fisuri pana dincolo de ax. Pe partea
stanga, spre versant, exista un valcel care nu are descarcare, pe sub drum, in parau.
Figura 28. DC 117 in zona afectata
Figura 29. Vedere spre aval
4.2.10. DC117 - pct 2
Alunecare similara celei de la punctul precedent (situata fata de aceasta la circa 150 m). Fata
de cea de la punctul precedent alunecarea a afectat si un stalp electric situat pe partea dreapta a
drumului spre parau.
26 | P a g e
Figura 30. Stalp pe partea dreapta a DC 117
Figura 31. Vedere spre aval
4.2.11 V. Draganeasa - Sat Draganeasa - Ghebaru
Alunecare de mari dimensiuni, activa, progresiva care s-a dezvoltat in lungul vaii
Draganeasa. Apare si pe planul 1:25000 ceea ce inseamna ca are o vechime de cel putin 30 - 40 de
ani. Deasemenea pe harta geologica se observa ca s-a dezvoltat intr-o zona foarte puternic
tectonizata. In ebulment apar zone cu umiditate excesiva si viroage iar in aflorimentul de la baza
alunecarii se observa prafuri argiloase cenusii saturate.
Figura 32. Drum local in zona alunecata
Figura 33. Afloriment la baza alunecarii
4.2.12. Nedelcii
Alunecare de mari dimensiuni ce afecteaza cativa versanti la baza carora se afla cateva case
(ultimile din satul Draganeasa) dar pe care nu le afecteaza. Alunecarea pare stabilizata dar se poate
reactiva fie din cauze naturale (precipitatii abundente) fie antropice. In amonte, pe deal, se observa
sonde de exploatare.
27 | P a g e
Figura 34. Fronturi de desprindere in amonte
Figura 35. Case in aval neafectate
4.2.13. Punct Linie
Alunecare progresiva de mari dimensiuni amplasata pe versantul de pe partea dreapta a
raului Provita. Baza alunecarii a ajuns pana in dreptul paraului fapt ce ii da si o componenta
regresiva.
Desi pe versant se observa terenul framantat si zone cu vegetatie de balta lipsa rupturilor
recente ne face sa credem ca este relativ stabilizata. Ea se poate reactiva insa daca se strica
echilibrul morfologic sau hidrodinamic.
Figura 36. Vedere spre amonte
Figura 37. Vedere spre aval (albia paraului Provita)
4.2.14. Cimitir - Saratura
Alunecare situata vis-a vis de punctul precedent pe versantul de pe partea stanga a raului
Provita. La baza versantului afectat se afla DC 117. In lungul alunecarii, pe versant, se dezvolta o
viroaga care se descarca in rau si pe care drumul comunal o traverseaza printr-un podet. Pe harta
geologica pe acelasi aliniament cu viroaga se observa o falie.
28 | P a g e
Dupa rupturile recente si pamanturile observate in fronturile de desprindere se poate spune
ca alunecarea se reactiveaza in perioadele cu precipiatii abundente iar terenul natural contine
minerale solubile (probabil sare si/sau gips)
Figura 38. Fronturi de desprindere spre amonte
Figura 39. Descarcare viroaga aval
4.2.15 - 16. Saratura Gogoaie si Licurici
Puncte ce apartin aceleiasi alunecari (distanta dintre ele este de circa 120 m). Pe versantul
afectat de alunecare se observa zone framantate. In axul alunecarii s-a creat o viroaga pe care DC
117 o traverseaza printr-un podet.
Alunecarea apare si pe harta 1:25000 ceea ce inseamna ca are o vechime de cel putin 30 - 40
ani iar pe harta geologica se dezvolta intre doua limite tectonice (falii) traversate de baza unei
formatiuni transgresive. Pe harta geomorfologica alunecarea se intinde pe versant, in amonte, mai
mult de 300 m dincolo de limita ce delimiteaza comuna de Poiana Campina.
Figura 40. Vedere spre amonte in zona Saratura. Gogoaie
Figura 41. Vedere spre aval in zona Licurici
29 | P a g e
4.2.17. Horjesti - Cot
Alunecare de mari dimensiuni produsa in lungul unui parau (Valea Mare - afluent al
Provitei) motiv pentru care are aspectul unei curgeri de material. In amonte s-a dezvoltat o zona
larga, depresionara, in care s-a acumulat apa si s-a dezvoltat vegetatie hidrofila
Alunecarea apare si pe harta 1:25000 (cu o lungime de peste 800 m) ceea ce inseamna ca are
o vechime de cel putin 30 - 40 ani iar pe harta geologica se dezvolta de-a lungul bazei unei
formatiuni transgresive.
