Drept Financiar TOT

8/16/2019 Drept Financiar TOT

http://slidepdf.com/reader/full/drept-financiar-tot 1/12

DREPT FINANCIAR SI FISCAL

Dan grosu saguna drept financiar si fiscal 2013 2014Mircea tefan Mirea Dreptul finantelor publiceȘ

Consideratii generale

Termenul de finan e desemnează resursele financiare, activită i ce au ca obiect banii.ț ț

prima clasificare prive te finantele private, raporturi !uridice supuse dreptului privat comercialș

si finan e de stat sau publice guvernate de norme fiscale.ț

"volu ie istorica# sunt organic legate de apari ia statului, căci asigura resursele sus inerii puteriiț ț ț

acestuia.$ncep%nd cu perioada modernă pot fi identificate 3 perioade de evolu ie#ț

&. 'inantele publice clasice ( sec )*+++ )) dominate de doctrina liberală anoninterventionismului-. 'inantele publice moderne / primul război mondial, criza din 233 pana la sf sec)) . tatul a scimbat in aceasta perioada politica financiară fiscală, adopt%ndfilosofia interventionismului, implic%nduse in economie, in ncercarea de a diri!a

evolu ia acesteia si de a evita crizele economice.ț5. 'inantele publice contemporane ( dominate de nevoia de a răspunde la rela iileț

economice comple6e pe plan na ional si interna ional- construc ia bugetară esteț ț ț

realizată intrun proces de conlucrare ntre guvern i 7arlament.ș

Finantele publice

"6ista 2 abordări ale notiunii#A. +n sens institu ional ( modalitatea de e6ercitare a puterii statului in materie financiara.ț

B. +n sens material activ. financiară publica.&cceptiunea generală a notiunii totalitatea mi!loacelor banesti care se afla la dispozi ia unui statț

sau la dispozi ia unei institutii publice locale si care ii sunt necesare pt ndeplinirea propriilor func ii.ț ț

+ntro definitie mai e6actă, in sens !uridic, 'inantele publice sunt raporturile sociale care se nasc,se desfă oară, se modifica si se sting in legătura cu constituirea, repartizarea si utilizarea resurselor ș

financiare publice necesare func ionarii si dezvoltării societă ii.ț ț

"6ista 2 reguli fundamentale ale finantelor publice si anume#1. 'inantele publice sunt relatii sociale fara ecivalent sau contraprestatie2. 'inantele publice nu sunt supuse rambursarii.

Structura finantelor publice cuprinde !ari co!ponente"

1. *eniturile publice2. 5eltuielile publice

Functiile finantelor publice"a. Functia de repartitie

repartitia venitului national repartitia secundara /repartitia venitului national pe celtuieli

b. Functia de control. &re ca scop asigurarea legalitatii si cresterea eficienteieconomice printro mai buna administrare a banului public.

#rganis!ele statale i!plicate in acti$itatea financiara

&ctivitatea financiara a statului consta in special in realizarea bugetului#

+. venituri/impozite reprezentand 8090:, cotizatii de asigurari sociale reprezentand1;2;:

++. 5eltuieli/pentru asigurari sociale apro6. 49:, aparare , sanatate, invatamant etc.+n functie de raportul/balanta intre venituri si celtuieli bugetul poate fi e6cedentar/venituri

mai mari decat celtuieli sau deficitar/celtuieli mai mari decat venituri.

1



ugetul deficitar poate fi ecilibrat prin imprumuturi si emisiunea de moneda faraacoperire/in bunuri, servicii sau utilitati.

&tat bugetul e6cedentar, cat si cel deficitar produc efecte negative. e considera totusi ca de preferat este un buget usor deficitar, intrucat acesta este de natura a stimula economia.

7rin notiunea de aparat financiar al statului se intelege totalitatea organelor si institutiilor statului implicate in realizarea si e6ecutarea bugetului de stat.

+n functie de competenta lor aceste organe ale statului se clasifica in#a. organe cu competenta generala# 7arlamentul, <uvernul, 5onsiliile locale, erviciile

publice locale, Ministerele- b. organe cu competente speciale ( acele organe ale statului cu atributii e6clusiv indomeniul finantelor publice si denumite organe fiscale.

&ceste organe cu competenta speciale se clasifica la randul lor in# centrale ( 5urtea de conturi, 5onsiliul fiscal, <arda financiara si 5omitetul =ationalde pecialitate. locale/teritoriale# Directiile generale !udetene ale finantelor publice care au insubordine &dministratiile financiare publice municipale , orasenesti si comunale.

5onsiliul 'iscal este alcatuit din ; membrii cu e6perienta in politici macroeconomice si are carol elaborarea politicilor bugetare, evaluarea eficientei e6ercitiului bugetar si elaborarea de proiecte

legislative.Ministerul finantelor aplica strategia guvernului/planul de guvernare in domeniul finantelor publice.

+n subordinare ministerului finantelor sunt# &=&', directiile generale ale finantelor publice !udetene, directia generala a finantelor publice a municipiului ucuresti , autoritatea nationala ptrestituirea proprietatilor si 5omisia de prognoza.

