DOUĂ TOPOARE DIN PIATRĂ APARȚINÂND EPOCII BRONZULUI DESCOPERITE LA TULUCEȘTI, JUDEȚUL GALAȚI
-
Upload
costin-croitoru -
Category
Documents
-
view
24 -
download
2
description
Transcript of DOUĂ TOPOARE DIN PIATRĂ APARȚINÂND EPOCII BRONZULUI DESCOPERITE LA TULUCEȘTI, JUDEȚUL GALAȚI
ISTROS, XIX, 2013, Brăila, p. 45-60
DOUĂ TOPOARE DIN PIATRĂ APARȚINÂND
EPOCII BRONZULUI DESCOPERITE
LA TULUCEȘTI, JUDEȚUL GALAȚI
COSTIN CROITORU (BRĂILA, ROMÂNIA),
VASILE DIACONU (TÂRGU NEAMȚ, ROMÂNIA)
Cuvinte cheie: topoare de piatră, epoca bronzului, Tulucești,
Galați
Rezumat. În această scurtă intervenție autorii introduc în circuitul
științific două topoare din piatră aflate în prezent în colecția școlară din
Tulucești, județul Galați. Din nefericire, singurele repere relative la
contextul descoperirii se rezumă la semnalarea teritoriului localității. În
aceste condiții, puținele aprecieri asupra acestor artefacte s-au făcut într-
un cadru amplu, exclusiv pe baza analogiilor cunoscute în momentul de
față. Materialele prezentate aici, împreună cu semnalarea unor informații
inedite, jalonează prezența în zona Tuluceștiului a unor situri arheologice
aparținând epocii bronzului, altfel neatestate până în prezent, în ciuda
numeroaselor descoperiri arheologice, din diverse epoci. Astfel, este de
așteptat ca cercetările arheologice viitoare să se soldeze și cu identificarea
unor complexe din epoca bronzului, cu atât mai mult cu cât ne aflăm la
mică distanță de cunoscutele situri arheologice din epoca bronzului de la
Foltești și Stoicani, atât de importante pentru cunoașterea începuturilor
perioadei metalelor.
Analiza atentă a unor colecții școlare1 oferă, nu de puține ori,
surprize plăcute nu numai prin varietatea materialului arheologic, dar și
Această lucrare a fost finanțată de Autoritatea Națională Română pentru Cercetare
Științifică, CNCS – UEFISCDI, numărul proiectului PN-II-RU-TE-2012-3-0216. 1 Preferăm această sintagmă pentru a desemna grupajul eterogen al unor obiecte cu
(posibil) potențial istoric (sau cultural-artistic), aflate în diverse „colțuri muzeale”, mai
ales pentru a sublinia cumva caracterul voit didactic, deși suntem conștienți – și în cazul
județului Galați afirmația se confirmă cu prisosință – că materiale arheologice se
46 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
prin calitatea lui. Din păcate, în lipsa personalului specializat, acestea se
păstrează cel mai frecvent fără nici o considerație relativă la norme
elementare de conservare. Mai mult, reprezentând rodul strădaniei unor
pasionați „scormonitori” locali, în cele mai multe situații materialul este
lipsit de locul exact al descoperirii și, evident, al contextului arheologic.
În atare condiții, valorificarea unor artefacte (re)identificate în cadrul
acestor colecții școlare tinde să conteze exclusiv în privința susținerii unor
tipologii, ori pentru a ilustra difuziunea în teritoriu a unui anume tip de
descoperiri.
Este şi cazul colecţiei din localitatea Tuluceşti, judeţul Galaţi,
unde se găsesc numeroase piese preistorice sau din etape cronologice mai
târzii2. În rândurile următoare ne propunem să facem cunoscute două
piese litice care se află în colecţia amintită şi care sunt importante prin
prisma faptului că argumentează prezenţa unor comunităţi ale epocii
bronzului, altfel neatestate până în momentul de față prin alte materiale
arheologice, în ciuda numeroaselor descoperiri de pe teritoriul comunei3.
