Drept Procesual Civil 2011

5/20/2018 Drept Procesual Civil 2011

1/175

OBIECTIVE SPECIFICE DISCIPLINEI DREPT PROCESUAL CIVIL

1. Cunoatere i neleere

nsuirea noiunilor de baz n legtur cu cele dou faze ale procesului civil-judecata i

executarea silit;

cunoaterea i utilizarea adecvat a normelor care reglementeaz procedurilespeciale.

!. E"#li$are i inter#retare

explicarea desfurrii judecii n etapa scris, etapa dezbaterilor, etapa deliberrii i

pronunrii, etapa cilor de atac

explicarea mecanismului executrii silite

%.O&ie$ti'e in(tru)ental * a#li$ati'e

abilitatea de a conduce edina de judecat i de a decide la finalul procesului

abilitatea de a administra probe

nsuirea tehnicii pledoariei orale i a concluziilor scrise

explicarea modului de ntocmire a actelor procedurale

+. O&ie$ti'e atitu,inale

promovarea ideilor de legalitate, adevr, independen i imparialitate n desfurarea

procesului i pronunarea soluiei

angajarea n relaii de colaborare i de respect a drepturilor procesuale a tuturor

participanilor

manifestarea unei atitudini responsabile n ntocmirea actelor de procedur, pregtirea i

desfurarea procesului, pregtirea i expunerea pledoariei, deliberarea, pronunarea iredactarea hotrrilor

promovarea unei atitudini de protejare a drepturilor creditorilor i debitorilor n faza

executrii silite

participarea permanent la propria dezvoltare profesional

1


2/175

BIBLIO-RAFIE -ENERAL

/ Leea nr. %0%!00+privind statutul judecatorilor si procurorilor

/ Leea nr. %0+!00+privind organizarea judiciara

/ Leea nr. 211332pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

/ Codul de procedur civil

-a&riela R4,u$an5 Drept procesual civil romn i comunitar european5

E,.6a)aniu5 Bu$ureti5 !003 7curs universitar85 n a#ariie9 e,iia a %:a 5 !011

-a&riela R4,u$an5Dreptul executarii silite. Titlul executoriu european5 e,iia a !:

a re'i;uit4 i a,4uit45 E,.6a)aniu5 Bu$ureti5 !010 7curs universitar8

-a&riel Boroi5 -a&riela R4,u$an5Drept procesual civil. Teste gril i spee pentru

examene5 E,.6a)aniu5 Bu$ureti5 !011

V.


3/175

PARTEA I

TE


4/175

A.$ereri #er(onale

+.#. cereri personale mobiliare

+.". cereri personale imobiliare

B.$ereri reale

.#.cereri reale mobiliare

.".cereri reale imobiliare

.a.cereri petitorii

.b.cereri posesorii

C.$ereri )i"te

I.%.%. Du#a $alea #ro$e,urala alea(a ,e #arte #entru a#ararea ,re#tului5

a$tiunile$ererile (e $la(i?i$4 n9

+.$ereri principale

.$ereri accesorii

$.$ereri incidentale

I.%.%.1. I)#ortanta $la(i?i$4rii

I.+.ntre&4ri (i e"er$itii

I.+.1.R4(#un,eti (u$$int ur)4toarelor #ro&le)e

I.+.!. Re;ol'ati ur)atoarele te(te ril4

I.+.%.Re;ol'ati ur)4toarea (#et4

O&ie$ti'e9

: in(u(irea notiunilor ,e $erere ,e $@e)are n u,e$at4 (i a$tiune $i'il4 (i a ele)entelor

$are le ,i?erentia;4

:nteleerea $elor #atru $on,itii $u)ulati'e ,e e"er$itare a a$tiunii $i'ile (i a

$on(e$intelor #e $are le #ro,u$e n #lan #ro$e(ual li#(a uneia ,intre a$e(tea

:$ali?i$area ,i?eritelor ti#uri ,e $ereri $e #ot ?i a,re(ate in(tantei ,e u,e$at4 in ?un$tie

,e $riteriile ,e $la(i?i$are a a$tiunilor $i'ile

I.ACTIUNEA CIVILA

4


5/175

I.1.Noiune

A$iunea $i'il4este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor

procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiectivecivile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege#.

%xercitarea aciunii civile este o facultate, o libertate a oricrui subiect de drept cruia

i se ncalc sau contest un drept subiectiv sau un interes legitim.

%ste necesar a nu se confunda cererea de chemare n judecat cu aciunea civil,

ntruct cererea de chemare n judecat reprezint doar una din formele de manifestare a

aciunii civile, cea prin care se pune n micare aciunea civil, ns, aciunea civil exist

anterior cererii, chiar i atunci cnd titularul dreptului subiectiv civil nu sesizeaz instana.0de asemenea, pe lng cererea de chemare in judecata, actiunea civila se poate realiza si prin

formularea intampinarii sau a cererii reconventinale de catre parat, etc1.

I.!.Con,itiile ,e e"er$itare a a$tiunii $i'ile

2entru a fi parte in proces se impun a fi indeplinite urmatoarele conditii, care sunt i condiii

de exercitare ale aciunii civile(

#.afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice pentru a carei realizare poate fi folosita calea

justitiei.

".existenta unui interes

).calitatea procesuala

.capacitatea procesuala

I.!.1.A?ir)area unui ,re#t

A$e(at4 $on,iie #re(u#uneexistena unui drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat

sau a unui interes legitim care trebuie ocrotit.

I.!.1.1.3reptul subiectiv civil afirmat, pentru a se bucura de protecie juridic, trebuie s

ndeplineasc anumite $on,iii (

a. 4 s fie recunoscut i ocrotit de lege;

1V.M.Ciobanu, G.Boroi,Drept procesual civil, Curs selectiv, Ed.CH Beck, 2!, p.1

"


6/175

b. 4 s fie exercitat n limitele sale externe 0 care pot fi de ordin material sau juridic1 i n

limitele sale interne 0adic numai potrivit scopului economic i social pentru care a fost

stabilit sau creat de lege1.

c. 4 s fie exercitat cu bun credin

d. 4 s fie actual 4 adic s nu fie supus unui termen sau unei condiii suspensive.

5n legtur cu aceast ultim condiie, a actualitii dreptului, se impun anumite #re$i;4ri(

dac, n urma probelor administrate i a dezbaterilor contradictorii, instana constat c

dreptul subiectiv pretins de reclamant nu exist sau c, dei exist, acesta nu ndeplinete

condiiile de validitate impuse de lege pentru a putea fi exercitat 0altele dect cerina de a fi

actual1, atunci cererea de chemare n judecat va fi respins ca nentemeiat (neondat,

netemeinic!"

ns, dac se constat c dreptul subiectiv pretins nu este actual, mijlocul procesual de

invocare a lipsei acestei condiii fiind e"$e#ia ,e #re)aturitatea cererii 0e"$e#ie ,e ?on,5

a&(olut4 i #ere)#torie1, cererea de chemare n judecat va fi respins caprematur

0soluie generic de inadmisibilitate1.

6ijlocul procesual de invocare a prematuritatii cererii este exceptia de prematuritate,

care este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie, putand fi invocata de oricare dinte parti,

de procuror, daca participa sau de catre instanta din oficiu.

I.!.1.!. E"$e#tii ,e la $erintaa$tualit4tii ,re#tului

%xista insa anumite situatii, expres prevazute de lege, in care, desi dreptul subiectiv civil nu

este actual, cererea este admisibila.

A(t?el5 e"i(ta e"$e#ii de la cerina actualitii dreptului in urmatoarele situatii expres

prevzaute de dispozitiile art.##7 $.proc.civ.(

- cererea pentru predarea unui imobil, la mplinirea termenului de locaiune, poate fi fcut

chiar nainte de mplinirea acestui termen0alin.#1;

- se poate solicita, nainte de termen, executarea la termen a unei obligaii alimentare sau altei

prestaiuni periodice 0alin."1

- preedintele instanei poate ncuvina, n general, nainte de mplinirea termenului orice

cereri pentru executarea la termen a unei obligaii, dar numai cnd socotete c cererile sunt

ndreptite pentru ntmpinarea unei pagube nsemnate 0alin.)1.

#


7/175

3e mentionat este faptul ca hotararea obtinuta in conditiile art.##7 $.proc.civ nu va

putea fi pusa in executare decat la momentul la care dreptul subiectiv civil va deveni actual.

I.!.!.Intere(ul

I.!.!.1.Noiune

!nteresul reprezint folosul practic urmrit de cel care a pus n micare aciunea civil.

!nteresul poate fi(

material, de natur patrimonial 0de exemplu( atunci cnd se urmrete revendicarea

unui bun, recuperarea unei creane, repararea unui prejudiciu, obligarea prtului la

restituirea unui mprumut sau a unui bun etc.1

moral, de natur nepatrimonial 0de exemplu( n cazul punerii sub interdicie etc.1.

I.#.#.#.Condiiile interesului$

- (4 ?ie leiti)4 s nu vin n contradicie cu legea;

- (4 ?ie #er(onal i ,ire$t4 n folosul practic, s-l vizeze pe cel ce recurge la forma

procedural i nu pe altcineva; i n cazul n care acioneaz alte persoane sau organe n

locul titularului, folosul se resfnge asupra lor;

- (4 ?ie n4($ut i a$tual4 s existe la momentul la care se exercit aciunea, n sensul c,

dac cel care actioneaz s-ar abine, s-ar expune unui prejudiciu.

I.#.#.%.&anc iunea lipsei interesului $

8ipsa interesului sau a uneia dinte condiiile acestuia se invoc pe calea e"$e#iei, care dac

va fi admis, va conduce la respingerea aciunii ca lipsit de interes.

%xcepia lipsei de interes este o e"$e#ie(

- de fond 0vizeaz lipsuri referitoare la exerciiul dreptului la aciune1

- peremptorie9dirimant 0duce la respingerea sau stingerea procesului1

- absolut 0privete nclcarea unor norme cu caracter imperativ1.

espingerea aciunii pentru lipsa de interes nu poate fi invocat cu autoritatea de lucru

judecat ntr-o alt aciune promovat ntr-un moment n care interesul s-a nscut i

ndeplinete i celelalte cerine.

I.!.%.Ca#a$itatea #ro$e(uala

$


8/175

I.!.%.1.Noiune

Noiune eneral44 constituie aptitudinea unei persoane fizice sau juridice de a avea

drepturi i obligaii pe plan procesual 0capacitate procesual de olosin1, respectiv

aptitudinea de a-i valorifica singur drepturile procesuale i de a-i ndeplini obligaiile

procedurale, de a sta n judecat (capacitate procesual de exerciiu!.

