„Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF
Transcript of „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF
![Page 1: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/1.jpg)
Colectivul de redacţie:
Redactori:
prof.înv. primar Antochi Claudia
prof.înv. primar Mihalcea Daniela
Coordonatori:
director: prof.Rusu Nicoleta
prof.înv. primar Mihalcea Daniela
prof.înv. primar Antochi Claudia
Colaboratori:
prof.înv. primar Palade Mariana
prof.înv. primar Melinte Aurelia
prof.înv. primar Asaftei Lăcrămioara
prof.înv. preșcolar Bînzar Sorina
educatoare Călin Ionica
prof.înv. primar Costea Virginia
prof.înv. preșcolar Ciubotaru Dana
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ:
PROF. ÎNV. PRIMAR ANTOCHI CLAUDIA
Revista învățământului primar şi preşcolar
de la Şcoala Gimnazială „Ecaterina Teodoroiu” Mărăşeşti
DULCE COPILĂRIE Anul I, nr.2, decembrie 2012
Adresa redacției: ŞCOALA NR. 1 MĂRĂŞEŞTI, JUD. VRANCEA STR. SIRET,NR. 5 tel. 0237260320
PROIECT INIŢIAT DE: PROF. ÎNV. PRIMAR ANTOCHI CLAUDIA PROF. ÎNV. PRIMAR MIHALCEA DANIELA Proiect educaţional avizat de ISJ Vrancea din da-ta de 25.05.2012/nr. 3601
Revista “ Dulce copil
ărie” a fost înregis
trată la
Centrul Naţional IS
SN, Biblioteca Naţională a
României, având codul
ISSN = 2285-231X
ISSN-L = 2285-231X
CUPRINS:
Anul Nou– tradiții și obiceiuri, prof. înv. primar Mihalcea Daniela Pag. 2
Cei mai talentați elevi! Pag. 3-13
Între tradițional și modern, prof. înv. primar Palade Mariana Pag. 14
Metode de intervenție în învățarea matematicii, prof. itinerant și de
sprijin Popa Paula Georgiana
Pag. 15
COPIII DE LA GRĂDINIȚA LIZUCA AU SĂRBĂTORIT CRĂCIUNUL
PRIN MUZICĂ ȘI DANS!
Pag. 16-17
Importanța activităților extracurriculare, prof. înv. primar Antochi Claudia Pag. 18-19
Evaluarea performanțelor școlare la Limba și literatura română, prof înv. primar Asaftei Mirela Lăcrămioara
Pag. 20-21
Anecdote școlare Pag. 22-23
![Page 2: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/2.jpg)
ANUL NOU – TRADIȚII ȘI OBICEIURI
prof. înv. primar Mihalcea Daniela
Din Bucovina și până în Oltenia, din Dobrogea și până în Banat, obiceiul popular al
colindelor trăiește intens în seara de ajun și în zilele de Crăciun, Anul Nou și vestește
Sorcova
Este un obicei practicat mai cu seama de copii. Ei se adună în cete și, în prima zi a anului, pleacă,
încă de dimineață, cu sorcova, mai ales pe la casele cunoscuților, nu din casă-n casă, ca la colindat.
Sorcova se face dintr-o nuia, îmbrăcată în hârtie colorată. Hârtia se taie în șuvițe, iar cu marginea
netăiată se îmbracă nuiaua, dar și cu flori.
Vergelul
În satele unde s-au statornicit bejenari ardeleni (peste 50 de sate), în noaptea de ajun se organizează
Vergelul feciorilor și al fetelor, ceremonial nocturn de aflare a ursitei și a norocului. La casa pe care o
aleg în prealabil, colcerul avea grijă să pregătească un vas mare cu apă (un ciubar), nuiaua pentru
"vergeluit", precum și un butoi cu băutură. În noaptea din ajunul Anului Nou, la un semnal sonor dat
prin bucium sau prin împușcături, tinerii se adunau la casa stabilită și anunțată din timp. Aici, dupa o
mică petrecere, începea Vergelul propriu-zis. Fetele și băieții își aruncau pe masă câte un obiect
personal (nasture, pieptene, foarfece, cuțit etc.) care era aruncat în vasul cu apă neîncepută iar
vergelatorul, un bărbat isteț și bun improvizator, ascuns sub un cearșaf, amesteca obiectele din vas,
invocând divinitatea pentru a le dărui tinerilor noroc și belșug în viață și scoate câte un obiect din apă,
într-un cadru presărat cu glume.
