8/17/2019 Elaborare metodica nr4

1/7

Elaborare metodica nr.4

1. Numiti clasifcarea cariei dupa Black 

Cav carioase de clasa I sunt cele localizate in santurile si fosetele ocluzale ale

molarilor si premolarilor, in fosetele vestibulare si in santurile orale ale molarilor,

precum si in fosetele orale supracingulare ale frontalilor superiori.Cav carioase de clasa a II-a sunt cele situate pe fetele aproximale ale molarilor si

premolarilorCav carioase de clasa a III-a sunt cele localizate pe fetele aproximale ale dintilor

frontali, la care unghiul incisal este pastrat.Cav carioase de clasa a IV-a sunt cele situate pe fetele aproximale ale incisivilor si

caninilor cu unghiul incisal si marginea incizala distrusaCav carioase de clasa a V-a sunt cele localizate in treimea cervicala a tuturor

dintilor pe fetele vestibulare (labiale, jugale) si orale (linguale, palatinale)Cav carioase de clasa a VI-a sunt cele situate pe fete atipice- marginea incizala a

dintilor frontali si cuspizii dintilor laterali.

2. Principiile de baa de preparare a cavitatilor carieiI. Principiile lui G.. !lac"

• #arginile cavitatii formate trebuie sa $e netede, drepte, fara zimti.

#arginile de smalt subminate, fara dentina subiacenta, trebuie sa $e

inlaturate, pentru a preveni fracturarea lor.

• Indepartarea minutioasa si completa a dentine carioase.

• %&xtensia intru pro$laxie'- extinderea pro$lactica a limitelor cavitatii

carioase pina la a.n %zone immune' (nereceptive) cu scopul prevenirii

cariei recidivante.

• rearea unei cavitati in forma de caseta (cutie) este optima pentru o

retentive si stabilitate maxima a obturatiei si dintelui fata de solicitarile

aparute in cadrul masticatiei-Peretii si fundul (fata orientate catre pulpa) cavitatii preparate trebuie

sa formeze un unghi drept-undul cavitatii preparate trebuie sa $e plat, sis a crepiteze la

sondare.-*recerea unui perete in altul trebuie sa $e sub un unghi (exceptie cav

de clasa a v-a)-avitatea formata poate avea o con$guratie din cele mai variate+

triunghiulara, dreptunghiulara, halteriforma, cruciform, ovala

II. l doilea principiu solicita crearea celor mai bune conditii pentru $xarea

materialului de obturatie.

• &xereza smaltului si dentine alterate• rearea conditiilor favorabile pentru $xarea materialului de obtuartie

cu restabilirea ulterioara a formei anatomice si functiei dintelui.

8/17/2019 Elaborare metodica nr4

2/7

!. Etapele de preparare a cavitatilor cariei.. /eschiderea cavitatii carioase0. &xtensia preventive a cavitatii carioase1. 2ecrectomia (excizia3 exereza smaltului si dentine alterate (pathologic modi$cate)4. ormarea cavitatii, atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteaza o adeziune mai

buna a materialului de obturatie

5. !izotarea (netezirea) marginilor de smalt a cavitatii carioase.

4. Numiti elementele cavitatii preparate.

/eosebim cavitati carioase+

6imple ompuse omplexe

mplasate pe una

din suprafetele

dentare, adica cav

de clasa I,

mplasate pe doua

suprafete dentare, cav de

clasa II, I

ind cav carioasa este

amplasata pe citeva

suprafete (70)

dentare (cav atipice,

de ex. aria circulara)

8sunt deosebite+- cav. Principala (inlocul leziunii carioase)-cav. uxiliara (createdin necessitate pentruo $xare mai buna aobturatiei)

Pentru toate cavitatile deosebim urmatoarele elemente constituente+#argini, pereti, fund3planseu3baza, unghiuri.

• #arginile si peretii contureaza ori$ciul d eintrare al

cavitatii carioase

• Peretii cavitatii isi iau denumire in dependent de

suprafata coronara adiacenta(marginile si peretii cavitatii orientate spre linia

mediana se numesc anterioare. ele opuse lor se

numesc posterioare"sau distale#$ cele orientate

spre vestibulul cav orale si invecinate obrazului se

numesc %u&ale iar cele indreptate spre limba '

lin&uale#

• /aca cavitatea este localizata in zona cervicala, pe

suprafata proximala, sunt deosebiti peretii+

Gingival 9ingual

 :ugal

#asticator (orientat spre supr masticatorie)

• undul3planseul caviatii este peretele camerei

pulpare, prelucrat si modelat instrumental, orientat

spre pulpa dintelui, idependent de localizarea cav

carioase.