&=&' este institutia publica cu personalitate !uridica aflata in subordinea ministerului definante si care are ca principale obiective urmatoarele#

a. 5olectarea veniturilor bugetului de stat /impozite ta6e etc b. aplicara legislatiei financiar fiscalec. &sistenta contribuabilor pentru mai buna lor informare.

Trezoreria publica# reprezinta sistemul unitar si integral prin care statul asigura efectuareaoperatiunilor de incasari si plati privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publica si alteoperatiuni financiar fiscale ale statul.

5ontul curent general al trezoreriei de stat functioneaza in cadrul => si este descis innumele ministerului finantelor publice.

Dreptul finantelor publice %notiuni&

tiin a finantelor publice este acea disciplina ce studiază at%t reguli economice ale finantelor Ș ț

publice c%t si cele de natura !uridică.Dreptul financiar si fiscal prive te insa doar normele !uridice ce reglementează rela iileș ț

sociale ce se desfă oară in materia e6ercitiului bugetar.ș

+n literatura de specialitate sa făcut distinctia ntre dreptul financiar si cel fiscal. Dreptulfinanciar ar reprezenta astfel totalitatea normelor !uridice care reglementează rela iile de constituire,ț

repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale institu iilor publice destinate satisfaceriiț

nevoilor socio economice ale popula iei.ț

Dreptul fiscal reprezintă totalitatea normelor !uridice care reglementează modalitatile derealizare a veniturilor publice, primordial din impozite si ta6e dar si din alte forme de prelevare.

I'$oarele dreptului financiar si fiscal

"6ista 2 mari categorii de izvoare# generale si specifice1. +zvoarele generale se referă la acele acte normative ce con in printre altele siț

norme !uridice ce reglementează rela iile financiar fiscale. +n aceasta categorieț

men ionam 5onstitutia >omaniei care cuprinde norme e6prese in materia dreptuluiț

financiar fiscal /privind elaborarea, aprobarea si e6ecutarea bugetului, controlulanual de e6ecu ie bugetară, politica fiscală a statului etc. . Tot aici poate fi inclusaț

si legea admin publice locale.

2



2. +zvoarele specfice privesc acte normative ce con in e6clusiv norme !uridice privindț

rela iile sociale si financiar ( fiscale. "6emplu# legea ;00?2002, legea finantelor ț

publice/are caracter general, con ine principiile generale ale finantelor publice ,ț

legea ;91?2003 legea privind codul fiscal, ordonan a 2?2003 codul deț

procedura fiscală.

Aplicarea in ti!p( spa iu si asupra persoaneiț

Aplicarea in ti!p normele !uridice apar in%nd dreptului financiar fiscal urmează principiileț

generale ale aplicarii legii in timp privind intrarea in vigoare/3 zile de la publicarea in Monitorulficial, aplicarea/dominata de principiul activitatii normei !uridice si iesirea din vigoare.

@n element specific dreptului financiar este acela ca acela ca legea bugetului public esteanuala, pentru fiecare an bugetar 7arlamentul adoptand o noua lege a bugetului.

Aplicarea in spatiu. Dreptul financiar si fiscal in calitatea sa de ramura a dreptului public areo aplicare e6clusiva asupra teritoriului statului. &plicarea unei norme financiarfiscale pe teritoriulaltui stat reprezentand o incalcare a suveranitatii statului.

Aplicarea asupra persoanei. =ormele dreptului financiar si fiscal au o larga aplicare,spunand ca putini subiecti de drept nu sunt supusi acestei norme. "le se aplica atat persoanelor !uridice si fizice, cat si institutiilor publice sau persoanelor !uridice de drept privat.

Raporturile )uridice de drept financiar si fiscal

5aracteristic tuturor raporturilor este ca cel putin unul din subiecti trebuie sa fie statul prinorganele sau institutiile sale.

>aporturile dintre subiectii participanti sunt de subordonare. >aportul !uridic se poate creaatat intre doi subiecti de drept public cat si unul de drept public si altul de drept privat.

Continutul raportului )uridic drepturile si obligatiilor partilor ( e6. bligatia de a plati

impozitul pe venitul realizat.#biectul raportului il reprezinta actiunile partilor in indeplinirea drepturilor si obligatiilor lor ( e6. &ctiuni de prognoza bugetara, de organizare bugetara, de creditare, de control financiar,actiuni privind plata sumelor de bani datorate la bugetul de stat sau locale.etc

Siste!ul bugetar

*. Istoric

&sa cum se arata in literatura !uridica termenul provine din limba engleza, fiind preluat apoi siin limba franceza.

+n Tarile >omane pentru prima oara apare in timpul lui 5onstantin rancoveanu, 5ondica de*enituri si 5eltuieli/reprezenta dari de seama privind veniturile si celtuielile publice.

Termenul de buget a aparut pentru prima oara in regulamentul organic, ulterior in timpuldomniei lui 5uza, in 1A80 a fost adoptat regulamentul de finante. +n 5onstitutia din 1A88 adoptata intimpul >egelui 5arol +, au fost e6pres dedicate cateva articole privind ugetul.