Capra
Jocul caprei se integrează în mod armonios în cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sărbătorile
de peste an. Acest animal a intruchipat în societățile ancestrale personificarea prolificității zoologice și
fertilității telurice. Capra, ca personaj mito-zoomorf, cunoscută în toate așezările bucovinene, își
subordonează de cele mai multe ori, în timpul desfășurării jocului, toate celelalte personaje. În unele
sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre (Ostra) iar în altele animalul
este singur, însoțit doar de cioban, moș și babă. Masca costumului de capră este constituită dintr-un cap
de capră, sculptat în lemn, având maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoară și a clămpăni în
timpul dansului. Capul este încadrat de două cornițe împodobite cu oglinzi, panglici multicolore,
hurmuz și flori și este fixat într-un băț-suport care se sprijină pe pământ. Persoana care joacă capra este
acoperită cu o țesătură (scoarță sau laicer) peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse
în diagonal, tradițional, capra era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești,
Siminicea, Șerbăuți, Siret).
Ursul
Cultul ursului este moștenit de la geto-daci, care îl considerau un animal sacru. Pregătirea măștii-
costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucură de o mare atenție. În unele părți, forma capului
de urs se obține întinzând o piele de vițel sau de miel peste o galeată metalică, în timp ce în alte sate
pielea se intinde pe un suport metalic, în așa fel încât redă fizionomia animalului. De la gât în jos,
corpul celui care se mascheaza este acoperit cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos.
Cândva, corpul mascatului era acoperit cu o blană veritabilă de urs, aspect întâlnit foarte rar în zilele
noastre. Pentru obținerea acestui costum, se răsucesc frânghii din paie de ovăz, lungi de aproximativ 40
m care, în dimineața ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtătorului, acesta rămânând astfel
echipat pe toată durata purtării costumației.
Calendarul de ceapă
Pentru a vedea cum va fi vremea în fiecare lună din anul care urmează, să vadă de va fi secetă sau
vor fi ploi și ca să știe când să semene și când nu, țăranul hunedorean face ceea ce se cheamă
"Calendarul cepei". Pentru asta, în noaptea de Anul Nou, el ia o ceapă, pe care o desface foaie cu foaie,
așezând fiecare găoace pe masă, în ordine. Prima foaie este pentru luna ianuarie, iar ultima pentru
decembrie. Mai apoi, în fiecare foaie de ceapă se pune câte o jumătate de linguriță de sare pisată. Foile
de ceapă se lasă pe masă, până în dimineața Anului Nou. Iar în cele în care sarea se topește toată,
înseamnă că luna respectivă va fi ploioasă. Iar găoacele care n-au lăsat apă arată că lunile respective
vor fi secetoase.
![Page 3: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/3.jpg)
3
Anul I, nr. 2
În noaptea de Crăciun
Ursu Andra, cls. III A
În noaptea de Crăciun
Vin colindătorii
Să cânte pe la case
Colinde minunate.
Abia aștept Crăciunul,
Să vină Moșul bun,
Cu jucării frumoase
Și dulciuri sănătoase.
Mă pregătesc din timp,
Cu multe poezii,
Să i le spun frumos,
Moșului cel arătos.
Cu barba lui cea albă,
Pare cam “sever”.
Dar el ascunde-un suflet
Imens, să-ncapă-n cer.
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 4: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/4.jpg)
4
Desenele elevelor:
Olteanu Carmen
Ursu Andra
Clasa a III-a A
Școala Gimnazială „Ecaterina
Teodoroiu”- Mărășești
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 5: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/5.jpg)
5
Omul de zăpadă
— -compunere-
A sosit iarna. Copiii se joacă
făcând oameni de zapadă și dându-se cu
sania. Karina, Teodora, Marius și Dan au plănuit să facă un Om de zapadă. Și-au
dat întâlnire pe derdeluș.
