dosar de practica
-
Upload
mario-jardel -
Category
Documents
-
view
112 -
download
0
description
Transcript of dosar de practica
UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZAFACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILORȘ
CAIET DE PRACTICĂVel Pitar -Departamentul Distribuție
Student ZAMFIR MARIO RADU – MASTER ADL
Cuprins
1. Descriere companie..........................................................................................................3
1.1. Grupul Vel Pitar........................................................................................................3
1.2.Vel Pitar - sucursala Iași............................................................................................3
2. Strategii de distributie ale firmei Vel Pitar.....................................................................5
3. Logistica de distribuție.....................................................................................................7
3.1. Stocarea.....................................................................................................................7
3.2. Depozitare ( anexa 2 – Dispunerea depozitelor )......................................................8
3.3. Manipularea............................................................................................................12
3.4. Fluxul informational...............................................................................................13
4. Probleme apărute în procesul de depozitare..................................................................14
5.ANEXE
1. Descriere companie
1.1. Grupul Vel Pitar
Grupul Vel Pitar este liderul pieţei de panificaţie românesti şi un actor important pe scena
producţiei şi distribuţiei de biscuiţi, napolitane, specialităţi de cofetărie şi patiserie. Compania
este formată din 4600 de angajaţi, 5 mori, 12 centre de producţie, asigurând un volum zilnic ce
depăşeşte 300 tone de panificaţie proaspătă, având un lanţ de desfacere de peste 140 de magazine
şi o cifră de afaceri de peste 100 mil Euro.
1.2.Vel Pitar - sucursala Iași
În 2003, PANGRAN S.A. Iaşi (societate de morărit şi panificaţie înfiinţată în 1964, având
acestă titulatură din 1990) a fost preluată de Vel Pitar, achiziţie care a adus o serie de schimbări
importante. Noile proceduri instituite au adus îmbunătăţiri începând cu procesul de producţie
şi până la cel de motivare a angajaţilor.
Astăzi Vel Pitar Punct de lucru Iaşi este lider pe piaţa ieşeană, având un portofoliu
diversificat de produse şi acordând o grijă deosebită evoluţiei industriei. Produsele cu tradiţie,
cunoscute de consumatori de zeci de ani, sunt biscuiţii Poieni şi 2B+C, alături de game noi
precum Tabiet, 5 minute, Petit Beurre. Franzela Vel Pitar este cea mai căutată pâine în oraşul
Iaşi, având avantajele unei tehnologii şi ale unei reţete deosebite, unice pe piaţa locală.
Din 2007, activităţile de panificaţie, morărit şi retail funcţionează ca divizii distincte:
- compania Vel Pitar - panificaţie,
- compania Şapte Spice - morărit,
- compania VP Magassin - retail.
Tot în 2007, moara din Iaşi a beneficiat de utilaje noi dintre cele mai performante din
Germania, marca Buhler, cu o capacitate de 250 tone grâu măcinat/24 ore.
Vel Pitar punct de lucru Iaşi este înscris într-un program amplu de retehnologizare,
primele investiţii realizate fiind modernizarea morii şi a secţiei de panificaţie odată cu
certificarea ISO 22000:2005. Certificarea a fost obţinută în urma auditului din decembrie 2006,
până la momentul respectiv fiind acreditata deja cu Sistemul de Management al Calităţii ISO
9001:2000.
Vel Pitar Iaşi este lider în zona Moldova, fiind prezent atât cu produse de panificaţie
locale, cât şi naţionale. Unicitatea punctului de lucru Iaşi în cadrul grupului Vel Pitar rezidă din
faptul că este singura locaţie care produce diversele sortimente de biscuiţi şi napolitane
comercializate de Vel Pitar în Iaşi şi în toată ţara.
2. Strategiile de distribuție ale firmei Vel Pitar
Politica de distribuție a sucursalei Iași este similară cu cea a companiei Vel Pitar la
nivel național, astfel pot fi definite următoarele obiective:
- Acoperirea cât mai larga a pietei
- Maximizarea vânzarilor din punct de vedere al volumului
- Asigurarea disponibilitatii produselor Vel Pitar pentru un numar cât mai mare de
consumatori
- Recunoasterea marcii Vel Pitar de un numar cât mai mare de consumatori
- Sprijinirea intermediarilor
- Un control cât mai ridicat asupra distribuitorilor pentru a se asigura ca produsele
ajung la consumatorul final pastrându-si standardele de calitate
În ceea ce priveste strategiile de distributie, compania au optat pentru utilizarea canalelor
directe (producator – consumator) si a celor indirecte (producator – distribuitor –
consumator).
