Drept administrativ unitatea i
Click here to load reader
Transcript of Drept administrativ unitatea i
![Page 1: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/1.jpg)
�
UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALA�I
DEPARTAMENTUL DE ÎNV���MÂNT LA DISTAN�� SI FRECVENTA REDUSA
FACULTATEA DE DREPT
VASILICA NEGRU�
�
�Anul I, semestrul I
DREPT ADMINISTRATIV - I
![Page 2: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/2.jpg)
Drept administrativ - I 3�
CUPRINS
1. Administra�ia public� - no�iuni introductive �
Administra�ia public� - considera�ii generale 10
Administra�ia public� - obiect de cercetare �tiin�ific� al dreptului administrativ �i al �tiin�ei administra�iei
14
Obiectivele specifice unit��ii de înv��are
Rezumat 25
Teste de autoevaluare 26
R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare 27
Bibliografie minimal� 27
2. Organizarea administrativ� a teritoriului �i organizarea administra�iei publice
�
Considera�ii generale privind organizarea administrativ�a teritoriului
29
Moduri de organizare a administra�iei publice 30
Obiectivele specifice unit��ii de înv��are
Rezumat 33
Teste de autoevaluare 34
R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare 34
Lucrarea de verificare 35
Bibliografie minimal� 35
�
�
�
�
�
�
�
![Page 3: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/3.jpg)
Drept administrativ - I 4�
3. Autorit��ile administra�iei publice centrale �
Structura administra�iei publice 37
Pre�edintele României 39
Guvernul României 44
Administra�ia public� central� de specialitate 50
Obiectivele specifice unit��ii de înv��are
Rezumat 53
Teste de autoevaluare 54
R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare 55
Bibliografie minimal� 55
4. Administra�ia public� local�
�
No�iuni introductive� 57
Autorit��ile administra�iei publice locale� 62
Consiliul Jude�ean �i Prefectul� 68
Obiectivele specifice unit��ii de înv��are
Rezumat 73
Teste de autoevaluare 75
R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare 75
Lucrarea de verificare 76
Bibliografie minimal� 76
Bibliografie (de elaborare a cursului)
![Page 4: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/4.jpg)
Drept administrativ - I 5�
INTRODUCEREModulul intitulat Drept administrativ – I se studiaz� în anul I semestrul I �i vizeaz� dobândirea de competen�e în domeniul dreptului administrativ.
Drept administrativ I î�i propune s� dezvolte abilit��i �i cuno�tin�e în vederea form�rii unei atitudini �tiin�ifice cu privire la principalele institu�ii juridice specifice acestei ramuri de drept, în�elegerea principiilor generale care direc�ioneaz� activitatea de organizare a execut�rii, de executare �i de garantare a execut�rii legii.
Pentru asimilarea cu succes a cursului sunt necesare �i cuno�tin�ele din sfera Dreptului constitu�ional.
Competen�ele pe care le vei dobândi sunt urm�toarele:
• descrierea sistemului administra�iei publice;
• identificarea raporturilor administra�iei publice cu autorit��ile publice;
• însu�irea tuturor aspectelor legate de izvoarele dreptului administrativ;
• asumarea normelor de drept administrativ �i a raporturilor de drept administrativ;
• distingerea între diferitele moduri de organizare a administra�iei publice;
• analizarea general� a structurii administra�iei publice;
• explicarea caracteristicilor administra�iei publice centrale;
• detalierea elementelor autonomiei locale.
Con�inutul este structurat în urm�toarele unit��i de înv��are:
- Administra�ia public� - no�iuni introductive
- Organizarea administrativ� a teritoriului �i organizarea administra�iei
publice
- Autorit��ile administra�iei publice centrale
- Administra�ia public� local�
In prima unitate de înv��are, intitulat� Administra�ia public� - no�iuni
introductive, vei reg�si opera�ionalizarea unor obiective specifice. Vei avea astfel capacitatea:
- s� stabile�ti sensurile no�iunii de administra�ie public�;
- s� identifici raporturile administra�iei publice cu autorit��ile publice;
- s� analizezi func�iile administra�iei publice;
- s� descrii izvoarele dreptului administrativ,
![Page 5: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/5.jpg)
Drept administrativ - I 6�
dup� ce vei studia con�inutul cursului �i vei parcurge bibliografia recomandat�. Pentru aprofundare �i autoevaluare î�i propun exerci�ii �i teste adecvate.
Dup� ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în a doua unitate de înv��are, Organizarea administrativ� a teritoriului �i organizarea administra�iei
publice, vei dobândi noi competen�e:
- s� realizezi analiza general� a organiz�rii administrative a teritoriului;
- s� identifici modurile de organizare a administra�iei publice;
- s� ilustrezi modul de func�ionare a administra�iei descentralizate;
- s� eviden�iezi deosebirile dintre descentralizare �i deconcentrare,
care î�i vor permite s� rezolvi testele propuse �i lucrarea de verificare corespunz�toare primelor dou� unit��i de înv��are. Pentru evaluarea gradului de însu�ire a cuno�tin�elor, trebuie s� rezolvi o lucrare pe care, dup� corectare, o vei primi cu observa�iile adecvate �i cu strategia corect� de înv��are pentru modulele urm�toare.
Dup� parcurgerea informa�iei corespunz�toare celei de a treia unit��i de înv��are, Autorit��ile administra�iei publice centrale, pe baza noilor competen�e, vei avea capacitatea:
- s� analizezi structura administra�iei publice;
- s� reliefezi rolul �i func�iile institu�iei pre�edin�iale;
- s� analizezi r�spunderea politic� �i juridic� a Pre�edintelui României;
- s� identifici rolul Guvernului României, precum �i func�iile acestuia;
- s� descrii administra�ia public� central� de specialitate.
Dup� ce ai parcurs informa�ia esen�ial�, în cea de a patra unitate de înv��are, intitulat� Administra�ia public� local�, vei dobândi noi competen�e:
- s� analizezi dispozi�iile constitu�ionale �i ale legii organice referitoare la administra�ia public� local�;
- s� identifici caracteristicile administra�iei publice locale;
- s� caracterizezi principiile administra�iei publice locale.
O alt� lucrare de verificare î�i va permite s� afli stadiul însu�irii cuno�tin�elor strict necesare pentru formarea ta. Rezultatul verific�rii �i strategia de preg�tire pentru examen î�i vor fi comunicate prin mentorul repartizat.
Pentru o înv��are eficient� ai nevoie de urm�torii pa�i obligatorii:
• cite�ti modulul cu maxim� aten�ie;
• eviden�iezi informa�iile esen�iale, colorându-le, le notezi pe hârtie sau le adnotezi în spa�iul alb, rezervat special în stânga paginii;
• r�spunzi la întreb�ri �i rezolvi exerci�iile propuse;
• simulezi evaluarea final�, autopropunându-�i o tem� �i rezolvând-o f�r�s� apelezi la suportul scris;
• compari rezultatul cu suportul de curs �i explic�-�i de ce ai eliminat anumite secven�e;
![Page 6: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/6.jpg)
Drept administrativ - I
• în caz de rezultat îndoielnic, reia întreg
Pe m�sur� ce vei parcurge modululreg�si dou� lucr�ri de verificare.folosindu-te de suportul de curs indicate. Vei fi evaluat dupcompeten�ele. Se va �i de promptitudinea rvei apela la tutorele indicat.
N.B. Informa�ia de specialitate oferitconsecin��, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandasarcinilor de lucru, a testelor putea fi evaluat cu o not
�
I
în caz de rezultat îndoielnic, reia întregul demers de înv��are.
ce vei parcurge modulul, la sfâr�itul unit��ilor de înv�� lucr�ri de verificare. Vei r�spunde în scris la cerin�
te de suportul de curs �i resursele suplimentare (autori, titluri, pagini) Vei fi evaluat dup� gradul în care ai reu�it s� operaele. Se va �ine cont de acurate�ea rezolv�rii, de modul de prezentare
i de promptitudinea r�spunsului. Pentru neclarit��i �i informa�ii suplimentare vei apela la tutorele indicat.
ia de specialitate oferit� de curs este minimal�. Se impune în , parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
sarcinilor de lucru, a testelor �i lucr�rilor de verificare. Doar în acest fel vei putea fi evaluat cu o not� corespunz�toare efortului de înv��are.
7�
��are.
ilor de înv��are 2 �i 4 vei spunde în scris la cerin�ele acestora,
suplimentare (autori, titluri, pagini) � opera�ionalizezi
rii, de modul de prezentare �ii suplimentare
�. Se impune în , parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
erificare. Doar în acest fel vei
![Page 7: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/7.jpg)
�
Drept administrativ - I 8�
�
�
![Page 8: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/8.jpg)
�
Drept administrativ - I 9�
1. ADMINISTRA�IA PUBLIC� - NO�IUNI INTRODUCTIVE
�
Obiective specifice:
La sfâr�itul capitolului, vei avea capacitatea:
• s� stabile�ti sensurile no�iunii de administra�ie public�;
• s� identifici raporturile administra�iei publice cu autorit��ile publice;
• s� analizezi func�iile administra�iei publice;
• s� descrii izvoarele dreptului administrativ.