Inedite încă sunt descoperirile funerare, fortuite, din spatele gării
Tuluceşti. Materialul osteologic recuperat se află actualmente în colecţia
şcolară din localitate (nota bene, prin grija domnului învățător pensionar
Amelian Chirilă, cel care ne-a şi oferit cu deosebită amabilitate detalii
despre condiţiile descoperirii). După toate aparenţele este vorba despre
două morminte de înhumaţie, cu ocru defuncţii fiind depuşi în poziţie
chircită, fără alt inventar funerar. Din punct de vedere cronologic, acestea
se datează în perioada de tranziţie de la eneolitic la epoca bronzului (cultura
Iamnaia). Mai mult, cercetările arheologice întreprinse în acest an, în
punctul Râpa Bălaia, aflat la sud-est de localitate s-au soldat, între altele,
și cu identificarea unor fragmente ceramice rulate, caracteristice epocii
bronzului4.
Este de notat și posibilitatea ca pe teritoriul comunei să mai fi fost
descoperită întâmplător o unealtă litică: „în pământul galben adus la
S.R.N. (?) de la Tulucești în anul 1953, a fost identificat un «obiect din
păstrează și în colecțiile altor instituții rurale: primării, cămine culturale sau biserici ori
în domeniul privat. 2 Vezi, de exemplu, Croitoru, Apostu 2013.
3 O trecere în revistă a acestor descoperiri la Croitoru 2013, 162-165; Croitoru 2013a,
589-594. 4 Materiale inedite aflate în curs de prelucrare.
Două topoare din piatră aparținând epocii bronzului descoperite la Tulucești 47
piatră» (L = 8 cm., l = 5. cm.), de forma unei lame de topor actual,
prevăzut cu trei caneluri pentru legat de coadă”5.
Pentru că topoarele de care ne vom ocupa în rândurile următoare
reprezintă descoperiri fortuite, este necesară o discuţie asupra lor într-un
cadru amplu, pe baza analogiilor cunoscute în acest moment. Însă, înainte
de a formula aprecieri de ordin tipologic, cronologic şi cultural, vom face
o descriere succintă a pieselor pentru cunoaşterea parametrilor morfo-
dimensionali ai acestora6.
Toporul T1 (fig. 1/1) este oval în plan, feţele ventrală şi dorsală
sunt plate, iar profilul este drept7. Perforaţia este cilindrică, bine finisată şi
amplasată mai aproape de muchie. Tăişul este drept, iar întreaga suprafaţă
a toporului a fost foarte atent şlefuită. Obiectul amintit a fost confecţionat
din andezit de nuanță verzuie. Nu prezintă urme evidente de uzură în zona
tăișului, iar loviturile din vecinătatea perforației se datorează unor
intervenții moderne, cel mai probabil suferite în timpul descoperirii.
Dimensiuni: lungime = 10,5 cm; lăţime maximă = 5 cm; diametrul
perforaţiei = 1,5 cm; grosime maximă = 3,5 cm.
Piesa provine din zona vestică a satului Tuluceşti, dar nu este
menţionat contextul arheologic în care a fost găsită.
Toporul T2 (fig. 1/2) are corpul alungit, fiind uşor îngroşat în zona
perforaţiei pentru fixarea cozii. Piesa are profilul drept, dar fiind păstrată
în stare fragmentară nu putem preciza care era forma muchiei. Tăişul este
foarte puţin arcuit. Perforaţia se găseşte mai aproape de muchie, în zona
cu lăţime maximă, iar întreaga suprafaţă a fost bine şlefuită. Obiectul a
fost confecţionat dintr-o rocă dură, magmatică, de culoare verzuie, cel
mai probabil un andezit.
Dimensiuni: lungime = 12 cm; lăţimea tăişului = 4,5 cm.
Toporul provine din zona Râpa Bălaia, aflată în partea de sud-est
a satului Tuluceşti.