Din punct de vedere al prezentei pe piață, putem afirma că Vel Pitar a adoptat strategia
distributiei intensive deoarece produsele realizate si comercializate de companie intră în
categoria bunurilor de larg consum, având o baza larga de desfacere și beneficiind de o larga
prezenta pe piață.
La nivel național grupul Vel Pitar este un partener important al marilor rețele de retail din
România, asigurând, prin echipa de vânzari, prezenta produselor sale în peste 10 000 de puncte
de livrare din toata tara. Produsele provenite din sucursala Iași acoperă majoritatea zonei
Moldovei, ajungând pe rafturile din majoritatea supermarketurilor, hypermarketuri gen
Carrefour, magazine de dimensiuni mici și mijlocii sau în reteaua VP Magassin. Produsele sunt
distribuite fie prin sistemul propriu de distributie, fie prin intermediul partenerilor.
Magazinele din reațeaua VP Magassin sunt prezente doar în zona Iași, într-un număr de
șapte unități:
1. Zona Industrială la sediul sompaniei
2. Piața Nicolina
3. Zona Cantemir
4. Zona Bucșinescu
5. Zona Piața Unirii
6. Zona Sărăriei
7. Zona Alexandru
Vel Pitar recunoaste importanta specificului local ca o valoare suplimentară în acțiunea sa
de a oferi consumatorilor produsele dorite, astfel, fiecare dintre punctele de lucru ale grupului
este lider de piață si exceleaza în unul sau mai multe produse, beneficiind de conceptul dezvoltat
la nivel national. În carul sucursalei Iași produsele specifice zonei sunt biscuiții Poieni și
biscuiții 2B+C.
Pentru produsele ambalate (pâine ambalata, biscuiti, napolitane, rulade, croisante, paste
fainoase si produse de morarit) Vel Pitar dispune de o structura de distributie natională a prin
care asigură prezența acestora la toate cele 9 locatii din țara.
Vel Pitar are un volum al livrarilor zilnice de produse proaspete de peste 300 de tone,
acoperind zone urbane ca Bucuresti, Râmnicu - Vâlcea, Giurgiu, Cluj -Napoca, Tecuci, Iasi,
Târgu Jiu, Brasov, Focsani, Dragasani, Calimanesti, Panciu, cât si întinse zone din judetele
Arges, Vâlcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galati, Cluj, Iasi, Gorj si Brasov. Pe scurt, principalele
piete de vânzare ale societatii sunt: Judetul Vâlcea, judetul Arges, judetul Cluj, municipiul
Bucuresti, judetul Iasi, judetul Gorj, judetul Galati, judetul Brasov si judetul Giurgiu.
3. Logistica de distribuție
Făcând legătura dintre producție și consum, logistica de distribuție cuprinde toate
activitățile necesare pentru a aduce produsul final al întreprinderii, pana la ultima veriga a
canalului de distribuție, și anume consumatorul final.
Astfel, complexul etapelor și tehnicilor ce caracterizează și facilitează buna
desfasurare a unui sistem logistic bine operationalizat, trebuie să țina seama de:
Logistica în amonte ce presupune asigurarea disponibilitatii fizice a resurselor
materiale destinate activitatii firmei;
Logistica interna - punerea la dispozitia diferitelor centre de productie a resurselor
necesare;
Logistica în aval - traseul produselor finite de la firma la clientii săi.
3.1. Stocarea
Stocarea reprezinta un aspect important, tratat cu atenție în cadrul societății Vel Pitar.
Cunoscând implicațiile ce decurg in urma unei stocari necorespunzatoare, firma previne
producerea unor astfel de evenimente, asigurandu-si stocuri suficiente și capacitați de depozitare
suplimentare pentru cazurile în care cererea de produse este mai mare, decat ceea ce se produce
standard. În acest fel, se previne deprecierea calitativa a mărfurilor, iar firma poate face față unor
comenzi neașteptate, aratandu-și astfel disponibilitatea în ceea ce privește cerințele clienților sai.
