Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
Transcript of Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
1/93
DUNAREANU VULPE
ez urul
de
ietro s
Editura Meridiane
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
2/93
C
operta
on e t re scu
Fotografii: G h e r
ban
E F I A P
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
3/93
ibliotec
e n t r a l ă
e r i o n a l ă
V U n L ~ : I A
L TI
_ _
E TE
R I A
D UN
R
EAN U VULPE
Tezaurul
l
ietro s
d i t u r a er id i ane
B u
c u r
e ş t i 9 6 7
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
4/93
u n descoperiri arheologice au
produs
la ;
remea or
o î de
-
are s e n z a ţ i e în masele largi, ca aceea a tezaurului de la Pietroasa,
prin c onsi de rabi la c ant it at e de met al p r e ţ i o s pe care o c o n ţ i n e
prin
s t r ă l u c i r e a decorului
policrom prin i s c u s i n ţ a
cu care diversele
sale elemente au fost lucrate. în cercurile ş t i i n ţ i f i e atît di n ţ a r a
n o a s t r ă
cît din s t r ă i n ă t a t e diferitele probleme istorice pe care le
r i d i c ă
acest
tezaur în
l e g ă t u r ă
cu originea, scopul caracterul etnie, arta sa
atît de
v a r i a t ă
i n s c r i p ţ i a
r u n i c ă
de pe una
din
piesele sale au stîrnit
un VIU continuu Interes.
mai p u ţ i n e sint descoperirile arheologice care fi fost urmate
de atîtea vicisitudini, unele de-a
dreptul
tragice.
uri sacra m es
( blestemata foame de
aur ),
pe care o d e t e s t ă Vergiliu în versurile
Eneidei ,
a
dat
tîrcoale acestei
comori,
devorind-o
în
b u n ă
: P
at
te ,
trezind cele mai
deprimante porniri
ale sufletului omenesc cuprins - .
de
l ă c o m i a
i m b o g ă ţ i r i i miraculoase :
t ă i n u i r i vinovate,
î n ş e l ă c i u n i
schingiuiri, procese veroase,
furturi
spectaculoase,
distrugeri
s ă l b a t i c e
Au
pierit
v i e ţ i
de oameni în acest vîrtej de nebunie, au pierit
multe
din
piesele tezaurului.
T o t u ş i
d u p ă numeroasele dosiri, avarii, topiri
masive, s-au mai p ă s t r a t cam la j u m ă t a t e din ceea ce se descoperise,
iar loviturile de
d ă l ţ i
de ciocan de
topor,
care au fost apl icate
c el or 12 piese salvate,
n-au
r e u ş i t s ă
le des figureze ne priveze
astfel de splendoarea
lor a r t i s t i c ă or i
de valoarea
lor d o c u m e n t a r ă
Cît de vie a r ă m a s popularitatea C l o ş t i i cu puii de aur , d u p ă
mai bine de un veac de la descoperirea sa, s-a putut vedea în 1956, cu
prilejul
e x p o z i ţ i e i
organizate în Palatul Republicii, cu obiectele restituite
de V.R.S.S.,
printre
care erau piesele acestui faimos tez aur fig. 47).
o
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
5/93
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
6/93
d o u ă sate sî
nt
unire într o s i n g u r ă c o m u n ă Pietroasele, f ă c î n d parte
din raionul Mizil, regiunea
o
În
prezenta expunere p r e f e r ă m s ă
p ă s t r ă m
numele de
iet asa
fiind
m a s
în lite
ratura
ş t i i n ţ i f i c ă
din
ţ a r ă
de peste hotare în î n s ă ş i vo rbirea o
IST OR ICUL D ESCOPER
IR
II
TEZAU
RULUI
În
p r i m ă v a r a anului 1837, doi ţ ă r n i din Pietroasa, Ion Lemnaru
Sta ri
Avram
ginere socru, pe
cînd
scoteau p i a t r ă dintr o c a r i e r ă
de pe Valea Urgoaiei, au
descoperit
un mare tezaur
format din
obiecte
de
aur împodobite
cu pietre nestemate.
Locul
descoperirii nu s-a mai
putut stabili cu a b s o l u t ă exactitate, deoarece,
din
cauza î n t î m p l ă r i l o r
care au urmat c e r c e t ă r i l e la f a ţ a locului s-au
f ă c u t
d u p ă trecere de mai
bine de un an .
Din
d e c l a r a ţ i i l e ulterioare ale descoperitorilor reiese
locul se afla pe stînga v ă i i Urgoaia,
sub
poiana n u m i t ă - pe atunci
Via Ardelenilor, la cca. 1000 m de sat fig. 1 3; v . planul .
Tezaurul era protejat de
d o u ă
blocuri mari de p i a t b r u t ă aflate
destul de aproape de s u p r a f a ţ ă
TU
s-au g ă s i t urme de c o n s t r u c ţ i i
sau resturi ale vreunui recipient care fi cuprins toate piesele tezau
rului. S-a
observat
doar
p ă m î n t u l
lipit de obiecte era
negru
s-a
desprins
dest
ul de greu de pe ele.
Pr
obabil acest p ă
m î n t
reprezenta
resturile unei materii organice putrezite, piele sau
p î n z ă
în care obiectele
vor fi fost invelite de cei care au în
gropat
comoara . Astfel ocrotite
piesele s-au m e n ţ i n u t în
p e r f e c t ă
stare, sute de ani.
7
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
7/93
Scoase din p ă m î n t p r e ţ i o a s e l e
obiecte
au fost
ascunse
în casa veche
r u i n a t ă a lui Ion Lemnaru. u ă un an a c e a s t ă c a s ă trebuind
fie
d ă r î m a t ă
cei
doi
t ă r a n i
s au
inteles cu o
r u d ă
a
lo r
ca
d u c ă
,
obiectele
spre p ă s t r a r e în podul casei acestuia.
Ei nu
ş i a u dat desigur
seama
de
i m p o r t a n ţ a
descoperirii
lo r nu ş t i a u d a c ă piesele descoperite
erau de
a r a m ă sau
de
aur; doar teama de
necunoscut
i a f ă c u t le
p ă s t r e z e mai
departe
în t a i n ă .
u ă o b u n ă b u c a t ă de timp f r ă m i n t i n d u i d o r i n ţ a de a c u n o a ş t e
p r e ţ u l
comorii curiozitatea a
învins
teama. Prile jul le a
fost
oferit în
p r i m ă v a r a
anului
u r m ă t o r
cînd
cei
doi ţ ă r a n i
fiind
a n g a j a ţ i s c o a t ă
p i a t r ă pentru c o n s t r u c ţ i a
unui
pod peste rîul C î l n ă u au cunoscut pe
antreprenorul l u c r ă r i i .
Omul care le a inspirat
încredere
se
numea
Anastase
Tarba Verusi era
de
meserie zidar. Lui
i au
des
t ă i n u i t
t ă r a n i i secretul
descoperirii
lo r si dorinta de
a i
cunoaste
valoarea.
,
Cu
a c e a s t ă
ocazie
i au î n c r e d i n ţ a t
o
p i e s ă din
tezaur
pe
care
Verusi
a
dus o imediat
la B u c u r e ş t i la
un bijutier
pentru evaluare.
C ă p ă t î n d asigurarea obiectul era
de
aur antreprenorul a î n t r e z ă r i t
posibilitatea u u mare C I Ş t 1 g si s a
întors repede cumpere
întregul
tezaur.
Tîrgul
s a încheiat
ţ ă r a n i i primind
4000
de p i a ş t r i
cîteva
ilice cîteva basmale
pentru s o ţ i i l e
lor.
Verusi
c o n ş t i e n t
de
t r a n z a c ţ i a n e c i n s t i t ă pe care o f ă c u s e s a g r ă b i t ridice
toate obiectele recomande
ţ ă r a n i l o r t ă c e r e .
T o t u ş i o
p i e s ă
anume
un colan
cu i n s c r i p ţ i e a
fost u i t a t ă
în pod. Ca
p o a t ă
transporta
mal u ş o r obiectele ridicate el a f ă r î m a t cu toporul
a turtit piesele mai man. Prin
a c e a s t ă mutilare
cea mal mare
parte din
pietrele
care le împodobeau au c ă z u t pe jos. Nefiind
socotite p r e ţ i o a s e ele au
fost
m ă t u r a t e de ţ ă r a n i aruncate într o
g r o a p ă .
Curînd
d u p ă aceea Verusi aflînd pietrele
ar
fi valoroase
a revenit a
adunat
pe cele mai
mari
ca le d u c ă la B u c u r e ş t i .
Restul mici f ă r î m e de aur
pietre de
diferite culori
au
fost
din nou aruncate la gunoi.
8
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
8/93
Cu
timpul
p ă s ă r i l e
porcii din curtea ţ ă r a n u l u i
scurmînd în gunoi
au î m p r ă ş t i a t p r e ţ i o a s e l e f ă r î m i t u r i . Copiii din sat au fost a t r a
de
pietrele
colorate le au
cules le au
dus
pentru
j o a c ă
la casele
p ă r i n ţ i l o r
lor.
Din acest moment
s au r ă s p î n d i t
în localitate tot felul
de
zvonuri
despre miraculoasa descoperire despre fabuloasa ei valoare. A r e n d a ş u l
m o ş i e i
din Pietroasa
pe care
descoperitorii erau c l ă c a ş i c ă u t î n d
t r a g ă el
un
profit i a a m e n i n ţ a t pe ţ ă r a n i d e n u n ţ ă Ca imbu-
neze
a c e ş t i a i au dat
un vas cu
pietre incrustate
pe
care l au cerut
înapoi de la
antreprenor. Ei
au încercat
c o n v i n g ă
n au
g ă s i t
decît d o u ă
obiecte dar a r e n d a ş u l nu i a crezut a trecut la
trata-
t ive directe
cu Verusi de la care a mai
o b ţ i n u t
un
colan
de aur
o
s u m ă de
bani.
Curînd
d u p ă aceea cuprins de regretul
nu
a o b ţ i n u t
mai mult a r e n d a ş u l i a pîrît
pe
descoperitori la episcopia
din
B u z ă u
pe a
proprietate
se f ă c u s e descoperirea. Între
timp
Verusi a ascuns
tezaurul
îngropîndu l din nou
în
p ă m î n t
în
d o u ă locuri din
apropierea
podului de
peste C i l n ă u
la c o n s t r u c ţ i a
c ă r u i a
lucra.
Cam
în
a c e e a ş i vreme au fost i n c u n o ş t i i n ţ a t e
în
s f î r ş i t
a u t o r i t ă ţ i l e .