* * *
5 Croitoru 2013, 163, nota 1028.
6 Lungimea reprezintă distanța de la ceafă la tăiș, lățimea reprezintă distanța dintre fața
ventrală și cea dorsală, iar grosimea distanța dintre cele două laterale ale piesei. 7 Deși nemenționată în text, piesa a fost ilustrată artistic la Chirilă 2012, 24, fig. 1/1.
48 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
După această succintă prezentare se impun câteva observaţii care
pot să ofere unele repere de ordin tipologic şi, implicit, anumite
coordonate cronologice.
Exemplarul T1 are o formă comună, întâlnită din eneoliticul final
şi până la sfârşitul epocii bronzului, ceea ce ridică anumite probleme
legate de o încadrare cronologică precisă. Artefacte similare au apărut în
diferite medii culturale ale epocii bronzului, dar vom aminti selectiv doar
câteva analogii: Cajvana (jud. Suceava)8, Oglinzi (jud. Neamţ)
9, Doaga
(jud. Vrancea)10
, Mărăşeşti (jud. Vrancea)11
, Luncaviţa (jud. Tulcea)12
,
Gârliţa (jud. Constanţa)13
, Târzii (jud. Vaslui)14
, Topraisar (jud.
Constanţa)15
, sau într-un punct necunoscut din nordul Dobrogei16
. Şi în
mediile culturale ale bronzului timpuriu din nordul Mării Negre se cunosc
topoare de acest tip17
. Pe teritoriul Galațiului o piesă cu morfologie
asemănătoare, a fost identificată întâmplător la Bălăbănești18
.
Exemplarul T2, chiar dacă nu s-a păstrat integral, prin detaliile
morfologice pe care le prezintă poate fi inclus în categoria armelor, mai
precis în grupa topoarelor de luptă cu muchie cilindrică. Potrivit
clasificării lui Al. Vulpe, exemplarul nostru ar trebui încadrat în categoria
A19
sau, conform unei alte propuneri tipologice, în rândul topoarelor de
luptă de tip A20
.
Artefacte similare sunt cunoscute la Răcăciuni (jud. Bacău)21
,
Oneşti (jud. Bacău)22
, Vizantea (jud. Vrancea)23
etc., dar şi în culturile
8 Niculică et al. 2004, 274, fig. 3/8.
9 Piesă inedită, aflată în colecţia şcolii din localitate. Provine dintr-un sit al culturii Noua.
10 Bobi, Apostu 1997, pl. 3/2.
11 Bobi, Apostu 1997, pl. 4/2.
12 Vasiliu 1995, 99-100, pl. IV/3.
13 Munteanu 1991, 410, fig. 12.
14 Coman 1980, 199, fig. 109/6.
15 Vasiliu 1996, 16, pl. II/1.
16 Vasiliu 1996, 13, pl. II/4.
17 Kločko 2006, fig. 32/6; fig. 43/5; fig. 47/9-11.
18 Dragomir 1996, 353, fig. 1/2 (deși fără context arheologic, piesa a fost atribuită
aspectului cultural Stoicani-Aldeni); Croitoru 2013, 37, A. 19
Vulpe 1959, 270-273. 20
Diaconu 2010, 8. 21
Tudor 1973, 285, fig. 2/2. 22
Vasiliu 2010, 306, pl. I/3. 23
Bobi, Apostu 1997, pl. 6/4.
Două topoare din piatră aparținând epocii bronzului descoperite la Tulucești 49
epocii bronzului din zona nord-pontică24
. Pe teritoriul Galațiului o piesă
cu morfologie asemănătoare, de asemenea fragmentară, a fost identificată
la Folteşti25
.
