Diploma - Www.tocilar.ro
-
Upload
constantin-daniel-popa -
Category
Documents
-
view
103 -
download
0
Transcript of Diploma - Www.tocilar.ro
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Venituri, cheltuieli si rezultatul exercitiului financiar. Studiu de caz
pe o societate comerciala
Capitolul 1
reglementări juridice româneşti
privind structurile de cheltuieli, venituri si rezultate
Legea contabilităţii nr. 82/1991*
Actul normativ de mai sus a fost republicat in Monitorul Oficial nr. 48 din 14
ianuarie/ 2005 şi priveşte Regiile autonome, societăţile comerciale, instituţiile publice,
unităţile cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice
care au calitatea de comerciant si au obligaţia să conducă contabilitatea proprie, potrivit
acestei legi.
Contabilitatea ca instrument principal de cunoaştere, gestiune şi control al
patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, trebuie să asigure:
înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute atât pentru necesităţile
proprii ale persoanelor prevăzute mai sus, cât şi în relaţiile acestora cu salariaţii sau
acţionarii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale si alte persoane juridice şi fizice;
controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizate,
precum şi exactitatea datelor contabile furnizate;
furnizarea informaţiilor necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului
public naţional, precum şi întocmirii balanţelor financiare şi a bilanţului pe ansamblul
economiei naţionale;
Legea prevede ca evidenţa contabilă să fie ţinută in limba română şi în monedă
naţională.
Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în monedă naţională, cât şi
în valută.
* Modificată şi completată prin OG nr.70/2004, aprobată prin Legea 420/2004, Legea 82/1991, fiind republicată în Monitorul Oficial al României nr.48 din 14 ianuarie 2005
Pagina 1 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În vederea aplicării corespunzătoare a Legii contabilităţii, Ministerul Finanţelor
Publice a emis planul de conturi general, modelele registrelor şi bilanţurilor contabile,
formularele comune privind activitatea financiară şi contabilă, normele metodologice privind
întocmirea şi utilizarea acestora. Pentru bănci acestea se elaborează de Banca Naţională a
României şi se aprobă de Ministrul Finanţelor Publice.
Persoanele prevăzute mai sus au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă şi
să întocmească bilanţ, respectiv dare de seamă contabilă în cazul instituţiilor publice, denumit
prin lege, bilanţ contabil.
Ministrul Finanţelor Publice stabileşte categoriile de persoane care pot ţine
contabilitatea în partidă simplă, precum şi cele care întocmesc bilanţ contabil.
Legea sus menţionată prevede că înregistrările în contabilitate se fac cronologic şi
sistematic, potrivit planurilor de conturi şi normelor emise în acest sens.
Operaţiunile patrimoniale se consemnează în momentul efectuării acestora într-un
înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document
justificativ.
Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează
răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat ori le-au înregistrat în
contabilitate, după caz.
De asemeni legea prevede că înregistrarea în contabilitate a bunurilor mobile şi
imobile se face la valoarea de achiziţie, de producţie sau la preţul pieţei, după caz.
Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea lor nominală.
O altă obligaţie ce rezultă din Legea contabilităţii pentru persoanele specificate mai
sus este efectuarea inventarierii generale a patrimoniului atât la începutul activităţii, cât şi pe
parcursul funcţionării acestora cel puţin odată pe an, precum şi în cazul fuzionării, încetării
activităţi sau în alte situaţii prevăzute de lege.
Evaluarea elementelor patrimoniale se face pe baza inventarierii şi se reflectă în
bilanţul contabil potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanţelor Publice.
Bilanţul contabil este documentul oficial de gestiune al persoanelor prevăzute în
această lege, care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei
financiare şi a rezultatelor obţinute.
Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia ca periodic să actualizeze şi reediteze
planul de conturi general, modelele registrelor şi bilanţurilor contabile, formularele comune
privind activitatea financiară şi contabilă precum şi normele metodologice privind întocmirea
şi utilizarea acestora.
Pagina 2 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ministerul Finanţelor Publice exercită controlul asupra modului în care se aplică
prevederile Legii contabilităţii care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 1992.
În vederea alinierii şi aplicării Standardelor Internaţionale de Contabilitate la noi în
ţară, au fost adoptate masuri ca începând cu anul 2000, întreprinderile în mod eşalonat vor
face raportări privind situaţiile financiare şi bilanţul contabil pe baza noilor reglementări
contabile.
În acest sens prin Ordinul nr.94/29 ianuarie 2001* Ministerul Finanţelor Publice a
aprobat Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IVa a Comunităţilor Economice
Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate care în prima etapă se aplică
pentru un număr de 197 de întreprinderi din diverse ramuri ale economiei naţionale, începând
cu raportările contabile ale anului 2000.
Dintre aceste întreprinderi un număr de 72 sunt Societăţi comerciale cotate la Bursa
de Valori Bucureşti, 105 Societăţi comerciale cotate pe piaţa RASDAQ şi alte 20 Companii şi
Societăţile comerciale de interes naţional.
Reglementările de mai sus se aplică împreună cu Legea contabilităţii nr.82/1991
republicate şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
De remarcat că programul de implementare a acestor reglementări se va aplica in
continuare eşalonat pentru perioada 2001-2005 în funcţie de unii indicatori cum ar fi:
-cifra de afaceri a anului anterior;
-total active pentru anul anterior;
-numărul mediu de salariaţi ai anului anterior.
În acest caz se preconizează ca la finele anului 2006 majoritatea întreprinderilor şi
companiilor existente care se încadrează în indicatorii prezentaţi mai jos să aplice noile
reglementari contabile conform Ordinului M.F.P 94/2001 cu modificările ulterioare, după
cum urmează, în tabelul nr. 1:
Tabel nr. 1
Sfârşitul
exerciţiului
financiar
Cifra de afaceri a
anului anterior(euro)
Total active pentru
anul anterior(euro)
Numărul mediei
de salariaţi ai
anului anterior
* Publicat în Monitorul Oficial al României nr.85 din 20.02.2001, abrogat prin OMFP nr.1752/2005, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005, cu aplicabilitate de la 01 ianuarie 2006.
Pagina 3 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
31 decembrie 2003 Peste 8 milioane Peste 4.0 milioane 200
31 decembrie 2004 Peste 7 milioane Peste 3.5 milioane 150
31 decembri e2005 Peste 7,3 milioane Peste 3.65 milioane 50
Societăţile comerciale care intră sub incidenţa noilor reglementări pe lângă raportarea
situaţiilor financiare prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicata, au obligaţia de
a retrata situaţiile financiare întocmite şi să le depună la unităţile teritoriale ale M.F.P. până la
data de 30 septembrie a anului următor celui de raportare.
Agenţii economici care nu se încadrează în criteriile de mărime prezentate mai sus,
pot aplica aceste reglementări contabile, la solicitare şi după aprobarea prealabilă din partea
Ministerul Finanţelor Publice.
Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IVa a Comunităţilor Economice
Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate cuprind:
dispoziţii generale;
reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii;
planul de conturi general;
formatul bilanţului, contului de profit şi pierdere, situaţiei fluxurilor de trezorerie,
situaţiei modificărilor capitalului propriu şi exemple de prezentare a notelor explicative;
exemplu de corespondenţă a planului de conturi general cu formatul bilanţului şi
contului de profit şi pierdere;
explicarea unor termeni utilizaţi şi corelarea acestora;
cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiei financiare elaborat de Comitetul
pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.
De remarcat că noile reglementări stabilesc principiile şi regulile contabile de baza,
forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având ca scop general asimilarea deplină a
Directivei a IVa a C.E.E. şi continuarea armonizării cu Standardele Internaţionale de
Contabilitate.
Legea 31/1990 privind societăţile comerciale*
* Republicată cu modificările şi completările ulterioare în Monitorul Oficial nr.1066 din 17.11.2004.
Pagina 4 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Legea 31/1990 cu modificările si completările ulterioare a fost republicată în
Monitorul Oficial partea I nr. 1066 din 17 noiembrie/2004 şi cuprinde reglementări legale cu
privire la constituirea şi funcţionarea următoarelor categorii de unităţi:
- societăţi în nume colectiv;
- societăţi în comandită simplă;
- societăţi pe acţiuni;
- societăţi în comandită pe acţiuni;
- societăţi cu răspundere limitată.
Pentru a avea o imagine clară asupra conţinutului actului normativ de mai sus, trebuie
arătat că legea este structurată pe nouă titluri şi anume:
I. Dispoziţii generale;
II. Construirea societăţilor comerciale din care:
Actul constitutiv al societăţii;
Formalităţi specifice pentru constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică;
Înmatricularea societăţii;
Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a societăţii;
Dispoziţii procedurale.
III. Funcţionarea societăţilor comerciale:
Dispoziţii comune;
Societăţile în nume colectiv;
Societăţi în comandită simplă;
Societăţi pe acţiuni;
Societăţi în comandită pe acţiuni;
Societăţile cu răspundere limitată.
IV. Modificarea actului constitutiv
Dispoziţii generale;
Reducerea sau majorarea capitalului social.
V. Excluderea şi retragerea asociaţilor
VI. Dizolvarea, fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale
Dizolvarea societăţilor;
Fuziunea şi dizolvarea societăţilor.
VII. Lichidarea societăţilor comerciale
Dispoziţii generale;
Pagina 5 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Lichidarea societăţilor în nume colectiv, în comandită simplă şi cu răspundere
limitată;
Lichidarea societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni.
VIII. Infracţiuni
IX. Dispoziţii finale şi tranzitorii.
Cu privire la constituirea societăţilor comerciale şi a actului constitutiv care
legiferează aceasta trebuie reţinut că unităţile se împart în două categorii:
- constituirea prin contract de societate se face pentru societatea în nume colectiv şi
pentru societatea în comandită simplă;
- constituirea prin contract de societate şi statut se face pentru societatea pe acţiuni,
societatea în comandită pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată;
Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi prin actul de voinţă al unei
singure persoane, situaţie în care se întocmeşte numai statutul.
În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau
administratorii societăţii, ori un împuternicit al acestora, vor cere înmatricularea societăţii în
registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea.
Cererea de înmatriculare va fi însoţită de:
actul constitutiv al societăţii;
dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;
actele privind proprietatea asupra aporturilor în natură, iar în cazul imobilelor,
certificatul constatativ al sarcinilor de care sunt grevate;
actele constatative ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de
asociaţi;
declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor a administratorilor şi a cenzorilor că
îndeplinesc condiţiile prevăzute de legea sus menţionată.
Un loc important în cazul Legii 31/1990 republicată, îl ocupă prevederile referitoare
la funcţionarea societăţilor pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi a societăţilor cu răspundere
limitată.
De asemenea nu sunt lipsite de importanţă nici prevederile legale referitoare la
emiterea de acţiuni, la adunările generale, administraţia societăţii, alegerea şi componenţa
comisiei de cenzori precum şi cele legate de atribuţiunile şi răspunderile administratorilor şi
ale cenzorilor.
O atenţie mărită trebuie acordată unor prevederi destul de importante, prezentate pe
scurt după cum urmează:
Pagina 6 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
a) Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile
referitoare la mandat şi de cele prevăzute în lege precum şi în statut şi contractul de societate,
după caz.
b) Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:
- realitatea vărsămintelor realizate de asociaţi;
- existenţa reală a dividendelor plătite;
- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor întocmire;
- îndeplinirea exactă şi la termen a hotărârilor adunărilor generale;
- stricta îndeplinire a îndatoririlor le care legea şi actul constitutiv le impun.
Cu privire la activitatea cenzorilor, legea prevede că aceştia sunt obligaţi să
supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă bilanţul contabil şi contul de profit şi
pierderi sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt
regulat ţinute şi dacă evaluarea patrimoniului s-a făcut conform regulilor stabilite pentru
întocmirea bilanţului contabil.
Cenzorii sunt obligaţi de asemenea:
să facă, în fiecare lună şi pe neaşteptate, inspecţii casei şi să verifice existenţa titlurilor
sau valorilor ce sunt proprietatea societăţii sau au fost primite în gaj, cauţiune ori depozit;
să convoace adunarea ordinară sau extraordinară, când n-a fost convocată de
administratori;
să ia parte la adunările ordinare şi extraordinare, putând face propunerile pe care le
consideră necesare să fie înscrise în ordinea de zi;
să constate regulata depunere a garanţiei din partea administratorilor;
să vegheze ca dispoziţiile legii şi ale actului constitutiv să fie îndeplinite de
administratori şi lichidatori.
Cenzorii vor aduce la cunoştinţă administratorilor neregulile în administraţie şi
încălcarea dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar
cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale. În fiecare lună cenzorii
au dreptul să obţină de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor. Cenzorii iau
parte la adunările administratorilor, fără drept de vot. Întinderea şi efectele răspunderii
cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
Alte prevederi legale se referă la registrele societăţii, bilanţul contabil, la depunerea
acestuia din urmă la administraţia financiară şi oficiul registrului comerţului precum şi la
modificarea actului constitutiv la reducerea sau majorarea capitalului social.
Pagina 7 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Legea 31/1990 cuprinde prevederi la fel de importante în legătură cu excluderea şi
retragerea asociaţilor, cu dizolvarea, fuziunea şi divizarea societăţilor comerciale, precum şi
procedura de lichidare a tuturor categoriilor de societăţi comerciale care funcţionează pe baza
acestui act normativ.
Hotărârea Guvernului pentru aprobarea
regulamentului de aplicare a Legii Contabilităţii.
Hotărârea Guvernului priveşte aprobarea unor măsuri de executare a Legii
Contabilităţii nr.82/1991 precum şi aprobarea regulamentului de aplicare a acestei legi
începând cu 01 ianuarie/1994, a planului de conturi general, a modelelor registrelor şi
bilanţurilor contabile, precum şi a normelor metodologice de utilizare a acestora.
De asemenea s-a aprobat metodologia de transpunere a soldurilor din balanţele
contabile existente la 31 decembrie 1993, în conturile prevăzute în noul plan de conturi
general.
Obligaţia de transpunere corectă a soldurilor conturilor din balanţele de verificare la
31 decembrie 1993 în conturile prevăzute în noul plan de conturi general şi întocmirea
bilanţului de deschidere a conturilor la 1 ianuarie 1994 potrivit normelor metodologice
elaborate de Ministerul Finanţelor în acest sens, a revenit administratorilor, directorilor
financiari- contabili şi contabililor şefi ai regiilor autonome şi societăţilor comerciale care
aveau răspunderea gestionării patrimoniului unităţilor respective.
O altă prevedere din actul normativ de mai sus se referă la unităţile de informatică,
persoane fizice şi juridice autorizate care prestează servicii în domeniul contabilităţii, în
sensul că acestea au avut obligaţia de a adopta corespunzător programele de informatică
utilizate pentru prelucrarea datelor financiar- contabile, asigurând exactitatea informaţiilor şi
a lucrărilor pe baza documentelor primite de la clienţi.
Totodată comisiile de cenzori numite potrivit Legii 31/1990 aveau obligaţia de
verificare şi certificare a transpunerii corecte a soldurilor conturilor din balanţele contabile la
31 decembrie/1993, a bilanţului de deschidere la 1 ianuarie/1994, cât şi a raportărilor
periodice efectuate de agenţii economici pe parcursul anului 1994, înainte de depunerea
acestora la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti.
Din regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii prezentat mai sus, în mod deosebit
se reţin următoarele prevederi:
Pagina 8 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
a). contabilitatea se conduce în partidă dublă şi trebuie să asigure următoarele:
înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a tuturor operaţiilor
patrimoniale în funcţie de natura lor, în mod simultan în debitul unor conturi şi creditul altor
conturi, denumite conturi corespondente;
stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare precum şi a soldului final al fiecărui
cont;
întocmirea lunară a balanţei de verificare care reflectă egalitatea între totalul sumelor
debitoare şi creditoare ale conturilor;
prezentarea situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi
pasivelor din bilanţ precum şi a veniturilor, cheltuielilor şi a profitului sau pierderii, după caz,
prin contul de profit şi pierdere.
b). Inventarierea să cuprindă toate elementele de activ şi de pasiv din patrimoniul
unităţii care se înscriu în registrul inventar;
c). Registrul- jurnal, registrul- inventar şi cartea mare, împreună cu documentele
justificative, precum şi bilanţul contabil întocmit potrivit normelor stabilite, constituie
documente contabile oficiale pentru executarea controlului asupra operaţiilor patrimoniale
efectuate şi pot fi admise ca probă în justiţie;
d). Documentele contabile oficiale, respectiv bilanţul contabil, cartea mare, registrul-
jurnal şi registrul- inventar, potrivit legii se ţin în limba română şi în moneda naţională;
e). Reevaluarea activelor şi pasivelor unităţii patrimoniale se efectuează potrivit
reglementărilor în vigoare, cu care valoarea de intrare a elementelor patrimoniale se modifică,
aceasta fiind înlocuită cu valoarea lor actuală;
f). Evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a materiilor prime, produselor, mărfurilor
şi a altor bunuri de natura stocurilor se poate face şi la preţuri standard (prestabilite), pe baza
preţurilor medii ale bunurilor respective, denumite preţuri de înregistrare, cu condiţia
evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie sau preţul de producţie,
după caz.
Preţurile standard folosite pentru înregistrarea în contabilitate a bunurilor de natura
celor prezentate mai sus, este necesar să fie actualizate periodic, de regulă cel puţin o dată pe
an, în funcţie de evoluţia preţurilor şi alţi factori care acţionează în economie.
Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se
efectuează lunar pe bază de coeficient, prevăzut de normele elaborate de Ministerul
Finanţelor Publice.
Pagina 9 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
g). Contabilitatea valorilor materiale se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin
folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
În cazul folosirii inventarului permanent contabilitatea analitică a stocurilor se poate
organiza în funcţie de specificul activităţile şi necesităţile proprii ale unităţii patrimoniale,
utilizând una din următoarele metode:
- metoda operativ contabilă (pe solduri)
- metoda cantitativ valorică (pe fişe de cont analitic)
- metoda global- valorică
Inventarul intermitent se aplică de regulă la unităţile mici şi mijloci şi constă în
stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele
perioadei.
h). Consiliile locale comunale, unităţile de cultură, asociaţiile de locatari, precum şi
asociaţiile familiale şi persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente pot
conduce contabilitatea în partidă simplă cu condiţia să asigure:
- înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiilor patrimoniale, în
mod unilateral, numai în debitul sau creditul unor conturi, în funcţie de natura lor;
- stabilirea totalului debitului şi al creditului, precum şi al soldului fiecărui cont.
Contabilitatea în partidă simplă se conduce cu ajutorul registrelor prevăzute în
regulamentul de mai sus, iar unităţile patrimoniale respective nu au obligaţia să întocmească
bilanţ contabil.
i). Potrivit prevederilor legale, documentul oficial de gestiune al unităţilor
patrimoniale îl constituie bilanţul contabil care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi
completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute, respectându-se
următoarele norme şi principii contabile:
- principiul prudenţei
- principiul permanenţei metodelor
- principiul continuităţii activităţii
- principiul independenţei exerciţiului
- principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere
- principiul necompensării.
- principiul evaluării separate a elementelor de activ si pasiv
- principiul prevalentei economicului asupra juridicului
- principiul pragului de semnificaţie
Pagina 10 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Registrele de contabilitate precum şi documentele justificative, care stau la baza
înregistrării lor în contabilitate, se păstrează în arhiva agenţilor economici timp de zece ani,
cu începere de la data închiderii exerciţiului în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia
statelor de salarii şi a bilanţurilor contabile care se păstrează timp de cincizeci de ani.
Sistemul contabil al agenţilor economici
Sistemul contabil al agenţilor economici a fost editat în anul 1994 de către Ministerul
Finanţelor şi cuprinde codul legislaţiei care reglementează această activitate şi precizări după
cum urmează:
Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicata
Hotărârea Guvernului nr.704/14.12.1993 pentru aprobarea regulamentului de aplicare
a Legii contabilităţii
Regulamentul pentru aplicarea Legii contabilităţii
Planul de conturi general, normele de utilizare a acestuia şi macheta transpunerii
soldurilor conturilor
Monografia privind înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni
economico- financiare
Registrele contabile (modele şi norme de utilizare)
Bilanţul contabil (modele şi norme metodologice pentru întocmire şi prezentare).
Prin reglementările prezentate mai sus s-a urmărit asigurarea posibilităţilor de
reflectare în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare specifice economiei de piaţă,
în concordanţă cu legislaţia ţării noastre în vigoare la finele anului 1993, precum şi în
prevederile Directivei a IVa a Comunităţii Economice Europene şi Standardele de
contabilitate internaţionale.
Prevederile Planului de conturi general şi ale normelor de utilizare a acestuia nu
constituie temei legal pentru efectuarea unor operaţiuni economico- financiare ci servesc
numai la înregistrarea în contabilitate a acestora. Operaţiunile economico- financiare supuse
investigării în contabilitate trebuie efectuate în concordanţă strictă cu prevederile actelor
normative care le reglementează.
Cu privire la normele metodologice de utilizare a conturilor contabile trebuie
menţionat faptul că acestea cuprind toate genurile de operaţii şi înregistrări contabile pentru
conturile sintetice, fiind prezentate corespondenţele între conturi şi explicaţiile, respectiv
Pagina 11 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
formularea pe scurt a fenomenului, economico- financiar ce se poate înregistra în evidenţa
contabilă a agenţilor economici.
Transpunerea în practică acestora se regăseşte în monografia privind înregistrarea în
contabilitate a principalelor operaţiuni economico- financiare pentru fiecare secţiune şi
grupare din planul de conturi general prezentat mai sus.
Legea 571/2003* privind Codul fiscal, modificat si completat prin
OUGnr.138/2004 aprobata prin Legea 163 din 01 iunie 2005.
Actele normative de mai sus conţin prevederi referitoare la procedura şi modul de
calcul a impozitului pe profit începând cu data de 01 ianuarie/ 2000 dintre care menţionăm :
Sunt obligaţi la plata impozitului pe profit, în condiţiile Legii 571/2003 şi denumiţi în
continuare contribuabili :
a). persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât
din România, cât şi din străinătate ;
b). persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în
România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent ;
c). persoanele juridice şi fizice străine care desfăşoară activităţi în România ca
partener într-o asociere ce nu dă naştere unei persoane juridice pentru toate veniturile
rezultate din activitatea desfăşurată în România ;
d). asocierile dintre persoanele fizice române şi persoanele juridice române care nu
dau naştere uneia juridice, pentru veniturile realizate în România, cât şi în străinătate.
e). instituţiile publice, pentru veniturile extrabugetare din activităţi economice
desfăşurate în condiţiile legii.
Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit :
trezoreria statului, pentru operaţiunile din fondurile publice derulate prin contul
general al trezoreriei ;
instituţiile publice pentru fondurile publice constituite potrivit Legii finanţelor
nr.500/2002** ;
unităţile economice fără personalitate juridică ale organizaţiilor de nevăzători, de
invalizi şi ale asociaţiilor persoanelor cu handicap ;
fundaţiile testamentare ;* Publicată în Monitorul Oficial al României nr.927 din 23.12.2003, modificată şi completată prin OUG nr.138/2004, aprobată prin Legea 163/2005** Publicată în Monitorul Oficial nr.597/13.08.2002
Pagina 12 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cooperativele care funcţionează ca unităţi protejate, special organizate, potrivit legii;
unităţile aparţinând cultelor religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi
valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult;
instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, potrivit legii;
asociaţiile pe proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit Legii locuinţei nr.
114/ 1996***, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru
îmbunătăţirea confortului şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii
comune.
Începând cu data de 01 ianuarie/ 2005 cota de impozit pe profit este de 16%, cu
excepţiile prevăzute de ordonanţă.
Determinarea profitului impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile obţinute
din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate şi lucrărilor executate, din vânzarea
bunurilor imobile, inclusiv din câştiguri din orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă
cheltuielile nedeductibile.
Instrucţiunile privind metodologia de calcul a impozitului pe profit prevăd şi unele
venituri neimpozabile cum ar fi :
a). dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană
juridică română sau străină ;
b). diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor
creanţe la societatea la care se deţin participaţiile ;
c). veniturile, respectiv cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor sau din încasarea
creanţelor, după caz, ca urmare a transferului de acţiuni sau de părţi sociale de la Fondul
Proprietăţii de Stat, conform convenţiilor ;
d). rambursările de cheltuieli nedeductibile, precum şi veniturile rezultate din anularea
provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducerea sau veniturile realizate din stornare.
Alte prevederi ale actelor normative susmenţionate se referă la următoarele :
Pierderea anuală, stabilită prin declaraţie de impozit pe profit, se recuperează din
profiturilor impozabile obţinute în următorii 5 ani.
*** publicată în Monitorul Oficial nr.254/21.10.1996
Pagina 13 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare
termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul
înregistrării acestora.
Nu se recuperează pierderea fiscală înregistrată de persoana juridică în cazul în care
are loc divizarea sau fuziunea.
Contribuabilii care pe o perioadă de 3 ani consecutivi au realizat numai pierderi intră
automat în obiectivul de control al organului fiscal pentru constatarea cauzelor care au dus la
nerealizarea de profit.
Profitul impozabil stabilit şi impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază lunar
cumulat de la începutul anului fiscal.
Capitolul 2
definirea cheltuielilor, veniturilor şi a rezultatelor în standardele internaţionale de
contabilitate
Activitatea oricărei întreprinderi este constituita din diferite procese transformatoare
care generează consumuri (cheltuieli) şi în acelaşi timp produc rezultate (venituri). După
natura lor, aceste procese se pot grupa în activitatea de exploatare, activitatea financiară şi
activitatea extraordinară.
Realizarea obiectului de activitate al fiecărei întreprinderi presupune, utilizarea
factorilor de producţie, respectiv a resurselor materiale si a resurselor umane. O parte din
aceste bunuri de capital circulant :materii prime,materiale consumabile, o alta se depreciază
(bunurile de capital fix), iar altele (resursele umane) trebuie remunerate. Expresia bănească a
consumului factorilor de producţie-material şi uman determinată de obţinerea şi desfacerea
bunurilor materiale, executarea de lucrări şi prestarea de servicii reprezintă cheltuieli de
exploatare.
Recuperarea cheltuielilor se realizează pe seama veniturilor din exploatare în sensul
includerii acestor cheltuieli în costurile bunurilor, lucrărilor sau serviciilor, costuri constituind
elementul esenţial al preţului de vânzare, respectiv al tarifelor pentru servicii.
Reflectarea cheltuielilor privind activitatea de exploatare şi a veniturilor din această
categorie (activitate), după natura lor, face obiectul contabilităţii financiare a întreprinderii.
Această contabilitate determină şi evidenţiază în consecinţă, rezultatul global al activităţii de
Pagina 14 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
exploatare deci la nivelul întreprinderii. Contabilitatea financiară are ca obiect circuitul
patrimonial al întreprinderii luat în totalitatea şi structuralitatea sa ca entitate gestionară.
Scopul său este acela de a determina periodic, de regulă la închiderea exerciţiului financiar,
situaţia patrimoniului, situaţie financiară rezultatul global al exerciţiului bazat pe gruparea
veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de natura lor. Ea asigură şi gestionează informaţiile
necesare completării bilanţului, contului de profit şi pierdere, anexa la bilanţ, tabloul de
finanţare sau a tabloului de trezorerie.
Evidenţa calculul, analiza şi controlul costurilor şi rezultatelor analitice prin prisma
componentelor activităţilor consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate (feluri de
produse, lucrări, servicii), pe subdiviziuni organizatorice interne, componente ale
întreprinderii, secţii, ateliere, unităţi comerciale, hoteluri, în unele cazuri prin prisma
funcţiilor întreprinderilor, constituie obiectul contabilităţii de gestiune.
2.1. Noţiunea de cheltuială
Cheltuielile sunt diminuări de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub
formă de ieşiri sau de diminuări ale valorilor economice, sau de creare de datorii, care are ca
efect diminuarea capitalurilor proprii sub alte forme decât distribuirile în beneficiul
proprietarilor capitalului.
Prin cheltuieli se înţeleg atât pierderile şi minusurile de valoare, cât şi cheltuielile care
se referă la activităţile curente ale întreprinderii. Activitatea ordinară a întreprinderii cuprinde
toate operaţiile efectuate conform obiectului ei de activitate, iar cheltuielile acestei activităţi
se referă la costul vânzărilor, cheltuielile de personal, amortizări, etc. Cheltuielile activităţii
ordinare, în general, iau forma unei ieşiri sau unei diminuări de valoare a activelor, sub formă
de lichidităţi, stocuri, bunuri imobiliare, echipamente.
Activitatea extraordinară generează cheltuieli şi venituri care nu pot fi considerate că
se pot produce în mod frecvent cum ar fi de exemplu pierderile ca urmare a unui cutremur.
Dar trebuie menţionat că pentru o întreprindere de asigurări acest eveniment este un
eveniment ordinar pentru că face parte din obiectul său de activitate. Pierderile sau minusurile
de valoare pot să fie sau nu rezultatul activităţii curente a întreprinderii.
Cheltuielile unităţii patrimoniale constituie, potrivit Legii contabilităţii sumele sau
valorile plătite sau de plătit pentru:
consumurile materiale, lucrările executate, serviciile prestate şi pentru avantajele de
care beneficiază unitatea patrimonială;
Pagina 15 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cheltuieli cu personalul;
executarea unor obligaţii legale sau contractuale de către unitatea patrimonială;
În cadrul cheltuielilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se cuprind de
asemenea:
amortizările şi provizioanele;
valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau disponibile.