Luand în considerare aceste aspecte, Vel Pitar asigură spatii de stocare pentru fiecare
filiala in parte, astfel incât independența acestora ăa faciliteze controlul si gestionarea stocurilor
existente.
De asemenea, trebuie mentionat și faptul că modul de stocare este esential pentru
calitatile organoleptice ale viitoarelor produse, și tocmai de aceea necesită o preocupare
deosebită din partea gestionarului firmei, care trebuie să țina seama de particularitatile fiecarei
resurse.
La nivelul sucursalei Iași, stocurile necesare sunt stabilite de către responsabilul local
care în acest caz este șeful depozitelor în persoana doamnei Andronic Alexandra ( anexa 1 – fișa
postului magazioner depozit ). Acestea sunt stabilite în funcție de previziunile de vânzari din
perioada care urmează luând în considerare vânzarile din aceleași perioade ale anilor trecuti.
3.2. Depozitare ( anexa 2 – Dispunerea depozitelor )
Considerată componentă de susținere a logisticii de distribuție, depozitarea are totuși un
rol important, vizând un aspect comun, frecvent întalnit în societatea de astăzi, și anume lipsa
sincronizării dintre ciclurile de producție și ciclul de consum. Asadar, rolul acestei structuri a
depozitării este de a asigura o solutie la diferențele ce se manifestă între cererea și oferta de pe
piața, între momentul producerii și momentul solicitarii produselor.
În cazul Vel Pitar, datorita produselor oferite și a proprietatilor perisabile ale acestora,
depozitarea lor nu este permisa pe termen lung - în special la produsele de panificatie neambalate
sau produsele de patiserie..
Implicând costuri suplimentare, deciziile de depozitare și normele igienice care trebuie
respectate în vederea asigurării unui climat optim, corespunzător, trebuie să se bazeze și pe acest
aspect. În decursul timpului petrecu în cadrul companiei pentru efectuarea stagiului de practică
am observat că în cazul Vel Pitar, calitatea este asigurată indiferent de costurile pe care aceasta le
sustine.
Pentru regiunea Moldova, compania Vel Pitar deține un număr de cinci depozite,
amplasate în zona intravilană a orașului Iași.
Primul depozit este cel mai important deoarece el face legătura între producţie şi livrare .
Predarea producţiei de pâine de către recepţioner către magazioner se realizează în Depozitul
tampon aflat între secţia de producţie şi depozitul pentru livrare . In acest depozit de realizează
recepţionarea din punct de vedere calitativ , cantitativ conform cu comanda emisă în prealabil de
reprezentantul departamentului de logistică care se ocupă cu centralizarea comenzilor primite de
la clienţi plus un estimat pentru stocuri de siguranţă care urmează a fi epuizate ţinând seama de
metota FIFO.
Acest prim depozit este unul dintre cele mai importante deoarece constituie și „graniţa”
între producţie şi livrare. Accesul în acest depozit este restricţionat având dreptul de a intra doar
un reprezentant din producţie şi unul din depozit , după o verificare amănunţită produsele vor fi
mutate în prezenţa ambelor părţi în baza unor bonuri de producţie de unde va reieşi cantitatea
predată/primită. Acest depozit are o suprafaţă de 75 de metri pătraţi şi o înălţime de 4 metri
nefiind nevoie de o suprafaţă mai mare dat fiind timpul foarte scurt de depozitare a produselor,
cateodată acesta fiind aproape inexistent. Depozitul „tampon” este un depozit specializat
deoarece se depozitează doar o singura grupa de mărfuri, respectiv de panificaţie. Din punct de
vedere al sistemului constructiv este un depozit închis și orientat pe orizontală deoarece nu este
nevoie de o înăltime mai mare de 3 metri pentru punctul maxim de paletizare.
Predarea produselor se face în navete de plastic cu o dimensiune standard de 50 cm
lăţime , 70 cm lungime şi înălţime de 25 cm acestea fiind aşezate pe paleţi cu o înălţime de la
sol de 10 cm lătime de 90 iar lungimea de 120 cm. Transportarea acestora făcându-se din
producţie cu ajutorul unei transe cu care se pot transporta câte un „picior” de 10 navete .