Un aspect care merită reţinut este cel privitor la materia primă din
care au fost confecţionate cele două topoare. Utilizarea unor roci
vulcanice, în special andezite, constituie o bună dovadă a faptului că
topoarele în discuţie nu sunt simple unelte, iar acest lucru este evidenţiat
şi prin grija cu care au fost prelucrate. În plus, tăişul exemplarului T1 nu
este foarte bine ascuţit, ceea ce ne arată că întrebuinţarea sa în operaţiuni
de tăiere/cioplire nu era recomandată. Cel mai probabil acest topor, dar şi
exemplarul fragmentar, au putut îndeplini funcţia unor arme sau chiar a
unor simboluri sociale, aşa cum s-a presupus şi în alte cazuri26
. Faptul că
au fost lucrate din andezit, care nu se găseşte în zona de sud a Moldovei,
cele mai apropiate surse fiind în eruptivul Carpaţilor Orientali27
,
reprezintă o bună dovadă că astfel de obiecte aveau un statut aparte în
inventarul litic al epocii bronzului. În această ordine de idei credem că
trebuie luată în considerare posibilitatea că cele două topoare să fi fost
importate din alte zone, mai apropiate de ariile-sursă de materie primă.
Evident nu se exclude nici ipoteza conform căreia, membrii comunităților
locale să nu fi importat produsul finit ci doar să fi procurat materia primă
sub formă de galeți.
Aşa cum am mai precizat, este dificil să propunem o încadrare
cronologică şi culturală precisă pentru cele două piese litice, în lipsa unor
contexte arheologice de care ar putea fi legate. Pe teritoriul localităţii
Tuluceşti sunt cunoscute extrem de puţine mărturii arheologice ce pot fi
atribuite epocii bronzului, oricum inedite. Aminteam mai sus o informaţie
potrivit căreia, în zona gării Tuluceşti au fost descoperite întâmplător
câteva morminte de înhumaţie, cu schelete presărate cu ocru. De
asemenea, pe teritoriul localităţii sunt cunoscuţi mai mulţi tumuli28
şi nu
excludem posibilitatea ca exemplarul T1 să fi făcut parte din inventarul
unor complexe funerare ale epocii bronzului. În ceea ce privește celălalt
topor, T2, trebuie spus că prezența lui în zona Râpa Bălaia, aflată în
partea de sud-est a satului Tuluceşti, este susținută de descoperirile
24
Berezanskaja et al. 1986, fig. 6/22; fig. 13/6. 25
Dragomir 1996, 355, fig. 2/1; Croitoru 2013, 80, C. 26
Schuster, Munteanu 1995, 83; Diaconu 2010, 16-18; Rogozea, Dincă 2012, 78. 27
Cotoi, Grasu 2000, 81. 28
Brudiu 2003, 114, 118-119, nr. 220, 263-269; Croitoru 2013, 164-165, H-K.
50 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
recente, așa încât este de așteptat ca cercetările arheologice viitoare să se
soldeze și cu identificarea unor complexe din epoca bronzului.
Mai mult, în acest context trebuie să amintim și faptul că ne aflăm
la mică distanță de siturile arheologice din epoca bronzului de la Foltești
și Stoicani, atât de importante pentru cunoașterea începuturilor procesului
de transformare al comunităţilor neo-eneolitice spre prima epocă a
metalelor29
.
La finalul acestei note, considerăm că prin publicarea celor două
piese am adus o completare la stadiul cunoştinţelor referitoare la epoca
bronzului din zona de sud a Moldovei, dar mai ales în ceea ce priveşte
răspândirea şi frecvenţa anumitor tipuri de artefacte din piatră.
Descoperirea și valorificarea pe criterii științifice a cât mai multor
materiale litice identificate în contexte clare din punct de vedere
cronologic/cultural, va permite o nuanțare și din punct de vedere
funcțional a acestor piese.
Costin Croitoru
Muzeul Brăilei (România)
E-mail: [email protected]
Vasile Diaconu
Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamt (România)
E-mail: [email protected]
29
Mai recent Băjenaru 2010, 203-212.
TWO STONE AXES FROM THE BRONZE AGE
DISCOVERED IN TULUCEŞTI, GALAŢI COUNTY
COSTIN CROITORU (BRAILA, ROMANIA),
VASILE DIACONU (TÂRGU NEAMȚ, ROMANIA)
Keywords: stone axes, Bronze Age, Tulucești, Galați
Abstract. This short article aims to introduce in the
historiography two stone axes included at this moment in a school
collection in Tuluceşti, Galaţi County. Unfortunately, the only reference
point in what the context of the findings is concerned is the locality.