5onstitutiile ulterioare, din 123 si 13A au reprodus in privinta bugetului prevederile bugetului din constitutia de la 1A88

+n 14A a fost adoptata prima constitutie socialista potrivit careia competenta apartinea Marii&dunari a >epublicii 7opulare a >omaniei.

Dupa anii 10 sa adoptat o noua filosofie bugetara, sa introdus o noua notiune si anumeuget public =ational, care cuprinde bugete distincte, aprobate si e6ecutate in conditii de autonomie.

+n momentul de fata in materie este aplicabila legea ;00?2002.

. Notiune

3



7rin notiunea de buget public national se intelege planul financiar al statului prin care sunt prevazute veniturile si celtuielile publice pentru o perioada determinata de timp.

+. Cuprinsul si continutul bugetului public national

5ontinutul se refera la 2 mari categorii# veniturile publice si celtuielile publice.

A. ,eniturile publice se clasifica in# I. - $enituri publice curente

II. - $enituri publice etraordinare

I. ,eniturile publice curente sunt acelea care se incaseaza in mod constant curegularitate. "le privesc urmatoarele categorii# *. - i!po'itele sunt#

a. i!po'ite directe ce se stabilesc pe baza unor criterii e6terioare si au caobiect al

impunerii valori concrete/terenuri, activitati economice etc.. "le reprezintaapro6

30 : din veniturile bugetare .

b. i!po'ite indirecte ce se realizeaza prin impunerea asupra consumului cuocazia vanzarilor marfurilor sau prestarii serviciilor. /T*&. "le reprezinta40: din

veniturile bugetare. . - taele

+. - contributiile sociale obligatorii ce au ca scop finantarea unor sisteme deasigurari sociale. +n privinta acestor contributii se poate observa o tendinta decreste la nivelul @" avand in vedere diversitatea nevoilor sociale ce trebuiescsatisfacute.

/. - $eniturile nefiscale

*eniturile din proprietatatea publica sunt prelevari cu caracter nefiscal, din profitul produs de activele statului . &ceste venituri au o pondere mica /;9:in ansamblul veniturilor bugetare.

II. ,eniturile publice etraordinare

unt acele venituri la care statul apeleaza doar in cazuri e6ceptionale, atunci cand*eniturile publice curente sunt insuficiente. Din aceasta categorie fac parte#imprumuturile de stat, suplimentarea masei monetare/emisiunea de bani, care insa

poate produce inflatie, instrainare unor bunuri din domeniul privat al statului.

B. C0eltuieli publice reprezinta modalitati de repartizare si utilizare a fondurilor banesti bugetare pt satisfacerea nevoilor generale ale societatii. 5eltuielile publice se clasificain#

+. c0eltuieli curente cuprind celtuieli de personal /salarii, impozite pesalarii, detasari,contributii la bugetele de asigurari sociale si celtuielimateriale /servicii pt intretinere etc.

++. c0eltuieli de capital cuprind celtuielile de investitii si celtuieli pt rezervade stat.

Bugetul statului

Partea I

4



*. Consideratii generale

&sa cum practica o arata, orice afacere privata necesita o planificare a veniturilor siceltuielilor. 5u atat mai mult o asemenea planificare o reclama finantele publice. ugetul este

principalul mi!loc al statului de interventie in economie, prin care se urmareste asigurarea ecilibruluieconomic dar si anumite obiective sociale si economice /prin intermediul subventiilor si facilitatilor fiscale.

. Natura )uridica %locali'area institutiei in ansa!blul stiintei dreptului&+n literatura de specialitate au fost formulate mai multe teorii#

7otrivit unei teorii, bugetul este un act administrativ intrucat contine o evaluare aveniturilor si celtuielilor pe care autoritatile centrale o pun la dispozitia agentiloradministrativi care au obligatia sa puna in aplicare acest plan. ugetul este o planificare financiara. ugetul este o lege pentru ca este adoptat printro lege. ugetul este o lege dar si un act administrativ intrucat in realizarea sa se emit acte

administrative cu caracter individual si el este adoptat printro lege.pinia dominanta este aceea ca bugetul este un plan financiar al statului ce contine indicatori

privind veniturile si celtuielile publice centralizate, plan ce are trasaturile specifice actelor normative intrucat este adoptat printro lege.

+n literatura contemporana se arata ca bugetul este# un document politic /intrucat proiectul de buget si e6ecutia bugetare sunt asigurate decatre guvern care are o anumita coloratura politica si un plan de guvernare. este un document !uridic este un document financiar/fiindca reprezinta un plan financiar privind veniturile si

celtuielile statului

+.Dreptul bugetar si principiile aplicarii lui

Dreptul bugetar este o componenta a dreptului financiar si cuprinde normele !uridice privind bugetul de stat, continutul acestuia si procedura bugetara/elaborarea, aprobarea, e6ecutarea,inceierea e6ercitiului bugetar si controlul.