Cel de-al doilea depozit este Depozitul de stocare a produselor proaspete , situat în
continuarea depozitului tampon și ocupă o suprafaţă de 150 metri pătrati, având o înălţime de 4
metri. Acest depozit are funcţia de depozitare şi de livrare a mărfii pe parcursul a 24 de ore astfel
livrarea mărfii se face în trei curse în funcţie de programarea realizată de departamentul de
logistică.
Depozitul de stocare a produselor proaspete este un depozit specializat, iar din punct de
vedere constructiv este un depozit închis, orientat pe orizontală și cu o mecanizare complexă,
deoarece în acest depozit există atât, transe care ajută la încărcarea produselor în maşinile de
distribuţie precum şi un motostivuitor care poate încărca mai repede autovehiculele. În timpul
livrării se folosesc ambele metode în funcţie de cantitatea de marfă care trebuie livrată. În
continuarea depozitului pentru produse proaspete se află o rampă închisă, cu 4 uşi de încărcare,
datorită necesităţii păstrării calităţii produselor.
Depozitarea acestor produse, primite din producţie, se face pe sortimente, termene de
valabilitate, precum și în funcție de importanţa rulajului pentru eficietizarea distribuţiei, astfel
timpul de încărcare devine mai mic. Depozitarea mărfurilor se face în navete de plastic cu o
dimensiune standard de 50 cm lăţime , 70 cm lungime şi înălţime de 25 cm pe paleţi cu o
înălţime de la sol de 10 cm, lătime de 90, iar lungimea de 120 cm, pe un palet putându-se
depozita 2 „picioare” de navete . Pentru pregătirea unui transport este nevoie de un magazioner
şi un ajutor de magazioner care în baza unei dispoziţii de livrare ( prezentată în anexa 3) emisă
de departamentul logistic va pregăti marfa pe trasee şi pe sortimente astfel verificarea acesteia
urmând a fi realizată in prezenţa magazionerului şi a şoferului aferent fiecărui traseu în parte.
Predarea produselor de către magazioner respectiv primirea acestora de către şofer se realizează
pe rampa de încarcare în dreptul uşilor special amenajate. În cadrul acestui depozit este nevoie
personal organizat în 3 schimburi a câte 8 ore astfel ca în permanenţă să se poată efectua
primirea şi livrarea de produse . În cadrul un schimb este nevoie de 3 magazioneri şi 4 ajutori de
magazioneri astfel 2 magazioneri şi 2 ajutori de magazioneri se vor ocupa de livrarea de produse
iar un magazioner şi 2 ajutori de magazioner care se vor ocupa de primirea produselor din
producţie .
Cel de-al treilea depozit este Depozitul de Navete şi Spălătorul, acesta este depozitul de
stocare a navetelor existente, de primire a navetelor noi şi de casare a celor deteriorate. Funcţia
principală a acestui depozit este accea de primire a navetelor de la şoferii care realizează
distribuţia spălarea lor cu o maşină automatizată în conformitate cu normele în vigoare şi
livrarea lor în secţie pentru reintroducerea în circuitul de producţie. Acesta are o suprafaţă totală
de 90 de metrii pătraţi deoarece necesaru de navete este depozitat aici până la o nouă producţie
nefiind permisă lipsa acestora deoarece ar încetini procesul de producţie .
Acesta este un depozit strict specializat deoarece se depozitează o singură categorie de
ambalaje respectiv navetele, din punct de vedere a sistemului constructiv este un depozit închis,
orientat, deasemenea este un depozit manual deoarece navetele goale sunt transportate cu
ajutorul unui carlig de fier. În cadrul acestui depozit este nevoie de un magazioner la
recepţionarea navetelor şi la livrarea lor în secţie precum şi de două persoane care să se ocupe cu
spălarea navetelor, aceştia fiind organizaţi în trei schimburi a câte 8 ore.
În cadrul acestui depozit se relizează şi operaţiile de igienizare a navetelor de triere, a
celor deteriorate date spre casare precum şi operațiile de primire a celor noi. Pentru a nu
întrerupe procesul de producţie aprovizionarea se face o dată pe lună iar în cazul în care se
consideră necesar chiar şi de două ori pe lună .