Aceste cheltuieli delimitate pe feluri se grupează pe activităţi consumatoare de resurse
şi anume:
a). Cheltuieli din activitatea de exploatare, respectiv cheltuieli ocazionate de
desfăşurarea activităţii înscrise în obiectul firmei, legate de producţie, prestări servicii şi
operaţii comerciale. Din această categorie fac parte:
cheltuieli cu materii prime se referă la cheltuieli cu consumul de materii prime;
cheltuieli cu materialele consumabile constau în cheltuieli cu materiale auxiliare,
piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile;
cheltuieli privind obiectele de inventar care evidenţiază valoarea uzurii obiectelor de
inventar, inclusă pe cheltuieli, integral sau eşalonat pe durata mai multor exerciţii în funcţie
de metoda utilizată de unitatea patrimonială;
cheltuieli privind consumul de energie electrică şi apă reflectă cheltuielile ocazionate
de consumurile de energie şi apă necesare desfăşurării activităţii unităţii patrimoniale;
cheltuielile privind mărfurile cumpărate şi ambalajele sunt constituite din preţul de
cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte servicii
accesorii legate de achiziţia mărfurilor;
cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi (reparaţii, lucrări de întreţinere);
cheltuieli cu chiriile, locaţiile de gestiune şi primele de asigurare;
cheltuieli cu studiile şi cercetările evidenţiază cheltuielile ocazionate de procurarea de
studii şi plata contractelor de cercetare, precum şi contribuţiei unităţii patrimoniale la
constituirea fondului special pentru cercetare dezvoltare;
cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate constau în cheltuielile de protocol,
reclamă şi publicitate suportate de către unitatea patrimonială;
cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferări, transportul de bunuri materiale şi personal
evidenţiază cheltuielile privind transportul de bunuri şi de personal executate de către terţi şi
suportate de către unitatea patrimonială;
cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe;
Pagina 16 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cheltuieli cu remuneraţiile personalului reprezintă cheltuieli cu remuneraţiile cuvenite
personalului, în sumă brută cât şi alte cheltuieli de personal suportate de unitatea
patrimonială;
cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială se referă la cheltuielile unităţii
referitoare la contribuţia la asigurările sociale şi la constituirea fondului pentru ajutorul de
şomaj.
cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate sunt cheltuieli cu impozitele,
taxele şi vărsămintele asimilate suportate de întreprindere indiferent de rezultatul exerciţiului
(impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, contribuţia la fondurile speciale,
etc.);
alte cheltuieli de exploatare includ pierderile din creanţe şi alte cheltuieli de
exploatare;
cheltuieli cu amortizările şi provizioanele se referă la cheltuielile de exploatare
privind amortizările imobilizărilor şi la cheltuielile de exploatare privind provizioanele pentru
riscuri şi cheltuieli şi pentru deprecierea activelor imobilizate sau circulante.
b) Cheltuieli din activitatea financiară cuprind:
pierderi din creanţe legate de participaţii reprezintă pierderi din creanţe imobilizate
ale întreprinderii;
cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, respectiv pierderea netă din vânzarea
titlurilor de plasament, adică diferenţa nefavorabilă dintre valoarea contabilă a titlurilor de
plasament şi preţul lor de cesiune;
cheltuieli din diferenţe de curs valutar, reprezentate din diferenţele nefavorabile de
curs valutar, rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în valută, diferenţele
nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor bancare în devize, disponibilităţilor în
devize existente în casierie cât şi existentul în conturile de acreditive în devize;
cheltuielile privind dobânzile, reprezintă dobânzile datorate sau plătite;
alte cheltuieli financiare, reprezentate de sconturile acordate clienţilor, debitorilor sau
băncilor şi alte cheltuieli financiare;
cheltuieli cu amortizările şi provizioanele sunt cheltuielile cu constituirea de
provizioane legate de activitatea financiară a întreprinderii, cât şi cheltuielile financiare
privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor
c). Cheltuieli din operaţiuni extraordinare, respectiv acele cheltuieli care nu sunt
legate de activitatea normală- curentă a unităţii patrimoniale cum sunt:
Pagina 17 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cheltuielile privind operaţiunile de gestiune, adică acele cheltuieli cu caracter
extraordinar, iar efectuarea în legătură cu operaţiile de gestiune curentă a firmei cum sunt:
pierderi din stocuri datorate calamităţilor;
despăgubiri, amenzi şi penalităţi;
donaţii şi subvenţii acordate;
pierderi din debitori diverşi;
cheltuieli privind operaţiile de capital sunt reprezentate de cheltuieli aferente activelor
imobilizate corporale, necorporale şi financiare ieşite din patrimoniu, cât şi alte cheltuieli
extraordinare privind operaţiile de capital
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele care cuprind amortizarea imobilizărilor
necorporale şi corporale, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, provizioane privind
deprecierea imobilizărilor, provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de
execuţie, provizioane pentru deprecierea creanţelor şi titlurilor de plasament, amortizarea
primelor de rambursare a obligaţiunilor şi altele.
Cheltuieli cu impozitul pe profit reprezentând impozitul calculat asupra profitului
impozabil potrivit legii.
Pentru reprezentarea cheltuielilor se porneşte de la caracterul de proces al activităţilor
consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor se derulează
în mai multe etape succesive sau simultane în timp. Astfel în cadrul procesului cheltuielilor
se întâlnesc patru momente: angajarea, consumul plăţile, imputarea.
Angajarea are loc în momentul în care se contractează obligaţia bănească generatoare
de plăţi sau consumatoare de resurse.
Consumul este specific utilizării efective sau “specificării” resurselor în scopul
satisfacerii unor nevoi productive sau neproductive după caz.
Plăţile constau în achitarea sumei de bani ca echivalente în cadrul relaţiilor financiare.
Imputarea reprezintă momentul când cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra
rezultatelor obţinute.
Analiza de mai sus, cu privire la momentele ocazionării cheltuielilor, se regăseşte şi în
contabilitatea financiară. Respectând principiul independenţei exerciţiilor, toate operaţiile
care determină cheltuieli sunt înregistrate în momentul generării sau angajării lor. Ea
presupune individualizarea şi reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum.
În concordanţă cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în
care cheltuielile se consideră consumate şi veniturile realizate, iar pe această bază imputarea
costului ataşat in vederea diminuării rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul
Pagina 18 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
recunoaşterii cheltuielilor consumate în momentul utilizării resurselor sau facturării de către
client.
Generalizând se poate aprecia că în contabilitatea financiară se grupează în cheltuieli
curente, cheltuieli înregistrate în avans, cheltuieli de repartizat, pe mai multe exerciţii,
cheltuieli de plată.
Cheltuieli înregistrate în avans şi cele repartizate pe mai multe exerciţii sunt, după
caz, cheltuieli constatate sau angajate în mai multe exerciţii sunt, după caz, cheltuieli
constatate sau angajate în exerciţiul „N”, dar recunoscute de rezultatul exerciţiului „N+1” sau
exerciţiul „N+a, (a=1,..n)
În ceea ce priveşte cheltuielile de plată sunt consumurile constatate efectiv pentru care
nu s-au primit până la închiderea exerciţiului documente de constatare.
Principalele obiective ale contabilităţii cheltuielilor sunt:
fundamentarea cheltuielilor în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza informaţiilor
din exerciţiul anterior şi a obiectivelor perioadei anterioare;
delimitarea riguroasă a cheltuielilor în timp, pentru a separa strict cheltuielile care
aparţin exerciţiului curent;
încadrarea cheltuielilor, după natura lor economică, pe grupe de cheltuieli şi activităţi
pentru a asigura comparabilitatea acestora cu veniturile obţinute şi stabilirea rezultatului
financiar pe structura activităţilor care le-au generat.
Pentru atingerea acestor obiective, în organizarea contabilităţii cheltuielilor trebuie să
se aibă în vedere următorii factori:
criteriile unitare de structurare şi clasificare a cheltuielilor adoptate de „Regulamentul
pentru aplicarea legii contabilităţii” şi Planul general de conturi;
natura cheltuielilor, corespunzătoare specificului activităţii patrimoniale;
regimul juridic şi financiar al impozitelor şi taxelor care afectează cheltuielile;
corelaţia cheltuielilor şi veniturilor cu contabilitatea de gestiune în cadrul căreia se
calculează costurile şi rentabilizarea pe fiecare produs, lucrare sau serviciu;
metoda de inventar adoptată în contabilizarea stocurilor;
Gruparea categoriilor de cheltuieli, titulatura şi simbolurile conturilor sunt prezentate
grafic în anexa nr.2.
2.2. Noţiunea de venit
Pagina 19 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Veniturile sunt creşteri de avantaje economice în cursul perioadei contabile sub formă
de creşteri de active sau diminuări de pasive, care au rezultat creşterea capitalurilor proprii
sub alte forme decât creşterea provenită din contribuţiile proprietarilor capitalului. În
categoria veniturilor se cuprind atât veniturile din activitatea curentă a întreprinderii cum ar
fi: vânzări, onorarii, comisioane, dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii cât şi alte venituri şi
plusuri de valori. Veniturile şi plusurile de valoare pot să fie sau nu generate de activitatea
curentă a întreprinderii şi în cadrul acestora sunt cuprinse veniturile obţinute în urma cesiunii
activelor pe termen lung, cele care provin din reevaluarea valorilor mobiliare cotate cât şi
cele care provin din reevaluarea activelor pe termen lung. În aceeaşi categorie se includ
stocurile obţinute de întreprindere de la furnizorii săi, câştigurile nete din
cumpărarea/vânzarea de titluri de plasament şi diferenţele favorabile de curs valutar.
Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operaţiilor economice care afectează
patrimoniul întreprinderii prin mărimea activului, dacă se face încasări în numerar ori dacă se
încasează în prealabil creanţele asupra clienţilor sau prin micşorarea unor elemente de pasiv
reprezentate prin stingerea obligaţiilor, prin furnizarea de bunuri şi servicii unui creditor
pentru a stinge obligaţia de rambursare a creditului de diminuarea provizioanelor, dacă
acestea rămân fără obiect, integral sau parţial.
Veniturile corespund valorilor de încasat provenind din:
livrări de bunuri, executări de lucrări, prestări servicii şi din avantaje pe care unitatea
patrimonială a consimţit să le primească;
executarea unor obligaţii legale sau contractuale pentru terţi;
venituri financiare;
venituri extraordinare;
producţia stocată;
producţia imobilizată;
diminuarea sau anularea provizioanelor;
preţul de vânzare a activelor cedate;
Organizarea contabilităţii veniturilor are în vedere gruparea acestora pe categorii de
venituri, după natura lor, astfel:
a).Venituri din exploatare, care cuprind următoarele categorii:
venituri din vânzarea produselor finite şi a semifabricatelor;
venituri din lucrări executate şi servicii prestate;
venituri din studii şi cercetări;
venituri din chirii şi locaţii de gestiune;
Pagina 20 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
venituri din vânzarea mărfurilor;
venituri din activităţi diverse;
Variaţia stocurilor reprezintă variaţia în plus (cazul stocajului când stocul final mai
mare decât stocul iniţial) sau în minus (cazul destocajului, când stocul final mai mic decât
stocul iniţial), între valoarea la cost de producţie a stocurilor de produse şi producţia în curs
de execuţie, de la finele perioadei şi valoarea iniţială a acestor stocuri fără a lua în
considerare provizioanele constituite pentru depreciere. Variaţiile de producţie stocată se
determină pentru fiecare formă de produse stocate (produse finite, semifabricate, produse
reziduale) cât şi pentru producţia în curs de execuţie;
venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale reprezintă costul
lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de unitatea patrimonială, pentru ia însăşi, şi înregistrate ca
active imobilizate corporale şi necorporale;
venituri din subvenţii de exploatare reprezintă sume primite cu titlu gratuit
(nepurtătoare de dobândă şi nerambursabile) pentru finanţarea activităţii de exploatare, sume
alocate din partea statului, colectivităţilor publice sau altor unităţi patrimoniale;
venituri din creanţe reactive;
venituri din provizioane privind exploatarea reprezintă veniturile din diminuarea sau
anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, pentru deprecierea imobilizărilor şi
activelor circulante aferente activităţii de exploatare.
b). Veniturile financiare cuprind:
venituri din participaţii, alte imobilizări financiare şi creanţe imobilizate, adică
dividendele încasate prin participaţiile la capitalul altor societăţi şi din alte titluri imobilizate
şi dobânzile aferente creanţelor imobilizate;
venituri din titluri de plasament reprezintă veniturile nete rezultate din vânzarea
titlurilor de plasament, atunci când preţul de vânzare a acestor titluri este superior valorii lor
de achiziţie;
venituri din diferenţe de curs valutar reprezintă venituri obţinute din diferenţele
favorabile de curs valutar, rezultate în urma lichidării împrumuturilor şi datoriile în valută ale
unităţii şi din diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor bancare în
devize, disponibilităţilor în devize existente în casierie, precum şi existentului în conturile de
acreditive în devize;
veniturile din dobânzi includ dobânzile primite pentru disponibilităţile din conturile
bancare şi pentru împrumuturile acordate;
Pagina 21 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
alte venituri financiare se referă la sconturile obţinute de la furnizori şi alţi creditori
cât si alte venituri financiare;
venituri din provizioane reprezentând venituri din diminuarea sau anularea
provizioanelor constituite în legătură cu activitatea financiară a întreprinderii cum sunt
provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor financiare şi pentru deprecierea titlurilor de
plasament.
c). Venituri extraordinare care cuprind următoarele:
venituri din operaţii de gestiune care se referă la activitatea de exploatare a
întreprinderii, cum sunt primirea de donaţii, de active circulante, drepturi de personal
neridicate şi prescrise, venituri din despăgubiri şi penalităţi şi alte venituri extraordinare din
operaţii de gestiune;
venituri din operaţii de capital sunt venituri din vânzarea activelor imobilizate,
exclusiv, taxa pe valoare adăugată (T.V.A.), subvenţiile pentru investiţii virate la rezultatul
exerciţiului cât şi alte venituri din operaţii de capital;
venituri din cedarea activelor;
venituri din provizioane reprezintă veniturile extraordinare din anularea sau
diminuarea provizioanelor (pentru riscuri şi cheltuieli, pentru deprecieri şi reglementate);
Pentru reprezentarea veniturilor se porneşte de la caracterul de proces al activităţii
producătoare de rezultate. În cadrul procesului de crearea veniturilor se delimitează patru
momente: producţia, facturarea sau vânzarea pe credit, încasarea, încorporarea.
Producţia este momentul creării rezultatului ca produs al activităţii consumatoare de
resurse.
Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transferarea dreptului de proprietate de la
vânzător la client.
Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se transformă în bani.
Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în
rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespondente.
Analiza de mai sus, cu privire la momentele creării veniturilor, se regăseşte şi în
contabilitatea financiară. Respectând principiul independenţei exerciţiilor, toate operaţiile
care determină venituri sunt înregistrate în momentul generării sau angajării lor. Ea
presupune individualizarea şi reflectarea veniturilor în momentul obţinerii şi a realizării lor.
În concordanţă cu principiul rezultatului este necesar să se delimiteze momentul în
care cheltuielile se consideră consumate şi veniturile realizate, iar pe această bază imputarea
costului ataşat în vederea delimitării rezultatului net. În acest sens s-a creat principiul
Pagina 22 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
recunoaşterii veniturilor realizate în momentul transferării dreptului de proprietate, deci a
livrării sau facturării către client. Dacă veniturile nu sunt legate de vânzări sunt considerate
realizate în momentul constatării lor. Pornind de la venitul realizat al exerciţiului, în mod
corespunzător se delimitează veniturile în: venituri curente, venituri înregistrate în avans,
venituri de realizat.
Veniturile curente sunt constatate, înregistrate şi încorporate în rezultatul exerciţiului
curent.
Veniturile înregistrate în avans sunt constatate în exerciţiul ”N” dar încorporate în
rezultatul exerciţiului „N+1”.
Veniturile de realizat sunt venituri realizate efectiv în exerciţiul „N” şi încorporate în
rezultatul aceluiaşi exerciţiu, pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare.
Principalele obiective ale organizării veniturilor sunt :
evidenţa şi controlul îndeplinirii planului de livrări, de produse şi clienţi, potrivit
condiţiilor stabilite prin contractele economice ca premisă fundamentală a realizării
veniturilor;
fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza informaţiilor din exerciţiul
anterior şi programelor exerciţiului curent;
urmărirea şi controlul executării bugetului de venituri şi cheltuieli în scopul realizării
prevederilor acestuia;
delimitarea în timp a veniturilor, astfel încât să se separe riguros elementele care
aparţin strict exerciţiului curent conform principiului independenţei exerciţiilor;
încadrarea veniturilor pe grupe şi activităţi pentru a asigura compatibilitatea şi
comparabilitatea cu cheltuielile ocazionate pentru obţinerea veniturilor şi stabilirea pe această
bază a rezultatelor financiare pe structura activităţilor care le-au generat;
determinarea nivelului de realizare a acoperirii de niveluri a cheltuielilor de producţie
şi desfacere;
calculul cifrei de afaceri, prin însumarea veniturilor realizate din livrări de bunuri,
executare de lucrări şi prestaţiile de servicii şi alte venituri din activitatea de exploatare, mai
puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.
Organizarea contabilităţii veniturilor este influenţată de o serie de factori şi anume:
natura veniturilor corespunzător specificului activităţii unităţii patrimoniale. În
condiţiile economiei de piaţă sunt considerate venituri generate de activitatea de bază atât
veniturile obţinute din vânzarea produselor fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor
prestate care fac obiectul principal de activitate al unui agent economic, cât şi veniturile
Pagina 23 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
obţinute din diferite activităţi anexe, legate indirect de profitul principal de activitate. Pe
lângă aceste venituri din activitatea de exploatare, unitatea patrimonială mai realizează
venituri din activitatea financiară, din operaţiuni extraordinare şi din provizioane.
regimul juridic şi financiar al impozitelor şi taxelor care afectează veniturile;
criteriile unitare structurare şi clasificare a veniturilor adaptate de regulamentul pentru
aplicarea legii contabilităţii şi planul general de conturi.
preţurile şi tarifele pentru vânzări şi prestări de servicii utilizate pentru valorificarea
bunurilor constituie un factor important al organizării, de care depind conturile care
evidenţiază elementele din structura acestuia şi obligaţiile ce trebuie decontate. În general, în
relaţiile dintre unitatea patrimonială producătoare şi unităţile beneficiare se practică preţurile
de vânzare, care exprimă echivalentul bănesc al sumelor încasate sau de încasat ca urmare a
vânzării bunurilor.
Conturile de venituri prezentate în cuprinsul lucrării de mai sus împreună cu
simbolurile şi denumirea acestora se regăsesc grupate pe activităţi în anexa nr.1.
2.3. Noţiunea de rezultat
Rezultatul întreprinderii se poate defini fie în raport de natura de venituri şi cheltuieli,
respectiv funcţiile întreprinderii delimitate ca segmente comparabile la nivelul cărora se
asociază venitul cu costul corespondent, fie din punct de vedere patrimonial, acela adoptat
pentru menţinerea capitalului financiar. În primul caz rezultatul reprezintă diferenţa dintre
venitul total al întreprinderii şi costul total iar cel de-al doilea, calculul rezultatului trebuie să
asigure menţinerea capacităţii de finanţare a capitalului ca sumă investită de către proprietar
rezultatul identificându-se cu variaţia situaţiei patrimoniului.
Din cele prezentate mai sus rezultă „ prin prisma diferenţei între veniturile din
vânzarea bunurilor mobile şi imobile pentru care s-a transferat dreptul de proprietate,
serviciile prestate şi lucrările executate, inclusiv câştigurile din orice sursă, şi cheltuielile
efectuate pentru realizarea acestora dintr-un exerciţiu financiar”
Rezultatul din cele menţionate până acum se degajă două relaţii privind calculul
acestuia:
a). ecuaţia activităţii consumatoare de resurse şi producătoare de rezultate:
Rezultatul = Veniturile realizate - Cheltuielile exerciţiului N
exerciţiului ale exerciţiului N corespondente veniturilor
realizate
Pagina 24 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
b). ecuaţia variaţiei situaţiei patrimoniului:
Rezultatul = Situaţia netă finală - Situaţia netă iniţială +(-) Aportul proprietarului
exerciţiului a patrimoniului la a patrimoniului la la capitalul propriu
închiderea deschiderea în exerciţiul N
exerciţiului N exerciţiului financiar
Rezultatul exerciţiului reprezintă prin intermediul unui singur element al bilanţului
propriu-zis, ceea ce dă notă că sub aspect informaţional are un caracter general, neasigurând
premisele sau datele necesare pentru efectuarea analizei modului cum a fost obţinut şi
implicit pentru determinarea factorilor de influenţă în vederea luării deciziilor ce se impun
pentru perioada următoare. În scopul eliminării acestui neajuns se foloseşte un instrument
contabil distinct denumit „Contul de profit şi pierdere” care reprezintă o altă componentă a
bilanţului contabil.
Codul conceptual IASC* privind elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare arată
că „informaţiile despre rezultatul întreprinderii, în special profitabilitatea acesteia sunt
necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale de resurse economice pe care
întreprinderea la va putea controla în viitor. Informaţiile despre variabilitatea rezultatelor,
sunt importante în această privinţă. Informaţiile despre rezultate sunt utile în a anticipa
capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri de lichidităţi cu resursele existente. Sunt utile şi
pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care întreprinderea poate utiliza noi
resurse”.
Situaţiile financiare care consolidează şi comunică informaţia privind rezultatele sunt
bilanţul şi contul de profit şi pierdere. Bilanţul constată rezultatul sub formă de profit sau
pierdere în calitatea sa de variaţie de bogăţie a întreprinderii determinată de activitatea sa în
timpul unui exerciţiu financiar, iar contul de profit şi pierdere descrie şi explică rezultatul
prin prisma structurilor de cheltuieli şi venituri care le-au determinat, implicit a activităţilor
consumatoare şi producătoare de rezultate. Cadrul pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor
financiare elaborat de IASC formează complementaritatea dintre cele două modele de situaţii
financiare şi astfel ”Informaţiile despre poziţia financiară sunt în primul rând de bilanţ.
Informaţiile despre rezultate sunt oferite în primul rând de contul de rezultate”.
* Standarde Internaţionale de Contabilitate şi Raportare Financiară, Editura economică, Bucureşti 2005
Pagina 25 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Contabilitatea în partidă dublă prezintă rezultatul calculat în raport cu variaţia situaţiei
nete a patrimoniului şi rezultatul determinat pe baza relaţiei globale şi structurale dintre
veniturile şi cheltuielile corespondente acestora de forma: rezultatul = venituri – cheltuieli.
Practica contabilă contemporană permite conturarea unei tipologii de prezentare a
contului de profit şi pierdere care are la bază două criterii şi anume clasificarea conturilor de
rezultate după forma de prezentare şi clasificarea conturilor de rezultate după conţinutul
informaţional. După forma de prezentare conturile de rezultate se clasifică sub formă de
tablou bilateral sau forma cont şi sub formă de listă, iar după conţinutul informaţional
distingem contul de rezultate cu prezentarea destinaţiei cheltuielilor şi veniturilor.
Directiva a IV a europeană** instituie scheme obligatorii pentru prezentarea contului
de profit şi pierdere dar datorită diferenţelor de cultură şi tradiţie contabilă din ţările
comunitare, aceasta dă posibilitatea de opţiune în mai multe scheme de cont de profit şi
pierdere. Directiva a IV a europeană propune două scheme diferenţiate în funcţie de criteriul
ales pentru structurarea cheltuielilor şi veniturilor, cel al naturii sau cel al funcţiilor
(destinaţiei). Pentru asigurarea compatibilităţii informaţiei contabile, Directiva a IV a
europeană prevede ca fiecare post din contul de rezultate să prezinte valori pentru exerciţiul
curent cât şi pentru exerciţiul precedent.
Cu privire la constituirea profitului brut al exerciţiului pe seama rezultatelor din
activitatea de: exploatare, financiară şi extraordinare precum şi schema de repartizare a
profitului net în contextul legislaţiei în vigoare aceasta rezultă din schema prezentată în anexa
nr.3.
2.3.1. Modelul de cont de profit şi pierdere
propus de Directiva a IV a C.E.E.
cu analiza cheltuielilor după natura lor
Ţările care au adoptat modelul franco-german preferă prezentarea cheltuielilor şi
veniturilor după natura lor economică în contul de profit şi pierdere. Această clasificare a
cheltuielilor asigură facilitatea prelucrării informaţiilor contabile, pentru că înregistrările în
contabilitate se fac plecând de la natura operaţiei consemnate în documente, independent de
destinaţia internă a cheltuielilor. Această structurare a contului de profit şi pierdere prezintă ** Reglementări contabile conforme cu Directiva a IVa a Comunităţilor Europene, aprobate prin Ordinul MFP nr.1752-2005, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005.
Pagina 26 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
informaţii globale asupra întreprinderii privind capacitatea acesteia de a genera o valoare
adăugată la intrările în ciclul de exploatare, ca urmare a mijloacelor proprii utilizate în
procesul de producţie şi de distribuţie şi creează posibilitatea unor analize globale privind
performanţa întreprinderii.
Schema de cont de rezultate, propusă de Directiva a IV a*, cu analiza cheltuielilor
după originea sau natura lor, în format listă se prezintă astfel:
1. Mărimea netă a cifrei de afaceri
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi lucrări în curs de execuţie
3. Lucrări efectuate de întreprindere, pentru sine, şi înregistrate în avans
4. Alte venituri din exploatare
5.a). cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile
b). Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli de personal
a).salarii şi alte drepturi de personal
b).Cheltuieli sociale, cu menţionarea separată a celor care acoperă pensiile
7.a). Corectările de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizările corporale
şi necorporale;
b). Corectările de valoare privind elementele activului circulant, în măsura în care se
depăşesc corectările normale de valoare în cadrul întreprinderii:
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri care provin din participaţii, cu menţionarea separată a celor ce provin de la
întreprinderile legale.
10. Venituri care provin din alte valori mobiliare şi din alte creanţe ale activului
imobilizat, cu menţionarea separată a celor ce provin de la întreprinderile legale.
11. Alte dobânzi şi venituri asimilate, cu menţionarea separată a celor ce provin de la
întreprinderile legale.
12. Corectările de valoare privind imobilizările financiare şi valorile mobiliare
aparţinând activului circulant.
13. Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu menţionarea separată a celor ce vizează
întreprinderile legale.
14. Impozitul asupra rezultatului care provine din activităţile ordinare.
15. Rezultatul care provine din activităţi ordinare, după impozitare.
16. Venituri extraordinare.
* Aprobată prin Ordinul MFP nr.1752-2005, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005
Pagina 27 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
17. Cheltuieli extraordinare.
18. Rezultatul extraordinar.
19. Impozitul asupra rezultatului extraordinar.
20. Alte impozite care nu figurează în posturile anterioare.
21. Rezultatul exerciţiului.
Schema de cont de rezultate propusă de Directiva a IV a cu analiza cheltuielilor după
originea sau natura lor, în forma cont se prezintă astfel, conform tabelului nr.2:
Tabel nr. 2
A. Cheltuieli B. Venituri
1. Reducerea stocurilor de produse finite
şi lucrări în curs de execuţie
2. a) Cheltuieli cu materii prime şi
materiale consumabile
b) Alte cheltuieli de exploatare
3. Cheltuieli cu personalul
a) salarii şi alte drepturi de personal
b)Cheltuieli sociale, cu menţionarea
separată a celor care acoperă pensiile
4. a) Corectările de valoare privind
cheltuielile de constituire, imobilizările
corporale şi necorporale
b) Corectările de valoare privind
elementele activului circulant, în măsura în
care ele depăşesc corectările normale de
valoare în cadrul întreprinderii
5. Alte cheltuieli din exploatare
6. Corectările de valoare privind
imobilizările financiare şi valorile mobiliare
aparţinând activului circulant
7. Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu
menţionarea separată a celor ce vizează
1. Mărimea netă a cifrei de afaceri
2. Creşterea stocurilor de produse finite în
curs şi livrări în curs de execuţie
3. Lucrări de întreprindere, pentru sine şi
înregistrate în activ
4. Alte venituri din exploatare
5. Venituri care provin din participaţii, cu
menţionarea separată a celor care provin de
la întreprinderile legale.
Pagina 28 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
întreprinderile legale
8. Impozitul asupra rezultatului care
provine din activităţi ordinare
9. Rezultatul care provine din activităţi
ordinare după impozitare
10. Cheltuieli extraordinare
11. Impozitul asupra rezultatului
extraordinar
12. Alte impozite care nu figurează la
posturile anterioare
13. Rezultatul exerciţiului
6. Venituri care provin din alte valori
mobiliare şi din creanţe ale activului
imobilizat cu menţionarea separată a celor
care provin de la întreprinderile legale.
7. Alte dobânzi şi venituri asimilate, cu
menţionarea separată a celor care provin de
la întreprinderile legale.
8. Rezultatul care provine din activităţi
ordinare după impozitare.
9. Venituri extraordinare
10 .Rezultatul exerciţiului.
Cu acest model de cont de profit şi pierdere se poate studia consumul intrărilor
raportând diferite cheltuieli clasate după natura lor la producţia exerciţiului. Pe această cale se
pot aprecia bogăţia creată şi repartiţia sa. Întreprinderea are un dublu rol de îndeplinit şi
anume să creeze bogăţie şi să participe în egală măsură la distribuirea acestei bogăţii sub
formă de salarii, impozite şi taxe, dobânzi, amortismente, rezultate, toate aceste distribuiri
reprezentând remunerarea factorilor care au contribuit la crearea bogăţiei. Contul de profit şi
pierdere alcătuit pe criteriul naturii veniturilor şi cheltuielilor prezintă interes pentru factorii
de producţie participanţi la crearea şi distribuirea bogăţiei.
2.3.2. Modelul de cont de profit şi pierdere
propus de Directiva a IVa C.E.E.*
cu prezentarea cheltuielilor după funcţiile lor
*Aprobată prin Ordinul MFP nr.1752-2005, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005
Pagina 29 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ţările care au adoptat modelul anglo-saxon privilegiază abordarea cheltuielilor şi
veniturilor pe funcţii ale întreprinderii. Aceste ţării au un sistem contabil de întreprindere de
tip monist, în care contabilitatea financiară este conectată la contabilitatea de gestiune.
Aceasta formă de prezentare a contului de profit şi pierdere răspunde mai bine nevoilor
informaţionale ale managerilor, deoarece oferă în mod direct datele necesare gestiunii firmei.
Schema listă de cont de profit şi pierdere alcătuită după funcţia cheltuielilor aşa cum
este formulata de Directiva a IV-a europeană se prezintă astfel:
Mărimea netă a cifrei de afaceri
Costul producţiei prestaţiilor furnizate, pentru realizarea cifrei de afaceri
Rezultatul brut care provine din cifra de afaceri
Costurile de distribuţie
Cheltuielile generale administrative
Alte venituri din exploatare
Venituri care provin din participaţii, cu menţionarea separată a celor care provin de la
întreprinderile legale
Veniturile care provin din alte valori mobiliare şi din creanţe ale activului imobilizat
cu menţionarea separată a celor care provin de la întreprinderile legale
Alte dobânzi şi venituri asimilate, cu menţionarea separată a celor care provin de la
întreprinderile legale
Corectările de valoare privind imobilizările financiare şi valorile mobiliare aparţinând
activului circulant.
Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu menţiunea separată a celor care provin de la
întreprinderile legale:
Impozitul asupra rezultatului care provine din activităţile ordinare
Rezultatul care provine din activităţile ordinare, după impozitare
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Rezultatul extraordinar
Impozitul asupra rezultatului extraordinar
Alte impozite care nu figurează la posturile anterioare
Rezultatul exerciţiului
Structura contului de profit şi pierdere sub formă tabelara se prezintă astfel, conform
tabelului nr. 3:
Pagina 30 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Tabel nr. 3
A. Cheltuieli B. Venituri
1. Costurile de producţie ale
prestaţiilor furnizate, pentru realizarea
cifrei de afaceri (inclusiv corectările de
valoare)
2. Costurile de distribuţie (inclusiv
corectările de valoare)
3. Cheltuieli generale administrative
(inclusiv corectările de valoare).