Alunecarea a distrus nu numai casele ce erau amplasate in zona ebulmentului dar si drumul
de acces la ele ceea ce inseamna ca este inca activa.
Figura 42. Zona cu vegetatie hidrofila in partea mediana a ebulmentului
Figura 43. Drum local afectat de instabilitate
Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul "Santier - Aviator"
5.1. Lucrari executate
Pentru a se determina:
o cauzele care au condus la aparitia instabilitatii si caracteristicile acesteia;
o litologia terenului si parametrii fizico – mecanici si geoelectrici ai stratelor;
o nivelul si caracterul apei subterane
a fost efectuata o cercetare geotehnica si geofizica insosita de masuratori topografice.
Cercetarea geotehnica a constat din observatii de teren (cartare) si investigatii geotehnice de
adancime (un foraj geotehnic). Din foraj au fost prelevate probe de pamant tulburate si netulburate
pentru a fi analizate in laboratorul geotehnic de specialitate. După executarea forajului acesta a fost
echipat piezometric pentru urmărirea in timp a nivelului apei subterane.
Investigatiile geofizice au constat din executarea unui profil geoelectric amplasat pe vectorul
principal al alunecarii.
Masuratorile topografice au constat din ridicarea topografica a profilului caracteristic si
masurarea cu un aparat GPS portabil a coordonatelor punctelor de observatie.
In anexe sunt prezentate fisa forajului geotehnic; centralizatorul rezultatelor analizelor de
laborator; diagramele testelor de laborator, planul cu amplasamentul investigatiilor si a punctelor de
30 | P a g e
observatie (scara 1:1000), profilul caracteristic de analiza (scara 1:1000) si tabelul cu coordonatele
GPS ale punctelor de observatie.
5.2. Rezultate obţinute
5.2.1. Descrierea alunecarii
Alunecarea s-a produs pe o zona depresionara adanca, larga la partea superioara dar care se
ingusteaza catre axul vaii. La partea superioara a zonei se pot obverva vechi fronturi de desprindere.
Zona este acoperita cu vegetatie ierboasa si local cu copaci (inclinati, unii dintre ei uscati).
Pe versantul stang s-au creat mici zone depresionare, semicirculare. In aceste zone depresionare se
acumuleaza ape pluviale formandu-se zone de baltire in care se dezvolta vegetatie hidrofila.
Flancul stang al alunecarii este trasat de o zona cu aspect de culme dincolo de care se
dezvolta o alta alunecare.
In axul alunecarii si spre baza acesteia apar zone cu vegetatie hidrofila, iar spre baza
alunecarii desi se observa ebulmente aspectul general este de alunecare stabilizata.
Flancul drept al alunecarii este delimitat de o vale, dupa care versantul incepe sa urce. Spre
baza flancului drept a fost intalnita o fantana parasita, cu tub din beton, in care apa este la 0.50 m
fata de nivel teren.
In zona mediana a flancului drept se dezvolta alte alunecari secundare, delimitate de vai
inguste, care descarca spre axul alunecarii principale.
Figura 44. Vedere spre amonte (front de desprindere)
Figura 45. Vedere generala flancul stang
31 | P a g e
Figura 46. Vedere din flancul stang spre axul alunecarii
Figura 47. Vegetatie hidrofila
Figura 48. Baza alunecarii-ebulmente si vegetatie hidrofila
Figura 49. Vedere flancul drept
5.2.2. Investigatii geotehnice
Forajul geotehnic esecutat la partea superioara a versantului a identificat urmatoarea
succesiune litologica:
sub solul vegetal, pe o grosime de 1,60 m un nisip argilos galben-cafeniu-roscat, cu
intercalatii verzui, plastic consistent-vartos (aspect framantat).
de la 1,80 pana la 4,80 m - argila galbena - cafenie - roscata cu intercalatii de nisip cenusiu -
verzui, plastic vartoasa si zone plastic consistente (moi) la adancimile: 2.00m, 3.00m, 3.60m
4.00m, 4.60m.