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 8 ore
1.1. Administra�ia public� - considera�ii generale 10
1.2. Administra�ia public� - obiect de cercetare �tiin�ific� al
dreptului administrativ �i al �tiin�ei administra�iei
14
Obiectivele specifice unit��ii de înv��are
Rezumat 25
Teste de autoevaluare
R�spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare
26
27
Bibliografie minimal� 27
�
![Page 9: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/9.jpg)
Vasilica Negru� Administra�ia public� - no�iuni introductive
Drept administrativ - I 10�
1.1. Administra�ia public� - considera�ii generale
1.1.1. No�iunea de administra�ie public�
În orice societate, administra�ia public� reprezint�, în esen��, un instrument al statului indispensabil în atingerea unor obiective majore determinate de el, în fapt, de realizare a unor valori politice stabilite prin acte juridice, în scopul satisfacerii interesului general, prin ac�iunea puterii publice (Rivero, 1973, p. 10 �i urm.).
No�iunea de administra�ie public� are dou� accep�iuni: formal-organic� �i material – func�ional�. În sens formal - organic, no�iunea de administra�ie public� desemneaz� autorit��ile publice care ac�ioneaz�, în regim de putere public�, pentru satisfacerea intereselor publice, iar în sens func�ional - material, termenul evoc� activit��ile pe care sunt îns�rcinate a le realiza aceste autorit��i publice.
Având în vedere aceste aspecte, putem defini administra�ia public� ca ansamblul activit��ilor desf��urate de c�tre autorit��ile publice, prin care, în regim de putere public� se execut� legea, în vederea satisfacerii unui interes public.
Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, sunt asimilate autorit��ilor publice �i persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii au ob�inut statut de utilitate public�1
sau sunt autorizate s� presteze un serviciu public.
Raporturile administra�iei publice cu autorit��ile publice
Sintetizând teoria clasic� a separa�iei puterilor în stat, se poate constata c� în orice societate organizat� în stat exist� trei func�ii: func�ia legislativ� (de edictare de reguli juridice), c�reia îi corespunde puterea legiuitoare, func�ia executiv� (de executare a regulilor juridice) ce are drept corespondent puterea executiv� �i func�ia jurisdic�ional� (de judecare a litigiilor) c�reia îi corespunde puterea judec�toreasc�. Administra�ia public� este strâns legat� de cele trei puteri ale statului.
Astfel, prin scopul s�u, administra�ia public� este legat� de puterea legiuitoare care, prin actele sale juridice (legi) circumscrie �i stabile�te sensul �i finalitatea ac�iunii administra�iei publice.
Totodat�, ea este legat� de puterea judec�toreasc�, ale c�rei hot�râri sunt executate prin activit��i prestate de autorit��i ale administra�iei publice �i de func�ionari ai acesteia.
Prin natura ei, administra�ia public� este legat� mai ales de puterea executiv�, îns�, nu se identific� cu aceasta, având o sfer� mai larg� de cuprindere.
�������������������������������������������������������������1 Prin „utilitate public�” se în�elege orice activitate care vizeaz� atingerea unor scopuri benefice în domenii de interes public general �i/sau comunitar. A se vedea, în acest sens, Ordonan�a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia�ii �i funda�ii, publicat� în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172/28.02.2000.
![Page 10: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/10.jpg)
Vasilica Negru� Administra�ia public� - no�iuni introductive
Drept administrativ - I 11�
�
Re�ine sensurile
no�iunii de administra�ie
public�!
�
Puterea executiv� reprezint� o func�ie distinct� a statului în care sunt reunite atribu�ii care constituie obiectul activit��ii unor autorit��i publice. Dintre
acestea amintim: definirea politicii generale a ��rii, elaborarea proiectelor de
legi necesare înf�ptuirii acestei politici, adoptarea actelor normative �i
individuale necesare aplic�rii legilor, luarea deciziilor necesare func�ion�rii
serviciilor publice, dispunerea teritorial� a for�elor armate �i a celor de
poli�ie, conducerea rela�iilor interna�ionale (Alexandru, Santai, Brezoianu, Vida, Ivan, & Sl�niceanu, 1999, p. 15).
Sensurile no�iunii de administra�ie public�
No�iunea de administra�ie public� are, în principal, dou� accep�iuni. Prima desemneaz� administra�ia ca „structur�”, sau „organizare”, respectiv ansamblu de organe, institu�ii �i autorit��i publice care, pe baza �i în executarea legii realizeaz� o activitate cu un specific bine conturat. Aceste structuri organizatorice se reg�sesc în toate sferele puterii statului (Preda, 2000, p. 11; Tofan, 2003, p. 5)
Autorit��ile care realizeaz� administra�ia public� sunt: Pre�edintele României, Guvernul, care exercit� conducerea general� a administra�iei publice, ministerele, celelalte organe ale administra�iei publice centrale de specialitate precum �i organele deconcentrate ale acestora care func�ioneaz� în unit��ile administrativ-teritoriale, prefectul, autorit��ile administra�iei publice locale (consiliile jude�ene consiliile locale, primarul), serviciile publice ale consiliilor jude�ene �i ale consiliilor locale, alte autorit��i publice.
Într-o alt� accep�iune, no�iunea de administra�ie public� desemneaz� activitatea de organizare a execut�rii �i de executare în concret a legilor, urm�rindu-se satisfacerea interesului general prin asigurarea bunei func�ion�ri a serviciilor publice �i prin executarea unor presta�ii c�tre particulari.
Sarcina de lucru 1 Pornind de la sensurile no�iunii de administra�ie public�, define�te din perspectiv� personal�, administra�ia public�.
1.1.2. Con�inutul administra�iei publice
Obiectul administra�iei publice
Obiectul administra�iei publice îl reprezint� realizarea valorilor politice care exprim� interesele generale ale societ��ii organizate în stat. În acest fel, administra�ia public� este strâns legat� de puterea de stat. Valorile politice care exprim� interesele generale ale societ��ii organizate în stat sunt formulate, în condi�iile statului de drept, de organele puterii legiuitoare, prin legi. Puterii executive îi revine rolul de a pune în executare aceste legi.
![Page 11: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/11.jpg)
Vasilica Negru� Administra�ia public� - no�iuni introductive
Drept administrativ - I 12�
Prin urmare, administra�ia public� este legat� prin scopul s�u de puterea legislativ� care stabile�te finalitatea �i sensul administra�iei publice. Administra�ia public� este legat� �i de puterea judec�toreasc�, ale c�rei hot�râri sunt puse în aplicare prin activit��i prestate de autorit��i ale administra�iei publice �i de func�ionari ai acesteia, recurgând, în cazuri extreme, chiar la constrângere.
Con�inutul administra�iei publice
Administra�ia public� se realizeaz� prin dou� categorii de activit��i: unele cu
caracter de dispozi�ie, prin care administra�ia public� stabile�te conduita persoanelor fizice sau juridice, permi�ându-le sau interzicându-le un anumit comportament social, iar altele cu caracter de presta�ie, efectuate în cele mai variate domenii, cum sunt: protec�ia ecologic�, s�n�tatea, transportul în
comun, gospod�rirea comunal� �.a.
Denumirea de activit��i executive cu caracter de dispozi�ie pune în eviden��utilizarea autorit��ii conferite de lege administra�iei publice pentru a organiza executarea legii în cadrul unui complex proces decizional (Albu, 2005, p. 22). Activit��ile cu caracter de dispozi�ie sunt specifice realiz�rii interesului general care vizeaz� men�inerea ordinii publice, a lini�tii publice �i a p�cii sociale.
Activitatea prestatoare reprezint� o modalitate prin care se asigur� calitatea vie�ii în interiorul colectivit��ilor umane. Organele administra�iei publice au obliga�ia legal� de a satisface cerin�ele cet��enilor �i ale întregii colectivit��i prin realizarea presta�iilor respective, care au caracterul unor servicii publice, puse la dispozi�ia cet��enilor. Aceste presta�ii se înf�ptuiesc pe baza �i în executarea legii, reprezentând o form� specific� de executare a legii.
Presta�iile specifice administra�iei publice se pot concretiza fie în acte juridice (diplome de absolvire, autoriza�ii etc.), fie în fapte materiale, tot pe baza �i în executarea legii.
În unele situa�ii, presta�iile î�i au izvorul în contracte civile sau administrative încheiate între autorit��i ale administra�iei publice �i beneficiari, persoane fizice sau juridice. În aceste cazuri, regimul juridic aplicabil va fi diferit fa�� de cel aplicabil presta�iilor realizate direct, pe baza �i în executarea legii.
De men�ionat c� activit��i de organizare a execut�rii legii �i de executare în concret a acesteia, de natura celor dou� categorii men�ionate, desf��oar� nu numai structurile organizatorice din sfera administra�iei publice, ci �i cele din sfera puterii legiuitoare �i judec�tore�ti. De exemplu, actele adoptate de
Parlament pentru administrarea bazei sale materiale sunt, prin natura lor
juridic�, acte administrative.
Acela�i lucru se poate spune �i despre actele juridice emise de pre�edin�ii judec�toriilor, tribunalelor, Cur�ilor de Apel �i Înaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie, care au ca obiect buna administrare a justi�iei �i a bazei materiale pe care o folosesc. Aceste activit��i, în astfel de cazuri, apar ca activit��i subsidiare celor care sunt specifice acestor autorit��i, iar autorit��ile care le realizeaz� nu apar ca subiec�i ai puterii legislative sau judec�tore�ti, ci ca autorit��i administrative, situate, îns�, în sfera puterii care le constituie obiectul principal de activitate.