Ministerul
de
interne
a
dispus
o
a n c h e t ă s e v e r ă
la
f a ţ a
locului.
Ţ ă r a n i i
t o ţ i complicii lor au
fost a r e s t a ţ i . C e r c e t ă r i l e au fost
mult
îngreunate
de
diferitele
d e c l a r a ţ i i
mincinoase ale lui Verusi care c ă u t a
i n d u c ă
în
eroare
pe
anchetatori
minimalizeze valoarea tezaurului. Numai
d a t o r i t ă
i n r e r c e p t ă r i i
unei scrisori adresate
unui
complice al
s ă u Verusi
a fost silit declare unde ascunsese tezaurul. Atunci anchetatorii
au
g ă s i t în grepile
de
pe malul C î l n ă u l u i n o u ă
dintre
piesele tezaurului .
Acestea
î m p r e u n ă
cu cele amintite mai sus una u i t a t ă în pod
d o u ă
date
a r e n d a ş u l u i
r e p r e z i n t ă
în total 12
obiecte
tot
ce
s a
putut
recupera în
urma
c e r c e t ă r i l o r . Cu toate exista
b ă n u i a l a
l e g i t i m ă
tezaurul
fusese
mult mai mare
nici o
a l t ă p i e s ă
n a
mai
fost g ă s i t ă .
Este
probabil ca ele fi luat
drumul
topitoriei.
Procesul care a
urmat
s a
judecat
în 1839 . Cei
doi ţ ă r a n i
care f ă c u s e r ă
î n t î m p l ă t o r descoperirea care nu purtau
a l t ă v i n ă
decît i g n o r a n ţ a
au
9
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
9/93
murit în închisoare înainte de s f î r ş i t u l procesului. S e n t i n ţ a
s-a p r o n u n ţ a
în
septembrie
1839 în favoarea
lui Verusi ,
care
d e ş i vinovat,
a fost-
achitat.
Banii cu care acesta c u m p ă r a s e tezaurul fiind
s u s t r a ş i din fondul
avansat de stat
pentru construirea podului
de peste
C i l n ă u
au
trebuit
fie r e s t i t u i ţ i
de
cei ce îi
p r i m i s e r ă ; numai delapidatorul
a
s c ă p a t
de
p e d e a p s ă
Acesta a mai
t r ă i t m u l t ă vreme d u p ă
aceea
ajungînd antre
prenor mare
cu o
b u n ă stare m a t e r i a l ă
Nu
se pot
g ă s i
cuvinte destul de aspre
pentru
a înfiera cinica
inco
rectitudine, perversa î n c ă l c a r e a legilor crima de a
distruge
tezaure
art istice de
neînlocuit,
pe
care
le a
s ă v î r ş i t
Verusi.
Pe de
a l t ă
parte,
s e n t i n ţ a p r o n u n ţ a t ă de
curtea
c r i m i n a l ă
r ă m î n e
un document trist
caracteristic
pentru
moravurile
corupte
ale unei
s o c i e t ă ţ i
feudale pe
cale de
descompunere,
care exista
ţ a r a
n o a s t r ă acum mai bine de
un veac.
Cele 12 piese salvate din tezaur au fost depuse în 1842 la Colegiul
Sf. Sava din
B u c u r e ş t i
unde se afla o c o l e c ţ i e de obiecte vechi care
va
constitui
baza
Muzeului
N a ţ i o n a l de A n t i c h i t ă t i ce avea se înfiin-
ţ e z e
mai tirziu. Cu acest prilej t ezaurul a
fost
c î n t ă r i t
constatindu-se
greutatea sa
t o t a l ă
de 18 7975 kg.
u p ă tehnica
lor, obiectele
tezaurului
se
deo
sebesc în
d o u ă
grupe:
unele
lucrate
numai din
aur
altele din
au r incrustat
cu pietre sticle
colorate. Din
prima g r u p ă
fac
parte:
1
un
vas
decorat
în
interior
cu figuri în relief
patera
; 2 un taler
mare;
3 o c a n ă î n a l t ă ; 4 un
colan simplu; 5 un colan cu
i n s c r i p ţ i e
g r a v a t ă
În
grupa a
doua
se
cuprind:
6 un vas octogonal, cu
toarte zoomorfe;
7 un vas
dodecagonal, to t
cu
toarte
zoomorfe;
8
un
colan
lat;
9 o
f i b u l ă
mare m f o r m ă de
p a s ă r e ;
d o u ă fibule în
f o r m ă
de
p ă s ă r i
cu gîtul lung, legate între ele
printr-un
l ă n ţ i ş o r ; 12 o
f i b u l ă m i c ă
Reconstituirea a d e v ă r u l u i privitor
la
n u m ă r u l
total al
pieselor desco
perite
s a f ă c u t pe baza
m ă r t u r i i l o r depuse
la proces. Dintre toate,
10
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
10/93
acelea ale
celor
doi
ţ ă r a n i
care
f ă c u s e r ă
descoperirea
s-au dovedit
a
fi
fost cele mai
complete
mai sincere, deci cele mai
apropiate
de
a d e v ă r În d e c l a r a ţ i e ei au
enumerat
descris 22 de obiecte
printre
care se n u m ă r ă cele 12 piese salvate, m e n ţ i o n a t e mai sus, precum
u r m ă t o a r e l e
10 obiecte
pierdute:
1 -
un
colan
simplu;
2 -
un
colan
cu
i n s c r i p ţ i e ;
3 - un colan mai
gros
la mijloc cu capetele
s u b ţ i a t e ;
4 5 - d o u ă colane
împodobite
cu pietre
incrustate;
6 - o
f i b u l ă
m i c ă 7 - o p a t e r ă s i m p l ă 8 - o c a n ă î n a l t ă ; 9 d o u ă b r ă ţ ă r i
împodobite
cu
pietre
. D i
nt
re acestea, cinci
erau
lucrate
numai din
aur,
iar restul
erau încrustate
cu pietre colorate.
D in punctul de
vedere
al d e s t i n a ţ i e i lor, în
întregul
teza ur erau
deci
ş a p t e
vase
mari un
taler,
d o u ă
patere,
d o u ă
c ă n i
d o u ă
vase cu cîte
d o u ă toarte
15
obiecte de
podoabe,
între care
opt
colane, d o u ă
b r ă ţ ă r i cinci fibule .
Pietrele p r e ţ i o a s e
cî t p l ă c i l e
de s t i c l ă cu care erau
împodobite
obiectele au s ă r i t mai toate
din
locul
lor
cînd au
fost
lovite cu
toporul
de Verusi în majoritate s-au pierdut. Unele, cele mai mari, au fost
strînse de el, iar celelalte
s-au
risipit înainte ca tezaurul
a j u n g ă
la
muzeu.
Numele de C l o ş c a cu
puii
de
aur , sub
care e cunoscut tezaurul
în public, a fost creat
apoi popularizat
de
contemporanii
procesului,
care au adoptat expresia p l a s t i c ă
dar
n e e x a c t ă dintr-una
din
d e c l a r a ţ i i
în care fibula mare era
a s e m ă n ă t ă
cu
o g ă i n ă
iar fibulele
m
cu
puii
ei . Fibulele au, î n t r - a d e v ă r
forme
de
p ă s ă r i dar
nu de gali
nacee domestice.
O
imagine
a
unora
dintre piesele
din
tezaur,
cum
a r ă t a u
în
1838,
01
s-a p ă s t r a t într-un desen executat de pictorul Negulici fig. 5
În
acest desen f i g u r e a z ă colanul cu
i n s r i p ţ i e
care ulterior, d u p ă
cum
vom vedea, a fost deteriorat.
În 1867,
tezaurul a fost expus la
E x p o z i ţ i a U n i v e r s a l ă
de la
Paris.
11
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
11/93
Cu a c e a s t ă ocazie obiectele au fost restaurate artistic de un bijutier
li s a
construit
o
v i t r i n ă
s p e c i a l ă .
Vitrina
era
c u p r i n s ă
într-o
c a s e t ă
de
fier
c u b i c ă
din care cu
ajutorul unui
mecanism putea fi
r i d i c a t ă spre
a fi e x p u s ă c o b o r î t ă spre a fi
î n c u i a t ă .
În
anul u r m ă t o r tezaurul
a fost dus la Londra
expus timp
de
ş a s e luni
la Muzeul South-Kensington. Aici p r e ţ i o a s e l e
obiecte
au
fost
fotografiate iar unora dintre ele li s-au f ă c u t copii galvanoplastice.
Fotografiile publicate la Londra în tr -un
album cuprinzînd
o descriere
a m ă n u n ţ i t ă a tezaurului sînt singurele m ă r t u r i i
de
cum a r ă t a u obiectele
d u p ă
restaurarea
de la Paris.
u ă ce în 1872 tezaurul a mai fost prezentat la
x p o z i ţ i a
U n i v e r s a l ă de
la Viena a fost readus la B u c u r e ş t i expus în
vitrina
sa s p e c i a l ă Muzeul N a ţ i o n a l
de
A n t i c h i t ă ţ i atunci
instalat
la parterul
aripei de vest a U n i v e r s i t ă ţ i i . Etajul acestei c l ă d i r i azi d ă r î m a t ă era
ccupat
de
Senat.
C î ţ i v a ani mai tîrziu în 1875 tezaurul avea sufere
pentru
a
doua
o a r ă grave d e t e r i o r ă r i . Personalul muzeului d e ş i avea sarcina de a
închide vitrina
în fiecare
s e a r ă
nu efectua
regulat
c o n ş t i i n c i o s
a c e a s t ă
o p e r a ţ i e adeseori
tezaurul r ă m î n e a
în
timpul
n o p ţ i i în afara
casetei sale.
Un
t î n ă r profitînd de a c e a s t ă n e g l i j e n ţ ă ş i - a
pus
în aplicare
planul fantastic de a fura C l o ş c a cu puii de aur . Într-o noapte de
i a r n ă cu viscol el s a f u r i ş a t în sala bibliotec ii din localul Senatului
s i t u a t ă chiar deasupra s ă l în care era expus
tezaurul
printr-o g a u r ă
f ă c u t ă în
podea
a p ă t r u n s în sala
de
jos.
Vitrina
fiind r i d i c a t ă r ă u f ă c ă
torul
i a
demontat
u ş o r
p e r e ţ i i
de
s t i c l ă
a scos
p r e ţ i o a s e l e
obiecte.
Apoi
le a f ă r î m a t turtit indesindu-le
într-un
sac improvizat d in
propriile lui rufe
iar
cu ajutorul unei frînghii a
i e ş i t pe
gaura
pe
care
intrase.