Analizele de laborator au pus in evidenta pe acest interval valori ale umflarii libere cuprinse
intre UL = 110 - 140 ceea ce caracterizeaza pamanturile "active" - "foarte active" iar in analiza de
stabilitate aceste interval de 4,80 m a fost caracterizat ca teren instabil (IN).
32 | P a g e
de la 4,80 pana la 5,90 m - argila galbena - cenusie, cu intercalatii verzui, plastic vartoasa -
tare, cu oglinzi de frictiune pe stratificatie;
de la 5.90m pana la 6,80 m - alternate de nisip argilos, galben - cafeniu si argila nisipoasa,
cu zone umede, plastic consistent la vartos.
intre 6,80 m si 7,10 m - nisip fin galben - cafeniu, umed.
In analiza de stabilitate acest interval (cuprins intre 4,80 - 7,10 m) a fost sintetizat ca teren
potential instabil (PIN)
De la 7,10 m pana la talpa forajului (10,0 m) a fost interceptata o argila prafoasa cenusie -
verzuie, aspect marnos, plastic vartoasa, considerata stabila (ST) in analiza de stabilitate
Figura 50. Fotografii ale probelor recoltate din foraj
33 | P a g e
5.2.3. Apa subterana
A fost masurata in forajul piezometric la adancimea de - 4.7 m fata de nivel teren. Se
remarca similitudinea acestei adancimi cu a limitei dintre terenul framantat si cel ce nu a fost inca
antrenat intr-un ebulment motiv pentru care putem afirma ca acest nivel de apa subterana are doua
componente:
- pe de o parte apa infiltrata in masiv care si-a creat canale preferentiale de curgere
- pe de alta parte un nivel hidrostatic cu debit scazut cantonat in jurul adancimii de 6,0 m
cantonat in nivelele nisipoase umede.
5.2.4. Investigatii geofizice
Profilul geoelectric a traversat o vale si a avut orientarea S – N cu o lungime de 200 m.
Rezistivitatile obtinute in urma inversiei, pentru stratele traversate, sunt cuprinse in
intervalul 2.5 – 46.5 Ohm*m. Rezistivitati mai ridicate se inregistreaza in partea de S a profilului,
aceasta parte fiind situata in padure. Cresterea rezistivitatilor poate fi datorata prezentei fractiei
nisipoase sau a pietrisurilor intr-o proportie mai mare si/sau o drenare a apelor. Rezistivitatile
cuprinse in intervalul 2 -10 Ohm*m pot fi atribuite unor argile mai mult sau mai putin umede cu
variatii in continutul de nisip.
34 | P a g e
Figura 51. Sectiunea geoelectrica
5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica
Conform normativului NP 074/2014 “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru
constructii” incadrarea perimetrului studiat in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor
factori de definire ai riscului geotehnic:
Nr.crt. Factori de definire ai riscului
geotehnic Clasificare Punctaj
1 Conditii de teren terenuri dificile* 6 puncte
2 Apa subterana fara epuismente 2 puncte
3 Clasa de importanta a constructiei normala 3 puncte
4 Vecinatati fara riscuri 1 punct
5 Zona seismica de calcul ag = 0.35 3 puncte
* Nota: Au fost incadrate in categoria terenurilor dificile pamanturile cu umflari
si contractii mari (p.u.c.m.)
TOTAL :
15 puncte
Pe baza sumei acestor factori (15 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din punctul de
vedere al relatiei unor viitoare structuri cu terenul de fundare in categoria geotehnica 3 risc
geotehnic “major”.
La alegerea riscului geotehnic al amplasamentului s-a tinut cont si de recomandarea SR EN
1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică.:
"In categoria geotehnica 3 se includ, de exemplu: structuri situate pe amplasamente
susceptibile de a-si pierde stabilitatea sau cu miscari de teren permanente, care necesita
investigatii separate sau masuri speciale.”
35 | P a g e
5.4. Analiza stabilitatii versantului.
5.4.1. Metoda de analiza folosita
Analiza stabilitatii versantului din punctul " Santier.Aviator " s-a efectuat folosind software
specializat bazat pe metoda de analiza a echilibrului limită. Aceasta metoda este cea mai utilizata de
proiectanţi datorită simplităţii şi uşurinţei cu care pot fi rezolvate problemele de instabilitate din
practica curentă.