I.!.%.!.Ca#a$itatea #ro$e(uala ,e ?olo(inta

'oiune: consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual.

5n privina persoanelor fizice, capacitatea procesual de olosin reprezint

aptitudinea general i abstract a acestora de a avea, n principiu, orice drepturi i obligaii de

natur procesual.

5n privina persoanelor juridice, capacitatea procesual de olosin reprezintaptitudinea general i abstract a acestora de a avea, potrivit principiului specialitii

capacitii de folosin, acele drepturi i obligaii necesare realizrii scopului declarat, n

condiiile legii, prin actul de nfiinare, autorizare sau constituire.

8ipsa capacitii procesuale de folosin este sancionat cu nulitatea asolut a actului

de procedur fcut cu nclcarea acestei condiii;

-6ijlocul procesual de invocare a lipsei acestei condiii de exerciiu a aciunii civile l constituie

excepia lipsei capacitii procesuale de olosin0excepie de fond, absolut i peremptorie).

-*oluia instanei n cazul n care va admite excepia ca fiind ntemeiat, va fi anularea cererii

ca fiind introdus de o persoan care nu are capacitatea procesual de folosinsau mpotriva

unei persoane fr capacitate procesual de folosin.

I.!.%.%.Ca#a$itatea #ro$e(uala ,e e"er$itiu

Noiune : consta in aptitudinea unei persoane care are folosinta drepturilor sale, de a le

valorifica in justitie singura, exercitandu-le personal si indeplinind tot astfel obligatiile

procesuale. +ltfel spus, prin capacitate de exercitiu se intelege capacitatea unei persoane de a

sta in judecata.

5n funcie de ntinderea capacitii civile de exerciiu, vom distinge(

lipsa capacitii procesuale de exerciiupentru( minori, pn la mplinirea vrstei de #

ani, i interziii judectoreti 0persoane n privina crora s-a pronunat o hotrre irevocabilde punere sub interdicie judectoreasc;

%


9/175

capacitate procesual de exerciiu restrnspentru minorii cu vrstele cuprinse ntre #

i #: ani ;

capacitate procesualdeplin de exerciiu

pentru( persoanele care au mplinit #: anisau, n mod excepional, dac legea prevede, chiar anterior mplinirii acestei vrste.

2otrivit art." $.proc.civ.( persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in

judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate in cipul aratat in legile sau

statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor!. 2rin urmare, articolul citat, face

referire la trei situatii(

A.Re#re;entarea4 intervine n cazul minorilor sub # ani i a persoanelor puse sub

interdicie judectoreasc "lipsa total a capacitii de exerciiu1. +ceste persoane nu stau

personal n judecat, ci prin reprezentanii lor legali. +rt. $. proc. civ. dispune c instana

poate numi un curator special care s reprezinte interesele celui lipsit de capacitate de

exerciiu pn la numirea reprezentantului legal, ori de cte ori exist urgen n soluionarea

pricinii sau exist contrarietate de interese ntre reprezentant i cel reprezentat.

B.A(i(tarea 4intervine n cazul minorilor de la # la #: ani "capacitate de exerciiu

restrns1. +cetia vor sta personal n proces, vor fi citai i vor fi asistai de ocrotitorul legal

0citat, la rndul su1, care vor semna alturi de minori actele de procedur i n cazul

persoanelor cu capacitate procesual de exerciiu restrns instana poate numi un curator

specialn condiiile art. $. proc. civ. *anciunea nerespectrii normelor privind autorizarea

este nulitatea relativ a actului de dispoziie astfel ncheiat

C.Autori;area 4 intervine n cazul actelor procesuale de dispoziie 0renunare la

judecat sau la dreptul pretins, achiesare, tranzacie etc.1. i presupune autorizarea special a

acestor acte, ncheiate de minori sau interzii i reprezentanii sau ocrotitorii legali ai acestora,

de ctre organul competent 0autoritatea tutelar 1.

Ca#a$itatea ,e e"er$itiu a #er(oanelor uri,i$e4 se dobandeste in temeiul legii de la data

infiintarii lor si sfarseste odata cu incetarea persoanelor juridice. %ste, de asemenea, limitata

de principiul specializarii, persoana juridica neputand sa exercite drepturi si sa-si asume

obligatii care exced scopului in vederea caruia a fost creata.

!


10/175

2ersoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile procesuale prin

intermediul organelor sale, in limita puterilor ce le-au fost conferite, aceste organe fiind

reprezentantii legali ai persoanei juridice.

San$tiunea lipsei capacitatii procesuale

%xceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta este o exceptie de fond, absolut si

peremptorie. %a poate fi ridicata de oricare din parti, de procuror sau de instanta din oficiu in

orice stare a pricinii.

$a urmare a admiterii exceptiei, cererea introdusa de o astfel de persoana sau

impotriva unei asemenea persoane va fi respinsa ca fiind introdus de o persoana fara

capacitate procesuala de exercitiu sau impotriva unei persoane fara capacitate de exercitiu.

+ctele de procedura facute de o persoana fizica sau juridica fara capacitate de

exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa sunt anulabile. $onform art.) $.proc.civ.(

lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a

pricinii.#ctele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale

sunt anulabile. $eprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma

toate sau numai o parte din aceste acte!. +sadar, nulitatea nu intervine in mod automat,

potrivit art.#


11/175

procesuala activa sau pasiva si altor categorii de organe sau persoane care nu figureaza ca

subiecte in raportul juridic litigios.

%xemple(

+. $alitate juridica procesuala activa(

- autoritatea tutelara;

- procurorul 4 conform art.= $.proc.civ.

- creditorii chirografari pe calea actiunii oblice 4 art.>? c.civ.

. $alitatea procesuala pasiva(

- raspunderea pentru altul 4 art.#777 $.civ.;

- raspunderea fidejusorului - art.#


12/175

sau donatarul dobndind calitatea procesual deinut n proces de cel care a cedat dreptul

su1, cesiunea de crean0cesionarul prelund poziia procesual deinut de cedent1

3in punct de vedere al intinderii, transmisiunea poate fi(

: universala;

- cu titlu universal;

- cu titlu particular.

!ndiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesuala preia procesul in

starea in care se gaseste in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindu-

i opozabile.

San$tiunea li#(ei $alitatii #ro$e(uale

8ipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie 0care este o excepie de fond,

absoluta si peremptorie1 de partea interesata, procuror sau instanta din oficiu, in orice stare a

procesului, iar in caz de admitere atrage respingerea actiunii ca fiind introdusa de o persoan

fara calitate procesual activ sau impotriva unei persoane fr calitate procesual pasiv.

3aca pentru a se stabili existenta sau inexistenta calitatii a fost nevoie sa se uneasca exceptia

cu fondul, iar instanta constata ca dreptul exista, dar actiunea a fost pornita de o persoana fara

calitate sau impotriva unei persoane fara calitate, nu o va respinge ca nefondata, ci ca urmare

a admiterii exceptiei lipsei de calitate. !n acest caz exista posibilitatea ca procesul sa fie

redeschis de o persoana care ar justifica legitimarea procesuala sau impotriva persoanei care

are calitate procesuala pasiva.

I.%.Cla(i?i$area a$tiunilor $i'ile

$lasificarea actiunilor civile, are in vedere intelesul restrans al notiunii de actiune, acela

de cerere de chemare in judecata.

I.%.1.Cla(i?i$area a$tiunilor in ?un$tie ,e ($o#ul )aterial ur)arit #rin intro,u$erea

$ererii ,e $@e)are n u,e$at49

!n functie de acest criteriu actiunile sunt impartite in(

-actiuni in realizarea dreptului,

-actiuni in constatarea existentei sau inexistentei unui drept si-actiuni in constituire de drepturi.

12


13/175

I.%.1.1.ACTIUNILE IN REALIAREA DREPTULUI0in condamnare, in adjudecare,

de executare1 4 acelea prin care reclamantul, pretinzndu-se titularul unui drept subiectiv

solicit instanei obligarea prtului la respectarea acelui drept, iar n cazul n care nu maiexist aceast posibilitate, la despgubiri pentru prejudiciul creat. +ceast categorie de aciuni

conduce ntotdeauna la hotrri susceptibile de executare silit.

$aracteristici(

estabilirea sau valorificarea interesului se pretinde a se face direct, iar daca acest lucru nu

mai este cu putinta, prin echivalent;

*olutionand o asemenea actiune, instanta il condamna pe parat sa dea, sa faca sau sa nu

faca ceva;

Aotararea instantei constituie titlu executoriu;

+ctiunea in realizare primeaza intotdeauna fata de o eventuala actiune in constatare

0art.### $pc1.

)xemple$

In practica *udiciara actiunile in reali+are sunt cele mai numeroase (de exemplu$

actiunea in revendicare, actiunea prin care se solicita predarea unei sume de ani,evacuarea dintrun imoil, indeplinirea unor oligatii contractuale, re+ilierea sau

re+olutiunea unui contract, anularea unui act etc.!.

I.%.1.!.ACTIUNILE IN CONSTATARE 0in recunoastere, in confirmare1 4. acele

cereri prin care reclamantul solicit aplicarea legii la anumite fapte pe care le invoc, n

scopul de a crea o situaie juridic nou ntre pri 0se vizeaz schimbarea sau desfiinarea

unui raport juridic existent i crearea unui nou raport juridic, ca efect al hotrrii ce se va

pronuna1.

+stfel art ### prevede ca(&partea care are interes poate sa faca cerere pentru constatarea

existentei sau neexistentei unui drept. ererea nu poate fi primita daca partea poate cere

realizarea dreptului!.

Cara$teri(ti$i9

3ispozitia de mai sus se aplica in cazul constatarii existentei sau inexistentei unui drept, nu

si a unei stari de fapt

13


14/175

)xemple de actiuni in constatare(

- constatarea calitatii de constructor de buna+credinta,

- actiunea unuia din soti in constatarea calitatii de bun propriu a unui bun

dobndit de ambii soti in timpul cstorie "pentru motive temeinice),

- constatarea existentei consimtmntului prtului la efectuarea unor anumite

imbunttiri de ctre reclamant la imobilul proprietatea prtului, etc.

'u trebuie confundat cererea in constatare existentei sau inexistentei unui drept cu

cererea privind constatarea unei anumite situatii de fapt. !n acest caz, cererea adresat

instantei prin care se solicit constatarea unei situatii de fapt va fi respins ca inadmisibil.

*unt astfel de cereri( aceea prin care se solicit instantei s constate ca un inscris s-a pierdut n

anumite imprejurri.