4. Corectările de valoare privind
imobilizările financiare şi valorile
mobiliare aparţinând activului circulant
5. Dobânzi şi cheltuieli asimilate, cu
menţionarea separată a celor ce vizează
întreprinderile legale
6. Impozitul asupra rezultatului care
provine din activităţi ordinare
7. Rezultatul care provine din activităţi
ordinare după impozitare
8. Cheltuieli extraordinare
9. Impozitul asupra rezultatului
extraordinar
10. Alte impozite care nu figurează la
posturile anterioare
11. Rezultatul exerciţiului
1. Mărimea netă a cifrei de afaceri
2. Alte venituri din exploatare
3. Venituri care provin din participaţii,
cu menţionarea separată a celor care
provin de la întreprinderile legale.
4. Venituri care provin din alte valori
mobiliare şi din creanţe ale activului
imobilizat cu menţionarea separată a
celor care provin de la întreprinderile
legale.
5. Alte dobânzi şi venituri asimilate, cu
menţionarea separată a celor care provin
de la întreprinderile legale.
6. Rezultatul care provine din activităţi
ordinare după impozitare
7. Venituri extraordinare
8. Rezultatul exerciţiului
Pagina 31 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Modelul de cont de rezultate propus de Directiva a IV-a cu analiza cheltuielilor după
funcţia lor oferă posibilitatea studierii gestiunii funcţiilor întreprinderii raportând costurile
diferitelor funcţii la producţia vândută, în acest fel constatându-se eficienţa gestiunii. Acest
model de cont de profit şi pierdere reprezintă interes informaţional pentru investitorii de
capital care în calitatea lor de ofertanţi de capital sunt preocupaţi de riscul ataşat şi profitul
adus de investiţia lor. În cadrul acestora acţionarii sunt interesaţi şi de informaţii care să le
servească pentru a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti dividende.
Pagina 32 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2.3.3. Trecerea de la contul de rezultate prin natură
la contul de rezultate prin funcţii
Prezentarea celor două modele privind contul de rezultate a ridicat problema analizei
comparative cu redarea valenţelor informaţionale. Astfel prin opoziţie se apreciază ca
modelul prin natura cheltuielilor şi veniturilor permite evidenţierea consumurilor intrate şi
repartizarea bogăţiei create, în schimb modelul în funcţii dezvăluie ponderea funcţiilor în
crearea bogăţiei şi calitatea gestiunii lor.
Directiva a IV-a a C.E.E.* prevede că opţiunea pentru un model sau altul aparţine
fiecărei ţări, iar dacă ţara nu a optat ea este transferată la nivelul societăţilor comerciale. Un
asemenea comportament are o determinare obiectivă; întreprinderea ca entitate patrimonială
se dezvăluie în toată plenitudinea sa prin două laturi: a) latura globală, care descrie în
principal raporturile întreprinderii cu ceilalţi agenţi economici;
b). latura analitică, care se preocupă de consecinţele interne ale acestor raporturi,
precum şi cu evenimentele care survin în interesul întreprinderii;
Nucleul conversiei contului de rezultate prin natură la contul de rezultate prin funcţii
îl prezintă cheltuielile de exploatare cu separarea lor în structura:
Costul de producţie al bunurilor şi serviciilor vândute
Cheltuielile generale de administraţie
Cheltuielile de desfacere
Alte cheltuieli de exploatare
Alte venituri din exploatare
Costul de producţie al bunurilor şi serviciilor vândute nu se poate calcula decât prin
recurs la contabilitatea de gestiune, indicatorul luat în viziune fiind producţia globală.
În literatura de specialitate franceză este prezentată varianta pentru combinare a celor
două, natura şi funcţii, care are drept mediu de referinţă producţia vândută cu decompoziţia
cheltuielilor pe funcţii şi cadrul lor pe natură.
Modul simplificat al unui asemenea cont pentru o întreprindere producătoare se
prezintă astfel:
Producţia vândută
(-) Costul de producţie al vânzărilor din care:
Materii prime şi materiale consumate
* Aprobată prin Ordinul MFP nr.1752-2005, publicat în Monitorul Oficial nr.1080/30.11.2005
Pagina 33 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile primite de la terţi
Cheltuieli cu personalul
Amortizări
Alte cheltuieli
(=) MARJA BRUTĂ.
(-) Cheltuieli de distribuţie din care:
- Materii şi alte cumpărări
- Cheltuieli cu lucrările şi serviciile primite de la terţi
- Cheltuieli cu personalul
- Amortizări
- Alte cheltuieli
(+) Cheltuieli generate de administraţie, din care:
- Materii şi alte cumpărări
- Cheltuieli cu lucrările şi serviciile primite de la terţi
- Cheltuieli cu personalul
- Amortizări
- Alte cheltuieli
(-) Alte cheltuieli externe de exploatare
(+) Alte venituri din exploatare
(=) Rezultatul din exploatare (profit sau pierdere)
(+,-) Rezultatul financiar
(-) Impozitul financiar
(=) Rezultatul net al exerciţiului (profit sau pierdere)
2.3.4. Schema contului de profit şi pierdere
proprie contabilităţii din România
Legea contabilităţii nr.82/1991* republicata stabileşte că veniturile şi cheltuielile se
reflectă în contabilitatea financiară în funcţie de natura lor: de exploatare, financiare şi
respectiv extraordinare. În cadrul acestor categorii de venituri şi cheltuieli, conturile
corespunzătoare se pot dezvolta în analitic în funcţie de necesităţile impuse în anumite
reglementări sau potrivit nevoilor proprii.
* Republicată în Monitorul Oficial nr.48/14.01.2005
Pagina 34 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În contabilitate, potrivit legii contabilităţii profitul sau pierderea se determină lunar. În
scopul determinării acestor mărimi, conturile de cheltuieli şi venituri se închid, provizoriu
prin „rezultatul exerciţiului”.
Rezultatul exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile
exerciţiului. Instrumentul prin care se face această determinare este contul de profit şi
pierdere.
Modelul de cont de profit şi pierdere prevăzut în reglementările contabile româneşti se
prezintă sub formă de listă cu prezentarea cheltuielilor şi veniturilor după natura lor
economică. Normele contabile româneşti nu dau posibilitatea de alegere între mai multe
modele de prezentare a contului de profit şi pierdere, aceasta fiind explicată prin faptul că
situaţiile financiare româneşti sunt orientate mai către satisfacerea intereselor informaţionale
ale statului. Operaţiile economice financiare ale unei unităţi patrimoniale sunt grupate pe
activităţi în funcţie de caracterul ordinar, obişnuit, respectiv al acestora. Astfel se disting
operaţiuni curente care sunt operaţiuni legate de activitatea principală sau de exploatare şi
care au un caracter ordinar şi respectiv, acestea generând rezultatul curent, şi operaţiuni
extraordinare care au un caracter nerepetitiv, accidental.
Modelul contului de profit şi pierdere prevăzut în reglementările contabile româneşti
grupează veniturile şi cheltuielile în aşa fel încât să reiasă din calcul cifra de afaceri,
producţia exerciţiului, veniturile totale din exploatare, cheltuielile totale din exploatare,
rezultatul din exploatare, venituri financiare, cheltuieli financiare şi rezultatul financiar,
rezultatul curent, veniturile extraordinare, cheltuielile extraordinare şi rezultatul extraordinar,
rezultatul exerciţiului şi impozitul pe profit.
Potrivit Ordinului 1752/2005* * al Ministrului finanţelor pentru aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comuniunilor Economice
Europene şi cu Standardele Internaţionale, Contul de Profit şi Pierdere trebuie să prezinte cel
puţin următoarele elemente:
1. Cifra de afaceri netă
2. Variaţia stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie
3. Producţia efectuată în scopuri proprii şi capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5. a). Cheltuieli cu materiile prime şi consumabile
b). Alte cheltuieli din afară
6. Cheltuieli cu personalul
* * Publicat în Monitorul Oficial nr.1080/31.11.2005
Pagina 35 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
a). Salarii
b). Cheltuieli cu asigurările sociale, cu menţionarea distinctă a celor referitoare la
pensii.
7. a). Ajustarea valorilor imobilizărilor corporale şi necorporale
b). Ajustarea valorii activelor circulante
8. a). Alte cheltuieli de exploatare
b). Profitul sau pierderea din exploatare
9. Venituri din interes de participare
10. Venituri din alte investiţii financiare şi împrumuturi ce fac parte din activele
imobilizate, cu menţionarea separată a celor generate de societăţi din cadrul grupului
11. Venituri din dobânzi şi alte venituri similare, cu menţionarea separată a celor
generate de societăţi din cadrul grupului.
12. Ajustarea valorii imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare deţinute ca
active circulante.
13. Cheltuieli cu dobânzi şi alte cheltuieli similare, cu menţionarea separată a celor ce
privesc societăţile din cadrul grupului.
14. Profitul sau pierderea din activitatea curentă
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite ce nu apar în elementele de mai sus
20. Rezultatul exerciţiului financiar
Cheltuielile şi veniturile se înregistrează în contabilitate în conturile din clasa a 6-a
„Conturi de cheltuieli” şi clasa a 7-a „Conturi de venituri”.
Conturile din clasa 6 sunt conturi cu funcţie contabilă de activ. Ele se debitează în
cursul perioadei cu cheltuielile de diferite naturi în corespondenţă cu conturile de stocuri, de
terţi, de trezorerie, precum şi prin conturile de amortisment şi provizioane. Dar apar şi situaţii
de creditare a conturilor de cheltuieli, în situaţia regularizărilor, când cheltuielile nu aparţin
perioadei, la constatarea unor plusuri de stocuri la inventar, cu diferenţele negative de preţ
aferente ieşirilor de stocuri din gestiune. La sfârşitul perioadei soldul acestor conturi se
transferă asupra contului de profit şi pierdere prin creditarea lor.
Conturile de venituri funcţionează conform regulii de funcţionare a conturilor de
pasiv. În cursul perioadei de gestiune conturile de venituri se creditează prin conturile ce
Pagina 36 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
reflectă forma corectă a acestor venituri, în funcţie de natura lor şi anume: conturi de
imobilizări, conturi de stocuri, conturi de creanţe şi conturi de trezorerie, inclusiv conturi
reprezentând provizioane sau unele elemente asimilate capitalurilor proprii. Conturile de
venituri se debitează uneori la descărcarea gestiunii în valoarea bunurilor vândute cu ocazia
regularizărilor, dacă se constată că anumite venituri aparţin perioadei viitoare. La sfârşitul
perioadei soldurile creditoare conturilor de venituri se transformă asupra contului de profit şi
pierderi.
Capitolul 3
structura organizatorică a s.c. petroutilaj s.a. câmpina
3.1. Prezentarea societăţii „ Petroutilaj” S.A. CÂMPINA
Unitatea economică de interes naţional, S.C. PETROUTILAJ S.A. provine din
întreprinderea de reparaţii motoare grele şi instalaţii petroliere – IRMGP – Poiana Câmpina.
Începuturile societăţii datează din anul 1899 prin înfiinţarea unui atelier mecanic cu
profil de prelucrări mecanice, montaje, şi lucrări de cazangerie specifice industriei petrolului.
În anul 1911 se înfiinţează pe această structură „ Ateliere Centrale” Poiana Câmpina de către
Societatea Astra Română cu capital Anglo – Olandez.
Prin naţionalizarea din 1948, întreprinderea apare ca o subunitate a societăţii Sovrom
Utilaj Petrolier.
Succesiv societatea s-a extins şi specializat începând cu anul 1960 şi până în anul
1989 când a fost autorizată să funcţioneze ca unitate specializată unică pe ţară, pentru
confecţii utilaje petroliere, aparate de măsură şi control, piese de schimb pentru motoare,
tractoare, compresoare, reparaţii capitale de tractoare, şenile şi motoare Diesel, cu puteri de
peste 80 CP, activitate servicii şi proiectare specifice industriei petroliere.
În baza legii 15/1990 şi a legii 31/90, prin HG 1213/1990, se înfiinţează şi
funcţionează ca societate comercială pe acţiuni (S.C. PETROUTILAJ S.A.), deţinând în
prezent un nr. de 13 incinte, din care pentru 11 deţine certificate de atestare a dreptului de
proprietate a terenurilor.
Denumire: S.C. PETROUTILAJ S.A. – Poiana Câmpina
Societatea deschisă sub supraveghere CNVM conform prevederilor legii 52/1994 şi
legii 55/1995.
Pagina 37 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sediul social: Poiana Câmpina, str. Principala nr.1 cod poştal 107425
Forma juridică: Societate pe acţiuni (S.A.)
Nr. înregistrare Registrul Comerţului: J29/115/08.03/1991
Cod fiscal: R1299998
Data constituirii: 20.11.1990 în baza HG 1213/1990
Durata societăţii: nelimitată
Obiectul de activitate: S.C.”PETROUTILAJ” S.A. CÂMPINA prin profilul său de
activitate execută lucrări de reparaţii capitale, reparaţii medii la tractoare şi motoare precum
şi confecţii de utilaje, dispozitive şi piese de schimb care se utilizează de către unităţi ale
industriei petroliere si reparaţii locomotive.
Schematic principalele grupe de produse şi produse ce se execută se prezintă astfel:
I. Reparaţii:
Tractoare pe şenile S 651;S 1800;S 1500 şi S 150;
Trolii de intervenţie S 651;S 80;S 1000 şi S4500;
Lansatoare de conducte T 42;T 44;
Motoare termice diverse tipuri;
Compresoare tip X OB;C 144;C 152 şi C252;
Generatoare de abur GAT 0.8;
Cutii de viteze A K 6 cu priza de putere;
Locomotive uzinale LDH 450 şi LDH 700;
II. Confecţii:
Buldoexcavatoare cu lama şi cupa montate pe tractor U 650 M;
Troliu pneumatic de 1.2 t/forţă;
Electrocompresoare EC 12 XOB;
Pompă adâncime cu cilindru lung pentru extracţii ţiţei;
Confecţii metalice;
Set motor pentru RABA şi SAVIER;
Piese schimb pentru utilaje ce se repară;
În activitatea totală a unităţii, ponderea este ocupată de lucrările de reparaţii care
reprezintă circa 70%, iar pe produse lucrările cu un volum mai mare atât fizic cât şi valoric se
regăsesc la următoarele produse:
- reparaţii tractoare pe şenile;
- reparaţii trolii de intervenţie;
- reparaţii motoare termice diverse tipuri;
Pagina 38 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- reparaţii locomotive uzinale LDH 450 şi LDH 700;
- reparaţii cutii de viteze AK 6 cu priză de putere;
- confecţii trolii pneumatice de 1.2 t/f şi 3 t/f;
- confecţii electrocompresoare EC 12 XOB;
- confecţii pompe adâncime cu cilindrul lung pentru extracţie ţiţei;
- confecţii piese de schimb pentru tractoare şi motoare;
Dintre produsele cu desfacere asigurată pe termen mediu şi lung pe bază de contracte
anuale cu clienţi tradiţionali şi cu capacitate de plată, acestea sunt următoarele:
- reparaţii tractoare pe şenile;
- reparaţii trolii de intervenţie;
- reparaţii motoare termice diverse;
- reparaţii locomotive uzinale;
- confecţii trolii pneumatice;
- confecţii electrocompresoare;
- confecţii piese de schimb pentru tractoare şi motoare;
Este de reţinut ca produsele de mai sus au o vechime de peste 20 ani de când acestea
se fabrică, cu excepţia reparaţiilor de locomotive uzinale care au o vechime de numai 7-8 ani
de când au fost introduse în fluxul tehnologic al unităţii.
Ca produse noi în fabricaţie ce nu sunt nominalizate mai sus, putem specifica:
- reparaţii şi confecţii pompe de gazolină;
- reparaţii la generatoare de abur GAT 8.0;
- set motor pentru RABA şi SAVIEM;
- confecţii metalice;
Cu privire la structura organizatorică a S.C. „PETROUTILAJ” S.A. Câmpina aceasta
îşi desfăşoară activitatea având la bază organigrama aprobată de reprezentanţii Adunării
Generale a Acţionarilor şi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare (ROF) prin care
fiecare cadru de conducere şi de execuţie cunoaşte cu precizie delimitarea activităţilor ce-i
revin în cadrul unităţii precum şi gradul de responsabilitate.
Din analiza organigramei rezultă următoarele secţii de fabricaţie, ateliere de
întreţinere şi compartimente funcţionale:
Secţia reparaţii motoare
Secţia Utilaj feroviar şi petrolier
Secţia Prelucrări mecanice
Secţia MECANO-ENERGETICĂ
Pagina 39 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Atelierul SDV (scule dispozitive şi verificatoare)
Atelier AMC (aparate de măsură şi control)
Servicii birouri şi compartimente funcţionale
Serviciul Producţie
Serviciul Marketing vânzări
Serviciul Aprovizionare
Serviciul Proiectare tehnologică
Serviciul Contabilitate
Serviciul Financiar
Serviciul Preţuri şi analize
Serviciul Social
Biroul resurse umane si protecţia civila
Biroul Mecano-energetic si investiţii
Biroul Proiectare S.D.V.
Biroul Managementul calităţii
Controlul financiar de gestiune
Oficiul de calcul
Oficiul juridic
Laboratoare si metrologie
Transporturi
Dispensar medical
Toate secţiile de producţie şi atelierele de mai sus sunt încadrate cu şef având
specialitatea de inginer în construcţii de maşini sau elecrotehnică, energetică precum şi un
adjunct sau înlocuitor de drept având aceeaşi pregătire şi specialitate în domeniu. Serviciile,
birourile şi compartimentele funcţionale au câte un şef cu pregătire superioară în domeniul
tehnic, economic, comercial sau juridic, după caz.
Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii sunt stabilite cu
precizie atribuţiunile, activităţile ce le revin precum şi responsabilităţile pe care le are fiecare
secţie de producţie, servicii şi compartimente de muncă funcţionale.
a).În legătură cu conducerea unităţii, aceasta este asigurată de următoarele cadre şi
funcţii:
Director general - economist
Director tehnic si producţie - inginer
Director cu calitatea - inginer
Pagina 40 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Director economic - economist
Director comercial - inginer
Cât priveşte atribuţiile de serviciu acestea sunt nominalizate şi în fişa postului care se
întocmeşte pentru fiecare angajat din categoria TESA şi cadrele de conducere.
Rezultă o caracteristică a personalului de conducere în sensul că cei aflaţi în
Comitetul de direcţie au pregătire profesională de specialitate economică şi tehnică care este
benefică pentru bunul mers al întreprinderii.
Un alt aspect ce se remarcă este stabilitatea pe funcţie a directorilor dacă avem în
vedere că formaţia existentă în prezent nu a suferit modificări în ultimii 7-8 ani. De asemenea
stabilitatea cadrelor de conducere aduce şi alt avantaj prin faptul că în exercitarea atribuţiilor
ce le revin, aceştia utilizează cu rezultate bune relaţiile de serviciu pe care le au cu furnizorii,
băncile finanţatoare şi salariaţii din subordine cu care lucrează.
Cu privire la personalul angajat, din analiza efectuată se desprind unele aspecte
favorabile cu efecte asupra activităţii unităţii, cum ar fi: ponderea salariaţilor o reprezintă
bărbaţii în medie de 66-70%, diferenţa fiind ocupată de femei care acţionează în munci
adecvate ca: proiectare, analize laborator, activitate comercială (aprovizionare, desfacere,
marketing), evidenţă contabilă şi financiară, activităţi administrative şi altele; raportul de
vârste este predominant pentru angajaţii cuprinşi între vârste de 35-50 ani, majoritatea
salariaţilor având o experienţă îndelungată în cadrul unităţi;nivelul de pregătire profesională
este corespunzător pentru majoritatea muncitorilor, pe categorii şi principalele meserii
ocupate în procesul de producţie; încadrarea secţiilor de producţie, ateliere, servicii, birouri şi
alte compartimente funcţionale este făcută pentru funcţia de <şefi> cu personal având studii
superioare şi o vechime corespunzătoare pentru ocuparea acestor posturi;indicele de
stabilitate al personalului calculat ca raport între efectivul permanent şi efectivul existent la o
anumită dată de raportare depăşeşte în medie cifra de 0.9.
Structura personalului existent la 31.12.2005 din totalul de 635 salariaţi se prezintă
astfel:
Personal TESA 76
Muncitori direct productivi 405
Muncitori indirect productivi 139
Muncitori auxiliari 15
Recrutarea forţei de muncă se face de regulă din cadrul persoanelor cu domiciliul aflat
în oraşul Câmpina, Breaza sau comunele şi satele învecinate, eliminându-se astfel deplasarea
şi transportul muncitorilor de la distanţe mari faţă de sediul întreprinderii;
Pagina 41 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
3.2 Organizarea compartimentului financiar-contabil
Prin organigrama aprobată pentru anul 2006 şi în continuare pentru perioadele
viitoare de gestiune, S.C. „PETROUTILAJ” S.A. Câmpina are în structura activităţii
financiar- contabile următoarele servicii şi compartimente, conform tabelului nr. 4:
Tabel nr. 4
NR.
CRT.
Forma de
organizare
Profilul activităţii Număr de personal existent în
schemă
TESA muncitori
1 Serviciu Contabilitate 6 -
2 Serviciu Financiar 5 -
3 Serviciu Preţuri-analize 3 -
4 Serviciu Oficiu de calcul 5 10
Total număr de personal 19 10
Activităţile prezentate mai sus având un număr de 19 posturi TESA şi 10 muncitori
încadrate cu personal de specialitate şi pregătire corespunzătoare funcţiei ocupate, se află în
subordinea şi directa coordonare şi îndrumare a unui director economic.
Obiectivele şi sarcinile ce revin compartimentelor funcţionale de mai sus sunt
prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat, iar atribuţiile de serviciu
sunt nominalizate prin fişa postului care se întocmeşte pentru fiecare angajat TESA precum şi
cadrele cu funcţii de conducere.
Se poate concluziona că structura organizatorică şi numărul de personal angajat în
activitatea financiar- contabilă asigură condiţii optime pentru conducerea corectă şi la zi a
contabilităţii precum şi pentru colaborarea corespunzătoare cu celelalte compartimente
funcţionale şi secţii de producţie ale unităţii.
3.3. Forma de contabilitate- modalitatea de organizare
a ciclului contabil pentru prelucrarea datelor
Pagina 42 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Având în vedere funcţiunea conturilor reglementată de instrucţiunile elaborate de
Ministerul Finanţelor Publice, putem spune că există corespondenţă la conturile de activ între
ele, la conturile de pasiv între ele, precum şi corespondenţa între conturile de pasiv şi cele de
activ, acestea fiind determinate de natura operaţiilor contabile.
În cele ce urmează vom urmări cum se evidenţiază în contabilitatea agenţilor
economici toate operaţiunile care se reflectă în profitul realizat şi care sunt înregistrările
contabile posibil de efectuat, acestea în funcţie de conţinutul fenomenului economic
prezentat.
A). La început prezentăm schema nr.:1 de mai jos care indică operaţiunea de debitare
a cheltuielilor de exploatare, a cheltuielilor extraordinare cu indicarea conturilor sintetice
respective şi corespondenţa posibilă ce există între acestea şi diferitele conturi din activul sau
pasivul unităţii. Operaţiile din schema nr.1 au fost grupate după natura fenomenului
economic şi financiar şi pot fi prezentate şi analitic pe subgrupe sau fiecare în parte. De
remarcat că vectorii din schemă indică fluxul de valori, respectiv mişcarea unor active sau
pasive în cadrul patrimoniului unităţii analizate.
Rezultă că prin debitarea conturilor de cheltuieli aşa cum sunt prezentate în schemă,
fie că se descarcă unele gestiuni de valori materiale şi băneşti sau se creează unele obligaţii
ale unităţii faţă de personal, faţă de furnizori, bugetul statului şi alte organisme publice.
Operaţiunea de înregistrare a impozitului pe profit (691=441 şi 121=691) prezintă o
particularitate în sensul că aceasta se face în prealabil stabilind rezultatul brut al activităţii la
sfârşitul lunii de raportare, după care se închide prin profit, contul 691”Cheltuieli cu
impozitul pe profit”.
B). Cu privire la veniturile ce se pot realiza în activitatea unui agent economic,
acestea de asemenea sunt grupate pe operaţiuni similare şi structurate pe 3 categorii şi anume:
- venituri din exploatare;
- venituri financiare;
- venituri extraordinare.
În legătură cu conţinutul economic, funcţiunea şi corespondenţa conturilor acestea
sunt în schema nr.:2 de mai jos, iar săgeţile indică fluxul de venituri şi încasări care se
regăsesc în conturile sintetice din activul bilanţului contabil.
Veniturile reprezintă cea de a doua grupă de operaţiuni care concură la determinarea
profitului brut al agenţilor economici care la fel ca în cazul cheltuielilor sunt grupate pe
operaţiuni similare care se pot desfăşura analitic, după necesităţile programului de
informatică ce trebuie conceput.
Pagina 43 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
SCHEMA NR.1
SCHEMA NR.1
Pagina 44 din 171
_II
CHELTUIELIFINANCIARE
Cheltuieli financiare
Cont:663-668
Pierderi din creanţe imobilizate, diferenţe de curs valutar nefavorabile, dobânzi datorate şi plătite
Cont:267, 512, 531, 541, 168, 455 __
IIICHELTUIELI EXTRAORDI
NARE
Cheltuieli privind operaţiile de gestiune şi operaţii de capital
Cont: 671
Despăgubiri, amenzi şi penalităţi plătite, cheltuieli pentru active cedate, pierderi, calamităţi
Cont: 448, 512, 531, 300, 301, 345, 371, 381
_I
CHELTUIELI
PENTRU
EXPLOATARE
Cheltuieli cu materii prime, materiale, piese de schimb, combustibil, mărfuri, ambalaje, etc.
Cont:600, 601, 602, 605, 607, 608
Consum pentru producţie de materii prime, materiale,piese de schimb,combustibili,obiecte de inventar,ambalaje,diferenţe de preţ,energie,apă
Cont:300, 301, 308, 381, 388
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi,chirii,prime asigurare
Cont:611, 612, 613, 621, 622, 623, 624, 625, 626, 627, 628
Lucrări executate de terţi, recepţionate, plătite şi servicii bancare.
Cont:401, 408, 512, 531
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Cont: 635
Impozit suplimentar pe salarii impozit pe terenuri, datorii la fondul de asigurări sociale, diferenţe T.V.A. nedeductubile
Cont:444, 4426, 4427, 446, 447
Cheltuieli cu personalul cu asigurările şi protecţia socială
Cont:641, 645
Decontări cu personalul, asigurările sociale de stat, ajutor de şomaj, alte datorii
Cont:421, 423, 428, 431, 437, 438
Alte cheltuieli de exploatare
Conturi:654, 658
Sume trecute pe cheltuieli din clienţi incerţi, difernţe din lichidarea datoriilor şi creanţelor
Cont:416, 167, 401, 404, 409, 411, 419, 421, 431, 457, 461, 462
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
Cont:681, 686, 688
Amortizări privind imobilizările, provizioanele pentru imobilizări, stocuri şi producţie, creanţe
Cont:280, 281, 290, 291, 293, 391,394,397,398,491-496
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
SCHEMA NR. 2
SCHEMA NR.2
Pagina 45 din 171
__IV
CHELTUIELI CU IMPOZITUL
PE PROFIT
Cheltuieli cu impozitul pe profit
Cont:691
Impozit pe profit calculat
Cont:441Încasări din vânzări produse, mărfuri, servicii prestate, chirii
Cont:411, 418, 512, 531
Costul producţiei în curs de execuţie, semifabricatelor şi produselor finite
Cont:331, 332, 341, 345, 348
Vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi alte activităţi
Cont:701 la 708_I
VENITURI
DIN
EXPLOATARE
Variaţia stocurilor
Cont:711
Valoarea imobilizărilor corporale şi necorporale obţinute din producţa proprie
Cont: 230, 231, 5203, 211 şi 212,213,214
Venituri din producţia de imobilizări corporale şi necorporale
Cont:721, 722
Încasări din subvenţii primite sau în curs de primire
Cont:445 şi 512
Venituri din subvenţii de exploatare
Cont:741
Creanţe reactivate şi alte încasări din exploatare
Cont:411, 461, 512, 531
Venituri din creanţe reactivate şi alte venituri din exploatare
Cont: 754, 758, 781
Încasări din participaţii, creanţe imobilizate, titluri de plasament, dobânzi, diferenţe de curs valutar, etc.
Cont:267, 461, 512, 531, 541, 296
Venituri din particupaţii, creanţe imobilizate, titluri de plasament, diferenţe de curs valutar, dobânzi, atc.
Cont:761 la 768, 786
_II
VENITURI FINANCIARE
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
SCHEMA NR.3
Pagina 46 din 171
Sume cuvenite din operaţii de gestiune, de capital sau dimunuarea de provizioane
Cont:300, 301, 512, 531, 448, 461, 291, 293
Venituri din operaţii de gestiune, operaţii de capital şi provizioane
Cont:771, 772 şi 787
__III
VENITURI EXTRAORDINARE
PROFIT ŞI PIERDERE
Cont:121
CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE
CHELTUIELI FINANCIARE
CHELTUIELI EXTAORDINARE
CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT
PROFIT ŞI PIERDERE
Cont:121
VENITURI DIN EXPLOATARE
VENITURI FINANCIARE
VENITURI EXTRAORDINARE
REZULTATUL DINEXPLOATARE
REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL EXTRAORDINAR
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI 121
IMPOZITUL PE PROFIT 441
PROFITUL NET DE REPARTIZARE PE DESTINAŢII 121 129
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
C). La finele lunii de raportare toate cheltuielile ocazionate în activitatea unui agent
economic se închid prin debitul contului 121 “Profit şi pierderi”, iar veniturile aferente se
închid prin creditul contului 121” Profit şi pierderi” aşa cum sunt reprezentate grafic în
schema nr. 3 de mai sus.
Dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, rezultatul final reprezintă profitul
lunii respective, iar dacă cheltuielile depăşesc veniturile realizate, activitatea perioadei
respective reflectă pierderi.
Pe baza operaţiunilor prezentate în schema nr. 1,2 şi 3 de mai sus precum şi a
legăturilor ce se stabilesc între conturile sintetice reprezentate grafic, se poate aprecia că
acestea cuprind marea majoritate a înregistrărilor contabile care conduc în final la
determinarea rezultatului brut şi net al exerciţiului financiar. Referitor la datele prezentate în
schemele 1, 2 şi 3 acestea constituie elemente de bază pentru programarea sistemelor de
informatică în legătură cu operaţiunile contabile şi cu lucrările necesare a fi executate în
interesul agenţilor economici.
Este necesar ca pentru proiectarea şi aplicarea programului de informatică respectiv,
la cererea specialiştilor din acest domeniu, unele operaţiuni prezentate în schemele tip P.S.I.