Metodele de analiza a stabilitatii bazate pe echilibrul limită utilizeaza sectiuni (profile)
geotehnice caracteristice pe care le impart in fâşii verticale si analizează stabilitatea masei de
pământ alunecător luând în considerare echilibrul static al fiecărei fâşii şi echilibrul total al întregii
alunecări.
Pentru a modela masivul de pamant si mecanismul de cedare astfel incat, in programul de
analiza a stabilitatii utilizat, sa poata fi aplicata aceasta metoda, a fost necesara cunoasterea
urmatoarelor elemente din teren
stratificaţia terenului (natură, parametri geotehnici);
prezenţa şi înclinarea discontinuităţilor;
caracterul apei subterane
tipul de cedare (în masiv, curgere pe pantă, alunecări vechi, reactivate, etc);
forma suprafeţei de cedare (circulară, oarecare, straturi cu rezistenţă la forfecare redusă,
blocuri, etc.).
Aceste elemente au fost identificate in timpul campaniei de investigare a terenului (oct.
2014) prin observatii de teren si investigatii geotehnice si geofizice ale caror rezultate au fost
descrise mai sus
Pe baza acestor informatii a fost realizat profilul geotehnic de analiza, in care terenul a fost
separat in domenii de stabilitate (instabil, potential instabil, stabil).
Pentru aceste domenii au fost alese valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici
(greutatea volumetrica, coeziunea si unghiul de frecare interioara). Pe baza acestor parametri au fost
determinate, in conformitate cu prevederile SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea
geotehnică, valorile de calcul (prezentate mai jos) valori folosite in analiza de stabilitate.
Iar ca ipoteza de analiza a stabilitatii a fost luata in considerare situatia in care:
- masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si abundente).
- nu exista seism
Figura 52. Profil geotehnic de analiza
36 | P a g e
1. Teren instabil (IN)
Model: Mohr-Coulomb
Unit Weight: 17.5 kN/m³
Cohesion: 4 kPa
Phi: 10 °
2. Teren potential instabil (PIN)
Model: Mohr-Coulomb
Unit Weight: 19 kN/m³
Cohesion: 7 kPa
Phi: 11 °
3. Teren stabil (ST)
Model: Mohr-Coulomb
Unit Weight: 20 kN/m³
Cohesion: 30 kPa
Phi: 12 °
5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate
In urma modelarii prin calcul a instabilitatii din punctul Santier. Aviator rezulta ca aceasta
si-a consumat energia iar in momentul de fata se afla la limita de stabilitate (din informatiile locale
alunecarea nu a mai evoluat de 6 ani).
Zona critica ramane insa partea superioara a versantului situata amonte de foraj pe o distanta
de 20 - 30 m.
Dupa caracterul miscarii, alunecarea analizata prezinta un caracter regresiv ca si alunecarile
secundare, de pe partea dreapta datorate alunecarii principale.
In cazul in care asupra masivului actioneaza un seism ale carui caracteristici maxime sunt
specifice zonei (conform Normativului de proiectare seismica P100-1/2013) factorul de stabilitate
va scadea sub valoarea rezultata din analiza de stabilitate
Figura 53. Profil geotehnic rezultat in urma analizei de stabilitate
Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general
6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren
Prognozarea producerii alunecarilor de teren, spre deosebire de a altor fenomene naturale
generatoare de dezastre (cutremure, inundaţii) poate fi mai facila prin cunosterea starilor de eforturi
in masiv. Astfel prin monitorizarea, evaluarea si interpretarea cresterii starii de efort din masiv,
generatoare de instabilitate, pot fi luate măsuri eficiente de evitare sau diminuare a dezastrelor ce
pot fi produse de alunecările de teren.
Alegerea zonelor ce urmeaza a fi monitorizate din punctul de vedere al stabilitatii versantilor
poate fi facuta în toate fazele unei alunecări de teren. De exemplu:
37 | P a g e
- când pe zona de interes, probabilitatea de producere este "mare" şi "foarte mare" sau
alunecarea s-a stabilizat natural dar există probabilitatea de reactivare;
- cand in zona de interes sunt alunecări active "lente" şi "foarte lente"
- în cazul alunecărilor stabilizate prin măsuri constructive
Monitorizarea trebuie efectuata pe baza unui program de monitorizare care sa evidentieze
masura in care comportarea reala a masivului se situeaza in limite acceptabile. Monitorizarea
trebuie sa detecteze acest lucru cu claritate la un stadiu suficient de timpuriu iar frecventa
observatiilor trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa se poata aplica cu succes masurile de
interventie.
