UNIVERSITATEA MIHAIL KOGALNICEANU IASI FACULTATEA DE DREPT DREPT PENAL PARTE A SPECIALA SUPORT DE CURS ANUL III AN UNIV. 2011-2012 CUPRINS : CAPITOLUL I INTRODUCERE . NOTIUNI INTRODUCTIVE. SISTEMUL PARTII SPECIALE A DREPTULUI PENAL. CAPITOLUL II INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI. OMUCIDEREA. Omorul. Omorul calificat . Omorul deosebit de grav. Pruncucidcrea. Uciderea din culpa. Determinarea sau nlesnirea sinuciderii. LOVIREA SI VATAMAREA INTEGRITATII CORPORALE SAU A SANATATII. Lovirea sau alte violente. Vatamarea corporala. Vatamarea corporala grava. Lovirile sau vatarnarile cauzatoare de moarte. Vatamarea corporala din culpa. AVORTUL. Provocarea ilegala a avortului. INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII PERSOANEI Lipsirea de libertate in mod ilegal. Sclavia. Supunerea la munca fortata sau obligatorie. Violarea de domiciliu. Amenintarea. Santajul. Violarea secretului profesional. Divulgarea secretului profesional.INFRACTIUNI PRIVITOARE LA VIATA SEXUALA Violul. Actul sexual cu un minor. Seductia. Perversiunea sexuala. Coruptia sexuala. Incestul. Hartuirea sexuala. CAPITOLUL IV INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI Furtul. Furtul simplu. Furtul calificat. Furtul urmarit la plangerea prealabila. Tlharia. Pirateria. AbuzuI de incredere. Gestiunea frauduloasa. nselaciunea. Delapidarea. nsusirea bunului gasit. Distrugerea. Distrugerea calificata. Distrugerea din culpa. Tulburarea de posesie. Tainuirea. CAPITOLUL V INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII. OFENSA ADUSA UNOR NSEMNE. ULTRAJUL. UZURPAREA DE CALITATI OFICIALE. PORTUL NELEGAL DE DECORATII SAU SEMNE DISTINCTIVE. SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE NSCRISURI. RUPEREA DE SIGILll. SUSTRAGEREA DE SUB SECHESTRU. CAPITOLUL V INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIUNI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITATI REGLEMENTATE DE LEGE. INFRACTIUNI DE SERVICTU SAU N LEGA TURA CU SERVICIUL . Abuzul n serviciu contra intereselor persoanelor.Abuzul n serviciu prin ngradirea unor drepturi. Abuzul n serviciu contra intereselor publice. Neglijenta n serviciu. Purtarea abuziva. Neglijenta in pastrarea secretului de stat. Conflictul de interese. Luarea de mita. Darea de mita. Primirea de foloase necuvenite. Traficul de influenta. CAPITOLUL I INTRODUCERE NOTIUNI INTRODUCTIVE Dreptul penal reprezinta subsistemul normelor juridice care reglementeaza relatiile de aparare sociala prin interzicerea ca in fractiuni, sub sanctiuni specifice, denumite pedepse, a actiunilor sau inactiunilor periculoase pentru valorile sociale, n scopul apararii acestor valori. fie prin prevenirea infractiunilor, fie prin aplicarea pedepsclor persoanelor care le savrsesc. Dreptul penal, ca ramura a sistemului de drept, este format din doua parti - partea generala si partea speciala. Partea generala a dreptului penal cuprinde totalitatea normelor penale generale, referitoare la: scopul legii penale, aplicarea acesteia n timp si spatiu, infractiune, raspunderea penala, pedepsele aplicabile, limitele acestora si conditiile de aplicare. 1n principal, aceste norme se rcgasesc n partea generala a Codului penal, art. 1-154. Partea speciala a dreptului penal este definita ca fiind acea parte care cuprinde ansamblul normelor penale prin care se stabilesc faptele de pericol social, considerate infractiuni, precum si pedepsele aplicabile celor vinovati de comiterea lor. Partea speciala a dreptului penal cuprinde totalitatea normelor de incriminare a faptelor socialmente periculoase, considerare ca fiind infractiuni, norme care se regasesc n Codul penal (art. 155-362), precum si n unele legi cu dispozitii penale. 1n partea speciala a Codului penal suntincriminate faptele care aduc atingere celor mai importante valori sociale atributelor fundamentale ale statului, precum si ale persoanei, patrimoniului, autoritatii de stat, activitatii de nfaptuire a justitiei etc. Dispozitiile de incriminare din partea speciala a Codului penal sunt cornpletate prin normele prevazute n unele legi speciale. Prin legile speciale sunt incriminate faptele socialmente periculoase care aduc atingere valorilor specifice diferitelor domenii de activitate, cum ar fi de exemplu: activitatile comerciale, circulatia rutiera, protectia muncii, silvicultura, proprietatea intelectuala etc. Legiuitorul a urmarit astfel, sa asigure o mai mare stabilitate Codului penal, n raport cu frecventele modificari intervenite n diferitele domenii de activitate, si care sunt reglementate prin legile speciale. Totodata, prin Codul penal sunt consacrate faptele care prezinta cea mai mare gravitate, aducnd atingere celor mai importante valori sociale. Chiar si n prezenta unor astfel de deziderate, este de observat faptul ca actualmente, dat fiind imperativul armonizarii legislatiei penale cu cea europeana, Codul penal cunoaste frecvente si profunde modificari, proces care este de dorit sa se finalizeze ntr-o perioada de timp ct mai scurta. SISTEMUL PARTII SPECIALE A DREPTULUI PENAL Procesul de sistematizare a normelor dreptului penal a cunoscut o evolutie ndelungata, n raport cu nsasi evolutia dreptului penal. Drept criteriu de sistematizare, 3 legiuitorul il-a raportat la obiectul juridic, valoarea sociala ocrotita prin incriminarca faptelor socialmente periculoase. Au rezultat astfel, un numar de Xl titluri, reunind norme de incriminare a faptelor ndreptate mpotriva unui fascicul de relatii sociale, dupa cum urmeaza: Titlul 1 (art. 155-173), cuprinznd infractiunile contra sigurantei statului, Titlul Il (art. 174-207), infractiuni contra persoanei, Titlullll (art. 208-222),infractiuni contra patrimoniului, Titlul IV ( art. 223-235)-abrogat, Titlul V (art. 236245), infractiuni contra autoritatii, Titlul VI (art. 246-281), infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau altor activitati reglementate de lege, Titlul VII (art. n2-294), infractiuni de fals, Titlul Vlll (art. 295-302'}, infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice, Titlul IX (art. 303330), infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, Titlul X (art. 331-355), in fractiuni contra capacitatii de aparare a Romniei si Titlul Xl (art. 356361), infractiuni contra pacii si omenirii. 4 CAPITOLUL II INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI (art. 174-207) OMUCIDEREA Omorul (art. 174) 1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in uciderea unei persoane. 2.Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, valoare fundamentala, protejata n mod egal, indiferent de titular. Legislatia noastra penala nu permite cutanasiu. 3. Obiectul material este reprezentat de corpul victimei, persoana n viata. 4.Subiect activ poate li orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele. 5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se poate realiza att printr-o actiune, ct si print-o inactiunc, Actiunile sunt cele mai frecvente modalitati de savrsire a omorului, putnd consta, de exemplu, n: lovirea repetata a victimei cu pumnii si picioarele in zone vitale, cum este aceea a capului, cu intensitate deosebita, producndu-i leziuni grave care i-au cauzat moartea; aruncarea, n timpul zilei, de pe terasa unui bloc cu opt etaje, n zona unei piete intens circulare, a doua caramizi, dintre care una a lovit victima in cap, cu consecinta mortii acesteia. Actiunea poate fi indreptata fie impotriva corpului victimei, fie impotriva psihiculuiacesteia. Inactiunea poate constitui modalitate a elementului material, atunci cnd faptuitorul nu isi indeplineste obligatia de a actiona pentru impiedicarea mortii victimei, cum ar fi, de exemplu, daca, n mod intentionat, medicul nu-i acorda asistenta unui bolnav anat n ngrijirea sa. Urmarea imediata consta n moartea victimei, care poate surveni imediat sau mai trziu. Raportul de cauzalitate dintre fapta autorului si moartea victimei, trebuie sa existe. Acest raport exista chiar daca la producerea rezultatului socialmente periculos, contribuie si alti factori prcexistcnti, o boala de care suferea victima, concomitenti, loviturile aplicare victimei si de catre o alta persoana, ori posteriori, constnd, de exemplu, n internarea cu ntrziere a victimei la spital. 6. Latura subiectiva presupune vinovatia fapluitorului sub forma intentiei, care poate fi directa sau indirecta. Eroarea asupra persoanei victimei si lovitura deviata nu influenteaza vinovatia faptuitorului si nu nlatura raspunderea sa penala. n practica judiciara se pune, n mod frecvent, problema deosebiri lor dintre infractiunea de omor si lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, infractiune preazuta de art. 183 c.p., la care moartea victimei i este imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa se pedepseste. n practica judiciara se pune, n mod frecvent, problema delimitarii tentativei de omor de vatamarea corporala grava, art. 182 c.p., prin care se pune n pericol viata victimei. Consumarea infractiunii arc loc n momentul n care se produce rezultatul socialmente periculos, moartea victimei. Sanctiunea consta in inchisoarede la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. Omorul calificat ( art.175)l. Notiune si definitie. Potrivit art. 175 c.p., omorul calificat consta n omorul savrsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: a) cu premeditare; b din interes material; c) asupra sotului sau unei rude apropiate; d)profitnd de starea de neputinta a victimei de a se aparu, e)rin mijloace ce plin in pericol viata mai multor persoane; f )in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei. g)pentru a se sustrage ori pentru a sus/rage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse; pentru a inlesni sau a ascunde savrsirea a/Iei infractiuni; h)in public. Omorul calificat presupune realizarea continutului ornorului simplu, n oricare dintre mprejurarile alternative, enumerare n mod limitativ. Facnd trimitere la caracterizarea infractiunii de omor simplu, in cele ce urmeaza vor fi prezentate doar circumstantele care califica omorul. lit. a) Omorul savrsu cu premeditare. Premeditarea presupune ndeplinirea cumulativa a urmatoarelor trei conditii: 1) - trecerea unui interval de timp din momentul luarii hotarrii de a savrsi omorul si pna in momentul savrsirii infractiunii. n fiecare caz, organul judiciar competent, va constata daca aceasta conditie este sau nu ndeplinita, tinnd seama de mprejurarile concrete ale cauzei si, ndeosebi, de particularitatile subiectivc ale faptuitorului. 2) - efectuarea unor acte de pregatire materiala, n vederea savrsirii faptei, constnd n luarea de masuri, procurarea de instrumente sau mijloace. 