3in obiectivul limitat - constatarea existentei sau inexistentei dreptului 4 rezulta o

particularitate a hotararilor, si anume ca ele nu $on(tituie titluri e"e$utorii5 nu #ot ?i #u(e in

e"e$utare 7e(te 'or&a nu)ai ,e $a#atul ,e $erere #rin$i#al5 nu (i ,e $ele a$$e(orii8

)xemplu$daca debitorul anterior declansrii executrii silite solicit instanei s se constate

prescriptia dreptului creditorului de a solicita executarea sa silit, iar in subsidiar, obligarea

creditorului la plata cheltuielilor de judecat, captul principal de cerere privind constatarea

prescripiei dreptului creditorului de a cere si obtine executarea silita nu constituie titlu

executori, ins, captul accesoriu privind plata cheltuielilor de judecat, in caz de admitere,

constituie titlu executori, si pe cale de consecint poate fi pus n executare silit.

+ctiunea in constatare are un caracter subsidiar 4 aceasta cale nu este deschisa atata timp cat

partea poate cere realizarea dreptului. 8egiuitorul acorda preferinta realizarii dreptului pentru

a inlatura definitiv neintelegerile cu privire

la dreptul respectiv.

&pre exemplu, in situatia in care reclamantul solicit instenei s se constate ca suprafata de

=7 mp detinut de vecinul su este proprietatea sa, instana va respinge actiunea ca

inadmisibil, reclamantul avnd posibilitatea ca pentru valorificarea drepturilor sale sa

14


15/175

introduc o actiune n revendicare impotriva prtului i nu o actiune in constatare.

$lasificarea actiunilor in constatare(

&.aciuni n constatare pozitive se solicit constatarea existenei unui drept 0unui raport

juridic ntre reclamant i prt1;

(.aciuni n constatare negative constatarea inexistenei unui drept al prtului 0de exemplu,

s se constate inexistena unei anumite datoriia reclamantului fa de prt, creana acestuia

din urm fiind stins prin prescripie sau prin compensare etc.1

- declaratorii 4 se cere instantei sa se constate existenta sau inexistenta unui raport juridic,

pentru a se inlatura o situatie de incertitudine 0spre exemplu, partile supun instantei

interpretarea unei clauze contractuale in conformitate cu vointa lor- beneficiarul unui legat

cere instantei sa constate caracterul ilicit al conditiei puse de testator etc.)

-interogatorii 4 sunt acelea prin care reclamantul cheama in judecata o persoana care ar putea,

eventual sa-i conteste dreptul, obligand-o imediat sa opteze pentru una din conduitele

posibile, in situatia juridica data 0actiunea prin care mostenitorii legali cer paratului sa

exibe testamentul in baza caruia el se pretinde legatar universal- actiunea prin caremostenitorii de un rang subsecvent il obliga pe cel de un rang preferabil sa declare daca

accepta succesiunea sau renunta la ea- actiunea prin care partea dintr+un contract

susceptibil de nulitate relativa cere celeilalte sa opteze intre a confirma cauza de nulitate sau

a invoca nulitatea etc).

-provocatorii 4 acelea prin care titularul unui drept cheama in judecata pe cel care ii cauzeaza

o tulburare importanta in exercitarea dreptului sau 4 aceasta persoana este astfel determinata

sa-si valorifice dreptul pe care pretinde ca l-ar avea, sub sanctiunea de a nu-l mai putea invocadaca nu si-l demonstreaza.

I.%.1.%.ACTIUNILE IN CONSTITUIRE DE DREPTURI 0in transformare 1 - sunt acele

actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pe care le invoca,

pentru a deduce consecintele ce se impun, in vederea crearii unor situatii juridice noi.

)xemple de actiuni in constituire de drepturi$

-divortul,-adoptia

1"


16/175

-punerea sub interdictie,etc.

Con(e$inte9

-tind la schimbarea sau desfiintarea unor raporturi juridice vechi si la crearea unor raporturi

juridice noi intre parti;

-in principiu, hotararile pronuntate produc efecte numai pentru viitor, ex nunc 0sunt exceptii,

hotararile pronuntate in materie de desfiintare a casatoriei, stabilirea filiatiei fata de mama si

fata de tata, tagaduirea paternitatii, declararea judecatoreasca a mortii etc.1.

I.%.!.Du#4 $ara$terul #atri)onial (au ne#atri)onial al ,re#tului $e (e 'alori?i$4 $ererile

(e i)#art in9

I.%.!.1. $ereri ne#atri)oniale * acelea prin care se valorific drepturi subiective fr

coninut economic, legate indisolubil de persoana titularului lor.

)xemplu$sunt cereri nepatrimoniale

-cererea de divort;

-cererea in tgada paternittii sau stabilirea paternittii;

-adoptia

-cererea prin care se solicit anularea cstoriei, etc

I.%.!.!. $ereri #atri)oniale4 sunt acelea al cror continut este evaluabil in bani

$ererile patrimoniale, la rndul lor se subclasific in(

+.cereri personale

.cereri reale

$.cereri mixte

A. Cererile #er(onale * sunt acele actiuni prin care se valorifica un drept personal, de

creanta. +ceasta este categoria cea mai vasta a actiunilor civile intrucat drepturile de creanta

sunt practic nelimitate ca numar, ele putandu-se naste din orice conventie a partilor, din lege,

dintr-un fapt ilicit cauzator de prejudicii etc

+ctiunile personale, la rndul lor se subclasific in(

-actiuni personale mobiliare;

-actiuni personale imobiliare

A.1A$tiunile #er(onale )o&iliare * sunt acele actiuni in cadrul carora dreptul personal

valorificat are ca obiect un bun mobil

1#


17/175

xemple*

+plata unei sume de bani,

+ predarea unor bunuri fungibile, etc.

A.!.A$tiuni #er(onale i)o&iliare * cand dreptul personal valorificat are ca obiect un bun

imobil

%xemple(

-obligarea locatorului la predarea bunului imobil ctre locatar

B.Cererile reale * sunt cele prin care se urmareste valorificarea unui drept real sau dup caz,

aprarea posesiei unui bun.%xemple(

+actiunea in revendicare-

+actiunea confesorie sau negatorie-

+aciunea n grniuire

+actiunea prin care vnztorul solicit rezolutiunea contractului de vnzare+cumprare-

+petitia de ereditate

+actiunea de partaj, etc.

La rn,ul lor5 a$tiunile reale (e )#art n9

B.1.Cereri reale )o&iliare * atunci cand dreptul real valorificat prin actiune are ca obiect un

bun mobil

%xemplu(

+revendicarea bunului mobil de la posesorul de rea+credint

B.!.Cereri reale i)o&iliare * dreptul real valorificat are ca obiect un bun imobil.2e lng clasificarea mai sus expus, cererile reale se mai mpart n(

-cereri petitorii;

-cereri posesorii.

B.a.Cererea #etitorie * este aceea prin care se tinde la apararea unui drept real

B.&.Cererea #o(e(orie * are ca obiect apararea posesiei asupra unui bun imobil impotriva

oricaror tulburari de fapt sau de drept, ori, dupa caz, redobandirea posesiei, daca ea a fost

pierduta.

1$


18/175

C.Cererile )i"te * sunt acele actiuni prin care se valorifica in acelasi timp un drept real si un

drept de creanta, in cazul in care drepturile invocate au aceeasi cauza generatoare sau se afla

intr-un raport de conexitat.

!n acest caz, cum s-a remarcat deja in literatura de specialitate, ne aflam practic in

prezenta unui cumul obiectiv de actiuni( una personala si una reala. !n mod conventional au

fost incluse in aceasta notiune doua categorii de actiuni(

actiunile in executarea unui act juridic prin care s-a transferat ori a fost creat un drept real

imobiliar, dand nastere totodata unei obligatii personale 0se considera ca in aceasta situatie

reclamantul exercita doua drepturi, unul personal referitor la executarea obligatiei si altul

real avand ca obiect remiterea bunului).

actiunea in rezolutiune, in revocare, in resciziune, in reductiune si cea in anularea unui act

translativ sau creator de drepturi reale imobiliare, daca reclamantul solicita si repunerea

partilor in situatia anterioara, respectiv restituirea bunului

I.%.!.!.1.I)#ortana $la(i?i$4rii $ererilor #atri)oniale

+ceasta clasificare prezinta importanta n raport de trei aspecte, si anume(

:$alitatea #ro$e(ual45

: $o)#etenta teritorial4

: #re($ri#tia

!n ceea ce priveste $alitatea #ro$e(uala, in cazul actiunilor pesonale nu poate fi

chemat in judecata ca parat decat subiectul pasiv al raportului obligational, pe cand in cazul

actiunilor reale, poate fi chemat in judecata orice detinator al lucrului, deoarece reclamantul

urmareste dreptul asupra bunului sau chiar bunul in mainile oricui s-ar afla, titularul avand si

dreptul de urmarire.

+ctiunea reala confera si un drept de preferinta fata de ceilalti creditori ai paratului, in timp ce

actiunea personala nu exclude concursul celorlalti creditori privilegiati. +ctiunea reala

urmareste obtinerea bunului in natura, pe cand actiunea personala nu duce la acest rezultat

decat atunci cand este vorba de executarea unei obligatii de a da; in cazul obigatiei de a face

sau a nu face pentru neexecutarea obligatiei se pot obtine numai daune-interese.

!n ceea ce priveste $o)#etenta teritoriala, in cazul actiunilor personale se aplica in

principiu, regula de drept comun, fiind competenta instanta de la domiciliul paratului 0art.=1.

!n cazul actiunilor reale imobiliare, competenta este instanta pe raza careia se afla imobilul

0art.#)1.

1%


19/175

!n ceea ce priveste actiunile mixte, acestora le sunt aplicabile dispozitiile art #7 pct.#

$.proc.civ, potrivit crora !n afar de instana domiciliului prtului, mai sunt competente

urmtoarele instane* -. n cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluiunea sau

rezilierea unui contract, instana locului prevzut n contract pentru executarea, fie ciar n

parte, a obligaiunii/!

!n ceea ce priveste #re($ri#tia dreptului de a obtine condamnarea paratului, termenul

este diferit in functie de natura actiunii. +stfel, in cazul actiunilor personale termenul general

de prescriptie este de ) ani. *ub aspectul actiunilor reale, exista actiuni reale imprescriptibile

extinctiv 0de exemplu, actiunea in revendicare imobiliara sau actiunea avnd ca obiect iesirea

din indiviziune1, actiuni prescriptibile in )7 ani 04 art.#:>7 c. civ. - actiunea in revendicare

mobiliara introdusa impotriva posesorului de rea-credinta, a hotului sau a gasitorului1, # an in

cazul reglementat de art. >: c.civ.etc.