Deasemenea prin programul de monitorizare trebuie stabilit ca timpii de raspuns ai
instrumentelor si metodele de interpretare a rezultatelor sa fie suficient de rapide prin raport cu
evolutia posibila a sistemului;
Programul de monitorizare trebuie sa contina si un plan de masuri de interventie care sa fie
adoptat daca monitorizarea evidentiaza o comportare in afara limitelor acceptabile.
Rezultatele monitorizarii trebuie evaluate periodic astfel incat masurile de interventie
prevazute sa poata fi puse in practica imediat ce comportarea masivului iese din limitele
acceptabile.
6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren.
Măsurile de prevenire şi/sau stabilizare a alunecărilor pe versanţi se pot grupa după diferite
criterii, cel mai important fiind starea în care se află masivul în momentul studierii acestuia. Ca
atare, un prim set de măsuri, în cazul în care există o stare de echilibru, se referă la menţinerea
acestei stări şi la o eventuală îmbunătăţire a acesteia. Gama măsurilor de îmbunătăţire a stabilităţii,
aplicate în mod curent, cuprinde:
a) măsuri geometrice;
b) măsuri hidrologice;
c) măsuri fizice, chimice, biologice;
d) măsuri mecanice.
Asa cum am descris in capitolul 3 generarea proceselor de instabilitate, ca desfăşurare în
timp, depinde de o serie de factori favorizanti. În acest sens o altă grupă de măsuri poate asigura
stabilitatea versanţilor prin acţiunea chiar asupra acestor factorilor. Acţiunea asupra factorilor
favorizanti declansarii instabilitatii poate cuprinde urmatoarele masuri si metode:
a) măsuri pentru realizarea unei stări de eforturi unitare în teren, compatibile cu
rezistenţa acestuia;
b) măsuri pentru împiedicarea micşorării în timp a rezistenţei terenului;
c) măsuri pentru echilibrarea versanţilor prin lucrări de susţinere şi consolidare.
Metode geometrice - urmăresc reprofilarea pantei cu scopul de a-i mări factorul de
stabilitate. În acest sens, în funcţie de condiţiile şi posibilităţile locale se poate recurge la excavaţii
la partea superioară (în partea de creastă a pantei), la încărcări (berme, banchete), la partea
inferioară (în zona de picior) sau la îndulcirea înclinării pantei respective.
38 | P a g e
Metode hidrologice - au în vedere în principal drenarea sau asecarea masivului în scopul
îmbunătăţirii caracteristicilor de rezistenţă ale pământului, micşorării presiunii interstiţiale
inlaturarii eventualelor procese hidrodinamice si, în general, a efectelor negative ale prezentei apei
excesive în masiv. În acest sens se pot aplica numeroase măsuri, printre care:
- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale şi provenite din topirea zăpezilor prin
rigole şi şanţuri pereate, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;
- îndepărtarea apelor de adâncime şi micşorarea umidităţii masivului prin drenuri de
adâncime, galerii de drenaj,
- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale sau provenite din topirea zăpezilor
prin rigole şi şanţuri pereate a căror pante longitudinale să împiedice atât colmatarea lor cât şi
ravenarea, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;
- puţuri de adsorbţie, drenuri verticale de nisip, drenuri fitil, drenuri orizontale;
- combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamică, în special la baza pantei, prin drenuri
de picior, filtre inverse, drenuri cu geotextile, saltele drenante, amenajări antierozive, etc.
Metode fizice - conduc la îmbunătăţirea structurii şi rezistenţei terenului fără un aport de
material din exterior. Aici se includ diverse variante de compactare: congelarea (ca măsură
temporară în timpul execuţiei), arderea în foraje speciale, etc.
Metode chimice - urmăresc ameliorarea calităţii terenului prin schimbarea cationilor din
complexul de adsorbţie al pământurilor argiloase, întroducerea de liant în structura pământului sau
chiar modificări radicale în structura acestuia. Tratarea se face prin amestec, injectii, etc.
