Distributia Inversa Pe Piata Unica Europeana
-
Upload
zandreea85 -
Category
Documents
-
view
118 -
download
0
description
Transcript of Distributia Inversa Pe Piata Unica Europeana
CUPRINS
DISTRIBUŢIA INVERSĂ. RECUPERARE..................................................................................2
Punctul Verde..............................................................................................................................2
Tipuri de deşeuri..........................................................................................................................3
Materialele de ambalaj.................................................................................................................3
Hârtia...........................................................................................................................................4
Sticla............................................................................................................................................4
Aluminiul.....................................................................................................................................4
Plasticul.......................................................................................................................................4
CANTITATEA DE DEŞEURI DE AMBALAJE ENERATĂ ŞI RECICLATĂ ÎN CADRUL
UNIUNII EUROPENE ÎN ANUL 2007.........................................................................................5
RECUPERAREA ŞI RECICLAREA ÎN ROMÂNIA.................................................................10
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................13
Simbol Punctul Verde
DISTRIBUŢIA INVERSĂ. RECUPERARE
Distribuţia inversă constă în recuperarea în scopuri productive a unor componente
rămase în urma consumului (ambalaje, materiale deficitare etc.).
În cadrul procesului specific distribuţiei inverse, de folosire a unor „canale inverse” sau
circuite de genul consumator – intermediar – producător, în scopul reintroducerii în circuitul
economic a unor componente utile rezultate în urma consumului diferitelor produse şi a
protecţiei mediului înconjurător, se înscriu şi eforturile tot mai ample ale participanţilor la
procesul distribuţiei din cadrul Uniunii Europene de recuperare şi reciclare a ambalajelor şi a
deşeurilor.
Volumul tot mai mare a deşeurilor rezultate din consum au determinat Comisia
Europeană să elaboreze o directivă cu privire la ambalaje şi deşeurile de ambalaje, adoptată de
Parlamentul European în decembrie 1994.
Punând accentul pe reutilizarea şi valorificarea tuturor ambalajelor introduse pe piaţă,
mai ales prin reciclare, directiva de parcurs a stabilit două mari obiective pentru următorii cinci
ani: să se asigure de către industriaşi recuperarea de la 50% la 65% din greutatea totală a
deşeurilor de ambalaje şi să se recicleze de la 25% la 45% din greutatea totală a deşeurilor.
Fiecare stat comunitar este responsabil de reutilizarea şi valorificarea ambalajelor şi
poate dispune măsurile necesare de punere în aplicare pentru atingerea obiectivelor acestei
directive. Normele de aplicare a prevederilor directivei respective sunt fixate în funcţie de
greutate, de numărul de reutilizări ale ambalajelor, de materialele toxice, precum şi de cele
reciclabile şi biodegradabile.
Punctul Verde
În 1991, Germania introduce sistemul „Punctul Verde” (Der
Grune Punkt), precursorul sistemului existent astăzi în întreaga Uniune
Europeană.
Directiva UE privind gestionarea deşeurilor din ambalaje
prevede că acele companii ale căror produse sunt împachetate trebuie
să se implice în recuperarea ambalajelor, adică firma care produce
respectiva marfă îşi asumă recuperarea şi reciclarea ambalajelor.
Punctul Verde indică faptul că producătorul face parte din sistem, dar
nu neapărat că ambalajul respectiv este 100% reciclabil.
2
Simbolulinternaţionalal reciclării
Companiile plătesc o taxă pentru licenţa Punctului Verde, în fiecare ţară, în funcţie de
tipul de ambalaj pe care îl folosesc (hârtie, plastic, metal, lemn, carton). De asemenea, fiecare
stat are taxe diferite pentru acest sistem, în funcţie de costul local al metodelor de colectare,
sortare şi reciclare.
Astăzi Punctul Verde este folosit de peste 170.000 de companii pentru 460 de miliarde
de ambalaje.