Under these circumstances, the very few commentaries on these artefacts
have been made only within a wider framework, exclusively relying on
analogies. The materials presented here and certain unpublished data
mark a number of archaeological sites chronologically dated during the
Bronze Age, sites that have not been attested yet, despite the significant
number of archaeological findings from other eras in the same area.
Therefore, it is highly probable for future archaeological surveys to bring
to light some complexes of the Bronze Age, all the more if one considers
the small distance between this area and the important archaeological sites
from Folteşti and Stoicani, which are highly significant for acquiring
information with regard to the beginning of the Bronze Age.
The thorough analysis of a school collection1 may often provide
pleasant surprises, both in point of variety and in point of quality of the
archaeological material. Unfortunately, as the staff is not specialised, the
This work was supported by a grant of the Romanian National Authority for Scientific
Research, CNCS – UEFISCDI, project number PN-II-RU-TE-2012-3-0216. 1 We have opted for this syntagm to designate the eclectic collection of objects that
might have historical (or cultural-artistic) significance found in various “museums”
especially for didactic purposes, although we are fully aware that there can be
archaeological material preserved in the collections of other rural institutions: mayor
houses, cultural houses, churches or private dwellings. This aspect is fully confirmed in
the case of Galaţi County.
52 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
artefacts are preserved, more often than not, without any consideration for
the basic conservation norms. Moreover, as they are the fruit of the
efforts of some aficionado local “diggers”, the findings often lack any
information with regard to the precise place of discovery and, naturally,
with regard to the archaeological context. In these circumstances, the
valorisation of such artefacts (re)discovered in these school collections
tends to be useful only to support a typology or to illustrate the
distribution of a certain type of findings in a given area.
This is also the case for the collection from Tuluceşti village,
County of Galaţi, where there are numerous prehistoric artefacts and also
findings belonging to more recent chronological stages2. In what follows,
we aim at presenting two lithic pieces of the aforesaid collection,
important in that they support the argument of the presence of some
Bronze Age communities, yet unattested by other archaeological findings,
despite the significant number of findings on the territory of the village3.
The fortuitous funerary findings behind Tuluceşti train station are
yet to be published. The osteologic material recovered is at present in the
village school collection (NB! in custody of retired schoolmaster Amelian
Chirilă, who has also kindly provided us the details of the discovery).
Apparently, there are two ochre burials, the deceased were crouched and
there was no other funeral inventory. Chronologically, they can be dated
in the transition period from Aeneolithic to Bronze Age (Jamnaja culture).
Moreover, the archaeological survey carried out this year at the site Râpa
Bălaia (south-east of the village) has brought about, among other
findings, the identification of rolled pottery fragments specific to Bronze
Age4.
It is worth mentioning that another lithic tool may have been
fortuitously discovered in the village: “in the yellow soil brought to
S.R.N. (?) from Tuluceşti in the year 1953, there has been identified a
‘stone object; (length = 8 cm, width = 5 cm) in the form of a blade of a
present-day axe, with three slits for tying it to the haft”5.
As the axes in focus are fortuitous findings, they should be
analysed in a broader framework, based on analogies known at the present
2 See also Croitoru, Apostu 2013.
3 A review of these findings is available in Croitoru 2013, 162-165; Croitoru 2013a, 589-
594. 4 Unpublished material under processing.
5 Croitoru 2013, 163, f. 1028.
Two stone axes from the Bronze Age discovered in Tuluceşti, Galaţi County 53
moment. Nonetheless, before any typological, chronological or cultural
assessment, we will briefly describe the pieces in order to present their
morpho-dimensional parameters6.
The axe A1 (fig. 1/1) is oval in plan, its ventral and dorsal facets
are flat, and its profile is even7. The eye is cylindrical, neatly finished and
placed closer to the edge. The cutting edge is straight and the entire
surface of the axe has been carefully polished. This object has been made
of greenish andesite. There are no obvious usage traces in the blade area
and the smashes around the eye have been the result of a more recent
intervention, most probably during the finding.