-Teo, tu ce ai adus pentru Omul de zăpadă? întreabă Karina.
-Am adus cărbuni pentru ochi și nasturi, morcov pentru nas și o cratiță pentru
pălărie.
-Hai să vedem ce au adus și băieții!
-Marius, ce ai adus?
-Am adus mărgele.
-Ce să facem cu ele?
-Mă gândeam să gătim Omul de zăpadă, să fie mai original.
-Are dreptate! spune Dan. Eu am adus un fular viu colorat. O să facem cel mai
vesel Om de zăpadă.
Zis și făcut! Copiii s-au pus pe treabă. Omul de zăpadă i-a atras și pe ceilalți
copiii care au încins veseli o horă în jurul lui. Era atâta bucurie pe chipurile lor!
Omul de zăpadă zâmbea ștrengărește, încântat că a provocat atâta veselie în sufletele
ființelor care îi erau atât de dragi: copiii!
Ursu Andra, cls. a III-a A
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 6: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/6.jpg)
6
DULCE COPILĂRIE
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 7: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/7.jpg)
7
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 8: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/8.jpg)
8
În ceea ce priveşte desfăşurarea activităților extracurriculare s-au organizat :
-programe artistice-serbări şcolare (8 Martie- Ziua Mamei, 9 mai- Ziua Europei, 1 iunie- Ziua Copilului ,
Serbarea Abecedarului, Carnavalul personajelor de poveste) ;
-excursii tematice-„Mausoleul de la Mărăşeşti”,”În vizită la clasele gimnaziale”,”Plantele şi viețuitoarele din
apropierea râului Siret”
S-au derulat pe parcursul semestrului proiecte educaționale :
a)”Şcoala Părinților”
b)”9 mai-ziua Europei”
c)”1 iunie- Ziua Copilului”
d) „ Copil ca tine sunt şi eu”
e) înființarea revistei şcolare „ Dulce copilărie” în colaborare cu Şcoala nr. 1 Mărăşeşti
Participarea la simpozioane şi întâlnirile cu colegi din alte județe au adus prestigiu şcolii şi au făcut ca
numele acesteia să fie cunoscut prin numeroase parteneriate educaționale județene, interjudețene şi naționale.
Elevii ciclului primar au participat la concursul naționale:”Smart”,”Voinicel”, şi altele unde au obținut
premii şi mențiuni.
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 9: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/9.jpg)
9
Paic Relu Rafael, clasa a IV-a A
În dumbravă
Apus de soare
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 10: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/10.jpg)
10
DULCE COPILĂRIE
Fluturi în noapte- Paic Relu Rafael
Liniștea pădurii– Paic Relu Rafael
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 11: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/11.jpg)
11
Anul I, nr. 2
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 12: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/12.jpg)
12
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 13: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/13.jpg)
13
CEI MAI TALENTAȚI ELEVI !
![Page 14: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/14.jpg)
14
ÎNTRE TRADIŢIONAL ŞI MODERN...
Prof. înv. primar PALADE MARIANA
ŞCOALA PRIMARĂ „ SIRETU”- MĂRĂŞEŞTI
Activitatea instructiv-educativă se desfăşoară în baza unor
finalităţi, este pusă în practică prin intermediul unui sistem de metode
şi procedee, apelează la o serie de mijloace tehnice de realizare, iar rezultatele sunt verificate şi evaluate
prin strategii specifice. Curriculum-ul şcolar integrează toate aceste componente, dintre care o poziţie
centrală revine metodelor care fac posibilă atingerea finalităţilor educaţionale.
Metodologia didactică actuală este orientată către implicarea activă şi conştientă a elevilor în
procesul propriei formări şi stimularea creativităţii acestora. În acest context, prefacerile pe care le cunosc
metodele de învăţământ cunosc câteva direcţii definitorii. Relaţia dinamică-deschisă constă în raporturile în
schimbare ce se stabilesc între diferitele metode. Diversitatea metodelor este impusă de complexitatea
procesului de învăţare, fiecare metodă trebuie să fie aleasă în funcţie de registrul căruia i se raportează.