Dreptul bugetar este guvenat de urmatoarele principii#*. Anualitatea. ugetul se intocmeste pt o perioada de un an. 5aracterul absolut alacestui principiu a fost contestat si necesita unele precizari. unt celtuieli asumateintrun an bugetar, dar care greveaza si asupra bugetelor viitoare. /"6. &sa esteanga!area unor functionari publici pe perioada nedeterminata sau realizarea unor

proiecte de investitii. De asemenea de la intocmirea proiectului de buget pana laultimul act al procedurii bugetare dureaza apro6imativ 3 ani.. 1nitatea bugetului. "6ista un buget unic al statului in care sunt cuprinse veniturile

si celtuielile publice.+. 1ni$ersalitatea. +n buget sunt cuprinse toate veniturile si celtuielile dinrespectivul e6ercitiu financiar./. Ec0ilibrului. 5eltuielile trebuie sa fie ecivalente cu veniturile, mai multveniturile trebuie sa fie simbolic mai mari decat celtuielile /e6cedent simbolic2. 1nitatii !onetare. Toate operatiunile bugetare sunt e6primate in monedanationala.3. Realitatii. ugetul este un plan financiar realizat cat mai aproape de realitate/ adicasunt prevazute venituri care efectiv vor fi realizate si celtuieli care vor fi efectuate.4. Publicitatii bugetului de stat. &tat proiectarea cat si dezbaterea bugetului sunt

publice, informatii la care publicul are acces. &probarea bugetului se realizeaza in

7arlament, lucrarile 7arlamentului fiind publice iar apoi legea bugetului este publicatain Monitorul ficial.

/. Procesul bugetar %procedura bugetara&.

/.*. Consideratii introducti$e. Notiune

5



+n vederea planificarii si derularii operatiunilor bugetare, statului ii revine obligatia legala aconducerii activitatii bugetare, obligatie ce este realizata prin intermediul guvernului.

7rocedura bugetara reprezinta ansamblul actelor si operatiunilor care se intocmesc in legaturacu realizarea proiectului de buget, aprobarea lui, e6ecutarea bugetului, inceierea si aprobareacontului general de e6ecutie genelara precum si controlul de e6ecutie bugetara.

"laborarea proiectului de buget presupune determinarea veniturilor si celtuielilor bugetului public national pe anul urmator. &ceasta evaluare se face piramidal de !os in sus de la unitatile de baza din teritoriu catre ministere si Ministerul 'inantelor.

&probarea bugetului se realizeaza prin dezbaterea bugetului in 7arlament, putenduse aduceamendamente la proiectul de buget al guvernului, dezbatea finalizanduse prin adoptarea legii anualea bugetului. 5a regula generala aprobarea bugetului are loc tot in anul anterior celui pt care esteadoptat bugetul si doar atunci cand aceasta este imposibila, legea bugetului este adoptata la inceputulanului bugetar.

"6ecutarea bugetului consta in colectarea veniturilor la termenele si in cuantumul stabilit siefectuarea celtuielilor potrivit destinatiilor stabilite.

+nceierea e6ercitiului bugetar consta in realizarea pe baza datelor furnizate de evidentae6ecutiei bugetare a unei dari de seama privind modul de realizare a veniturilor si de efectuare aceltuielilor.

+nceierea e6ercitiului bugetar are loc in anul urmator celui pt care bugetul a fost aprobat.5ontrolul e6erciutiului bugetar consta in verificarea modului in care au fost duse laindeplinire prevederile legii bugetului de stat.

+n concluzie putem spune ca procedura bugetara dureaza 3 ani, anul anterior pt care esteadoptat bugetul cand se realizeaza proiectul de buget si se adopta legea bugetului, anul e6ercitiului

bugetar si anul urmator acestuia destinat inceierii e6ercitiului bugetar si controlului e6ercitiului bugetar.

/. #rgane ale statului si persoane indicate in procedura bugetara.

a. <uvernul, acesta pune in aplicarea programul de guvernare, elaboreaza raportul privindsituatia macroeconomica pt anul bugetar respectiv si proiectia pe urmatorii 3 ani, elaboreaza proiectul

de buget si coordoneaza activitatile si operatiunile bugetare. b. 7arlamentul adopta legea anuala a bugetului, legile de rectificare bugetara si legile contuluigeneral de e6ecutie.

c. Ministerul 'inantelor 7ublice coordoneaza toate activitatile aflate in competenta guvernuluisi elaboreaza normele metodologice.

d. rdonatorii de credit sunt persoane fizice investite cu dreptul de a dispune in conditiilelegii asupra creditelor bugetare, in virtutea functiei pe care o detin in conducerea unei institutii

publice de stat. "6ista in functie de pozitia lor ierarica 3 categorii de ordonatori# principali, secundari si

tertiali.rdonatorii principali sunt conducatorii ministerelor si celorlalte organe centrale, ei au dreptul

sa ceara Ministerului 'inantelor desciderea creditelor bugetare ce se cuvin institutiilor pe care leconduc.

rdonatorii secundari se regasesc in acele ramuri administrative in care e6ista 2 categorii deinstitutii publice cu personalitate !uridica si buget propiu, aflate in raport de subordonare.5onducatorii institutiilor de rang superior sunt ordonatori secundari, iar conducatorii institutiilor derang inferior sunt coordonatori tertiali.

rdonatorii tertiali au doar dreptul de a aproba celtuielile din creditele bugetare pe care le primesc de la ordonatorii secundari sau principali.