Dimensions: length = 10.5 cm; maximum width = 5 cm; eye
diameter = 1.5 cm; maximum thickness = 3.5 cm.
This piece was identified in the western area of Tuluceşti village,
but there is no mention of any archaeological context.
The axe A2 (fig. 1/2) is elongated and slightly thickened in the
area of the eye for fixing the heft. The piece has a straight profile,
however, as it was only partially preserved, it is impossible to determine
the shape of the edge. The cutting edge is slightly bowed. The eye is
closer to the edge, in the maximum width area and the entire surface is
well polished. It was made of a greenish magmatic, hard rock, most
probably, andesite.
Dimensions: length = 12 cm; blade width = 4.5 cm.
This axe was found in the area Râpa Bălaia, in the south-east area
of Tuluceşti village.
***
Following this brief presentation, a few observations which may
provide some typological and chronological coordinates are in order.
The piece A1 has a common shape from the end of Aeneolithic to
the end of the Bronze Age, which makes precise chronological
determination difficult. Similar artefacts have been identified in various
6 Length = distance from the poll to the cutting edge; width is the distance between the
ventral and dorsal facet; thickness is the distance between the two edges of the piece. 7 Although it is not mentioned in the text, the piece was artistically illustrated in Chirilă
2012, 24, fig. 1/1.
54 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
cultural horizons of the Bronze Age. A few analogies have been selected:
Cajvana (Suceava County)8, Oglinzi (Neamţ County)
9, Doaga (Vrancea
County)10
, Mărăşeşti (Vrancea County)11
, Luncaviţa (Tulcea County)12
,
Gârliţa (Constanţa County)13
, Târzii (Vaslui County)14
, Topraisar
(Constanţa County)15
, or in an unknown place in the north part of
Dobruja16
. In the cultural environment north of the Black Sea there have
also been found axes with similar typology17
. In Galaţi County, an
artefact with similar morphology has been fortuitously identified in
Bălăbănești18
.
The axe A2, although not fully preserved, may be included in the
category of weapons judging by its morphological features. More
precisely, it may be included in the category of battle axes with
cylindrical edge. According to Al. Vulpe’s classification, this piece
should be considered an A19
or, according to another typological proposal,
an A20
-type battle axe.
Similar artefacts have been discovered in Răcăciuni (Bacău
County)21
, Oneşti (Bacău County)22
, Vizantea (Vrancea County)23
etc.,
but also within the Bronze cultures north of the Black Sea24
. An artefact
with similar morphology has been also identified in Folteşti (Galaţi
County)25
.
8 Niculică et al. 2004, 274, fig. 3/8.
9 Unpublished finding present in the village school collection. Found in a site belonging
to Noua culture. 10
Bobi, Apostu 1997, pl. 3/2. 11
Bobi, Apostu 1997, pl. 4/2. 12
Vasiliu 1995, 99-100, pl. IV/3. 13
Munteanu 1991, 410, fig. 12. 14
Coman 1980, 199, fig. 109/6. 15
Vasiliu 1996, 16, pl. II/1. 16
Vasiliu 1996, 13, pl. II/4. 17
Kločko 2006, fig. 32/6; fig. 43/5; fig. 47/9-11. 18
Dragomir 1996, 353, fig. 1/2 (although there is no archaeological context, this finding
has been attributed to Stoicani-Aldeni cultural aspect); Croitoru 2013, 37, A. 19
Vulpe 1959, 270-273. 20
Diaconu 2010, 8. 21
Tudor 1973, 285, fig. 2/2. 22
Vasiliu 2010, 306, pl. I/3. 23
Bobi, Apostu 1997, pl. 6/4. 24
Berezanskaja et al. 1986, fig. 6/22; fig. 13/6. 25
Dragomir 1996, 355, fig. 2/1; Croitoru 2013, 80, C.