Zgomotul
produs
de
toate aceste o p e r a ţ i i fiind
acoperit de
vuietul viscolului
n-a fost
auzit
de
paznicii de la
intrarea muzeului.
I e ş i t
în s t r a d ă
pe
o u ş ă d o s n i c ă
h o ţ u l
a
fost
silit
arunce
una
din
piesele furate neputînd le d u c ă pe toate. A doua zi de d i m i n e a ţ ă
12
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
12/93
«
tec
a
Centr : l : r c : ; . : : > n a I ă
U
n
r
• l t : L ~
I
L T I
piesa a fost g in
ă p a d ă de c ă t r e un o r v c ă venea
la ni \ er
sitate p
entru
ţ i n e
cur
sul care a
recunoscut
o
imediat
ca
p a n n d
tezaurului ceea ce l a determinat
dea
alarma. p i
nt
ense c e r c e t
a u t o r i t ă ţ i l e au descoperit
la
un bijutier complice
al
h o ţ u l u i
cola
nul
cu s c r i p ţ i a
f ă r i m a t
pentru a fi
topit
. Restul
obiectelor
au fost g
oribil mutilate ascunse intr un pian
in
camera delincventului
Restaur
ar
ea a u r u l u i d u p a doua
deteriorare
a
fost mul
t mai
d i f i i l
Ea a fo st e x e c u t in 1884 de
un
g iuvaerg iu tehnician al
Muzeului
din
Berlin dar nu s a mai putut reda obiectelor aspectul
lor
i n i ţ i l
de
a c u r a t e ţ e
nete
zirne.
Cu
acest
prilej s au
f ă c u t
copiile
galvanoplastice ale tuturor obiectelor copii expuse la Muzeul
National
de
A n t i c h i t ă t i din
Bucuresti .
. . .
Zbuciumata istorie
a teza
urului
de la
Pietroa
sa
nu
se
o p r e ş t e a
I
dar
din
fe ricire
evenimentele
care au
urmat nu
au mai avut efecte
nefaste
asupra
lu i.
Dintre
acestea
mai i m p o r t a n t
este
lunga c ă l ă t o r i e
pe care a ă c u t
in
1916
cînd
pentru
a fi ferit de
primejdi
ile ă z b o
i u l u
a fost ev
acuat
in Ru sia. Tezaurul a
revenit
in in 1956 in urma
h
ă r i r i i
Consiliului de i n i ş t r al U.R.S.S. care a
tr
ansfer
at
Rom
ân
iei
i
nt
r
eg
ul lot
de va
lori artistice
ev
acuat
cu
p
atru
zeci
de
ani
in u r m
3
i\IO
NOGRAFIA
LUI A L E X A N D R U ODOBESCU
Printre c e r c e t ă t o r i i
care s au
s t r ă d u i t
valorifice stiintific
tezaurul
.
de la Pietroasa locul
de frunte
il
detine i n v ă t a t u l
si
scriitorul
român
Alexandru Od obe
scu . Urmind în
t i n e r e ţ e
cursurile unor
mari profesor
i
de la Paris el o c u n o ş t e r e t e m e i n a
limbilor
clasice
•
13
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
13/93
o v a s t ă e r u d i ţ i e a r h e o l o g i c ă .
Dar
p r e o c u p ă r i l e lui
din
acea vreme se
f i x a s e r ă
mai ales asupra
monumentelor
de
a r t ă
f e u d a l ă
din studiul
c ă r o r
provin
eruditele descrieri din nuvelele lui istorice. Abia in 1861, În
urma unei vizite f ă c u t e î n t î m p l ă t o r la Pietroasa, s-a
s i m ţ i t
atras în
mod
deosebit
de tezaurul
pe
care ani de zile Îl v ă z u s e expus la Colegiul
Sf. Sava,
dar
nu-i inspirase
p î n ă
atunci, precum el
singur
m ă r t u r i s e ş t e
decît un sentiment de v a g ă curiozitate a d m i r a ţ i e . În
noua
sa preo
cupare, determinant a fost contactul pe care tocmai atunci Îl luase
cu profesorul
german
de la Liceul
ţ i o n l
din B u c u r e ş t i Rudolf
Neumeister. Acesta studia de mai
m u l t ă
vreme
tezaurul
Îndrep
tase c e r c e t ă r i l e mai ales În
d o u ă d i r e c ţ i i
una privind
i n s c r i p ţ i a
de pe
colan, iar alta consultarea textelor antice.
El
punea aceste obiecte
în
l e g ă t u r ă
cu
importante
momente din istoria u n i v e r s a l ă a secolului
al IV-lea, anume cu trecerea
prin
ţ a r a
n o a s t r ă
a v i z i g o ţ i l o r concludea
tezaurul a a p a r ţ i n u t ş e f u l u i lor, Athanarih. Aceste concluzii au fost
expuse în cîteva mici articole publicate în Germania f ă r ă fi fost
cuprinse
v r e o d t ă
într-o lucrare mai mare.
Cu entuziasmul vîrstei de 27 de ani, cît avea pe atunci,
Odobescu
s-a h o t ă r î t scrie un
amplu
studiu arheologic despre tezaur,
bazat
pe o
a n a l i z ă ş t i i n ţ i f i c ă s c r u p u l o a s ă demn de originalitatea b o g ă ţ i a mate
r i a l ă pe care o reprezenta descoperirea de la Pietroasa. Sarcina pe care
ş i - a
luat-o
pornind
în arheologie, pe un
drum î n c ă
n e s t r ă b ă t u t de nici
un român era atît de mare, încît a trebuit s ă - i închine t o a t ă v i a ţ a .
Rezultatul îndelungatei sale munci s-a concretizat în monumen
tala monografie
tresor de Pitrossa etllde sur
i orfeurerie
antique
t i p ă r i t ă în anii 1889-1900 în trei volume la Paris la Leipzig,
într-un
in folie
luxos, cu p l a n ş e cromolitografiate heliogravate d u p ă desenele
executate de pictorul
H.
Trenk fig. 4 . Cînd Odobescu a încetat din
v i a ţ ă
p ă r u se abia volumul
Restul a fost publicat, d u p ă ciornele
notele sumare l ă s a t e de autor f ă r ă adausuri sau s c h i m b ă r i de unde a
rezultat lipsa de p r o p o r ţ i i dintre cele trei tomuri.
14
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
14/93
Lucrarea d e ţ i n e un loc de frunte în
literatura
a r h e o l o g i c ă unrver-
s a l ă acumularea c î t e o d a t ă e x a g e r a t ă
a
materialului
comparativ
unele
digresiuni
prea vaste
d ă u n e z ă
pla n
ului general
al
l u c r ă r i i
în
schimb
prezentarea materialului
este e x e m p l a r ă iar concluziile auto-
rului r ă m î n p î n ă azi în centrul d i s c u ţ i i l o r e lucrarea este s c r i s ă în
f r a n t u z e ş t e stilul elegant al
expunerii
l a s ă t r a n s p a r ă înaltele î n s u ş i r i
literare
ale
lu i Odobescu.
o t ă literatura care privea
tezaurul
de la Pietroasa p î n ă la
data
r e d a c t ă r i i primului
volum
al lu i Odobescu este i t t ă sau d i s c u t a t ă
de
el a c e a s t ă d a t ă n a mai a p ă r u t nimic
spe
cial cu
privire
la
tezaur dar monografia
a fost
m e n ţ i o n a t ă adesea în diferite l u c r ă r i
de
s i n t e z ă Despre
i n s c r i p ţ i a de pe
colan s a
scris
mai mult
aceasta
deve-
nind o
p r o b l e m ă p a s i o n a n t ă
a filologilor g e r m a n i ş t i
Împrejurarea timp de patruzeci de ani tezaurul nefiind
expus
n a
mai stat
la
îndemîna i n v ă ţ a ţ i l o r
a fost
desigur
o p i e d i c ă
pentru
a p a r i ţ i a
unor no i
studii
posibile
in
lumina descoperirilor
din
secolul nostru Monografia lui Odobescu a
r ă m s
p î n ă azi lucrarea
de
b a z ă
asupra
tezaurului
f ă r ă
ca se fi
adus principalelor
sale
puncte
de vedere
o b i e c ţ i u n i
e s e n ţ i a l e indiscutabile
DESCRIEREA
TEZAURULUI
Tezaurul de la Pietroasa a fost în momentul
descoperirii
sale cel
mai mare din lume c o n ţ i n î n d o c o n s i d e r a b i l ă
cantitate
de
metal
p r e ţ i o s
Numai cele 12 piese p ă s t r a t e c î n t ă r e s c peste 18 kg
de
aur Greutatea
15
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
15/93
t o t a l ă
î n s ă trebuîe
fi fost aproape d u b l ă Aurul
din
care au fost
lucrate aceste piese este
din
cel mai curat
prezentînd
un titlu de peste 20
de carate.
Nu toate
obiectele au fost f ă c u t e
din
a c e l a ş i aur.
De
p i l d ă
se c o n s t a t ă cu ochiul liber c ă aurul d in fibula cea mare este mai
r o ş c a t
decît al celorlalte piese.
Desigur
analizele ce se vor efectua pe viitor
cu mijloacele tehnice moderne vor furniza
date
mai precise
despre
aceste deosebiri spre a se putea determina diferitele locuri de
prove-
n i e n t ă ale aurului .
Ş t i m din
d e c l a r a ţ i i l e
descoperitorilor 10 a f a r ă de vasele
podoabele enumerate
de ei
nu
s au
g ă s i t
alte obiecte ca de
p i l d ă arme
monede
vase de lut
cum
se întîlnesc destul de des
în tezaure. De asemenea se o b s e r v ă c ă printre podoabe lipsesc acelea
care
d u p ă
m ă r i m e ar
putea
i considerate ca purtate de femei.
Chiar
printre obiectele
d i s p ă r u t e d u p ă cum
reiese
din
descrierile
ţ ă r a n i l o r nu erau decî t piese din a c e l e a ş i categorii cu cele p ă s t r a t e
De aceea se
poate
conclude c ă p r e z e n ţ a în tezaur
numai
a vaselor
podoabelor nu este î n t î m p l ă t o a r e a ş a
cum
ar fi acumularea
unor
obiecte
eterogene constituind
o
p r a d ă
de r ă z b o i ci
mai
d e g r a b ă
e
vorba
de avutul pe care un rege sau un mare preot îl fo-
losea în anume î m p r e j u r ă r i la
mari
o s p e ţ e sau s o l e m n i t ă ţ i de
caracter religios. Colanul cu
i n s c r i p ţ i a
de s e m n i f i c a ţ i e
s a c r ă
p l e d e a z ă
10 acest sens.