I.%.% Du#a $alea #ro$e,urala alea(a ,e #arte #entru a#ararea ,re#tului5

a$tiunile$ererile (e $la(i?i$4 n9

-principale,

-accesorii si

- incidentale.

A.Cererile #rin$i#ale( cele prin care se declaneaz procesul 0procedura judiciar1.

5ns, nu ntotdeauna actul de procedur prin care este sesizat instana constituie cererea

principal, n ntregul su, adesea fiind formulate cereri de chemare n judecat cu mai multe

capete de cerere, din care una e principal i altele sunt accesorii

%xemplu(

-cererea de chemare n judecat

B.Cererile a$$e(orii ( a cror rezolvare depinde de soluia din cererea principal5aflndu-se ntr-o relaie de subsidiaritatefa de aceasta. /rebuie, ns, precizat c o astfel de

cerere ar putea fi formulat ulteriori pe cale separat, ca o cerere de sine stttoare.

%xemple(

-repunerea prtilor n situatia anterioar incheierii contractului dac prin cererea principal s-a

solicitat anularea contractului;

-pstrarea numelui dobndit n timpul cstoriei de ctre cellalt sot n cadrul procesului de

divort, etc.

1!


20/175

C.Cererile in$i,entaleacelea care pot avea o existen independent 0precum cererea

principal1, dar care sunt formulate ntr-un proces deja iniiat.

%xemple(

-cererea reconventional prin intermediul creia prtul invoc drepturi proprii impotriva

reclamantului;

-cererea de interventie voluntar;

-cererea de chemare n garantie, etc

I.%.%.1.Intere(ul $la(i?i$4rii

$lasificarea prezinta interes sub mai multe aspecte(

*ub aspectul competentei - actiunile accesorii si incidentale sunt in sarcina instantei care

judeca cererea principala 0art.#?1;

+numite actiuni se pot formula numai pe cale principala 0de exemplu, actiunea in tagada

paternitatii1 sau numai pe cale accesorie 0de exemplu, cererea de incuviintare a pastrarii

numelui din casatorie dupa divort1, alte actiuni se pot formula atat pe cale principala, cat si pe

cale accesorie sau incidentala 0incredintarea copiilor minori1.

%xista actiuni accesorii sau incidentale care trebuie solutionate din oficiu de instanta

investita cu solutionarea cererii principale 0incredintarea copiilor minori intr-un proces de

divort, pensia de intretinere, numele pe care sotii urmeaz s-l poarte dup desfacerea

cstoriei1;

2ersoana care formuleaza o actiune incidentala dobandeste calitatea de parte, astfel inct

hotararea care se va pronunta ii va fi opozabila;

Aotararea care se refera la actiuni accesorii sau incidentale este supusa acelorasi cai de atac

si termene prevazute pentru actiunea principala, chiar daca in situatia in care ar fi exercitate

separat ar fi supuse altor cai de atac sau altor termene.

Re;u)at

A$iunea $i'il4 este definit n literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor

procesuale prin care, n cadrul procesului civil, se urmrete protecia drepturilor subiective

civile sau a situaiilor juridice ocrotite de lege.

*unt conditii de exercitare ale actiunii civile( afirmarea unui drept sau a unei situatii juridice

ocrotite de lege, interesul, capacitatea procesual, calitatea procesual.

2


21/175

Bi&liora?ie

-a&riela R4,u$an5Drept procesual civil romn i comunitar european5 n a#ariie9

e,iia a %:a 5 !011 -a&riela R4,u$an5Dreptul executarii silite. Titlul executoriu european5 e,iia a !:

a re'i;uit4 i a,4uit4


examene

V.


22/175

c.poate fi invocat de oricare dintre prti, de procuror sau de instant din oficiu

!.A(i(tarea inter'ine9

a.n cazul minorilor intre #-#: ani;

b.in cazul minorilor sub # ani;

c.n cazul minorilor intre #


23/175

TE


24/175

+.'oiune

.'atur juridic

$.$onditii

3./ermen de depunere

%.2rocedura de judecat

D.*olutii

II.%.!.!.Inter'enia ?ortat4

II.%.!.!.1.Cererea ,e $@e)are in u,e$ata a altor #er(oane

+.'oiune

. $onditii

$. /ermen de depunere

3.%fecte

II.%.!.!.!. Cererea ,e $@e)are in arantie

+.'oiune

.$onditii

$./ermen de depunere

3.2rocedura de judecat

II.%.!.!.%.Aratarea titularului ,re#tului

+.'otiune

.$onditii

$./ermen de depunere

3.!poteze

II.+.Re#re;entarea #artilor in #ro$e(ul $i'il

+.'otiune

II.+.1.Re#re;entarea #rin )an,atar nea'o$at

+.$onditii(

II.+.!.Re#re;entarea #rin a'o$at

II.2. Parti$i#area #ro$urorului in #ro$e(ul $i'il

!!.=.#.Dormele de participare

II.J.ntre&4ri (i e"er$itii

II.J.1.R4(#un,eti (u$$int ur)4toarelor #ro&le)e

II.J.!. Re;ol'ati ur)atoarele te(te ril4II.J.%.Re;ol'ati ur)4toarea (#et4

24


25/175

O&ie$ti'e9

:inteleerea ,i(ti$tiei ,intre #arti$i#antii la #ro$e(ul $i'il (i #4rile #ro$e(ului $i'il

:in(u(irea (i inteleerea ?or)elor ,e inter'entie ale tertilor in #ro$e(ul $i'il 7inter'entia

'ountar4 (i inter'entia ?ortat485 #re$u) (i a ele)entor $e le a(ea)4n4 (i a $elor $are le

,eo(e&e($

PARTICIPAN H II LA PROCESUL CIVIL

II.1.Notiune

*olutionarea litigiilor civile implica, cu necesitate, participarea la activitateajudiciara a unor autoritati statale si a unor persoane fizice. +utoritatile si persoanele care

participa la activitatea de judecata se numesc participanti n procesul civil.

!n activitatea judiciara un rol central il ocupa instanta de judecata, n fata acesteia

derulndu-se faza judectii procesului civil. 5ns, solutionarea cauzei nu poate fi conceputa

fara participarea partilor intre care s-a ivit litigiul i anume reclamantul, care demareaz

procesul-civil prin introducerea cererii de chemare n judecat si paratul. !n cadrul si in cursul

procesului civil pot interveni si alte persoane din proprie initiativ 0in cazul interventieivoluntare principale si n cazul interventiei voluntare accesorii1 sau din initiativa uneia din

partile initiale 0prin intermediul cererii de chemare n judecat a altor personae, cererii de

chemare n garanie sau a cererii de artare a titularului dreptului formulat de ctre prt1.

!n procesul civil pot participa si alte persoane, cum ar fi( martorii, expertii,

interpretii etc. +cestia sunt insa participanti procesuali auxiliari; rolul lor este subsidiar si

vizeaza doar lamurirea unor imprejurari de fapt ale cauzei.

E pozitie aparte in procesul civil revine 6inisterului 2ublic, reprezentat prinprocurori, care particip la solutionarea litigiilor in cazurile prevzute de art.= $.proc.civ.,

precum si n celelalte situatii n care legea prevede expres participarea acestora.

II.! INSTANTA

II.!.1.Intele(urile notiunii 9

- n sensul cel mai larg, prin instan se nelege organul mputernicit de lege s soluioneze un

conflict ntre pri;

- ntr+un sens mai restrns, prin notiunea de instan se inelege(

2"


26/175

- numai instana de judecat;

- un anumit grad de jurisdicie;

- completul de judecat.

II.!.!.Co)#unerea in(tanei

'oiune

2rin Fcompunerea instanei& se nelege alctuirea instanei cu numrul de judectori

prevzut de lege.

5n condiiile 8egii de organizare judectoreasc nr. )79"77, cauzele date n competena

de prim instan a judectoriei, tribunalului i curii de apel se judeca n complet format

dintr-un judecator, cu excepia cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale, care

se judeca in prima instanta in complet format din doi judecatori si doi asisteni judicari.

8a judecata apelurilor i a recursurilor se aplic sistemul colegialitii. +stfel, apelurile

se judec n complet format din doi judectori, iar recursurile in complet format din )

judectori.

II.!.%.Con(tituirea in(tanei

'oiune

onstituirea instanei!desemneaz alctuirea completului de judecat cu toate persoanele i

organele prevzute de lege. %ste vorba de participarea alturi de judectori a grefierului,

magistratului-asistent de la !nalta $urte de $asaie i @ustiie, a procurorului, precum i a

asistenilor judiciari

II.!.+.In$i,ente #ro$e,urale #ri'in, $o)#unerea i $on(tituirea in(tan ei

II.!.+.1.In$o)#a&ilitatea!ncompatibilitatea desemneaz situaia n care un judector este mpiedicat s ia parte

la soluionarea unei pricini, in cazurile prevzute de lege.A.Ca;urile ,e in$o)#ati&ilitate

!ncompatibilitatea este reglementat n art. " $.proc.civ.fiind reglementate trei

cazuri de incompatibilitate(

a. 5udectorul care a pronunat o /otrre ntro pricin nu poate lua parte la *udecarea

aceleiai pricini n apel sau recurs. 0presupune situaia n care un judector, dup ce a

2#


27/175

pronunat o hotrre n prim instan sau n apel, este avansat la o instan superioar, la

care vine spre soluionare apelul, sau dup caz recursul declarat mpotriva hotrrii

respective; este firesc ca judectorul s nu-i controleze propria hotrre, fiind puin

probabil ca judectorul s fie dispus s revin asupra soluiei pe care a dat-o1.

&. 5udectorul care a pronunat o /otrre nu poate lua parte la *udecarea aceleiai

pricini n ca+ul n care sa dispus casarea cu trimitere spre re*udecare .0se presupune c

judectorul care i-a exprimat o dat prerea asupra unei cauze, numai cu greu i-o va

schimba i c de aceea nu este indicat s mai ia parte la judecarea ei1.

c. 5udectorul care a ost martor,expert sau aritru ntro pricin nu poate *udeca acel

proces.

/oate aceste ) cazuri sunt de strict interpretare i ca atare, nu pot fi extinse prin analogie.

'erespectarea dispoziiilor legale referitoare la incompatibilitate atrage nulitatea absolut a

hotrrii, aceasta fiind reglementat de norme de ordine public.