(1, 2 şi 3) să fie mai analitice şi completate cu valori precum şi alte elemente de identificare
ce se preiau din documentele primare şi de evidenţă contabilă.
Totodată programele ce urmează a fi concepute necesită şi alte date de analiză în
funcţie de lucrările de evidenţă contabilă ce se realizează la compartimentele: financiar,
contabilitate şi preţuri analize, în funcţie de nevoia de informaţii curente.
Capitolul 4
contabilitatea cheltuielilor veniturilor si rezultatelor
4.1. Elemente conceptuale privind cheltuielile şi veniturile
În teoria şi practica contabilă mondială s-au conturat cel puţin două concepţii generale
privind organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor. Aceste concepţii s-au creat şi
dezvoltat in cadrul celor două sisteme generale de contabilitate, şi anume: sistemul de
contabilitate cu un singur circuit (monist) şi sistemul de contabilitate in dublu circuit
(dualist).
Pagina 47 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Sistemul de contabilitate cu un singur circuit reflecta cheltuielile şi veniturile pe baza
următoarei relaţii:
Cpp+Rp=Vpvp sau Cpp=Vpvp-Rp
unde:
Cpp - cheltuieli de producţie ale perioadei;
Rp - rezultatul perioadei;
Vpvp - veniturile perioadei din vânzarea producţiei;
În această concepţie sunt considerate cheltuieli numai consumurile de resurse pentru
exploatare, fiind excluse cheltuielile financiare şi cele extraordinare. Justificarea excluderii
are la baza interdicţia impusa unităţilor economice (de regula in economiile centralizate) de a
organiza, desfăşura şi practica tranzacţii financiare şi de a nu se reorganiza şi reprofila pe
baze economice, ci numai pe dispoziţii administrative.
Sistemul de contabilitate dualist (specific ţărilor cu economie de piaţă) reflecta
veniturile şi cheltuielile in mod diferit.
Contabilitatea financiară evidenţiază cheltuielile şi veniturile după natura lor din
momentul angajării, înscriindu-se in relaţia:
Sî+Ct+(-)R=Vt+Sf
unde:
Sî- stocuri la începutul perioadei;
Ct- cheltuieli totale ale perioadei;
R- rezultatele perioadei;
Vt- veniturile totale ale perioadei;
Sf- stocurile finale ale perioadei;
Toate operaţiile care determină cheltuieli şi venituri sunt deci înregistrate în
momentul generării sau angajării lor. Organizarea contabilităţii presupune individualizarea şi
reflectarea cheltuielilor în faza de angajare şi consum, iar a veniturilor în momentul
transferării dreptului de proprietate, deci a livrării sau facturării către client.
4.2. Contabilitatea cheltuielilor
Pagina 48 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Contabilitatea cheltuielilor evidenţiază resursele utilizate în cadrul activităţilor de
exploatare financiare şi extraordinare. Prin componenta lor conturile de cheltuieli corespund
celor trei genuri de activităţi menţionate mai sus, iar in cadrul fiecărei activităţi natura sau
felul resurselor utilizate (materiale, salarii, servicii cumpărate, etc.).
4.2.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare
Desfăşurarea oricărei activităţi tehnico-economice de producţie, prestaţii sau
comerciale, la nivelul regiilor autonome, companiilor/societăţilor comerciale şi al oricăror
astfel de agenţi economici implică consumurile anumitor resurse primare (materii prime,
materiale consumabile, mărfuri) şi auxiliare, resurse salariale, imobiliare şi băneşti, pe
temeiul cărora se realizează producţia şi se asigură circulaţia valorilor materiale în economie.
Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privind
aprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor. De asemenea sunt
incluse şi operaţiile privind investiţiile, prin care se realizează producţia şi construcţia proprie
de mijloace fixe. Structural contabilitatea operaţiilor privind constatarea cheltuielilor se
diferenţiază în funcţie de natura resurselor utilizate.
“Exploatarea”, în accepţiunea sa cea mai generică, defineşte obiectul de activitate al
fiecărui agent economic, iar realizarea lui înseamnă importante eforturi şi angajamente
materiale şi băneşti.
Contabilitatea cheltuielilor cu materiile prime, materialele şi mărfurile
În ansamblul cheltuielilor de exploatare ale oricărui agent economic, ponderea
cheltuielilor cu materiile prime şi materialele în sfera producţiei şi costul mărfurilor vândute
în sfera circulaţiei sunt dominante. Înregistrarea în conturile de cheltuieli curente a valorilor
materiale consumate diferă în funcţie de:
metoda de contabilitate sintetică a stocurilor (metoda inventarului permanent, metoda
inventarului intermitent);
modul de repartizare (sau imputare) a diferenţelor de preţ aferente acestora ;
metoda de calcul a uzurii obiectelor de inventar.
Conturile folosite pentru reflectarea cheltuielilor de această natură, respectiv conturile
din grupa 60 “Cheltuieli cu materiile prime, materiale şi mărfuri”, sunt conturi de activ, care
se debitează cu cheltuielile efective ale perioadei şi se creditează la sfârşitul exerciţiului prin
Pagina 49 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
transferarea întregului rulaj debitor, în contul de calcul al rezultatului exerciţiului: 121”Profit
şi pierdere”. Acestea sunt următoarele:
60 Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri
601 Cheltuieli cu materii prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
602.1 Cheltuieli cu materialele auxiliare
602.2 Cheltuieli privind combustibilii
602.3 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
602.4 Cheltuieli privind piesele de schimb
602.5 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
602.6 Cheltuieli privind furajele
602.8 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectele de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia şi apa
606 Cheltuieli privind animalele şi păsările
607 Cheltuielile privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
Cheltuielile cu materiile prime. Cheltuielile cu materiile prime constau în valoarea la
preţ de înregistrare a materiilor prime consumate în procesul de producţie. Documentele care
stau la baza înregistrării consumurilor de materii prime în contabilitate, diferă în funcţie de ce
metodă de contabilitate a stocurilor de utilizează.
Astfel, în cazul metodei inventarului permanent, înregistrarea cheltuielilor cu
materiile prime se face pe baza documentelor de eliberare a materiilor prime în consum: bon
de consum, fişa limită de consum. În schimb, în cazul folosirii inventarului intermitent,
potrivit căruia materiile prime se consideră şi se înregistrează drept cheltuieli încă în
momentul aprovizionării lor, la baza înregistrării vor sta documentele de aprovizionare: avize
de însoţire, note de recepţie şi constatare de diferenţe.
Exemplu: O societate comercială are un stoc iniţial de materii prime în valoare de
10000 lei, în cursul exerciţiul achiziţionează materii prime la un preţ de cumpărare de 5000
lei, T.V.A. 19%, şi în cursul aceluiaşi exerciţiu consumă materii prime în valoare de 2500 lei.
La sfârşitul exerciţiului în urma inventarierii fizice se constată un stoc de a) 11000 lei, b)
13000 lei
Pagina 50 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Astfel în cazul inventarului permanent, achiziţia de materii prime:
% = 401 „Furnizori’’ 5950
301 „Materii prime” 5000
4426 „T.V.A.deductibilă” 950
+A +P
Materiile prime date în consum se înregistrează în contabilitate la preţ de înregistrare
pe măsura eliberării lor din magazie prin formula contabilă:
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materiile prime” 2500
+A -A
La sfârşitul exerciţiul se constată că soldul scriptic al contului de stocuri este 12500
lei iar prin inventariere în cazul a) se constată un minus în gestiune de 1250 lei. Materiile
prime constatate lipsă la inventariere, neimputabile sau imputabile se înregistrează în baza
actului de constatare a minusului de inventar prin formula contabilă:
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 1250
+A -A
În cazul b). se constată un plus în gestiune de 500 lei care se va înregistra astfel:
301 ,,Materii prime” = 601 ,,Cheltuieli cu materii prime’’ 500
+A -A
Pentru a aplica corect conceptul de contabilitate de angajamente consideram că orice
cumpărare de stocuri ar trebui contabilizată ca o cheltuială deoarece această operaţie
corespunde cu angajarea patrimoniului, realizată in momentul transferului de proprietate,
pentru efectuarea unei plăţi curente sau viitoare. Intr-o asemenea variantă, intrările şi ieşirile
de stocuri din gestiune trebuie contabilizate într-un cont de variaţia stocurilor din cumpărări,
care corectează cu soldul său rezultatul exerciţiului. Astfel contul de profit sau pierdere
prezintă în cheltuielile de exploatare atât valoarea cumpărărilor de stocuri (mărfuri, materii
prime) cât şi variaţia stocurilor, sub forma stocajului sau a destocajului. Într-o contabilitate de
angajamente stocajul de bunuri cumpărate există atunci când stocul final este mai mare decât
stocul iniţial şi se trece în contul de profit sau pierdere la rubrica cheltuielilor de exploatare,
cu semnul minus, deoarece are semnificaţia unui venit,reprezentând o îmbogăţire pentru
întreprindere; destocajul de bunuri cumpărate există atunci când stocul final este mai mic
decât stocul iniţial şi se trece în contul de profit şi pierdere la rubrica de cheltuieli de
exploatare cu semnul plus, deoarece este considerat ca o cheltuială fiind o sursă de sărăcire a
întreprinderii.
Pagina 51 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Funcţionarea contului 601, în cazul în care pentru evidenţa stocurilor se aplică metoda
inventarului intermitent, prezintă unele particularităţi şi anume: în debitul său se înregistrează
drept cheltuială, valoarea tuturor materiilor prime aprovizionate în cursul lunii după ce la
începutul lunii a preluat în exploatare stocurile iniţiale de materii prime; în creditul său se
înregistrează, la sfârşitul lunii, valoarea stocurilor de materii prime neconsumate determinate
prin inventariere sau pe alta cale, trecută asupra contului de stocuri şi apoi, transferul soldului
debitor al contului de cheltuieli, reprezentând materiile prime efectiv consumate asupra
contului 121 “Profit şi pierderi”. Soldul contului de cheltuieli privind un anumit stoc de
cumpărări reflectă cheltuielile cu achiziţia elementului de stoc influenţate cu variaţia stocului
(adică valoarea ieşirilor din stoc).
Inventarul intermitent poate fi aplicat de regulă în unităţile patrimoniale din categoria
celor mici sau mijlocii.
Exemplu: Să presupunem că stocul iniţial de materii prime este 5000 lei, cumpărările
de materii prime aferente exerciţiului sunt la un cost de achiziţie de 4350 lei, T.V.A. 19%, iar
stocul final de materii prime, stabilit prin inventar fizic, conform listelor de inventariere este
2000lei.Înregistrările care intervin privitoare la consumul de materii prime sunt următoarele:
Pentru materiile prime existente în stoc la începutul perioadei, preluate la cheltuieli:
601 ,,Cheltuieli cu materiile prime’’= 301 ,,Materii prime’’ 5000
+A -A
Cumpărările de materii prime în cursul perioadei, consemnate în facturi întocmite de
furnizori:
% = 401 ,,Furnizori’’ 5177
601 ,,Cheltuieli cu materiile prime’’ 4350
4426 ,,T.V.A. deductibilă” 827
+A +P
Materiile prime neconsumate până la sfârşitul perioadei,consemnate în inventar,
pentru care se diminuează cheltuielile:
301 ,,Materii prime’’ = 601 ,,Cheltuieli cu materii prime’’ 2000
+A -A
Cheltuielile cu materialele consumabile. Cheltuielile cu materialele consumabile sunt
evidenţiate pe baza aceloraşi documente şi reguli ca şi materiile prime, folosindu-se contul
Pagina 52 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
sintetic de gradul I. 602,, Cheltuieli cu materialele consumabile’’ ce se dezvoltă pe conturi
sintetice de gradul II, operaţiune corespunzătoare categoriilor de materiale consumabile. Se
consideră materiale consumabile acele materiale care se folosesc în procesul de producţie
alături de materiile prime şi care de regulă, nu se regăsesc în substanţa produsului finit.
Conturile de materiale consumabile, după conţinutul economic, sunt conturi de exploatare,
după funcţia contabilă, sunt conturi de activ. Conturile de materiale consumabile nu prezintă
sold la finele perioadei.
Cheltuielile privind obiectele de inventar. Valoarea obiectelor de inventar se poate
include integral în cheltuieli, la darea lor în folosinţă, sau eşalonat, într-o perioadă de cel mult
trei ani, pe baza de scadenţar. Includerea în cheltuieli a valorii obiectelor de inventar integral
la darea lor în folosinţă este justificată în cazul bunurilor care sunt utilizate la un singur ciclu
de producţie, iar recuperarea eşalonată a valorii în cazul obiectelor de inventar utilizate la mai
multe cicluri de producţie, în funcţie de durata estimată de utilizare.
Indiferent de modalitatea utilizată, uzura obiectelor de inventar date în folosinţă se
înregistrează la contul 603,,Cheltuieli privind obiectelor de inventar’’.
Exemplu: Se dau în consum obiecte de inventar în valoare de 2000 lei:
603 „Cheltuieli privind obiectele = 303 „Obiecte de inventar” 2000
de inventar ’’
+A +P
Pentru un obiect de inventar dat în folosinţă înregistrarea uzurii prin aceasta formulă
contabilă se face o singură data la darea în exploatare a acestuia sau în fiecare lună pe durata
stabilită.
Pentru suplimentarea cheltuielilor de exploatare cu cota-parte corespunzătoare din
cheltuielile de transport-aprovizionare, comisioane, remize, diferenţe de preţ se va face
următoarea înregistrare contabilă:
603 ,,Cheltuieli privind obiectele = 308 ,,Diferenţe de preţ la materii prime
de inventar’’ şi materiale’’
+A +P
Pagina 53 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Un caz particular privind cheltuielile cu obiectele de inventar îl reprezintă
contabilizarea echipamentului de lucru şi a uniformelor distribuite salariaţilor, pentru care
întreprinderea suportă 50% din valoare:
Valoarea echipamentului de lucru şi a uniformelor achiziţionate, inclusiv T.V.A
aferentă:
% = 401 ,,Furnizori’’ 1309
303 ,,Obiecte de inventar’’ 1100
4426 ,,T.V.A.deductibilă” 209
+A +P
Cheltuieli privind materialele nestocate. Materialele nestocate sunt materiale
consumabile care nu sunt stocate de unitatea economică, care nu trec printr-un cont de
gestiune şi care se înregistrează pe măsura aprovizionării lor asupra cheltuielilor de
exploatare. Este cazul consumurilor de materiale sub formă de hârtie, imprimate, reviste şi
cărţi destinate documentării personalului de specialitate. Contul 604,,Cheltuieli privind
materialele nestocate’’ înregistrează în debit valoarea materialelor nestocate aprovizionate de
la furnizori, aferenta exerciţiului în curs şi valoarea materialelor nestocate aprovizionate cu
facturi de la furnizori în cazul în care acestea au fost considerate anterior cheltuieli anticipate.
Exemplu: Se înregistrează un consum de materiale nestocabile în valoare de 700 lei,
T.V.A. 19%:
% = 401 ,,Furnizori’’ 813
604 „Cheltuieli privind materialele 700
nestocabile’’
4426 „T.V.A.deductibilă’’ 113
+A +P
Cheltuieli privind energia şi apa. Cheltuielile privind energia şi apa constau din
consumurile de energie electrică şi termică precum şi a apei furnizate din afara întreprinderii.
Contul 605,,Cheltuieli privind energia şi apa’’
Exemplu: Se înregistrează factura trimisă de furnizorul de apa pe luna decembrie
2005 în valoare de 3000 lei, T.V.A. 19%:
Pagina 54 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
% = 401 ,,Furnizori’’ 3570
605 ,,Chelt.cu energia şi apa’’ 3000
4426 ,,T.V.A.deductibilă’’ 570
+A +P
Cheltuieli cu animalele şi păsările. Cheltuielile cu animalele şi păsările se reflectă în
contabilitate prin debitarea contului 606,,Cheltuieli cu animalele şi păsările‘’ cu valoarea
animalelor şi păsărilor achiziţionate din afara unităţii şi apoi vândute la preţul de înregistrare
al acestora, cu valoarea de înregistrare a animalelor şi păsărilor achiziţionate din afara unităţii
constatate lipsă la inventariere şi cu diferenţa între preţul de înregistrare şi costul efectiv al
animalelor şi păsărilor vândute ori constatate lipsă la inventariere.
Cheltuieli privind mărfurile. Contabilizarea cheltuielilor privind mărfurile se
realizează ca şi în cazul,,materiilor prime” cu diferenţele corespunzătoare variantei de
inventar care se utilizează.
Varianta inventarului permanent ridică unele probleme în ceea ce priveşte stabilirea
adaosului, reevaluarea mărfurilor la intrare, recalcularea pe parcurs a adaosului şi implicit a
preţului de vânzare.
Exemplu: O societate comercială prezintă un stoc de mărfuri în valoare de 300 lei
inclusiv T.V.A. 19%, un adaos comercial existent de 50 lei, T.V.A. neexigibilă aferentă
mărfurilor existentă în stoc în valoare de 30 lei. În cursul lunii s-au efectuat cumpărări de
mărfuri la cost de achiziţie în valoare de 600 T.V.A. 19%.
Cumpărarea de mărfuri la cost de achiziţie:
% = 401 ,,Furnizori’’ 714
371 ,,Mărfuri’’ 600
4426 ,,T.V.A. deductibilă’’ 114
+A +P
Concomitent se înregistrează adaosul comercial si T.V.A. aferentă mărfurilor intrare
în stoc: - cost de achiziţie aferente mărfurilor intrate în stoc 600 lei
- marja comercială 600 x 25% 150 lei
- T.V.A. neexigibilă (600 + 150) x 19% 142 lei
Pagina 55 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
892 lei
371 ”Mărfuri” = % 292
378 ,,Diferenţe de preţ la mărfuri’’ 150
4428 ,,T.V.A. neexigibilă’’ 142
Ieşirea din gestiune a mărfurilor vândute
a).Determinarea procentului mediu de adaos comercial:
Sold cont 378 la + Rulaj creditor cont 378 cumulat de
K 378 = sfârşitul anului la începutul anului până la finele lunii de referinţă
Sold cont 371 la + Rulaj debitor cont 371 cumulat de
începutul anului la începutul anului până la finele lunii de referinţă
= 27%.
Se vând mărfuri în valoare de 650 lei, T.V.A. 19%:
5311 ”Casa în lei” = % 650
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 526
4427 „T.V.A. colectată” 124
b.) Determinarea adaosului comercial aferent stocului (ACS):
Valoarea stocului de mărfuri
ACS = K378 x la finele lunii de referinţă
( exclusiv T.V.A. neexigibilă)
=526 x 27%= 142 lei
Determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute:
- vânzări de mărfuri la preţ inclusiv T.V.A. 650 lei
- adaos comercial aferent vânzărilor 142 lei
- T.V.A. aferentă vânzărilor 123 lei
Cost de achiziţie aferent mărfurilor vândute 384 lei
Pagina 56 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
% = 371 „Mărfuri” 650
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 384
378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 142
4428 „T.V.A. neexigibilă” 123
Cheltuieli privind ambalajele. Din cheltuielile privind ambalajele fac parte ambalajele
care circulă în sistemul de vânzare-cumpărare ce se vând ori apar lipsă la inventariere şi
ambalajele care circulă în sistem de restituire ce nu se pot restitui furnizorilor. Reflectarea în
contabilitatea acestor cheltuieli se ţine prin contul 608,,Cheltuieli privind ambalajele’’
Exemplu: Se vând mărfuri în valoare de 150 lei, T.V.A. 19%. Ambalajele consemnate
în factură : 15 buc x 5 lei/buc. = 75 lei. La o dată ulterioară, clientul restituie către furnizor 7
ambalaje deteriorate la un preţ de 2,5 lei/buc. În contabilitatea clientului are loc următoarea
înregistrare contabilă:
- preţul ambalajelor consemnate: 7 buc. x 5 lei/buc = 35 lei
- preţul la care au fost restituite: 7 buc. x 2,5 lei/buc = 17,5 lei
- cheltuiala cu ambalajele consemnate = 17,5 lei
Se consideră că taxa pe valoarea adăugată este inclusă în preţ:
% = 409 ,,Furnizori - debitori’’ 35,0
401 ,,Furnizori’’(7 buc. x 2,5 lei/buc) 17,5
608 ,,Cheltuieli privind ambalajele” 3,5
(17,5/1,19)
4426 ,,T.V.A.deductibilă’’(17-3) 14,0
Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi. Cheltuielile cu
serviciile şi lucrările executate de terţi se împart in două categorii şi anume: cheltuieli privind
lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea activităţii, în ansamblu, a întreprinderii
şi cele legate direct de activităţile de ansamblu, desfăşurate de întreprindere.
Cheltuielile cu serviciile şi lucrările executate de terţi se caracterizează printr-o mare
diversitate şi sunt reflectate în planul de conturi pe două grupe 61 şi 62:
Pagina 57 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
61 Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi
611 Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii
Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările
62 Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
Cheltuieli cu colaboratori
Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi de personal
625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
Specificul lucrărilor şi serviciilor executate de terţi este că se înregistrează direct în
conturile de cheltuieli,în corespondenţă fie cu conturi de terţi, fie cu conturi de trezorerie, fie
cu conturi de regularizare, prin care se delimitează cheltuielile aparţinând fiecărui exerciţiu.
Cheltuielile cu întreţinerile şi reparaţiile. Cheltuielile cu întreţinerile şi reparaţiile se
referă la cheltuielile cu lucrările de întreţinere şi reparaţii executate de terţi şi suportate de
unitatea patrimonială.
Exemplu: Se înregistrează rata scadentă din cheltuielile de reparaţii şi întreţinere
efectuate în perioada anterioară în valoare de 2500 lei:
611 ,,Cheltuieli cu reparaţii = 471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans’’ 2500 lei
şi întreţineri’’
+A -A
Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile. Cheltuielile cu redevenţele,
locaţiile de gestiune şi chiriile sunt înregistrate în contul 612, cont de activ, care evidenţiază
în debit redevenţele, chiriile aferente exerciţiului în curs datorate de câte unitatea
patrimonială în calitatea sa de concesionar, locatar sau chiriaş unităţii având calitatea de
cocedent sau locator.
Pagina 58 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Redevenţele reprezintă obligaţii de plată datorate de o unitate economică care a
preluat în concesiune imobilizări pentru a le exploata în scopuri productive iar locaţiile de
gestiune reprezintă o modalitate de preluare, pentru exploatare, de spaţii productive pe o
perioadă limitată de timp, pe bază de contracte de locaţie.
Cheltuieli cu primele de asigurare. Cheltuielile cu primele de asigurare sunt
înregistrate în contul 613, cont de activ, care evidenţiază în debit primele de asigurare
aferente exerciţiului în curs achitate în baza contractelor încheiate cu societăţile de asigurări.
Acest cont se mai debitează în corespondenţă cu conturile care arată modalitatea de plată,prin
casierie sau prin bancă.
Exemplu: Primele de asigurare se plătesc anticipat, o treime din valoarea lor de 120
lei fiind suportată de exerciţiul curent, plata făcându-se cu cecuri:
% = 5121,,Cont curent la 1200
613,,Cheltuieli cu primele bănci în lei ’’ 400
de asigurare’’
471,,Cheltuielile înregistrate 800
în avans’’
+A -A
Cheltuieli cu studiile şi cercetările. Cheltuielile cu studiile şi cercetările se
înregistrează în contul 614 care ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de procurarea de studii
şi plata contractelor de cercetare şi a contribuţiei unităţilor patrimoniale la constituirea
fondului special pentru cercetare dezvoltare.
Exemplu: Se înregistrează factura unui institut de cercetare pentru elaborarea unui
studiu realizat în favoarea unităţii patrimoniale, valoarea studiului fiind de 6000 lei, T.V.A.
19%:
% = 401 ,,Furnizori’’ 7140
614 ,,Cheltuieli cu studiile şi 6000
cercetările’’
4426 ,,T.V.A. deductibilă’’ 1140
+A +P
Pagina 59 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cheltuielile cu colaboratorii. Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele
datorate colaboratorilor externi pentru prestaţiile efectuate. Aceste prestaţii pot fi prestaţii de
interes general cu caracter indirect efectuate de furnizori pe baza de facturi ce se achită
ulterior şi prestaţii efectuate de colaboratori externi utilizaţi temporar de agenţii economici
pentru executarea unor lucrări de specialitate, in afara unui contract individual de muncă.
Cheltuielile privind comisioanele şi onorariile. Cheltuielile privind comisioanele şi
onorariile se evidenţiază în debitul contului 622 cu sumele datorate reprezentând comisioane
şi onorarii.
Exemplu: O societate cumpără acţiuni sub formă de titluri de participare la un cost de
achiziţie de 1500 lei. Cheltuielile legate de subscrierea şi achiziţionarea acestei participaţii
sunt constituite dintr-un comision plătit firmei specializate în astfel de tranzacţii financiare,
reprezentând 10% din valoarea tranzacţiei:
622 ,,Cheltuieli privind comisioanele = 401 ,,Furnizori’’ 150
şi onorariile’’
+A +P
Cheltuielile de protocol, reclamă şi publicitate. Cheltuielile de protocol, reclamă şi
publicitate sunt înregistrate în contul 623 şi reprezintă diferite datorii, plăţi şi consumuri
ocazionate de acţiunile publicitare şi a celor de protocol. Cheltuielile de protocol, reclamă şi
publicitate se consideră deductibile sub aspect fiscal într-un anumit procent din profitul brut
al agenţilor economici. Potrivit Legii 571/2003 privind impozitul pe profit, cheltuielile de
protocol sunt deductibile în limita a 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul
veniturilor şi cheltuielilor aferente mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile
de protocol înregistrate în cursul anului iar cheltuielile de reclamă şi publicitate sunt
deductibile în totalitate la calculul profitului impozabil.
Cheltuielile cu transportul de bunuri şi de personal: Cheltuielile cu transportul de
bunuri şi de personal cuprind acele prestaţii efectuate de terţi pentru transportul produselor
fabricate, transportul mărfurilor vândute, transportul altor bunuri şi transportul colectiv de
persoane la şi de la locul de muncă. Nu se cuprind în acest cont cheltuielile privind
cumpărarea de materii prime, materiale, mărfuri, care fac parte din costul de achiziţie al
acestora şi se înregistrează la conturile corespunzătoare de stocuri.
Pagina 60 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cheltuielile cu deplasări, detaşări şi transferări: Cheltuielile cu deplasări, detaşări şi
transferări se contabilizează în contul 625 şi reprezintă cheltuielile cu deplasări şi detaşări pe
perioade limitate de timp în interes de serviciu: diurnă, cazare, transport.
Exemplu: Titularul unui avans de 1800 lei primit pentru deplasare în interes de
serviciu în altă localitate prezintă la revenirea în unitate, decontul de cheltuieli şi actele anexe
(bilete de transport, nota de plată de la hotel, ordin de deplasare) justificând suma de 1500 lei
şi restituie la casierie suma de 300 lei:
% = 542 ,,Avansuri de trezorerie’’ 1800
625 ,,Cheltuieli cu deplasările 1500
şi transferări’’
5311 ,,Casa, în lei’’ 300
+A -A
Cheltuielile poştale şi a taxelor de telecomunicaţii: Cheltuielile poştale şi a taxelor de
telecomunicaţii sunt evidenţiate în debitul contului 626 cu valoarea serviciilor poştale şi a
taxelor de telecomunicaţii( poştă, telegraf, telefon, interfon, radio, televizor) datorate de către
agenţii economici, unităţilor de specialitate.
Exemplu: Se achiziţionează timbre poştale în valoarea de 350 lei. Din acestea se
eliberează timbre poştale în valoare de 150 lei pentru francarea corespondenţei comerciale:
626 ,,Cheltuieli poştale şi taxe de = 532 ,,Alte valori’’ 150
telecomunicaţii’’
+A -A
Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate. Cheltuielile cu serviciile bancare şi
asimilate sunt reprezentate de serviciile bancare prestate de bănci, care nu au un caracter de
cheltuieli financiare, pentru: comisioane bancare pentru efectuarea operaţiilor de decontare
din conturile curente; cheltuieli pentru procurare de titluri prin intermediul băncilor;
comisioane şi cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi ; cheltuieli pe efecte.
Exemplu: Se cesionează 400 de titluri de plasament, la un preţ de cesiune de 50 lei
/acţiune, prin intermediul unui terţ specializat care percepe un comision de 1% din valoarea
tranzacţiei:
Pagina 61 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Comision : 20000 x 1% = 200 lei
627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121 ,,Conturi la bănci, în lei’’ 200
şi asimilate’’
+A -A
Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate. Cheltuielile
de exploatare cu taxele, impozitele şi vărsămintele asimilate se contabilizează în grupa 63 din
planul de conturi general:
63 Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Obligaţii fiscale se regăsesc sub forma:
impozitul pe clădiri de la persoanele juridice;
impozitul pe terenuri ocupate de clădiri şi alte construcţii aparţinând persoanelor
juridice;
accize, taxe vamale, taxe de timbru;
contribuţii la fondurile cu destinaţie specială;
Exemplu: Se înregistrează impozitul pe clădiri în sumă de 1900lei datorat bugetului
statului de către unitatea patrimonială:
635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 446 ,,Alte impozite, taxe şi 1900
vărsăminte asimilate’’ vărsăminte asimilate’’
+A +P
Contribuţiile la fondurile cu destinaţie specială sunt reglementate prin acte normative
exprese:
contribuţia la Fondul special pentru sănătate (cota procentuală de 10% aplicată la
încasările realizate din acţiuni de publicitate pentru produsele de tutun, ţigări şi băuturi
alcoolice; cota de 1% la sumele încasate din vânzarea produselor din tutun, ţigări şi băuturi
alcoolice);
contribuţia la Fondul special pentru protecţia specială a persoanelor handicapate se
datorează de către persoanele juridice cu un număr de peste 100 salariaţi care refuză să
Pagina 62 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
încadreze cel puţin un procent de 4% persoane handicapate,calculat asupra numărului mediu
de personal conform Legii 519/2002.
contribuţia la Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control
pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte unităţi vamale se datorează de agenţii
economici care efectuează operaţii de import - export definitive, prin aplicarea unei cote de
0,5% asupra valorii în vamă a mărfurilor importate sau exportate;
contribuţia la Fondul special al drumurilor publice se datorează de societăţile
comerciale care produc sau importă carburanţi auto livraţi la intern, indiferent de forma de
plată, prin aplicarea unei cote de 5% asupra preţului cu ridicata, exclusiv accizele.
Acestea se contabilizează ca cheltuieli de exploatare.