3) - efectuarea unor acte de pregatire morala, psihica, n vederea savrsirii faptei, constnd n activitatea psihica a faptuitorului de reflectare, de chibzuire asupra modului cum va savrsi infractiunea. Premeditarea este o circumstanta personala care, potrivit art, 28 alin. I c.p., nu se rasfrnge asupra celorlalti participanti. tit. b) Omorul savrsit din interes material. n ntelesul textului,interesul material este interesul pe care faptuitorul are convingerea ca l va realizape o cale aparent legala, ca acel avantaj patrimonial ii va reveni de drept (de exemplu, prin disparitia victimei, faptuitorul mosteneste bunurile acesteia). Agravanta exista, indiferent daca interesul material urmarit de catre faptuitor este realizat sau nu. lit. c) Omorul savrsit asupra sotului sau unei rude apropiate. Agravanta ia n considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victima, aceea de sot sau de ruda apropiata. Calitatea de sot trebuie sa existe n momentul savrsirii faptei. lit. d) Omorul savrsit protitnd de starea de neputinta a victimei de a se apara. Pentru existenta agravantei trebuiesc ndeplinite cumulativ doua conditii: l ) - victima trebuie sa se afle n stare de neputinta de a se apara. Sunt n neputinta de a se apara persoanele care, datorita unei stari fizice sau psihice ori datorita altor mprejurari, nu pot reactiona mpotriva agresorului (persoanele care sufera de o infirmitate fizica sau psihica, cele bolnave, cele n vrsta naintata sau n vrsta frageda, cele aflate n stare de totala epuizare fizica etc.). St.area de neputinta a victimei de a se apara trebuie sa fie exterioara activitatii faptuitorului, adica sa nu se datoreze acestuia. 2) - faptuitorul trebuie sa profite efectiv de starea victimei, savrsind infractiunea mai usor. lit. e) Omorul savrsit prin mijloace ce pun n pericol viata mai multor persoane_ Agravanta se refera la mijloacele de savrsire a ornorului, mijloace care, fie prin natura lor, fie datorita mprejurarilor n care sunt folosite, n afara mortii victimei, creaza o stare de pericol pentru viata altor persoane. IiI. j) Omorul savrsit n legatura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau puhlice ale victimei. Agravanta se justifica deoarece fapta nu ncalca numai dreptul persoanei la viata, ci si atributul autoritatii cu care sunt Invcstitc anumite persoane,Iit. g) Omorul savrsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse. Agravanta ia n considerare faptul ca prin savrsirea omorului, se ncalca n secundar si relatiile sociale referitoare la activitatea de nfaptuire a justitiei. Iit, Iz) Omorul savrsit pentru a nlesni sau a ascunde savrsirea altei infractiuni. Agravanta ia n considerare faptul ca omorul este conceput si realizat ca o infractiune mijloc, pentru a nlesni sau a ascunde savrsirca altei infractiuni. lit. i) Omorul savrsit n public. Agravanta ia n considerare periculozitatea sporita a faptei, care este data de locul savrsirii, un loc public n acceptiunea art. 152 c.p. 2. Tentativa si consumarea. Tentativa se pedepseste. 3.Sanctiunea consta n nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Omorul deosebit de grav ( art. 176) 1. Notiune si definitie. Omorul deosebit de grav este omorul savrsit n vreuna din urmatoarele mprejurari: a) prin cruzimi; b)asupra a doua sau mai multor persoane; c)de catre o persoana care a mai savarsit un omor; d) pentru a savrsi sau a ascunde savrsirea unei tlharii sau piraterii; e) asupra unei femei gravide; f) asupra unu; magistrat. politistjandarm ori asupra unui militar, n timpul sau in legatura cu indeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora; g) de catre un judecator sau procuror, politist.jandarm sau militar, n timpul sau n legatura cu indeplinirea indatoriri/or de serviciu sau publice ale acestora. OmoruI deosebit de grav presupune savrsirea omorului n prezenta uneia sau unora dintre circumstntele agravante cnumcrate n mod limit.ativ. Facnd trimitere Ia caracterizarea infractiunii de omor simplu, si de aceasta data, n cele ce urmeaza vor fi prczcntatc doar circumstantele care i confera omorului caracter deosebit de grav. lit. a) Omorul savrsit prin cruzimi. Caracteristica acestui omordeosebit de grav consta n aceea ca faptuitorul ntrebuinteaza n mod voit anumite metode si mijloace de chinuire a victimei, cauzndu-i suferinte puternice, prelungite n timp, altele dect cele care nsotesc moartea violenta. De regula, suferintele cauzate victimei sunt de natura fizica, nsa acestea pot fi si de natura psihica. Nu intereseaza daca respectivele cruzimi au dus ele nsele la moartea victimei sau daca faptuitorul le-a folosit numai pentru a chinui victima nainte de a o ucide, totdeauna nsa, fiind necesar ca ele sa fie savrsitc nainte de consumarea omorului. Circumstanta este reala, iar potrivit ari. 28 alin. 2 c.p., se rasfrnge asupra participantilor. lit. h) Omorul savrsit asupra a doua sau mai multor persoane. Agravanta ia n considerare pluralitatea de victime, situatie care sporeste periculozitatea sociala a omorului si I caracterizeaza pe faptuitor ca fiind deosebit de periculos. Agravanta este aplicabila numai daca se produce efectiv moartea a cel putin doua persoane, caz n care ne aflam n prezenta omorului deosebit de grav n forma consumata, sau daca activitatea de ucidere ndreptata mpotriva a doua sau mai multor persoane ramne fara rezultatul cerut de lege, n sensul ca nu se produce moartea nici uneia dintre acele persoane, caz n care ne aflam n prezenta tentativei acestui omor deosebit de grav. Daca rezultatul cerut de lege se produce numai partial, n sensul ca nceteaza din viata o singura persoana, faptuitorul raspunde pentru tentativa la infractiunea de omor simplu, calificat sau deosebit de grav (cu exceptia celui prevazut n art. 176 lit. b) c.p. n concurs cu infractiunea de omor simplu, calificat sau deosebit de grav, n forma consumata (cu exceptia celui prevazut n art. 176 lit. b) C.p). lit. c) Omorul savrsit de catre o persoana care a mai savrsit un omor. Circumstanta agravanta se refera la un antecedent al faptuitorului savrsirea anterioara a altui omor - care demonstreaza persistenta sa n ceea ce privestesavrsirea faptei si I caracterizeaza ca fiind deosebit de periculos. Antecedentul cerut de lege faptuitorului nu exista daca acesta a savrsit anterior o alta infractiune care a avut ca urmare moartea unei persoane, cum ar fi de exemplu, pruncuciderea, uciderea din culpa, loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, violul care a avut ca urmare moartea victimei etc. Nu are importanta daca faptuitorul a fost sau nu reabilitat pentru omorul savrsit anterior, daca acest omor a fost amnistiat, ori daca n ceea ce l priveste a intervenit sau nu prescriptia, Circumstanta este personala si nu se rasfrnge asupra participantilor. lit. d) Omorul savrsit pentru a savrsi sau a ascunde savrsirea unei tlharii sau piraterii. mprejurarea care atribute acestui omor caracter deosebit de grav consta n scopul special urmarit de faptuitor, care trebuie sa fie savrsirca sau ascunderea savrsirii unei tlharii sau piraterii. Un omor se va ncadra n dispozitiile art. 176 lit. d) C.p., ori de cte ori se va stabili ca faptuitorul a suprimat cu intentie viata unei persoane, pentru a crea conditiile favorahile savrsirii sau ascunderii unei tlharii sau piraterii. Este necesar ca activitatea faptuitorulni sa fie de asemenea natura si violentele sa fie exercitate n asa mod, nct sa exprime legatura lor, din punct de veder~ material si subiectiv, cu scopul ce se cerc realizat. n sensul celor aratate, n practica judiciara, s-a retinut ca omor deosebit de grav, potrivit art. 176 IiI. d) c.p., omorul savrsit n urmatoarele mprejurari: inculpatul, care a observat cu un anumit prilej ca victima, poarta la gt o pungulita, s-a dus ntr-o scara la domiciliul acesteia, pentru a o jefui, si a strns-o de gt. Vaznd ca victima nu a decedat, a pus mna pe un topor care era rezemat de soba, si l-a apasat cu taisul pe gtui ci pna cnd a uciso. Cautnd apoi n pungulita, inculpatul a gasit numai o iconita, pe care nu a luat-o. Daca scopul se realizeaza n mod efectiv, adica Iaptuitorul savrscstctlharia sau pirateria, raspunderea penala se stabileste att pentru omor deosebit de grav, potrivit art. 176 lit. d) c.p., ct si pentru tlharie sau piraterie. Rcfcrindu-sc la scopul savrsirii omorului, deci la latura subiectiva a infractiunii, circumstanta agravanta prevazuta n art. 176 IiI. d) C.p., este o circumstanta personala. lit. e) Omorul savrsit asupra unei femei gravide. Circumstanta care atribuie omorului caracter deosebit de grav se refera la victima in fractiunii, care trebuie sa fie o femeie gravida. Este necesar ca starea de graviditate sa fic reala si sa fie cunoscuta de catre faptuitor. lit. j) Omorul savrsit asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. Circumstanta care atribuic omorului caracter deosebit de grav se refera la victima infractiunii, care trebuie sa fie un magistrat, politist. jandarm sau militar. Omorul se savrseste n timp ce victima si ndeplineste n mod legal, ndatoririle de serviciu sau pnblice ori n legatura cu ndeplinirea acestora. g) Omorul savrsit de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. Spre deosebire de circumstanta precedenta, agravanta analizata ia n considerare calitatea speciala a autorului infractiunii, dintre cele enumerate limitativ n textul de incriminare: judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar. Pentru existenta in fractiunii, n afara de calitatea subiectului activ, este necesar ca fapta sa fie savrsita n timpul san n legatura cu ndeplinirea ndatoriri lor de serviciu san publice. 2. Tentativa si consumarea. Tentativa se pedepseste. 3.Sanctiunea consta in detentiune pe viata alternativ cu o inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Pruncuciderea (art, 177)l. Notiune si definitie. Infractiunea consta n uciderea copilului nounascut, savrsita imediat dupa nastere de catre mama aflata ntr-o stare de tulburarepricinuita de nastere. 2. Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, drept pe care I are copilul nou-nascut. 3. Obiectul material consta n corpul copilului nou-nascut, deoarece asupra acestuia se exercita nemijlocit activitatea de ucidere. 4. Subiect activ poate fi numai mama copilul nou-nascut. Participatia penala. in privinta sanctionarii participantilor, opiniile difera, dupa cum pruncucidcrea este considerata ca fiind o infractiune autonoma sau, dimpotriva, o forma atenuata a ornorului. n opinia potrivit careia prunc uciderea este o infractiune autonoma, proprie, distincta de omor, se considera ca toti participantii trebuie sa raspunda potrivit art. 177 c.p. in opinia majoritara, potrivit careia pruncuciderea este o forma atcnuata a amorului, se sustine ca , n cazul savrsirii faptei n participatie, mama trebuie sa raspunda pentru pruncucidcre, iar ceilalti participanti pentru omor calificat, opinie care este mpartasita si de practica judiciara. 5. Subiect pasiv este copilul nou-nascut fata de care se savrseste fapta incriminata. Copilul are calitatea de nou-nascut, un scurt interval de timp, ct pastreaza nca pe corp urmele recente ale nasterii. Calitatea de nounascut, se stabileste, n fiecare caz concret, pc baza expertizei medico-Iegale. Ceea ce intereseaza este ca noul-nascutul sa fie viu, n momentul nasterii, deoarece numai ntrun asemenea caz se poate vorbi de suprimarea dreptului la viata al unei persoane, si, deci de o omucidere. 