Amplificarea caracterului formativ al metodelor presupune punerea accentului pe relaţiile sociale pe care le
are elevul în procesul de culturalizare şi formare a personalităţii. Reevaluarea permanentă a metodelor
tradiţionale vizează adaptarea lor în funcţie de necesităţi şi raportarea lor la evoluţia ştiinţei.
V. Guţu oferă o imagine fidelă asupra antitezei care se creează între metodele tradiţionale şi cele
moderne utilizate în predare. Metodele tradiţionale au următoarele caracteristici:
•pun accentul pe însuşirea conţinutului, vizând, în principal, latura informativă a educaţiei;
•sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind văzut ca un obiect al instruirii;
•sunt predominant comunicative, verbale şi livreşti;
•sunt orientate, în principal, spre produsul final;
•au un caracter formal, sunt rigide şi stimulează competiţia;
•stimulează motivaţia extrinsecă pentru învăţare;
•relaţia profesor-elev este autocratică, disciplina şcolară fiind impusă.
La polul opus, metodele moderne se caracterizează prin următoarele note:
•acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei;
•sunt centrate pe activitatea de învăţare a elevului, acesta devenind subiect al procesului
educaţional;
•sunt centrate pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire;
•sunt orientate spre proces;
•sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare şi capacitatea de autoevaluare la elevi;
•stimulează motivaţia intrinsecă;
•relaţia profesor-elev este democratică, bazată pe respect şi colaborare, iar disciplina derivă din
modul de organizare a lecţiei.
Din toate cele menţionate rezultă faptul că profesorul trebuie să-şi schimbe concepţia şi metodologia
instruirii şi educării, să coopereze cu elevii, să devină un model real de integrare socio-profesională şi
educaţie permanentă, să se implice în deciziile educaţionale, să asigure un învăţământ de calitate.
Pregătirea managerială a profesorului, însuşirea culturii manageriale, nu numai cea tradiţională
psihopedagogică şi metodică, pot asigura înţelegerea şi aplicarea relaţiei autoritate-libertate, ca nou sens al
educaţiei, prin predare-învăţare şi rezolvarea altor situaţii din procesul educaţional şcolar.
![Page 15: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/15.jpg)
15
Motto: „Lucrurile sunt grele până li se descoperă taina.”
(P. Calderon)
METODE DE INTERVENȚIE ÎN ÎNVĂȚAREA MATEMATICII
Profesor itinerant si de sprijin,
Popa Paula - Georgiana
Depistarea dificultăților de învățare
La fel cum unii elevi au dificultăţi de învăţare a limbajului, ei pot avea dificultăţi de învăţare a matematicii.
Aceste dificultăţi provin deseori din aplicarea greşită a metodelor pedagogice, din încapacitatea profesorului de a
evalua gradul de înţelegere a elevului pentru o anumită sarcină, bazându-se pe rezolvări mecanice, în detrimentul
celor logice, pe necunoaşterea terminologiei matematice, etc.
Următoarele elemente constituie obstacole pentru elevii cu dificultăţi de învăţare a matematicii:
noţiuni fundamentale, cum ar fi aproape-departe, mic-mare, sus-jos, primul-ultimul şi noţiuni despre mărimi
dimensionale, de formă său de timp;
scrierea cifrelor 3,5,7,9 şi a simbolurilor operaţiilor matematicii;
cunoşterea simbolurilor numerice şi a semnelor ce reprezinta operaţiile matematice, mai mare, mai mic;
ordonarea numerelor pentru efectuarea unei operaţii şi etapele rezolvării unei probleme;
noţiuni ca: mai mult, mai puţin, cât, ce lungime, ce grosime, ce distanţă. Elevii care nu stăpânesc aceste noţiuni nu
vor şti ce operaţie să aplice într-o problemă;
reprezentarea mentala a ideilor şi a relaţiilor matematice;
refuzul de a învăţa matematica.