Two stone axes from the Bronze Age discovered in Tuluceşti, Galaţi County 55
An aspect worth mentioning is the raw material these axes have
been made of. Using volcanic rock, especially andesite, is evidence for
the fact that the two axes are not mere tools, and this is also stressed by
their careful polishing. What is more, the cutting edge of the axe A1 is not
too sharp, which proves that it was not recommended for cutting or
splintering operations. Most probably, this axe, as well as the fragmented
piece, might have functioned as weapon or even as social symbol, as
assumed in other cases26
. The use of andesite, which cannot be found in
the south part of Moldavia, the nearest source for this rock being the
volcanic mountains in the Oriental Carpathians27
, represents solid
evidence that such objects had a special status in the lithic inventory of
the Bronze Age. On a different note, we should take into account the fact
that the two axes might have been ‘imported’ from other areas, nearer to
the raw-material source. Another hypothesis worth considering is that the
members of the local community might have not ‘imported’ the final
product, but only raw material.
As previously stated, a chronological and cultural framework is
difficult to identify for the two lithic pieces, as there is no archaeological
context to refer to. Very few archaeological findings that can be attributed
to the Bronze Age have been identified so far in Tuluceşti area; and they
are yet to be published anyway. We have provided above some
information regarding the burials with skeletons covered in ochre
discovered behind Tuluceşti train station. Also, there have been
discovered many tumuli28
in this locality and we do not rule out the
possibility that the axe A1 to have been part of the inventory of a Bronze
Age funeral complex. In what the other axe, A2, is concerned, mention
should be made that its presence in Râpa Bălaia area, in the south-eastern
area of Tuluceşti village, is supported by more recent discoveries, so that
it is possible that the future archaeological surveys to bring to light some
Bronze Age complexes.
Moreover, in this context, we should also mention that these
findings are within small distance from the Bronze Age sites identified in
Folteşti and Stoicani, which are particularly important for the information
26
Schuster, Munteanu 1995, 83; Diaconu 2010, 16-18; Rogozea, Dincă 2012, 78. 27
Cotoi, Grasu 2000, 81. 28
Brudiu 2003, 114, 118-119, no. 220, 263-269; Croitoru 2013, 164-165, H-K.
56 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
regarding the beginning of the transition process of the neo-Aeneolithic
communities towards the first Metal Age29
.
Drawing a conclusion of this short note, we may say that the
publication of these two artefacts contributes to the knowledge on the
distribution of the Bronze Age communities in south Moldavia and also
on the distribution and rate of occurrence of stone artefacts. The finding
and scientific-oriented valorisation of the lithic materials identified in
chronologically and culturally defined contexts will eventually lead to a
better understanding of their functionality, as well.
Bibliography:
Băjenaru 2010: R. Băjenaru, About the Terminology and Periodization
of the Early Bronze Age in the Carpathian-Danube Area, in vol.
Signa Praehistorica. Studia in honorem magistri Attila László
septuagesimo anno (ed.: N. Bolohan, F. Măţău, F. A. Tencariu),
Iași, 2010, 203-212.
Berezanskaja et al. 1986: S. S. Berezanskaja, V. V. Otroščenko, N. N.
Čeredničenko, I. N. Šarafutdinova, Kul’tury epochi bronzy na
territorii Ukrainy, Kiev, 1986.
Bobi, Apostu 1997: V. Bovi, A. E. Apostu, Contribuţii la întocmirea
catalogului topoarelor-ciocan cu gaură de înmănuşare,
descoperite în zona de curbură a Carpaţilor, Vrancea. Studii şi
comunicări, XI, 1997, 33-50.
Brudiu 2003: M. Brudiu, Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei. De
la indo-europeni la turanicii târzii. Mărturii arheologice,
Bucharest, 2003.
Chirilă 2012: A. Chirilă, Monografia comunei Tulucești. Revizuită și
adăugită, Galați, 2012.
Coman 1980: G. Coman, Statornicie, continuitate. Repertoriul
arheologic al judeţului Vaslui, Bucharest, 1980.
Cotoi, Grasu 2000: O. Cotoi, C. Grasu, Uneltele din piatră şlefuită din
eneoliticul Subcarpaţilor Moldovei, Iaşi, 2000.