5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza, ca si n cazul omorulni, printr-o activitate de ucidere, activitate care poate consta ntr-o actiune sau ntr-o inactiunc. Fapta priveste un copil nou-nascut si trebuie sa fie savrsitaimediat dupa nastere. Aceasta necesita n fiecare caz, efectuarea unei expertize medico-legale. Daca uciderea copilului nu se savrsestc imediat dupa nastere, fapta constituie un omor calificat. Urmarea imediata consta n moartea copilului nou-nascut, rezultat care se poate produce imediat sau dupa trecerea unui interval de timp. Raportul de cauzalitate dintre activitatea de ucidere si moartea copilului trebuie sa existe n toate cazurile. 6. Latura subiectiva presnpune intentia, care poate fi directa sau indirecta. Daca mama si ucide copilul din culpa, imediat dupa nastere, fapta constituie infractiunea de ucidere din culpa. Intentia mamei de a-si ucide copilul trebuie sa fie determinata de starea de tulbnrare pricinuita de nastere. De aceea, n caznl pruncnciderii, intentia este spontana, se formeaza sub imperiul starii de tnlbnrare si se executa simultan san n intervalul de timp ct persista aceasta stare. Pentru stabilirea starii de tulburare pricinuita de nastere, este necesara efectuarea unei expertize medico-Iegale psihiatrice prin care sa se constate ca n conditiile concrete n care a savrsit fapta, mama s-a aflat sub imperiul unei astfel de stari. mprejnrarea ca 10 ~ inculpata a ascuns existenta sarcinii si consecventa acestei atitudini, sa retras pentru a naste ntr-un loc nefrecventat, unde a ucis copilul, nu justifica concluzia ca fapta a fost savrsita cu premeditare, s-a aratat n practica judiciara, cta vreme, n realizarea hotarrii sale, luata anticipat, inculpata nu a efectuat si unele acte de pregatire a comiterii infractiunii. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii este posibila, nsa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care se produce rezultatul cerut de lege, moartea copilului nou-nascut.8. Sanctiunea consta n nchisoare de la 2 la 7 ani. Uciderea din culpa [art. 178) 1. Notiune si definhic. Potrivit alin. 1. infractiunea consta n uciderea din culpa a unei persoane. 2. Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la dreptul la viata. 3. Obiectul matcrial consta n corpul victimei. 4.Subiect activ poate fi orice persoana. Daca faptuitorul are o anumita calitate de exemplu - este conducator de vehicul cu tractiune mecanica, infractiunea exista n forma agravatil. Participatia penala este posibila sub Forma participatiei improprii, deoarece fapta se savrsestc din culpa. 5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza ca si n cazul omorului, printr-o activitate de ucidere. Aceasta poate consta n actiune sau inactiune, dupa cum faptuitorul face ceea ce legea interzice sa se faca sau, dimpotriva, nusi ndeplineste o obligatie legala. Urmarea imediata consta n moartea unei persoane. Raportul de cauzalitate, dintre activitatea de ucidere si rezultatul produs, trebuie sa existe n toate cazurile. Interventia si a altor factori cu rol cauzal, la producerea rezultatului, nu nlatura raportul de cauzalitate. De exemplu, n practica judiciara s-a considerat ca ntre activitatea medicului, care din culpa, nu si-a ndeplinit n mod corespunzator obligatiile sale profesionalc, si moartea victimei internata n urma unei lovituri de cutit, care i-a fost aplicatii de o alta persoana - exista Un raport de cauzalitate, deoarece, n speta, activitatea medicului are valoare cauzala, contribuind. alaturi de activitatea autorului loviturii de cutit, la producerea rezultatului. Daca rezultatul s-a produs ca urmare a actiunii sau inactiunii mai multor persoane? toate aceste persoane vor raspunde n calitate de autori ai infractiunii. Culpa concurenta a victimei, care contribuie la producerea rezultatului, nu nlatura raspunderea penala a faptuitorului. Culpa exclusiva a victimei,la producerea rezultatului, nlatura raspunderea penala a faptuitorului. 6. Latura subiectiva presupune culpa, n cele doua forme. n cazul culpei simple, faptuitorul nu a prevazut rezultatul, desi putea si trebuie sa-I prevada. Astfel, ntr-un caz, inculpatul, militar aflat n serviciu de paza, a lasat arma ncarcata si nesupravegheaaa n preajma unui grup de copii. n timp ce unul dintre copii mnui a arma, II aceasta S-a descarcat si un alt copil a fost ucis. Inculpatul se face vinovat de infractiunea de ucidere din culpa, pentru ca, n mprejurarile date, putea si trebuia sa prevada rezultatul care s-a produs. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu este posibila, deoarece fapta se savrscstc din culpa. Consumarea infractiunii are loc n momentul producerii mortii victimei. R. Sanctiunea consta n nchisoare de la 1 la 5 ani. 9. Forme agravate. Infractiunca arc patru forme agravate prevazute n alin. 2 - 5. I - Potrivit alin. 2, prima forma agravata consta n uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau rneserii, ori pentru efectuarea unei anume activitati. Circumstanta agravanta presupune ntrunirea urmatoarelor conditii: - faptuitorul trebuie sa fie profesionist, meserias sau o persoana care efectueaza o anumita activitate; - fapta sa fie savrsita n exercitiul profesiei, meseriei ori n ndeplinirea respectivei activitati; - sa existe anumite dispozitii legale sau masuri de prevedere pentru exercitiul profesiei sau meseriei ori pentru efectuarea acelei activitati; - fapta sa fie urmarea nerespectarii acestor dispozitii legale sau masuri de prevedere. Prin instituirea agravantei, legiuitorul a urmarit sa determine la prudenta pe cei ce exercita profesii sau rneserii ori desfasoara anumite activitati pentru careexista dispozitii legale sau masuri de prevedere. n practica, uciderea din culpa n aceasta forma agravata poate fi mai des intlnita n domeniul circulatiei pe drumurile publice, n domeniul activitatii medicale. al constructiilor etc. Este posibil ca nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la exercitarea profesiei sau meseriei sa constituie ea nsasi o infractiune (de exemplu, o infractiune la protectia muncii). n acest caz, uciderea din culpa n forma agravata intra n concurs cu respectiva infractiune. Sanctiunea consta n nchisoare de la 2 la 7 ani. II - Potrivit alin. 3, a doua forma agravata exista cnd uciderea din culpa a unei persoane este savrsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avnd n snge o rnbibatie alcoolica ce depaseste limita legala, sau care se afla n stare de ebrietate. Pentru existenta agravantei se cere, pe de o parte, ca faptuitorul, sa fie un conducator de vehicul, cu tractiune mecanica, iar pe de alta parte, ca acesta sa aiba, n momentul savrsirii faptei, o mbibatie alcoolica peste limita legala sau sa fie n stare de ebrietate. n cazul persoanei fara permis de conducere, infractiunea de ucidere din culpa n forma agravata intra n concurs cu infractiunea savrsita prin conducerea vehiculului fara permis de conducere. A doua conditie este ndeplinita daca, n momentul savrsirii faptei, faptuitorul are o mbibatie alcoolica peste limita legala sau se afla n stare de ebrietate. Limita legala a rnbihatiei alcoolice este de cel mult 0,8 la mie. Legiuitorul a prevazut starea de ebrietate cu alternativa a depasirii limitei legale a rnbibatiei alcoolice, deoarece cea dintai depinznd si de alti factori, este posibil ca mbibatia alcoolica sa fie sub limita legala si totusi faptuitorul sa fie n stare de ebrietate. mbibatia alcoolicii se stabileste 12 L prin analiza de laborator, iar starea de ebrietate, prin orice mijloc deproba. Nu este necesar sa se stabileasca mprejurarea ca starea de ebrietate a influentat savrsirca infractiunii. Sanctiunea consta n nchisoare de la 5 la 15 ani. Ill - Potrivit alin. 4, a treia forma agravata consta n fapta savrsita din culpa, de orice alta persoana n exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla n stare de ebrietate. Spre deosebire de alin. 2, agravanta se refera numai la persoanele care exercita o profesie sau meserie, fara a face referire si la alte uctivitati. Totodata, legiuitorul arc n vedere numai starea de ebrietate a faptuitorului, nu si mbibatia alcoolica peste limita legala, deoarece, cu exceptia circulatiei pe drumurile publice, pentru celelalte domenii de activitate nu se prevede o limita legala a mbibatici alcoolice. Sanctiunea consta n inchisoare de la 5 la 15 ani. IV - Potrivit alin. 5, a patra forma agravata exista daca prin fapta savrsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, Agravanta se refera la rezultatul produs, constnd n moartea a doua sau mai multor persoane. Este vorba de o unitate infractionala legala, compusa din lapte care, altfel, ar fi ramas infractiuni distinctc si ar fi intrat n concurs. Sanctiunea. n cazul formei agravate din alin. 5, la maximul pcdcpsclor prevazute n alineatele precedente se poate adauga un spor de pna la 3 ani. Determinarea sau nlesnirea sinuciderii (art. 179) 1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunca consta n/apta de a determina sau de a nlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau ncercarea de sinucidere a avut loc. 2. Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la dreptul la viata. 3.Obiectul matertal consta n corpul persoanei care s-a sinucis sau a ncercat sa se sinucida. 4. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toateturmele. 5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de dctcnninarc sau de nlesnire a sinuciderii unei persoane. Determinarea sinuciderii presupune ndcmnarca si convingerea unei persoane de a se sinucide. Ceea ce intereseaza este ca faptuitorul, prin activitatea sa, sa fi Tacut ca victima sa ia hotarrea de a se sinucide. n principiu, nu intereseaza mijloacele prin care s-a realizat actiunea de determinare, nsa ntotdeauna trebuie sa fie vorba de alte mijloace dect cele de constrngere, deoarece n caz contrar fapta va constitui infractiunea de omor. Daca victima nu a avut libertatea sa ia hotarrea de a se sinucide, fapta nu constituie, infractiunea prevazuta n art. 179 c.p., ci infractiunca de omor, deoarece ea s-a realizat prin constrngere si nu prin determinare. nlesnirea sinuciderii consta n orice ajutor acordat persoanei pentru a se sinucide. n acest caz, victima, earc a luat hotarrea sa se sinucida, este numai ajutata de fllptuitor ca sa realizeze aceasta hotarre. Ajutorul poate consta n procurarea armei 13 sau a substantei cu care sa se sinucida victima, n asigurarea locului potrivit, n darea de sfaturi etc. Att n cazul deterrninarii, ct si n cazul inlesnirii sinuciderii, activitatea de suprimare a vietii trebuie sa fie in exclusivitate opera sinucigasului. Daca faptuitorul savrscstc acte de cooperare directa la realizarea actiunii sinucigasului, fapta constituie infractiunca de omor. Urmarea imediata consta n sinuciderea sau ncercarea de sinucidere a victimei. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. 6. Latura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecta. Nu intereseaza mobilul sau scopul savrsirii f-aptei. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care victima se sinucide sau nccrca sa se sin ucida.8. Sanctiunea consta n nchisoare de la 2 la 7 ani. 9.Forma agravata. Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava, cnd fapta prevazuta n alineatul precedent s-a savrsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era n stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea ii stapna pe actele sale. Agravanta se justifica prin aceea ca fata dc persoanele de mai SUB, fapta poate fi savrsita mai usor. Este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut starea persoanei, altfel agravanta nefiind aplicabila. Sanctiunea consta n inchisoare de la 3 la 10 ani. LOVIREA SI VATAMAREA lNTEGRITATII CORPORALE SAU A SANATATU (art. 180-(84) Lovirea sau alte violente (art, 180) 1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, intractiunca consta n lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice. 2. Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la atributele persoanei, relatii care protejeaza persoana mpotriva actelor de violenta producatoare de suferinte fizice. n turma agravata din alin. 2, obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la interitatea corporala si sanatatea persoanei, iar in formele agravate din alin. 11 si alin. 2 , acesta consta n relatiile sociale referitoare la convietuirea sociala in cadrul familiei. 3. Obiectul material consta n corpul victimei, deoarece asupra acestuia sunt exercitate actele de violenta cauzatoare de suferinte fizice. 4. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca faptuitorul si victima infractiunii fac parte din cadrul aceleiasi familii, se va retine forma agravata din alin. 11 sau, dupa caz, alin. 21 Daca nsa, faptuitorul are o calitate speciala, cum ar fi, de exemplu calitatea de functionar, si savrseste fapta cu ocazia exercitarii atributiilor de serviciu, ncadrarea juridica se va [ace sub aspectul savrsirii infractiunii de purtare abuziva, prevazuta de art. 250 aln. 3 c.p. 14Participatia penala este posibila sub toate formele. 5. Subiect pasiv poate fi orice persoana. Daca subiectul pasiv este un functionar care ndeplineste O functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, fapta se va ncadra sub aspectul infractiunii de ultraj, n forma calificata, prevazuta de art, 239 alin. 2 C.p. 6. Latura obiectiva. Elementul material se poate realiza printr-o fapta, comisiva sau omisiva, constnd n lovirea sau orice alte acte de violenta producatoare de suferinte fizice. Actiunea se poate datora energiei faptuitorului, cum ar fi, de exemplu, atunci cnd i aplica ma multe lovituri, ClI pumnii si picioarele, sau unei alte forte pe care aceasta o pune n actiune, constnd, de exemplu n aceea ca as mute lin cine, care trnteste victima, poate fi urmarea directa a activitatii faptuitorului (n primul exemplu) sau urmarea indirecta a activitatii acestuia (ofera persoanei lin scaun stricat, iar aceasta, asezndu-sc, cade si se loveste). Inactiunea poate consta n nendeplinirea unei obligatii, de exemplu, dc a avertiza victima, sa nu patrunda ntr-un anumit loc, unde ar putea fi supusa unei loviri. Mijloacele si rnodalitatile concrete de savrsire a faptei pot fi variate, legea ncfacnd n aceasta privinta nici o precizare (lovirea cu palma, cu pumnul, cu un corp dur, tragerea de par etc.). n practica judiciara, s-a retinut ca infracttiune de lovire sau alte violente - de exemplu - mbrncirea si punerea de piedica unei persoane, deoarece si acestea constituie acte de violenta. Urmarea imediata consta n suferintele fizice-. cauzate persoanei vatamare. Suferintele fizice produse sunt prezumatc, n cazul actelor de lovire, si trebuiesc dovedite n cazul altor violente, deoarece nu orice act de violenta este producator de asemenea suferinte. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe ntre fapta si urmarea socialmentepericuloasa care Se produce. 7. Latura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecta. Nu intereseaza mobilul si nici scopul savrsirii faptei. De acestea se va tine seama la individualizarea judiciara a pedepsei. 8. Tentativa si consumarea. Tentativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii arc loc n momentul n care persoana vatamata este lovita sau n momentul cnd, printr-un alt act de violenta, i SImt produse suferinte fizice. Daca faptuitorul realizeaza lovirea prin mai multe acte, savrsite mpotriva aceleasi persoane si n aceeasi mprejurare, va exista o singura infractiune de lovire. Daca nsa, cu aceeasi ocazie, faptuitorul loveste mai multe persoane, vor exista. n concurs, format din tot attea infractiuni cte persoane au fost lovite. 9. Sanctiunea consta n nchisoare de la I luna la 3 luni sau amenda. 10. For';'. agravate. Jnfractiunea are trei forme agravate, prevazute n alin. 1', 2 si 2'. 1 - Prima forma agravata, consta potrivit alin. 1', n faptele prevazute la alin. J savrsite asupra membrilor familiei. Agravanta ia n considerare calitatea speciala dintre faptuiror si victima, calitatea de membru de familie. Potrivit prevederilor art. 149' c.p., prin membru de familie se ntelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste mpreuna cu faptuitorul. Agravanta reprezinta o modalitate de prevenire si combatere a violentei n familie (domestice). 15 Sanctiunea consta n nchisoare de la 6 luni la un an sau amenda. TI - A doua forma agravata, exista potrivit alin. 2, dacii lovirea sali ac/ele de violenta au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ngrijiri medicale de cel mult 20 de zile. Circumstanta agravanta presupune ndeplinirea urmatoarelor conditii: - sa se produca o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, adica o atingere, o stirbire a integritatii corporalc sau a sanataui persoanei; - vatamarea produsa sa necesite pentru vindecare ngrijin medicale, adica supunereala un tratament adecvat, aplicat chiar si empiric; - durata ngrijirilor medicale sa fie de cel mult 20 de zile. Daca vatamarea produsa nu necesita ngrijir medicale pentru vindecare, fapta se ncadreaza n alin. 1, iar daca vatamarea produsa necesita pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 20 de zile, fapta se ncadreaza. dupa caz, n dispozitiile art. 181 sau 182 alin. I Cip. Sanctiunea consta n nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. TIT - A Ireia forma agravata, consta, potrivit alin. 2', in faptele prevazute la alin. 2 savrsite asupra membrilor familiei. Agravant:a ia n considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victima, calitatea de membru al familiei, n acceptiunea prevederilor art 149' c.p. Sanctiunea consta n nchisoare de la unu la 2 ani sau amenda. 11.Aspecte prnccsuale, Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate. n cazul faptelor prevazute la alin. l' si 2' actiunea penala se pune n miscare si din oficiu. mpacarea partilor nlatura raspunderea penala, producndu-si efectele si n cazul n care actiunea penala a fost pusa n missare din oficiu. Vatamarea corporala (art. 181) 1. Notiune si detinitie. Potrivit alin. 1, infractiunea constt in fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii () vatamare care necesita pentru vindecare ingriji"; medicale de cel mult 60 de zi/e. 2. Obicctuljuridic consta n relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea persoanei. rn forma agravata, din. alin. Il, obiectul juridic secundar consta n relatiile sociale referitoare la convietuirea sociala n cadrul familiei. 3. Obiectul matcrial consta n corpul victimei. 4.Subiect activ poate fi orice persoana. Daca, n raport cu victima, faptuitorul are calitatea de membru al aceleiasi familii, se va retine forma agravata din alin. 11. Participatia penala este posibila sub toate formele. 5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o fapta, cornisiva sau ornisiva, care pricinuieste persoanei o vatamare a integritatii corporalesau a sanatatii ce necesita pentru vindecare ngrijiri medicale de cel mult 60 de zile. Actiunea poate fi ndreptata, n mod nemijlocit, mpotriva corpului, atunci cnd, de exemplu, victima este mbrncita si proiectata pe un plan dur, sau mpotriva psihicului, cnd se produce victimei un soc psihic, n urma caruia are nevoie de ngrijiri medicale. 16 l Actele savrsitc mpotriva victimei pot fi violente sau ncviolcntc, cum ar fi, de exemplu, atunci cnd i administreaza victimei o substanta toxica, aceasta avnd nevoie de ngrijiri medicale pentru vindecare. Inactiunea exista numai daca faptuitorul nu-si ndeplineste obligatia legala de a mpiedica producerea vatamarii, Urmarea imediata consta ntr-o vatamare a integritatii corporalc sau a sanatatii care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale de cel mult 60 de zile. Indiferent daca se realizeaza printr-o lovire sau printr-un act de violenta ori printr-un act efectuat fara violenta, fapta se ncadreaza n dispozitiile art. 180 alin. 2 C.p., daca durata ngrijirilor medicale necesare pentru vindecare este de cel mult 20 de zile, si se ncadreaza n dispozitiile art, 1 S I c.p., daca durata ngrijirilor medicale este de cel putin 21 de zile si cel mult 60 de zile. Hotartoare pentru ncadrarea faptelor ca vatamare corporala este durata ngrijirilor medicale necesare pentru vindecare si nu durata incapacitaui de munca a victimei. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Acest raport exista chiar daca la producerea rezultatului au concurat si alte cauze preexistente sau concomitcntc, sau daca rezultatul s-a amplificat datorita culpei victimei sau a medicului care a ngrijit-o. 6. Latura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecta. Deexemplu, n practica judiciara s-a considerat ca mbrncirea unei persoane, avnd ca' urmare caderea acesteia si pricinuirea unei vatamari corporalc, constituie un act de violenta savrsit cu intentie si nu din culpa, chiar daca rezultatul violentei a depasit intentia faptuitorului. Eroarea asupra persoanei victimei, precum si lovitura deviata nu nlatura raspunderea penala, deoarece si n aceste cazuri exista intentia de a pricinui vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu se pedepseste. Consumarea inlractiunii arc loc n momentul n care se produce rezultatul cerut de lege. 8. Sanctiunea consta n nchisoare de la 6 luni la 5 ani. 9.F()r~c agravate. Potrivit alin. 1 \ infractiunea este mai grava si consta n fapta prcvaazuta la alin. I savrsita asupra membrilor familiei. Agravanta ia n considerare calitatea speciala dintre fiiptuitor si victima, calitatea de membru de familie, n acceptiunea prevederilor art. 149 c.p. Sanctiunea consta n nchisoare de la unu la 5 ani. 10. Aspecte procesua!e. Actiunea penala se pune n miscare la plngerea prealabila a persoanei vatamate. n cazul faptelor prevazute la alin. Il, actiunea penala se pune n miscare si din oficiu. mpacarea partilor nlatura raspunderea penala, producndu-si efectele si n cazul n care actiunea penala a fost pusa n miscare din oficiu. Vatamarea corporala grava (art. 182) 1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile. 17 2. Obiectnl juridic consta n relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei la integritate corporala si sanatate. 3. Ohiectulmaterial consta n corpul persoanei care este victima a infractiunii. 4.Subiect activ poate f orice persoana. Participatia penala este posibila sub toateformele. 