Unele cuvinte au mai multe semnificaţii, cât, rest iar altele pot fi sursă de confuzie- sumă, deîmpărţit. Unii elevi
sunt capabili să efectueze operaţiile matematice, dar nu ajung la rezultatul corect deoarece nu pot înţelege
enunţurile.
Printre dificultăţile observate la elevii cu dificultăţile de învăţare a matematicii sunt:
la adunările numerelor de două cifre, în loc să adune întâi unităţile şi apoi zecile, adună mai întâi zecile şi apoi
unităţile său adună toate cifrele în acelaşi timp;
încep să efectueze adunările şi scăderile din partea stânga, nu din dreapta;
la scădere, ei efectuează scăderea cifrei mai mici din cea mai mare, indiferent de poziţia acestora;
ei nu îşi dau seama prea bine de rolul cifrei 0 întru-un calcul;
la adunările de numere de două şi trei cifre, nu ştiu ce să facă dacă suma a două cifre depăşeşte zece;
într-o problemă, nu ştiu ce operaţie să foloseasca în calcul.
Aceste dificultăţi pot fi depistate urmarind următoarele aspecte:
erorile comise de elev;
motivele pentru care apar;
modul de rezolvare.
În majoritatea cazurilor, dificultăţile se pot depaşi reluând învăţarea unui concept de bază pe care nu l-a înţeles,
depistând mai întâi motivele pentru care nu a putut să o facă.
![Page 16: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/16.jpg)
16
COPIII DE LA GRĂDINIȚA LIZUCA AU SĂRBĂTORIT CRĂCIUNUL PRIN MUZICĂ ȘI DANS!
![Page 17: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/17.jpg)
17
![Page 18: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/18.jpg)
18
Importanța activităților extracurriculare
prof. înv. primar Antochi Claudia,
Școala Primară Siretu- Mărășești
Nivelul şi volumul cunoştinţelor care se transmit elevilor, numărul exerciţiilor pentru formarea
deprinderilor, cantitatea şi durata efortului cerut la lecţii şi activităţile extraşcolare trebuie să corespundă
posibilităţilor pe care le au elevii şi celor pe care le are fiecare elev în parte. Cadrul didactic trebuie să
cunoască particularităţile vârstei şcolare mici pentru a putea alege mijloacele educative cele mai potrivite
pentru dezvoltarea lor. Dacă el ştie prin ce se caracterizează memoria, imaginaţia, gândirea, sentimentele,
voinţa elevilor va ţine seamă de aceste particularităţi în activitatea sa.
Trebuinţa de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite să împăcăm școala cu
viaţa. Pentru a-l face pe copil să depăşească în şcoală „greutăţile greu de învins”, important este să nu
uităm că una din trebuinţele principale ale copilului este jocul. Dacă avem grijă ca obiectivele instructiv –
educative să primeze, dar să fie prezentate în mod echilibrat şi momentele recreative, de relaxare, atunci
rezultatele vor fi întotdeauna deosebite. În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse
informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze date, învaţă să înveţe .Prin faptul că în
asemenea activităţi se supun de bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copii se
autodisciplinează. Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite să-şi cunoască
elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal
al învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă. În legătură cu dezvoltarea creativităţii
copiilor, pot fi date cadrelor didactice următoarele îndrumări: gândirea creativă şi învăţarea din proprie
iniţiativă trebuie încurajate prin laudă, toleranță faţă de ideile noi, capacitatea de a descoperi probleme noi
şi de a găsi modul de rezolvare. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să dobândească: o gândire independentă,
abilități de rezolvare a problemelor şi posibilitatea de a critica constructiv. Înainte de toate, este însă
important ca profesorul însuşi să fie creativ.
Activităţiile extracurriculare contribuie la gândirea şi completarea procesului de învăţare, la
dezvoltarea înclinaţiilor şi aptitudinilor școlarilor, la organizarea raţională şi plăcută a timpului lor liber.