Cel de-al patrulea depozit este Depozitul de materiale şi materii prime, acesta ocupă o
suprafaţă de 110 metrii pătraţi având o înălţime de 3 metrii. În cadrul acestui depozit se
efectuează recepţionarea materiilor prime şi a materialelor necesare realizării produselor de
panificaţie precum şi ambalajele aferente. Depozitul este împărţit în două camere unde care sunt
depozitate pe rafturi materiile prime, respectiv: oţet, enzime antiînvechire, propionat de calciu,
sare extrafină iodată, iar în frigidere speciale este ţinută drojdia. Tot în acceaşi încăpere sunt
ţinute pe alte rafturi pungile pentru pâine precum şi clipsurile. Cea de-a doua încăpere are o
suprafaţă de 80 metrii pătraţi, fiind folosită la depozitarea făinii în ordinea datei de expirare
precum şi în ordinea importanţei folosirii pe paleţi speciali din lemn
Deasemenea în cadrul acestui depozit există un cântar electronic cu capacitate maximă de
15 kg pentru cântărirea materiilor prime precum şi un cântar industrial pentru recepţia şi livrarea
făinii. În cadrul acestui depozit se lucrează într-un singur schimb astfel ca recepţia de marfă şi
livrarea ei către producţie se poate realiza în intervalul orar 08,00-16,30. În cadrul acestui
depozit este nevoie de un magazioner care realizează recepţia de marfă atât cantitativ cât şi
calitativ de la furnizori şi distribuie necesarul de materiale în producţie în baza unui bon de
consum, deasemenea tot în acest depozit mai sunt şi 2 manipulanţi care participă la descărcarea
şi încărcarea de materii prime şi materiale (în anexa 4 sunt prezentate actele necesare primirii
produselor) Aprovizionarea se realizează săptămânal fiecare furnizor având o zi stabilită de
livrar.
Depozitul de materiale şi materii prime este un depozit combinat deoarece acesta
stochează atât materiale de ambalare cât şi materii prime. Din punct de vedere constructiv este un
depozit închis deoarece este vorba de produse uşor deteriorabile, orientat pe orizontală și un
depozit cu mică mecanizare singurul intrument fiind un cărucior de fier cu care se transportă
marfa. Modul de depozitare a produselor se face atât pe paleţi cât şi pe rafturi.
Cel de-al cincilea depozit este Depozitul de rebut, acesta are o suprafaţă de 60 de metrii
pătraţi, având o înălţime de 3,5 metrii. În cadrul acestui depozit sunt depozitate produsele
deteriorate, care nu sunt bune din punct de vedere calitativ precum şi producţia deteriorată dintr-
un ciclu de producţie.
În acest depozit se lucrează în trei schimburi a câte 8 ore, pe fiecare schimb existând câte
un magazioner care se ocupă cu primirea produselor deteriorate în bucăţi şi transformarea lor în
produse rebut-kg, precum şi livrarea lor către punctul de desfacere. În anexa 5 sunt prezentate
documentele necesare evidențierii rebuturilor și anume: proces verbal constatare produse
depreciate, proces verbal de valorificare ca rebut.
Tot în acest depozit, pe fiecare schimb există câte un reprezentant al CTC (Controlul
calităţii ) care realizează recepţia alături de magazioner, precum şi un manipulant care se ocupă
cu transportarea produselor atât la livrare cât şi la distribuţie.
Depozitul de rebut este un depozit specializat, din punct de vedere constructiv este un
depozit închis, orientat pe orizontală și cu o mică mecanizare. Depozitarea se face în navete de
plastic cu o dimensiune standard de 50 cm lăţime, 70 cm lungime şi înălţime de 25 cm.
Transportarea acestora se realizează cu ajutorul unei transe cu care se pot transporta câte un
„picior” de 10 navete. Depozitarea mărfurilor se face în navete pe paleţi cu înălţime de 25 cm
distanţă de la sol de 10 cm, lătime de 90 cm, și lungime de 120 cm. Pe un palet se pot depozita
două „picioare” de navete, la fel ca şi în cazul depozitului tampon respectiv celui de produse
proaspete.