8/17/2019 Elaborare metodica nr4

3/7

; 9a incisivi si canini cav. Proximale dupa prelucrare

capa un contur triunghiular. &le prezinta pereti+ Gingival

 :ugal3labial

9ingual3palatinal

und

• #arginile cavitatii sunt deosebite conform peretilor

•

8/17/2019 Elaborare metodica nr4

4/7

1/. Prepararea )undului cavitatilor carioase11.0ormarea cavitatilor de clasa I$ scopul si te,nica e)ectuarii

. avitatea carioasa este deschisa cu ajutorul unei freze sferice diamantate ,

marimea careia depinde de marimea focarului lezional0. poi sunt indepartate masele carioase cu o freza sferica simpla sau din aliaj dur.1. avitatii I se atribuie o forma %de cupa' (adincimea prepararii depinde de

profunzimea leziunii)4. avitatea este formata cu ajutorul unei freze coninvers sau $surale. (sunt create

colturi bine exprimate intre perete si planseu)5. Planseul plat este format prin instrumentarea in sens orizontal a unei freze con

invers orientate perpendicular catre planseu, in cazul cariei profunde, spre

evitarea denudarii eventuale a coarnelor pulpare formarea peretilor nu se adduce

pina la nivelulplanseului, ci se realizeaza la o distanta oarecare de el. undul cav

carioase este prelucrat doar cu o freza sferica si se lasa concav.12.Care sunt conditiile de preparare indolora a cavitatilor carioase.

Prevenirea si combaterea durerii in tratamentul cariei dentare simple

6e efectueaza o anestezie loco-regionala care ofera o liniste in cursul timpului

chirurgical.daugarea vasoconstrictoarelor in anestezia ofera potentarea si prelungirea

efectului anestetic prin reducerea >uxului sangvin.(desi ajuta la anestezie,duce la o scaderea irigatiei pulpare cu suferinte funcionale si metabolice consecutive.)

8/17/2019 Elaborare metodica nr4

5/7

drenalina in concentratie +??.??? adaugata la xilina 0@ produce reducerea >uxului

sangvin pulpar in mod semni$cativ.*impul acestei actiuni este limitat si irigarea sangvina se

va relua progresiv pana la normalitate.

6caderea irigatiei sangvine la nivelul pulpei din cauza unui vasoconstrictor poate afecta

capacitatea ei de aparare si de reparatie si se pot provoca leziuni pulpare ireversibile.sta se

datoreaza la stagnarea si acumularea substantelor in>amatori care in conditii normale sunt

preluate e$cient din >uxul circulator.

/e aceea cand tratam un dinte vital si trebuie efectuata o anestezie este preferabil sa se

evite adaugarea unui vasoconstrictor.

Caldura$presiunea instrumentelor si vibratiile produse in timpul frezarii produc un

raspuns de aparare al pulpei sub forma de durere.

  Caldura

=ezulta prin transformarea energiei cinetice a instrumentarului in energie termica care este

proportionala cu timpul si intensitatea frecarii.

- rezele de otel $ind ine$ciente la taiere produc mai multa caldura decat cele din carbid.

- rezele diamantate genereaza mai multa caldura decat frezele din carbid.

- rezele cu lame elicoidale produc mai multa caldura decat frezele cu lame drepte.

Pregatirea unei cavitatii fara racire duce intotdeauna la o reactie pulpara care poate merge

de o simpla perturbare la adevarate leziuni de arsura daca * depaseste 4A?B

0actori care provoaca o crestere nociva a temperaturii

 

frezarea prelungita fara intrerupere 

piese de mana fara sistem de racire

  freze uzate

  presiunea prea mare a frezei pe tesutul dentar

 

utilizarea frezelor inadecvate tesutului de tratat.

Vibratiile

par in urma contactului dintre instrumentul in miscare si suprafata dentara pe care se

lucreaza.

Caue care provoaca vibratii nocive

• utilizarea instrumentarului la viteze necorespunzatoare

• utilizarea frezelor neadecvate pentru tesutul tratat.

• piese uzate care nu $xeaza bine frezele

Vitea de rotatie a instrumentelor

re un rol important in prepararea cavitatiilor pentru ca genereaza caldura presiuni si

vibratii.

- /e la 1.??? la 1?.??? turatii3min chiar si cu racire exista intotdeauna o reactie in>amatorie

la nivelul pulpei

8/17/2019 Elaborare metodica nr4

6/7

- 9a mai putin de 1.??? turatii3min daca temperatura se controleaza prin racire nu exista

reactii pulpare

- /incolo de 0??.??? turatii3min sub racire nu exista practic modi$cari la nivel pulpar.