Procedura elaborarii si adoptarii bugetului

&sa cum am aratat procedura bugetara presupune elaborarea, adoptarea , e6ecutarea,

inceierea e6ercitiului bugetar si controlul."laborarea proiectului de buget se afla in sarcina <uvernului, Ministerul 'inantelor

raspunzand pentru elaborarea bugetului de stat, iar Ministerul Muncii si 'amiliei coordoneazaelaborarea proiectului a bugetului asigurarilor sociale de stat.

6



'azele elaborarii#1. "laborarea indicatoprilor macroeconomic-2. +ntocmirea si transmiterea scrisorii cadru de catre M'7-3. 'ormularea propunerilor bugetare de catre ordonatorii principali de

credite-4. +ntocmirea proiectului general al bugetului de stat-;. Transmiterea acestuia catre 7arlament-

*. Elaborarea indicatorilor !acro econo!ici"

7e baza strategiei de politica fiscala propusa de M'7, dupa insusirea acesteia de catre<uvern, sunt formulate pana la 01mai de catre M'7 si inmanate <uvernului obiectivelefiscale si bugetare pentru urmatorul an, precum si pentru urmatorii 3 ani impreuna culimitele de celtuieli stabilite de ordonatorii principali de credite.

. Scisoarea cadru si indru!arile !etodologice ale 5FP"

7ana la data de 01 iunie, Ministerul "conomiei si 'inantelor va transmite ordonatorilor principalio de credite o scrisoare cadru in care va specifica conte6tul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget precum si metodologiile de elaborare aacestora, dar si limitele de celtuieli aprobate de <uvern.

+. For!ularea propunerilor bugetare de catre ordonatorii principali de credite"

rdonatorii principali de credite au obligatia de a depune la M'7 pana la data de 1; iulie propuneri pentru proiectul de buget. 5ele 2 5amere ale 7arlamentului inainteaza catre<uvern propriile bugete in vederea includerii bugetului general.&utoritatile administratiei publice locale au obligatia de a inainta propunerile privindtransferurile consolidate si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.7roiectele de buget se inainteaza ministerului de resort pana la 01 august.

/. Intoc!irea proiectului general al bugetului de stat"

7ropunerile de bugete se transmit de catre ordonatorii principali de credite de la Ministerul'inantelor 7ublice. Ministerul 'inantelor 7ublice e6amineaza proiectele de bugete alecelorlalte ministere si a altor organe de stat putand cere modificarea de venituri siceltuieli in vederea asigurarii ecilibrului venitului bugetar. Daca celelalte ministere nu

accepta propunerile de modificare ale bugetului de atat, conflictul va fi solutionat de catre<uvern.7roiectul bugetului de stat trebuie sa fie insotit de situatia macroeconomica pentru anulrespectiv.+nsusirea proiectului de catre <uvern insusirea proiectului de buget anual al statului decatre <uvern presupune o ultima analiza si verificare a cifrelor de venituri si celtuieli siaprobarea acestora dupa eventuale modificari.

2. Tri!iterea catre Parla!ent a proiectului bugetului de stat spre adoptare si

eecutare.

Dupa insusirea de catre <uvern, proiectul este trimis catre 7arlament pana la data de celtarziu 1;octombrie. 5u privire la datele mentionate ele sunt de recomandare, deoarece nue6ista o sanctiune pentru nerespectarea lor.

Aprobarea bugetului si adoptarea legii bugetare anuale %de catre Parla!ent&"

*. Ea!inarea bugetului de catre Parla!ent

5ompetenta de adoptare a legii bugetului de stat apartine e6clusiv 7arlamentului.7arlamentul, luand in e6aminare proiectul de buget trebuie sa verifice daca/in functie decon!unctura socialeconomica prefigurata ptr anul urmator bugetul va fi in masura saacopere corespunzator nevoile generale ale societatii si daca celtuielile corespundveniturilor prognozate.

. De'baterea si aprobarea bugetului de stat

7otrivit 5onstitutiei in vigoare, cele 2 5amere ale 7arlamentului au drepturi egale cu privire la aprobarea bugetului de stat. Dezbaterea si aprobarea bugetului de stat se face in

7



sedinta publica comuna a 7arlamentului. 7otrivit legii finantelor publice, bugetul seaproba de catre 7arlament pana cel tarziu cu 3 zile inainte de e6pirarea e6ercitiunui

bugetar/pe ansamblu, pe capitole, articole si alineate, pe ordonatorii principali de credite precum si creditele de anga!ament ptr actiuni multianuale.