![Page 12: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/12.jpg)
Vasilica Negru�
Drept administrativ - I
�
Acord� aten�ie deosebit�scopului func�iilor
administra�iei�publice!�
�
Func�iile administra�iei publice
Se consider� c� administraprincipale: de execuadaug� �i altele cum ar fi cea de conservare a ale societ��ii, precum impun datorit� transformale societ��ii (Alexandru, 1999, p
De asemenea, administraexisten�a statului, dar colectivit��ilor umane.
Func�ia principal�determinat� de pozi�i anume de organizare a executasigurare a execut�for�a public�, constrângerea.
Func�ia de informare a administraa puterii politice asupra mersului în ansamblu a sipublice. Aceast� funcprelucrare �i difuzare a cunoa�te cât mai bine realitrezultate din rela�iile cu cetacestora. Totodat�, administra111 din Constitu�ie, de a prezenta informaacestora opteaz� pe368 �i urm.).
Pornind de la dispozicet��ean de „a avea acces la orice informapublic� pune la dispozi
De altfel, conform art. 78 administra�ia publicadoptate de autorit��
O alt� func�ie a administranormative precum �
Preg�tirea deciziilor nu constAdministra�ia trebuie sde solu�ionare, care este prezentatadministra�iei publice de determinare a deciziei politice estecadrul statului de drepts�u, acela de organizator de realizare a valorilor po
Totodat�, administratermen scurt, mediu colectivit��ilor locale. Astfel, administraParlamentului sau autoritale acestor op�iuni pentru viitorul colecti
Administra�ia public� - no�iuni introductive
I
iei publice
c� administra�ia public� îndepline�te urm�toarele funcprincipale: de execu�ie, de informare, de preg�tire �i de prevedere. Acestora se
i altele cum ar fi cea de conservare a valorilor materiale ii, precum �i func�ia de organizare �i coordonare a adapt� transform�rilor ce se produc în evolu�ia diferitelor componente (Alexandru, 1999, pp. 40 �i urm.).
, administra�ia public� îndepline�te �i o func�ie politica statului, dar �i o func�ie cu un pronun�at caracter de ocrotire a
ilor umane.
ia principal� a administra�iei publice este cea de executare de pozi�ia pe care o are administra�ia în raport cu puterea politic
i anume de organizare a execut�rii deciziei politice concretizat�asigurare a execut�rii acesteia, prin convingere, iar în caz de nevoie,
, constrângerea.
ia de informare a administra�iei publice are drept scop informarea ritmica puterii politice asupra mersului în ansamblu a sistemului administra
� func�ie se constituie într-un important instrument de culegere, i difuzare a informa�iilor de la nivelul societ��ii. Astfel, pentru a
te cât mai bine realit��ile sociale, administra�ia public� re�ine informala�iile cu cet��enii privitoare la nevoile prezente sau viitoare a
acestora. Totodat�, administra�ia public� are obliga�ia, conform prevederilor art. �ie, de a prezenta informa�iile cerute de Parlament, care, pe baza � pentru diferite solu�ii sau proiecte legislative (Muraru, 1997, p
Pornind de la dispozi�iile art.31 din Constitu�ie, referitoare la dreptul fiecean de „a avea acces la orice informa�ie de interes public”, administra
la dispozi�ia societ��ii informa�iile pe care le de�ine.
De altfel, conform art. 78 �i 108 alin. (4) din Constitu�ia României, ia public� are sarcina de a aduce la cuno�tin�a public�
adoptate de autorit��i, asigurându-se cunoa�terea acestora de c�tre cet
ie a administra�iei publice este cea de preg�tire a proiectelor de acte normative precum �i colaborarea la adoptarea sau emiterea lor.
tirea deciziilor nu const� doar în a formula propuneri de acte normativeia trebuie s� determine decizia politic� oferind o singur
ionare, care este prezentat� drept optim�. Aceast�iei publice de determinare a deciziei politice este posibil
cadrul statului de drept, unde administra�ia î�i are bine precizat locul u, acela de organizator de realizare a valorilor politice exprimate prin lege.
, administra�ia public� are �i func�ia de prevedere a optermen scurt, mediu �i lung, atât la nivelul întregii societ��i, cât
ilor locale. Astfel, administra�iei publice îi revine rolul de a prezenta Parlamentului sau autorit��ilor administra�iei publice locale, posibilele variante
�iuni pentru viitorul colectivit��ii.
�iuni introductive
13�
�toarele func�ii i de prevedere. Acestora se
valorilor materiale �i spirituale i coordonare a adapt�rilor ce se
ia diferitelor componente
ie politic�, legat� de at caracter de ocrotire a
iei publice este cea de executare �i este ia în raport cu puterea politic�
rii deciziei politice concretizat� în legi �i de ii acesteia, prin convingere, iar în caz de nevoie, folosind
iei publice are drept scop informarea ritmic�stemului administra�iei
un important instrument de culegere, ii. Astfel, pentru a �ine informa�iile
enii privitoare la nevoile prezente sau viitoare ale ia, conform prevederilor art.
iile cerute de Parlament, care, pe baza (Muraru, 1997, pp.
ie, referitoare la dreptul fiec�rui ie de interes public”, administra�ia
i 108 alin. (4) din Constitu�ia României, a public� toate actele
�tre cet��eni.
tire a proiectelor de acte
neri de acte normative. oferind o singur� variant�
. Aceast� tendin�� a posibil� numai în
i are bine precizat locul �i rolul litice exprimate prin lege.
ia de prevedere a op�iunilor pe i, cât �i la nivelul
iei publice îi revine rolul de a prezenta iei publice locale, posibilele variante
![Page 13: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/13.jpg)
Vasilica Negru� Administra�ia public� - no�iuni introductive
Drept administrativ - I 14�
Sarcina de lucru 2 Explic� pe scurt func�iile administra�iei publice.
1.2. Administra�ia public� - obiect de cercetare �tiin�ific� al dreptului administrativ �i al �tiin�ei administra�iei
1.2.1. Cercetarea �tiin�ific� a administra�iei publice
Necesitatea cercet�rii �tiin�ifice a administra�iei publice
Cre�terea continu� a rolului administra�iei publice în societatea modern�impune, cu necesitate, cunoa�terea aprofundat� a acesteia, pentru c�, numai pe baza cuno�tin�elor ob�inute se poate ajunge la o organizare ra�ional� �i func�ionare eficient� a administra�iei publice. Ca orice fenomen social, fenomenul administrativ are particularit��ile �i legit��ile sale. Analiza acestuia se poate realiza numai printr-o cercetare �tiin�ific�.
Administra�ia public� este la fel de veche ca �i statul, pentru c�, rolul �i func�iile statului nu s-ar fi putut realiza f�r� desf��urarea unor activit��i de natur� administrativ�.
Preocup�ri de cercetare �tiin�ific� a administra�iei publice au existat din momentul în care în existen�a social� �i-au f�cut apari�ia aspectele organizatorice �i func�ionale ale administra�iei publice. Astfel, fenomenul administrativ a fost abordat de filosofie, �tiin�ele politice, istorie, drept �.a.
Administra�ia public�, obiect de cercetare al �tiin�ei dreptului administrativ
Ca ramur� a dreptului public, dreptul administrativ a cercetat administra�ia public� prin prisma normelor juridice care reglementau organizarea �i func�ionarea acesteia. Era o abordare �tiin�ific� limitat� la aspectul juridic, pentru c�, dreptul administrativ nu putea include în obiectul s�u de cercetare întreaga problematic� a administra�iei.
Spre sfâr�itul secolului trecut s-a conturat o �tiin�� nou�, �tiin�a administra�iei, o �tiin�� interdisciplinar�, care are ca obiect cercetarea tuturor aspectelor fenomenului administrativ, eficientizarea organiz�rii, oportunitatea ac�iunilor, modalit��ile de ac�iune.
Fiecare dintre cele dou� discipline, dreptul administrativ �i �tiin�a administra�iei î�i p�streaz� caracterul autonom, având un obiect �i metode proprii de cercetare. Rezultatele cercet�rii în cadrul dreptului administrativ sunt deosebit de utile �tiin�ei administra�iei. Interferen�a dreptului administrativ cu �tiin�a administra�iei este o necesitate a cunoa�terii �tiin�ifice.
![Page 14: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/14.jpg)
Vasilica Negru�
Drept administrativ - I
�
Re�ine problemele
specific ce pot constitui obiectul �tiin�ei
administra�iei publice!