5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o fapta care produce integritatii corporale sau sanatatii persoanei o vatamare ce necesita pentru vindecare mai mult de 60 de zile ngrijiri medicale. Facnd trimitere n ceea ce priveste fapta la explicatiile date la analiza infractiunii de vatamare corporala, n cele ce urmeaza vom examina numai rezultatul care determina caracterul grav al nfractiunii. Ceea ce atribuie vatamarii caracter grav consta, n acest caz, n durata mare a ngrijirilor medicale necesare pentru vindecare. Aceasta durata, care depaseste 60 de zile, constituie si criteriul de delimitare a infractiunii de vatamarea corporala, caracterizata de producerea unei vatamari care necesita ngrijiri de cel mult 60 de zile. Fapta constituie infractiunea de vatamare corporala grava si n cazul n care durata ngrijirilor medicale necesare pentru vindecare s-a prelungit peste limita de 60 de zile, datorita aplicarii cu ntrziere a tratamentului medical, daca nu s-a dovedit ca persoana vatamata a urmarit sa intrzic vindecarea lcziunilor ce i-au fost cauzate, dar si atunci cnd au fost necesare ngrijiri medicale pe timp de 80-90 de zile, n loc de 40-50 de zile, datorita faptului existentei unei fracturi mai vechi la acelasi nivel, cu cea produsa de catre inculpat, motiv pentru care procesul de osificare s-a realizat cu mai multa greutate. Urmarea imediata consta ntr-o atingere adusa integritatii corporale, sanatatii unei persoane. Raportul de cauzalitate, dintre fapta si urmare, trebuie sa existe. 6. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei indirecte. Daca fapta se savrscstc cu intentie directa, n scopul producerii consecintei din textul de incriminare, ncadrarea juridica se va face n forma agravata din alin. 3. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa este posibila, nsa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc n momentul cnd se produce urmarea socialmentepericuloasa. 8. Sanctinnea consta n nchisoare de la 2 la 7 ani. 9. Forme agravate. lnfractiunea are doua forme agravate, prevazute n alin, 2 si 3. 1 - Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava daca fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, ncetarea functionarii acestora, o infirmitate permanentafizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea n primejdie a vietii persoanei. Forma agravata se deosebeste de forma simpla din alin. 1, prin natura si gravitatea urmarii socialmente periculoase, urmari alternative, pe care le vom examina n continuare. a) - Pierderea unui simt sau organ ori incetarea functionarii acestora. Este vorba, n primul rnd, pierderea unuia dintre cele cinci simturi pe care le are omul - vazul, auzul, mirosul, gustul si pipaitul. Desi, textul se refera la pierderea unui simt, fapta constituie infractiunea de vatamare corporala grava si atunci cnd se produce numai 18 I. . slabirea unui simt. n acest sens, n practica judiciara s-a decis - de exemplu - ca, atunci cnd, n urma traumausmului suferit de victima, capacitatea functionala a ochiului lezat a fost numai partial rcstabihta, rarnnnd sechele cu caracter de permanenta, care scad acuitatea vizuala, afectarea n acest fer a vederii reprezinta o infirmitate fizica permanenta. astfel nct fapta constituie infractiunea de vatamare corporala grava. n al doilea rnd, este vorba de lipsirca persoanei de o parte a corpului care ndeplineste o anumita functie - pierderea unui plarnn sau rinichi. in sfrsit, textul are n vedere situatia n care organul sau simtul este pastrat, dar nu-si mai poate indeplini functia. h) - Producerea unei infirmitati permanente, fizice sml psihice. Prin infirmitate sentelege starea anormala de inferioritate n care este pusa persoana n raport cu celelalte persoane si chiar n raport cu propria stare. anterioara savrsirii faptei. Starea de inferioritate poate fi fizica sau psihica. n ambele situatii, infirmitatca trebuie sa aiba caracter permanent, adica sa nu fie susccptibila de disparitie, n practica judiciara s-a retinut ca infirmitate - de exemplu - pierderea corzii vocale stngi de catre victima infractiunii, lezarea ochiului stng. n urma loviturii cu cioburile de la parbriz ele. e) - Slutirea. Prin slutire, n sensul art, 182 C.p., se ntelege alterarea nfatisarii fizice a victimei, de formarea. desfigurarea sau mutilarea acesteia, de natura sa-i -. creeze un aspect neplacut si sa o prejudiciezc din punct de vedere estetic. Pentru a se trage o concluzie sub acest aspect este necesar sa se stabileasca prin acte mcdico(egale nccchivoce ca victima a suferit un asemenea prejudiciu estetic. Slutirca trebuie sa aiba caracter de permanenta. Constituie o slutire producerea unei cicatrice permanente si de mari dimensiuni pe aproape ntreaga parte a corpului unei femei din regiunea pieptului pna la coapsa piciorului, pierderea a patru dinti din fata, deoarece aceasta creeaza o dizarmonie substantiala a fizionomiei victimei, ceea ce reprezinta un prejudiciu estetic nsemnat si ireversibil. d) - Avortul, Prin avort se ntelege ntreruperea cursului sarcinii si expulzarca produsului de conceptie. Pentru existenta infractiunii, n acest caz. este necesar, pe de o parte, ca victima sa fie o femeie nsarcinata, iar pe de alta parte, ca faptuitorul sa fi stiut sau sa fi putut cunoaste aceasta imprejurare. Vatamarea corporala grava avnd ca urmare avortul, se deosebeste de provocarea ilegala a avortului prin care s-a cauzat femeii nsarcinate o vatamare corporala grava, art. 185 alin. 3 C.p . n principal, sub aspectul laturii subiective. n timp ce la vatamarea corporala grava, faptuitorulactioneaza cu intentia vatamarii integritatii corporale sau sanatatii victimei, iar avortul ii este imputabil pe baza de praetcrintentie, la provocarea ilegala a avortului, faptuitorul actioneaza cu intentia ntreruperii cursului sarcinii, iar vatamarea corporala grava i este imputabila pe baza de praeterintentie. e) - Punerea n primejdie a vietii persoanei. n ipoteza avuta n vedere de legiuitor, faptuitorul nu urmareste moartea victimei si nici nu accepta acest rezultat, astfel fapta sa ar constitui tentativa de omor si nu vatamare corporala grava. Pentru delimitarea infractiunii de vatamare corporala grava, prin care se pune n pericol viata victimei, de tentativa de omor, se impune sa fie avute n vedere toate mprejurari le in 19 care a fost savrsita fapta cum sunt: natura instrumentului folosit, intensitatea si efectele loviturilor, zona corpului vizata, ca si urmarile produse. Elementele de diferentiere sunt aceleasi ea ntre fapta intentionata de omor, art. 174 c.p. si fapta practerintentionata constnd n loviturile sau vatarnarile cauzatoare de moarte, art. 183 Ccp. Inculpatul nu actioneaza cu intentia dc omor, ci aceea de vatamare, punerea n primejdie a vietii survenind n mod obiectiv ca rezultat mai grav. n discordanta cu ceea ce s-a urmarit sau acceptat. n sensul celor aratate. s-a retinut - de exemplu. ca vatamare corporala grava si nu tentativa de omor, fapta inculpatului care a vatamat grav integritatea corporala a victimei, lovind-o prin aruncarea unei tevi rnetalice, peste gard, de la o distanta de cel putin 8 m, deoarece, n speta, nu se poate spune ca, actionnd astfel, acesta a urmarit, sau a acceptat producerea mortii victimei, ca rezultat potential al actiunii sale. Urmarile care atribuic vatamarii caracter grav sunt prevazute alternativ, ceea ce nseamna ca pentru existenta infractiunii este suficient sa se produca numai una dintreaceste urmari. Latura subiectiva. Vatamarea corporala grava, n aceasta forma agravata, este savrsita cu praeterintentie atunci cnd, faptuitorul, urmarind sa loveasca victima sau sa-i cauzeze o vatamare corporala, se produce una dintre consecintele mai grave aratate n art. 182 c.p., consecinta care depaseste intentia sa si in raport cu care se afla n culpa. Sanctiunea consta in nchisoare de la 2 la 10 ani. n - Potrivit alin. 3, infractiunea este mai grava cnd fapta a fost savrsita n scopul producerii consecintelor prevazute la alin. I si 2. Circumstanta agravanta consta n aceea ca fapta este savrsita cu intentia directa, deoarece faptuitorul a prevazut consecinta grava care s-a produs, si a urmarit ca aceasta consecinta sa se produca. Tentativa se pedepseste, potrivit alin. 3. Sanctiunea consta n inchisoarea de la 3 la 12 ani. Lovirile sali vatamarile cauzatoare de moarte (art. 183) 1. Notiune si definitie. Potrivit textului de incriminare, infractiunea exista daca vreuna dintre faptele prevazute n art. J RO - 182 a avut ca urmare moartea victimei. 2. Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, drept recunoscut fiecarei persoane. 3. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infractiunii, 4.Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele, S.Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin actiuni sau inactiuni identice cu cele prin care se realizeaza infractiunite de lovire sau alte violente, art. 180 Cp., de vatamare corporala, arl. 181 C.p. si de vatamare corporala grava, art. 182 c.p. n ceea ce priveste aceste actiuni sau inactiuni, facem trimitere la explicatiile date cu ocazia analizei respectivelor infractiuni. Actiunea sau inactiunea trebuie sa aiba ca urmare moartea victimei. Totodata, este necesar ca intre actiune sau inactiune si rezultatul produs sa existe olegatura de 20 cauzalitate. Aceasta legatura de cauzalitate nu este nlaturata daca la activitatea faptuitorului se adauga si alti factori contributivi (anteriori, concomitcnti sau survcniti), cta vreme se stabileste ca, fara activitatea faptuitorului, rezultatul nu s-ar fi produs. Astfel, n practica judiciara s-a considerat ca raportul de cauzalitate exista atunci cnd inculpatul a produs victimei numeroase lcziuni care, desi au avut ca rezultat moartea, nu prezentau gravitate, mijloacele folosite nefiind nici ele aptc sa produca moartea, care s-a datorat unei mal adi grave preexistente, sau n cazul cnd inculpatul a rnbrncit victima, iar aceasta, caznd si lovindu-se de un plan dur, a ncetat din viata, chiar daca la dezcchilibrarea ci a contribuit si starea de ebrietate n care s-a aflat, sau atunci cnd inculpatul a produs victimei, care a murit, un traumatism cranio-ccrebral prin proiectarea acesteia cu capul pe asfaltul strazii, chiar daca n timpul internarii ei n spital nu i s-a aplicat un tratament medical adecvat. 