B.Pro$e,ura ,e (oluionare a in$o)#ati&ilit4ii

3ac judecata este n curs de desfurare, mijlocul procesual de invocare a

incompatibilitii este excepia de incompatibilitate, care este o excepie de procedur,

absolut i dilatorie. %a poate fi invocat de orice parte interesat, de procuror sau de instan

din oficiu, n orice faz a judecaii.

%xcepia se judec de instana sesizat cu pricina respectiv, n a crei compunere va intra

i judectorul aflat ntr-un caz de incompatibiliate.

3ac excepia de incompatibilitate este respins, se va pronuna o ncheiere interlocutorie,

care nu va putea fi atacat cu apel sau, dupa caz, cu recurs dect odat cu fondul.

+dmiterea excepie are drept consecin nlocuirea judectorului incompatibil cu un alt

judeczor de la aceeai instan judectoreasc. 5n ipoteza n care nu s-ar mai putea constitui

n mod valabil completul de judecata, la propunerea preedintelui respectivei instane din

circumscripia acelei curi de apel, presedintele curtii de apel poate delega judecatori de la alte

instane din circumscripia menionat, cu acordul scris al acestora.

II.!.+.!.A&tinerea (i re$u;area.

A.Noiune

A&inere* situaia n care un judector, cunoscnd c se afl ntr+unul din cazurile

prevzute de lege, se abine de la judecata unei anumite pricini.

2$


28/175

Ebligaiei judectorului de a se abine i corespunde dreptul prii care are motive s

se ndoiasc de imparialitatea judectorului de a-l recuza pe acesta.

Re$u;are9 situaia n care una dintre pri cere, n cazurile strict determinate de

lege, nlturarea unuia sau mai multor judectori de la judecarea unei anumite pricini.

#semnri*

#1 cazurile de abinere i cele de recuzare sunt identice;

"1 procedura de soluionare a celor dou incidente procedurale este comun.

%eosebiri*

#1 n timp ce recuzarea este propus de pri, abinerea provine chiar de la cel aflat nvreunul din cazurile prevzute de lege;

"1 caracterul normelor care reglementeaz cele dou instituii este de natur diferit(

abinerea este reglementat de norme imperative, n timp ce recuzarea este reglementat de

norme de ordine privat 0partea interesat avnd facultatea de a-l recuza pe judector sau de a

accepta s fie judecat de ctre acesta, exprimndu-i astfel ncrederea n imparialitatea sa1

B.Ca;uri (

@udecatorul poate fi recuzat(

#. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii

sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;

". cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea

grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora

sotului uneia din aceste persoane;

). cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea

grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;

. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu

aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;

=. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de = ani

inaintea recuzarii;


29/175

:. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;

>. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv

si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

C.Reuli

K'u se pot recuza judecatorii, rude sau afini ai acelora care stau in judecata ca tutore, curator

sau director al unei institutii publice sau societati comerciale, cand acestia nu au interes

personal in judecarea pricinii.

K'u se pot recuza toti judecatorii unei instante sau ai unei sectii a acesteia.

K$ererile de recuzare a instantelor ierarhic superioare formulate la instanta care solutioneaza

litigiul sunt inadmisibile.

K2entru aceleasi motive de recuzare nu se poate formula o noua cerere impotriva aceluiasi

judecator.

K2ropunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si

inainte de inceperea oricarei dezbateri.

K$and motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna

recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.

K@udecatorul impotriva caruia e propusa recuzarea poate declara ca se abtine.

Kecuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa

intre cel recuzat.

K !n cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, cererea de

recuzare se judeca de instanta ierarhic superioara.

K!nstanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand

pe judecatorul recuzat.

K'u se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.

K!n cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura.

K 3aca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii.

!ncheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de

judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.

!ncheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a

incuviintat recuzarea, nu este supusa niciunei cai de atac.

!ncheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o data cu fondul.

3ispozitiile care reglementeaz abtinerea si recuzarea, in afara de art. " si "? pct. ?, se

aplica si procurorilor, magistratilor asistenti si grefierilor.

2!


30/175

II.%.1.P RHILE

A.Dre#turile (i o&liatiile #ro$e(uale ale #artilor. A&u;ul ,e ,re#t #ro$e(ual

Dre#turi (i o&liatii #ro$e(uale

2entru a garanta exercitiul liber al actiunii civile, legea procesuala acorda partilor o serie de

drepturi procesuale dintre care mentionam(

3reptul partilor de a adresa cereri instantei;

3reptul de a participa la judecarea pricinii, deci dreptul la citare;

3reptul la aparare;

3reptul de a recuza pe judecatori, grefieri, procurori etc.; 3reptul de a face acte de dispozitie;

3reptul de a exercita caile de atac;

3reptul de a pretinde restituirea cheltuielilor de judecata in cazul castigarii procesului etc.

8egea prevede insa si o serie de indatoriri procesuale pentru parti dintre care mentionam cu

titlu de exemplu(

- indeplinirea actelor de procedura in conditiile, ordinea si termenele prevazute de lege sub

sanctiunea nulitatii, perimarii, decaderii etc.

- exercitarea cu buna-credinta a drepturilor procesuale, potrivit scopului in vederea caruia au

fost recunoscute de lege 0art.?") alin.# $.proc.civ.1.

B.A&u;ul ,e ,re#t #ro$e(ual

$el care nu respecta prevederile art. ?") $.proc.civ. savarseste abuz de drept procesual.

Dormele acestuia de manifestare presupun existenta a doua elemente(

- elementul subiectiv - exercitarea cu rea-credinta a dreptului procesual;- elementul obiectiv 4 deturnarea dreptului procedural de la scopul socio-economic pentru

care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legala.

Cerine0pentru a caracteriza un act de procedur ca abuziv1(

- autorul actului s fie titularul dreptului procedural n cauz i s fie capabil s l exercite;

- dreptul procedural s fie utilizat n limitele sale externe, fixate de lege, s respecte

dispoziiile legale referitoare la condiiile n care se exercit dreptul procedural, la forma

actului i la termenul n care trebuie efectuat acesta;

3


31/175

- dreptul procedural s fie dirijat spre realizarea unui alt scop dect acela pentru care a fost

acordat de lege;

- dreptul procedural s fie exercitat cu rea-credin.

)xemple$

+ introducerea cu rea+credinta a unei cereri vadit netemeinice, cu scopul de a+l sicana, de a+l

discredita pe parat sau rezistenta cu rea+credinta a paratului in fata unei cereri a carei

temeinicie este evidenta -

+ introducerea unei cereri fara punerea in intirziere a paratului daca acesta recunoaste la

primul termen pretentiile reclamantului-

+ introducerea cu rea+credinta a unei cereri de recuzare, de stramutare, de acordare a

asistentei juridice gratuite, de verificare de scripte etc.

+invocarea de ctre prt a exceptiei de neconstitutionalitate privind un text dintr+o lege sau

ordonant doar in scopul obtinerii suspendrii cauzei, si, pe cale de consecint, a

tergiversrii judecrii litigiului

+precierea exercitarii abuzive a drepturilor procedurale revine judecatorului,

respingerea unei cereri de chemare in judecata sau a unei cai de atac, a unei cereri de recuzaresau de stramutare neconducand automat la concluzia ca partea a exercitat abuziv dreptul

procedural.

%xercitarea cu rea-credinta a unor drepturi procesuale, atrage o serie de sanctiuni

specifice( amenzi judiciare catre stat 0art.#7:G $.proc.civ.1 si, eventual, despagubiri la cerere

pentru prejudiciul cauzat 0art.#7:), $.proc.civ.1.

C.Co#arti$i#area #ro$e(uala

'otiune

8egislatia noastra procesuala permite ca mai multe persoane sa fie reclamante sau parate in

cadrul unui proces civil. +ceasta situatie in care procesul civil se desfasoara intre mai multi

reclamanti si parati poarta denumirea de coparticipare sau litisconsortiu procesual.

*ediul materiei( art. ?- : $.proc.civ.

31


32/175

2otrivit art.?( mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul

pricinii este un drept sau o obligatiune comuna ori daca drepturile sau obligatiile lor au

aceeasi cauza!.

6elurile coparticiparii procesuale

3upa pozitia partilor coparticiparea procesuala poate fi(

- activa( cand mai multi reclamanti actioneaza in judecata, prin aceeati cerere un singur parat;

- pasiva( cand un reclamant isi indreapta pretentiile prin aceeasi cerere impotriva mai multor

parati;

- mixta( daca mai multi reclamanti actioneaza in judecata prin aceeasi cerere mai multi parati.

!n functie de rolul vointei partilor in formarea sa, coparticiparea poate fi(

- facultativa

- necesara

3in redactarea art.? $.proc.civ. ar rezulta ca intotdeauna coparticiparea procesuala este

facultativa, dar coroborand aceste dispozitii si cu alte texte din legislatia civila trebuie sa

tragem concluzia ca exista si cazuri de coparticipare necesara, obligatorie.

)ectele coparticiparii

)ectelecoparticiprii procesuale*

- raporturile dintre coparticipanii procesuali sunt guvernate de principiul independenei

procesuale; conform art. : alin. 0#1 $. proc. civ. actele de procedur, aprrile i concluziile

unuia dintre coparticipani nu pot folosi, dar nici vtma celorlali. E"$e#ie( cnd 4 prin na-

tura raportului juridic sau n temeiul unei dispoziii legale 4 efectele hotrrii se ntind asupra

tuturor reclamanilor sau prilor, actele de procedur ndeplinite numai de unii dintre ei sau

termenele procedurale ncuviinate unora dintre ei pentru ndeplinirea actelor de procedur

vor profita i celorlali-

- dac actele de procedur ale unora dintre coparticipani sunt potrivnice actelor fcute de

ceilali coparticipani, atunci se va ine cont de actele cele mai favorabile.

4lte eecteale coparticiprii procesuale(

- atunci cnd coparticipanii au aceleai interese, ei pot avea un singur mandatar, caz n

care se va comunica o singur copie de pe cererea de chemare n judecat Hart. ##) alin. 0"1 $.

proc. civ. I sau de pe ntmpinare Hart. ##< alin. 0"1 $. proc. civ.I, dup cum coparticipanii

sunt pri sau reclamani;

32


33/175

- dac unii dintre coparticipani nu s-au prezentat naintea instanei ori nu au ndeplinit un

act de procedur n termen, ei vor fi totui citai n continuare Hart. : alin. 0"1 teza final $.

proc. civ.I;

- actele de procedur fcute n interes comun sau mpotriva coparticipanilor cu acelai

interes sunt supuse unei singure taxe de timbru;

- coparticipanii vor suporta cheltuielile de judecat, dac este cazul, n funcie de interesul

fiecruia sau de natura raportului juridic dintre ei, fie n mod egal, fie proporional, fie solidar

0art. "?? $. proc. civ.1.