Exemplu: Se înregistrează contribuţia unităţii la constituirea fondului de cercetare
dezvoltare de 580 lei, la constituirea fondului pentru handicapaţi de 280 lei şi a fondului de
asigurări sociale a ţărănimii de 130 lei:
635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 447 ,,Fonduri speciale - taxe şi 990
şi vărsăminte asimilate’’ vărsăminte asimilate’’
O altă categorie de impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat
sau altor organisme publice mai sunt:
impozitul suplimentar datorat, potrivit legii bugetului de stat, pentru depăşirea
fondului de salarii admisibil;
Exemplu: Se calculează impozitul suplimentar datorat de întreprindere bugetului
statului pentru depăşirea fondului maxim de salarii admisibil în sumă de 1450 lei:
635 ,,Cheltuieli cu impozite,taxe şi ’’ = 444 ,,Impozitul pe salarii’’ 1450
vărsăminte asimilate’’
+A +P
prorata din T.V.A. deductibilă devenită nedeductibilă; T.V.A. colectată aferentă
bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă
lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate
salariaţilor sub forma avantajelor în natură;
Pagina 63 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Exemplu: Se înregistrează lipsuri peste normele legale, la combustibili, în valoare de
800 lei, T.V.A 19%:
6022 ,,Cheltuieli cu combustibili’’ = 3022 ,,Combustibili’’ 800
+A -A
635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe = 4427 ,,T.V.A. colectată’’ 152
şi vărsăminte asimilate’’
Contabilitatea cheltuielilor cu personalul. Cheltuielile de personal includ ansamblul
remuneraţiilor brute acordate personalului cât şi cheltuielile cu caracter social suportate de
întreprindere.
Cheltuielile sociale suportate de patronat pot fi considerate o formă indirectă de salarii
deoarece sunt destinate să finanţeze acţiuni sociale în favoarea personalului: indemnizaţii de
boală, indemnizaţii de şomaj, pensii şi pensii complementare.
Pentru reflectarea în contabilitate a acestor cheltuieli, în planul de conturi s-a rezervat
grupa de conturi 64,,Cheltuieli cu personalul’’ cuprinzând conturi distincte pentru
componentele acestor cheltuieli:
64 Cheltuieli cu personalul
641 Cheltuieli cu salariile personalului
645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6451 Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale
6452 Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
6453 Contribuţia unitatii pentru asigurări sociale de sănătate
6458 Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
Cheltuielile cu remuneraţiile personalului se referă la cheltuielile cu salarizarea
personalului, respectiv salariile brute şi alte drepturi legate de muncă cuvenite personalului:
sporurile şi adaosurile pentru condiţii deosebite de muncă şi pentru rezultatele obţinute
(sporurile pentru condiţii deosebite de muncă, sporurile pentru orele prestate pe timpul nopţii,
sporurile pentru orele suplimentare de muncă, sporurile pentru vechime neîntreruptă în
muncă), sporuri, indemnizaţii de conducere, indexările de salariu şi compensarea creşterilor
de preţuri, indemnizaţiile acordate pentru concediul de odihnă etc. În fondul de salarii sunt
incluse şi cheltuielile cu remuneraţiile personalului şi indemnizaţiile plătite personalului ce
lucrează pe bază de contracte de prestări de servicii sau convenţii civile în măsura în care sunt
prevăzute a fi suportate de acesta.
Pagina 64 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Elementele de calcul şi decontare a remuneraţiilor, aşa cum sunt ierarhizate în statul
de salarii se prezintă astfel:
Salariul brut de bază :
(+) sporuri şi adaosuri
(+) indemnizaţiile de conducere şi alte sporuri acordate pentru conducere
(+) indexările de salarii şi compensarea creşterilor de preţuri
(+) salariul în natură ( avantaje materiale)
(-) contribuţia personalului la pensia suplimentară
(-) contribuţia personalului la fondul de şomaj
(=) Salariul brut impozabil
(-) Impozitul pe venit
(-) Avansuri acordate personalului
(-) Reţineri din salariu cuvenite terţilor
(-) Alte reţineri datorate unităţii
(=) Salariul net de plată
Cheltuielile cu remuneraţiile angajaţilor se evidenţiază în contul 641
Exemplu: Se înregistrează drepturi cuvenite personalului altele decât salariile, 1200
lei:
641 ,,Cheltuieli cu remuneraţiile = 421 ,,Personal-remuneraţii datorate’’ 1200
personalului’’
Contribuţia unităţii la asigurările sociale se determină prin aplicarea unei cote
procentuale, diferenţiată în funcţie de grupa de muncă a salariaţilor, asupra câştigului brut
lunar realizat de salariaţii încadraţi cu contract de muncă. Pentru calculul corect al
contribuţiei unităţii la asigurările sociale, fiecare întreprindere trebuie sa-şi nominalizeze
salariaţii pe grupe de muncă, evidenţierea făcându-se şi pe recapitularea statelor de plată unde
se menţionează grupa de muncă, numărul de salariaţi, fondul de salarii şi contribuţia aferentă
la asigurările sociale.
Exemplu: Se înregistrează contribuţia unităţii la asigurările sociale în valoare de 958
lei.
6451 ,,Cheltuieli privind contribuţia = 4311 ,,Contribuţia unităţii la 958
unităţii la asigurări sociale’’ asigurările sociale’’
+A +P
Pagina 65 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Contribuţia unităţii la fondul de şomaj se realizează prin aplicarea unei cote de 3% in
anul 2005 si 2,5% începând cu 01.01/2006 tuturor sumelor care se include în fondul de salarii
realizat lunar în valoare brută. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj constituie o cheltuială
de exploatare.
Exemplu: Se înregistrează contribuţia unităţii la constituirea fondului de şomaj de 34
lei:
6452 ,,Cheltuieli privind contribuţia = 4371 ,,Contribuţia unităţii 34
unităţii pentru ajutorul de şomaj’’ la fondul de şomaj’’
+A +P
Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare. Evidenţierea acestor cheltuieli este ţinută
de grupa 65 ”Alte cheltuieli de exploatare” ;
65 Alte cheltuieli de exploatare
654 Pierderi din creanţe si debitori diverşi
658 Alte cheltuieli de exploatare
Creanţele sunt evaluate la intrarea în patrimoniu la valoarea lor nominală. Creanţele
din exploatare generate de ciclul de exploatare al întreprinderii sunt creanţele - clienţi,efectele
comerciale de primit şi alte creanţe asimilate,acestea fiind un element structural al activelor
circulante.
Dacă creanţa este irecuperabilă, aceasta este înregistrată în debitul contului de
cheltuieli 654,,Pierderi din creanţe’’.
4.2.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare
Atragerea de către întreprindere a capitalurilor temporar disponibile de la alte
persoane fizice şi juridice generează costuri care se înregistrează în contabilitate ca
aparţinând activităţii financiare a întreprinderii. Activitatea financiară a agenţilor economici
cuprinde derularea relaţiilor financiare de capital, organizarea şi asigurarea circuitului
lichidităţilor şi disponibilului în conturile bancare, emiterea, vânzarea şi răscumpărarea
hârtiilor de valoare, angajarea şi plasarea titlurilor de împrumuturi şi altele. Evoluţia
nefavorabilă a cursurilor de schimb, în situaţia existenţei de relaţii exprimate în devize, dă
naştere la pierderi de natură financiară. Atunci când se acordă reduceri pentru plata imediată
sau în termen scurt a unor facturi, aceste reduceri constituie şi ele o cheltuială. De asemenea
Pagina 66 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
şi plasarea capitalurilor disponibile poate genera cheltuieli. Toate aceste elemente se regăsesc
deci în grupa 66,,Cheltuieli financiare’’ ale cărei conturi funcţionează după regula de
funcţionare a conturilor de activ:
66 Cheltuieli financiare
663 Pierderi din creanţe legate de participaţii
664 Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobânzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor legate de participaţii. Participaţiile constau
din deţinerea de către un agent economic de titluri de participare. Aceste titluri de participare
reprezintă drepturi sub formă de acţiuni sau alte titluri de valoare în capitalul altor unităţi
patrimoniale şi asigură unităţii patrimoniale deţinătoare:
exercitarea unui control sau a unei influenţe notabile în luarea deciziilor de importanţă
majoră ale altor unităţi patrimoniale;
realizarea unui profit sub formă de dividende, care se stabilesc la sfârşitul exerciţiului
financiar din rezultatul exerciţiului;
Exemplu: O societate Alfa deţine titluri de participare la o societate comercială Beta,
acordându-i acesteia un împrumut pe termen lung în sumă de 25800 lei şi la scadenţă nu mai
poate sa-şi recupereze nici împrumutul şi nici dobânda aferentă de 4200 lei, înregistrând
suma de 30000 lei pe pierderi din creanţe legate de participaţii:
663 ,,Pierderi din creanţe legate = % 30000
de participaţii 2671 ,,Creanţe legate 25800
de participaţii’’
2678 ,,Dobânzi aferente 4200
creanţe imobilizate’’
+A -A
Contabilitatea cheltuielilor privind titlurile de plasament cedate. Titlurile de plasament
sunt achiziţionate de întreprindere în vederea realizării unui câştig pe termen scurt.
Pagina 67 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Plasamentele pe termen scurt sunt echivalente de lichidităţi şi reprezintă elemente foarte
lichide, convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinată de lichidităţi şi a căror valoare nu
riscă să se schimbe în mod semnificativ. În categoria titlurilor de plasament sunt incluse:
- acţiuni şi obligaţiuni ;
- acţiuni şi obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate;
- alte titluri de plasament şi creanţe asimilate cum sunt bonurile de tezaur pe termen
scurt, titlurile instituţiilor financiare specializate,certificatele de depozit etc.
Conform normelor contabile româneşti, în cazul în care agentul economic nu va putea
vinde titlurile de plasament nici măcar la valoarea lor de achiziţie,el va realiza din aceste
operaţii o pierdere,diferenţele nefavorabile dintre valoarea contabilă şi preţul de cesiune
înregistrându-se în contul 664,,Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate’’.
Exemplu: Să considerăm că preţul de cumpărare a 4000 de acţiuni este de 8,5 lei /
acţiune, iar cel de vânzare este de 8 lei / acţiune:
% = 503 ,,Acţiuni’’ 34000
5311 ,,Casa în lei’’ 32000
664 ,,Cheltuieli privind titlurile 2000
de plasament cedate’’
+A -A
Dacă se utilizează metoda soldului înregistrările contabile sunt:
- pentru preţul de cesiune:
5311,,Casa în lei’’ = 664 ,,Cheltuieli privind titlurile 2000
de plasament cedate’’
+A -A
- pentru costul de achiziţie:
664 ,,Cheltuieli privind titlurile = 503 ,,Acţiuni’’ 2000
de plasament cedate’’
+A -A
Câteva cazuri particulare privind delimitarea cheltuielilor ocazionate de circulaţia
titlurilor de plasament prezintă interes pentru determinarea rezultatului firmei. Astfel,
valoarea contabilă de înregistrare a titlurilor în cadrul conturilor este egală cu preţul de
cumpărare sau cu valoarea stabilită potrivit contractelor de achiziţie. Cheltuielile necesare de
cumpărare a titlurilor de valoare, cum sunt comisioanele intermediarilor, onorariile, spezele
Pagina 68 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
bancare şi alte cheltuieli asimilate se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale
exerciţiului. Aceste cheltuieli nu se includ în costul de achiziţie.
Contabilitatea cheltuielilor din diferenţele de curs valutar: Pe măsura consolidării
economiei de piaţă creşte frecvenţa tranzacţiilor comerciale directe de import - export între
agenţii economici din diferite ţări. Întreprinderile implicate în aceste tranzacţii comerciale
sunt confruntate cu problemele de conversiune a devizelor. Evidenţa operaţiunilor de import -
export se ţine în moneda naţională, impusă de legislaţia în vigoare, iar decontările efective ale
acestor operaţiuni se fac în valută. Cumpărarea sau vânzarea unui bun în monedă străină este
înregistrată la un anumit curs de schimb care poate fi cursul din ziua negocierii, cursul din
ziua acceptării comenzii, cursul de la data transferului de proprietate, cursul de la data
facturării sau cursul din ziua contabilizării facturii. De regulă în cazul operaţiilor comerciale
efectuate cu parteneri străini, cursul valutar este cel existent la data facturării iar pentru
decontare se va utiliza cursul valutar din momentul efectuării decontării. Deoarece cursurile
valutare, ale monedei străine în moneda naţională, fluctuează de regulă zilnic, pot să apară
diferenţe între cursul valutar de la data înregistrării creanţelor şi datoriilor în valută şi data
încasării sau plăţii. Aceste diferenţe se înregistrează în contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de
curs valutar”, dacă cursul valutar de la data decontării creanţei în valută este mai mic decât
cursul valutar de la data efectuării şi înregistrării operaţiei de export, diferenţa reprezentând o
pierdere;
Exemplu: Se încasează creanţa faţă de un debitor, creanţă exprimată în dolari SUA.
Cursul la data apariţiei creanţei era de 2,78 lei / 1 $. Creanţa este în valoare de 4000 dolari
SUA. La data încasării cursul este de 2,71 lei / 1 $:
% = 411 ,,Clienţi’’ 11120
5124 ,, Disponibil la bancă 10840
în valută’’
665 ,, Cheltuieli cu diferenţe 280
de curs valutar’’
+A -A
Contabilitatea cheltuielilor din dobânzi: Cheltuielile cu dobânzile datorate de unitatea
patrimonială sunt evidenţiate în contul de activ 666,,Cheltuieli privind dobânzile’’. De obicei
Pagina 69 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
o unitate patrimonială pentru a-şi acoperi necesităţile de resurse apelează la împrumutul
bancar. Dacă avem în vedere scadenţa creditelor, acestea se clasifică în credite bancare pe
termen mediu şi lung şi credite bancare pe termen scurt. Condiţiile de dobândă şi garanţiile
depind de elemente de conjunctură, de situaţia economică şi financiară a întreprinderii şi de
rezultatele negocierilor cu banca, cu ocazia depunerii unui dosar de împrumut. Plata
dobânzilor poate să fie prevăzută anual, semestrial sau conform oricărei alte fracţionări a
anului.
Mărimea cheltuielilor cu dobânzile este determinată de felul dobânzii care poate să fie
simplă sau compusă, mărimea creditului şi durata de rambursare.
În cazul în care se aplică dobânda simplă, relaţia de calcul a dobânzii este următoarea:
D = C x t(ani) x r
100
D = C x t(luni)/12 x r
100
D = C x t(zile)/360 x r
100
în care: C = capitalul împrumutat;
t = timpul de rambursare;
r = rata dobânzii;
În cazul aplicării dobânzii compuse, formula de calcul este:
D = Ciniţial x (1+r)t - Ciniţial;
Exemplu: Dobânzile aferente împrumuturilor primite pe termen lung sunt de 35000
lei, se datorează de asemenea dobânzi şi asociaţilor pentru disponibilităţile puse la dispoziţia
întreprinderii în valoare de 5300 lei, iar pentru creditele acordate de bancă în contul curent se
reţin dobânzi de 13000 lei:
666 ,,Cheltuieli cu % 53300
dobânzile’’ 168 ,,Dobânzi aferente 35000
împrumuturilor
şi datoriilor asimilate’’
4558 ,,Dobânzi-conturi asociaţi’’ 5300
Pagina 70 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
5121 ,,Disponibil la bancă’’ 13000
Contabilitatea cheltuielilor cu dobânzile se realizează prin folosirea simultană două
tehnici, cea a cheltuielilor de plată şi respectiv a cheltuielilor plătite în cursul exerciţiului.
Exemplu: O întreprindere contractează la 01.08.’’N’’ un credit bancar pe termen lung
în sumă de 300000 lei, rata dobânzii 25%, durata de rambursare 2 ani, rate anuale de 150000
lei.
a).Cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul,,N’’ :
300000 x 25% : 2=37500
666 ,,Cheltuieli privind dobânzile’’ = 1682 ,,Dobânzi aferente creditelor 37500
bancare pe termen lung şi mediu’’
+A +P
b).Stornarea operaţiei de mai sus la deschiderea exerciţiului,,N+1’’:
1682 ,,Dobânzi aferente creditelor = 666 ,,Cheltuieli privind dobânzile’’ 37500
bancare pe termen lung şi mediu’’
-P -A
c). Cheltuieli privind dobânzile anuale plătite în exerciţiul,,N+1’’, la 31 iulie, 300000
lei x 25% = 75000 lei şi rambursarea ratei de 150000 lei:
% = 5121 ,,Conturi curente la 375000
bănci’’
162 ,,Credite bancare pe termen 300000
lung şi mediu’’
666 ,,Cheltuieli privind dobânzile’’ 75000
d). Cheltuielile de plată privind dobânzile pe exerciţiul,,N+1’’:
300000 lei x 25% = 75000 lei
666 ,,Cheltuieli privind dobânzile’’ = 1682 ,,Dobânzi aferente creditelor 75000
bancare pe termen lung şi mediu’’
+A +P
Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile: Scontul de decontare este o reducere
financiară acordate procentual asupra unei creanţe decontate înainte de scadenţa normală.
Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizor care este beneficiarul plăţii şi
Pagina 71 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
un venit financiar pentru client care efectuează o plată înainte de scadenţă. Scontul de
decontare se aplică după ultima reducere de natură comercială, adică la netul comercial.
Mărimea scontului este egală cu:
S = Vn x t/360 x r
100
în care: Vn = valoarea nominală a creanţei;
t = timpul în zile;
r = rata scontului;
Cheltuielile privind sconturile acordate se ţin cu ajutorul contului 667,,Cheltuieli
privind sconturile acordate’’
Exemplu: a) Se înregistrează sconturile acordate clienţilor la încasarea acestora
înainte de termen:
% = 411 ”Clienţi’’ 1000
5121 ”Conturi curente la bănci|” 900
667 ”Cheltuieli privind 100
sconturile acordate’’
+A -A
b) Încasarea creanţelor de la clienţi:
% = 461 ”Debitori diverşi” 500
5121 ”Conturi curente la bănci| 450
667 ”Cheltuieli privind 50
sconturile acordate’’
+A -A
c) Încasarea efectelor comerciale depuse la scontare:
% = 5114 ”Efecte remise spre contare” 20000
5121 ”Conturi curente la bănci|” 18000
66 7”Chelt. privind 2000
sconturile acordate’’
-A +A
d) Închiderea contului 667:
121 ,,Profit şi pierdere” = 667 ”Chelt. privind sconturile acordat” 2150
-P -A
Pagina 72 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4.2.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare
Cheltuielile extraordinare sunt acele cheltuieli care sunt generate de operaţiile de
gestiune şi de capital cu caracter accidental, neobişnuite în raport cu activităţile ordinare ale
întreprinderii.
Cheltuielile extraordinare privind operaţiile de gestiune se identifica cu:
valoarea pierderilor din calamităţi înregistrate la stocuri şi producţia în curs de
execuţie, înregistrate anterior după natura lor şi trecute ulterior la cheltuieli extraordinare;
valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili scoşi din evidenţă;
valoarea despăgubirilor,amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite;
valoarea donaţiilor şi subvenţiilor acordate;
cheltuielile privind sponsorizările acordate;
În categoria cheltuielilor extraordinare privind operaţiile de capital se găsesc :
valoarea neamortizată a activelor amortizabile;
valoarea contabilă de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase
din evidenţă;
pierderile determinate de răscumpărarea propriilor acţiuni;
cheltuielile determinate de încetarea unor activităţi;
alte cheltuieli extraordinare;
Pentru evidenţa acestor cheltuieli se folosesc doua conturi sintetice de gradul I,
671,,Cheltuieli extraordinare privind operaţiile de gestiune’’, 672,,Cheltuieli privind
operaţiile de capital’’, fiecare din acestea fiind dezvoltate în mai multe conturi sintetice de
gradul II corespunzătoare diferitelor feluri de asemenea cheltuieli:
67 Cheltuieli extraordinare
Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
672 Cheltuieli privind operaţiile de capital
Contabilitatea cheltuielilor extraordinare privind operaţiile de gestiune:
Exemple de cheltuieli extraordinare privind operaţiile de gestiune:
1) Achitarea de despăgubiri, amenzi şi penalităţi, datorate întârzierii în achitarea
impozitelor, prin contul de disponibil al unităţii patrimoniale în sumă de 1500 lei:
Pagina 73 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6711 ,,Despăgubiri,amenzi şi =5121 ,,Disponibil la bancă’’ 1500
penalităţi’’
+A -A
2) Se virează suma de 8000 lei sub formă de donaţie unei unităţi :
6712 ,,Donaţii şi subvenţii’’ = 5121 ,,Disponibil la bancă,în lei’’ 8000
+A -A
3) Se înregistrează angajamentul întreprinderii de a acorda o subvenţie de 2150 lei
6712, ,Donaţii şi subvenţii’’ = 462 ,,Creditori diverşi’’ 2150
+A -P
4) Se scoate în evidenţă o creanţă prescrisă în sumă de 7500 lei
6714 ,,Pierderi di debitori diverşi’’ = 461 ,,Debitori diverşi’’ 7500
+A -A
5) Se înregistrează valoarea de 5850 lei reprezentând materii prime distruse în urma
unei inundaţii:
6718 ,,Alte cheltuieli extraordinare = 301 ,,Materii prime’’ 5850
privind operaţiile de gestiune’’
+A -A
Contabilitatea cheltuielilor extraordinare privind operaţiile de capital. Cheltuielile şi
veniturile din cedarea activelor apar în urma operaţiei de dezinvestire. Acest termen de
dezinvestire se referă la cesiunea de imobilizări,ce antrenează crearea de lichidităţi pentru o
unitate patrimonială. Operaţia de dezinvestire apare în cazul în care managerii unităţilor
patrimoniale consideră unele active insuficient de rentabile iar prin vânzarea lor, speră să
obţină schimbări favorabile ale ciclului de exploatare
Valoarea netă contabilă a imobilizării care iese din activ constituie o cheltuială
extraordinara înregistrându-se în debitul contului 6721,,Cheltuieli privind activele cedate’’.
Exemple de cheltuieli extraordinare privind operaţiile de capital:
1.Valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale, corporale şi financiare cedate
sau scoase din evidenţă
a)imobilizărilor necorporale:
-cheltuielilor de cercetare-dezvoltare:
6721 ”Cheltuieli privind activele cedate = 203 ”Cheltuieli de cercetare- 1000
dezvoltare”
Pagina 74 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
+A -A
-concesiuni şi brevete:
6721 ”Cheltuieli privind activele cedate” = 205 ”Concesiuni,brevete şi alte500
drepturi şi valori asimilate”
+A -A
-fond comercial:
6721 ”Cheltuieli privind activele cedate” = 207 ”Fond comercial” 600
+A -A
-alte imobilizărilor necorporale:
6721 ”Cheltuieli privind activele cedate” = 208 ”Alte imobilizări necorporale”
1500
+A -A
Pagina 75 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
b) imobilizărilor corporale:
-valoarea neamortizată de terenuri:
% =2112 „Amenajări de terenuri” 30000
2811 ”Amortizarea amenajărilor de terenuri” 27000
6721 ”Cheltuieli privind activele cedate” 3000
-valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale scoase din funcţiune înainte de
termen:
% = 212 „Construcţii” 50000
2812 „Amortizarea construcţiilor” 45000
6721 „Cheltuieli privind activele cedate” 5000
c). imobilizărilor financiare:
-valoarea titlurilor de participare:
6721 „Cheltuieli privind activele cedate” = 261 „Titluri de participare” 30000
+A -A
-valoarea titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu:
6721 „Cheltuieli privind activele cedate” = 262 „Titluri imobilizate 11500
ale activ. de portofoliu”
+A -A
-valoarea altor titlurilor imobilizate:
6721 „Cheltuieli privind activele cedate” = 263 „Alte titluri imobilizate” 28000
+A -A
De asemenea, am menţionat că, din categoria cheltuielilor extraordinare privind
operaţiile de capital, fac parte şi pierderile din operaţiunile privind răscumpărarea propriilor
acţiuni în vederea atribuirii salariaţilor. Cu ocazia cumpărării acţiunilor de către salariaţi,
diferenţa dintre preţul de răscumpărare practicat de societate şi preţul de cumpărare practicat
de salariaţi constituie o cheltuială extraordinara, înregistrată în contul 6728,,Alte cheltuieli
privind operaţiile de capital’’
Exemplu: O unitate patrimonială răscumpără acţiuni la un preţ total de 75000 lei iar
preţul de cumpărare fixat este de 55800 lei. Acţiunile răscumpărate sunt atribuite salariaţilor
în contul participării acestora la profit:
% = 502 ,,Acţiuni proprii’’ 75000
424 ,,Participarea personalului 55800
la profit’’
Pagina 76 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6728 ,,Alte cheltuieli extraordinare 19200
privind operaţiile de capital’’
4.2.4 Contabilitatea cheltuielilor privind amortizările şi provizioanele
Amortizarea poate fi definită ca fiind echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a
unei imobilizări ca urmare a utilizării, a acţiunii factorilor naturali, a progresului tehnic sau a
altor cauze.
Conform principiului independenţei exerciţiilor, costul de intrare al bunului se
repartizează pe mai multe exerciţii, pentru ca fiecare exerciţiu să suporte o cheltuială
corespunzătoare avantajelor obţinute ca urmare a utilizării lui.
Imobilizările unui agent economic sunt supuse unei uzuri fizice datorită utilizării
efective şi a factorilor din mediul ambiant, şi unei uzuri morale cauzate de influenţa
progresului tehnic.
Obiect al amortizării îl constituie toate imobilizările corporale şi necorporale excepţie
făcând doar imobilizările de natura terenurilor care datorită limitării lor ca suprafaţă se
constată o creştere de valoare; de asemenea mai fac excepţie lacurile, bălţile, iazurile care nu
sunt rezultatul unor investiţii, fondul comercial şi cele de natură financiară care nu suferă în
mod obişnuit deprecieri.
Amortizarea capitalului angajat şi imobilizat în active corporale se stabileşte în
funcţie de valoarea de intrare, cu următoarele semnificaţii concrete:
a). Valoarea rămasă actualizată, stabilită în conformitate cu prevederile H.G.
500/1994 privind reevaluarea unor active şi pasive ca urmare a unificării cursului de schimb
al leului şi regimului de preţuri şi tarife în aceste condiţii, la data înregistrării în contabilitate
a operaţiunii de reevaluare;
b). Costul de achiziţie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;
c). Costul de producţie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea
patrimonială. acest cost cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor
consumate, celelalte cheltuieli directe de producţie, cota cheltuielilor indirecte de producţie
determinate şi repartizate raţional asupra produsului fabricat sau construit şi dobânzile
aferente perioadei de fabricaţie, în cazul bunurilor materiale şi lucrărilor cu ciclu lung de
fabricaţie;
Pagina 77 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
d). Valoarea actuală, pentru mijloacele fixe dobândite cu titlu gratuit, estimată la
înscrierea lor în activ pe baza propunerilor făcute de specialişti şi pe baza aprobării
consiliului de administraţie al agentului economic, a responsabilului cu gestiunea
patrimoniului sau a ordonatorului de credite bugetare, după caz, ţinând cont de valoarea
mijloacelor fixe cu caracteristici similare şi gradul de uzură fizică a mijloacelor fixe primite;
e). Valoarea de aport acceptată de părţi, pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu
ocazia asocierii, fuziunii, conform prevederilor din statute sau contracte, determinată prin
expertiză;
f). Valoarea determinată prin însumarea cheltuielilor efective pentru realizarea lor,
inclusiv cota - parte din cheltuielile comune efectuate în limita sumelor prevăzute în devizul
general în cazul investiţiilor puse în funcţiune total sau parţial, cărora nu li s-au întocmit
formele de înregistrare ca mijloace fixe;
g). Valoarea reevaluată de către agenţii economici primitori în conformitate cu
prevederile H.G. nr.26/1992 şi H.G.500/1994 pentru mijloacele fixe aflate în administrarea
instituţiilor publice la data de 1 ianuarie 1994 şi transferate societăţilor comerciale cu capital
integral sau majoritar de stat, precum şi regiilor autonome;
Amortizarea din punct de vedere contabil sau fiscal este o cheltuială deductibilă din
venituri la calculul profitului impozabil. Ratele de amortizare pot fi liniare, degresive sau
accelerata.
Amortizarea liniară constă din calcularea şi alocarea uniformă a valorii contabile de
intrare a activelor amortizabile pe toată durata de funcţionare exprimată în ani.
Amortizarea degresivă constă în multiplicarea ratei anuale liniare cu unul din
coeficienţii: - 1,5 dacă durata normală de utilizare este între 2 - 5 ani
- 2 dacă durata normală de utilizare este între 5 - 10 ani
- 2,5 dacă durata normală de utilizare este mai mare de 10 ani.
Rata multiplicată se aplică la valoarea rămasă de amortizat. Aplicarea se face până în
anul de funcţionare în care amortizarea anuală rezultată este egală sau mai mică decât
amortizarea anuală determinată prin raportul între valoarea rămasă de recuperat şi numărul de
ani de funcţionare rămasă. Amortizarea degresivă este autorizată în cadrul unei politici de
stimulare a investiţiilor şi care permite recuperarea în primii ani de funcţionare a unei părţi
importante din capitalul investit.
Amortizarea accelerată prin calcularea şi includerea în primul an de funcţionare în
cheltuielile de exploatare a unei amortizări anuale de 50% din valoarea contabilă de intrare a
Pagina 78 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
mijlocului fix. Pentru exerciţiile financiare următoare amortizarea se calculează la valoarea
rămasă de amortizat, după metoda liniară.
Amortizările se contabilizează lunar prin intermediul conturilor:
681 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
686 Cheltuieli financiare cu amortizările şi provizioanele
Aceste conturi se împart în conturi de gradul II, prin aceasta realizându-se separarea
amortizărilor faţă de provizioane şi de asemenea se mai realizează împărţirea cheltuielilor cu
amortizările după natura activităţii, de exploatare si financiară:
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursarea obligaţiunilor
Conturile menţionate mai sus sunt conturi de activ şi funcţionează după regula
conturilor de activ, adică se debitează cu cheltuielile ocazionate de amortizarea activelor ce se
devalorizează ca urmare a utilizării şi trecerii timpului, urmând a se credita la închidere cu
contul de profit şi pierdere.
În debitul contului 6811,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor’’
se înregistrează amortizarea aferentă imobilizărilor corporale şi necorporale în corespondenţă
cu conturile 280,,Amortizări privind imobilizările necorporale’’ şi 281,,Amortizări privind
imobilizările corporale’’.
Exemplu: Se înregistrează amortizarea mijloacelor fixe pentru luna curentă în sumă
de 1895 lei:
6811 ,,Cheltuieli de exploatare privind = 281 ,,Amortizări privind 1895
amortizarea imobilizărilor’’ imobilizările corporale’’
+A +P
Primele privind rambursarea obligaţiunilor reprezintă cheltuieli financiare
capitalizate. Atunci când are nevoie de capital o întreprindere recurge la emisiunea de
obligaţiuni prin aceasta majorându-şi masa disponibilităţilor. Primele privind rambursarea
obligaţiunilor se stabilesc ca diferenţă între preţul de rambursare al obligaţiunilor şi preţul lor
de emisiune. Ele sunt supuse amortizării pe toată durata împrumutului din emisiunea de
obligaţiuni, prin debitarea contului 6868,,Cheltuieli financiare privind primele de rambursare
a obligaţiunilor’’.