3.3. Manipularea
Manipularea este o operatiune nelipsită din ciclul logistic, aceasta presupune o serie de
activitați ce implică alegerea echipamentului de manipulare, uniformizarea încarcăturilor,
existența mașinilor ce deplasează cutiile de produse în depozitele special amenajate pana la
primirea comenzilor. Această operațiune ce se va finaliza prin transportarea produselor către
distribuitori.
3.4. Fluxul informational
Importanța fluxului informational a luat o mare amploare, acesta fiind o resursă vitală
desfașurării unei activitai comerciale. Schimbul de informații facilitează și garantează o buna
desfasurare a activitații firmei, cu condiția ca acestea sa fie de actualitate și corecte.
În cadrul companiei Vel Pitar, sistemul informațional este bine conturat și marcat de
reguli stricte, ce trebuie să respecte anumite cerinte:
- Informația trebuie transmisă nedistorsionată;
- Transmisia trebuie să se realizeze indiferent de gradul de ocupare a canalului
de comunicare;
- Trebuie asigurată securitatea transmisiei informației;
- Informația trebuie transmisă în timp util;
- Consturile de exploatare a canalului de transmisie să fie mici.
- Informațiile tratează subiecte atât din mediul intern, cât și mediul extern al
întreprinderii.
Din punctul de vedere al clienților, informațiile tratează subiecte referitoare la produsele
comercializate de către firma și anume: prețuri, calitate, tehnologie utilizată, cantitate sau
conținut.
Informațiile referitoare la mediul extern al companiei Vel Pitar se referă la aspecte
privind cunoașterea cerințelor consumatorilor, acestea fiind necesare pentru realizarea unei
analize a concurenței. Un amănunt căruia îi este acordată o atenție deosebită este reprezentat de
venitul populației țintă, pentru care se stabilește un preț care să permită achizitionarea
produselor.
4. Probleme apărute în procesul de depozitare
Pe parcursul celor două sătămâni, timp în care am efectuat stagiul de practică în cadrul
companiei Vel Pitar – sucursala Iași, am identificat o serie de probleme apărute în departamentul
analizat.
Cele mai importante probleme întâlnite au fost legate de deteriorarea ambalajelor, atât a
navetelor cât și a ambalajelor individuale ale produselor, în timpul livrării. Acest lucru a
determinat în mod evident și deteriorarea produselor, acestea ajungând la clienți într-o stare
necorespunzătoare și necesitând a fi retrimise ca rebut.
Propuneri: Sunt de părere ca această problemă ar putea fi cu ușurință evitată dacă
personalul responsabil ar acorda o atenție sporită modului în care se realizează încărcarea mărfii
în vederea distribuției.
O altă problemă întâlnită destul de frecvent în depozitele Vel Pitar a fost amestecarea
sortimentelor de produse și totodata amestecarea termenelor de expirare ale acestora.
Propuneri: Reorganizarea a depozitării și încercarea eficientizării acesteia.
Am remarcat deasemenea faptul că la unele depozite nu există un spațiu suficient pentru
volumul de marfă produs, ceea ce determină expedierea unor comenzi cu o cantitate insuficientă
de produse.
Propuneri: Construirea unor noi depozite în zona Iași ar fi o soluție pentru rezolvarea
problemei evocate mai sus.
O problemă relativ majoră și care trebuie rezolvată cât mai curând este numărul mic de
personal pentru manipularea produselor și pentru CTC.
Propuneri: Soluția acestei probeleme este de a angaja mai mulți oameni în
departamentele cu carențe de personal.
Deasemnea am remarcat în numeroase rânduri defecțiuni ale utilajelor destinate
manipulării produselor din depozit, cum ar fi motostivuitorul.
Propuneri: Sunt de părere că firma ar trebui să investească mai mult în mecanizare
pentru a evita astfel de probleme pe viitor.
Alte probleme apărute în procesul de depozitare:
1. Număr insuficient de paleţi pentru depozitarea produselor
2. Condiţii nefavorabile depozitării
3. Nerespectarea metodelor FIFO de livrare a produselor
4. Depozitarea produselor în ambalaje neconforme
5. Deteriorarea ambalajelor (navetelor) în timpul depozitării
6. Insuficienţa trans-stivuitoarelor pentru livrare astfel încetinindu-se
procesul de depozitare