Cbservatii 6tanleD si 6EerdloE

/e la A.??? la 0?.??? turatii3min intensitatea reactiei pulpare este +

-independenta de tipul de instrument folosit

-direct legata la calitatea racirii

-direct proportionala in intensitate cu adancimea cavitatii

/e la 0?.??? turatii3min intensitatea reactiei pulpare este +

-direct proportionala cu adancimea cavitatii

-independenta de tipul de restaurare folosit

Pentru a reduce traumatismele din timpul prepararii cavitatilor trebuie combinati

sprayul izotermal,un sistem de evacuare efcient,instrumente serice taietoare de

dimensini reduse,turatii inalte,lumina si lucrul intermitent .

asuri proflactice de preventie si combatere a durerii la tratamentul cariei

dentare simple

•aldura frezarii sa $e mentinuta cat mai joasa

• trebuie evitate substantele si materialele toxice si nocive pentr pulpa

• trebuie evitata incalzirea directa,puternica si de lunga durata si racirea prelungita

• metodele folosite pentru inlaturarea durerii sa nu provoace dureri pre si post

operatori

• anestezia sa dureze cat este necesar pentru tratament

• instrumentele folosite sa $e ascutite si taioase

• instrumentul rotativ pentru smalt (pietre montate de carborundum sau

diamantate) la 4.///-(./// turatiimin

• in dentina se va lucra la turatie mica de *//-1./// turatiimin

  instrumentele diamantate se vor folosi la turatii mari de 4.///-14.///

turatiimin

3dancimea cavitatii

&ste elementul determinant al reactiilor la actiunea instrumentelor rotative.Intensitatea

reactiei pulpare creste cu micsorarea distantei intre cavitate si pulpa.

 *rebuie sa se tina cont ca orice tehnica traumatizanta duce la formarea unor cantitati prea

mari de dentina tertiara de reactie care mai mult favorizeaza decat impiedica formarea

agresiunilor ulterioare.

8/17/2019 Elaborare metodica nr4

7/7

1!. 0inisarea mar&inilor cavitatilor carioase!izotarea marginilor de smalt ale cavitatii carioase. /upa prelucrarea cu freze

diamantate sau din aliaj dur la turatii mari smaltul de la marginile cavitatii carioase

este slabit si prezinta $suri, neregularitati, prismele adamantine sunt fragmentate, nuau legatura cu tesuturile subjacente. #ai tirziu acestea pot servi drept cauza pentru

perturbarea adeziunii marginale a obturatiei si dezvoltarea cariei recidivante. *oate acestea dicteaza necesitatea bizotarii- prelucrarii $nale a marginilor cavitatii,

ce prevede indepartarea portiunilor lezate, slabite ale smaltului si atribuirea lui unui

character neted.2etezirea se efectueaza cu o freza de $nisare din aliaj dur sau cu o piatra diamantata

cu granulatie $na la turatii mici fara presiune cu racier aer-apa obligatorie.!izoul realizat (sub un unghi de 45)protejeaza obturatia de deplasare axiala sub

actiunea presiunii masticatorii.!izotarea smaltului permite marirea suprafetei de contact a materialului compozit,

reducerea posibilitatii formarii de %microscurgeri' la interfata tesuturi dure dentare-

obturatie, cee ace asigura cel mai bun contact al materialului de obturatie cu

tesuturile dure dentare.14.Instrumente necesare pentru e)ectuarea fecarei etape de preparare

1. /eschiderea cavitatii carioase reza diamantata sferica sau $surala de dimensiuni mici

Instalatie cu turbina

4. &xtensia preventive a cavitatii carioase reza $surala, con invers (diamantata sau din aliaj dur)

Piesa de turbine si racier cu apa-aer

5. 2ecrectomia (excizia3 exereza smaltului si dentine alterate (patologic modi$cate) &xcavatoare (ascutit)

reze de dimensiuni mari (sferice sau para) =ezectarea cu o freza sferica la turatii mici

=evelator de carie % aries detector' o solutie de ?.5@ de fuxina

bazica, sau o solutie de @ de rosu cid in propilenglicol, ce

coloreaza tesuturile cariate in rosu.A. ormarea cavitatii, atribuirea acesteia unei forme, ce faciliteaza o adeziune mai

buna a materialului de obturatie reze $surale si con invers, cu racier aer-apa

Cglinzi

reze diamantate sau din aliaj dur la turatii mari

F. !izotarea (netezirea) marginilor de smalt a cavitatii carioase. reza de $nisare din aliaj dur sau piatra diamantata cu granulatie

$na la turatii mici