Pagina 79 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Exemplu: Se înregistrează cota anuală din amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor în valoare de 1389 lei:
6868 ,,Cheltuieli financiare privind = 169 ,,Prime de rambursare 1389
amortizarea primelor a obligaţiunilor’’
de rambursare a obligaţiunilor’’
+A +P
Concepţia şi calculul amortizării reprezintă o problemă cu implicaţii fiscale iar
termenii în care este rezolvată în ţara noastră îşi găseşte expresie atât în regimurile de
amortizare cât şi în gradul de deductibilitate a amortizării la determinarea profitului
impozabil.
Contabilitatea cheltuielilor privind provizioanele. Provizioanele pentru depreciere şi
provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt obligatorii pentru realizarea imaginii fidele a
unităţii patrimoniale, dar datorită caracteristicii lor fiscale şi anume că pot fi deductibile
parţial sau total tendinţa conducătorilor întreprinderilor este de a supradimensiona
provizioanele în speranţa deductibilităţii lor cu scopul de a diminua rezultatul şi implicit de a
se sustrage de la plata impozitului pe profit.
Includerea pe cheltuieli trebuie să se facă pentru exerciţiul în care deprecierea, riscul
sau cheltuiala apar ca probabile iar în contabilitate trebuie păstrată informaţia referitoare la
preţurile de intrare în patrimoniu a elementelor de activ sau de pasiv ce fac obiectul
constituirii de provizioane.
Contabilitatea românească prevede următoarele:
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli:
provizioane pentru litigii, amenzi, penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;
provizioanele legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi pentru alte
cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;
provizioane pentru cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciţii cum sunt:
cheltuielile cu reparaţiile capitale eşalonate pe mai multe perioade, cheltuielile cu reparaţiile
curente, reviziile tehnice şi alte cheltuieli la unităţi sezoniere şi parţial sezoniere;
provizioane pentru pierderile latente aferente unor datorii pe termen lung, în devize;
Pagina 80 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate;
Prin constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli se realizează transferul de
cheltuieli de la un exerciţiu la altul, deoarece la constituirea lor se diminuează rezultatul
exerciţiului care se încheie evitându-se ca exerciţiul următor să fie încărcat de aceste
cheltuieli.
Cheltuielile de exploatare privind provizioanele sunt formate din provizioane
constituite pentru riscuri şi cheltuieli ce privesc activitatea de exploatare, provizioane pentru
deprecierea imobilizărilor, a stocurilor şi producţiei în curs de execuţie şi provizioanele
pentru creanţe neîncasabile, clienţi dubioşi, rău platnici sau în litigiu precum şi pentru
deprecierea altor active circulante.
Aceste cheltuieli fac obiectul conturilor:
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
6813 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea imobilizărilor.
6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru deprecierea activelor
circulante.
Valoarea provizioanelor constituite pentru riscuri şi cheltuieli când acestea privesc
activitatea de exploatare se înregistrează în debitul contului 6812,,Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.
Exemple de cheltuieli de exploatare privind provizioanele:
1. La sfârşitul exerciţiului N se constituie un provizion pentru deprecierea creanţelor
clienţi în valoare de 4850 lei
6812 ,,Cheltuieli de exploatare privind = 491 ,,Provizioane pentru 4850
provizioanele pentru riscuri deprecierea creanţe-’
şi cheltuieli’’ clienţi’
+A +P
2. La un agent economic, cu ocazia inventarierii la sfârşitul anului se înregistrează
constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale în valoare de 7500 lei
şi pentru deprecierea imobilizărilor în curs în valoare de 4500 lei.
6813,,Cheltuieli de exploatare privind = % 12000
provizioanele pt. deprecierea 291 ”Provizioane pt.deprecierea 7500
imobilizărilor’’ imobilizărilor corporale”
293 ”Provizioane pt. deprecierea 4500
imobilizărilor în curs”
Pagina 81 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
+A +P
Cheltuielile cu provizioanele pentru deprecierea activelor circulante se înregistrează
în contul de activ 6814,,Cheltuieli pentru deprecierea activelor circulante’’
3. La sfârşitul exerciţiului N s-au constituit provizioane pentru deprecierea mărfurilor
în valoare de 6850 lei şi pentru deprecierea obiectelor de inventar în valoare de 3785 lei
6814 ,,Cheltuieli de exploatare pt = % 10635
deprecierea activelor circulante’’
397 „Provizioane pentru 6850
deprecierea mărfurilor”
392 „Provizioane pt.deprecierilor 3785
obiecte. de inventar.”
+A +P
Pentru deprecierea stocurilor o importanţă deosebită cu implicaţii asupra mărimii
provizioanelor are structura luată în calcul ca unitate de observare. În acest sens pot fi reţinute
pentru studiu prevederile Standardului de Contabilitate Internaţional nr. 2:
- costul istoric al stocurilor poate să nu fie recuperabil dacă preţurile de vânzare ale
acestora s-au redus sau dacă stocurile s-au deteriorat sau dacă au devenit în totalitate sau
parţial învechite;
- deprecierile sunt calculate separat pentru fiecare articol, pentru o grupă de articole
similare, pentru o categorie întreagă de articole în stoc sau pentru produsele aferente unui
sector de activitate sau dacă acestea sunt calculate global pentru totalitatea stocurilor
întreprinderii;
- practica calculării deprecierii stocurilor pe grupe, sector de activitate sau globală are
ca rezultat compensarea pierderilor generate, prin profituri nerealizate;
- în situaţiile financiare stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre
costul istoric şi valoarea realizabilă netă conform principiului prudenţei adoptat în
contabilitate;
- practica stabilirii deprecierii stocurilor sub costul istoric, în funcţie de valoarea
realizabilă netă, corespunde în principiu cu activele pe termen scurt ce nu trebuie evaluate la
nivelul superior sumelor ce pot fi obţinute;
- stocurile normale de materii prime şi materiale consumabile deţinute pentru a fi
încorporate în producţia de bunuri nu trebuie să fie evaluate sub costul istoric dat, dacă
produsele finite în care ele vor fi încorporate apar că ar trebui să fie vândute la costul istoric
sau deasupra lui.
Pagina 82 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cheltuielile financiare privind provizioanele se referă la provizioanele pentru riscuri şi
cheltuieli când acestea privesc activitatea financiară şi la deprecierile de natură financiară a
creanţelor din conturile de decontări din cadrul grupului sau cu asociaţii şi pentru deprecierea
titlurilor de plasament. Contabilizarea acestor cheltuieli financiare se realizează cu ajutorul
conturilor sintetice de grad II:
6862 Cheltuieli financiare privind provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
6863 Cheltuieli financiare privind provizioane pentru deprecieri
Din categoria provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli privind activitatea financiară
fac parte acele provizioane constituite pentru disponibilităţile în valută provenite din avansuri
de la clienţi şi provizioanele constituite pentru pierderi din schimb valutar pentru
împrumuturile acordate sau primite în monede străine care sunt socotite în general creanţe
sau datorii pe termen lung sau mediu.
Constituirea şi suplimentarea provizioanelor se face prin debitarea contului
6862,,Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli’’.
Exemplu: La sfârşitul exerciţiului curent, se constituie un provizion pentru riscuri şi
cheltuieli având ca scop protejarea agentului economic împotriva pierderilor semnificative
din operaţiile de schimb valutar, în valoare de 1980 lei.
6862 ,,Cheltuieli financiare din provizioane = 1514 ,,Provizioane pt. 1980
pt. riscuri şi cheltuieli’’ pierderi din schimb valutar’’
+A +P
Imobilizările financiare şi creanţele imobilizate pot suferi şi ele deprecieri reversibile,
atunci când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de intrare, constituindu-se în
asemenea cazuri provizioane pentru depreciere. Odată cu constituirea provizioanelor,se
constată şi o creştere a cheltuielilor înregistrate în debitul contului 6863,,Cheltuieli financiare
privind provizioane pentru depreciere’’.
Deprecieri reversibile pot suferi şi creanţele iar, cu scopul de a obţine date
corecte,care să reflecte valoarea reală a creanţelor în patrimoniu, la sfârşitul exerciţiilor cu
ocazia inventarierilor se constituie provizioane pentru depreciere.
4.3.Contabilitatea veniturilor
4.3.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare
Pagina 83 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Veniturile din activitatea de exploatare sunt obţinute ca urmare a vânzărilor de bunuri,
pretărilor de servicii, executărilor de lucrări care fac obiectul de bază al întreprinderii. În
cadrul acestor venituri se cuprind:
- venituri din vânzarea produselor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate;
- venituri din producţia de imobilizări;
- variaţia stocurilor;
- venituri din subvenţii de exploatare;
- alte venituri din exploatarea curentă.
Veniturilor din vânzări de produse, prestări servicii şi mărfuri. Veniturile din vânzări
de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi se consideră venituri generate de
activitatea de bază, ele fiind legate direct sau indirect de profilul principal de activitate al
agenţilor economici. Veniturile din vânzări de produse fabricate, mărfuri şi prestări de
servicii reprezintă cea mai mare pondere în totalul veniturilor de exploatare şi se compun din
preţul de vânzare negociabil al acestora fără T.V.A.
Veniturile curente ale unei firme trebuie să provină în general din vânzări. Conform
articolului 1294 din Codul Civil:,,Vânzarea este o convenţie prin care două părţi se obligă
între ele, unul a transmite celeilalte proprietatea unui bun şi aceasta a plăti celei dintâi preţul
lui’’. Deci vânzarea este un contract care presupune transferul de proprietate asupra unui bun
în schimbul plăţii preţului. Veniturile provenind din vânzarea mărfurilor şi a produselor
pentru a putea fi contabilizate trebuie să îndeplinească trei condiţii:
întreprinderea trebuie să fi transferat cumpărătorului principalele riscuri şi avantaje
inerente proprietăţii bunurilor cedate;
întreprinderea nu trebuie să conserve controlul efectiv asupra acestor bunuri şi nici să
participe la gestiunea lor;
costurile operaţiilor trebuie să fie măsurabile de o manieră fiabilă. Contabilitatea
acestor venituri se realizează cu structura de conturi a grupei 70 ,,Venituri din vânzări de
produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi’’, instituindu-se conturi distincte pe
elemente primare de venituri:
70 Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi
701 Venituri din vânzarea produselor finite
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
Pagina 84 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
705 Venituri din studii şi cercetări
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activităţi diverse
Conturile enumerate mai sus funcţionează după regula de funcţionare a conturilor de
pasiv, ca toate conturile de venituri. În creditul lor se reflectă valoarea la preţ de vânzare, fără
T.V.A., a produselor, mărfurilor, serviciilor, lucrărilor aşa cum apare în factură iar daca
factura nu a fost încă întocmită, se vor înregistra ca venituri ce aparţin rezultatului perioadei.
Veniturile din vânzarea produselor finite. Producţia vândută caracterizează agenţii
economici cu profil de producţie, iar evidenţa formării şi decontării acesteia se realizează cu
ajutorul contului de pasiv 701,,Venituri din vânzarea produselor finite’’
Exemplu: Se facturează produse finite unui client la preţ de vânzare 15800 lei, T.V.A.
19%:
411 ,,Clienţi’’ = % 18802
701 ,,Venituri din vânzarea 15800
produselor finite’’
4427 ,,T.V.A. colectată’’ 3002
+A +P
Exemplu: Se livrează produse finite la preţ de vânzare fără T.V.A 4980 lei, T.V.A.
19%:
418 ,,Clienţi - facturi de întocmit’’ = % 5926
701 ,,Venituri din vânzarea 4980
produselor finite’’
4428 ,,T.V.A. neexigibilă’’ 946
+A +P
Veniturile din vânzarea semifabricatelor. Semifabricatele sunt produse al căror proces
tehnologic a fost terminat într-o fază de fabricaţie şi care trec în continuare în procesul
tehnologic al altei faze de fabricaţie. Ele sunt destinate continuării prelucrării lor în unitatea
care le-a produs. Veniturile din vânzarea semifabricatelor se înregistrează în contul
Pagina 85 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
702,,Venituri din vânzarea semifabricatelor’’, cont de pasiv, care se creditează cu preţul de
vânzare al semifabricatelor, exclusiv, T.V.A., livrate clienţilor cu factură ; cu preţul de
vânzare al semifabricatelor livrate clienţilor pentru care nu s-au întocmit facturi până la
sfârşitul exerciţiului; cu sumele încasate în avans în exerciţiul precedent care devin venituri
ale exerciţiului curent.
Exemplu: Se înregistrează venituri din vânzarea semifabricatelor în valoare de 2800,
T.V.A. 19%.
411 ,,Clienţi’’ = % 3332
702 ,,Venituri din vânzarea 2800
semifabricatelor’’
4427 ,,T.V.A. colectată’’ 532
+A +P
Veniturile din vânzarea produselor reziduale. Veniturile din vânzarea produselor
reziduale se contabilizează în contul de pasiv 703,,Venituri din vânzarea produselor
reziduale’’ care se creditează cu vânzările de produse reziduale cu încasare ulterioară la preţ
negociabil, cu vânzările de produse reziduale cu încasare în numerar la data livrării şi cu
vânzările de produse reziduale pentru care nu s-au întocmit facturi.
Exemplu: Se vând produse reziduale fără factură în valoarea de 3125 lei. La o dată
ulterioară se întocmeşte factura şi se încasează suma:
418 ,,Clienţi - facturi de întocmit’’ = 703 ,,Venituri din vânzarea 3125
produselor reziduale’’
+A +P
411 ,,Clienţi’’ = 418 ,,Clienţi - facturi de întocmit’’ 3125
+A -A
5311 ,,Casa, în lei’’ = 411 ,,Clienţi’’ 3125
+A -A
Veniturile din lucrări executate şi servicii prestate. Specific lucrărilor executate şi
serviciilor prestate este faptul că acestea sunt nedepozitabile şi ca atare nu intervine un cont
de stocuri. Ele nu se înregistrează mai întâi într-un cont de stocuri şi apoi să se înregistreze
livrarea. Dacă la sfârşitul exerciţiului financiar unele lucrări şi servicii sunt în curs de
execuţie, din necesitatea închiderii exerciţiului, costul acestora se înregistrează ca venit din
producţia stocată iar la începutul exerciţiului următor se face înregistrarea inversă pentru
reluarea în exploatare a lucrării spre a fi terminată.
Pagina 86 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Veniturile provenind dintr-o prestare de servicii trebuie să fie constatate prin referinţă
la situaţia execuţiei operaţiei la data bilanţului, atunci când sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii:
suma veniturilor poate fi evaluată într-un mod fiabil;
este probabil că avantajele economice asociate operaţiei vor fi în beneficiul
întreprinderii;
situaţia de execuţie a operaţiei la data bilanţului poate fi evaluată de o manieră fiabilă;
cheltuielile efectuate pentru această operaţie şi cheltuielile de efectuat pentru
finalizarea operaţiei pot fi măsurate în mod fiabil.
Contul folosit pentru evidenţierea veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate
este contul 704”Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” care funcţionează similar
celorlalte conturi de venituri.
Exemplu: Se înregistrează veniturile din lucrări executate în valoare de 5800 lei,
T.V.A. 19%.
411 ,,Clienţi’’ = % 6902
704 ,,Venituri din lucrări executate 5800
şi servicii prestate’’
4427,,T.V.A. colectată’’ 1102
+A +P
Veniturile din studii şi cercetări. Contabilitatea acestor venituri se realizează în mod
asemănător cu veniturile din produse finite, folosindu-se însă contul 705,,Venituri din studii
şi cercetări’’.
Exemplu: a). Se facturează activităţi de studii şi cercetări pentru clienţi conform
contractelor încheiate, în valoare de 1834 lei, T.V.A. 19%.
411 ,,Clienţi’’ = % 2182
705 ,,Venituri din studii şi cercetări” 1834
4427 ,,T.V.A. colectată’’ 348
+A +P
b). Se înregistrează la sfârşitul lunii venituri din activitatea de studii şi cercetări pentru
terţi (fără factură) în valoare de 795 lei, T.V.A. 19%
418 ,,Clienţi-facturi de întocmit’’ = % 946
705 ,,Venituri din studii şi 795
Pagina 87 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cercetări’’
4428 ,,T.V.A. neexigibilă’’ 151
+A +P
c). La întocmirea facturii:
411 ”Clienţi’’ = 418 ,,Clienţi - facturi de întocmit’’ 946
+A -A
4428 ,,T.V.A. neexigibilă’’ = 4427 ,,T.V.A. colectată’’ 151
-P +P
Veniturile din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii. Contabilizarea acestor venituri
ţine seama şi de faptul că locatorul urmează a încasa nu numai,,venit’’ ci şi amortizările
pentru valorile cedate unui terţ spre exploatare. Contul 706,,Venituri din redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii’’ este cont de pasiv şi se creditează cu:
- valoarea redevenţelor pentru concesiuni, a locaţiilor de gestiune şi a chiriilor,
exclusiv T.V.A., pentru care au fost emise facturi către clienţi;
461 ,,Debitori diverşi’’ = % 619
706 ,,Venituri din redevenţe,
locaţii de gestiune 520
şi chirii’’
4427 ,,T.V.A. colectată’’ 99
+A +P
- valoarea redevenţelor pentru concesiuni, a locaţiilor de gestiune şi a chiriilor,
exclusiv T.V.A, pentru care nu s-au întocmit încă facturi;
418 ,,Clienţi-facturi de întocmit’’ = % 1119
705 ,,Venituri din studii şi 1000
cercetări’’
4428 ,,T.V.A. neexigibilă’’ 119
+A +P
- sumele datorate de personal, reprezentând chirii care se fac venituri ale unităţii;
428 ,, Alte datorii şi creanţe = 706 ,,Venituri din redevenţe, locaţii de 813
în legătură cu personalul’’ gestiune şi chirii’’
+A +P
Veniturile din vânzarea mărfurilor. Aceste venituri se împart în două categorii:
Pagina 88 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
vânzări de mărfuri cu ridicata, care se referă la livrări de mărfuri către terţi în partizi
mari;
vânzări de mărfuri cu amănuntul, care se referă la desfacerea mărfurilor către
populaţie;
Înregistrarea veniturilor din vânzarea mărfurilor se face în contul de pasiv
707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor’’ care în cazul comercializării cu ridicata se creditează
cu preţul de vânzare al mărfurilor exclusiv taxa pe valoarea adăugată, livrate clienţilor pe
bază de facturi şi cu preţul de vânzare, exclusiv taxa pe valoarea adăugată neexigibilă,pentru
care nu s-au întocmit facturi.
Exemplu: a) Se vând mărfuri în valoare de 2800 lei, T.V.A. 19%
411 ,,Clienţi’’ = % 3332
707 ,,Venituri din vânzarea 2800
mărfurilor’’
4427 ,,T.V.A. colectat’’ 532
+A +P
b). Se livrează mărfuri fără factură in valoare de 1550 lei T.V.A 19%
418 ,,Clienţi - facturi de = % 1844
întocmit’’ 707 ,,Venituri din vânzarea mărfurilor’’ 1550
4428 ,,T.V.A. neexigibilă’’ 294
+A +P
c). La întocmirea facturii:
411 „Clienţi’’ = 418 ,,Clienţi - facturi de întocmit’’ 1844
+A -A
4428 ,,T.V.A. neexigibilă’’ = 4427 ,,T.V.A. colectată’’ 294
-P +P
În cazul comercializării cu amănuntul vânzarea mărfurilor nu presupune facturarea.
Pentru înregistrarea încasărilor, corespunzătoare vânzărilor, se utilizează fie ,,casa de
marcat’’ fie ,,o maşină de adunat cu imprimantă’’. Încasările zilei sunt totalizate la sfârşitul
programului şi contabilizate astfel:
5311 ,,Casa în lei’’ = % 2800
Pagina 89 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
707 ,,Venituri din vânzarea 2268
mărfurilor’’
4427 ,,T.V.A. colectat’’ 532
+A +P
Veniturile din activităţi diverse. Veniturile din activităţi diverse sunt contabilizate în
contul de pasiv 708,,Venituri din activităţi diverse’’ care se creditează în contrapartidă cu
conturile 411, 418, 419, 428, 531.Veniturile din activităţi diverse sunt următoarele:
- comisioane primite;
- servicii prestate în interesul personalului;
- punerea la dispoziţia terţilor a personalului unităţii contra plată;
- venituri din valorificarea ambalajelor;
- alte venituri realizate din relaţii cu terţii;
Exemplu: Un număr de 150 ambalaje se recuperează la un preţ inferior celui
consemnat în factură, respectiv 7 lei / buc., datorită degradării acestora de către clienţi. Preţul
consemnat în factură este de 9 lei / buc. Se înregistrează un venit de 150 buc. x (9 - 7) = 300
lei:
419,,Clienţi creditori’’ = % 2357
411, ,Clienţi’’ 2000
708 ,,Venituri din activităţi diverse’’ 300
4427 ,,T.V.A. colectată’ 57
Veniturilor din producţia stocată. Conform Regulamentului de aplicare a Legii
contabilităţii, stocurile de orice fel sunt considerate venituri potenţiale şi de aceea, valoarea
lor este înregistrată ca venit al perioadei.
Pentru reflectarea în contabilitate a stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs
de execuţie s-a introdus în noul plan de conturi grupa:
71 Variaţia stocurilor
711 Variaţia stocurilor
Cu ajutorul contului 711,,Variaţia stocurilor’’ se ţine evidenţa veniturilor potenţiale
evaluate la costul de obţinere al produselor şi producţiei în curs de execuţie. Acest cont e un
cont bifuncţional şi prezintă particularitatea că asupra rezultatului exerciţiului se trece numai
soldul lui, debitor sau creditor.
Pagina 90 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În cazul aplicării inventarului permanent obţinerea de stocuri din producţie proprie se
contabilizează prin creditarea contului 711,,Variaţia stocurilor’’.
În cursul exerciţiului au loc vânzări de produse finite, la preţ de vânzare de 2900 lei,
T.V.A. 19%, iar costul de producţie al produselor finite vândute este 3100 lei:
- înregistrarea vânzării de produse finite:
411 ,,Clienţi’’ = % 3451
701 ,,Venituri din vânzarea 2900
produselor
4427 ,,T.V.A. colectată’’ 551
+A +P
- ieşirea din gestiune a produselor finite:
711 ,,Variaţia stocurilor’’ = 345 ,,Produse finite’’ 3100
-P -A
La sfârşitul exerciţiului, prin inventariere se constată că stocul scriptic la produse
finite este mai mare cu 400 lei faţă de stocul faptic şi se contabilizează ca un minus în
gestiune:
711 ,,Variaţia stocurilor’’ = 345 ,,Produse finite’’ 400
-P -A
Atunci când stocul final este mai mare decât stocul iniţial se produce fenomenul de
stocaj, iar contul 711,,Variaţia stocurilor’’ prezintă sold creditor, mărindu-se valoarea
indicatorului producţia exerciţiului.
Atunci când stocul final este mai mic decât stocul iniţial are loc destocarea care se
reflectă în contul 711,,Variaţia stocurilor’’ prin soldul debitor, în acest fel micşorându-se
producţia exerciţiului.
În cazul aplicării inventarului intermitent se face constatarea variaţiei stocurilor din
producţie proprie, la închiderea exerciţiului prin anularea stocului iniţial şi constatarea
stocului final prin intermediul contului 711,,Variaţia stocurilor’’.
Exemplu: Pentru exerciţiul N stocul iniţial de produse finite este de 18000 lei, iar
stocul final de produse finite este 20000 lei.
- anularea stocului iniţial de produse finite:
711 ,,Variaţia stocurilor’’ = 345 ,,Produse finite’’ 18000
-P -A
Pagina 91 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- crearea stocului final de produse finite:
345 ,,Produse finite’’ = 711 ,,Variaţia stocurilor” 20000
+A +P
Veniturilor din producţia de imobilizări Activele imobilizate corporale sau
necorporale pot intra în patrimoniul unităţii prin achiziţionare, din producţie proprie, sub
formă de aport la capital, primirea cu titlu gratuit prin donaţie sau subvenţie, plusuri
constatate la inventar etc.
Aceste activităţi investiţionale ocazionează cheltuieli dar generează şi venituri,
respectiv costul efectiv al imobilizărilor corporale şi necorporale obţinute.
Pentru evidenţa acestor venituri, în planul de conturi a fost prevăzută grupa
72,,Venituri din producţia de imobilizări’’:
72 Venituri din producţia de imobilizări
721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
722 Venituri din producţia de imobilizări corporale
Veniturile din producţia de imobilizări necorporale sunt formate din costul de
producţie al imobilizărilor necorporale realizate în regie proprie şi din cheltuielile efectuate
de unitate cu punerea în funcţiune a unor imobilizări necorporale procurate de la terţi. Contul
721,,Venituri din producţia de imobilizări necorporale’’ evidenţiază în creditul său:
- lucrările şi proiectele de cercetare - dezvoltare efectuate pe cont propriu;
203 „Chelt. de cercetare = 721 „Venituri din producţia de 1900
-dezvoltare” imobilizări necorporale”
+A +P
- valoarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor şi altor drepturi şi valori similare,
realizate pe cont propriu;
205 „Brevete,licenţe şi alte = 721 „Venituri din producţia de 2300
drepturi şi valori asimilate” imobilizări necorporale”
+A +P
- valoarea imobilizărilor necorporale în curs realizate pentru nevoi proprii;
230 „Imobilizări necorporale = 721 „Venituri din producţia de 2800
în curs” imobilizări necorporale”
+A +P
Debitarea acestui cont se face prin virarea veniturilor în creditul contului de rezultate:
721 ”Venituri din producţia de = 121 „Profit şi pierdere” 7000
Pagina 92 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
imobilizări necorporale”
-P -A
Producţia de imobilizări corporale constituie un venit de exploatare a cărui mărime
este dată de costul lucrărilor şi cheltuielilor efectuate de unitatea patrimonială pentru ea
însăşi, înregistrat în corespondenţă cu debitul conturilor de active imobilizate corporale. Dacă
bunul în cauză este unul dintre cele pe care întreprinderea le fabrică şi pentru clienţii săi,
costul său corespunde costului de producţie al produselor destinate vânzării. Acest cost
exclude orice profit intern. Costul nu include nici cheltuielile ocazionate de utilizarea
neoptimală a resurselor întreprinderii. În anumite condiţii pot să fie incluse în costul activelor
dobânzile împrumuturilor ce corespund perioadei de fabricaţie.
Din punct de vedere fiscal, în costul imobilizării este inclusă şi cota de T.V.A.
nedeductibilă. Contul 722,,Venituri din producţia de imobilizări corporale’’ are acelaşi rol şi
funcţionează similar cu contul 721.
Pentru exemplificare o unitate patrimonială care realizează în regie proprie un utilaj în
valoare de 24000 lei la cost de producţie,T.V.A. 19%:
2131 ,,Echipamente tehnologice” = 722 ,,Venituri din producţia de 24000
imobilizări corporale’’
+A +P
4426 ,,T.V.A. deductibilă’’ = 4427 ,,T.V.A. colectată’’ 4560
+A +P
Veniturilor din subvenţii de exploatare. Subvenţiile primite de întreprindere de la
bugetul statului, de la bugetele locale, de la alte organisme publice sau private au ca
destinaţie fie activitatea de investiţii, fie acoperirea diferenţelor de preţ sau a pierderilor, sau
pentru finanţarea unor activităţi precum cercetarea. Evidenţa veniturilor din subvenţiile de
exploatare se ţine cu ajutorul contului 741,,Venituri din subvenţii de exploatare’’ din grupa
74.
74 Venituri din subvenţii de exploatare
741 Venituri din subvenţii de exploatare
Exemplu: O regie autonomă calculează subvenţia de primit de la bugetul de stat
pentru acoperirea diferenţelor de preţ la produsele subvenţionate suma de 83000 lei
445 ,,Subvenţii’’ = 741 ,,Venituri din subvenţii 83000
de exploatare’’
+A +P
Pagina 93 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Se încasează o parte din subvenţia ce i se cuvine, respectiv 4100
5121 ,,Conturi la bănci, în lei’’ = 445 ,,Subvenţii’’ 4100
+A -A
Subvenţiile de exploatare trebuie să fie raportate în rezultatele exerciţiilor în care ele
compensează cheltuielile. În cazul în care o întreprindere este nevoită să ramburseze o
subvenţie ca urmare a nerespectării obligaţiilor ce însoţesc ajutorul public respectiv, va fi
vorba de o estimare contabilă ceea ce însemnă faptul că trebuie modificate numai rezultatele
exerciţiului în curs şi exerciţiilor viitoare. Rambursarea unei subvenţii de exploatare este
imputată în primul rând asupra mărimii încă neraportate în rezultate,iar eventualul sold este
contabilizat imediat la cheltuieli.
Alte venituri din activitatea de exploatare. În afară de veniturile prezentate până aici
activitatea de exploatare poate realiza şi altele,aşa cum sunt cele din creanţele recuperate
evidenţiate cu ajutorul contului 754,,Venituri din creanţe reactivate şi cele din despăgubiri,
chirii şi altele evidenţiate cu ajutorul contului 758,,Alte venituri din exploatare’’:
75 Alte venituri din exploatare
754 Venituri din creanţe reactivate
758 Alte venituri din exploatare
Creanţele unităţii patrimoniale care devin incerte din motive diferite şi nu se mai pot
încasa sunt trecute asupra cheltuielilor micşorând rezultatul exerciţiului. În situaţia în care
acestea revin la o stare de solvabilitate, ele se reactivează reintroducându-se în activul
unităţii. Reactivarea lor va influenţa pozitiv rezultatul exerciţiului motiv pentru care se
consideră venituri,chiar dacă se vor încasa ulterior, şi se înregistrează în contul 754,,Venituri
din creanţe reactivate’’.
Exemplu: Se reactivează un debitor pentru suma de 6800 lei care fusese scos din activ
ca fiind insolvabil:
461 ,,Debitori diverşi’’ = 754 ,,Venituri din creanţe reactivate 6800
+A +P
În categoria altor venituri de exploatare evidenţiate în contul 758,,Alte venituri din
exploatare’’ se cuprind:
- sume datorate de personal privind debite provenite din imputaţii, remuneraţii,
sporuri sau adaosuri necuvenite şi avansuri nejustificate;
Pagina 94 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- sume datorate de diverşi debitori, ca urmare a pagubelor produse de către aceştia;
- sume încasate reprezentând venituri din exploatarea curentă pentru care nu au fost
înregistrate anterior creanţe;
- valoarea reparaţiilor capitale efectuate cu forţe proprii, constatate la închiderea
exerciţiului ca fiind aferente exerciţiilor viitoare;
Exemplu: Se înregistrează ca venit al perioadei curente de gestiune rata scadentă din
chiria încasată anticipat în valoare de 5800 lei:
472 ,,Venituri înregistrate în avans’’ = 758 ,,Alte venituri din 5800
exploatare’’
-P +P
4.3.2. Contabilitatea veniturilor din activitatea financiară
Activitatea financiară a agenţilor economici cuprinde derularea relaţiilor financiare de
capital, organizarea şi asigurarea circuitului lichidităţilor şi disponibilului în conturile
bancare, emiterea, vânzarea şi răscumpărarea hârtiilor de valoare, angajarea şi plasarea
titlurilor de împrumuturi şi altele.