�
�tiin�a administra�iei are ca obiect de cercetare urmadministra�iei publice:
- principiile de compune �i de eficientizare a acestei activit
- personalul administrativ, incluzând prin aceastsupus unui regim de putere publicsupu�i dreptului privat;
- formele concrete de activitate a administra
- desprinderea unor legitadministrativ dintr
- analiza �i combaterea unor aspecte negative care se administra�ie, cum ar fi birocra
- studierea unor modele administrative în scopul stabpot influen�a pozitiv sau negativ activitatea administrativ
Dreptul administrativ - ramur�
Dreptul administrativ stârziu decât celelalte ramuri ale dreptului public.secolului al XVIIIÎn �ara noastr�, se poate considera codat� cu intrarea în vigoare, în cele douOrganice, Muntenia (1831) referitoare la administrarea înainte, pe vremea lui Mircea cel BBun, în Moldova. În anul 1855, din dispozielaborat �i un Cod administrativ, care cuprindea aprode natur� administrativ
În dezvoltarea ulterioar�tiin�a administra�autentice a acestei ramuri de
În literatura juridic„totalitatea normelor juridice în conformitate cu cadministrativ� a statului”, „regulile dupprecum �i acelea care guverneazurma unui act administrativ” sau „acea ramurcerceteaz� normele de drept care privesc organizarea sistemulpublice, modalit��ile juridice speccare sunt investite organele administraorganizarea execut�puterea judec�toreascorganelor administra
�������������������������������������������������������������2 Jurisconsul�ii romani, începând cu Ulpianrespectiv dreptul public, care se ocupa de „privitoare la indivizi. La baza acestei distinc�„cet��ii”, suntem în sfera dreptului public. Când norma d
Administra�ia public� - no�iuni introductive
I
a administra�iei are ca obiect de cercetare urm�toarele probleme specifice iei publice:
principiile de func�ionare a administra�iei publice �i aparatului care o �i de eficientizare a acestei activit��i;
personalul administrativ, incluzând prin aceast� sintagm�supus unui regim de putere public�, func�ionarii publici, cât
dreptului privat;
formele concrete de activitate a administra�iei;
desprinderea unor legit��i din studierea evolu�iei fenomenului administrativ dintr-un anume stat, dar �i din alte sisteme de drept;
�i combaterea unor aspecte negative care se �ie, cum ar fi birocra�ia exagerat�, corup�ia, formalismul;
studierea unor modele administrative în scopul stabilirii elementelor care pot influen�a pozitiv sau negativ activitatea administrativ�.
ramur� distinct� de drept
Dreptul administrativ s-a conturat ca ramur� de drept de sine st�târziu decât celelalte ramuri ale dreptului public.2 El a ap�rut secolului al XVIII-lea, mai întâi în Statele Unite ale Americii �i apoi în Fran
�, se poate considera c� aceast� ramur� a dreptului public a ap cu intrarea în vigoare, în cele dou� principate române, a Regulamentelor
Organice, Muntenia (1831) �i Moldova (1832), chiar dac� unele norme referitoare la administrarea treburilor ��rii au fost elaborate cu mult timp înainte, pe vremea lui Mircea cel B�trân, în Muntenia �i a lui Alexandru cel Bun, în Moldova. În anul 1855, din dispozi�ia domnitorului Grigore Ghica, s
i un Cod administrativ, care cuprindea aproape toate reglement administrativ� din perioada 1832-1855.
În dezvoltarea ulterioar� a dreptului administrativ un rol deosebit la administra�iei care a contribuit la conturarea unei individual
autentice a acestei ramuri de drept.
În literatura juridic�, dreptul administrativ a fost definit în mod difer„totalitatea normelor juridice în conformitate cu care se exercit
� a statului”, „regulile dup� care statul exercit� func�acelea care guverneaz� raporturile dintre stat �i individ, n
urma unui act administrativ” sau „acea ramur� a �tiin�ei juridice care normele de drept care privesc organizarea sistemului administra
publice, modalit��ile juridice specifice prin care este realizat� competencare sunt investite organele administra�iei publice, care ac�ioneazorganizarea execut�rii �i a execut�rii legii, precum �i controlul exercitat de
�toreasc� pentru asigurarea respect�rii legii în activitatea organelor administra�iei publice”.
Ulpian, distingeau dou� subdiviziuni ale dreptului: „jus publicum” �respectiv dreptul public, care se ocupa de „res romana” - via�a statului �i dreptul privat, care se ocupa de chestiunile privitoare la indivizi. La baza acestei distinc�ii se afl� interesul ocrotit prin norma de drept. Dac� acest interes vizeaz
ii”, suntem în sfera dreptului public. Când norma de drept se refer� la individ, ne afl�m în domeniul dreptului privat.
�iuni introductive
15�
toarele probleme specifice
i aparatului care o
sintagm� atât pe cel ionarii publici, cât �i pe cei
�iei fenomenului i din alte sisteme de drept;
i combaterea unor aspecte negative care se manifest� în ia, formalismul;
ilirii elementelor care
de drept de sine st�t�toare mai �rut la sfâr�itul �i apoi în Fran�a.
a dreptului public a ap�rut principate române, a Regulamentelor
� unele norme rii au fost elaborate cu mult timp
i a lui Alexandru cel ia domnitorului Grigore Ghica, s-a
ape toate reglement�rile
a dreptului administrativ un rol deosebit l-a avut iei care a contribuit la conturarea unei individualit��i
, dreptul administrativ a fost definit în mod diferit: are se exercit� activitatea
func�ia executiv�, i individ, n�scute în �ei juridice care
normele de drept care privesc organizarea sistemului administra�iei � competen�a cu �ioneaz� pentru
i controlul exercitat de ii în activitatea
” �i „jus privatum”, i dreptul privat, care se ocupa de chestiunile
acest interes vizeaz� via�a m în domeniul dreptului privat.
![Page 15: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/15.jpg)
Vasilica Negru� Administra�ia public� - no�iuni introductive
Drept administrativ - I 16�
O defini�ie care constituie, totodat�, un reper prin rigoarea concep�iei, este cea conform c�reia „dreptul administrativ reprezint� ramura dreptului public care reglementeaz�, concret sau cu valoare de principiu, rela�iile sociale din sfera administra�iei publice, precum �i pe cele de natur� conflictual� dintre autorit��ile publice sau structuri private, investite cu autoritate public�, pe de o parte, �i cei v�t�ma�i în drepturile lor prin actele administrative ale acestor autorit��i, pe de alt� parte”.
Într-o formulare restrâns�, dreptul administrativ poate fi definit ca acea ramur� a sistemului de drept care cuprinde un ansamblu de norme juridice care reglementeaz� raporturile sociale n�scute din activitatea de organizare a execut�rii legii �i de executare a acesteia.
Sarcina de lucru 3Explic� în câteva fraze distinc�ia dintre dreptul administrativ �i �tiin�a administra�iei.
1.2.2. Izvoarele �i normele dreptului administrativ
Izvoarele dreptului administrativ Prin izvor de drept, în general, se desemneaz� formele de exprimare a normelor juridice. No�iunea de izvor de drept are dou� sensuri: unul material �i altul formal. În sens material, prin izvor de drept în�elegem condi�iile social - economice ce impun crearea unui ansamblu de norme. În sens formal, prin izvor de drept se în�eleg formele juridice specifice puse la dispozi�ia organelor specializate ale statului, exprimate prin acte normative, care s� apere rela�iile economice �i sociale. Prin izvoarele formale se evoc� formele de concretizare a normei juridice, de exprimare propriu-zis� a dreptului.
Prin izvoarele dreptului administrativ în�elegem formele în care se exprim�normele dreptului administrativ, prin care se nasc, modific� sau sting raporturi de drept administrativ.
În consonan�� cu tradi�ia româneasc� �i cu experien�a occidental�, identific�m trei categorii de izvoare ale dreptului administrativ: izvoare scrise; izvoare nescrise cutumiare; izvoare nescrise jurispruden�iale.
Având în vedere autoritatea public� de la care provin �i implicit for�a lor juridic�, izvoarele dreptului administrativ sunt: Constitu�ia României, legile (constitu�ionale, organice sau ordinare), ordonan�ele Guvernului, hot�rârile Guvernului, actele administra�iei ministeriale �i extraministeriale, indiferent de denumirea lor (ordine, instruc�iuni, circulare, preciz�ri), actele autorit��ilor administrative centrale autonome cum ar fi Banca Na�ional� a României,
![Page 16: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/16.jpg)
Vasilica Negru� Administra�ia public� - no�iuni introductive
Drept administrativ - I 17�
Consiliul Suprem de Ap�rare a ��rii, indiferent de denumirea lor, ordinele
prefec�ilor, hot�rârile consiliilor jude�ene, hot�rârile consiliilor locale,
dispozi�iile pre�edintelui consiliului jude�ean, dispozi�iile primarilor.
Constitu�ia României este principalul izvor de drept administrativ pentru urm�toarele considerente:
- consacr� principiile cu caracter general care guverneaz� statul român; - reglementeaz� principiile �i institu�iile fundamentale privind
administra�ia public� în mod expres (Titlul III, Capitolul III intitulat „Guvernul” �i Capitolul V intitulat „Administra�ia public�”);
- stabile�te izvoarele propriu-zise ale dreptului administrativ, prev�zându-le sau trimi�ând la actul normativ care urmeaz� s� le prevad�.
Legile constitu�ionale sunt, conform art. 73 alin. (2) din Constitu�ie, legile de revizuire a Constitu�iei.3 Ele sunt izvoare de drept administrativ doar atunci când au ca obiect probleme din sfera acestei ramuri de drept.
Legile organice sunt cele al c�ror obiect îl constituie problemele precizate de Constitu�ie în art. 73 alin. (3). Pot fi amintite ca legi organice: Legea privind
organizarea �i func�ionarea Guvernului, Legea privind administra�ia public�
local�, Legea contenciosului administrativ �.a.
Legile ordinare sunt izvoare de drept administrativ numai în m�sura în care reglementeaz� rela�ii sociale ce fac obiectul administra�iei publice. De
exemplu, ministerele se înfiin�eaz� �i se organizeaz� prin lege ordinar� (art.
117 alin. (1)din Constitu�ie).
În sistemul actual legea ordinar� este regula, iar legea organic� excep�ia.
Ordonan�ele �i hot�rârile Guvernului sunt în marea lor majoritate izvoare de drept administrativ. Prin aceste acte Guvernul asigur� realizarea politicii interne �i externe a ��rii, exercit� conducerea general� a administra�iei publice �i organizeaz� executarea legilor.