În determinarea i s t o r i c ă a tezaurului colanul are
rolul
cel mai h o t ă -
rîtor. n s c r i p ţ i a sa
r u n i c ă
a impus de la început limitarea c e r c e t ă r i l o r
la domeniul p o p u l a ţ i i l o r
germanice
din epoca
m i g r a ţ i i l o r p e r m i ţ î n d
chiar d e d u c ţ i a c ă întregul complex de obiecte a a p a r ţ i n u t unui
rege gOtlc.
Faima autoritatea regelui erau strîns legate de posesiunea tezau-
rului sacru. Acest rol al tezaurelor la neamurile germanice
este
atestat
de t r a d i ţ i a
p ă s t r a t ă
în legendele
lor
eroice de exemplu în Cîntecul
Nibelungilor
.
16
y
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
16/93
1.
P a t e r a c u fi g u r i. D intre toate vasele d in tez
aur patera
este singura care a
p
mai p u
v
Ea
are
o
o r m ă c o n c v
cu
di
ametrul
de 0,257 m o
n ă
m
de 0,075 m se
p n ă
pe o
m î c
b a z ă î n e l a r fig. 6 7 . În centrul vasului, p u
n
ridicat în
inter
i
or
era o
s t a t u e t
care
d e p
ă l ţ i m e vasului cu 0,037 m.
c e
g u r este t ă z i
d e s p r i n
de vas, fiind
r u p t ă
d in locul ei
de ă t r e cei care au
deteri
orat te
zaurul
d u p de scoperire. e r e ţ paterei
sînt u d in d o u ă unite printr o u d u pe
mar
gine placa
x t e r i o a r ă fiind n e t e d ă
iar
cea i n t e r i o o p de un bogat decor
relief.
Figurina
c e n t r a l ă o d e l în
ronde osse
, r e p r e
z i n t ă
o femeie n d
pe un tron fig. 8 1 . Tronul rotund f ă r ă
s p e t e a z
m ă r g i n i t sus
jos prin cîte
un
brîu
ă s u c i t
e împodobi t cu o o r d ă de
v i ţ ă
cu
frunze ciorchini. În ju rul lui, pe fundul vasului, se d e s f ă ş o a r ă o
n g
Statueta
c e n t r a l
figurile de pe
a s t ă
au fost lucrate
separat aplicate prin u d pe vas . Re stul decorului este executat
in tehnica de
o c ă n
în relief alt reponsse , O z o
n ă
c u p r i n
intr
e
d
o u ă
brîuri
s u c i
este
c o
p
de un de fi
guri
um
ane,
at itud ini diferite fig.
11 .
Între
brîu
l
superior
marginea vasului, u b
n i a
de d
o u ă
benzi,
una alta p e r l se d un o
rna
ment î
ng
ust din
coarde
de cu frunze ciorchini,
dintre
care, ici colo, unele
r n ă
peste - sau pe sub - briul ă s u c i t trecînd în zo na. cu figuri . Aici,
m ş t e r u l
aur
ar a rez
olv
at , cu d e
s t u l a r t ă
distribuirea figurilor într o
o n t i n u
c i r c u l a r Dispuse l d i s t a n ţ e oarecum egale, trei personaje
n d
de
spart
în trei g rupe celelalte figuri
repre
zentate în
picioare
.
Prin
a c e a s t ă repartizare prin v a r i a ţ i a r m o n i o s ă a gesturilor f i e c ă r e i figuri,
scena, c r u ţ a t ă de
mon
otonia unei simple î n ş i r u i r i p r e z i n t ă o e l e g a n ţ ă
de
o m p o
z i ţ i e amintind cele mai bune t r a d i ţ i i ale artei g reco -ro mane.
Prima interpretare a figurilor de pe patera de la Pietroasa a p a r ţ i n e
lui Ch . de Linas. E I i d e n t
i f i c ă
persona jele din cu v i n i t ă ţ i din
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
17/93
IFalhalla
g e r m a n i c ă
adunate intr-o
procesiune 10
jurul b ă t r i n e i Jordh
sau Herta
Ţ ă r î n a m ă
r e p r e z e n t a t ă prin figurina
din centrul
vasului.
Al.
Odobescu,
fiind în linii generale de a c e e a ş i p ă r e r e
c i t e a z ă
in
lucrarea sa textul in
ex
teuso publicat in 1868 de Ch. de Linas,
p ă s t r î n d
o
r e z e r v ă în ce p r i v e ş t e preciziunile i d e n t i f i c ă r i l o r . Reproducem
din opera
lui Odobescu aceste i d e n t i f i c ă r i ale d i v i n i t ă t i l o r cu semnul de întrebare
pe care el î n s u ş i l-a pus la fiecare caz. În reproducerile pe care le d ă m in
fig. 13 -19 A - P n r . l de la
Odobe
scu corespunde cu literaNnr. 1,
iar ordinea c o n t i n u ă spre dreapta :
Nr.
1 1V , Aegir zeul apelor sau
Neptunul gotic
?
;
nr. 2
O ,
zeul
gotic
Fosite
? ;
nr. 3
P
,
zeul
Tyr
sau
Marte
la g o ţ i ? ; nr. 4 A , z e i ţ a Urda una dintre cele trei Norue sau
Parce gotice ? ; nr. 5 B , z e i ţ a Verdalldri a doua N o r n ă ? ; nr. 6 C ,
z e i ţ a Sk llldra a treia N o r n ă ? ; nr . 7 D zeul Soeter sau Saturn gotic
? ; nr. 8 E z e i ţ a Freya sau Venera g o t i c ă ? ; nr.9 F , zeul
Odin
sau
Mercur al germanilor
d u p ă
Tacit ?? ; nr. 10 {C} zeul Tbor sau Vulcan
gotic ? ; nr. 11
H
Hela sau
M o r ţ i i
? ; nr. 12
1 ,
unul
dintre
zeii A Ici Dioscurii germanici,
Castar ? ;
nr. 13
]
, al doilea
dintre
zeii
AIci
Pollux
? ;
nr. 14
K
zeul
F
y
sau zeu l
P ă c i i
al
A b u n d e n ţ e i
la
g o ţ i
? ; nr. 15 L z e i ţ a Ostara sau z e i ţ a P r i m ă v e r i i la
gori ? ; nr. 16
AI
zeul Balder sau Apollon gotic ? . În continuare,
Odobescu
respinge, pe
b u n ă
dreptate, o a
doua
interpretare,
e m i s ă d u p ă
20 de ani de Ch. de Linas, d u p ă care scena de pe p a t e r ă ar repre
zenta procesiunea c o s t u m a t a unui tb i
asos
isiac, in juruI Z e i ţ e i
Mame
D
ea Mater .
D u p ă
aceste i n t e r p r e t ă r i altele n-au mai fost emise. Cei
care
s-au ocupat
cu
a c e a s t ă
p r o b l e m ă au
adoptat
în linii generale
identificarea
p r i m ă f ă r ă
a
intra
in
a m ă n u n t e
v ă z î n d
în
r e p r e z e n t ă r i l e
de pe p a t e r ă ca
Odobescu,
concretiza rea, în forme clasice, a unei
c o n c e p ţ i i religioase
s t r ă i n e
probabil germanice.
Trecînd
la analiza figurilor de pe
p a t e r ă o b s e r v ă m statueta
cen
t r a l ă imagine a unei d i v i n i t ă ţ i feminine, d pe tron ţ i n î n d cu
ambele miini un vas
tronconic,
se b u c u r ă de o p o z i ţ i e d o m i n a n t ă
f a ţ ă
18
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
18/93
de figurile reprezentate numai în relief, în jurul ei .
Ea
p o a o
c ă m a ş ă
l u n g ă f ă r ă
mineci, c i n s ă pe talie. P ă r u l ei, p i e p t ă n a t cu c ă r a r e la mijloc,
f o r m e a z ă
in
jurul
capului
un
rulou terminat
la
spate
cu
un
coc.
Atitu
dinea gestul ei g ă s e s c analogii
in
r e p r e z e n t ă r i din epoci diferite,
ale Ma rei Z Mama Zeilor sau Ţ ă r i n a
M a r n ă corespunzînd
unui
concept s t r ă v e c h i proveni
nd
din neolitic, pre t ut inden i in
l e g ă t u r ă cu cultul rodirii al
a b u n d e n ţ e i .
Astfel, de exemplu, in
perioada
c l a s i c ă îl
intilnim
sub numele de Ce sau Cea la greci, Terra LHater la
romani
Cybe e
la frigieni. Tacit in cartea sa Despre
originea
ţ a r a
germanilor spune intr-un loc unele neamuri
germanice
se
închinau
Mamei Zei lor l\ Iater Dettm} iar
in
a lt capitol, despre alte neamuri
adorau pe Z e i ţ a Nertbris, a d i c ă Ţ ă r î n a a m ă un nume c e l ă -
lalt se r e f e r ă de fapt la a c e e a ş i divinitate a p ă m î n t u l a rodirii,
a d o r a t ă
intr
-un fel sau în altul. Este
probabil
ca figurina de pe p a t e r ă
i n f ă ţ i ş e z e a c e a s t ă divinitate
al c ă r e i
cult
era
atît
de
r ă s p î n d i t
de
variat.
În mica r i z ă
n g u s t ă
fig . 12), care
î n c o n j u r ă
tronul d i v i
n i t ă ţ i i
centrale, se
d e s f ă ş o a
o
s c e n ă a l c ă t u i t ă
dintr-o
f i g u r ă
u m a n ă c u l c a t ă
patru animale domestice
greu
de determinat d o u ă carnasiere:
un
leu o
p a n t e r ă .
Scena poate fi i n t e r p r e t a t ă în sensul sub
p r o t e c ţ i a
z e i ţ e i de pe
tron prosperitatea
l i n i ş t e a turmei a p ă s t o r u l u i este
a s i g u r a t ă
U r m e a z ă
cele 16 figuri în relief dispuse circular pe vas.
B
Grup
de trei d i v i n i t ă ţ i feminine fig . 13) : cea
din
mijloc a ş e z a t ă pe
un
tron cu s p e t e a z ă celelalte stînd în picioare . Toate
trei
sint
î m b r ă c a t e
d u p ă
moda
r o m a n ă
din epoca
i m p e r i a l ă .