În categoria veniturilor financiare se cuprind acele venituri care sunt legate strict de
activitatea financiară a întreprinderii. În general veniturile financiare sunt corelate cu
cheltuielile financiare ambele fiind generate de regulă de aceeaşi operaţie economică.. Pentru
contabilitatea veniturilor financiare se folosesc conturile din grupa 76,,Venituri financiare’’:
76 Venituri financiare
761 Venituri din imobilizări financiare
762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
763 Venituri din creanţe imobilizate
764 Venituri din investiţii financiare cedate
765 Venituri din diferenţe de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767 Venituri din sconturi obţinute
768 Alte venituri financiare
Venituri legate de participaţii. Participaţiile constau din deţinerea de către un agent
economic de titluri de participare. Aceste titluri de participare reprezintă drepturi sub formă
Pagina 95 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
de acţiuni sau alte titluri de valoare în capitalul altor unităţi patrimoniale şi asigură unităţii
patrimoniale deţinătoare:
- exercitarea unui control sau a unei influenţe notabile în luarea deciziilor de
importanţă majoră ale altor unităţi patrimoniale;
- realizarea unui profit sub formă de dividende, care se stabilesc la sfârşitul
exerciţiului financiar din rezultatul exerciţiului;
Contul 761 ,,Venituri din imobilizări financiare evidenţiază venituri sub formă de
dividende pe care întreprinderea le dobândeşte în calitate de participant la capitalul unor
societăţi comerciale.
Exemplu: Se încasează dividende în sumă de 19500 lei pentru acţiunile deţinute în
capitalul altor societăţi:
5121 ,,Conturi la bănci în lei’’ = 761 ,,Venituri din imobilizări financiare” 19500
+A +P
Se înregistrează dividendele în valoare de 9820 lei ce i se cuvin unităţii patrimoniale
pentru participaţia deţinută în capitalul unei alte societăţi în cadrul grupului şi pe care o mai
lasă departe acesteia:
4511 ,,Decontări în cadrul’’ = 761 ,,Venituri din imobilizări 9820
grupului financiare”
+A +P
Veniturile din alte imobilizări financiare. În categoria altor imobilizări financiare se
cuprind veniturile de natură financiară din titlurile de portofoliu care nu conferă dreptul de
decizie şi control asupra unităţii patrimoniale. Pentru deţinerea acestor titluri de
portofoliu,unităţile patrimoniale primesc dividende anuale ce fac obiectul contului de pasiv
762,,Venituri din alte imobilizări financiare’’.
Exemplu: In cursul exerciţiului se înregistrează venituri din dividende din alte titluri
imobilizate ce i se revin unităţii patrimoniale in valoare de 2545 lei:
461 ,,Creditori diverşi’’ = 762 ,,Venituri din alte imobilizări 2545
financiare”
+A +P
sau încasate direct în contul curent
5121 ,,Conturi la bănci în lei’’ = 762 ,,Venituri din alte imobilizări 2545
Pagina 96 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
financiare”
+A +P
Venituri din creanţe imobilizate. Din categoria creanţelor imobilizare fac parte
creanţele legate de participaţii, împrumuturile acordate pe termen mediu şi lung şi alte
creanţe. Aceste împrumuturi sunt valori acordate temporar pentru a ajuta redresarea situaţiei
economico financiare a unităţilor economice aflate în dificultate şi pentru a obţine venituri
financiare sub formă de dobânzi. Sumele curente pentru creanţele imobilizate sunt
înregistrate în contul 763,,Venituri din creanţe imobilizate’’.
Exemplu: Se încasează suma de 2538 lei reprezentând dobânda pentru un împrumut
acordat altei societăţi comerciale:
5124 ,,Conturi la bănci, în devize’’ = 763 ,,Venituri din creanţe 2538
imobilizate’’
+A +P
Veniturile privind titlurile de plasament cedate. Titlurile de plasament sunt
achiziţionate de întreprindere în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. Plasamentele
pe termen scurt sunt echivalente de lichidităţi şi reprezintă elemente foarte lichide,
convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinată de lichidităţi şi a căror valoare nu riscă să
se schimbe în mod semnificativ. În categoria titlurilor de plasament sunt incluse:
- acţiuni şi obligaţiuni ;
- acţiuni şi obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate;
- alte titluri de plasament şi creanţe asimilate cum sunt bonurile de tezaur pe termen
scurt, titlurile instituţiilor financiare specializate,certificatele de depozit etc.
Aceste titluri de plasament sunt, de regulă, negociabile la bursă, asigurând pentru
deţinător lichiditatea şi securitatea tranzacţiilor şi sunt procurate de agentul economic cu
scopul de a realiza un câştig financiar prin vânzarea lor.
Conform normelor contabile româneşti,când diferenţa este favorabilă, preţul de
cesiune fiind mai mare decât valoarea contabilă agenţii economici realizează venituri
financiare,acestea înregistrându-se în contul 764,,Venituri din investiţii financiare cedate’’.
Exemplu: Se vinde la bursă un pachet de acţiuni, valoarea nominală fiind de 41000
lei, iar preţul de vânzare încasat 50000 lei:
5121 ,,Conturi la bănci, în lei’’ = % 50000
Pagina 97 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
503 ,,Acţiuni’’ 41800
764 ,,Venituri din 8200
investiţii financiare”
+A +P
În cazul utilizării metodei soldului înregistrările contabile devin:
- pentru preţul de cesiune:
5121 ,,Conturi curente = 764 ,,Venituri din investiţii financiare” 50000
la bănci, în lei’
+A +P
- pentru costul de achiziţie:
764 ,,Venituri din investiţii financiare’’ = 503 ,,Acţiuni’’ 41800
-P -A
În cazul în care titluri de valoare similare au preţuri de intrare diferite, evaluarea la
ieşire se face după caz, potrivit metodei identificării specifice, costului mediu ponderat sau
metodei primului intrat - primului ieşit.
Veniturile din titlurile de plasament sub formă de dobânzi sau dividende şi
plusvaloarea creată între valoarea contabilă şi valoarea de piaţă a titlurilor de plasament
imediat negociabile se contabilizează prin creditul contului 764,,Venituri din investiţii
financiare cedate’’.
Venituri din diferenţe de curs valutar. Diferenţele de curs valutar care generează un
venit financiar se înregistrează în contul 765,,Venituri din diferenţe de curs valutar’’, dacă
cursul valutar de la data plăţii este mai mic decât cursul valutar de la data apariţiei şi
înregistrării în contabilitate a obligaţiei de plată;
Exemplu: Se încasează de la un client străin o creanţă de 25000 $. Cursul în
momentul constituirii creanţei a fost de 2,02 lei iar cursul de schimb actual este de 2,70 lei.
Diferenţa de 17.000 lei reprezintă un venit:
5124 ,,Conturi la bănci în devize’’ = % 67500
411 ,,Clienţi’’ 50500
765 ,,Venituri din diferenţe 17000
de curs valutar’’
+A +P
Înregistrarea diferenţelor de curs valutar rezultă in urma:
a). lichidării împrumuturilor si datoriilor în valută:
Pagina 98 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
-se înregistrează diferenţele favorabile de rezultate în urma lichidării împrumutului
din emisiunea de obligaţiuni în valoare de 3245 lei:
161 „Împrumuturi din emisiuni = 765 „Venituri din diferenţe 3245
şi obligaţiuni” de curs valutar”
-P +P
-se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării
împrumutului în valoare de 4185 lei:
162 „Credite bancare pe termen = 765 „Venituri din diferenţe 4185
mediu şi lung” de curs valutar”
-P +P
-se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea
efectelor de plată în valoare de 1560 lei:
403 „efecte de plătit” = 765 „Venituri din diferenţe 1560
de curs valutar”
-P +P
b). diferenţele de curs valutar aferente disponibilităţilor băneşti în devize
-se înregistrează diferenţele favorabile de curs valutar în cazul acreditivelor în valoare
de 1915lei:
5412 „Acreditive” = 765 „Venituri din diferenţe 1915
de curs valutar”
+A +P
Venituri din dobânzi. În situaţia în care agenţii economici acordă împrumuturi, aceştia
beneficiază de dobânzi ce se consideră venituri financiare. Agenţii economici mai obţin
venituri financiare şi din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare sau
pentru livrările pe credit. Aceste dobânzi se înregistrează prin creditarea contului de pasiv
766,,Venituri din dobânzi’’ cu:
- dobânzile cuvenite aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului;
- dobânzile aferente sumelor datorate de către debitori diverşi;
- dobânzile încasate aferente disponibilităţilor aferente în conturi curente;
- dobânzile de primit aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente;
Exemplu: Se înregistrează dobânzile de încasat aferente împrumuturilor în cadrul
grupului în valoare de 480 lei şi dobânzile de primit corespunzătoare disponibilităţilor la
bancă în valoare de 880 lei:
Pagina 99 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
% = 766 ,,Venituri din dobânzi’’ 1360
4518 ,,Dobânzi aferente decontărilor 480
în cadrul grupului’’
5817,,Dobânzi de primit’’ 880
+A +P
Venituri privind sconturile. În mediu de piaţă concurenţial se operează cu reduceri de
preţ care sunt destinate să plătească fidelitatea unui client, achitarea înainte de termen a unei
datorii şi să incite clientul spre cumpărare, ceea ce atrage creşterea cifrei de afaceri.
Reducerile de preţ sunt de două categorii : reduceri de natură comercială şi reduceri de natură
financiară
Veniturile din sconturi obţinute sunt contabilizate în contul de pasiv 767,,Venituri din
sconturi obţinute’’.
Exemplu: Furnizorul, adresează clientului său o factură reprezentând livrări de
mărfuri în sumă de 7800 lei, T.V.A 19%, cu decontare după trei luni. Ulterior clientul îl
înştiinţează pe vânzător că doreşte să-şi deconteze datoria cu doua luni mai devreme, cu
condiţia să beneficieze de un scont. În consecinţă vânzătorul întocmeşte o factură de reducere
care menţionează un scont de 10% (adică 780 lei),acordat asupra livrării iniţiale.
Scontul de decontare se contabilizează ca o cheltuială financiară în contabilitatea
furnizorului astfel:
411 ,,Clienţi’’ = % 9282
707 ,,Venituri din vânzarea 7800
mărfurilor’’
4427 ,,T.V.A. colectată’’ 1482
+A +P
% = 411 ,,Clienţi’’ 928
667 ,,Cheltuieli privind 780
sconturile acordate’’
4427 ,,T.V.A. colectată’’ 148
În contabilitatea cumpărătorului, scontul de decontare se contabilizează ca un venit
financiar:
Pagina 100 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
% = 401 ,,Furnizori’’ 8032
371 ,,Mărfuri’’ 6750
4426 ,,T.V.A. deductibilă’’ 1282
401,,Furnizori’’ = % 9282
767 ,,Venituri din sconturi 7800
obţinute’’
4427,,T.V.A. deductibilă’’ 1482
4.3.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare
Veniturile extraordinare sunt acele cheltuieli şi venituri care sunt generate de
operaţiile de gestiune şi de capital cu caracter accidental, neobişnuite în raport cu activităţile
ordinare ale întreprinderii.
Pentru evidenţa acestor venituri se folosesc conturi sintetice de gradul I, 771,,Venituri
din subvenţii pentru evenimente extraordinare”
77 Venituri extraordinare
771 Venituri din subvenţii pt.evenimente extraordinare.
Subvenţiile pentru investiţii reprezintă resursele obţinute de la bugete sau alte
întreprinderi interesate în vederea procurării sau creării de active imobilizate sau de a finanţa
activităţi pe termen lung. Subvenţiilor pentru investiţii sunt asimilate şi activele imobilizate
primite cu titlu gratuit prin donaţie şi cele constatate în plus cu ocazia inventarierii
patrimoniului.
Exemplu: Se achiziţionează un utilaj în valoare de 20000 lei amortizabil liniar în 5
ani. Valoarea utilajului este finanţată dintr-o subvenţie pentru investiţii, încasată de la buget
în cursul aceleiaşi luni. Virarea subvenţiei la venituri se înregistrează astfel:
131 ,,Subvenţii pentru investiţii’’ = 771 ,,Subvenţii pentru investiţii 4000
virate la venituri’’
-P +P
4.3.4. Contabilitatea veniturilor privind provizioanele
Pagina 101 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Unităţile patrimoniale sunt obligate să ia în considerare efectele unor riscuri sau
cheltuieli bine precizate,făcute probabile de evenimente care au avut loc sau care sunt în curs
dar a căror realizare efectivă este nesigură.
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli se împart în provizioane pentru riscuri şi
provizioane pentru cheltuieli. Provizioanele pentru riscuri se constituie pentru riscuri privind
plăţi previzibile la sfârşitul exerciţiului a căror mărime şi realizare este incertă, iar
provizioanele pentru cheltuieli se referă la provizioanele pentru cheltuielile de repartizat pe
mai multe exerciţii, cheltuieli care nu ar putea fi suportate numai în exerciţiul în care vor fi
angajate cum sunt reparaţiile de mare volum, lucrările de întreţinere şi altele. Provizioanele
pentru deprecierea elementelor, riscurilor şi cheltuielilor sunt obligatorii pentru realizarea
imaginii fidele a unităţii patrimoniale. Diminuarea sau anularea acestor provizioane se
înregistrează în conturi la sfârşitul exerciţiului financiar, în urma efectuării inventarului.
Venituri din exploatare privind provizioanele. Veniturile din provizioane privind
activitatea de exploatare sunt formate din anularea sau diminuarea provizioanelor pentru
riscuri şi cheltuieli, pentru deprecierea imobilizărilor şi pentru deprecierea activelor
circulante.
Aceste venituri fac obiectul conturilor:
7812 Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
7813 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor
7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
Diminuarea si anularea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor se face prin
creditarea contului 7812,,Venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli’’. Diminuarea,
respectiv suplimentarea provizioanelor are loc la sfârşitul exerciţiului financiar când
provizioanele constituite anterior se reajustează, în sensul că se readuc la situaţia concretă
nou intervenită. Dacă provizionul rămâne fără obiect acesta se reia total la venituri, prin
recuperarea unei sume definitive în contul creanţei indiferent dacă aceasta acoperă parţial sau
total suma datorată.
Exemplu: a). La sfârşitul exerciţiului N se constituie un provizion pentru deprecierea
creanţelor clienţi în valoare de 4850 lei,iar la sfârşitul exerciţiului N+1 se constată,că
valoarea creanţelor incerte se reduce la jumătate şi în consecinţă se diminuează provizionul
cu suma de 2425 lei.
491,,Provizioane pentru deprecierea = 7812,,Venituri din provizioane 2425
creanţelor - clienţi’’ pentru riscuri şi cheltuieli’’
Pagina 102 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
-P +P
Exemplu: b). La sfârşitul anului după constituirea de provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor corporale în valoare de 7500 lei şi pentru deprecierea imobilizărilor în curs în
valoare de 4500 lei, se analizează provizioanele constituite şi se realizează că deprecierea
imobilizărilor în curs nu s-a produs, iar provizionul constituit, în suma de 4500 lei, se
anulează.
293 ,,Provizioane pentru deprecierea = 7813 ,,Venituri din provizioane 4500
imobilizărilor în curs’’ pentru deprecierea imobilizărilor”
-P +P
Provizioanele pentru deprecieri privind imobilizările intervin de regulă în cazul
structurilor neamortizabile dar ele pot interveni şi în cazul activelor amortizabile. Normele
privind organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului aplicată în România arată că
evaluarea imobilizărilor la inventar se efectuează la valoarea rămasă neamortizată, cu
excepţia celor constatate ca fiind depreciate, care se evaluează la valoarea actuală.
Veniturile cu provizioanele pentru deprecierea activelor circulante se înregistrează în
contul de pasiv 7814,,Cheltuieli pentru deprecierea activelor circulante’’;
Diminuarea şi anularea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante se face
prin reluarea acestora la venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante prin
creditarea contului 7814,,Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante’.
Exemplu: c). La sfârşitul exerciţiului N după constituirea provizioanelor pentru
deprecierea mărfurilor în valoare de 6850 lei şi pentru deprecierea obiectelor de inventar în
valoare de 37850 lei la sfârşitul exerciţiului N+1, provizionul pentru deprecierea mărfurilor şi
obiectelor de inventar se diminuează.
392 ,,Provizioane pt. deprecierea = 7814 ,,Venituri din provizioane pt. 6850
obiectelor de inventar’’ deprecierea activelor circulante’’
-P +P
397 ,,Provizioane pt. deprecierea = 7814 ,,Venituri din provizioane pt. 3785
mărfurilor’’ deprecierea activelor circulante’’
-P +P
Venituri financiare privind provizioanele. Activitatea financiară a unei unităţi
patrimoniale generează şi ea cheltuieli şi venituri privind provizioanele. Veniturile financiare
din provizioane sunt acele venituri care rezultă din anularea sau diminuarea provizioanelor
pentru riscuri şi cheltuieli de natură financiară, a provizioanelor privind deprecierea
imobilizărilor financiare, a provizioanelor pentru deprecierea creanţelor, decontări in cadrul
Pagina 103 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
grupului şi cu asociaţii şi a provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament.
Contabilizarea acestor venituri financiare se realizează cu ajutorul conturilor sintetice de grad
II:
7863 Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare
Imobilizările financiare şi creanţele imobilizate pot suferi şi ele deprecieri reversibile,
atunci când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de intrare, constituindu-se în
asemenea cazuri provizioane pentru depreciere. Anularea provizionului se realizează în cazul
în care el devine fără obiect datorită cesiunii imobilizărilor financiare, prin creditarea contului
7863,,Venituri financiare din provizioane privind deprecierea imobilizărilor financiare”.
Exemplu: La sfârşitul exerciţiului N după constituirea unui provizion pentru
depreciere în sumă de 4325 lei se constată că la sfârşitul anului N+1.prin inventariere, ca
provizionul pentru depreciere a rămas fără obiect şi ca urmare se reia la venituri.
590 ,,Provizioane pentru deprecierea = 7863 ,,Venituri din provizioane 4325
titlurilor de plasament’’ pentru deprecieri a imobilizărilor
-P financiare ” +P
4.4. Determinarea rezultatul exerciţiului şi repartizarea lui.
Contabilitatea trebuie să respecte principiile contabile şi de aceea în acest capitol ne
referim în primul rând la principiul rezultatului conform căruia toate veniturile şi toate
cheltuielile trebuie să facă obiectul contului de profit şi pierdere deoarece beneficiul este
măsurat prin compararea veniturilor obţinute cu cheltuielile absorbite. Rezultatul exerciţiului
este subiectiv, el depinzând în primul rând de persoana în contul căreia se ţine contabilitatea.
Astfel pentru proprietarii întreprinderii rezultatul este dat de diferenţa dintre toate veniturile şi
toate cheltuielile necesare obţinerii şi vânzării producţiei, pentru investitorii întreprinderii
rezultatul este dat de diferenţa dintre venituri şi cheltuieli din care au fost excluse dobânzile
plătite creditorilor iar pentru ansamblul părţilor participante la viaţa întreprinderii rezultatul
este dat de diferenţa dintre venituri şi cheltuieli din care au fost excluse cheltuielile financiare
şi salariile, aceasta fiind valoarea adăugată.
Pagina 104 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4.4.1. Determinarea rezultatului exerciţiului
Contul de rezultate este prezentat sub formă de listă, iar cheltuielile şi veniturile sunt
prezentate după natura lor economică. Legea contabilităţii prevede că rezultatul exerciţiului
se determină lunar ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului indiferent de data
încasării sau plăţii lor. Determinarea rezultatului contabil se face în vederea evidenţierii
eficienţei activităţii întreprinderii şi reprezintă baza de plecare pentru calculul rezultatului
fiscal, cel supus impozitului.
Rezultatul exerciţiului de determină lunar cu ajutorul contului 121,,Profit şi
pierdere’’,care concentrează veniturile şi cheltuielile, şi determină rezultatele pe structura
activităţilor şi operaţiilor de bază. Contul 121,,Profit şi pierdere’’ este un cont bifuncţional
prin modul cum începe să funcţioneze cât şi prin sold.
Determinarea lunară a rezultatului contabil şi impozitarea profitului determină
următoarele lucrări:
Contabilizarea cheltuielilor angajate în cursul lunii şi a veniturilor generate;
Calculul şi contabilizarea lunară a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale;
Calculul şi contabilizarea unor provizioane deductibile la impozitare, cum sunt cele
privind garanţiile de bună execuţie;
Contabilizarea cheltuielilor de plată, respectiv a cheltuielilor pentru care nu s-au
întocmit documentele de angajare şi plată sau a căror perioadă de decontare este mai mare de
o lună. În această categorie se include cheltuielile privind indemnizaţiile de concediu,
cheltuielile privind dobânzile şi alte cheltuieli;
Contabilizarea veniturilor de realizat;
Delimitarea lunară a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans:
Exemplu: În luna noiembrie exerciţiul N se plătesc chirii în valoare de 6000 lei pentru
exerciţiul N şi 4000lei pentru exerciţiul N+1:
Soluţia delimitării cheltuielilor numai între exerciţiile financiare:
- plata cheltuielilor în luna noiembrie:
612 ,,Cheltuieli cu redevenţele = 512 ,,Conturi curente la bănci’’ 10000
locaţiile de gestiune şi chiriile’’
+A -A
Pagina 105 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- delimitarea cheltuielilor între exerciţiile financiare, operaţie contabilă efectuată la
închiderea lunii noiembrie:
471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans’’ = 612, ,Cheltuieli cu redevenţele 4000
locaţiile de gestiune şi chiriile’’
+A -A
Delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor vizează şi activele şi pasivele de
regularizare preluate din exerciţiul precedent iar tipurile de înregistrări efectuate cu această
ocazie sunt:
- delimitarea cheltuielilor înregistrate în avans:
6 ,,Conturi de cheltuieli’’ = 471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans’’
+A -A
- delimitarea veniturilor înregistrate în avans:
472 ,,Venituri înregistrate în avans’’ = 7 ,,Conturi de venituri’’
-P +P
g). Decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului, pentru soldul debitor
al conturilor şi încorporarea veniturilor în rezultatul exerciţiului, pentru soldul creditor al
conturilor.
În calculul rezultatului contabil anual trebuie avute in vedere următoarele procese:
Stabilirea balanţei conturilor înainte de inventariere;
Inventarierea generală a patrimoniului;
Contabilitatea operaţiilor de regularizare privind :
- diferenţele de inventar;
- amortizările;
- provizioane pentru deprecieri,
- provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;
- diferenţele de conversie şi diferenţele de curs valutar;
- delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor;
Stabilirea balanţei conturilor după inventariere;
Determinarea rezultatului exerciţiului şi distribuirea profitului sau finanţarea pierderii;
Întocmirea bilanţului contabil.
Operaţii privind regularizarea plusurilor şi minusurilor de inventar
În raport de natura structurilor de activ şi de pasiv, inventariate, regularizarea
diferenţelor de inventar generează următoarele tipuri de înregistrări:
Pagina 106 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- plusuri de active şi imobilizări la valoarea de inventar de 30000 lei, din care
mijloace fixe 10000 lei, imobilizări în curs 15000 lei şi titluri de participare 5000 lei:
% = 131 ,,Subvenţii pentru investiţii’’ 30000
212 ,,Construcţii’’ 10000
231 ,,Imobilizări corporale în curs’’ 15000
261 ,,Titluri de participare’’ 5000
+A +P
- plusurile de materii prime în valoare de 700 lei, produse finite 350, mărfuri 1100 lei:
% = 60 ,,Cheltuieli cu materii prime, 2150
300 ,,Materii prime’’ materiale şi mărfuri’’ 700
345 ,,Produse finite’’ 350
371 ,,Mărfuri’’ 1100
+A -A
- plusurile de titluri de plasament, în valoare de 7530 lei:
50 ,,Titluri de plasament’’ = 664 ,,Cheltuieli privind titlurile 7530
de plasament cedate’’
+A -A
- plusurile în valoare de 25 lei constatate la inventarierea casieriei, la societăţile cu
capital privat:
531 ,,Casa’’ = 771 ,,Venituri extraordinare din 25
operaţii de gestiune”
+A +P
Pentru minusurile de inventar neimputabile, cu excepţia minusurilor de casă,
înregistrările sunt de sens invers cu cele prezentate în cazul plusurilor.
Operaţii privind calculul amortizărilor. La închiderea exerciţiului financiar cu ocazia
inventarierii se constată că valoarea de inventar a unui activ imobilizat este mai mică cu 550
lei decât cea rămasă de amortizat, iar în acest caz diferenţa de regularizare se înregistrează în
modul următor:
68 ,,Cheltuieli cu amortizările = 28 ,,Amortizări privind imobilizările’’ 550
şi provizioanele’’
+A -A
Pagina 107 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Operaţii privind provizioanele pentru deprecieri. În situaţia în care deprecierea
calculată pe baza inventarului este superioară provizionului constituit, se constituie un
provizion suplimentar:
68 ,,Cheltuieli cu amortizările şi = 29,39,49,59 ,,Conturi de provizioane’’
provizioane pentru deprecieri’’
+A +P
În cazul în care deprecierea constată pe baza inventarului este inferioară provizionului
constituit, se diminuează provizionul înregistrat cu diferenţa corespunzătoare:
29,39,49,59 ,,Conturi de provizioane = 78 ,,Venituri din provizioane’
pt.deprecieri’’
+A +P
Operaţii privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. La închiderea exerciţiului se
analizează provizioanele constituite la finele anului precedent şi cele în cursul exerciţiului,
regularizându-se astfel:
- prin debitul conturilor de cheltuieli în cazul majorării provizionului cu
68 ,,Cheltuieli cu amortizările şi = 15 ,,Provizioane pentru riscuri şi
provizioanele’’ cheltuieli’’
+A +P
- prin creditul conturilor de venituri când provizionul trebuie diminuat sau anulat,
15,,Provizioane pt riscuri şi cheltuieli’’ = 78,,Venituri din provizioane’’
-P +P
Operaţii privind delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor. În sfera regularizării
cheltuielilor şi veniturilor se cuprind:
a). operaţiile privind înregistrarea cheltuielilor de plată(facturi neprimite, documente
de plată neîntocmite) şi veniturile de realizat(facturi neîntocmite pentru bunuri materiale şi
prestaţii servicii);
b). operaţii privind regularizarea cheltuielilor determinate de facturi primite fără
bunuri materiale şi prestaţii (la cumpărător) şi veniturilor pentru facturile întocmite fără
expedierea bunurilor materiale sau recepţia prestaţiilor(la vânzător);
c). operaţiile privind regularizarea cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans
(prestaţii care afectează două exerciţii);
d).operaţii privind repartizarea cheltuielilor pe mai multe exerciţii.
Pagina 108 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Operaţiile de regularizare a cheltuielilor şi veniturilor înregistrate în avans generează
următoarele tipuri de înregistrări contabile:
1). Cheltuieli privind reparaţiile neprevizibile ce se repartizează pe parcursul mai
multor exerciţii
% = 401 ,,Furnizori’’ 15000
471 ,,Cheltuieli înregistrate în avans’ 12000
4426 ,,T.V.A. deductibilă’’ 3000
2). Cota scadentă de cheltuieli preluate din exerciţiul precedent, înregistrare făcută pe
baza scadenţarelor:
61,62,65,66 ,,Conturi de cheltuieli’’ = 471 ,,Cheltuieli înregistrate 2000
în avans’’
3). Venituri înregistrate în avans în cursul exerciţiului direct în conturile de
regularizări:
411 ,,Clienţi’’ = 472 ,,Venituri înregistrate în avans’’ 4000
+A +P
4). Venituri înregistrate în avans la conturile de regularizări şi transferate asupra
exerciţiului curent:
472 ,,Venituri înregistrate în avans’’ = 70,76 ,,Conturi de venituri’’ 4000
-P +P
4.4.2. Determinarea rezultatului fiscal
Pe baza rezultatului contabil înainte de impozitare se determină rezultatul fiscal în
baza relaţiei de principiu:
Rezultatul
fiscal
= Rezultatul
contabil
înainte
de impozitare
+ Elemente
reintegrabile
de regulă, cheltuielile
nedeductibile fiscal
- Deducerile
fiscale la
impozitarea
profitului
Dacă acest rezultat este pozitiv îmbracă forma de profit impozabil, iar dacă este
negativ reprezintă pierdere fiscală.
Pagina 109 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
În cazul în care se operează cu structurile de impozit exigibil şi impozit amânat,
relaţia dintre rezultatul contabil înainte de impozitare şi rezultatul fiscal poate fi definită
astfel:
Rezultatul
fiscal
= Rezultatul
contabil înainte
de impozitare
± Diferenţele
permanente
± Diferenţele
temporare
Diferenţele permanente sunt elemente reintegrate sau deduse definitiv din rezultatul
fiscal. Ele se oferă în cursul exerciţiului financiar în cauză.
Diferenţele temporare sunt elemente neintegrabile în rezultatul fiscal al exerciţiului
dar care vor fi deduse ulterior, sau elemente care sunt deduse din rezultatul exerciţiului dar
care vor fi impozabile ulterior. Aceste diferenţe se explică prin decalajul între exerciţiul în
care se includ anumite elemente de cheltuieli şi venituri în calculul rezultatului contabil. Ele
se ivesc într-un exerciţiu şi se resorb ca urmare a unuia sau mai multor exerciţii ulterioare.