Tipuri de deşeuri
După provenienţă se deosebesc următoarele tipuri de deşeuri:
deşeuri municipale şi asimilabile – sunt generate în mediul urban şi rural (deşeuri
menajere, stradale, din construcţii şi demolări şi nămol orăşenesc);
deşeuri sanitare – provenite din spitale, dispensare şi cabinete medicale;
deşeuri de producţie – rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole
(deşeuri industriale stocabile, deşeuri agro – zootehnice, deşeuri speciale – explozibili şi
substanţe radioactive).
Prin recuperare se înţelege extragerea din deşeuri a resurselor care pot fi
refolosite. Recuperarea poate fi făcută prin reciclare, reutilizare, regenerare
sau orice alt proces de extragere a materiilor prime auxiliare. Poate fi
recuperată atât partea materială, cât şi cea energetică. Materialele pot fi
refolosite pentru a produce noi bunuri, iar energia poate fi convertită în
energie electrică. Recuperarea trebuie făcută fără a periclita sănătatea
oamenilor şi fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare
pentru mediu.
Principalul avantaj al reciclării este că prin reciclarea materialelor refolosibile se reduce
consumul resurselor naturale (petrol, apă, energie), precum şi nivelul emisiilor nocive în aer.
Materialele de ambalaj
Structura materialelor pentru ambalaje în cadrul Uniunii Europene este următoarea:
hârtie – carton 45%, sticlă 30%, materiale plastice 13%, metal 12%.
Ambalajele se clasifică după următoarele criterii:
Natura materialului: ambalaje din hârtie – carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn,
textil, materiale complexe;
Sistemul de confectionare: ambalaje fixe, demontabile, pliabile;
Tipul ambalajului: lăzi, cutii, flacoane, pungi etc.;
3
Domeniul de utilizare: ambalaj de transport, prezentare, desfacere;
Natura produsului ambalat: ambalaj pentru produse alimentare, industriale, produse
periculoase;
Gradul de rigiditate: ambalaje rigide, semirigide, suple;
Modul de circulaţie: ambalaj refolosibil, nerefolosibil.
Hârtia
Materiile prime utilizate pentru fabricarea hârtiei sunt: lemnul, celuloza, hârtia veche.
Hârtia reciclată permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate şi a 90%
din cantitatea de apă (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg de hârtie albă. De asemenea, prin
reciclarea deşeurilor de hârtie, se elimină clorul toxic, necesar producerii hârtiei albe. Hârtia
recuperată se foloseşte în mod uzual la editarea de publicaţii, izolaţii de diverse tipuri sau
produse de tip aşternut în crescătoriile de animale.
Sticla
Sticla se produce folosind următoarele materii prime: nisipul de cuarţ, calcarul, soda
(produs poluant) ş.a.. Reciclarea sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile
naturale, apa şi electricitatea. Sticla este 100% reciclabilă, recuperarea ei salvând un volum
important de resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consumă mult mai puţină energie
decât fabricarea ei din materiile prime de bază. Sticla reciclată se foloseşte la fabricarea
recipientelor pentru băuturi sau pentru hrană, precum şi ca izolator în construcţii.
Aluminiul
Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Din recipientele de
băuturi din aluminiu se realizează noi produse cu aceeaşi destinaţie şi cu un consum energetic
incomparabil mai mic. Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu
curată, tăvile curate de prăjituri.
Plasticul
Ambalajele PET, ca dealtfel toate materialele plastice, nu sunt biodegradabile. Prin
colectarea şi reciclarea acestora, se reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător.
Polietilenul tereftalat reciclat (RPET) poate fi folosit pentru: fibre de poliester (75%) folosite la
4
rândul lor ca materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textilă, ca
izolaţie la paltoane, saci de dormit, industria auto, folie industrială, chingi şi benzi, noi ambalaje
PET alimentare şi nealimentare (ex.: cartoane pentru ouă, obiecte de uz casnic etc), corpuri de
iluminat etc.