Ele
p o a r t ă
c ă m ă ş i lungi , încinse cu un
cordon
iar pe
deasupra
cîte o mantie. D ivini-
ta tea de pe
tro
n n într
-o
m î n ă un sceptru iar
in
l l t ă
un
obiect
ce s e a m ă n ă cu
un
foarfece deschis. Cea din dreapta ei ţ i n e in miini
un c o ş u l e ţ o p a t e r ă iar cea din stînga o
f ă c l i e
În
mitologia r o m a n ă
d i v i n i t ă ţ i feminine, formînd un grup de trei, erau Parcele Parcae,
19
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
19/93
g r e c e ş t e Moirai}
zeitele implacabile care h o t ă r a u destinul oamenilor.
la
neamurile germanice
la c e l ţ i exista un cult
pentru
o asemenea
treime f e m i n i n ă Caracterul d i v i n i t ă ţ i l o r respective era, Î n s ă diferit:
b i n e f ă c ă t o r protector.
De aceste d i v i n i t ă ţ i numite in limba l a t i n ă
Matronae
care de asemenea
p o a r t ă c o ş u r i
vase, depindeau
b e l ş u g u l
holdelor
prosperitatea
p ă d u r i l o r Reprezentarea
lo r
p l a s t i c ă s-a realizat
în provinciile romane de la
Rin sub
i n f l u e n ţ a artei
romane. Credem
pentru Interpretarea grupului de pe p a t e r ă acestea
o f e r ă
analogia
cea mai a p r o p i a t ă
D -
Divinitate
m a s c u l i n ă î n f ă ţ i ş a t ă
cu
b a r b ă m u s t ă ţ i
cu
p ă r u l
c ă z î n d în plete pe spate fig. 14 . O mantie,
d r a p a t ă
pe un u m ă r Îi
î n v e l e ş t e
corpul
l ă s î n d
tarsul
gol. În mîna d r e a p t ă ţ i n e un obiect,
pentru
care,
d u p ă
aspect, se pot
propune apropieri
foarte diferite. Se
poate
ca artistul fi i n t e n ţ i o n a t reprezinte o
c o r o a n ă un
s t r o ţ i h i m »
sau o
p r a ş t i e
În a f a r ă de
Î n f ă ţ i ş a r e a g e n e r a l ă
care
corespunde
cu aceea
a unei
d i v i n i t ă ţ i
nimic
nu
ne î n d r e p t ă ţ e ş t e
r e c u n o a ş t e m
în
a c e a s t ă
f i g u r ă
caracterele precise ale
unui
zeu
greco roman
cu
atît
mai greu
ale
unuia
germanie . E posibi l ca rolul acestui personaj fie în
l e g ă t u r ă
cu
al figurii
u r m ă t o a r e
E
-
Divinitate f e m i n i n ă purtînd
pe umeri un cu franjuri, care
se
strînge înt r un nod
pe
piept
fig . 14 .
În
rest,
î m b r ă c ă m i n t e a
c o n s t ă
dintr o c ă m a ş ă l u n g ă
peste care p o a r t ă mantia.
P ă r u l p i e p t ă n a t
cu
c ă r a r e
cade în bucle
lungi
peste umeri pe
c r e ş t e t u l
capului se
o b s e r v ă
o
p o d o a b ă
ca
un coc
. În mîna
s t î n g ă
z e i ţ
ţ i n e cornul a b u n d e n ţ e i
iar
cu dreapta r i d i c ă deasupra
capului
d i v i n i t ă ţ i i a l ă t u r a t e
D,
un obiect
ce
s e a m ă n ă
cu o
b a g h e t ă
p u ţ i n c u r b a t ă
A m ă n u n t e l e
specifice
din por tul
acestei
d i v i n i t ă ţ i
fac parte din semnele distinctive ale
z e i ţ e i
Isis. Cultul
acestei
d i v i n i t ă ţ i egiptene
era foarte r ă s p î n d i t În imper iu l roman Isis
fiind a d o r a t ă în forme variate de sincretism cu alte
d i v i n i t ă ţ i
greco-
romane
ca frodita
Dea/eter Hera
Tyche Fortmra
altele.
De
aceea,
în r e p r e z e n t ă r i l e plastice, ea întrunea
atributele
tuturor acestor divini
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
20/93
t ă ţ i La figura d i v i n i t ă ţ i i de pe p a t e r ă e
vorba
desigur de o
asimilare
r o m a n ă
a
unei z e i ţ e
care
prezenta
unele
probabile analogii cu Isis-
Fortuua
În
a c e l a ş i
mod
trebuie
î n ţ e l e g e m
relatarea lui
Tacit
cînd
spune c ă
o
parte din suebi aduc
j e r t f ă
Isidei .
În ce p r i v e ş t e gestul
de
p r o t e c ţ i e
sau de
consacrare
pe
care divinitatea
de pe
f r i z ă
îl face
f a ţ ă de figura
m a s c u l i n ă
din
dreapta
ei,
sensul
ne s c a p ă cu
d e s ă v î r ş i r e
F
- Divinitate
m a s c u l i n ă
fig. 14 ,
i m b e r b ă
cu un
v e ş r m n t
similar
cu al figurei
D. Este r e p r e z e n t a t ă cu un coc
pe
c r e ş t e t u l capului
cu
colan
la
gît
cu
b r ă ţ a r ă
pe
b r a ţ Într-o m î n ă ţ i n e un caduceu iar
în
c e a l a l t ă un obiect s e m ă n î n d
cu o foaie de
palmier avînd
a p a r e n ţ a
unui
virf de
lance
exagerat. P r e z e n ţ a caduceului în mîna
figurii de pe
p a t e r ă
ne
a r a t ă
aceasta
r e p r e z i n t ă
o
divinitate
a s i m i l a t ă cu
Mercur
.
Or ş t i m
acesta este cazul
cu oda
al germanilor.
Despre atributele
lui Wodan principalul
zeu
germanic
se ş t i u
foarte
p u ţ i n e a m ă n u n t e
dar
despre
zeul
c o r e s p u n z ă t o r
din mitologia s c a n d i n a v ă Odin informa
ţ i i l e
din
legende
sînt
mai
bogate.
Astfel
se
spune Odin zeu
al
r ă z b o -
iului
poseda
o lance de fier, cu
puteri supranaturale datori
te
runelor
ce
erau gravate
pe ea.
Credem
deci în mîinile
d i v i n i t ă ţ i i
de
pe
p a t e r ă a l ă t u r i
de
caduceu p r e z e n ţ a unei
l ă n c i de p r o p o r ţ i i
n e o b i ş n u i t e
ar fi o d o v a d ă
plus
în
sensul unei i d e n t i f i c ă r i
posibile cu W
odan
.
G -
Divinitate m a s c u l i n ă
cu
t runchiul gol stînd
pe
capul unui
animal cu
aspect
de cal fig . 15 .
Zeul este î n f ă ţ i ş a t
cu b a r b ă
m u s t ă ţ i purtînd
pe
cap
o c u n u n ă Corpul
masiv muschulos
suge
r e a z ă
o d e o s e b i t ă
f o r ţ ă
f i z i c ă
În
mina
d r e a p t ă
ţ i n e
un
buzdugan
ia r
în
stînga
un corn al a b u n d e n ţ e i
Vigoarea f i z i c ă
ce
r e s p i r ă din a c e a s t ă
f i g u r ă ca
buzduganul din
mîna
sa
d r e a p t ă
ne face ne
gîndim
la o
divinitate g e r m a n i c ă imagi
n a t ă cu
asemenea î n s u ş i r i
pe
care Tacit
o
a s e r n u i e ş t e
cu
Hercule.
Este
vorba
de
onar
c o r e s p u n z ă t o r lui
Thor
la
scandinavi
zeul
t r ă s n e t e l o r
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
21/93
voinic închipuit cu b a r b ă b i n e f ă c ă t o r pentru recolte prin ploile cu care
insotea
tunetele.
H - Divinitate
f e m i n i n ă prezentînd
o e x c e p ţ i e
între
toate figurile
feminine de pe
f r i z ă prin
î n f ă ţ i ş a r e a ei cu trunchiul gol fig. 15 .
Este p i e p t ă n a t ă cu bucle lungi ce cad pe umeri cu un coc pe c r e ş -
tetul capului, împodobit cu d o u ă aripioare . În mîna s t î n g ă
ţ i n e
o p a t e r ă
În
repertoriul
mitologiei
romane
aripioarele buclele
erau atribute
ale z e i ţ e i Isis . Nu
putem
î n s ă
deduce
de care
divinitate
g e r m a n i c ă ar
putea fi vorba aici.
]
Grup
de
d o u ă
d i v i n i t ă ţ i
masculine,
privind una
la alta,
î n f ă ţ i ş a t e
prin
doi
tineri
imberbi goi
doar cu o h l a m i d ă pe spate
fig. 16 .
Primul
ţ i n e în mîna
d r e a p t ă
un bici, al doilea,
într o
m î n ă
un bici în c e a l a l t ă o
f ă c l i e Este vorba
de d i v i n i t ă ţ i
gemene
al
c ă r o r
cult
practicau multe
popoare
antice. Grecii romani i, de p i l d ă îi
aveau pe Castor Pollnx zeii Dioscnri
întotdeauna î n s o ţ i ţ i
de cai,
iar germanii pe zeii n u m i ţ i A ci d u p ă cum a f l ă m de la Tacit care îi
a s i m i l e a z ă cu Dioscurii. Ipoteza figurile de pe p a t e r ar repre-
zenta
pe
a c e ş t i
zei
gemeni
care
la
toate
popoarele
indoeuropene
erau
i n t e r p r e t a ţ i
ca
Fiii Soarelui sub forma
de zei c ă l ă r e ţ i are
10
sprij in bicele f ă c l i a atribute distinctive in l e g ă t u r ă cu rolul lor
mitologic.
K
î n ă r imberb cu t runchiul gol purtînd un scurt v e ş m î n t
peste ş o l d u r i o h l a m i d ă pe spate fig. 17 . Are p ă r u l p i e p t ă n a t în
sus, cu
un
coc în partea
s t î n g ă
Din
p o z i ţ i a
picioarelor reiese este
reprezentat
în mers,
ţ i n î n d
într o
m î n ă
o
f ă c l i e
iar în
c e a l a l t ă
un
plin cu fructe. Se d e o s e b e ş t e de figurile de
d i v i n i t ă ţ i
descrise p î n ă aici
prin atitudine î m b r ă c ă m i n t e a r ă t î n d mai d e g r a b ă a acolit cu î n f ă ţ i -
ş a r e de simplu muritor.