II.%.!.PARTICIPAREA TERHILOR LA UDECAT

Noiunea ,e teri are o dubl conotaie9

- se refer la persoane complet strine de proces 0penitus extranei1;

- desemneaz i persoanele introduse ntr-un procespendente,devenind i ele pri; ns,

pentru a nu fi confundate cu prile iniiale 0reclamant i prt1 sunt denumite fie

intervenieni, fie teri intervenieni.

2entru ca hotrrea civil s i produc efecte i fa de alte persoane este necesar

introducerea acestora n proces.

'ecesitatea atragerii unui ter la judecat poate s decurg din folosul practic pe care l-

ar putea realiza una din prile iniiale 0reclamantul sau prtul1, care urmrete s i se

recunoasc ori s i se stabileasc anumite drepturi i fa de terul respectiv.

!nteresul de a fi introdus ntr-un proces n curs de desfurare poate s aparin i

terului, fie pentru a-i valorifica un drept al su, fie pentru a apra pe una din prile n litigiu,

cu care se gsete n raporturi speciale i care fac ca hotrrea ce se va pronuna s fie folosit

de parte pentru a formula pretenii mpotriva terului, innd cont i de faptul c, uneori,

interesele legitime ale unei persoane pot fi afectate direct sau indirect de pronunarea unei

hotrri la care nu a fost parte.

$odul de procedur civila reglementeaz urmtoarele forme de participare a terilor la

judecat(

#.Inter'enia 'oluntar40art.>-art.=


34/175

- artarea titularului dreptului0art.


35/175

5ntrucat nu se prevede pn la ce moment poate fi formulat cererea de intervenie n

interes propriu n apel, nseamn c se vor aplica dispoziiile de la judecata n prim instan,

astfel nct i la etapa apelului cererea poate fi depus pn la nchiderea dezbaterilor.

D.8rocedura de *udecat

Diind o cerere incidental, cererea de intervenie n interes propriu este de competena

instanei care judec cererea principal.

!nstana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o

ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va

respinge ca inadmisibil. 5ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul.

$ererea de intervenie voluntar principal se judec odat cu cererea principal, ns,

dac ar duce la ntrzierea soluionrii acesteia, art == $.proc.civ. permite instanei s dispun

disjungerea. 6sura disjungerii se ia printr-o ncheiere care, avnd caracterul unui act pentru

mai buna administrare a justiiei, nu este supus niciunei ci de atac.

$el care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei;

actele de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. +stfel, terul nu va

putea solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului

admiterii n principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de

procedur relative ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei.

).)ecteleadmiterii n principiu a cererii de intervenie(

- nvestirea instanei cu judecarea cererii de intervenie;

- prorogarea legal de competen, cnd este cazul 0art. #? $. proc. civ.1;

- terul devine parte n proces, cu toate drepturile i obligaiile procesuale decurgnd din

acest fapt; va avea o poziie independent fa de prile iniiale;

- dreptul subiectiv dedus judecii de ter devine litigios;

- ntreruperea prescripiei extinctive;

- prile iniiale sunt puse n ntrziere fa de terul intervenient;

- instana dispune comunicarea cererii de intervenie ctre prile iniiale i stabilete un

termen n care poate fi depus ntmpinarea;

- terul va lua procedura n starea n care aceasta se gsete la momentul ncuviinrii n

principiu, iar, pe viitor, toate actele de procedur se vor ndeplini i fa de el;

- hotrrea ce se va pronuna n cauz va avea putere de lucru judecat i fa deintervenientul principal;

3"


36/175

- intervenientul principal poate exercita cile de atac, indiferent dac prile iniiale au

atacat sau nu hotrrea.

II.%.!.1.!.Inter'enia 'oluntar4 a$$e(orie

A.'oiune

eprezint intervenie voluntar accesorie cererea prin acre un ter ce justific un interes

solicit introducerea sa ntr-un litigiu n curs de desfurare, pentru a apra drepturile uneia

din prile iniiale.

7.'atur *uridic

!ntervenia voluntar accesorie este o simpl aprare fcut n favoarea prii pentru care a

intervenit n proces.

C.Condiii

2rimind cererea de intervenie, instana va asculta prile i pe cel ce intervine i va verifica

o serie de aspecte pentru a se putea pronuna asupraa,)i(i&ilit4ii n #rin$i#iu a a$e(teia.

+stfel, instana va trebui s verifice(

- dac intervenientul justific un interes propriu;

- existena unei legturi ntre cererea principal i cererea de intervenie, care s justifice

rezolvarea mpreun a celor dou cereri;

- dac este admisibil intervenia voluntar principal n litigiulpendente, avnd n vedere

natura acestuia.

D.Termen de depunere

2otrivit art.=# $.proc.civ., cererea de intervenie voluntar accesorie se poate face

chiar naintea instanei de recurs. + fortiori, ea poate fi formulat i n faa instanei de apel.

*oluia legislativ conform creia intervenia accesorie poate fi fcut nu numai naintea

primei instane, ci n orice faz a judecii, chiar direct n cile de atac, este justificat de

natura juridic a acestei forme de intervenie voluntar, de faptul c terul nu supune judecii

o pretenei proprie, astfel nct, prin ipotez, nu se rpete prilor vreun grad de jurisdicie.

).8rocedura de *udecat

Soluionareacererii de intervenie voluntar principal(

3#


37/175

- se judec ntotdeauna mpreun cu cererea principal 0fiind o simpl aprare1; deci, nu

poate fi disjuns niciodat de cererea principal;

- instana pronun o unic hotrre, opozabil tuturor prilor, inclusiv intervenientului;

- soluia ce se va da cererii de intervenie accesorie depinde de soluia dat n privina

cererii principale, dup cum s-a intervenit n favoarea reclamantului sau a prtului.

JDiind o cerere incidental, cererea de intervenie accesorie este de competena instanei care

judec cererea principal.

J!nstana se pronune asupra admisibilitii n principiu a cererii de intervenie printr-o

ncheiere interlocutorie prin care, dup caz, va ncuviina n principiu cererea sau o va

respinge ca inadmisibil. 5ncheierea poate fi atacat numai odat cu fondul.

J$el care intervine va lua procedura n care se afl n momentul admiterii interveniei; actele

de procedur urmtoare se vor ndeplini i fa de cel care intervine. +stfel, terul nu va putea

solicita refacerea unor acte de procedur ndeplinite anterior anterior momentului admiterii n

principiu a cererii sale, readministrarea unor probe ori s invoce excepii de procedur relative

ce trebuieau invocate anterior admiterii interveniei.

J/erul are o poziie procesual subordonat prii pe care o apr i astfel nu poate face

dect acele acte de procedur care profit prii respective.

J$ererea de intervenie voluntar accesorie fiind o simpl aprare n favoarea uneia dintre

prile ntre care s-a stabilit raportul juridic procesual iniial, se judec ntotdeauna mpreun

cu cererea introductiv de instan.

6.&oluii cu privire la cererea de intervenie voluntar accesorie

cnd intervenia voluntar accesorie este n favoarea prtului, distingem(

- cnd cererea principal se respinge, prtul nu a pierdut procesul, astfel c se va admite

cererea de intervenie accesorie 0aprarea terului fiind considerat util1;

- cnd cererea principal se admite, prtul a pierdut procesul, astfel c se va respinge

cererea de intervenie accesorie 0aprarea terului nefiind considerat util1;

cnd intervenia voluntar accesorie este n favoarea reclamantului, distingem(

- cnd cererea principal se respinge, reclamantul a pierdut procesul, astfel c se va

respinge i cererea de intervenie accesorie 0aprarea terului nefiind considerat util1;

- cnd cererea principal se admite, reclamantul a ctigat procesul, astfel c se va admite

i cererea de intervenie accesorie 0aprarea terului fiind considerat util1.

3$


38/175

*tingerea judecii n privina cererii principale atrage automat i stingerea judecii cu

privire la cererea de intervenie voluntar accesorie.

2otrivit art. 2J C. #ro$. $i'.apelul sau recursul declarat de intervenientul accesoriu se

socotete neavenitdac partea n favoarea creia a intervenit nu a fcut ea nsi apel sau

recurs.

II.%.!.!.INTERVENHIA FORHAT

!nterventia tertilor la judecarea pricinii poate avea loc att din proprie initiativ 0ca n

cazul interveniei principale si accesorie1, ct i in mod fortat, prin introducerea acestora in

proces de ctre una din prtile initiale 0cererea de chemare n judecat a altor persoane,

cererea de chemare n garantie, cererea de artare a titularului dreptului1.

II.%.!.!.1.Cererea ,e $@e)are in u,e$ata a altor #er(oane

4.'oiune

%ste o actiune introdusa de una din parti, in scopul preintampinarii unui litigiu viitor,

impotriva tertilor care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul.$ererea de chemare

n judecat a altor persoane poate fi formulat att de reclamant, ct i de prt.

7.Conditiilechemarii in judecata a altor persoane

- sa existe posibilitatea ca tertul vizat sa pretinda acelasi drept ca si reclamantul.

C.Termen de depunere

3ifer dup calitatea prii ce a fcut cererea de intervenie forat(

- dac e fcut de ctre prt 4 se depune o dat cu ntmpinarea sau, cnd ntmpinarea nu

este obligatorie, cel mai trziu la prima zi de nfiare;

- cnd e fcut de ctre reclamant 4 se depune cel mai trziu pn la nchiderea

dezbaterilor naintea primei instane.

1rin excepie5 nere(#e$tarea ter)enului 0legal peremptoriu1 de depunere a cererii de

chemare n judecat a altor persoane e nu atrage sanciunea decderii, art. 1%2 C. #ro$. $i'.

stabilind o sanciune specific, anumeu,e$area (e#arat4a cererii ntemeiate pe art. =? $.

proc. civ., exceptnd cazul cnd prile consimt ca aceasta s se judece mpreun cu cerereaprincipal.