20 butelii de PET de 2 litri cântăresc circa 1 kg;
5 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru a realiza fibre pentru un tricou mare;
20 butelii de 2 litri sunt suficiente pentru umplutura unei jachete de iarnă;
20 butelii de 2 litri sunt necesare pentru fabricarea unui filtru;
35 butelii de 2 litri sunt necesare pentru realizarea unui sac de dormit
60 butelii de 2 litri sunt necesare pentru 1 mp de carpetă.
În ţările din Europa de Vest există un întreg sistem de reciclare. Buteliile PET sunt
colectate de la agenţii economici şi de la populaţie, sortate şi transformate în noi bunuri. Din
deşeurile PET se produc fulgi curaţi care pot fi exportaţi ca atare (la un preţ de 550 – 600 dolari
tona) sau vânduţi în ţară, sub formă de fibre sau aliaje, industriilor prelucrătoare.
CANTITATEA DE DEŞEURI DE AMBALAJE ENERATĂ ŞI RECICLATĂ ÎN CADRUL
UNIUNII EUROPENE ÎN ANUL 2007
În tabelele 1 – 3 am prezentat cantităţile de ambalaje generte şi reciclate de fiecare ţară
membru a Uniunii Europene în parte.
*Malta şi Slovenia nu au pus date la dispoziţia Uniunii Europene.
** Sursa pentru datele statistice este site-ul oficiului statistic al Uniunii Europene:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/wastestreams/packaging_waste
5
Cantitatea de deşeuri din ambalaje generată în Uniunea Europeană şi ţările membre în anul 2007 (tone)
Tabel nr. 1
Deşeuri din ambalaje Ţara Sticlă Plastic Hârtie şi carton Metal Lemn Altele Total
Uniunea Europeană 27 16,476,808 15,064,987 31,967,013 4,801,679 13,161,911 263,313 81,735,708Belgia 366,864 308,741 639,798 135,561 201,322 16,716 1,669,002Bulgaria 70,871 102,093 106,653 11,664 24,498 2,550 318,328Cehia 195,402 217,119 357,671 49,687 113,780 29,024 962,682Danemarca 105,234 191,782 518,622 35,082 107,509 20,731 978,960Germania 2,824,700 2,643,800 7,148,400 853,400 2,620,100 22,100 16,112,500Estonia 32,786 37,341 68,591 11,556 11,971 0 162,245Irlanda 177,475 237,685 408,871 83,373 107,380 41,167 1,055,951Grecia 150,000 295,000 400,000 145,000 60,000 0 1,050,000Spania 1,679,529 1,679,000 3,625,270 479,952 943,657 12,492 8,419,900Franţa 3,145,141 2,113,930 4,471,656 673,440 2,387,966 5,117 12,797,250Italia 2,157,000 2,270,000 4,619,000 635,000 2,860,000 0 12,541,000Cipru 18,684 14,710 25,485 5,782 9,276 4,361 78,298Letonia 68,317 39,498 115,065 16,776 83,467 323,123Lituania 84,069 64,483 102,063 14,283 64,233 13,243 342,374Luxemburg 27,111 25,238 30,081 6,013 9,690 3,908 102,041Ungaria 144,003 218,482 348,349 66,940 188,323 1,970 968,067Malta* Olanda 572,000 606,000 1,550,000 220,000 515,000 6,000 3,469,000Austria 257,600 244,600 517,150 58,000 68,000 39,200 1,184,550Polonia 777,542 515,849 959,082 154,374 726,871 0 3,133,718Portugalia 404,814 378,412 697,227 112,500 116,891 3,428 1,713,272România 232,618 375,308 386,855 75,891 213,172 3,176 1,287,019Slovenia* Slovacia 84,748 75,045 118,731 17,457 21,781 317,762Finlanda 69,300 98,555 265,393 47,390 214,234 843 695,715Suedia 181,000 191,316 686,000 69,558 300,790 14,287 1,442,951Regatul Unit 2,650,000 2,121,000 3,801,000 823,000 1,192,000 23,000 10,610,000
Conform tabelului numărul 1 în anul 2007 în cadrul Uniunii Europene au fost
generate 81.735.708 tone deşeuri de ambalaje. Dintre acestea cea mai mare pondere o deţin
ambalajele din hârtie şi carton (31.967.013 tone). Deşeurile de ambalaje din sticlă ocupă locul
doi cu 16.476.808 tone, iar pe locul trei se află deşeurile din ambalaje de plastic cu 15.064.987
tone. O cantitate importantă este deţinută şi de ambalajele din lemn cu 13.161.911 tone, iar în
ceea ce priveşte ambalajele din metal acestea deţin 4.801.679 tone.