L
- Femeie î m b r ă c a t ă simplu, cu o
c ă m a ş ă l u n g ă
î n c i n s ă la mijloc
fig. 17 . Ca b ă r b a t u l
a l ă t u r a t
ea este r e p r e z e n t a t ă în m i ş c a r e
ducînd
într o m î n ă un c o ş u l e ţ
iar în
e l l t ă
o
p a t e r ă Î n f ă ţ i ş a r e a
ei,
întocmai
22
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
22/93
ca a b ă r b a t u l u i se d e o s e b e ş t e de a d i v i n i r ă r i l o r descrise, p ă r i n d a fi o
slujitoare a lor.
A
Divinitate
m a s c u l i n ă
stind
jos fig. 18 .
Este
î n f ă ţ i ş a t ă
ca un
t î n ă r imberb
drapat în mantie,
l ă s î n d
se
v a d ă
torsul gol. Pe
genunchi s p r i j i n ă o l i r ă iar în mîna
d r e a p t ă ţ i n e
un ple rtll l l
pentru
a
lovi
în coardele
instrumentului.
La picioarele lui culcat un
grifon.
Nu e greu r e c u n o a ş t e m în
a c e a s t ă f i g u r ă
t ipul lui Apolion
divini-
tatea
g r e c o r o m a n ă
cu
atributul
lui muzical
o b i ş n u i t
cu grifonul
care îi era consacrat. Legenda spune grifonul îl purta
c ă l a r e
în
misterioasele c ă l ă t o r i i pe care le f ă c e a la Hyperboreii din î n d e p ă r t a t e
regiuni nordice.
Este
foarte probabil m e ş t e r u l paterei a
î n ţ e l e s
redea, prin acest tip al lui
Apollon Hyperboreul
o divinitate g e r m a n i c ă
î n c h i p u i t ă
cu î n s u ş i r i a s e m ă n ă t o a r e . O b s e r v ă m figura lui d e p ă ş e ş t e
în
p r o p o r ţ i i
pe toate celelalte.
Faptul
se poate explica printr o
neinde-
mînare a artistului, care nu a repartizat în chip egal s p a ţ i i l e
pentru
figurile ce urma reprezinte, sau prin i m p o r t a n ţ a pe care a dat o
acestei d i v i n i t ă ţ i deosebind o de toate celelalte din f r i z ă
prin
dimen-
siuni.
În
acest
din
u r m ă
caz,
substratul
mitologic
ne
r ă m î n e
necunoscut.
N - B ă r b a t cu m u s t ă ţ i
b a r b ă
purtînd
p ă r u l
p i e p t ă n a t în sus
strîns pe frunte, în trei cocuri fig. 19 . Î m b r ă c ă m i n t e a lui c o n s t ă
din n i ş t e pantaloni lungi o h a i n ă cu mîneci, ca o t u n i c ă s c u r t ă
a j u s t a t ă
î n c i n s ă cu un cordon . Haina pare a fi c o n f e c ţ i o n a t ă
dintr un
material deosebit, ceea ce este indicat, pe p a t e r ă prin ş i r u r i de p ă t r ă -
ţ e l e gravate. Regularitatea lor aspectul neted rigid al acestui
v e ş m î n t ne face ne gîndim la o c ă m a ş ă de zale, f o r m a t ă din p l ă c u ţ e
ca solzii. Pe spatele acestui personaj
f l u t u r ă
o
h l a m i d ă
ca la
a l ţ i
b ă r b a ţ i de pe
f r i z ă Atitudinea
lui
a r a t ă m i ş c a r e
El
ţ i n e
într o
m î n ă
probabil
un
arc destins în c e a l a l t ă un obiect
greu
de definit,
poate
o
p r a ş t i e
Vedem
î m b r ă c ă m i n t e a
acestui b ă r b a t este total d e o s e b i t ă
de a c e l o r l a l ţ i Nu e probabil ca artistul fi reprezentat
prin
a c e a s t ă
f i g u r ă o divini ta te , deoarece am v ă z u t în toate cazurile
precedente
23
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
23/93
el s a folosit de t ipurile repertoriului roman. Aici , el a incercat
n
un personaj real, un z b o i n i c poate un rege ă r u i a a ţ i n u t
redea cît mai veridic aspectul
individual.
O - Copil î n f ă ţ i ş a t gol,
purtînd
doar o h l a r n pe spate fig . 19 .
ă r u l lui este p i e p t ă n a t în su s strîns într un c
oc
pe frunte ca la perso
najele
adulte.
De
altfel, numai statura lui ne î n d e m n soco tim
copil. Face
a c e l
gest de
m i ş c
ca figura p r e c e d e n t ă .
Pe
cap duce
un o
dreptun
ghiular pe care
s p r i
cu mîna
d r e a p t ă
iar în mîna
n g ţ i n e
o r a m u r ă de palm ier. Poate n
am p
prea mult în dome-
niul ipotezelor
d a c ă
am vedea în a c e a s t g u r ă de
pe p
a r e r
unul dintre
geniile pitice care, în legendele germane sî
nt
a r ă t a ţ i c ă f ă c e a u în chip
miraculos
munci
import
ante pentru zei
pentru
oameni.
- ă r b a t t î n ă r fig . 19 , în totul n ca v
atitudine, cu cel de la figu ra K Ca acela,
ţ i n e
o ă c l i e în mîna
n g ă iar în dreapta, ceva m ă n ă unui sno p
sau
unui fruct oriental.
Acest t î n ă r ca cel de la fi
gura
K nu se
a d r e a
printre v i n i t
putem soco t im , mai d e g r a b ă un acolit al lor. La figu ri le pe
care
le
b ă n u i m
a
reprezenta
o l i ţ i
cu chip
de
muritori
ă n
ă t u r a
cu c
oc
pe frunte ne a m i n t e o
par
ticularitate g m r e l a t a t ă de Tacit
an
ume ş u v
î n n
o d a t ă
1l0dIlS
pe care o purtau cu de o sebire suebii .
Aceasta ar fi un element real, de care m
ş t e r u l
aurar a
ţ i n u t
seama în
redarea
per
sonajel
or . De
asemenea reprezentarea
b ă r b a ţ i l
cu
trunchiul
go l cu
a r n i d ă n to
t o ă t u r a c t e r i s t i c a
costumului germa nie.
Printre figurile
reprezent
ate pe
apar
ca elemente de
pei
saj,
c î ţ i v a arbori ă t î n d scena se petrece în
mijlocul
naturii poate în
p ă d u r e Aceasta ne
duce
cu g îndul la ş t i r e a r e l a t a t ă de Tacit
d u m b r ă -
v ile p ă d u r i l e
erau locuri
de închinare ale
neamurilor
germanice.
Unul dintre pomi este plin cu fructe. ] udecînd d u p ă a
spectul
lor exotic modelele fol osite de
arti
st
pentru fructe
trebuie fi fost
de origine o
24
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
24/93
Pe speteaza
tronului
de la
personajul
pe
f ă c l i a din mina
zeului
gemen ] pe
u m ă r u l t î n ă r u l u i P
cîte
un
corb.
În c r e d i n ţ e l e
anticilor aceste p ă s ă r i
aveau un rol
însemnat
La triburile
germanice
din
Scandinavia
corbi i erau c o n s i d e r a ţ i
ca
d e v o t a ţ i
lui
Odin
echiva
lentul lui
Wodan)
ii aduceau ş t i r i despre tot ce se petrecea pe
lume În acest fel trebuie i n ţ e l e g e m
p r e z e n ţ a lo r
în adunarea
de
divi
m t a ţ l germanice
de pe
f r i z ă
La
picioarele
personajului însemnat
cu litera în spatele
s ă u
e
figurat un
p e ş t e
al
c ă r u i
rost nu ne
apare
clar
Plecînd de
la acest
simbol,
Odobescu
De
Linas
au
încercat
identifice
personajul
cu
zeul egir un fel de Neptun
germanic,
ceea ce nu ni se
pare
plauzibil
deoarece personajul, î n f ă ţ i ş a t
ca un
muritor, sub aspectul unui r ă z b o i n i c
î n z ă u a t n-are
nimic
din a p a r e n ţ a
unei
d i v i n i t ă ţ i
nimic
din atributele
speciale ale
lui
Neptun
Rev enin d la interpretarea
întregii
scene
de
pe
p a t e r ă c o n s t a t ă m
cele 16 figuri
dispuse
circular pe f r i z ă nu
sînt
legate
între
ele
printr-o
a c ţ i u n e c o m u n ă sau printr-o a n u m i t ă ordine. F a ţ ă
de
statueta
c e n t r a l ă
zece
dintre
d i v i n i t ă ţ i
în
atitudini
solemne,
sînt
grupate
în
spatele ei pe cînd
divinitatea a s e m ă n ă t o a r e
cu
Apollon,
de
p r o p o r ţ i i
mai
mari este
a ş e z a t ă
în
f a ţ a
ei
avînd
la
dreapta
la
stînga
b ă r b a ţ i
femei
î n f ă ţ i ş a ţ i
în
m i ş c a r e Tot
ce
putem
presupune,
în
l e g ă t u r ă
cu
a c e a s t ă
s c e n ă
este zeii
a c o l i ţ i i
sînt reuniti în jurul
Ţ ă r î n e i
Mame pentru o
s ă r b ă t o a r e
a
f r t i l i t ă ţ i i
a b e l ş u g u l u i
Adoratorii slujitorii acestor d i v i n i t ă ţ i vin
în
procesiune, aducînd
vase
C O Ş U r i
cu
fructe
f ă c l i i
Printre
ei se
a f l ă
personajul
cu
h a i n ă de zale
În toreutica
a n t i c ă g ă s i m
destul
de multe exemple
de
patere cu
decorul dispus
în interiorul vasului Patera
de
la
Pietroasa
se deose
b e ş t e
de
toate
acestea prin
subiectul s ă u
care în forme
inspirate
din
repertoriul artei greco-romane,
se
r e f e r ă
la o
mitologie g e r m a n i c ă Din
acest punct
de
vedere este
i n t e r e s a n t ă
apropierea pe care o p r e z i n t ă cu
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
25/93
un vas de argint cu decorul în relief gasIt apropiere de Urali în
regiunea
Perm reprezentînd d i v i n i t ă ţ i
personagii
mongolice
redate
forme greco romane.
Din
punct de vedere artistic vedem în r e p r e z e n t ă r i l e de pe patera
de la Pietroasa
t r ă s ă t u r i l e
caracteristice ale artei clasice cu deosebire
în redarea anatomiei atitudinilor
v e ş m i n t e l o r
De asemenea motivul
coardei de
v i ţ ă
de pe marginea vasului este un
ornament
frecvent
folosit în plastica din epoca i m p e r i l ă r o m a n ă ca f r i z ă pentru încadrarea
scenelor. Figura c e n t r l ă cu capul mare în raport cu trupul cu fruntea
î n g u s t ă
ochii
h o l b ţ i g ă s e ş t e
analogii
pentru
nerespectarea
propor-
ţ l o r în defectele generale ale sculpturii romane în declin începînd
din secolul al IV lea ca de p i l d ă în reliefele de pe arcul de triumf al
lui Galeriu de la Thesalonic pe arcul lui Constantin de la
Roma.