3. olutiile aplicabile in cazul cand bugetul nu poate fi aprobat in termenul legal"6ista 2 posibilitati #

- aprobarea unor * 'eci!i bugetare pro$i'orii ( 12 zecimile bugetare

prviovizorii sunt bugetele ale caror conturi de venituri si celtuieli reprezinta a12a parte din cifrele prevazute si propuse in legea de adoptare a bugetului destat /dar care inca, dintrun motiv sau altul, nu a fost adoptat. &ceste 12 zecimi

bugetare sunt e6aminate de catre comisiile de specialitate ale cele 2 camere ale7arlamentului, aprobate de 7arlament si se pun in e6ecutare de catre <. incredintarea 6u$ernului de a conduce acti$itatile econo!ico-sociale

g0idandu-se dupa cifrele de $enituri si c0eltuieli din eercitiul financiar

bugetar toc!ai inc0eiat pana la data adoptarii noului buget incredintarea<uvernului sa indrume activitatile economicosociale pe baza cifrelor devenituri si celtuieli din e6ercitiul bugetar anterior e un procedeu care, datoritasimplitatii sale, e preferat. &tat 5onstitutia cat si legea finantelor publice

prevad ca in situatia in are noul buget nu a fost adoptat, se aplica legileveciului buget . 7entru prima oara ptr anul 2002 , legea bugetului de stat a fostadoptata inainte de 1 ianuarie.

Eecutia bugetara si inc0eierea eercitiului bugetar

Eecutia Bugetara

* Notiune

"6ecutarea bugetului este cea dea 3a si cea mai ampla etapa a procedurii bugetare si constain esenta in realizarea veniturilor si efectuarea celtuielilor.

. Procedura eecutiei bugetare

"6ecutarea bugetului se realizeaza prin acte si operatiuni a caror coerenta este asigurata de procedura e6ecutiei bugetare, procedura ce este impartita in 4 etape#

a. repartizarea pe trimestre a veniturilor si celtuielilor b. e6ecutarea de casa a bugetuluic. realizarea veniturilor bugetared. efectuarea celtuielilor bugetare.

a. reparti'area pe se!estre a $eniturilor si c0eltuielilor se aproba" de catre ministerul finantelor publice pe capitole de celtuieli/ in cadrul acestora petitluri, la propunerea ordonatorilor pricinpali de credite- de catre ordonatorii principali de credite pt celelalte subdiviziuni ale clasificatiei

bugetare, pt bugetele proprii si pt bugetele ordonatorilor secundari de credite sau aleordonatorilor tertiali. de catre ordonatorii secundari pt bugetele proprii si pentru ordonatorii tertiali.

>epartizarea pe trimeste se face in scopul asigurarii unui ecilibru pe fiecare trimestru intrevenituri si celtuieli.

5u privire la e6ecutarea partii de venituri a bugetului de stat trebuie sa aratam ca singuraratiune a acestuia este efectuarea celtuielilor publice.

+n realizarea veniturilor bugetare sunt aplicabile urmatoarele principii# nici un impozit ta6a sau alta categorie de venit nu poate fi perceputa daca nu a foststabilita prin lege- lista tuturor ta6elor si impozitelor trebuie sa fie aprobata prin legea bugetara anuala-

8



este inadmisibila percererea sub orice titlu a unor contributii in afara celor stabilite prin lege.

"fectuarea celtuielilor bugetare este si ea supusa unor reguli cuprinsa in legea finantelor publice#

celtuielile bugetare trebuie sa aiba o destinatie precisa si limitata- nici o celtuiala nu poate fi inscrisa in buget daca nu e6ista pentru aceasta o bazalegala- nici o celtuiala nu poate fi anga!ata si platita daca nu este aprobata prin legeaugetului.

"fectuarea celtuielilor publice presupune un ansamblu de operatiuni care cuprinde# solictarea si punerea la dispozitie ordonatorilor de credite a fondurilor bugetare- repartizarea fondurilor bugetare pe seama institutiilor publice, >& si societatilorcomerciale cu capital integral de stat- transefuri pt unitatile adm teritoriale in cazul in care acestea nusi pot acopericeltuielile cu venituri proprii- utilizarea efectiva a fondurilor banesti.

b. Eecutia de casa a bugetului

e realizeaza prin trezoreria statului potrivit normelor metodolodice ale M'7 iar prin aceastase asigura# incasarea veniturilor bugetare- efectuarea platilor- efectuarea operatiunilor de incasare sii plata prinvind datoria publica interna si"6terna- alte operatiuni financiare.

=> tine in evidentele sale contul curent general al trezoreriei stautlui, acesta este descis peseama serviciilor publice descentralizate ale M'7 si trezoreriei generale din cadrul aceluiasi minister.

E$identa eecutiei bugetare

"6ecutia bugetului de stat este controlata si indrumata cu a!utorul evidentei contabile bugetarecare se aplica tuturor categoriilor de bugete publice /bugetul de stat, bugetele ministerelor etc."videnta contabila bugetara consta in inregistrarea si sintetizarea datelor privind veniturile si

celtuiele bugetare ale tuturor organelor si serviciilor publice finantate de la bugetul de stat, precumsi operatiunile de casierie. intetizand datele contabile privind realizarea veniturilor si efectuareaceltuielilor, M'7 formuleaza concluzii periodice privind e6ecutia bugetului de stat, concluzii ce sunt

prezentate <uvernului si in functie de care se a!usteaza e6ecutia bugetara. &stfel daca se observagoluri temporare de casa, <uvernul poate dispune utilizarea rezervelor din contul trezoreriei statuluisau emiterea de bonuri de tezaur.

+n situatia unui e6cedent bugetar guvernul va dispune alocarea acestor fonduri pt finantareaunor actiuni urgente /apararea ordinii publice, sanatate, invatamant etc.