Ţara care a generat cele mai multe ambalaje din sticlă este Franţa (3.145.141 tone), iar
Cipru a generat cele mai puţine (18.684 tone). În ceea ce priveşte ambalajele din plastic ţara care
a generat cele mai multe deşeuri este Germania cu 2.643.800 tone,iar cele mai puţine au fost în
Cipru (14.710 tone). De asemenea Germania ocupă primul loc şi în ceea ce priveşte deşeurile din
ambalaje de hârtie şi carton (7.148.400 tone) şi metal (853.400 tone), iar Cipru ocupă ultimul loc
cu 25.485 tone, respectiv 5.782 tone; acelaşi loc îl ocupă şi în cazul ambalajelor din lemn cu
9.276 tone, iar locul întâi revine Italiei cu 2.860.000 tone.
În anul 2007 Germania a generat cea mai mare cantitate de deşeuri din ambalaje
(16.112.500 tone), iar Cipru pe cea mai mică (78,298 tone).
România a generat 1.287.019 tone deşeuri din ambalaje, din care 232.618 tone au fost
ambalaje din sticlă, 375.,308 tone ambalaje din plastic, 386.855 tone ambalaje din hârtie şi
carton, 75.891 tone ambalaje din metal, 213.172 tone ambalaje din lemn.
Conform tabelului numărul 2 în anul 2007 în cadrul Uniunii Europene s-a reciclat
mai mult de jumătate din cantitatea de deşeuri de ambalaje generată şi anume 47.830.540 tone.
Cele mai multe ambalaje reciclate sunt cele din hârtie şi carton (24.512.804 tone), urmează
ambalajele din sticlă (10.464.476 tone), lemn (5.447.998 tone), plastic (4.174.959 tone) şi metal
(3.215.963 tone).
Germania este ţara care a reciclat cele mai multe ambalaje, şi anume 10.783.700 tone.
Tot Germania a reciclat cele mai multe ambalaje din sticlă – 2.364.900 tone, plastic – 1.129.400
tone, hârtie şi carton – 5.735.900 tone şi metal – 763.500 tone. Italia a reciclat cea mai mare
cantitate de ambalaje din lemn – 1.539.000 tone. Ţara care a reciclat cantitatea cea mai mică de
ambalaje este Cipru cu 20.096 tone. De asemenea Cipru a reciclat şi cele mai puţine ambalaje
din sticlă – 1.950 tone, plastic – 2.106 tone, hârtie şi carton – 9.984 tone. Bulgaria a reciclat cele
mai puţine ambalaje din metal, doar 20 de tone din cele peste 11.000 generate, iar Slovacia a
reciclat cele mai puţine ambalaje din lemn – 1.029 tone.
România a reciclat 393.286 tone ambalaje. Din această cantitate 38.579 tone sunt
ambalaje din sticlă, 57.312 tone amblalaje din plastic, 236.917 tone ambalaje din hârtie şi carton,
41.802 tone ambalaje din metal şi 18.315 tone ambalaje din lemn.