6. Latura subiectiva. Infractiunca de loviri sau vatarnari cauzatoare de moarte este o infractiune a practcrintcntionata, deoarece lovirea sau fapta de vatamare corporala se savrscstc cu intentie, iar urmarea mai grava, constnd n moartea victimei, i este imputabila faptuitorului pe baza culpci. n practica judiciara s-a considerat ca lovirea victimei, persoana n vrsta naintata si cunoscuta de cei din jur, inclusiv de catre inculpat, ca fiind cardiaca, avnd drept consecinta producerea unui soc cardiac si apoi a decesului, constituie infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. n alt caz, s-a decis ca fapta inculpatului de a fi mbrncit victima, aflata pe'. trotuar, cu spatele la partea carosabila a drumului, chiar n momentul cnd prin dreptul lor trecea lll1 autovehicul, din care cauza, victima, care era n stare de ebrietate, s-adezechilibrat si a cazut pe carosabil, unde a fost surprinsa si accidentata mortal de acel autovehicul, constituie infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, deoarece si n acest caz, n raport cu mprejurarile concrete, inculpatul putea si trebuia sa prevada rezultatul care s-a produs. Daca nu se poate stabili culpa faptuitorului n raport cu moartea victimei, ci numai intentia acestuia n raport cu lovirea sau fapta de vatamare corporala, raspunderea penala se stabileste, dupa caz, pentru infractiunea de lovire sau alte violente sau pentru infractiunca de vatamare corporala ori vatamare corporala grava. n sfrsit, daca se stabileste ca faptuitorul a actionat nu cu intentia de a lovi sau de a produce numai o vatamare a integritatii corporale, ci cu intentia de a ucide, fapta constituie infractiunea de omor. Pozitia subiectiva a faptuitorului, constnd n intentia de a vatama integritatea corporala ori de a ucide, se stabileste n fiecare caz, dupa cum s-a aratat cu prilejul exarninarii omorului, tinndu-sc seama de instrumentul folosit de faptuitor, zona corpului unde a fost aplicata lovitura, numarul loviturilor, intensitatea acestora, precum si de toate celelalte mprejurari concrete n contextul carora a fost savrsita fapta. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu este posibila. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care se produce moartea victimei. 8. Sanctiunea consta n nchisoare de la 5 la 15 ani. 21 Vatamarea corporala din culpa (art. 184) 1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta n fapta prevazuta la arI. IRO a/in. 2 si 21, care a pricinuil () vatamare ce necesita penlru vindecare ngrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si cea prevazuta la arI. 181, savrsite din culpa. 2. Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei la integritate corporala si sanatate. n cazul formelor agravate din alin. 3 si 4,infractiunea arc si W1 obiect juridic secundar, constnd n relatiile sociale referitoare la respectarea masurilor de prevedere pentru exercitarea unei profesii sau meserii. 3. Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei care este victima a infractiunii. 4. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala. Infractiunca poate fi savrsita cu participatic improprie atunci cnd, potrivit art. 31 C.p., o alta persoana contribuie cu intentie la savrsirca faptei din culpa de catre autor. 5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza fie prin fapta prevazuta n art. 180 alin. 2 C.p., care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 10 zile, fie prin fapta prevazuta n art. 181 c.p. Articolul 180 alin. 2 c.p. prevede lovirea sau actele de violenta care au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ngrijiri medicale de cel mult 20 de zile. Ne gasim n prezenta acestei infractiuni atunci cnd lovirea sau actul de violenta, savrsit din culpa, a produs o vatamare ce necesita pentru vindecare cel putin Il si cel mult 20 de zile ngrijiri medicale. Daca lovirea sau actul de violenta savrsit din culpa a produs numai suferinte fizice ori vatamare ce necesita pentru vindecare ngrijiri medicale ce nu depasesc 10 zile, fapta nu constituie infractiune. Articolul 181 C.p., prevede fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita pentru vindecare ngrijin medicale de cel mult 60 de zile. ntruct si eu privire la aceasta fapta s-au dat explicatii cu ocazia cxarninarii infractiunii de vatamare corporala, facem trimitere, si de data aceasta, la cele aratate cu acel prilej. 6. Latura subiectiva presupune culpa faptuitorului. 7.Tentativa si consumarea. Tentativa nu este posibila deoarece fapta se savrseste din culpa. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care se produce vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii victimei. 8. Sanctiunea consta n nchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda.9 . .For~c agravate. Infractiunea are patru forme agravate, prevazute n alin. 2 - 4'. I - Prima forma agravata, exista, potrivit alin. 2, daca fapta a avut vreuna din urmarile prevazute n art. 182 alin. 1 sau 2. Pentru fapta din alin. 1 al art. 182 C.p., urmarea imediata consta ntr-o vatamare a integritatii corporale sau sanatatii care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile. Pentru forma din alin. 2, urmarile au caracter alternativ, constnd n: pierderea unui simt sau organ, ncetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica sau psihica, slutirea, avortul sau punerea n primejdie a vietii persoanei. n ceea ce 22 priveste aceste urmari, facem trimitere la explicatiile date cu prilejul examinari: infractiunii de vatamare corporala grava, art, 182 C.p. De exemplu, n practica judiciara s-a considerat ca agravanta exista atunci cnd, fara sa se asigure, inculpata a traversat soseaua n fuga, prin loc nepermis, astfel nct conducatorul unui autoturism care se apropia, a fost pus n situatia sa faca o manevra gresita, cu consecinta accidentarii a doua persoane carora le-a cauzat leziuni vindecabile n 100 de zile. Aceasta deoarece, legatura de cauzalitate dintre fapta imprudcnta a inculpatei si producerea rezultatului este evidenta. Sanctiunea consta n nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. TI - A doua forma agravata, exista potrivit alin. 3, cnd savrsirca faptei prevazute n alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor lcgale sau a masurilor de prevedere pent.ru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anume activitati. Circumstanta agravanta este identica cu cea prevazuta n art. 178 alin. 2 C.p. De asemenea, circumstanta agravanta prevazuta n art. 184 alin. 3 C.p. este aplicabila si biciclistului, care, cu nendemnare si nerespectarea normelor privind circulatia pedrumurile publice, provoaca unei persoane, din culpa, o vatamare care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 10 zile, deoarece persoana care conduce o bicicleta pe un drum public ndeplineste o activitate n sensul avut n vedere de lcgiuitor. Daca, prin nerespectarea dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere, pentru exercitarea unei profesii sau mescrii ori pentru ndeplinirea unei anume activitati se provoaca din culpa, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii mai multor persoane, se savrsesc tot at.tea infractiuni cte persoane au fost accidcntate. Sanctiunea consta n nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. III - A treia forma agravata, exista potrivit alin. 4, daca fapta prevazuta n alin. 2 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru ndeplinirea unei anume activitati. Agravanta se aseamana cu aceea din alineatul precedent prin mprejurarile savrsirii faptei, urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii.fn practica judiciara s-a decis de exemplu - ca fapta inculpatului, brigadier silvic, de a fi ranit grav, din culpa, cu arma pe care o avea n dotare, o persoana aflata n apropierea sa, constituie infractiunea de vatamare corporala din culpa, n forma agravata prevazuta n alin. 4 al art. 184 c.p., deoarece este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul profesiei. Sanctiunea consta n nchisoare de la 6 luni la 3 ani. IV - A patra forma agravata exista, potrivit alin. 4', daca faptele prevazute n alin. 3 si 4 sunt savrsite de catre o persoana care se afla n stare de ebrietate. Agravanta ia n considerare starea de ebrietate n care trebuie sa se afle faptuitorul n momentul savrsirii infractiunii, stare care poate fi dovedita prinorice mijloace de proba. Spre deosebire de forma agravata a uciderii din culpa, art. 178 alin. 3 C.p., legiuitorul nu prevede alternativ cu starea de ebrietate si rnbibatia alcoolica ce depaseste limita legala, deoarece, cu exceptia circulatiei pe drumurile publice, pentru 23 celelalte activitati sau meserii nu se prevede o asemenea limita legala privind mbibatia alcoolica n snge. Sanctiunea consta n nchisoare de la unu la 3 ani, pentru fapta din alin. 3, si nchisoare de la unu la 5 ani, pentru fapta din alin. 4. 10. Aspecte procesuale. Potrivit alin. 5, pentru faptele prevazute n alin. 1 si 3, actiunea penala se pune n miscare la plngcrea prealabila a persoanei vatamate. mpacarea partilor nlatura raspunderea penala. A VORTUL (art. 185-188) Provocarea ilegala a avortului (art. 185) 1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1 infractiunea consta n ntreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace. savrsita n vreuna dintre urmatoarele mprejurari: a) n atara institutiilor medicale sau cahinetelor medicale autorizate n acest scop; h) de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate; c) daca vrsta sarcinii a depasit patrusprezece saptamni. 2. Obiectul jurjdic principal consta n relatiile sociale cu privire la ntreruperea cursului sarcinii n conditii de siguranta pentru integritatea corporala, sanatatea si viata femeii nsarcinate. n secundar, este asigurata si nasterea unor copii fara malformatii. 3. Obiectul material consta n corpul femeii nsarcinate. 4.Subiect activ poate fi orice persoana, chiar si un medic ce nu are specialitatea necesara, sau un medic specialist care ntrerupe cursul sarcini] mai mare de patrusprezece saptamni sau n afara unitatilor sanitare ori cabinetelor medicale autorizate n acest sens. Participatia penala este posibila sub toate forrnele, 5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o fapta dentrerupere a cursului sarcinii, Fapta se poate realiza prin orice mijloace, ntotdeauna, nsa, cu consimtamntul femeii nsarcinate. Pentru existenta infractiunii este necesar ca ntreruperea cursului sarcinii sa aiba loc n vreuna dintre urmatoarele mprejurari: - n afara institutiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate n acest scop; - de catre o persoana care nu are calitatea de medic ginecolog; - cnd vrsta sarcinii a depasit patrusprezece saptamni. Urmarea imediata consta n ntreruperea cursului sarcinii. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. 6. Latura subiectiva. Infractiunea se savrseste cu intentie directa, Cnd fapta se realizeaza n mprejurarea din alin. 1 lit. c), faptuitorul trebuie sa cunoasca mprejurarea ca vrsta sarcinii este mai mare de patrusprezece saptamni. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa se pedepseste, potrivit alin. 5. Consumarea infractiunii are loc n momentul savrsirii manoperei/manoperelor avortive, n conditiile alin. 1. li. Sanctiunea consta n nchisoare de la 6 luni la 3 ani. 24 9. Forme agravate. Provocarea ilegala a avortului are trei forme agravate prevazute n alin. 2-3. 1 - Prima forma agravata consta, potrivit alin. 2, n ntreruperea cursului sarcinii, savrsita n orice conditii, rara consirntamntul femeii nsarcinate. Agravanta exista chiar daca sunt respectare cerintele din alin. I lit. a) - e). Sanctiunea consta n nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. IT - A doua forma agravata exista, potrivit alin. 3 ipoteza 1, daca prin faptele prevazute in alin. 1 si 2 s-a cauzat femeii nsarcinate vreo vatamare corporala grava. Vatamarea corporala grava cu urmarile prevazute n ari. 182 C.p., ii este imputabila Iaptuitorului pe baza de practerintcntic. Sanctiunea consta n nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea W10r drepturi. Il! - A treia forma agravata existi." potrivit alin. 3 ipoteza II-a, daca fapta a avut caurmare moartea femeii nsarcinate, Sanctiunca consta n nchisourc de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. 