Inc0eierea eercitiului financiar si controlul eecutiei bugetare

"6ecutia bugetara se inceie la 31 decembrie al fiecarui an, veniturile neincasate siceltuielile neplatite pana in aceasta data vor fi realocate in contul bugetului pt anul viitor.

+nceierea e6ercitiului bugetar anual consta in elaborarea si aprobarea contului general anualde e6ecutie bugetara.

5ontul general anual de e6ecutie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat sia bugetelor speciale este elaborat de catre M'7 pe baza situatiilor financiare prezentate de ordonatorii

principali de credite, a conturilor privind e6ecutia bugetului precum si in urma verificarilor dispusede minister. 5ontul general astfel intocmit este prezentat guvernului si apoi inaintat spre aprobare7arlamentului pana la data de 1 iunie a anului urmator, atunci cand in cursul e6ercitiului bugetar sa

recurs la imprumuturi. M'7 este obligat ca la sfarsitul e6ercitiului financiar sa prezinte 7arlamentuluisi un cont general de e6ecutie a datoriei publiice /ca ane6a la contului general de e6ecutie a bugetuluide stat.

"6ecutia bugetului public national se realizeaza sub controlul unor organe de stat carora lerevin raspunderi specifice in legatura cu activitatea bugetara.

9



Creditul public %i!pru!utul public&

*. Notiune

5reditul reprezinta in prezent o categorie economicofinanciara menita a servi la rezolvarea problemelor socioeconomice a le societatii.

=otiunea de credit public este sinonima cu cea de imprumut public si desemneaza imprumutulcontractat de stat sau de o unitate adm teritoriala si se clasifica in 2 mari categorii#

a. imprumut public intern este contractat de pe piata autotona de la orice detinator dedisponibilitati banesti.

b. imprumut public e6tern este acel imprumut de stat contractat fie de la alte state fiede la institutii financiarbancare internationale sau alte grupuri de banci si ciar capitalisti e6terni.

5reditul public prezinta atat avanta!e cat si dezavanta!e#A$anta)e"

5u a!utorul creditului public pot fi finantate lucrari si proiecte de utilitate publicacare altfel nu ar fi putut fi realizate si care isi dovedesc valoarea pentru viitor.

+mprumuturile de stat sunt un mi!loc de activare a unor capitaluri private ducand lao crestere a volumului operatiunilor din economia nationala.

De'a$anta)e"

+mprumutul sau creditul public anga!eaza generatiile viitoare. +mprumutul public determina reducerea capitalului particular circular din

economia nationala. 5reditele publice influenteaza cresterea dobanzilor si deci micsorarea capacitatii

contributive a cetatenilor in economie.

. Contractarea i!pru!utului public

<uvernul este autorizat sa contracteza imprumuturi de stat numai prin ministerul finantelor publice /M'7.

copurile pt care sunt contractate imprumuturi sunt# finantarea deficitului bugetului de stat- mentinerea unui sold corespunzator in contul curent general al trezoreriei statului- finantarea unor proiecte sau acoperirea altor necesitati aprobate prin Botarare de<uvern- sustinerea balantei de plati si a rezervei valutare.

M'7 este autorizat prin lege sa emita garantii de stat pt imprumuturi contractate de catre oriceagent economic sau autoritate a administratiei publice.

<arantia de stat este acea obligatie a statului care se e6ecuta numai in cazul in care beneficiarul imprumutului nu are capacitatea sa acite.

Creditul public intern+mprumutul public intern este modalitatea cea mai la indemana pt acoperirea unor deficite

bugetare. 'ormele sau procedeele prin care se realizeaza sunt# emiterea si vanzarea unor titluri de stat- imprumuturile de la bancile comerciale sau alte institutii de credit din tara- imprumuturi temporare din contul curent general al trezoreriei statului.

Titlurile de stat se emit de catre M' la anumite valori nominale in functie de necesitatile banesti, ele se pot prezenta fie in forma materializata, fie dematerializata.

Titlurile de stat e6primate in moneda nationala pot fi emise pe termen scurt de ma6im un an/bonuri de tezaur si certificatele trezoreriei sau pe termen mediu si lung /obligatiunile de stat

purtatoare de dobanda sau cu discount si scadenta peste un an de zile de la emisiune.

*aloarea titlurilor de stat se ramburseaza la scadenta, iar termenul de rascumpare trebuie sa fie precizat in conditiile de emisiune

I!pru!uturile de stat de la banci sau alte institutii de credit se realizeaza tot de M'7 pe baza unui contract de imprumut.

10



I!pru!utul te!porar din disponibilitatile contului curent al trezoreriei. Disponibilitatilecontului curent al trezoreriei pit fi folosite doar in cazuri e6ceptionale. 7reluarea unor asemenea sumese face numai prin conventii, pe o perioada scrutat de timp si fara dobanda

Creditul public eter si organi'atiile publice internationale

+n 10 >omania nu avea datorii e6terne.5reditul e6tern este acela acordat de catre state, institutii financiare internationale, banci sau consortii

de banci sau de catre alte persoane fizice sau !uridice, catre state sau catre autoritati locale.+n functie de subiectele raportului !uridic,creditul e6tern se prezinta in anumite forme #

5redite acordate de catre institutii financiare internationale- credite interguvernamentale/ acordate de catre un <uvern strain- credite acordate de catre institutii bancare particulare- credite acordate de catre banci si firme comerciale catre banci sau persoane !uridice

particulare rezidente intrun alt stat.istemul financiar bancar international este acel ansamblu de banci si alte institutii financiare

/guvernamentale sau neguvernamentale prin intermediul caruia se desfasoara operatiuni de creditinternational .