Cantitatea de ambalaje reciclată în Uniunea Europeană şi ţările membre în anul 2007 (tone)
Tabel nr. 2
Ambalaje reciclateŢara Sticlă Plastic Hârtie şi carton Metal Lemn Altele Total
Uniunea Europeană 27 10,464,476 4,174,959 24,512,804 3,215,963 5,447,998 14,340 47,830,540Belgia 366,864 118,695 588,517 123,916 143,878 549 1,342,420Bulgaria 50,150 19,941 104,345 20 102 174,558Cehia 126,304 98,883 337,102 27,638 42,295 1,704 633,927Danemarca 135,138 41,787 313,559 30,467 35,411 0 556,362Germania 2,364,900 1,129,400 5,735,900 763,500 790,000 0 10,783,700Estonia 20,362 14,277 39,085 2,120 4,605 0 80,449Irlanda 134,079 52,784 314,650 56,383 81,353 638 639,887Grecia 27,000 40,500 318,000 73,500 45,000 0 504,000Spania 936,350 391,553 2,200,494 301,522 575,286 4,405,205Franţa 1,936,000 445,900 3,979,959 433,922 500,000 0 7,295,781Italia 1,303,000 642,000 3,218,000 427,000 1,539,000 0 7,129,000Cipru 1,950 2,106 9,984 4,056 2,000 0 20,096Letonia 24,188 8,999 66,128 8,382 20,226 127,923Lituania 30,287 18,390 69,118 8,095 20,612 445 146,947Luxemburg 24,960 9,769 21,252 4,800 3,015 0 63,795Ungaria 29,820 37,232 301,188 43,620 37,052 41 448,953Malta* Olanda 461,000 157,000 1,141,000 185,000 163,000 2,107,000Austria 221,150 80,100 431,800 38,900 12,995 10,500 795,445Polonia 308,617 144,540 662,534 46,109 347,299 0 1,509,099Portugalia 186,002 58,008 570,146 70,308 83,002 967,465România 38,579 57,312 236,917 41,802 18,315 361 393,286Slovenia* Slovacia 46,598 31,289 102,254 12,828 1,029 193,998Finlanda 56,171 18,124 232,616 33,306 21,008 0 361,225Suedia 171,000 79,803 504,000 51,204 50,000 0 856,007Regatul Unit 1,464,007 476,567 3,014,256 427,565 911,617 0 6,294,012Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/wastestreams/packaging_waste
Rata de reciclare a ambalajelor în Uniunea Europeană şi ţările membre în anul 2007 (%)
Tabel nr. 3
Rata de reciclareŢara Sticlă Plastic Hârtie şi carton Metal Lemn Altele Total
Uniunea Europeană 27 64 28 77 67 41 5 59Belgia 100 38 92 91 72 3 80Bulgaria 71 20 98 0 0 4 55Cehia 65 46 94 56 37 6 66Danemarca 128 22 61 87 33 0 57Germania 84 43 80 90 30 0 67Estonia 62 38 57 18 39 0 50Irlanda 76 22 77 68 76 2 61Grecia 18 14 80 51 75 0 48Spania 56 23 61 63 61 0 52Franţa 62 21 89 64 21 0 57Italia 60 28 70 67 54 0 57Cipru 10 14 39 70 22 0 26Letonia 35 23 58 50 24 40Lituania 36 29 68 57 32 3 43Luxemburg 92 39 71 80 31 0 63Ungaria 21 17 87 65 20 2 46Malta* Olanda 81 26 74 84 32 0 61Austria 86 33 84 67 19 27 67Polonia 40 28 69 30 48 0 48Portugalia 46 15 82 63 71 0 57România 17 15 61 55 9 11 31Slovenia* Slovacia 55 42 86 74 5 61Finlanda 81 18 88 70 10 0 52Suedia 95 42 74 74 17 0 59Regatul Unit 55 23 79 52 77 0 59
Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/wastestreams/packaging_waste
9
Urnă pentru colectarea bateriilor
În cadrul Uniunii Europene, în anul 2007, rata de reciclare a deşeurilor de ambalaje a
fost de 59%. S-a reciclat 64% din cantitatea de ambalaje din sticlă, 28% din cele de plastic, 77%
hârtie şi carton, 67% metal şi 41% lemn.
Belgia a reciclat ambalajele din sticlă în proporţie de 100%, iar Cipru doar 10%. Cehia
a reciclat cele mai multe ambalaje din plastic (46%), iar Cipru şi Grecia cele mai puţine (14%).