10. Pedeapsa complementara. Potrivit alin. 4, n cazul cnd fapta prevazuta in alin. 2) si 3) a rosi savrsita de medic, pc lnga pedeapsa nchisorii, se va aplica si interdictia exercitarii profesiei de medic, potrivit art. 641it. c c.p. II. Cauze speciale de ncpedcpslre, Potrivit prevederilor alin. 6, nu se pedepseste intreruperea cursului sarcinii efectuata de medic: a) daca ntreruperea cursului surcinii era necesara pentru a salva viata, sanatatea ... sau integritatea corporala a femeii nsarcinate de la un pericol grav si iminent si care nu putea ti nlaturat altfel; b) n cazul prevazut n alin. 1 lit. c), cnd ntreruperea cursului sarcinii se impunea din motive tcrapeutice, potrivit dispozitiilor lcgale; e) in cazul prevazut in alin. 2, cnd femeia nsarcinate s-a anat n imposibilitate de a-si exprima vointa, iar ntreruperea cursului sarcinii se impunca din motive terapcutice, potrivit dispozitiilor legale, INFRACTIUNI CONTRA LlBERTA TIT PERSOANEI Lipsirea de libertate n mod ilegal (art. 189) 1. Notiune si dellnitic. Potrivit alin. 1, infractiunea consta n lipsirea de libertate a unei persoane n mod ilegal. 2. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea fizica a persoanei, la dreptul acesteia de a se deplasa si de a actiona n conformitate cu propria vointa, 3. Obiectul material. De regula, infractiunea nu arc obiect material. n cazul unora dintre formele agrava le ale infractiunii, obiectul material consta n corpul victimei, cum ar fi, de exemplu, atunci cnd aceasta este supusa unor suferinte fizice. 4. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. Daca fapta este savrsita de doua sau mai multe persoane mpreuna, se va retine forma agravata din alin. 2.25 5. Latura ohiectiva. Elementul material consta ntr-o fapta prin care persoana vatamata este lipsita de libertatea fizica, de posibilitatca de a se deplasa si actiona n conformitate cu propria vointa. Fapta poate fi cornisiva sau omisiva. n cele mai frccvcnte cazuri, elementul material este comisiv, constnd, de exemplu. in nchiderea persoanei vatamare ntr-o incapere, mpicdicnd-o astfel sa se dcplaseze, sau, dimpotriva, n urcarea acesteia ntr-un vehicul, oblignd-o astfel sa se deplasczc. Elementul material c. s te omisiv, cum ar fi, de exemplu, n cazul ncpunerii n libertate a persoanei, earc a rost lipsita de libertate n mod legal, dupa incetarea cauzei care a determinat luarea masurii. Pentru existenta infractiunii, nu intereseaza tratamentul la care este supusa victima n timpul privarii de libertate. Fapta constituie infractiune chiar daca acest tratament este deosebit de civilizat. Supunerea victimei la un tratament rau poate constitui nsa o circumstanta agravanta. Lipsirca de libertate a persoanei poate fi totala, cnd victima este lipsita complet de libertate de miscare, de exemplu, este legata de un copac, sau partiala, cnd i se lasa victimei o oarecare posibilitate de miscare, de exemplu, este ncuiata ntr-un apartament, avnd posibilitatca de a se deplasa dintr-o camera n alta. Pentru existenta infractiunii este necesar ca lipsirea de libertate sa aiba caracter ilegal. Aceasta deoarece sunt unele situatii n care, din motive bine justificate, legea permite rcstrngcrca Iibcrtatii anumitor persoane, fapta avnd caracter legal si, n consecinta, nu constituie infractiune. Trebuie deosebita situatia persoanei care a savrsit fapte penale, deoarece. ntr-un asemenea caz, caracterul ilegal al lipsirii de libertate determina incadrarea juridica a faptei sub aspectul savrsirii infractiunii de arestare nclegala, infractiune prevazuta de art. 266 alin. I c.p.Sub aspectul intervalului de timp, Iipsirea de libertate trebuie sa dureze att ct victima sa fie rnpiedicata n mod efectiv de a se deplasa si actiona n conformitate cu vointa sa. Urmarea imediata consta ntr-o stare de ncalcare a libertatii de miscare a persoanei vatamate. Lipsirea de libertate n mod ilegal este absorbita uneori n continutul altei infractiuni. 6. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei, care poate fi directa sau indirccta. Este necesar ca faptuitorul sa aiba reprezentarea caracterului ilegal al actiunii sau inactiunii sale. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii este pedepsita, potrivit alin. 7. Conswnarea infractiunii are loc in momentul n care se produce urmarea socialmente periculoasa, n momentul n care persoana vatamata este lipsita de posibihtatea de a se deplasa si de a actiona n conformitate cu vointa sa. 8. Sanctiunea consta n nchisoare de la 3 la 10 ani. 9. Forme agravate. Infractiunea are cinci forme agravate, prevazute n alin. 2-6. 1 - Prima forma agravata exista potrivit alin. 2, n cazul n care fapta este savrsita prin simularea de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana narmata, de doua sau mai multe persoane mpreuna sau daca n schimbul eliberarii se cere un folos material 26 sau orice alt avantaj, precum si n cazul n care victima este minora sau este supusa unor suferinte ori sanatatea sau viata i este pusa n pericol. a) savrsirea faptei prin simularea de calitati oficiale. Faptuitorul trebuie sa simuleze una dintre calitatile oficiale, care, daca ar fi reala, i-ar permite sa ia masura lipsirii de libertate a persoanei, deoarece numai ntr-un astfel de caz, victima este intimidata si determinata sa nu opuna rezistenta. Din aceasta categoric fac parte: calitatea de procuror, de ofiter de politie, calitatea de lucrator sanitar nsarcinatcu depistarea bolilor contagioase etc. h) savrsirea faptei prin rapire. Circurnstanta agravanta se refera la procedeul folosit de catre faptuitor, constnd n rapirea victimei pe care o duce ntr-un alt loc, mpotriva vointei sale, unde o priveaza de libertate. Fara a incrimina fapta de rapire, n mod distinct, legiuitorul a prevazut-o ca o circumstanta agravanta a infractiunii de lipsire de libertate n mod ilegal. c) savrsirea faptei de catre o persoana narmata. Agravanta ia n considerare faptul ca n momentul savrsirii infractiunii, faptuitorul are asupra sa un instrument, piesa sau dispozitiv declarat arma prin dispozitiile legale, art. 151 alin. I c.p., sau un obiect de natura a fi folosit ca arma si pe care I ntrebuinteaza la atac, potrivit art. 151 alin. 2 C.p. Avnd asupra sa arma, faptuitornl este mai decis si mai ndraznet n actiunea sa, stiind ca are posibilitatea de a o folosi oricnd. d) savrsirea [aptei de doua sau mai multe persoane mpreuna. Prin savrsirca faptei de doua sau mai mult.e persoane mpreuna se ntelege savrsirea faptei de doua sau mai multe persoane n calitat.e de coautori, precum si savrsirea faptei de doua sau mai multe persoane dintre care cel putin una n calitate de aut.or, iar cealalta sau celelalte n calitate de complici concomitenti. Participantul care raspunde penal este sanctionat pentru forma agravata a infractiunii, chiar daca unii sau toti ceilalti participanti sunt exonerati de raspunderea penala. Fiind o circumstanta reala, instigatorii si complicii ant.eriori, care au stiut ca fapta va fi savrsita de doua sau mai multe persoane mpreuna, raspund de asemenea, pentru forma agravata a infractiunii, potrivit art. 28 alin. 2 C.p. e) daca n schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj. Circumstanta agravanta consta n cererea formulata de catre faptuitor de a i se da, n schimbul eliberarii persoanei, un folos material sau orice alt avantaj.Nu intereseaza valoarea folosului material, natura avantaj ului dupa cum nu intereseaza daca cererea a fost sau nu acceptata. n aceasta forma agravata, infractiunea de lipsire de libertate n mod ilegal absoarbe infractiunea de santaj, devenind astfel o infractiune complexa. j) n cazul n care victima este minora. Starea de minoritate a victimei trebuie sa existe n momentul n care victima este lipsita de libertate si nu n momentul n care faptuitorul nceteaza activitatea sa infractionala. Pentru retinerea agravantei este necesar ca faptuitorul sa cunoasca, din orice mprejurare, faptul ca victima este o persoana care nu a mplinit vrsta de 18 ani. g) n cazul n care victima este supusa unor suferinte. Suferintele la care este supusa victima pot de natura fizica sau psihica si ele pot decurge din modul n care faptuitorul a conceput si executat infractiunea sau din tratamentul pe care i l-a aplicat victimei n timpul ct a lipsit-o de libertate. Daca se produce si o vatamare a 27 integritatii corporale sau a sanatatii victimei, sunt aplicabile dispozitiile referitoare la concursul de infractiuni, iar daca fapta are ca urmare moartea victimei, infractiunea prezinta o alta forma agravata, art. 189 alin. 6 c.p. Il) n cazul n care sanatatea sau viata victimei i sunt puse n pericol. Starea de pericol poate rezulta, si de data aceasta, din modul cum a fost conceputa si executata infractiunca sau din regimul la care a fost supusa victima n timpul ct. a fost lipsita de libertate. Pentru aplicarea agravantci, este suficient ca aceasta stare de pericol sa fi existat la un moment dat. Deoarece legiuitorul a avut n vedere numai expunerea victimei la pericolul de a suferi o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii ori de a-si pierde viata, daca victima sufera efectiv o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, infractiunea de lipsire de libertate n mod ilegal intra n concurs cu oricaredintre infractiunile prevazute de art. 180 alin. 2, art. 181 sau ari. 182 C.p., iar daca fapta are ca urmare moartea victimei, infractiunea de lipsire de libertate n mod ilegal prezinta forma agravata prevazuta n art. 189 alin. 6 C.p. Tentativa se pedepseste, potrivit alin. 7. Sanctiunea consta n nchisoare de la 7 la 15 ani. n-A doua forma agravata consta, potrivit alin. 3, n lipsirea de libertate a unei persoane savrsita n scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei. Agravanta ia n considerare faptul ca lipsirea de libertate n mod ilegal este conceputa si realizata ca o infractiune mijloc pentru a determina victima la practicarea prostitutiei. Tentativa se pedepseste, potrivit alin. 7. Sanctiunea consta n nchisoare de la 7 la 15 ani. TIT - A treia forma agravata exista, potrivit alin. 4, daca pentru eliberarea persoanei se cere, n orice mod, ca statul, o persoana juridica, O organizatie internationala interguvernamentola sau un grup de persoane sa ndeplineasca sau sa nu ndeplineasca un anumit act. Ca si n cazul agravantei prevazute n alin. 2, este vorba de conditionarea eliberarii persoanei lipsite de libertate de satisfacerea unei cereri fonnulate de faptuitor, Aceasta cerere trebuie sa aiba ca obiect ndeplinirea sau nendeplinirea unui act de catre stat, de catre o persoana juridica, o organizatie internationala interguvernamentala sau de catre un grup de persoane. Tentativa se pedepseste. Potrivit alin. 8, constituie tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri n vederea comiterii faptei prevazute n alin. 4. Sanctiunea consta n inchisoare de la 7 la 18 ani. IV - A patra forma agravata, exista, potrivit alin. 5, daca faptele prevazute la alin. 1- 4 se savrsesc de catre o persoana care face parte dintr-un grop organizat. Agravanta ia n considerare apartenenta faptuitorului la un grup organizat, fapt ce usureaza savrsirea infractiunii.Sanctiunea consta n nchisoare de la 5 la 15 ani, pentru fapta din alin. 1, nchisoare de la 7 la 18 ani, pentru faptele din alin. 2 si 3, respectiv nchisoare de la IOla 20 de ani, pentru fapta din alin. 4. V -A cincea forma agravata, exista, potrivit alin. 6, daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. 