Guvernul emite ordonan�e numai în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele �i condi�iile prev�zute de aceasta în domenii care nu fac obiectul legii organice. Legea special� de abilitare stabile�te atât domeniul, cât �i data pân� la care Guvernul poate emite ordonan�e.
Ordonan�ele Guvernului sunt acte administrative de sine st�t�toare. Îns�, dac�legea de abilitare o cere, ele se supun obligatoriu aprob�rii Parlamentului, conform procedurii legislative, pân� la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea acestui termen duce la încetarea efectelor ordonan�elor.
Pentru emiterea ordonan�elor de urgen��, nu mai este necesar� o abilitare prealabil� din partea Parlamentului. Potrivit prevederilor art. 115 alin (4) din Constitu�ie, ordonan�ele de urgen�� se emit numai în situa�ii extraordinare, a
�������������������������������������������������������������3 Potrivit prevederilor art. 152, nu pot forma obiectul revizuirii dispozi�iile Constitu�iei privind caracterul na�ional, independent, unitar �i indivizibil al statului român, forma republican� de guvern�mânt, integritatea teritoriului, independen�a justi�iei, pluralismul politic �i limba oficial� [alin. (1)]. De asemenea, nici o revizuire nu poate fi f�cut� dac� are ca rezultat suprimarea drepturilor �i a libert��ilor fundamentale ale cet��enilor sau a garan�iilor acestora (alin. (2)). Totodat�, Constitu�ia nu poate fi revizuit� pe durata st�rii de asediu sau a st�rii de urgen�� �i nici în timp de r�zboi [alin. (3)].�
![Page 17: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/17.jpg)
Vasilica Negru�
Drept administrativ - I
�
Acord�aten�ie
categoriilor de acte ce
constituie izvoare de
drept administrativ!
�
c�ror reglementare nu poate fi amânatîn cuprinsul acestora.
Ordinele �i instruc�
administra�iei publice centrale de
individual, sunt izvoare de drept administrativ nu activitate, ci �i în alte domenii, pentraporturile care se nasc, se modific
Actele juridice emise de conduc
ministerelor �i celorlalte organe ale administra
specialitate, organizate în unitdreptului administrativ când nasc, modificadministrativ.
Ordinele prefec�ilor
care au caracter normativ, cum sunt cele care au caintereselor na�ionale, aplicarea hot�rârilor �i ordonanordinii publice”. Ordinele cu caracter normativ se Ministerului Internelor nului, în exercitarea controlului ierarhic, anularedac� le consider� nelegale sau netemeinice (art.privind prefectul �i institu
Actele juridice adoptate
sunt: hot�rârile consiliilor judepre�edintelui consiliului judejude�ean pot avea atât caracter normativ, cât semneaz� de pre�edinte sau, în lipsa acestuia, de vicepre�edin�a �i se contrasemneazlocal, cu caracter normativ sau�edin�� �i se contrasemneazadministrativ teritoriale.
Tratatele interna�ionale
devenit executorii în ordinea jadministrativ.
Pentru a produce efecte juridice, în conformitate cnoastre, tratatele internaalin. (2). Potrivit art. 20 între pactele �i tratateleRomânia este parte cu excep�ia cazului în care Constitfavorabile.
Importan�a tratatelor internadeosebit�, ea aflânduvedere institu�ional
Administra�ia public� - no�iuni introductive
I
ror reglementare nu poate fi amânat�, având obliga�ia de a motiva urgenîn cuprinsul acestora.
i instruc�iunile mini�trilor �i ale conduc�torilor celorlalte organe ale
iei publice centrale de specialitate, cu caracter normativ sau individual, sunt izvoare de drept administrativ nu numai în propriul domeniu de
�i în alte domenii, pentru toate subiectele de drept care intrraporturile care se nasc, se modific� sau se sting în baza normelor emise.
Actele juridice emise de conduc�torii serviciilor publice deconcentrate ale
i celorlalte organe ale administra�iei publice centrale de
organizate în unit��ile administrativ - teritoriale sunt izvoare ale ptului administrativ când nasc, modific� sau sting raporturi de drept
�ilor sunt izvoare de drept administrativ numai în mcare au caracter normativ, cum sunt cele care au ca obiect „asigurarea realiz
�ionale, aplicarea �i respectarea Constitu�iei, a legilor, a i ordonan�elor Guvernului, a celorlalte acte normative, precu
ordinii publice”. Ordinele cu caracter normativ se comunic�Ministerului Internelor �i Reformei Administrative, care poate propune Guvernului, în exercitarea controlului ierarhic, anularea ordinelor emise de prefect,
le consider� nelegale sau netemeinice (art. 27 din Legea nr.privind prefectul �i institu�ia prefectului, republicat�).
juridice adoptate de autorit��ile administra�iei publice jude�
rârile consiliilor jude�ene; hot�rârile consiliilor locale; dispoziedintelui consiliului jude�ean �i cele ale primarului. Hot�rârile consiliului
vea atât caracter normativ, cât �i caracter individual. Acestea se �edinte sau, în lipsa acestuia, de vicepre�edintele care a condus
i se contrasemneaz� de secretarul jude�ului. Hot�rârile local, cu caracter normativ sau individual, se semneaz� de pre
i se contrasemneaz�, pentru legalitate, de c�tre secretarul unitadministrativ teritoriale.
Tratatele interna�ionale sunt izvoare de drept administrativ atunci când au devenit executorii în ordinea juridic� intern�, dând na�tere la raporturi de drept
Pentru a produce efecte juridice, în conformitate cu prevederile Constitunoastre, tratatele interna�ionale trebuie s� fie ratificate de Parlament (art. 11
Potrivit art. 20 alin. (2) din Constitu�ie, dac� exist� neconcordani tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care
România este parte �i legile interne, au prioritate reglement�rile internaia cazului în care Constitu�ia sau legile interne con�in dispozi
a tratatelor interna�ionale pentru România în etapa actual, ea aflându-se în faza în care trebuie s� se armonizeze din punct de
�ional �i legislativ la valorile consacrate la nivel comunitar.
�iuni introductive
18�
motiva urgen�a
torilor celorlalte organe ale
cu caracter normativ sau numai în propriul domeniu de
subiectele de drept care intr� în baza normelor emise.
torii serviciilor publice deconcentrate ale
iei publice centrale de
teritoriale sunt izvoare ale sau sting raporturi de drept
sunt izvoare de drept administrativ numai în m�sura în obiect „asigurarea realiz�rii
iei, a legilor, a elor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum �i a
comunic� de îndat�care poate propune Guver-
a ordinelor emise de prefect, 27 din Legea nr. 340/2004
iei publice jude�ene �i locale
rârile consiliilor locale; dispozi�iile �rârile consiliului
i caracter individual. Acestea se edintele care a condus
�rârile consiliului de pre�edintele de
tre secretarul unit��ii
sunt izvoare de drept administrativ atunci când au tere la raporturi de drept
u prevederile Constitu�iei fie ratificate de Parlament (art. 11
neconcordan��mentale ale omului, la care
rile interna�ionale, �in dispozi�ii mai
ionale pentru România în etapa actual� este se armonizeze din punct de
valorile consacrate la nivel comunitar.
![Page 18: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/18.jpg)
Vasilica Negru�
Drept administrativ - I
Principiul fundamental al ordinii juridice a Uniuniaplicarea imediat�, direct
În acest sens sunt �precizeaz� c� „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii E�i celelalte reglementdispozi�iile contrare din legile interne, cu respectarea praderare”.
Pe de alt� parte, prevederile art. 148 alin.punere în aplicare a normelor comunitare, statuânduPre�edintele României, Guvernul aducerea la îndeplin
Jurispruden�a sau practica judechot�rârilor judec�toreoccidental�, practica judiciarpractica instan�elor de contencios administrativ constitu�ional.
În prezent, în România asistjudec�tore�ti în consolidarea statului de drept. Se are in veduna din atribu�iile Înaltei Cur(3) din Constitu�ie de c�tre celelalte instanaceste decizii de interpretare, date în promovarea au semnifica�ia unor izvoare de drept.
De asemenea, potrivit art. 147 alin. (4) din ConstiConstitu�ionale sunt obligatorii în Monitorul Oficial al României”. Curtea Constitucontribui la „corijarea” imperfecinterpret�rile pe care le d
Cea mai important�admis excep�ii de neconstituvigoare a legilor, ordonanconstatate, prin aceste decizii, ca fiind neconsti
Pe de alt� parte, trebuie analizate contencios administrativ împotriva actelor administpotrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/200
Caracterul obligatorihot�rârilor instan�elor de contencios administrativ, vizeazdrept. Ca atare, deciziile Curdeciziile Înaltei Curhot�rârile instan�elor de contencios administrativ, prevLegea nr. 554/2004, sunt izvoare de drept.
Doctrina juridic�speciali�tii le emit ca urmare a studiului fenomenului jurid
În dreptul românesc, doctrina nu este recunoscutacestea, în literatura de specialitate srealizarea administra
Administra�ia public� - no�iuni introductive
I
Principiul fundamental al ordinii juridice a Uniunii Europene îl reprezintaplicarea imediat�, direct� �i prioritar� a dreptului comunitar.
În acest sens sunt �i prevederile art. 148 alin. (2) din Constitu�ia României, care „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum
i celelalte reglement�ri comunitare cu caracter obligatoriu au prioritateiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului
parte, prevederile art. 148 alin. (4) reglementeaz� modalitatea de punere în aplicare a normelor comunitare, statuându-se c� „Parlamentul,
edintele României, Guvernul �i autoritatea judec�toreasc�aducerea la îndeplinire a obliga�iilor rezultate din actul ader�rii”.
sau practica judec�toreasc� este alc�tuit� din totalitatea rârilor judec�tore�ti pronun�ate de instan�e indiferent de grad.