Bulgaria a reciclat 98% din ambalajele de hârtie şi carton, iar Cipru 39%. Imediat deasupra
Bulgariei care are 0% rata de reciclare a ambalajelor din metal şi lemn se află Estonia cu 18%
ambalaje din metal reciclate, respectiv Slovacia cu 5% ambalaje din lemn reciclate. Belgia a
reciclat cele mai multe ambalaje din metal – 91%, iar Irlanda a reciclat cele mai multe ambalaje
din lemn – 76%. Ţara care are ce mai mare rată de reciclare este Belgia – 80%, iar Cipru are rata
cea mai mică – 26%.
România are o rată de reciclare de 31%. A reciclat 17% din cantitatea de ambalaje din
sticlă, 15% din cantitatea de ambalaje din plastic, 61% hârtie şi carton, 55% metal şi 9% lemn.
RECUPERAREA ŞI RECICLAREA ÎN ROMÂNIA
În ultimii ani s-a început şi în România un program naţional de determinare a populaţiei
să recicleze. Acest lucru s-a realizat prin difuzarea unor spoturi publicitare pe canalele naţionale
de televiziune, apoi au fost introduse tomberoanele speciale pentru hârtie, sticlă şi plastic. Aceste
campanii au fost iniţiate şi datorită faptului că din anul 2005, România este obligată, prin
legislaţia europeană, să recicleze un anumit procent din deşeurile din ambalaje
puse anual pe piaţă. Dacă până în 2015 nu se îndeplinesc ţintele stabilite prin
legislaţia europeană privind reciclarea România va plăti o amendă de 200.000 de
euro pe zi, pentru fiecare obiectiv neîndeplinit. În anul 2007 ne-am situat pe
penultimul loc în ceea ce priveşte rata de reciclare a ambalajelor, ceea ce
înseamnă că toate aceste campanii nu au avut un efect foarte mare şi că poate ar
trebui să se folosească nişte metode mai agresive prin care să se determine
populaţia să recicleze, dar în acelaşi timp trebuie şi ajutată, în special cu acele
tomberoane speciale.
În ultima perioadă populaţia României a mai primit un ajutor în ceea ce
priveşte reciclarea. O dată cu intrarea în vigoare a legii care obligă producătorii
de baterii şi acumulatori să colecteze deşeurile acestor produse în proporţie de cel puţin 25%
din producţie până în 2012, respectiv 45% până în 2016, în zonele publice, în special în
hypermarket-uri, supermarket-uri şi magazinele în care se vând electronice, au apărut nişte urne
speciale în care consumatorii pot pune aceste produse după ce le-au folosit.
Una dintre cele mai vechi firme din România care are ca obiect de activitate reciclarea
maselor plastice este S.C. Greentech S.A.. Funcţionează în ţara noastră
din 2002 şi are capital integral străin. Începând din ianuarie 2007
capacitatea de procesare s-a dublat, ajungând la 40.000 tone/an.
Prin procesarea deşeurilor se obţin fulgi PET de înaltă puritate
sau granule PET care au ca destinaţii principale industria de fibre
poliesterice, producţia de benzi şi folii PET, producţia de piese prin
injecţie pentru industria automobilistică, producţia de ambalaje.
Tot aici se produc şi granule de polietilenă şi polipropilenă folosite ca materie primă pentru
fabricarea produselor injectate şi suflate, a foliilor şi sacilor menajeri etc..
În urmă cu aproximativ o săptămână Tetra Pak şi Carrefour România au lansat
campania “Reciclează şi Tetra Pak te premiază”, cu scopul de a încuraja românii să recicleze
ambalajele post – consum. Toţi cei care vor merge la standurile special amenajate şi vor avea trei
cutii goale de lapte, iaurt, suc sau nectar vor primi premiile speciale: accesorii pentru telefoane,
jucării Yo-Yo, pixuri sau brelocuri, toate produse din ambalaje Tetra Pak reciclate. Toate
ambalajele colectate vor fi reciclate la fabrica de hârtie Vrancart Adjud.