28 Circumstanta agravanta se refera la producerea unui rezultat mai grav, constnd in moartea sau sinuciderea victimei, urmare imputabila fapruitorului pe baza de praeterintentie. De exemplu, n practica judiciara, s-a retinut existenta agravantci, atunci cnd inculpatii, lipsind victima n mod ilegal de libertate, au exercitat asupra ci presiuni psihice si constrngeri fizice, astfel nct aceasta, prctcxtnd ca merge la toaleta, a sarit pe fereastra de la ctajul 3, caznd pe trotuar si suferind politraumausmc n urma carora a decedat. Sanctiunea consta in nchisoarea de la 15 la 25 de ani. Sclavia (art. 190) 1. Notiune si definitie. Infractiunca consta n punerea sau tinerea unei persoane n stare de sclavie, precum si traficul de sclavi. 2. Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei. 3.Obiectul material consta n corpul persoanei adusa n situatia juridica a sclavului. 4. Subiect activ poate fi orice persoana. Participati a penala este posibila sub toate formele. 5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin oricare dintre urmatoarele trei actiuni alternative: - punerea unei persoane n stare de sclavie; - tinerea n stare de sclavie; - traficul de sclavi. Punerea n stare de sclavie a unei persoane, nseamna aducerea acesteia ntr-o totala stare de dependenta de o alta persoana, transformarea ntr-un simplu obiect al dreptului de proprietate.Tinerea n stare de sclavie presupune mentinerea starii de sclavie n care a ajuns o persoana, exercitarea n continuare asupra ei a prerogativclor dreptului de proprietate. Nu intereseaza cum a ajuns persoana n stare de sclavie si nici cum a fost dobndita n aceasta stare de faptuitor. Traficul de sclavi consta n efectuarea unor acte de comert, avnd ca obiect persoane ajunse n stare de sclavie. Urmarea imediata consta n suprimarea completa a libertatii individuale a persoanei, n cazul punerii unei persoane n stare de sclavie, perpetuarea conditiei de sclav, n cazul tinerii unei persoane n stare de sclavie si n sfrsit, trecerea persoanei de la un proprietar la altul, n cazul traficului de sclavi. Urmarea imediata consta n ncalcarea libertatii persoanei. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. 6. Latura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecta. 7. Tentativa si cousumarea. Tentativa se pedepseste, potrivit alin. 2. Consumarea infractiunii arc loc n momentul n care persoana este pusa sau mentinuta n stare de sclavie ori n momentul n care se efectueaza un act de comert avnd ca obiect o persoana ajunsa n stare de sclavie. 8. Sanctiunea consta n nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. 29 Supunerea la munca fortata sau obligatorie (art. 191) 1. Notiune si detinitie. Potrivit textului de incriminare, infractiunea consta n fapta de a supune () persoana, in alte cazuri dect cele prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci contra vointei sale sau la () munca obligatorie. 2. Obiectuljuridic consta n relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei de asi alege n mod liber munca, pe care doreste sa o presteze. 3. Obiect material. Infractiunea nu arc obiect material. 4. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele. 5. Latura obiectiva. Elementul material poate fi realizat prin:- supunerea unei persoane la prestarea unei munci contra vointei sale sau, - supunerea la u munca obligatorie. Supunerea unei persoane la prestarea unei munci contra vointei sale nseamna determinarea persoanei prin constrngere, sa presteze o munca pe care de buna-voie nu ar presta-o. Supunerea unei persoane la o munca obligatorie nseamna a pune persoana n situatia de a presta o munca la care nu este obligata, ca si cnd ar avea ndatorirea de a o presta. Pentru existenta inlractiunii nu intereseaza natura muncii la care a fost supusa persoana vatamata, modul cum s-a realizat actiunea, mijloacele folosite de catre Iaptuitor, dupa cum nu intereseaza daca persoana este sau nu rctribuita pentru munca prostata. Fapta constituie infractiune, chiar daca munca este retribuita n mod corespunzator si s-au asigurat conditii bune pentru prestarea ei. Munca trebuie sa fie prcstata, nsa, n alte cazuri dect cele prevazute n dispozitiile legale. Constitutia Romniei prevede faptul ca nu constituie munca fortata: al activitatile pentru ndeplinirea obligatiilor militare, precum si cele dcsfasurate, potrivit legii, n locul acestora din motive religioase sau de constiinta; b) munca unei persoane condamnate, prestata n conditiile normale, n perioada de detentie sau de libertate conditionata; c) prestatiile impuse n situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege. Pentru ca fapta sa constituie infractiune, este necesar ca munca la care este supusa persoana sa dureze un anumit interval de timp, n asa fel nct sa rezulte ca este vorba de o ncalcare efectiva a libertatii acesteia sub aspectul la care ne-am referit. Urmarea imediata eonsta n ncalcarea libertatii persoanei. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. 6. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii arc loc n momentul n care persoanavatamata este supusa muncii fortate sau obligatorii, moment n care se produce urmarea socialmente periculoasa a faptei. 8. Sanctiunea consta n nchisoare de la 6 luni la 3 ani. 30 Violarea de domiciliu (ari. 192) 1. Notiune si det'nitie. Potrivit alin. 1. infractiunea consta n patrunderea fara drept. n orice mod ntr-o locuinta, ncapere, dependinta sau loc mprejmuit tinnd de acestea, fort' consimsamntul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia. 2. Ohiectul juridic principal consta n relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei de a-si desfasura viata privata, ntr-un loc ales n mod liber, fara vreun amestec abuziv si nedorit din partea altora. Obiectul juridic secundar consta n relatiile sociale referitoare la regimul armelor si munitiilor, atunci cnd fapta se savrseste, n conditiile alin. 2, de catre o persoana narmata. 3. Obiectul material. Infractiunca de violare de domiciliu nu arc obiect material. 4.Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele. 5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin doua modalitati alternative, dintre care o actiune si o inactiunc. Actiunea consta n patrunderea ntr-un domiciliu. trebuie sa fie efectiva si sa se realizeze cu privire la o locuinta, ncapere, dcpcndinta sau loc mprejmuit tinnd de acestea. in practica judiciara, s-a retinut ca violare de domiciliu fapta inculpatului care a patruns, prin escaladarea unei ferestre, ntr-un camin, deoarece camerele dintr-un camin. constituie pentru persoanele care le ocupa o adevarala locuinta n sensul dispozitiilor ari. 192 C.p. Patrunderea poate fi realizata n orice mod, prin violenta, amenintare, efractie, escaladare etc. Patrunderea fara drept ntr-o locuinta, ncapere, dependinrasau loc mprejmuit tinnd de acestea determina existenta infractiunii. Dreptul de proprietate asupra imobilului nu-i confera proprietarului libertatea de a patrunde n locuinta chiriasului mpotriva vointei acestuia. Daca patrunderea n locuinta se face n virtutea unui drept, lipsind o cerinta esentiala a legii pentru existenta infractiunii de violare de domiciliu, fapta nu constituie infractiune. Potrivit art. 27 alin. 2 din Constitutie, de la principiul inviolabilitatii domiciliului se poate deroga prin lege, n urmatoarele situatii: - pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarri judecatoresti; - pentru nlaturarea unei primejdii privind viata. integritatea fizicii sau bunurile unei persoane ; - pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice; - pentru prevenirea raspndirii unei epidemii. Patrunderea trebuie sa se realizeze fara consimtamntul persoanei care foloseste respectiva locuinta, ncapere, dependinta sau loc mprejmuit tinnd de acestea. Daca locuinta este folosita de mai multe persoane, dreptul de a permite sau interzice patrunderea cuiva n locuinta comuna l are oricare dintre acele persoane. Lipsa consimtamntului poate rezulta si implicit dintr-o anumita mprejurare, cum ar fi. de exemplu, atunci cnd persoana, plecnd de acasa, ncuie usa. Inactiunea consta n refuzul faptuitorului de a parasi o locuinta, ncapere, dcpendinta sau loc mprejmuit tinnd de acestea, la cererea persoanei care le foloseste si are ca situatie premiza mprejurarea ca, n momentul savrsirii, faptuitorul se afla n 3\ respectiva locuinta. Pentru existenta in fractiunii este necesar ca persoana vatamata, sau reprezentantul, sa formuleze o cerere expresa, categorica, cerere adresata faptuitorului de a parasi respectiva locuinta, ncapere, dependinta sau locul mprejmuit tinnd de acestea. Refuzul faptuitorului de a parasi locuinta, ncaperea, dependinta sau locul mprejmuit tinnd de acestea. poate fi un refuz explicit sauimplicit. Urmarea imediata consta ntr-o ncalcare a libertatii persoanei de a avea un domiciliu n care sa-si desfasoare viata personala rara nici un amestec din partea altcuiva. 6. Latura subiectiva. Violarea de domiciliu se savrscstc intentie. n modalitatea omisiva, intentia faptuitorului rezulta din aceea ca i li-a cerut n mod expres sa paraseasca domiciliul, cerere careia nu i da curs. 7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii, posibila n modalitatea cornisiva, nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care faptuitorul patrunde n domiciliul persoanei vatamate sau refuza sa-I paraseasca. H. Sanctiunea consta n nchisoare de la 6 luni la 4 ani. 9. Forme agravate. Potrivit alin. 2~ infractiunca este mai grava daca se savrseste n urmatoarele mprejurari: a) de o persoana narmata; b) de doua sau mai multe persoane mpreuna; c) n timpul noptii; d) prin folosirea de calitati mincinoase. in cele ce urmeaza vom analiza numai continutul circumstantelor care i confera infractiunii forma agravata. a) savrsirea faptei de o persoana narmata. Agravanta ia n considerare faptul ca infractiunea se savrsestc cu mai multa usurinta, faptuitorul avnd asupra sa o arma n acceptiunea dispozitiilor art. 151 alin. 1 si 2 C.p. b) savrsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. Agravanta este identica cu cea prevazuta n cazul Iipsirii de libertate n mod ilegal si are aceeasi ratiune. Daca fapta este savrsita de cel putin trei persoane mpreuna, se aplica numai agravanta speciala, art. 192 alin. 2 c.p. c) savrsirea faptei n timpul noptii. Agravanta ia n considerare faptul ca n timpul noptii sporeste gradul de pericol social. deoarece, n ambianta pe care o creeaza noaptea, scad posibilitatile de aparare ale victimei, ceea ce us