, practica judiciar� este considerat� izvor de drept, fiind vorba de �elor de contencios administrativ �i a celor de contencios
În prezent, în România asist�m la o contribu�ie deosebit� a instanti în consolidarea statului de drept. Se are in vedere,�iile Înaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie prev�zut� de art. 126 alin. �ie �i anume, asigurarea interpret�rii �i aplic�rii unitare a legii
tre celelalte instan�e judec�tore�ti, potrivit competen�ei sale. Îaceste decizii de interpretare, date în promovarea unui recurs în interesul legii,
ia unor izvoare de drept.
De asemenea, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitu�ie, „deciziile Curionale sunt obligatorii �i au putere numai pentru viitor. Ele se public
în Monitorul Oficial al României”. Curtea Constitu�ional� are misiunea de a contribui la „corijarea” imperfec�iunilor textelor constitu�
rile pe care le d� acestora.
Cea mai important� consecin�� a deciziilor Cur�ii Constitu�ionale prin care sii de neconstitu�ionalitate o constituie scoaterea din legisla
vigoare a legilor, ordonan�elor sau dispozi�iilor din legi sau ordonanconstatate, prin aceste decizii, ca fiind neconstitu�ionale.
parte, trebuie analizate �i solu�iile date de c�tre instancontencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care, potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 trebuie publicate.
Caracterul obligatoriu, atât al deciziilor Cur�ii Constitu�ionale, cât rârilor instan�elor de contencios administrativ, vizeaz� toate subiectele de
Ca atare, deciziile Cur�ii Constitu�ionale (art. 147 din Constitudeciziile Înaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie [art. 126 alin. (3) din Constitu
rârile instan�elor de contencios administrativ, prev�zute de art. 23 din Legea nr. 554/2004, sunt izvoare de drept.
este reprezentat� de analizele, interpret�rile teoretice pe care tii le emit ca urmare a studiului fenomenului juridic.
În dreptul românesc, doctrina nu este recunoscut� ca izvor de drept. Cu toate acestea, în literatura de specialitate s-a subliniat rolul pe care îl are doctrina în realizarea administra�iei active. A�a, de exemplu, regimul juridic al actelor
�iuni introductive
19�
i Europene îl reprezint�
României, care „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum
ri comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate fa�� de evederilor actului de
� modalitatea de � „Parlamentul,
toreasc� garanteaz�
� din totalitatea e indiferent de grad. În doctrina
or de drept, fiind vorba de i a celor de contencios
� a instan�elor în acest sens,
� de art. 126 alin. �rii unitare a legii
ei sale. În consecin��, unui recurs în interesul legii,
ie, „deciziile Cur�ii re numai pentru viitor. Ele se public�
are misiunea de a iunilor textelor constitu�ionale prin
ionale prin care s-au ionalitate o constituie scoaterea din legisla�ia în
iilor din legi sau ordonan�e
�tre instan�ele de rative normative, care,
4 trebuie publicate.
�ionale, cât �i al toate subiectele de
ionale (art. 147 din Constitu�ie), 126 alin. (3) din Constitu�ie] �i
zute de art. 23 din
rile teoretice pe care
ca izvor de drept. Cu toate niat rolul pe care îl are doctrina în
a, de exemplu, regimul juridic al actelor
![Page 19: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/19.jpg)
Vasilica Negru� Administra�ia public� - no�iuni introductive
Drept administrativ - I 20�
administrative se sprijin�, în mare m�sur�, pe principii de drept formulate de doctrina juridic�.
Cutuma (obiceiul juridic) ca regul� de conduit� nescris� izvorât� dintr-o practic� îndelungat�, are în dreptul nostru o valoare redus�. Ea poate fi întâlnit� în dreptul maritim, sub form� de uzan�e portuare, precum �i în dreptul civil, în materie de servitu�i �i raporturi de vecin�tate, de uzufruct, de executare a contractelor �i de interpretare a voin�ei p�r�ilor, de vânzare �i de loca�iune.
Sarcina de lucru 4 Eviden�iaz� în trei fraze distinc�ia dintre legile constitu�ionale, legile organice �i legile ordinare.
Normele de drept administrativ
Norma juridic� reprezint� o regul� de conduit� instituit� de puterea public�sau recunoscut� de aceasta, a c�rei aplicare este asigurat� prin con�tiin�a juridic�, iar la nevoie, prin for�a coercitiv� a acelei puteri, de obicei a statului (Motica & Mihai, 2001, p. 80).
Ca orice norm� juridic�, norma de drept administrativ are o structur�trihotomic�, cuprinzând cele trei elemente: ipoteza, dispozi�ia �i sanc�iunea.
a) Ipoteza normei de drept administrativ
Spre deosebire de celelalte dou� elemente, ipoteza normei de drept administrativ este foarte dezvoltat� �i poate s� se refere la:
- împrejur�rile, condi�iile în care se aplic� norma juridic�;
- subiectele de drept, persoane fizice sau juridice, care cad sub inciden�a normei juridice;
- defini�ii;
- principii;
- scopul unei anumite autorit��i publice sau al unei anumite activit��i;
- explicarea semnifica�iei unor termeni.
Dup� modul de determinare, ipoteza poate fi absolut determinat� �i relativ determinat�.
![Page 20: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/20.jpg)
Vasilica Negru�
Drept administrativ - I
�
Re�ine clasificarea normelor de
drept administrativ!
�
Ipoteza este absolut determinatîmprejur�rile în care se va aplica dispozicompeten�a legat�
În situa�ia în care ipoteza nu este precis administra�iei s� aprecieze împrejurprezen�a ipotezei relative. Aceastcheam� „puterea discre
b) Dispozi�ia normei de drept administrativ
Dispozi�ia normei juridice cuprinde fondul, conreprezentând „miezul normei juridice”.
Dispozi�ia normei de drept administrativ este, în general, imperativ�, întrucât, administrapublic�.
În cadrul normei de drept administrativ se întâlnes
a) dispozi�ii imperative, prin care se impune o anumitdrept;
b) dispozi�ii prohibitive, prin care sde drept;
c) dispozi�ii permisive, atunci când se prevede o anumitaprecierea subiectului de drept dacîns�, nu-l oblig�
În doctrin� se arat�mod dogmatic, în sensul cimperative, prohibitive sau permise.
c) Sanc�iunea normei de drept administrativ
Sanc�iunea normei de drept administrativ rintervin în cazul nerespect
Ca �i în cazul altor ramuri de drept (dreptul constitusanc�iunea normei de drept administrativ nu apare întotdea urmând a se deduce din
Având în vedere legislaprincipale ale sanc�
- sanc�iuni administrativ disciplinar� etc.);
- sanc�iuni administrativ
- sanc�iuni administrativprodus printr
- m�suri de eetc.);
- m�suri cu privire la actele juridice (anul
Administra�ia public� - no�iuni introductive
I
este absolut determinat� când sunt conturate cu exactitate rile în care se va aplica dispozi�ia, f�cându-se trimitere la a legat�, când autoritatea public� este �inut� de norma juridic
ia în care ipoteza nu este precis conturat�, l�sând posibilitatea � aprecieze împrejur�rile în care se aplic� norma, ne afl
a ipotezei relative. Aceast� libertate de apreciere constituie ceea ce se „puterea discre�ionar�” a administra�iei publice.
ia normei de drept administrativ
ia normei juridice cuprinde fondul, con�inutul reglementreprezentând „miezul normei juridice”.
ia normei de drept administrativ este, în general, , întrucât, administra�ia public� se desf��oar� în regim de putere
În cadrul normei de drept administrativ se întâlnesc trei categorii de dispozi
ii imperative, prin care se impune o anumit� conduit� subiectului de
ii prohibitive, prin care se interzice o anumit� conduit�
ii permisive, atunci când se prevede o anumit� ac�iune, laprecierea subiectului de drept dac� va face sau nu ceea ce norma îi permite,
l oblig�.
se arat� c� aceast� clasificare a normei de drept nu trebuie privitmod dogmatic, în sensul c� un izvor de drept va con�ine numai dispoziimperative, prohibitive sau permise.
iunea normei de drept administrativ
iunea normei de drept administrativ reprezint� consecinintervin în cazul nerespect�rii normei juridice.
i în cazul altor ramuri de drept (dreptul constitu�ional, de exemplu), iunea normei de drept administrativ nu apare întotdeauna în mod expres,
ea urmând a se deduce din con�inutul normei juridice.
Având în vedere legisla�ia în vigoare, pot fi identificate urm�toarele forme principale ale sanc�iunii normei de drept administrativ:
iuni administrativ – disciplinare (de ex. dizolvarea, mutarea disciplinar� etc.);
iuni administrativ – contraven�ionale (avertismentul, amenda etc.);
iuni administrativ-patrimoniale (obligarea la repararea prejudiciului produs printr-o daun� material� ori moral�);
suri de executare silit� (demolarea sau desfiin�area unor construc
suri cu privire la actele juridice (anul�ri, suspend�ri etc.).