O altă campanie lansată de Tetra Pak în România, de această dată special concepută
pentru copii, este programul “Fii şi tu un SuperPak”. Acestă campanie are scopul de a încuraja
copiii să recicleze cutiile de carton folosite la ambalarea laptelui. Doar în acest an, şcolile din
Mediaş care au fost implicate au reuşit să recicleze o tonă de carton, dublul cantităţii reciclate în
2009. Acest efort s-a concretizat în salvarea a 20 de copaci de la tăiere.
Un program de recuperare este cel de tip buy-back. Acest program se desfăşoară
ocazional în cadrul marilor magazine distribuitoare de electronice şi electrocasnice. Modul de
desfăşurare a programului este următorul: un client poate aduce un produs vechi (frigider,
monitor, aparat foto etc.) şi dacă va cumpăra un produs similar care este inclus în campanie va
beneficia de o reducere de 10 – 30% din valoarea acestuia.
11
De asemenea în ultima perioadă au apărut şi campanii care informează populaţia că
electrocasnicele nu trebuiesc aruncate la întâmplare, ci trebuiesc duse la centrele speciale unde se
colectează aceste deşeuri.
Ca ţară membră UE, România are obligaţia asumată de a colecta şi recicla, anual,
80 000 de tone deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE).
Acţiunile de colectare organizată au fost iniţiate în anul 2007 prin campania naţională
de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice cunoscută şi sub numele de
„Marea debarasare”. Acţiunea prevedea ca cetăţenii să scoată în faţa casei sau a blocului
echipamentele nefuncţionale, apoi societăţile de salubrizare să le ridice şi să le transporte la
centrele de colectare, pentru ca de acolo să fie preluate de organizaţiile colective autorizate, în
vederea transportării lor la reciclatori. Sunt colectate aparate de uz casnic de mici şi mari
dimensiuni (ex.: prăjitoare, fiare de călcat, aspiratoare, maşini de spălat, frigidere), unelte,
echipamente de iluminat, aparatură electronică şi de informatică, jucării.
Un alt program de recuperare implementat în România cu câţiva ani în urmă este
programul „rabla”. În cadrul acestuia cei care au maşini mai vechi de zece ani pot merge cu
acestea în locurile special desemnate de unde vor primi un tichet cu o valoare standard pe care îl
pot folosi la cumpărarea unei maşini noi. Aceste tichete au perioadă de valabilitate limitată.
Având în vedere perioada de recesiune prin care trecem unii dealeri acceptă să primească chiar şi
două sau trei astfel de tichete. Acest program este finanţat de la bugetul statului şi are ca scop
înnoirea parcului auto din România, ceea ce implică şi protejarea mediului.
12
BIBLIOGRAFIE
1. Virgil Adăscăliţei – Euromarketing, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Editura Uranus,
Bucureşti 2005
2. Ion Stanciu – Bazele ştiinţei mărfurilor, Editura Renaissance, Bucureşti 2006
3. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/waste/data/wastestreams/
packaging_waste
4. http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/10.htm
5. http://protectio.org/tag/hartie/
6. http://www.greentech.ro/
7. http://www.infocuratenie.ro/colectare-si-reciclare-deseuri-si-ambalaje-pet.html
8. http://livepr.ro/comunicate+de+presa/social/
tetra+pak+si+carrefour+romania+lanseaza+campania+comuna+de+incurajare+a+reciclarii+amb
alajelor+post-consum/544
9. http://www.ecomagazin.ro/romania-versus-belgia-cum-se-face-o-afacere-din-reciclare/
10. http://www.ecomagazin.ro/reciclarea-bateriilor-obligatorie/
11. http://eureciclezasta.ro/2010/06/27/lectia-de-ecologie-evz-verde/
12. http://ro.wikipedia.org/wiki/Gestionarea_de%C8%99eurilor
13