Fondul !onetar international%F5I& este cea mai importanta institutie specializata dincadrul organizatiei natiunilor unite /=@ datand din 14; si avandusi sediul la Casington.

biectul esential al 'M+ este acela al supravegerii si asigurarii ecilibrului sistemuluimonetar international in vederea dezvoltarii economice generale .

Tarile membre ale 'M+ detin cate o cota din capitalul social al acestuia, cota constand intrunvarsamant reprezentand 2;: aur si 9;: moneda nationala.

+n limita cotei de capital detinute, fiecare stat dispune de dr speciale de tragere care ii confera posibilitatea de a obtine devizae la alegere in scimbul monedei nationale .

>omania detine o cota de particpare de 0,43 din cota totala, avand un nr de voturireprezentand 0,44 din total .

&cordarea creditelor de catre 'M+ se realizeaza numai in conditiile indeplinirii de catre statulsolicitant a unor cerinte sub denumirea generica de conditionalitate .

Banca !ondiala este institutia specializata ca organism financiar al =@, infiintata in 144si avandusi sediul tot la Casington . =r statelor membre este tot de 1A0. +n prezent sub denumireade banca mondiala functioneaza de fapt un grup de banci dibtre care# banca internationala ptconstructie si dezvoltare, asociatia internationala pt dezvoltare, corporatia financiara internationala.&ceste institutii au fost create in !urul +>, avand ca scop promovarea progresului economic si socialin tarile in curs de dezvoltare.

&lte institutii financiar bancare #

7e langa anca M=D+&E& e6ista si alte institutii financiar bancare internationale anca inter.americana de dezvoltare- anca &fricana de dezvoltare- anca europe&na pt reconstructie si dezvoltare-

7e langa aceste institutii regionalee6ista si alte subregionale precum # anca americii centrale pt integrare economica-

anca araba pt dezvoltare ec in &frica-

anca europeana pt reconstructie si dezvoltare a fost infiintata in 10 in scopul a!utariistatelor est europene al caror comert e6terior sa prabusit odata cu organizatia ec care lesustinea/ 5&">.

anca europeana de investitii este o institutie financiara e @" creata in 1;A in temeiul prevedarilor tratatului de la >oma privind constituriea comunutatii europene .

Datoria publica

5orespunzator creditului public, datoria publica este interna si e6terna.

11



Datoria publica interna este acea parte din datoria publica care reprezinta totalitateaobligatiilor statului provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de pe piatainterna, inclusiv sumele primite temporar din sursele trezoreriei statului. "a reprezinta o obligatieneconditionata si irevocabila a statului de rambursare a imprumuturilor contractate in lei, de plata adobanzilor si a altor costuri aferente.

Datoria publica e6terna este acea parte a datoriei publice reprezentata de totalul obligatiilor

statului provenind din imprumuturi de pe piata e6terna contractate direct sau garantate de stat.&ceasta forma a datoriei publice reprezinta obligatia neconditionata si irevocabila a statului de arambursa impr contractate de pe piata e6terna impreuna cu dobanzile si celelate costuri aferente.

5ontractarea dat publice nu se poate face nelimitat, astfel in fiecare an prin lege se fi6eaza plafonulde indatorare public, reprezentand ma6imul obligatiilor financiare pe care le pot contracta sigaranta M' si autorit adm publice locale pe o perioada determinata de 1 an.

Plafonul de indatorare publica este intern sau etern .

&sa cum am aratat rambursarea datoriei publice este o oblig necond, iar sursele pt aceastasunt#

disponibilitatile contului curent al trezoreriei statului-

cretitul impr de stat pt fin si refinantarea dat publice.

5eltuielile anume prev cu aceasta destinatie in bug de stat

ume incasate de instit fin mandatate de M'pentru a administra impr e6terne contractate deacesta de la benef finali de imprumuturi.

umele incasate de M' de la benef finali ai impr in baza acordurilor de impr subsidiar

umele prevazute in bugetele ag ec care au contractat impr cu garantia statului

'ondul de risc pt sit in care sunt e6ecutate garantiile emise de mfp sau in cazul in care benef finali ai impr nu isi onoreaza obligatiile.

Regi!ul )uridic actual al dat publice in Ro!ania al dat guvernamentale este stabilit prin @<89?2009, care vizeaza obiectivele si strategia de administrare a dat publice guv, conditiile contractariidat publice, cond ramb acesteia, modul de constituire si utilizare a fondului de risc, modalit derecuperare a sumelor platite de mf in contul subimpr sau garantatilor de stat precum si sanctiunileaplicabile pt neresp oblig legale.

Bugetele locale

Drept Financiar TOT

Documents

Transcript of Drept Financiar TOT