Având un caracter atractiv, copiii participă într-o atmosferă de voie bună şi optimism, cu însufleţire şi
dăruire, la astfel de activităţi. Potenţialul larg al activităţilor extracurriculare este generator de căutări şi
soluţii variate. Succesul este garantat dacă ai încredere în imaginaţia, bucuria şi în dragostea din sufletul
copiilor, dar să îi laşi pe ei să te conducă spre acţiuni frumoase şi valoroase. Scopul activităţilor
extraşcolare este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor în activităţi cât mai variate şi
bogate în conţinut, cultivarea interesului pentru activităţi socio-culturale, facilitarea integrării în mediul
şcolar, oferirea de suport pentru reuşita şcolară în ansamblul ei, fructificarea talentelor personale şi
corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale. Activităţile extraşcolare se desfăşoară într-un cadru
informal, ce permite elevilor cu dificultăţi de afirmare în mediul şcolar să reducă nivelul anxietăţii şi să-şi
maximizeze potenţialul intelectual.
Oricât ar fi de importantă educaţia curriculară realizată prin procesul de învăţământ, ea nu
epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra copilului. Rămâne cadrul larg al timpului liber al
copilului, în care viaţa capătă alte aspecte decât cele din procesul de învăţare şcolară. În acest cadru,
numeroşi alţi factori acţionează, pozitiv. Vizitele la muzee, expoziţii, monumente şi locuri istorice, case
memoriale – organizate selectiv – constituie un mijloc de a intui şi preţui valorile culturale, folclorice şi
istorice ale poporului nostru. Ele oferă elevilor prilejul de a observa obiectele şi fenomenele în starea lor
naturală, procesul de producţie în desfăşurarea sa, operele de artă originale, momentele legate de trecutul
istoric local, naţional, de viaţa şi activitatea unor personalităţi de seamă ale ştiinţei şi culturii universale şi
naţionale, relaţiile dintre oameni şi rezultatele concrete ale muncii lor, stimulează activitatea de învăţare,
întregesc şi desăvârşesc ceea ce elevii acumulează în cadrul lecţiilor.
![Page 19: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/19.jpg)
19
Anul I, nr. 2
Spectacolele constituie o altă formă de activitate extracurriculară în şcoală, prin care copilul face
cunoştinţă cu lumea minunată a artei. Deşi această formă de activitate îl pune pe copil în majoritatea
cazurilor în rolul de spectator, valoarea ei deosebită rezidă în faptul că ea constituie o sursă inepuizabilă
de impresii puternice, precum şi în faptul că apelează, permanent, la afectivitatea copilului sau nu, asupra
dezvoltării elevilor. Astfel de activităţi sunt de o reală importanţă într-o lume dominată de mass media şi
ne referim la televizor, calculator și internet, care nu fac altceva decât să contribuie la transformarea
copiilor noştri în nişte persoane incapabile de a se controla comportamental, emoţional şi mai presus de
toate slabi dezvoltaţi intelectual. Se ştie că începand de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează o
serie de cunoştinte punându-i in contact direct cu obiectele şi fenomenele din natură. Activităţile de acest
gen au o deosebită influenţă formativă, au la bază toate formele de acţiuni turistice: plimbări, excursii,
tabere, colonii. În cadrul activităţilor organizate în mijlocul naturii, al vieții sociale, copiii se confruntă cu
realitatea și percep activ, prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, anumite locuri istorice. Fiind axate în
principal pe viața în aer liber, în cadrul acţiunilor turistice, școlarii își pot forma sentimentul de respect și
dragoste față de natură, față de om și realizarile sale.