�iuni introductive
21�
când sunt conturate cu exactitate se trimitere la
de norma juridic�.
sând posibilitatea norma, ne afl�m în
libertate de apreciere constituie ceea ce se
inutul reglement�rii,
ia normei de drept administrativ este, în general, categoric�, în regim de putere
c trei categorii de dispozi�ii:
� subiectului de
conduit� subiectului
iune, l�sându-se la va face sau nu ceea ce norma îi permite,
clasificare a normei de drept nu trebuie privit� în ine numai dispozi�ii
consecin�ele care
ional, de exemplu), eauna în mod expres,
�toarele forme
are (de ex. dizolvarea, mutarea
ionale (avertismentul, amenda etc.);
patrimoniale (obligarea la repararea prejudiciului
area unor construc�ii
ri etc.).
![Page 21: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/21.jpg)
Vasilica Negru� Administra�ia public� - no�iuni introductive
Drept administrativ - I 22�
d) Clasificarea normelor de drept administrativ
Un prim criteriu îl constituie obiectul de reglementare, dup� care pot fi identificate urm�toarele categorii de norme:
- norme de drept material, care vizeaz� drepturile �i obliga�iile autorit��ilor publice;
- norme de drept procesual, care au ca obiect procedura de concretizare a activit��ii autorit��ilor publice.
Dup� caracterul normelor identific�m:
- norme imperative, care impun subiectelor de drept o anumit� conduit�;
- norme prohibitive, care interzic o anumit� conduit�;
- norme permisive, care îng�duie o conduit� determinat�.
Având în vedere întinderea sferei de aplicare, se identific�:
- norme cu caracter general, aplicabile tuturor autorit��ilor publice;
- norme speciale, care se refer� la un organ determinat.
e) Codificarea normelor de drept administrativ
Crearea unei administra�ii publice moderne, stabil� �i responsabil� constituie un obiectiv esen�ial pentru orice stat democratic. Îns�, un astfel de scop se poate atinge doar atunci când activitatea administra�iei se desf��oar� într-o anumit� ordine �i în forme regulamentare determinate strict de normele legale, respectiv, dup� o procedur� administrativ�.
În literatura de specialitate procedura administrativ� este definit� în mod diferit. Astfel, prof. R. Ionescu apreciaz� c�:
Procedura administrativ� este forma în care organele administra�iei de stat ac�ioneaz� pentru organizarea execut�rii în concret a legilor �i a celorlalte acte ale organelor statului emise în realizarea puterii de stat, iar într-o alt�accep�iune procedura administrativ� este dat� de totalitatea normelor juridice care reglementeaz� forma în care se îndepline�te întreaga activitate a organelor de stat.
Necesitatea codific�rii normelor de procedur� administrativ� constituie una dintre problemele frecvent abordate înainte de 1990, dar �i dup� aceast� dat�, atât din perspectiva administra�iei publice cât �i din perspectiva cet��enilor.
Dup� cum se arat� în studiile de specialitate, codificarea normelor de procedur�administrativ� ar duce la o anumit� disciplin� a activit��ii �i la stabilirea limitelor pentru fiecare dintre cele 3 func�ii ale puterii publice (func�ia normativ�, func�ia administrativ� si func�ia jurisdic�ional�).
Preocup�rile legate de codificarea în domeniul administrativ s-au intensificat dup� 1989. Acestea au pornit de la premisa c� „o administra�ie public�modern� �i civilizat� într-un stat de drept democratic, ar trebui s� fie, mai întâi de toate, o administra�ie transparent�, transparen�� care ar fi de neconceput f�r�existen�a unor norme clare”, pe cât posibil unitare, cunoscute de toata lumea, ajungându-se la stabilirea unor coordonate ale codific�rii.
![Page 22: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/22.jpg)
Vasilica Negru�
Drept administrativ - I
Codificarea normelor de procedurProgramului de guvernare pe perioada 2001intitulat „Reforma administraregional�”, acesta continuând cu elaborarea Codului administrativ,procedur� administrativ
Proiectul Codului de procedurde speciali�ti, coordonatpracticieni din domeniul administraformulat o serie de amendamente. Proiectul a fost spublice a exper�ilor naAdministrative „Paul Negulescu”,
Proiectul reprezintsistematizare, normalizare si unificare a activitalt� parte, proiectul Codului de procedureliminarea oric�ror paralelisme sau contradicdomeniu .
În concluzie, de�i nu sParlamentului, la forma finalsus�inem, în continuare, utilitatea codificasigurare a unei terminologii unitare, dar transparen�ei gestiunii publice.
Descrie pe scurt structura normei
Raporturile de drept administrativ
Raporturile de drept administrativ sunt relanormele dreptului administrativ care se formeaz�i func�ionarea administra
Ca orice raport juridic, raportul de drept administcomponente: subiecte, obiect, con
În ceea ce prive�te subiectele raporturilor de drept administrativ, men�iona c� unul dintre ele este fie o autoritate afunc�ionar public.administra�iei publice sau un funcaltei puteri sau un particular, persoan
Administra�ia public� - no�iuni introductive
I
Codificarea normelor de procedur� administrativ� a fost unul dintre obiectivele Programului de guvernare pe perioada 2001–2004, inclus în capitolul IX, intitulat „Reforma administra�iei publice centrale si locale. Dezvoltare
sta continuând cu elaborarea Codului administrativ, administrativ� �i a Codului electoral.
Proiectul Codului de procedur� administrativ� a fost elaborat de c�ti, coordonat� de c�tre profesorul Ioan Santai, fiind analizat de c
practicieni din domeniul administra�iei publice centrale �i locale, care au formulat o serie de amendamente. Proiectul a fost supus, apoi, dezbaterii publice a exper�ilor na�ionali, organizat� de c�tre Institutul de
ive „Paul Negulescu”, la Sibiu, în septembrie 2005.
Proiectul reprezint�, cu siguran��, materializarea nevoii de simplificare, sistematizare, normalizare si unificare a activit��ii administra�iei publice. Pe de
parte, proiectul Codului de procedur� administrativ� are în vedere �ror paralelisme sau contradic�ii între actele normative in
În concluzie, de�i nu s-a ajuns, în urma dezbaterilor publice, dar �Parlamentului, la forma final� a Codului de procedur� adminis
inem, în continuare, utilitatea codific�rii administrative, ca instrument de asigurare a unei terminologii unitare, dar �i ca modalitate de asigurare a
ei gestiunii publice.
Sarcina de lucru 5Descrie pe scurt structura normei de drept administrativ.
Raporturile de drept administrativ
Raporturile de drept administrativ sunt rela�ii sociale reglementate de normele dreptului administrativ care se formeaz� în leg�tur� cu organizarea
ionarea administra�iei publice.
Ca orice raport juridic, raportul de drept administrativ are trei elemente componente: subiecte, obiect, con�inut.
În ceea ce prive�te subiectele raporturilor de drept administrativ, unul dintre ele este fie o autoritate a administra�iei publice, fie un
Cel�lalt subiect de drept administrativ poate fi o autoiei publice sau un func�ionar public, o autoritate public
altei puteri sau un particular, persoan� fizic� sau juridic�.
�iuni introductive
23�
a fost unul dintre obiectivele 2004, inclus în capitolul IX,
iei publice centrale si locale. Dezvoltare sta continuând cu elaborarea Codului administrativ, Codului de
a fost elaborat de c�tre o echip�analizat de c�tre
i locale, care au upus, apoi, dezbaterii
tre Institutul de �tiin�e
, materializarea nevoii de simplificare, �iei publice. Pe de � are în vedere
e actele normative in
a ajuns, în urma dezbaterilor publice, dar �i din cadrul � administrativ�,
rii administrative, ca instrument de i ca modalitate de asigurare a
ii sociale reglementate de � cu organizarea
rativ are trei elemente
te subiectele raporturilor de drept administrativ, se cuvine a �iei publice, fie un
lalt subiect de drept administrativ poate fi o autoritate a ionar public, o autoritate public� din sfera
![Page 23: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/23.jpg)
Vasilica Negru� Administra�ia public� - no�iuni introductive
Drept administrativ - I 24�
Obiectul raporturilor de drept administrativ îl constituie acele ac�iuni sau fapte materiale care se realizeaz� în cadrul administra�iei publice �i care, prin natura lor sunt extrem de numeroase �i variate.
Con�inutul raporturilor de drept administrativ este format din drepturile �i obliga�iile p�r�ilor.
Raporturile de drept administrativ se grupeaz� în dou� categorii: raporturi
care se formeaz� în cadrul sistemului administra�iei publice; raporturi care
se formeaz� între un subiect ce apar�ine administra�iei publice �i unul din
afara acestui sistem.
Raporturile ce se constituie în cadrul sistemului administra�iei publice se refer�, în principal, la organizarea �i func�ionarea administra�iei publice. Ele se împart în raporturi de subordonare ierarhic� �i de colaborare.
În cadrul raporturilor de subordonare ierarhic�, subiectele participante se afl�în cadrul unei ierarhii administrative. Cel care ac�ioneaz� ca autoritate ierarhic superioar� are dreptul de a conduce, îndruma �i controla subiectul subordonat. Este cazul raporturilor dintre Guvern �i prefec�i sau acela al raporturilor dintre ministru �i conduc�torii serviciilor deconcentrate ale ministerelor în jude�e.
În cazul raporturilor de colaborare, subiectele participante sunt pe picior de egalitate �i ac�ioneaz� împreun� pentru realizarea unui anumit scop. Cum ar fi, de exemplu, dou� ministere care emit împreun� norme juridice de interes comun.
Raporturile care se formeaz� între un subiect ce apar�ine administra�iei publice �i unul din afara acestui sistem sunt extrem de variate.