Croitoru 2013: C. Croitoru, Galați. Repertoriul descoperirilor
arheologice și numismatice, Galați, 2013.
29
More recently Băjenaru 2010, 203-212.
Two stone axes from the Bronze Age discovered in Tuluceşti, Galaţi County 57
Croitoru 2013a: C. Croitoru, Depre descoperirile arheologice de la
Tulucești, județul Galați. Note de lectură (VII), in Studii de
Istorie, II, 2013, 589-594.
Croitoru, Apostu, 2013: C. Croitoru, G. Apostu, Two Mediaeval Axes
Discovered in Tulucești (Galați County), in Arheologia Moldovei,
XXXVI, 2013 (in print).
Diaconu 2010: V. Diaconu, Consideraţii privind topoarele de luptă din
piatră specifice epocii bronzului din regiunile est-carpatice ale
României, Revista Arheologică (S.N.), V, no. 1, 2010, 5-21.
Dragomir 1996: I. T. Dragomir, Vestiges archeologiques typiques de
l’eneolithique, du bronze et du premier age de fer trouves en
Moldavie meridionale, în Monografia arheologică a Moldovei de
Sud, I, Danubius, XVI, 1996, 353-363.
Kločko 2006: V. I. Kločko, Ozbroennja ta vijc’kova sprava Davn’ogo
naselennja Ukraini (5000–900 рр. до P.Х.), Kiev, 2006.
Munteanu 1991: M. Munteanu, Topoare, alte piese de piatră şi însemne
ale puterii din epoca bronzului, din sud-estul României, Pontica,
XXIV, 1991, 407-418.
Niculică et al. 2004: B. P. Niculică, V. Budui, I. Mareş, Consideraţii
privind unele topoare de piatră, din epoca bronzului, descoperite
în Podişul Sucevei, Suceava, XXIX-XXX, 2004, 267-315.
Rogozea, Dincă 2012: O. C. Rogozea, R. Dincă, Considerations on the
discovery of a Bronze Age stone axe in the karst basin of Ciclova
(Oraviţa Town, Caraş-Severin County), Annales d’Université
Valahia Târgovişte. Section d’Archéologie et d’Histoire, T.
XIV/2, 2012, 75-80.
Schuster, Munteanu 1995: C. Schuster, M. Munteanu, Consideraţii
privind unele topoare din epoca bronzului găsite la sud de
Carpaţi, Memoria Antiquitatis, XX, 1995, 79-84.
Tudor 1973: E. Tudor, Un mormânt de la începutul epocii bronzului de
la Răcăciuni, în Studii și Cercetări de Istorie Veche, 24, no. 2,
1973, 283-288.
Vasiliu 1995: I. Vasiliu, Mormintele cu ocru de la Luncaviţa - Movila
„Mocuţa”, Peuce, XI, 1995, 89-115.
Vasiliu 1996: I. Vasiliu, Topoare de piatră din epoca bronzului aflate în
colecţiile Muzeului de Arheologie din Tulcea, Peuce, XII, 1996, 9-
26.
58 Costin Croitoru, Vasile Diaconu
Vasiliu 2010: I. Vasiliu, Topoare de piatră din epoca bronzului aflate în
colecţiile Muzeului de Istorie Oneşti, Memoria Antiquitatis, XXV-
XXVI (2008-2010), 2010, 305-321.
Vulpe 1959: Al. Vulpe, Depozitul de la Tufa şi topoarele cu ceafa
cilindrică, în Studii și Cercetări de Istorie Veche, 10, no. 2, 1959,
265-275.
Costin Croitoru
Museum of Braila (Romania)
E-mail: [email protected]
Vasile Diaconu
Museum of History and Ethnography Târgu Neamt (Romania)
E-mail: [email protected]
Two stone axes from the Bronze Age discovered in Tuluceşti, Galaţi County 59
Fig. 1. Topoare din piatră descoperite la Tuluceşti / Stone axes discovered in Tuluceşti.