Bibliografie:
1. Creţu, C., Psihopedagogia succesului, Iaşi: Polirom, 1997
2. Iucu, Romiţa B., Instruirea şcolară: perspective teoretice şi aplicative, Iaşi:Polirom, 2008
Sălăvăstru, D. Psihologia educaţiei, Iaşi: Polirom, 2004
![Page 20: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/20.jpg)
20
EVALUAREA PERFORMANȚELOR ŞCOLARE
LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
Prof. înv. primar Asaftei Mirela Lăcrămioara
Şcoala Primară „Siretu” Mărăşeşti
Evaluarea este un proces complex care presupune compararea
rezultatelor activităţii instructiv-educative cu obiectivele planificate(evaluarea calităţii), cu resursele utilizate
(evaluarea eficienţei) sau cu rezultatele anterioare (evaluarea progresului). Evaluarea constituie o activitate de
colectare, organizare şi interpretare a datelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare în scopul:
- emiterii unor judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurării;
- adoptării unei decizii educaţionale fundamentate pe concluziile desprinse din interpretarea şi aprecierea
rezultatelor şcolare.
Forme şi tipuri de evaluare:
- evaluarea iniţială – se face la începutul unei etape de instruire prin teste docimologice, concursuri şi are
scopul de a dezvălui cunoştinţele, capacităţile, capacităţile şi atitudinile elevului la începutul unei perioade de
învăţare.
- evaluarea formativă – permite situarea elevului în timpul învăţării, în funcţie de obiectivele pe care
învăţarea le desemnează, cu scopul de a se diagnostica eventualele dificultăţi şi de a le remedia.
- evaluarea sumativă- stabileşte un bilanţ final al unei etape de învăţământ.Situând elevul în raport cu
obiectivele, certifică faptul că obiectivele au fost/nu au fost atinse.
Calificativele se acordă pe baza descriptorilor de performanţă.
TEST clasa a II-a
Capacitatea: de receptarea a mesajului oral
Subcapacitatea: identificarea cuvintelor, utilizarea cuvintelor;
Obiective operaţionale:
O1. să identifice cuvintele într-un text;
O2.să găsească sinonimele, antonimele unor cuvinte date;
O3.să alcătuiască propoziţii cu cuvintele date;
O4. să clasifice cuvintele după ceea ce exprimă sau denumesc.
1. Separaţi cuvintele din textul următor:
Pomulsecunoaştedupăroadeşiomuldupăfapte.
2.Scrie cuvintele cu aceleşi înţeles din textul următor:
a) ,,Zăpada a acoperit drumurile.Fulgii de nea s-au aşezat într-un strat gros.Într-o sanie uşoară moşul soseşte pe la casele copiilor. Bătrânul le împarte cadourile.Copiii sună veseli din clopoţei şi îl colindă pe moş.’’
b) Alege din textul de mai sus antonimele (cuvintele cu sens opus) următoarelor cuvinte: a descoperit, a plecat, trişti, grea, tânăr.
3.Construieşte două propoziţii în care cuvântul mare să aibă sensuri diferite.
4. Completează cu câte două exemple din textul de la exerciţiul 1:
nume:…………………………
acţiuni:……………………….
![Page 21: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/21.jpg)
21
însuşiri:………………………
înlocuitori ai numelui:……….
cuvinte de legătură:………….
Descriptori de performanţă:
F.B.
- identifică într-o propoziţie cuvintele;
- utilizează categoriile semantice (sinonime, antonime);
- construieşte enunţuri cu diferite cuvinte date;
- clasifică după ceea ce exprimă sau denumesc cuvintele.
B.
- identifică într-un text cuvintele (minim două erori);
- utilizează categoriile semantice (sinonime, antonime) având perechile date;
- construieşte enunţuri cu diferite cuvinte date;
- clasifică marea majoritate a cuvintelor după ceea ce exprimă sau denumesc.
S.
- identifică într-un text cuvintele (minim patru erori);
- utilizează cu ezitări categoriile semantice (sinonime, antonime) având perechile date;
- construieşte enunţuri cu diferite cuvinte date;
- clasifică doar unele cuvinte după ceea ce exprimă sau denumes
![Page 22: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/22.jpg)
22
ANECDOTE ȘCOLARE
Profesorul: – Peştii pot vedea şi auzi?
Elevul: - Da.
Profesorul: Dar mirosi?
Elevul: - Numai când nu sunt proaspeţi.
-În ce grupă animală clasificăm şarpele cu ochelari? întrebă profesorul.