Ele pot fi raporturi de subordonare, în care organele administra�iei publice, pe baza competen�ei pe care o au conform legii, pot stabili în mod unilateral drepturi �i obliga�ii, pentru persoanele fizice sau juridice.
O pondere deosebit� în cadrul categoriei de raporturi analizate o ocup� cele de utilizare a serviciilor publice.
Potrivit opiniilor exprimate în literatura de specialitate, subiectele active ac�ioneaz� tot pe baza �i în executarea legii, îns�, în calitatea lor de servicii publice.
În cadrul raporturilor care se formeaz� între un subiect ce apar�ine administra�iei publice �i unul din afara acestui sistem se întâlnesc �i raporturi de colaborare �i participare a unor persoane fizice �i juridice la realizarea sarcinilor ce revin administra�iei publice. Pot fi amintite acele raporturi juridice în care anumite organiza�ii nestatale realizeaz� activit��i de interes public prin presta�ii specifice organiza�iei statale.
Termeni cheie: izvor de drept administrativ, norm� de drept administrativ, raport de drept administrativ.
![Page 24: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/24.jpg)
Vasilica Negru�
Drept administrativ - I
Exemplific� douanalizat�.
�
�
Rezumat Dreptul administrativ caracterul autonom, fiecare având un obiect
Izvoarele dreptului administrativ
- Constitu�ia României;
- legile (de revizuire a Constitu
- hot�rârile �
- ordinele �i instrucorgane ale administra
- actele juridice emise de conducale ministerelor de specialitate, organizate în unit
- ordinele prefec
- actele juridice adoptate de autoritlocale;
- tratatele interna
- jurispruden�Constitu�ie; deciziile Înaltei Curdin Constituprev�zute de art. 23 din Legea nr. 554/2004).
Normele de drept administrativ
ipoteza, dispozi�ia
Clasificarea normelor de drept administrativ:
1. dup� obiectul de reglementare
a) norme de drept material;
b) norme de drept procesual.
2. dup� caracterul normelor
a) norme imperative;
b) norme prohibitive;
Administra�ia public� - no�iuni introductive
I
Sarcina de lucru 6 Exemplific� dou� raporturi de drept administrativ din fiecare categ
administrativ �i �tiin�a administra�iei sunt discipline care îcaracterul autonom, fiecare având un obiect �i metode proprii de cercetare.
Izvoarele dreptului administrativ sunt:
�ia României;
legile (de revizuire a Constitu�iei, organice �i ordinare);
rârile �i ordonan�ele guvernului;
ordinele �i instruc�iunile mini�trilor �i ale conduc�torilor celorlalte organe ale administra�iei publice centrale de specialitate;
actele juridice emise de conduc�torii serviciilor publice deconale ministerelor �i celorlalte organe ale administra�iei publice centrale de specialitate, organizate în unit��ile administrativ-teritoriale;
ordinele prefec�ilor;
actele juridice adoptate de autorit��ile administra�iei publice jude
tratatele interna�ionale;
jurispruden�a (deciziile Cur�ii Constitu�ionale, potrivit art. 147 din �ie; deciziile Înaltei Cur�i de Casa�ie �i Justi�ie (art. 126 alin. (3)
din Constitu�ie); hot�rârile instan�elor de contencios administrativ, e de art. 23 din Legea nr. 554/2004).
Normele de drept administrativ au o structur� trihotomic�ipoteza, dispozi�ia �i sanc�iunea.
Clasificarea normelor de drept administrativ:
obiectul de reglementare:
a) norme de drept material;
norme de drept procesual.
caracterul normelor:
a) norme imperative;
b) norme prohibitive;
�iuni introductive
25�
raporturi de drept administrativ din fiecare categorie
iei sunt discipline care î�i p�streaz�i metode proprii de cercetare.
�torilor celorlalte
torii serviciilor publice deconcentrate iei publice centrale
teritoriale;
iei publice jude�ene �i
ionale, potrivit art. 147 din ie (art. 126 alin. (3)
elor de contencios administrativ,
trihotomic�, cuprinzând:
![Page 25: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/25.jpg)
Vasilica Negru�
Drept administrativ - I
c) norme permisive.
3. dup� întinderea sferei de aplicare
a) norme cu caracter general;
b) norme specifice.
Raporturile de drept administrativ
a) raporturi care se formeaz
care se împart în:
- raporturi de subordonare ierarhic
- raporturi de colaborare.
b) raporturi care se formeaz
publice �i unul din afara acestui sistem
- raporturi de subordonare;
- raporturi de utilizare a serviciilor publice;
- - raporturi de colaborare la realizarea sarcinilor administra
Teste de autoevaluare
1. No�iunea de administra
a) no�iunea de putere executiv
b) no�iunea de executiv;
c) ansamblul activitcare, în regim de putere public
2. În con�inutul administra
a) numai activit
b) unele activit
c) activit��i cu caracter de dispozi
3. Principalul izvor de drept îl reprezint
a) Constitu�ia;
b) Legile organice;
c) Legile ordinare.
Administra�ia public� - no�iuni introductive
I
c) norme permisive.
întinderea sferei de aplicare:
a) norme cu caracter general;
b) norme specifice.
Raporturile de drept administrativ se grupeaz� în dou� categorii:
raporturi care se formeaz� în cadrul sistemului administra�
care se împart în:
raporturi de subordonare ierarhic�;
raporturi de colaborare.
raporturi care se formeaz� între un subiect ce apar�ine administ
i unul din afara acestui sistem, care pot fi:
raporturi de subordonare;
raporturi de utilizare a serviciilor publice;
raporturi de colaborare �i participare a unor persoane fizice la realizarea sarcinilor administra�iei publice.
Teste de autoevaluare
iunea de administra�ie public� este sinonim� cu:
iunea de putere executiv�;
iunea de executiv;
ansamblul activit��ilor desf��urate de c�tre autorit��ile publice prin care, în regim de putere public� se execut� legea.
inutul administra�iei publice intr�:
numai activit��i cu caracter de dispozi�ie;
unele activit��i cu caracter de presta�ie;
��i cu caracter de dispozi�ie �i activit��i cu caracter de presta
Principalul izvor de drept îl reprezint�:
�ia;
Legile organice;
Legile ordinare.
�iuni introductive
26�
categorii:
în cadrul sistemului administra�iei publice �i
ine administra�iei
i participare a unor persoane fizice �i juridice
��ile publice prin
i cu caracter de presta�ie.
![Page 26: Drept administrativ unitatea i](https://reader038.fdocument.pub/reader038/viewer/2022102506/55613edcd8b42a9b248b5452/html5/thumbnails/26.jpg)
Vasilica Negru�
Drept administrativ - I
4. Legea organic� intervine:
a) în domeniile prev
b) în domeniile pentru care în Constituordinare;
c) Constitu�ia nu prevede în ce domenii intervine legea organic
5. Prefectul emite:
a) decizii;
b) dispozi�ii;
c) ordine cu caracter normativ sau individual.
R�spunsuri la întreb1. c); 2. c); 3. a); 4.
Bibliografie minimal
Albu, Emilian (2005). Bucure�ti: Editura Funda
Alexandru, Ioan; C�Edi�ia a III-a. Bucure
Apostol Tofan, Danapp. 39-89.
B�lan, Emil (2005). pp. 33 �i urm.
Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). România. Bucure�ti: C.H. Beck, pp. 45
Iorgovan, Antonie (2005). Bucure�ti: All Beck, pp. 68
Negru�, Vasilica (2008). Pedagogic�, pp. 11
Petrescu, Rodica-pp. 27-53.
Vedina�, Verginia (200pp. 7-76.
Administra�ia public� - no�iuni introductive
I
Legea organic� intervine:
în domeniile prev�zute de Constitu�ie în art. 73 alin. (3);
în domeniile pentru care în Constitu�ie se prevede adoptarea de legi
�ia nu prevede în ce domenii intervine legea organic
Prefectul emite:
ordine cu caracter normativ sau individual.
spunsuri la întreb�rile din testele de autoevaluare ); 4. a); 5. c).
Bibliografie minimal�
Albu, Emilian (2005). Drept administrativ �i �tiin�a administra�
ti: Editura Funda�iei România de Mâine, pp. 22 �i urm.
Alexandru, Ioan; C�r�u�an, Mihaela; Bucur, Sorin (2009). Drept administrativ.
Bucure�ti: Universul Juridic, pp. 39-113.
Dana (2008). Drept administrativ, vol. I, Bucure�ti
lan, Emil (2005). Procedura administrativ�. Bucure�ti: Editura Universitar
Brezoianu, Dumitru; Oprican, Mariana (2008). Administra�ia public
Bucure�ti: C.H. Beck, pp. 45-62.
Iorgovan, Antonie (2005). Tratat de drept administrativ, vol. I, ediAll Beck, pp. 68-73.
, Vasilica (2008). Drept administrativ. Bucure�ti: Editura Didactic, pp. 11-57.
-Narcisa (2009). Drept administrativ. Bucure�ti: H
, Verginia (2009). Drept administrativ. Bucure�ti: Universul Juridic
�iuni introductive
27�
ie se prevede adoptarea de legi
ia nu prevede în ce domenii intervine legea organic�.
rile din testele de autoevaluare
a administra�iei, Partea I.
Drept administrativ.
I, Bucure�ti: C.H. Beck,
ti: Editura Universitar�,
�ia public� în
vol. I, edi�ia 4-a.
ti: Editura Didactic� �i
Bucure�ti: Hamangiu,
Universul Juridic,