Pe de parte caracterul p ă g î n al figurilor executarea ei nu
putea d e p ă ş i
acest secol deoarece curînd
d u p ă
adoptarea crestinismului
ca religie o f i c i l ă chipurile d i v i n i t ă t i l o r p ă g î n e nu au mai fost repre-
zentate plastic.
Unele a m ă n u n t e observate în friza î n g u s t ă din jurul figurii centrale
ca reprezentarea animalelor ierbivore carnivore amintesc prin
tipu-
rile lor
prin
tratare repertoriul scito sarrnat al atelierelor artistice din
centrele de pe coasta
M ă r i i
Negre. E probabil ca patera fi fost l u c r t ă
într unul din aceste
o r ş e
la comanda
ş e f u l u i unuia
dintre triburile
germanice în m i g r ţ i e care în secolul al IV lea s t ă p î n e în regiunea
u n ă r i i de Jos .
Artistul
s t r ă i n de obiceiurile c r e d i n ţ e l e acestora a
trebuit
reprezinte pe vasul
comandat
o
s c e n ă
m i t o l o g i c ă
cu divini-
t ă ţ
pe care nu le ş t i decît din descrieri verbale. De altfel popoarele
primitive din Europa nu
o b i ş n u i a u
reprezinte d i v i n i t ă ţ i l e lor în arta
p l s t i c ă artistul aurar neavind modele le a raportat
l
tipurile
stabilite din repertoriul greco roman a d ă u g i n d u l e cîteva
a m ă n u n t e
prin care a incercat d i s t i n g ă caracterele lor specifice de ale divini-
t ă t i l o r clasice.
26
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
26/93
i e r u
Talerul este piesa cea mai mare mai m s i v ă din
tot
tezaurul fig. 20 . C î n t ă r e ş t e 7,130 kg are un diametru de 0,56 m.
Ţ ă r a n i i
care au
descoperit
tezaurul au relatat în locul
unde
l-au
g ă s i t toate celelalte piese erau acoperite de a c e a s t ă mare t a v ă u ă
descoperire, talerul a fost spart de Verusi cu toporul în
patru
b u c ă ţ i
La restaurare, cele
patru
sferturi au fost unite
prin
mici discuri de argint
aplicate pe spatele vasului.
Talerul
este
lucrat
dintr o
p l a c ă g r o s ă de circa 2 mm p u ţ i n
c o n c v ă se s p r i j i n ă pe un mic fund inelar. Marginea, l a t ă de aproape
5 cm, este r ă s f r î n t ă în a f a r ă Impresionant prin m ă r i m e greutate
talerul are un aspect sobru decorul ocupînd numai marginile centrul.
Ornamentul
de pe margine, u ş o r reliefat, e format
din
elemente geome-
trice foarte simple fig. 22 .
Între
d o u ă ş i r u r i de b o b i ţ e semisferice,
subliniate de cîteva linii drepte se d e s f ă ş o a r ă o linie în zigzag. C o l ţ u -
rile pe care le f o r m e z ă a c e a s t ă linie
sint
umplute cu h a ş u r i verticale de
lungimi potrivite locului. O n e r v u r ă f i n ă cu e x t r e m i t ă ţ i l e r ă s u c i t e in
s p i r a l ă ca un vrej, c o n t u r e z ă grupul de h a ş u r i introducînd în acest
ansamblu geometric
o
diversiune
naturali
s t ă
În
centrul
talerului,
decorul,
tot
in
mic
relief, e format
dintr o
r o z e t ă cu petale alungire,
î n c o n j u r a t ă de o n d ă u m p l u t ă cu un fascicol de linii str îns ondulate
fig. 21 .
Talerul, ca decorul s ă u a fost modelat prin c i o c ă n i re.
Decorul
astfel realizat, ti reponsse a fost
apoi
cizelat, în mod destul de sumar.
Urmele c i o c ă n i r i i au r ă m s
foarte
vizibile pe spatele vasului.
umar ş i r u l de b o b i ţ e de pe
marginea
buzei a fost aplicat prin
s u d u r ă
În general, de cantitatea valoarea metalului p r e ţ i o s folosit,
lucrarea e l i p s i t ă de f i n e ţ e p r e z i n t ă un
prea
redus interes artistic.
Analogii pentru
forma vasului
sînt multe. Autorii antici vorbesc despre
asemenea vase cizelate din metale p r e ţ i o a s e care a jung uneori fie
de dimensiuni g r e u t ă ţ i considerabile.
Majoritatea
talerelor cunoscute
27
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
27/93
sînt
de
argmt.
S-au g ă s i t exemplare mult
mal marr decît
cel de la
Pietroasa,
dar
nici unul de un aspect similar.
Motivele
ornamentale
de pe talerul de la Pietroasa
sînt
dintre cele
comune pe care le reproduceau m e ş t e r i i din toate timpurile. Rozeta
din centru d e r i v ă
dintr o
b a n a l ă f o r m ă de t r a d i ţ i e c l a s i c ă Motivul
foarte ondulat care o
î n c o n j u r ă poate
fi g ă s i t pe obiecte
din
epoca
bronzului
dar
pe vase din perioada m i g r a ţ i i l o r Zigzagul poate fi
de asemenea u r m ă r i t în decorul din toate perioadele, începind din
neolitic. Doar motivul delicatelor vrejuri care î n s o ţ e s c zigzagul,
b o b i ţ e l e
semisferice de pe marginea vasului
a p a r ţ i n
repertoriului roman
din
epoca i m p e r i a l ă adoptat
apoi
de
ornamentica
popoarelor in
m i g r a ţ i e
A l ă t u r i
de acestea, aspectul lui de masivi tate,
corespunzind
unui gust primitiv e x e c u ţ i a
lui destul de
s u m r ă sint
indicii suficiente
pentru a-l considera de p r o v e n i e n ţ ă l o c a l ă
C ana . Cana de turnat oenoc oe
î n a l t ă
de 0,36 m, a fost foarte
d e t e r i o r a t ă
Restauratorii au fost
n e v o i ţ i
u n e a s c ă prin
s u d u r ă
p ă r ţ i l e
rupte
r e a d u c ă
prin
c i o c ă n i r e
corpul
vasului la profilul
i n i ţ i a l
u ă a doua deteriorare, îndreptarea profilului netezirea
p e r e ţ i l o r
nu
s-au mai putut realiza
atît
de bine.
Corpul ovoidal
al vasului fig. 24 se l e a g ă de piciorul scund, pe
care se s p r i j i n ă
printr o
s f e r ă t u r t i t ă
Un brîu reliefat, m r c h e z ă limita
dintre u m ă r u l c ă n i i
gît. Gura vasului, în
f o r m ă
de pîlnie,
are marginea
r ă s f r î n t ă orizontal. De aceasta este p r i n s ă prin nituri prelungind o
spre t o a r t ă
o
p l a c ă o r i z o n t a l ă
a j u r a t ă în chip de volute capete de
p ă s ă r i
stilizate fig . 26 . Toarta este
f o r m t ă
dintr o
b r ă
s i m p l ă
v e r t i c a l ă
cu s e c ţ i u n e
d r e p t u n g h i u l a r ă
Partea sa i n f e r i o a r ă se s u b ţ i a z ă
se t e r m i n ă cu o
s p i r l ă f i x t ă
pe vas printr un nit. Între a c e a s t ă
s p i r l ă
peretele
c ă n i i
este
p r i n s ă
o
m i c ă
p l a c ă t ă i a t ă în forma
unei
foi de
acant. Partea de sus a t e r ţ i i
d u p ă
ce descrie
un
unghi este f i x a t ă
pe placa a j u r a t ă care
p r e l u n g e ş t e
buza vasului, fiind m o d e l t ă
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
28/93
dea
supra
ac esteia, chip de cap
de
p a s ă r e incadrat de d o u ă
anplOare fig. 25 .
Can
a are
un
dec
or bo
gat
in zone.
Zona c e n t r a l ă
cea mal
este
o u p
de c
aneluri
paralele
ondulate strigi/es executate
OII r po ssâ
.
Decorul
celorlalte zone este g ravat. .M
otivul
o
rna
me
nt
al
de
b a z
este
n ă
t o
unei fo i
de
acant
stilizat fig. 23 .
Î n ă l ţ i m e a
ace stei foi
v a r i a z ă d u p ă ţ i m e a
zonei pe care o
d e c Uneori
în
p
r ă m a s e libere, înt re foile de acant,
sînt introdu
se
triunghi
uri.
Ş i r u r i
de
triunghi
uri, mai mici,
m ă r g i n e s c
zonele în
partea u p o pe cînd
o
b a n d ă de i m b r i c a ţ i i m a r c h e
baza lor.
Asemene
a
i m b r i c a ţ i i
sînt
gravate pe
placa
a j u r a t de
la gura vasului. Toate aceste
desene sînt
executate
prin
linii
puncte
incizate. Pe
marginea piciorului
cît pe
buza
va
sului, sînt
sudate
b
o b i ţ e
semisferice, întocmai ca pe mar
ginea
talerului.
În general, decorul
de
pe
c a n ă
spre
deo
sebire de cel de pe taler,
este mai bo
gat
mai va ria t. Pe
c a n
în de
mot
ivele geometrice
c
omune
de strigi lele
car
acteristic
romane apar
m
ot
ive stilizate,
vegetale z
oom
orfe. M
oti
vul
fo ii
de
acant
e
ş n u i t
în ornarnentica
g c o n
Pe vasele de
metal
di n
vreme
a
s i c ă
el este
în totde
auna
lucrat în
relief
cu
n g a n t
a lini
ilor
sale
naturale. Pe cana de la
Pietro
asa m
otivul apare
e
xtrem
de st ilizat , iar
x e c u ţ i a h n i c
e
departe
de
t r a d
i ţ i a
atelierelor clasice,
amintind
de
aproape
toreutica d a c a r m a t
din
secolele
II
- 1 i.e.n. M
otivul capului
de
p a s ă r e z i n t ă
un
intere
s de
osebit pentru
nu are
analo
gi i în
lumea c l a s i c ă . În schimb
e ate
stat
în
ornarnentica
popo
arelor
eura-
siatice,
din
nordul
ă r i i
Negre
p i n ă
în Siberia
China
î n c ă
din
vremuri
s t r ă v e c h i
În
epoca
m i g r a ţ i i l o r motivul
a f
os t
adoptat
ma i
ales
de
popoarele germanice
s-a
r ă s p î n d i t
în
toate
re
giunile prin
care
acestea au
trecut
Acest
motiv
îl
g ă s i m
pe fibule.