-În cea a animalelor cu vedere slabă, răspunse un elev.
-De ce ţi-ai intitulat poezia Scrisoarea a VI-a? întrebă conducătorul cenaclului pe elevul Ştefănescu.
-Păi, celelalte au fost scrise de Eminescu şi dumneavoastră aţi spus să fim originali şi să nu imităm pe alţii.
-Mihăiţă, anul trecut când am fost la voi, tot grămada asta de cărţi era în mijlocul camerei! constată
unchiul.
-Aşa-i, eu pun în raft numai cărţile pe care le-am citit.
-Ce ai de gând să te faci, Fănele, când vei fi mare? Inginer ca tatăl tău, sau medic ca maică-ta? se interesă
bunicul.
-Nici una, nici alta, ci pensionar ca dumneata.
![Page 23: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/23.jpg)
23
-Nu înţeleg de ce latina îţi pune atâtea probleme: doar e o limbă moartă.
-Da, tăticule, dar profesorii trăiesc.
-Unde-i Londra pe harta Europei? întrebă profesorul.
-N-o văd din cauza ceţii, răspunse elevul.
-Spune o propoziţie în care să fie şi cuvântul ou!
-Am mâncat o prăjitură.
-Păi, unde-i oul?
-În prăjitură.
Ionel: Tată, de ce plânge îngrijitorul de animale de la Grădina zoologică?
Tata: Pentru că a murit cel mai mare elefant.
Ionel: Aşa de mult iubea elefantul?
Tata: Nu, Ionele! Dar directorul l-a pus să-i sape groapa. Şi ce groapă adâncă!
Mama: Silvia, ce-ai vrea să-ţi cumpăr de ziua ta? Nu pot să mă hotărăsc, aşa că m-am gândit să zici tu.
Alege: patine, rachetă de tenis sau telefon mobil?
Silvia: Mami, cumpără-le pe toate şi apoi am să aleg …
![Page 24: „Dulce copilărie” nr. 2 în format PDF](https://reader033.fdocument.pub/reader033/viewer/2022051506/589302d71a28ab332e8b79b4/html5/thumbnails/24.jpg)
24
PROVERBE - ZICATORI - GHICITORI
Prietenul la nevoie se cunoaste.
Decat prietenia ignorantului, mai bine dusmania invatatului.
Cei care se potrivesc, lesne se imprietenesc.
Un cerc de prieteni nu se face cu compasul.
Rana facuta de un prieten nu se vindeca niciodata.
Dojeneste-ti prietenii in taina si lauda-i in public.
Prietenia adevarata nu se stinge niciodata.
Fara prietenie nu e dragoste, fara dragoste nu e prietenie.
Prietenii vin si pleaca dar dusmanii se aduna.
Prietenul vechi este ca vinul : pe cat se invecheste pe-atat mai cu gust se bea.
Două fete-mi poartă salbă
Una-i neagră, alta-i albă.
Ne-ncetat se tot alungă
Şi nu pot să se ajungă.
( Ziua şi noaptea )
Am o cloşcă,
C-o aripă neagră şi una albă.
Cu cea neagră îşi adună puii,
Cu cea albă îi împrăştie.
( Ziua şi noaptea )
Doisprezece fraţi aleargă
Anul cât este de lung;
Fug de zor prin lumea-ntreagă,
Niciodată nu se-ajung.
( Lunile anului )
Ce se leaga cu gura
Si nu se dezleaga cu mana?
(vorba)
Îti vorbeste
Si turceste,
Si-orice limba nimereste.
(ecoul)
Urăm tuturor elevilor şi cadrelor didactice
multă sănătate și multe bucurii în anul
2013!
Colectivul de redacţie
Imagini preluate din albumele Şcolii Gimnaziale „Ecaterina
Teodoroiu”, Şcolii Primare Siretu Mărăşeşti, Grădiniței
Lizuca, Google clipart, site-ul didactic.ro
Răspunderea pentru conţinutul referatelor aparţine autorilor.
Mulțumim tuturor pentru colaborare!
site: scoala1marasesti.doomby.com