Metode biologice - realizează sporirea stabilităţii versantului cu ajutorul vegetaţiei: la
suprafaţă prin înierbare, garduri vii, cleionaje, iar în adâncime prin plantaţii de arbori care pe lângă
asecarea masivului asigură în timp şi consolidarea mecanică a acestuia.
Metode mecanice - au de asemenea în vedere stabilizarea masivului prin lucrari de
consolidarea si/sau sprijinire.
Între soluţiile posibile se enumeră ancorarea sau bulonarea pantelor, zidurile de sprijin
clasice sau din pământ armat (cu geosintetice), contraforţi, chesoane, pereţi îngropaţi, precum şi
diferite tipuri de pilotaje. Pentru acestea trebuie insa precizat ca:
o Alegerea soluţiilor se face în urma unor calcule de stabilitate.
o Lucrările de susţinere cu fundare directă, cât şi cele fundate indirect, pe elemente fişate,
pot fi continue sau discontinue (ranforţi izolaţi), depinzând de natura, stratificaţia şi caracteristicile
terenului de fundare, prezenţa apei subterane şi nivelul acesteia, vecinătăţi, etc.
In cazul in care alunecarea de teren s-a produs, pentru limitarea efectelor acesteia, pot fi
executate lucrări temporare de asigurare a stabilităţii punandu-se accent pe:
- execuţia lucrărilor de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă pentru a le îndepărta din
zona afectată de alunecare (astfel incat sa nu stagneze perioade indelungate pe suprafata alunecarii);
- executarea unor lucrari (excavaţii şi umpluturi) pentru echilibrarea maselor de pământ;
- matarea (astuparea) crapaturilor provocate de alunecare astfel incat sa se evite patrunderea
apei in masiv
39 | P a g e
- execuţia unor sprijiniri provizorii;
- evitarea, pe cat posibil, a indepartarii materialului ebulat de la baza versantului sau saparea
de canale (santuri) la baza acestuia
Intocmit:
Ing. Emil Oltean
Ing. Vali Nita
Bucuresti,
noiembrie 2014
40 | P a g e
Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie
Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural–M.Of. nr. 726/14.11.2001
HG nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de
elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii
SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.
SR EN 1997-1 : 2004 / NB:2007Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli
generale. Anexă naţională.
SR EN1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea
terenului.
SR EN ISO22475-1:2007Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi
măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie.
SR EN ISO14688-1:2004:2006Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere.
SR EN ISO14688-2:2005Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea
pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
NP 074/2014 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii
GT 006-97. Ghid privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea
soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor
acestora, în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere
şi protecţie a mediului
GT 019-98 Ghid de redactare a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor pentru asigurarea
stabilităţii construcţiilor
AND 594/2013 Ghid privind evaluarea riscului asociat alunecarilor de teren din zona
drumului
Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii - Fizica si mecanica pamantului, Ed. Tehnica, 2006
Eugeniu Marchidanu - Geologie pentru ingineri constructori - Editura Tehnica, Bucuresti,
2005
Anexe:
1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei
41 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Valea Ogrezii
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 07' 50.88" N 403656.483
Longitudine 025° 39' 05.75" E 551369.285
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
1990
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte x
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) Pasune, Gradini
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri Terasari
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
42 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren La Bucur
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 07' 22.58" N 402784.474
Longitudine 025° 39' 13.89" E 551554.245
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
2000
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): 500 latimea (m) 300 adancimea (m) 15
suprafata (mp) 150000 volumul (mc) 2250000
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte x
drumuri (comunale/judetene/nationale) DL
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) Gradini
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei x
Drenaj x
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri Evacuare
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
43 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Santier - Aviator
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 06' 50.86" N 401808.951
Longitudine 025° 39' 33.40" E 551988.594
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte x
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) Livezi
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
44 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Valceaua Sarata
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 07' 23.88" N 402835.593
Longitudine 025° 40' 14.87" E 552886.337
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
1997
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): 100 latimea (m) 50 adancimea (m) 7
suprafata (mp) 5000 volumul (mc) 35000
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte x
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) Gradini
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
45 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Donita cu apa
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 07' 45.44" N 403505.666
Longitudine 025° 40' 40.15" E 553433.082
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
1990
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) Pasune, Gradini
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri Terasari
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
46 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Fam. Chivu Florica
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 07' 42.81" N 403424.279
Longitudine 025° 40' 38.99" E 553408.424
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): 40 latimea (m) 150 adancimea (m) 3
suprafata (mp) 6000 volumul (mc) 18000
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte x
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) Gradini