3%


39/175

D.)ectele cererii de c/emare n *udecat a altor persoane

E?e$te9

- nvestirea instanei cu judecarea cererii de intervenie;

- prorogarea legal de competen, cnd este cazul 0art. #? $. proc. civ.1;

- terul devine parte n proces, cu toate drepturile i obligaiile procesuale decurgnd din

acest fapt; va avea o poziie independent fa de prile iniiale;

- dreptul subiectiv dedus judecii de ter devine litigios;

- ntreruperea prescripiei extinctive;

- prile iniiale sunt puse n ntrziere fa de terul intervenient;

- instana dispune comunicarea cererii de intervenie ctre prile iniiale i stabilete un

termen n care poate fi depus ntmpinarea;

- terul va lua procedura n starea n care aceasta se gsete la momentul introducerii sale n

proces, iar, pe viitor, toate actele de procedur se vor ndeplini i fa de el;

- hotrrea ce se va pronuna n cauz va avea putere de lucru judecat i fa de terul

chemat n judecat;

- terul chemat n judecat poate exercita cile de atac, indiferent dac prile iniiale au

atacat sau nu hotrrea.

II.%.!.!.!. Cererea ,e $@e)are in arantie

4.'o iune + mijlocul procesual prin care una din prile iniiale solicit introducerea n proces

a unei tere persoane mpotriva creia ar putea s se ndrepte cu o cerere n garanie sau n

despgubire, dac ar cdea n pretenii n litigiul pendente

7.Conditiilechemarii in garantie(

- s existe un proces civilpendente, n prim instan;

- s existe o legtur suficient ntre cererea principal i cererea de chemare n garanie

0Fde dependen i de subordonare ntre cele dou cereri, aa nct soluia ce se va da cu

privire la cererea principal s poat influena soluia ce se va pronuna asupra cererii de

chemare n garanie&0"1.

2&'V.M. Ciobanu, G. Boroi, op. cit., p. %3.

3!


40/175


$ererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea, cand intampinarea nu

este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

$ererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la

inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.

!nstanta va dispune ca cererea sa fie comunicata celui chemat in garantie si, daca

intampinarea este obligatorie, va fixa termenul in care aceasta urmeaza sa fie depusa de cel

chemat in garantie.

San$iunea ne,e#uneriicererii de chemare n garanien ter)en * potrivit art. #)=

$. proc. civ., cererea de chemare n garanie tardiv formulat 0de ctre prt1 se va judeca

separat de cererea principal afar de cazul n care reclamantul i prtul consimt ca aceste

cereri s se judece mpreun.

D.8rocedura de *udecat

E?e$te9

- terul chemat n garanie devine parte n proces, dobndind toate drepturile i obligaiile

procesuale prevzute de lege pentru prile principale;

- hotrrea ce urmeaz a se pronuna va fi opozabil i chematului n garanie, dup cum i

el se va putea prevala de hotrrea respectiv;

- chematul n garanie se bucur de independen procesual, de unde rezult c acesta fie

poate sprijini partea care l-a chemat n garanie, fie se poate apra i mpotriva acesteia.

Soluionareacererii de chemare n garanie(

- se judec simultan cu cererea principal;

- dac judecarea cererii principale ar fi ntrziat prin soluionarea cererii de chemare n

garanie, instana poate s dispun disjungerea, iar n anumite cazuri judecarea cererii de

chemare n garanie poate fi suspendat pn la rezolvarea cererii principale, n temeiul art.

" alin. 0#1 pct. # $. proc. civ.

Soluii #o(i&ile9

cnd de cemare n garanie este formulat de prt, distingem(

4


41/175

- cnd cererea principal se respinge, prtul nu a pierdut procesul, astfel c cererea de

chemare n garanie formulat de acesta se va respinge ca lipsit de obiectsau de interes;

- cnd cererea principal se admite, prtul a pierdut procesul, astfel c se va admite i

cererea de chemare n garanie formulat de acesta, dac este ntemeiat; ns, terul chemat n

garanie nu poate fi obligat direct fa de reclamant 0ntre ei neexistnd nici un raport juridic

procesual, iar eventuala insolvabilitate a terului chemat n garanie nu trebuie s fie suportat

de ctre reclamant, ci de ctre prt1;

cnd de cemare n garanie este formulat de reclamant, distingem(

- cnd cererea principal se respinge, reclamantul a pierdut procesul, cererea de chemare n

garanie formulat de acesta, dac este ntemeiat, se va admite, avnd astfel dreptul s se

ndrepte mpotriva celui pe care l-a chemat n garanie;

- cnd cererea principal se admite, reclamantul a ctigat procesul, astfel c se cererea de

chemare n garanie formulat de reclamant se va respinge ca lipsit de obiect sau de interes.

II.%.!.!.%.Aratarea titularului ,re#tului

4.'otiune

$ererea de aratare a titularului dreptului poate fi facuta numai de paratul care,

detinand un lucru pentru altul, sau exercitand in numele altuia, un drept asupra lucrului, este

chemat in judecata de o persoane ce pretinde un drept real asupra lucrului.

7.Conditii de a,)i(i&ilitate9

- artarea titularului dreptului poate fi fcut numai de ctre prt;

- reclamantul s urmreasc valorificarea unui drept real;

- prtul s dein cu titlu precar sau s exercite n numele altuia un drept asupra lucrului

care formeaz obiectul dreptului real invocat de reclamant;

- prtul s l indice pe titularul dreptului 0legea nu impune prtului obligaia de a indica

pe adevratul titular al dreptului1.

41


42/175


2otrivit. art.


43/175

eprezentarea procesuala cunoaste doua forme principale( reprezentarea legala si

reprezentarea conventionala.

eprezentarea legala a fost tratata distinct la conditia capacitatii procesuale a partilor, ne vom

ocupa in continuare numai de reprezentarea conventionala.

$u anumite exceptii, 0chemarea la interogatoriu, divortul1, partea in proces, persoana

fizica sau juridica nu este obligata sa stea personal in procesul civil, ea putand fi reprezentata

de catre un mandatar 0art.


44/175

2otrivit art.


45/175

orice cale de atac impotriva hotararii date; in acest caz insa, toate actele de procedura se vor

indeplini numai fata de partea insasi&.

3enuntarea contractului de asistenta juridica se poate face cu acordul ambelor parti

sau unilateral, in conformitate cu prevederile expres mentionate in contract. !n cazuri de

impiedicare sau incetare a exercitarii profesiei, avocatul trebuie sa-si asigure substituirea.

A.San$tiunea in $a;ul neu(ti?i$arii $alitatii ,e re#re;entant $on'entional

-6ijlocul procesual de invocare l constituie excepia lipsei calitii de reprezentant

excepie de fond, absolut i mixt 0ncepe prin a avea un caracter dilatoriu i tinde spre un

efect peremptoriu1.

-3at fiind caracterul mixt al excepiei se vor aplica dispoziiile art. #


46/175

3e regul, cu exceptia cazurilor prevzute de lege, participarea procurorului n procesul

civil este facultativ. *unt ns anumite situaii n care participarea acestuia este obligatorie.

xemple de situaii n care particparea procurorului este obligatorie*

+in solutionarea cererilor de declarare a disparitiei ori a mortii,

+in solutionarea exproprierilor.

c!exercitarea cilor de atac prev+ute de legeimpotriva oricror hotrri, indiferent dac a

participat sau nu la solutionarea lor n prim instant.

d!solicitarea procurorului depunere n executare silitaa hotrrilor pronuntate n favoare

minorilor, disprutilor si a persoanelor puse sub interdictie. +stfel, i se recunoasteprocurorului dreptul de a solicita punerea in executare a hotararilor judecatoresti, limitat

numai la hotararile pronuntate in art.= 0#1.

Bi&liora?ie

-a&riela R4,u$an5Drept procesual civil romn i comunitar european5 n a#ariie9

e,iia a %:a 5 !011

-a&riela R4,u$an5Dreptul executarii silite. Titlul executoriu european5 e,iia a !:a re'i;uit4 i a,4uit4


examene

V.


47/175

(.are este momentul pn la care se poate depune cererea de intervenei voluntar

principal0

4.are sunt efectele cererii de cemare n judecat a altor persoane, ca form a interveniei

fortate0

5. %ati 4 exemple de drepturi si obligatii care le revin prtilor din proces.

II.J.!.Re;ol'ati ur)atoarele te(te ril4

1.Cererea ,e re$u;are a unui u,e$4tor9

a. se soluioneaz printr-o ncheiere care se atac ntotdeauna odat cu fondul ;

b. se judec n camera de consiliu, fr citarea prilor ;

c. se judec n sedinta publica, cu citarea prilor

!.Co#arti$i#area #ro$e(ual4 9

a1 este ntotdeauna facultativ;

b1 dei regula n materie este coparticiparea facultativ, sunt anumite situaii n care aceasta

poate fi i obligatorie

c1este guvernat n toate cazurile de principiul independenei procesuale

%.u,e$4torul e(te in$o)#ati&il $n,9

a1 a fost martor, expert sau arbitru n aceeai pricina;

b1 este tutore sau curator al uneia din pri;

c1 a fost sesizat cu o contestaie n anulare sau cu o cerere de revizuire mpotriva hotrrii

pe care a pronunat-o

+.Au $alitatea ,e #4ri n $a,rul #ro$e(ului:$i'il9

a.reclamantul, prtul, intervenienii;

b.instana de judecat, procurorul;

c.reclamantul, prtul, instana de judecat, procurorul, grefierul

2.In(tana 'a #ronuna o n$@eiere ,e a,)itere n #rin$i#iu n $a;ul 9

a1 cererii de chemare in judecat a altor persoane;

b1 interveniei principale

c1 cererii de artare a titularului dreptului

4$


48/175

II.J.%.Re;ol'ati ur)4toarea (#et49

B a formulat recurs mpotriva sentinei pronunate de @udectoria Kiurgiu.

5n motivarea recursului s-a artat c pricina a fost judecat n prima instana de ctre

un judector incompatibil. eclamantul a artat c judectorul 6.L. a judecat aceeai cauz

intr-un prim ciclu procesual i a dispus declinarea competenei de la @udectoria Kiurgiu la

/ribunalul Kiurgiu. Aotrrea pronunat a fost atacat cu recurs iar instana de recurs a

dispus casarea hotrrii i trimiterea spre rejudecare la aceeai instan.

Mlterior, n faza de rejudecare dup casare judectorul 6.L. a judecat cauza.

e va decide instana de recurs 0

TE


49/175

III. .ntre&4ri (i e"er$itii

III. .1.R4(#un,eti (u$$int ur)4toarelor #ro&le)e

III. .!. Re;ol'ati ur)atoarele te(te ril4

III..%.Re;ol'ati ur)4toarea (#et4

O&ie$ti'e9

:inteleerea notiunii ,e $o)#etenta a in(tantelor ,e u,e$at4 (i ,eli)itarea intre

$o)#etenta eneral45 $o)#etenta )ateriala (i $o)#etenta teritorial4

:in(u(irea (i inteleerea ?or)elor ,e #roroare a $o)#etentei5 a e"$e#tiei ,e

ne$o)#etenta 7a )o,alit4tii ,e in'o$are a a$e(tei e"$e#tii85 #re$u) (i a(i)ilarea

(ituatiilor in $are a#ar $on?li$tele ,e $o)#etenta (i a reulilor ,e (olutionare a a$e(tora

III.1 Notiunea ,e $o)#etenta a in(tantei

5n materia dreptului procesual civil, prin competen nelegem aptitudinea

recunoscut prin lege unei instane judectoreti sau organ jurisdicional 0ori cu activitate

jurisdicional1 de a judeca un anumit litigiu.)