Forma c ă n i i
de la
Pietr
oasa ne e
c u n o s c u t din
r
oreutica r o m a n ă
Ansamblul
p r o p o r ţ i i l e
vasului
sint
î n s ă
diferite. O ana
log
ie
p e r f e c t
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
29/93
ne o f e r ă o c a n ă de argint de la Kerci provenind dintr o n e c r o p o l ă
d e s c o p e r i t ă în 1904. Chiar d a c ă unele a m ă n u n t e tehnice artistice a r a t ă
o oarecare deosebire
f a ţ ă
de vasul de la Pietroasa este evident c ă ambele
vase reproduc unul a c e l a ş i t ip toreutic. Mai
trebuie s ă
a d ă u g ă m c ă acest
tip
de
c a n ă
a
fost
reprodus în
ceramica
c i v i l i z a ţ i e i
Cerneahov Sîntana
de
u r e r ă s p î n d i t ă
din
stepele nord pontice
p î n ă
în ţ a r a n o a s t r ă
A semenea exemplare s-au constatat în necropola de la T î r g ş o r în
alte l o c a l i t ă ţ i Culoarea luciul lo r i m i t ă
pe
acelea ale metalului.
A c e a s t ă c e r a m i c ă este
d a t a t ă
la
sfîrsitul
secolului al
III
-lea si în secolul
al
IV
-Iea.
Putem
deci
conclude
la
a c e a s t ă d a t ă
tipul
de
c ă n i
de
metal,
din care fac parte vasele de la Pietroasa Kerci era r ă s p î n d i t în aria
dintre aceste l o c a l i t ă t i
4 5 C u p
e le
po l i g o n le Inventarul vaselor din tezaurul
de la Pietroasa se încheie cu d o u ă
cupe
poligonale cu cîte d o u ă toarte
zoomorfe
originale prin forma
mai
ales prin
tehnica
în care au
fost
executate. Aceste vase, a c ă r o r splendoare c o n s t ă din îmbinarea aurului
lucrat
t
jou
r
cu
t r a n s p a r e n ţ a
pietrelor
colorate
au
suferit
mult
de pe
urma d e t e r i o r ă r i l o r Fiind
lovite cu
toporul aproape
toate
pietrele au
c ă z u t iar ramele care formau scheletul vaselor au fost
a e sau
turtite în parte pierdute.
Unul d intre vase, înalt de 0,105 m, este octogonal fig. 27 .
o u ă
r înduri de
cîte opt panouri
ajurate suprapuse
în
planuri diferite:
unul vertical c e l ă l a l t oblic, unite prin
rame înguste
de asemenea
ajurate a l c ă t u i e s c p e r e ţ i i vasului. Fundul vasului este plat cu opt
laturi, se
s p r i j i n ă pe
o m i c ă r a m ă care îi s u b l i n i a z ă
conturul.
Cele
d o u ă
t o r ţ i sînt
modelate
în f o r m ă de pantere sprijinite cu picioarele
dinapoi
pe
muchia
vasului
f o r m a t ă
de intilnirea
celor d o u ă
r induri de
panouri iar picioarele din f a ţ ă pe marginea unor p l ă c i orizontale decu-
pate în o r ă de
c o a d ă
de p a s ă r e unite prin nituri de buza vasului.
Tehnica lucrului t o r p r e z i n t ă avantajul de a anula aspectul de masivi
30
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
30/93
tate al s u p r a f e ţ e l o r
compacte
. Ea scoate în relief motivul ornamental,
bazat
pe
culo
rile
t r a n s p a r e n ţ a
pietrelor, metalul
constituind
numai
liniile de contur ale decorului
Cele
d o u ă
rînduri de panouri care f o r m e z ă p e r e ţ i i vasului, cuprind
rozete cu cîte opt p î n ă la d o u ă s p r e z e c e petale, forma te di n p l ă c i de g ranate
fig . 28 . S p a ţ i u l dintre ele era completat cu cristal de n c ă Chiar
ramele, care unesc panourile, erau ă p u n s e de r u r i de d reptunghiuri
umplute
cu granate Buza vasului marginea bazei, incrustate cu sma
ralde, sînt dublate
din
motive de soliditate, cu benzi masive de aur.
orizontale, care
a l c ă t u i e s c
partea
p e r i o a r ă
a
r ţ i l o
erau clecorate
cu gra
nate
fixate într-o de alveole fig.
30 .
De motivul
or
namental
format nu ne mai
putem
da seama azi, pentru pietrele au s ă r i t din
locul lor, iar p e r e ţ i i alveolelor au fost d e f o r m ţ i sau d e z l i p i ţ i O m i c ă
g r n t g v cu cercuri concentrice p ă s t r a t ă la locul ei, ne a r a t ă
c ă pietrele au fost plate. În alveolele rotunde
din c o l ţ u r i l e ă c i i
s-au
mai p ă s t r a t la locul lor
fragmente
de inele r o ş i i de s t i c l ă
r ă s u c i t ă
D intre cele d o u ă pantere, care
constituiau
partea i n f e
r i o a r ă
a toartelor
una
s-a
p ă s t r a t î n t r e a g
fig. 29 ,
c e a l a l t ă
a fost
r e s t a u r a t
Petele
caracteristice de pe spatele
acestor animale erau redate prin incrustarea
de mici c a b o ş o a n e
din
granate, sidef sau perle
europene
.
În
gura
d e s c h i s ă a panterei era f i x a t ă o a t r ă a l b a s t r ă probabil
un
safir.
Al doilea vas, înalt de 0,11 m, de f o r m ă
d o
d e c g o n a l ă e lucrat
la fel ca
primul
D in cauza
d e t e r i o r ă r i l o r
mari a pierderii unor p ă r ţ
din el, înt re care cele
d o u pantere una din p l ă c i
la restaurarea a
doua acestea au fost completate din argint fig. 31 . Panourile,
zate cîte 12, pe d o u rînduri
suprapuse
: unul în plan vertical, altul în
plan
oblic, sînt mai al
ungite
decît cele ale vasului
octogo
nal fig . 32 .
Rozetele din centrul lor
sînt
mai mici mai masive, iar s p a ţ i i l e din jurul
acestora mai mari . Bare verticale g rozetele de marginile
panourilor
Baza vasului,
p ă s t r a t ă
în întregime, este
d e c o r t
cu o
r o z e t ă
î n s c r i
î
nt
r-un cerc fig. 33 . Ca la c e l ă l a l t vas, tot ajurul era completat cu p l ă c i
31
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
31/93
din
granate cristale
de r o c ă
smaralde. De asemenea ca la toartele
vasului octogonal
pietrele
erau
fixate în alveole
sudate
pe
s u p r a f a ţ a
lo r o r i z o n t a l ă
Din
cîteva
mici
fragmente
de
p e r e ţ i de
alveole
p ă s t r a t e
intacte
dar
desprinse
de pe
p l a c ă s a dedus c ă
formau
un
decor
cu
ş a s e ş i r u r i
de flori
de lotus
stilizare.
Atît s p ţ i i l e dintre
ele cît florile
erau
completate
cu granate plate. la acest vas în c o l ţ u r i l e
p l ă c i i
In alveole circulare
erau incrustate
inele de
s t i c l ă r o ş i e r ă s u c i t ă
Prin forma lor
aceste vase
p r e z i n t ă analogii
cu vasele
de
metal
din
epoca
r o m a n ă . Toartele
late orizontale în
prelungirea
buzei vasului
ne
sînt cunoscute
î n c ă
din
secolul 1 i.e.n. le
g ă s i m
din
ce
10
ce
mai
evoluate
la exemplarele
din
tezaurele
de l
Boscoreale
de
la
Hildensheim din secolul 1 e.n. p î n ă la tipul de vas din tezaurul de la
Ostroviany
în Slovacia din secolul al III lea.
Toarte
în
f o r m ă
de animale
în special
de
feline
g ă s i m
la vasele de metal
greco romane din primele
secole ale erei
noastre
.
Dar
caracteristica
p r i n c i p a l ă
a
cupelor
de la
Pietroasa c o n s t ă
în
efectul de policromie redat
prin
tehnica de
incrustare
în aur a pietrelor
colorate.
Îmbinarea
de
pietre prin jonr
ca
montarea
în alveole
fixate
pe p l a c ă
erau
procedee de
b a z ă ale st ilului policrom
originar
din Orient.
Vasele poligonale de la
Pietroasa p r e z i n t ă
unele
analogii
cu o
c u p ă
p ă s t r a t ă
în
Cabinetul de
Medalii al Bibliotecii
N a ţ i o n a l e din
Paris.
Cupa
de aur
i n c r u s t a t ă cu p l ă c i de cristal de r o c ă s t i c l ă
r o ş i e
avînd
pe fund
o
g e m ă cu chipul regelui sasanid Chosroes a fost d ă r u i t ă
de
Harun al-
Rasid lui Carol cel
Mare
.
s e m ă n r e
c o n s t ă
în folosirea aceleiasi
tehnici a
unor
elemente decorative pe care cupa vasele poli-
gonale de la Pietroasa le au
din fondul
mai vechi iranian. Cupa
de
la
Paris
r e p r e z i n t ă
tipul
evoluat din
secolul al VI lea e.n . al
vaselor
lucrate
jour
pe cînd
vasele
poligonale de
la
Pietroasa
p ă s t r î n d în
forme î n c ă t r d i ţ i r o m a n ă p r e z i n t ă
în
decor moda n o u ă
a stilului
policrom
a d o p t a t ă în lumea
n o r d p o n t i c ă
în secolul al
IV
lea.
32
-
8/20/2019 Ecaterina Dunareanu-Vulpe - Tezaurul de la Pietroasa
32/93
6 9
i u l ele .
Dintre
podoabele
de corp
din
tezaurul de la
Pietroasa, cele patru fibule, în
f o r m ă
de
p ă s ă r i
bogat
împodobite
cu
pietre incrustate
sînt
piesele cele mai remarcabile.
Cea mai mare dintre ele, aceea c ă r e i a i s-a spus
c l o ş c a fig. 34 ,
r e p r e z i n t ă o p a s ă r e
r ă p i t o a r e
probabil
un ş o i m
Î n ă l ţ i m e a ei, s o c o t i t ă
f ă r ă l ă n ţ i ş o