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri Amenajari de albie
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
47 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren DJ101E.Buda
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 07' 24.06" N 402843.979
Longitudine 025° 40' 30.32" E 553223.874
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
3. Tipul
Alunecare primara x Eroziune de mal
reactiva
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): 100 latimea (m) 100 adancimea (m) 5
suprafata (mp) 10000 volumul (mc) 50000
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte x
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) Livada, gradina
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri Amenajare albie
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
48 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Varful Crucii. Valea Nucului
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 07' 49.54" N 403638.538
Longitudine 025° 41' 14.20" E 554175.915
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
2000
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) pasune
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
49 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren: DC117 Curtea Boiereasca pct 1
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 06' 27.32" N 401092.406
Longitudine 025° 40' 28.45" E 553197.752
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
2000
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): 80 latimea (m) 30 adancimea (m) 4
suprafata (mp) 2400 volumul (mc) 9600
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale) DC117
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta)
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri amenajare albie
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
50 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren: DC117 pct 2
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 06' 23.72" N 400982.108
Longitudine 025° 40' 32.87" E 553295.293
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): 50 latimea (m) 50 adancimea (m) 4
suprafata (mp) 2500 volumul (mc) 10000
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte x
drumuri (comunale/judetene/nationale) DC117
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) gradina
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri amenajare albie
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
51 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Valea Draganeasa. Sat Draganeasa. Ghebaru
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 05' 36.92" N 399534.681
Longitudine 025° 40' 16.71" E 552954.189
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
2000
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte x
drumuri (comunale/judetene/nationale) DL
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) gradina
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri plantatii
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
52 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Nedelcii
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 05' 41.99" N 399698.589
Longitudine 025° 40' 57.00" E 553833.660
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
1990
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) pasune
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri Plantatii pomi fructiferi, terasari
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
53 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Pct. Linie
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 06' 02.98" N 400351.525
Longitudine 025° 41' 24.21" E 554422.921
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) pomi fructiferi, gradina pasune, livada
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri terasari
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
54 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Cimitir Saratura
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 06' 11.15" N 400603.083
Longitudine 025° 41' 20.97" E 554349.930
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) pasune
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri terasari
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
55 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Saratura Gogoaie
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 06' 17.53" N 400804.558
Longitudine 025° 41' 45.16" E 554876.964
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) pasune, livada
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea
geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri terasari
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
56 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Licurici
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 06' 20.30" N 400890.734
Longitudine 025° 41' 48.76" E 554954.906
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte x
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) pasune, livada
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri terasari
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
57 | P a g e
Judetul Prahova
Localitatea Provita de Jos
Fisa de indentificare a alunecarii de teren Horjesti Cot
1. Coordonate geografice
WGS 84 Stereo 70
Latitudine 45° 06' 18.21" N 400806.911
Longitudine 025° 40' 04.79" E 552682.978
Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)
2. Data producerii:
Anul: luna ziua
3. Tipul
Alunecare primara
reactiva x
Material roca
grohotis
pamant x
Miscare prabusire
rasturnare
alunecare x
extensie
curgere
4. Dimensiuni
lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)
suprafata (mp) volumul (mc)
5. Cauze Conditiile de teren
Procesele
geomorfologice
Procesele
fizice Procese antropice
Pregatitoare x x x
Declansatoare x x x
6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale)
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta) pasune
Vatamari corporale -
Pierderi de vieti omenesti -
7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
Lucrari de sustinere
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri terasari
8. Referinte scrise
Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela
58 | P a g e
2. Legenda hartilor geologice folosite in text
59 | P a g e
3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate
60 | P a g e
4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000
61 | P a g e
5. Fisa foraj geotehnic
6. Centralizator analize laborator
7. Diagrame analize laborator
8. Plan situatie + sectiune prin axul alunecarii (scara 1:1000)