6enionm faptul c noiunea de competen trebuie raportat la instanelejudectoreti sau organe jurisdicionale i nu la judectori. 5n acest sens, competen este

reglementat, aa cum am amintit, de norme de competen. 5n funcie de obiectul de

reglementare al normelor de competen, putem avea mai multe clasificri relative tema din

prezentul capitol.

3ac ne raportm la organe din sisteme diferite vorbim de norme de competen

general iar dac avem n vedere organe din acelai sistem sunt incidente norme de

competen jurisdicional. 2e cale de consecin, vom avea o competen general i ocompeten jurisdicional.

3ac ne situm n cadrul aceluiai sistem de organe 0competena jurisdicional1

delimitm competena material 0instane judectoreti de grad diferit1 i competena

teritorial 0instane de aceleai grad1. 5n privina competenei teritoriale, aceasta se

subclasific n competen teritorial de drept comun 0cererea se introduce la instana de drept

comun1, competena teritorial alternativ 0reclamantul are alegerea ntre mai multe instane

3+ se vedea L.6.$iobanu, op.cit., pg. )?#, *.*atta, $.2unzi, Diritto #ro$e((uale $i'ile5 $edam, 2adova, #>>),pg. ":

4!


50/175

deopotriv competente1 i competena teritorial exclusiv 0cererea va fi introdus numai la o

anumit instan1.

3in punctul de vedere al caracterului normelor de competen 0imperative sau

dispozitive1, competena se mai clasific n competen absolut 0reglementat de norme

imperative 4 competena general, competen material, competen teritorial exclusiv1 i

competen relativ 0reglementat de norme de competen dispozitive 4 art. #=> c.pr.civ. i

art. #> c.pr.civ. 4 competena teritorial alternativ1.

Co)#etenta enerala a in(tantelor u,e$atore(ti

2rin competenta generala se desemneaza acea institutie procesuala prin intermediul

careia se delimiteaza activitatea instantelor judecatoresti de atributiile altor organe

jurisdictionale sau cu activitate jurisdictional.

2otrivit prevederilor art.#"< alin.# din $onstitutie( justitia se realizeaza prin 2nalta

urte de asatie si 6ustitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege &. 5n raport

de textul de lege mai sus evocat, nfaptuirea justitiei este incredintata de regula, instantelor

judecatoresti, dar exista, potrivit legii, si alte organe de jurisdictie sau cu activitate

jurisdictionala care rezolva anumite conflicte de interese aparute in circuitul civil.

E"e)#lu9

2otrivit dispozitiilor art.## din 8egea ?9#>>", $urtea $onstitutional este organul cu

activitate jurisidictionala care(

-se pronun asupra constituionalitii legilor, nainte de promulgarea acestora, la sesizarea

2reedintelui omniei, a unuia dintre preedinii celor dou $amere, a Kuvernului, a 5naltei

$uri de $asaie i @ustiie, a +vocatului 2oporului, a unui numr de cel puin =7 de deputai

sau de cel puin "= de senatori, precum i, din oficiu, asupra iniiativelor de revizuire a

$onstituiei;

- se pronun asupra constituionalitii tratatelor sau altor acorduri internaionale, nainte de

ratificarea acestora de 2arlament, la sesizarea unuia dintre preedinii celor dou $amere, a

unui numr de cel puin =7 de deputai sau de cel puin "= de senatori;

- se pronun asupra constituionalitii regulamentelor 2arlamentului, la sesizarea unuia

dintre preedinii celor dou $amere, a unui grup parlamentar sau a unui numr de cel puin

=7 de deputai sau de cel puin "= de senatori;- hotrte asupra exce

piilor de neconstituionalitate privind legile i ordonanele, ridicate n"


51/175

faa instanelor judectoreti sau de arbitraj comercial, precum i a celor ridicate direct de

+vocatul 2oporului;

- soluioneaz conflictele juridice de natur constituional dintre autoritile publice, la

cererea 2reedintelui omniei, a unuia dintre preedinii celor dou $amere, a primului-

ministru sau a preedintelui $onsiliului *uperior al 6agistraturii;

- hotrte asupra contestaiilor care au ca obiect constituionalitatea unui partid politic

III.% CO


52/175

obiect plata unei sume de bani de pn la ".777 lei inclusiv. $a atare, hotrrile pronunate n

privina acestor creane nu (unt (u#u(e ni$iunei $4i ,e ata$ $u $ara$ter ,e re?or)are.

3omeniul de aplicare al dispoziiilor art.# pct.## coroborate cu art. ">> alin. 0##1

$.pr.civ. este limitat la cereri i procese ce ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii(

- sunt evaluabile n bani, n materie civil sau comercial, decurgnd din obligaii contractuale

sau extracontractuale;

- au ca obiectsume de bani, iar nu obligaii de a face, a nu face sau predarea unor bunuri;

- sunt deduse judecii pe cale principal, deoarece n msura n care sunt accesorii sau

incidente vor urma calea prevzut pentru cererea principal;

- nu reprezint creane ce presupun pli periodice, chiar dac suma aferent unei prestaii ar fi

pn la ".777 lei inclusiv;

5n privina determinrii valorii obiectului n cazurile n care exist mai multe capete de

cerere sau intervin modificri ale cererii iniiale, jurisprudena i doctrina au determinat

criterii de determinare a valorii obiectului n vederea stabilirii competenei materiale, criterii

ce sunt aplicabile i n vederea aplicrii corecte a noilor dispoziii procedurale menionate

anterior=.

2revederile sus-menionate nu au aplicabilitate n domeniile procedurilor speciale ale

somaiei de plat0EK nr. =9"77#1 i ordonanei de plat0EMK nr. ##>9"77?1.

3ispoziiile art.# pct.##$.pr.civ. relative la suprimarea cilor de atac sunt aplicabile

hotrrilor judectoreti pronunate dup intrarea n vigoare a 8egii nr. "7"9"7#7.

5n conformitate cu art. # alin. # pct. " c.pr.civ. judectoriile judec Fplngerile

mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor

organe cu astfel de activitate, n cazurile prevzute de lege&. +stfel, judectoriile sunt instane

de control judectoresc cu privire la organele cu activitate jurisdicional din afara sistemului

judectoresc. +vem n vedere un control judectoresc i nu control judiciar 0care se realizeaz

prin intermediul cilor de atac ordinare sau extraordinare1.

'oiunea de Fplngere& trebuie neleas n sens larg, adic orice cale de atac

mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor

organe cu astfel de activitate. 3e asemenea, noiunea de Fhotrri& are o interpretare larg,

incluznd toate actele ce provin de la organe din afara sistemului judectoresc.

5n fine, conform art. # alin. # pct. ) c.pr.civ. judectoriile mai judec Fn orice alte

materii date prin lege n competena lor.& 5n acest sens, putem da cteva exemple ( cereri de

4V.


53/175

asigurare a dovezilor, cereri de ndreptare erori materiale, ci extraordinare de retractare ori

contestaia la executare.

III.%.!.CO


54/175

:procesele i cererile n materie de expropriere;

:cererile pentru ncuviinarea, nulitatea sau desfacerea adopiei;

:cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare svrite n procesele

penale;

:cererile pentru recunoaterea, precum i cele pentru ncuviinarea executrii silite a

hotrrilor date n ri strine;

$a instane de apel, tribunalele judec apelurile declarate mpotriva hotrrilor

pronunate de judectorii n prim instan.

$a instane de recurs, tribunalele sunt comepetente a solutiona recursurile declarate

mpotriva hotrrilor pronunate de judectorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.

3ac prin lege special se instituie o competent special a tribunalului in judecarea

anumitor cereri, atunci acestea vor solutiona si alte litigii in raport de normele legii speciale

chiar dac acestea nu se regsesc enumerate de prevederile art. " $.proc.civ., avnd in vedere

prevederea final a acestei text de lege potrivit creia, &tribunalele judec n orice alte materii

date prin lege n competena lor&.

III.%.%. CO;

- contestatia impotriva hotrrilor comisiei ce privesc solutionarea intmpinrilor

referitoare la propunerile de expropriere;

- conflictul de competent intre o judectorie si un tribunal, intre dou tribunale aflate

in raza sa teritorial, precum si inte dou judectorii care nu se afl in circumscriptia

aceluiasi tribunal dar se afl in circumscriptia aceleiasi curti de apel;

- cererea de recuzare, dac din cuaza recuzrii, nu se mai poate constitui completul dejudecat;

"4


55/175

- cererile referitoare la indreptarea, completarea sau lmurirea propriilor hotrri,

conform dispozitiilor art.":# $.proc.civ., etc.

III.%.+. Co)#etenta )ateriala a Inaltei Curti ,e Ca(atie (i u(titie

+a cum rezult din art. #"< alin. # din $onstituie, justiia se realizeaz prin 5nalta

$urte de $asaie i @ustiie i prin celelalte instane judectoreti stabilite prin lege. +adar

nfptuirea justiiei este un monopol se stat.

2e de o parte, prin prisma textului constituional mai sus-invocat, sigurele autoriti

abilitate s realizeze justiia sunt instanele de judecat, stabilite prin lege. +vem n vedere

5nalta $urte de $asaie i @ustiie 0art. #"< alin. #- din $onstituie i art. # alin. #, art. " alin.

", art. #:-) din 8egea nr. )79"77 privind organizarea judiciar1 i curile de apel,

tribunalele, tribunalele specializate i judectoriile 0art. " alin. " i art. )=-== din 8egea

)79"77 privind organizarea judiciar1.

*eciile 5naltei $uri de $asaie i @ustiie, n raport cu competena fiecreia,

soluioneaz(

a1 cererile de strmutare, pentru motive de sigurant public si bnuial legitim

b1 conflictele de competen ivite intre dou judectorii, dou tribunale sau o judectorie si

un tribunal ce se afl in circumscriptia unor curti de apel diferite diferite, precum si conflictele

de competen ivite intre dou curti de apel.

c1 orice alte

Drept Procesual Civil 2011

Documents

Transcript of Drept Procesual Civil 2011