Odată impozitat profitul implicit recunoaşterea la cheltuieli a impozitului pe profit, se
calculează rezultatul exerciţiului sau rezultatul net contabil pe baza relaţiei:
Rezultatul
net contabil
(profit net
sau pierdere)
= Rezultatul contabil
înainte de impozitare
(profit brut sau
pierdere)
- Impozitul
pe profit
4.4.2.1. Cheltuieli deductibile fiscal
Conform Legii 571/2003 privind Codul fiscal cu modificările ulterioare sunt
considerate cheltuieli deductibile fiscal:
cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate şi a bunurilor imobile vândute
în baza unui contract de vânzare cu plata în rate sunt deductibile la aceleaşi termene scadente
prevăzute în contractele încheiate între părţi, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în
valoarea totală la livrării;
în cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru contractele de
leasing operaţional sau amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar;
Pagina 110 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice,produs sau
serviciu, utilizând mijloace de informare în masă, precum şi costurile asociate producerii
materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare, în baza unui contract scris;
cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrări de intervenţie pentru reducerea
riscului seismic al clădirilor şi locuinţelor aflate în proprietate sau administrate potrivit
reglementărilor în vigoare, care reprezintă clasa I de risc seismic;
cheltuielile privind transportul şi cazarea salariaţilor, ocazionate de delegarea,
detaşarea şi deplasarea acestora în ţară şi în străinătate sunt deductibile la nivelul sumelor
efective, constatate prin documente justificative;
cheltuielile de protocol care nu depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei
rezultate din totalul veniturilor şi cheltuielilor aferente,inclusiv accizele mai puţin cheltuielile
cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;
cheltuielile cu rezervele tehnice ale societăţilor de asigurare şi reasigurare create
conform prevederilor legale în materie;
sumele utilizate pentru alimentarea rezervei legale, în limita de 5% din profitul brut
anual, până ce aceasta atinge 20% din capitalul social;
cheltuielile de sponsorizare în limitele prevăzute de normele legale în vigoare;
cheltuielile determinate de diferenţe nefavorabile de valoare ale titlurilor de
participare determinate de vânzarea - cumpărarea acestora;
4.4.2.2. Cheltuieli nedeductibile fiscal
În categoria cheltuielilor nedeductibile se includ:
cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii
precedenţi sau din anul curent;precum şi impozitele plătite în străinătate;
cheltuielile cu impozitele cu reţinere la sursă plătite în numele persoanelor fizice şi
juridice nerezidente pentru veniturile realizate în România;
cheltuielile cu amenzile, confiscările, majorări de întârziere şi penalităţi datorate către
autorităţile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevăzute în contractele
economice;
cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate
dintre totalul veniturilor şi cheltuielilor aferente,inclusiv accizele, mai puţin cheltuielile cu
impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;
Pagina 111 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
cheltuielile cu diurna care depăşesc limitele legale stabilite pentru instituţiile publice;
sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea provizioanelor şi a rezervelor peste
limita legală, cu excepţia celor create de bănci în limita a 2% din soldul creditelor acordate şi
a fondului de rezervă;
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor constatate lipsă din gestiune sau
degradate şi neimputabile, precum şi pentru activele corporale pentru care nu au fost
încheiate contracte de asigurare, T.V.A aferentă acestor cheltuieli, precum şi T.V.A
nedeductibilă aferentă cheltuielilor care depăşesc limitele prevăzute de lege;
cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile menţionate mai sus precum
şi taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă aferentă cheltuielilor care depăşesc limitele
prevăzute de lege;
cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, inclusiv dobânzile plătite în
cazul contractelor civile, în cazul în care nu sunt impozitate la persoana fizică;
cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor, altele decât cele acordate de bănci
şi de alte persoane juridice autorizate potrivit legii,care depăşesc dobânzile medii ale băncilor
comunicate de Banca Naţională a României;
cheltuielile cu sumele angajate la nivelul contractului de asociere prin participaţiune
în favoarea partenerului contractual, sub forma unor sume fixe sau cote procentuale raportate
la venit, altele decât cele rezultate în baza contractului întocmit;
cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc
condiţiile legale de document justificative conform Legii contabilităţii nr.:82/1991
republicată;
cheltuielile de sponsorizare peste limitele legale;
cheltuieli cu serviciile, inclusiv de management sau consultanţă, în cazul în care nu
sunt justificate de un contract scris şi pentru care nu pot fi verificate necesitatea prestării
acestora;
cheltuielile determinate de diferenţe nefavorabile de valoare ale titlurilor de
participare, înregistrate la societatea la care se deţin participaţiile, cu excepţia celor
determinate de vânzarea - cumpărarea acestora;
alte cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal;
Pagina 112 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4.4.3. Repartizarea rezultatului exerciţiului
Rezultatul net al exerciţiului este soldul final al contului 121,,Profit şi pierdere’’ şi
acesta se obţine prin scăderea impozitului pe profit din rezultatul brut al exerciţiului.
Rezultatul net al exerciţiului urmează să fie supus deciziilor de repartizare de către Adunarea
Generală a Acţionarilor. Profitul impozabil şi impozitul pe profit se calculează şi se
evidenţiază lunar, cumulat de la începutul anului fiscal. Plata impozitului pe profit se
efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv al primei luni din trimestrul următor. În caz
de pierdere aceasta se recuperează din profiturile impozabile obţinute în urătorii 5 ani.
Impozitarea profitului ce stă la baza declaraţiei de impunere se prezintă astfel:
Impozitul pe profit = Profitul impozabil x 16 %
= IMPOZITUL PE PROFIT DATORAT (-) Impozitul pe profit pe anul curent,
plătit cumulat de la începutul anului
= IMPOZITUL PE PROFIT DE PLATĂ SAU IMPOZITUL PE
PROFIT PLĂTIT ÎN PLUS
Pentru a putea cunoaşte în timpul exerciţiului atât rezultatul realizat, ca mărime
globală cât şi repartizarea acestuia, planul de conturi general prevede şi un cont de rectificare
129 ,,Repartizarea profitului’’. Contul 129,,Repartizarea profitului’’ este un cont de activ şi
care se debitează cu:
- profitul net realizat la închiderea exerciţiului precedent, destinat creşterii capitalului
social în corespondenţă cu contul 101,,Capital social’’;
- rezervele constituite din profitul realizat în exerciţiile precedente în corespondenţă
cu contul 106,,Rezerve’’, respectiv cu constituirea rezervelor legale, suma distribuită fiind
egală cu profitul brut înmulţit cu procentul de constituire în corespondenţă cu contul
1061,,Rezerve legale’’;
- acoperirea pierderilor din anii precedenţi
- dividendele distribuite în corespondenţă cu contul 457,,Dividende de plată’’.
Acordarea dividendelor se realizează în raport cu acţiunile subscrise şi vărsate. Acestea sunt
supuse impozitării, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 16% din suma acestora.
Pagina 113 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Contul 129,,Repartizarea profitului’’ se creditează cu profitul net realizat în exerciţiul
precedent destinat repartizării, prin debitul contului 121,,Profit si pierderi’’, după închiderea
şi aprobarea bilanţului contabil de către A.G.A.
Înregistrările contabile efectuate pentru repartizarea profitului sunt următoarele:
129 ,,Repartizarea profitului’’ = %
101 ,,Capital social’’
1061 ,,Rezerve legale’’
117 ,,Rezultatul reportat’’
1063 ,,Rezerve statutare’’
1068 ,Alte rezerve’’
457 ,,Dividende de plată’’
După aprobarea bilanţului contabil are loc închiderea operaţiilor de repartizare din
anul precedent prin înregistrarea contabilă:
121 ,,Profit şi pierderi’’ = 129 ,,Repartizarea profitului’’
Pagina 114 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4.5 MONOGRAFIE privind înregistrarea în contabilitatea
S.C PETROUTILAJ S.A. Câmpina a principalelor operaţiuni de
cheltuieli, venituri şi rezultate financiare pe luna decembrie 2005.
1. Operaţiuni de încasări prin contul curent bancar privind creanţele, debitori diverşi,
cecurile şi veniturile realizate.
5121 ”Conturi curente la bănci” = % 610393
409 „Furnizori- debitori” 287336
411 „Clienţi” 238840
461 „Debitori diverşi” 19908
462 „Creditori diverşi” 522
511 „Valori de încasat” 8787
5191 „Credite bancare pe termen scurt” 55000
2. Se înregistrează plăţi prin contul curent pentru furnizori, avansuri furnizori, datori
la bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale, rambursări de credite, şi diverse cheltuieli
pentru activitatea de exploatare şi financiară:
% = 5121 ”Conturi curente la bănci în lei” 613039
401 „Furnizori” 60182
409 „Furnizori- debitori” 27906
427 „Reţineri din remuneraţii ale datorate terţilor” 2639
4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale” 26154
4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj” 2962
4423 „T.V.A. de plată” 3100
444 „Impozite pe salarii” 34595
446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” 185
462 „Creditori diverşi” 30125
5191 „Credite bancare pe termen scurt” 25000
581 „Viramente interne” 369490
623 ”Cheltuieli de protocol reclamă şi publicitate” 2000
627 „Cheltuieli cu serviciile bancare” 2700
Pagina 115 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
666 „Cheltuieli privind dobânzile” 5930
671 „Cheltuieli extraordinare privind operaţiile de gestiune” 1500
3. Operaţiuni de încasări prin 5311 „Casa” privind diverse creanţe, debitori, avansuri
justificate, ridicări numerar de la bancă, venituri din lucrări executate, servicii prestate şi
venituri din activităţi diverse:
5311 „Casa = % 378222
411 „Clienţi” 7664
427 „Reţineri din remuneraţii datorate terţilor” 58
428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul70
4427 „T.V.A colectată” 44
461 „Debitori diverşi” 707
581 „Viramente interne” 369490
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 131
708 „Venituri din activităţi diverse” 58
4. Plăţi privind casieria unităţii pentru furnizori, drepturi de salarii, ajutoare materiale,
avansuri, salarii şi avansuri de trezorerie precum şi diverse cheltuieli pentru activitatea de
exploatare.
% = 5311 „Casa în lei” 374794
401 „Furnizori” 7170
421 „Personal- remuneraţii datorate” 153205
423 „Personal- ajutoare materiale datorate” 4420
425 „Avansuri acordate personalului” 107502
427 „ Reţineri din remuneraţii datorate terţilor” 3018
462 „Creditori- diverşi” 111
532 „ Alte valori” 78
542”Avansuri de trezorerie 2378
604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” 43
623 „ Cheltuieli de protocol,reclamă” 6.11
625 „ Cheltuieli cu deplasări, şi transferări” 728
671 „Cheltuieli extraordinare privind operaţiunile de gestiune” 95530
Pagina 116 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
5. Se înregistrează facturile de la diverşi furnizori pentru energie electrică livrată,
lucrări de întreţinere şi reparaţii executate, prime de asigurare şi alte servicii de terţi.
% = 401 „Furnizori” 273247
4426 „ T.V.A deductibilă” 29757
605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 204690
611 „Cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţie” 9513
613 „Cheltuielile cu prime de asigurare” 5642
623„Cheltuieli cu protocol,reclama si publicitate 1150
626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecom.” 5345
628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 17150
6. Facturi de la furnizori pentru materii prime, materiale consumabile, obiecte de
inventar şi ambalaje achiziţionate pentru producţie.
% = 401 „Furnizori” 621956
301 „ Materii prime” 342283
302 „Materiale consumabile” 149135
308 „Diferenţe de preţ la materii şi materiale” 35510
303 „Obiecte de inventar” 204
381 „Ambalaje” 307
4426 „ T.V.A deductibilă” 94517
7. Vânzări de materiale din stoc conform facturilor emise către clienţi diverşi şi
descărcarea gestiunii pentru materialele vândute,
371 „Mărfuri” = % 172726
301 „ Materii prime” 17838
302 „Materiale consumabile” 103135
378 ”Diferenţe de preţ la mărfuri” 26215
4428 „T.V.A neexigibilă” 25538
411 „Clienţi” = % 185141
Pagina 117 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
707„Venituri din vânzarea mărfurilor” 147387
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 12081
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 135
4427 „T.V.A colectată” 25538
% = 371 „Mărfuri” 172726
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 120973
378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” 26215
4428 „T.V.A. neexigibilă” 25538
8. Se înregistrează venituri din sconturi obţinute de la furnizori.
401 „ Furnizori” = 767 „ Venituri din sconturi obţinute” 432
9. Înregistrarea sconturilor acordate clienţilor pentru produsele finite vândute conform
facturii emise.
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 411”Clienţi” 218
10. Vânzări de produse finite conform facturii emise către diverşi clienţi
411 „Clienţi” = % 970149
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 814858
4427 „T.V.A. colectat” 154823
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 468
11. Consumul pe materii prime şi materiale consumabile pentru producţie şi
repartizarea diferenţelor de preţ.
601 „Cheltuieli cu materiile prime = % 382922
301 „ Materii prime” 373079
308 „Diferenţe de preţ la
materii prime şi materiale” 9843
Pagina 118 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
602 „Cheltuieli cu materialele = % 160913
consumabile” 302„ Materiale consumabile” 158372
308 „Diferenţe de preţ la
materii prime şi materiale” 2541
12. Obiecte de inventar date în folosinţă pentru nevoile secţiilor de producţie.
603„Cheltuieli cu obiecte de inventar”= 303„Materiale de natura 1151
obiectelor de inventar”
13.Amortizarea lunară înregistrată pentru imobilizări corporale conform fişei de
calcul
681 ”Cheltuieli de exploatare = 281 „Amortizări privind 13271
privind şi amortizările şi imobilizările corporale”
provizioanele”
14. Venituri extraordinare obţinute din vânzarea unor active corporale.
461 „ Debitori diverşi” = % 2770
772 ”Venituri din operaţii de capital” 2328
4427 „T.V.A. colectată” 442
15. Descărcarea gestiunii pentru mijloacele fixe valorificate la terţi.
% = 212 „Construcţii” 2770
281 „Amortizarea privind imobilizările corporale” 1801
681 „Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele” 969
16. Furnizori pentru imobilizări corporale în curs conform facturilor primite.
% = 404 „Furnizări” 17601
231 „Imobilizări corporale în curs” 14791
Pagina 119 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
4426 „T.V.A. deductibilă” 2810
17. Alte venituri realizate din prestări servicii, locaţii de gestiune şi chirii.
411 „Clienţi” = % 9759
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 5130
706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii” 3071
4427 „T.V.A. colectată” 1558
18. Înregistrarea facturii pentru produse finite livrate, lucrări executate şi servicii
prestate.
411 „Clienţi” = % 970695
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 815052
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 783
4427 „T.V.A colectată” 154860
19. Compensarea unor creanţe de încasat, cu avansuri primite de la clienţi.
419 „Clienţi- creditori” = 411 „Clienţi” 10358
20. Înregistrarea salariilor calculate pentru personalul muncitor conform statelor de
plată lunare.
641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal salarii datorate” 442094
21. Drepturi băneşti convenite colaboratorilor conform contractelor şi convenţiilor
civile încheiate pentru servicii prestate, realizate conform statelor de plată lunare.
621 „Cheltuieli cu colaboratorii” = 401 „Furnizori” 4371
22. Înregistrarea de reţineri din salarii pentru avansuri, impozite pe salarii, contribuţii
pensie suplimentară, fond şomaj, fond sănătate şi diverse alte relaţii conform statelor de plată
(chirii, rate, imputaţii, etc.).
421 „Personal-salarii = % 218174
Pagina 120 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
datorate” 425 „Avansuri acordate personalului” 104384
444 „Impozit pe salarii” 48525
4312 „Contribuţia personalului la asig.sociale” 21038
431 „Asigurări sociale 30753
4372 Contribuţia la fond de şomaj” 4420
427 „Reţineri din salarii datorate terţilor” 5383
462 „Creditori diverşi” 2617
461 „Debitori diverşi” 1054
23. Ajutoare, materiale datorate pentru personal, suportate din fondurile asigurărilor
sociale de stat.
4311 „Contribuţia unităţii la = 423 „Personal ajutoare 2798
asigurările sociale” materiale- datorate”
24. Reţineri datorate de personal din ajutoarele materiale calculate conform statelor de
plata lunare:
423 „Personal ajutoare = % 3809
materiale datorate” 425 „Avansuri acordate personalului” 1730
444 „Impozit pe venit 952
4372 „Contribuţia personalului la
fondul de şomaj” 30
4312 „Contribuţia personalului la
pensia suplimentară” 354
427 „Reţineri din remuneraţiile personalului” 132
462 „Creditori diverşi” 486
461 „Debitori diverşi” 125
25. Înregistrarea C.A.S. calculat şi datorat de societatea comercială.
6451 „Cheltuieli privind = 4311 „Contribuţia unităţii 153794
contribuţia unităţii la la asigurările sociale”
asigurările sociale”
Pagina 121 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
26. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 5%.
6452 „Cheltuieli privind = 4371 „ Contribuţia unităţii 17621
contribuţia unităţii la fondul de şomaj”
la fondul de şomaj”
27. Ajutoarele materiale pentru incapacitatea temporală de muncă suportate de unitate
conform prevederilor legale.
6458 „Alte cheltuieli privind asigurările = 423 „Personal ajutoare 3721
şi protecţia socială” materiale datorate”
28. Fond de sănătate suportat de societatea comercială
6453 „ Cheltuieli privind contribuţia = 4313 „ Contribuţia unităţi 24713
unităţii la fondul de sănătate” la fond de sănătate”
29. Înregistrarea fondurilor speciale diverse datorate de unitate.
635 „Cheltuieli cu alte taxe şi = 447 „Fonduri speciale 1653
vărsăminte asimilate” taxe şi vărsăminte
30. Alte impozite, taxe şi vărsăminte cuvenite la bugetul local
635 „Cheltuieli cu alte taxe şi = 446 „Alte impozite,taxe 1238
vărsăminte asimilate” şi vărsăminte asimilate”
31. Scăderea din gestiune a unor mijloace fixe amortizate peste 85% la valoarea de
înregistrare prin casare.
% = 212 „Construcţii” 25036
281 „Amortizări privind imobilizările corporale” 21782
681 „Cheltuieli privind amortizările si provizioanele” 3254
Pagina 122 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
32. Înregistrarea veniturilor din diferenţe de curs valutar la disponibilităţile în valută
existente în contul curent bancar şi casieria unităţii.
% = 765 „Venituri din diferenţe 1755
de curs valutar”
5124 „Conturi la bănci în valuta” 1320
5314 „Casa în valuta” 435
33. Compensarea furnizorilor cu avansuri plătite în cursul anului şi regularizarea
operaţiunilor la primirea bunurilor materiale contractate.
401 „Furnizori” = 409 ”Furnizori- debitori” 978
34. Înregistrarea produselor finite obţinute lunar din producţie.
% = 711 „Venituri din producţia stocată” 890842
345 „Produse finite” 873524
348 „Diferenţe de preţ la produsele finite” 17318
35. Descărcarea gestiunii de produse finite aferente livrărilor făcute către clienţii
unităţii.
711 „Variaţia stocurilor” = % 814300
345 „Produse finite” 798517
348 „Diferenţe de preţ la produsele finite” 15783
36. Închiderea conturilor de T.V.A. şi stabilirea sumelor de plătit la bugetul satului.
4427 „T.V.A. colectată” = % 188842
4423 „T.V.A. de plată” 51781
4426 „T.V.A. deductibilă” 137061
37. Se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri lunare pe
decembrie/2005.
Pagina 123 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
121 „Profit şi pierdere” = % 1701228
601 „Cheltuieli cu materiile prime” 382922
602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” 160913
603 „Cheltuieli privind obiectele de inventar” 1151
604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” 143
605 „Cheltuieli privind energia şi apa” 204690
607 „Cheltuieli privind mărfurile” 120973
611 „Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii” 9513
613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” 5642
621 „Cheltuieli cu colaboratorii” 4371
623 „Cheltuielile de protocol, reclamă şi publicitate” 3762
624 „Chelt. cu transportul de bunuri şi de personal” 5056
625„ Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări” 728
626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii” 5345
627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 2700
628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” 17150
635 „Ch. cu alte impozite, taxe şi vărs. asimilate” 17777
641 „Cheltuieli cu remuneraţiile personalului” 442094
6451 „Cheltuieli privind contribuţia
unităţilor asigurările sociale” 153794
6452 „Cheltuieli privind contribuţia
unităţii pentru ajutorul de şomaj” 17621
6453 „Cheltuieli privind asigurările
şi protecţia socială” 24713
6458 „Alte cheltuieli privind asigurările
şi protecţia socială” 3721
666 „Cheltuieli privind dobânzile” 5930
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 218
671 „Cheltuieli extraordinare privind
operaţiile de gestiune” 97030
681 „Cheltuieli de exploatare privind
amortizările şi provizioanele” 13271
Pagina 124 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
38. Înregistrarea închiderii veniturilor din producţie în curs de execuţie aferentă
producţiei marfă fabricată efectivă.
711 „Variaţia stocurilor” = 331 „Producţia în 2073826
curs de execuţie”
331 „Producţia în curs de execuţie „= 711 „„Variaţia stocurilor” 2180865
39. Închiderea contului privind variaţia stocurilor.
711 „Variaţia stocurilor” = 121 ” Profit şi pierdere” 183580
40. Închiderea conturilor de venituri lunare pe luna decembrie/2005
% = 121 „Profit şi pierdere” 1800850
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 1579920
703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale” 12087
704 „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” 16648
706 „Venituri din redevenţe,locaţii de gestiune şi chirii” 3071
707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 147387
708 „Venituri din activităţi diverse” 40587
765 „Venituri din diferenţe de curs valutar” 720
767 „Venituri din sconturi obţinute” 430
41. Se stabileşte impozitul pe profit brut şi închiderea contului de pe cheltuieli
aferente.(cota de 16%).
691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozitul pe profit” 15940
121 „Profit şi pierdere” = 691 ”Cheltuieli 15940
cu impozitul pe profit”
1800850-1701228=99622 profit brut impozabil
Pagina 125 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Impozit pe profit =99622 x 16%=15940 lei
Capitolul 5
ANALIZA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI.
Rezultatul exerciţiului se determină lunar cu ajutorul contului 121 “ Profit şi
pierdere”, care sintetizează veniturile şi cheltuielile, şi determină rezultatele pe structura
activităţilor şi operaţiilor de bază. Contul 121 “Profit şi pierdere” este un cont bifuncţional
prin modul cum începe să funcţioneze cât şi prin sold, care poate fi creditor sau debitor, după
caz.
5.1 Analiza rezultatului
Determinarea rezultatului prin prisma abordări patrimoniale se poate face atât din
punct de vedere economic cât şi din punct de vedere financiar.
Din punct de vedere economic se calculează ca diferenţă între venituri şi cheltuieli:
Rezultatul exerciţiului = Venituri – Cheltuieli
Rezultatul poate fi o mărime pozitivă, numită profit (beneficiu), atunci când veniturile
sunt mai mari decât cheltuielile, sau o mărime negativă, numită pierdere când veniturile sunt
mai mici decât cheltuielile.
Din punct de vedere financiar, rezultatul exerciţiului apare ca variaţia trezoreriei
întreprinderii în cursul unei perioade, prin compararea fluxurilor de încasări cu cele de plăţi.
Rezultatul = Capacitatea - Cheltuieli cu amortizarea
exerciţiului de autofinanţare şi provizioanele
Pentru a analiza rezultatul exerciţiului trebuie mai întâi să facem referire la cele trei
rezultate provenite din activitatea de exploatare, financiară şi extraordinara a unităţii
patrimoniale, şi anume: rezultatul din exploatare, rezultatul financiar şi rezultatul
extraordinar. Suma acestor rezultate diminuate cu impozitul asupra beneficiilor, ne dă
rezultatul net al exerciţiului.
Rezultatul din exploatare este diferenţa între veniturile şi cheltuielile din exploatare şi
exprimă rentabilitatea economică a întreprinderii în activitatea sa industrială sau comercială.
Pagina 126 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Acest rezultat este afectat de opţiuni fiscale relative la estimarea stocurilor, producţiei
imobilizate şi cheltuielilor privind amortizările şi provizioanele din exploatare.
La analiza rezultatului din exploatare trebuie să avem în vedere mai întâi trei solduri
intermediare de gestiune: marja comercială, valoarea adăugată şi excedentul brut din
exploatare.
Marja comercială este indicatorul cel mai important pentru întreprinderile comerciale,
în activitatea de analiză şi gestionare şi se exprimă adesea ca procent din cifra de afaceri. Ea
se determină ca diferenţă dintre vânzările de mărfuri înregistrat în contul 707 ”Venituri din
vânzarea mărfurilor” şi costul mărfurilor vândute înregistrat în contul 607 „Cheltuieli privind
mărfurile”.
Marja = Vânzări de mărfuri - Costul mărfurilor vândute
comercială (evaluate la preţ de vânzare, (exclusiv reducerile comerciale
exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturării)
acordate ulterior facturării)
În cadrul nostru S.C.”PETROUTILAJ”S.A. Câmpina, acest sold intermediar de
gestiune pe anul 2005 şi anume marja comercială va avea următoarea valoare:
Marja comercială = 11.668.862 – 10.323.061 = 1.345.801 lei(RON)
Valoarea adăugată permite măsurarea puterii economice a unei unităţi patrimoniale şi
este exprimată prin diferenţa dintre producţia întreprinderii şi consumurile externe.
Valoarea adăugată = Marja comercială
+ Producţia vândută
+/-Producţia stocată
+Producţia imobilizată
– Consumaţia exerciţiului
provenind de la terţi
Valoarea adăugată = 1.345.801 + 116.639.287 – 46.997.385 – 6.282.812 = 64.704.891
lei(RON)
Acest indicator explică creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de
producţie, îndeosebi a factorilor muncă peste valoarea materialelor, subansamblelor, energiei,
serviciilor cumpărate de întreprindere. Valoarea adăugată reprezintă sursa de acumulări
băneşti care asigură remunerarea principalilor participanţi direcţi la activitatea întreprinderii:
personalul prin salarii, indemnizaţii, premii, cheltuieli sociale, statul prin impozite şi taxe,
Pagina 127 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
creditorii prin dobânzi, comisioane, dividende, acţionari prin dividende plătite, întreprinderea
prin capacitatea de autofinanţare.
Producţia vândută este alcătuită din venituri din vânzări de produse servicii şi din alte
activităţi respectiv grupa de conturi 70 “Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii
prestate şi din alte activităţi”, din care este exclus contul 707 “ Venituri din vânzarea
mărfurilor”. Din consumaţia exerciţiului provenind de la terţi fac parte cheltuielile cu
stocurile din cumpărări, cheltuieli cu combustibilul, energie şi apă, cheltuielile cu lucrările şi
serviciile executate de terţi şi alte cheltuieli materiale, respectiv conturile din grupa 60 “
Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri” din care este exclus contul 607” Cheltuieli
privind mărfurile”, conturile din grupa 61 “ Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de
terţi” şi conturile din grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”.
Excedentul brut din exploatare reprezintă o aproximare a surplusului monetar,
respectiv a cash flow –ului. Suma excedentului brut din exploatare constă din diferenţa dintre
veniturile şi cheltuielile din exploatare plătite.
Excedentul brut = Valoarea adăugată
+ Subvenţii din exploatare (gr.74)
– Cheltuieli cu impozite taxe şi vărsăminte asimilate
– Cheltuieli de personal (gr.64)
Excedentul brut din exploatare = 64.704.891 – 2.292. 987 – 60.039.352 = 2.372.552
lei
Excedentul brut din exploatare reprezintă componenta principală a capacităţii de
autofinanţare a unei întreprinderi şi este folosită pentru menţinerea şi dezvoltarea
potenţialului întreprinderii şi remunerarea capitalurilor utilizate şi a statului.
Importanţa acestui indicator constă în:
- excedentul brut din exploatare este o măsură a performanţei economice a
întreprinderii, pentru că se foloseşte la determinarea rentabilităţii economice prin raportarea
lui la capitalul economic sau la cifra de afaceri;
- excedentul brut din exploatare este independent de politica financiară a firmei, de
politica de dividend şi fiscală;
- excedentul brut din exploatare reprezintă sursa financiară pentru întreprindere
utilizată atât pentru menţinerea cât şi pentru dezvoltarea ei.
Rezultatul exploatării este format din excedentul brut din exploatare la care se adaugă
grupa de conturi 75 “Alte venituri din exploatare”, contul 781 “Venituri din provizioane
privind activitatea de exploatare” şi se scad soldul conturilor 65 „Alte cheltuieli de
Pagina 128 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
exploatare” şi contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”, iar
formula de calcul este următoarea:
Rezultatul exploatării = Excedentul brut din exploatare
+ Alte venituri din exploatare (gr.75)
+ Venituri din provizioane privind activitatea
de exploatare (ct.781)
– Alte cheltuieli de exploatare (gr.65)
– Cheltuieli de exploatare privind amortizările
şi provizioanele (ct.681)
Rezultatul din exploatare = 1.084.075 lei
Acest rezultat din exploatare exprimă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de
exploatare şi se mai poate exprima sub formă de rată prin raportarea lui la activele de
exploatare.
Decontarea veniturilor şi cheltuielilor ocazionate de activitatea de exploatare se
realizează prin preluarea soldurilor conturilor din următoarele grupe de
conturi:70,71,72,74,75,si60,61,62,63,64,65.
Rezultatul financiar al unei întreprinderi este reprezentat prin diferenţa dintre
veniturile şi cheltuielile financiare şi pune în evidenţă influenţa deciziilor financiare ale
întreprinderii asupra rezultatului net. Rezultatul financiar al întreprinderii participă la
definirea rezultatului curent al exerciţiului care este format prin adăugarea la rezultatul
exploatării, a rezultatului financiar.
Rezultatul financiar = Venituri financiare(gr.76)
+ Venituri financiare din provizioane(ct.786)
– Cheltuieli financiare(gr.66)
– Cheltuieli financiare privind
amortizările şi provizioanele(ct.686)
Rezultatul curent al exerciţiului = 482.156 lei
Acest rezultat nu este grevat de elementele întreprinderii şi poate fi utilizat pentru
analiza în dinamică a rezultatului întreprinderi.
Rezultatul extraordinar este măsurat prin diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile
extraordinar. Acest indicator ne arată ce influenţă poate avea rezultatul extraordinar asupra
rezultatului net al exerciţiului având în vedere că acest indicator este obţinut din activitatea
Pagina 129 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
extraordinara a întreprinderii care are un caracter aleatoriu nu este prea indicat ca beneficiu
extraordinar să fie principala componentă a beneficiului exerciţiului. Relaţia de calcul este:
Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare(gr.77)
+ Venituri extraordinare din provizioane(ct.786)
– Cheltuieli extraordinare (gr.66)
– Cheltuieli extraordinare privind
amortizările şi provizioanele(ct.686)
Mărimea acestui indicator constituie o informaţie importantă pentru investitorii
potenţiali care pot evalua incidenţa evenimentelor extraordinare asupra întreprinderi.
Rezultatul net al exerciţiului reprezintă mărimea absolută a rentabilităţii financiare a
întreprinderii cu care sunt remuneraţi acţionarii pentru capitalurile
proprii subscrise. El reprezintă variaţia situaţiei nete a întreprinderii între deschiderea
şi închiderea exerciţiului ca urmare a activităţi economice
Rezultatul net al exerciţiului = Rezultatul curent
+Rezultatul extraordinar
– Cheltuieli cu impozitul pe profit
Marja comercială, valoarea adăugată, excedentul brut din exploatare, rezultatul din
exploatare, rezultatul financiar, rezultatul extraordinar şi rezultatul net al exerciţiului
reprezintă soldurile intermediare de gestiune care pun în evidenţă etapele formării rezultatului
exerciţiului şi constituie o prezentare economică a contului de rezultate.
Pagina 130 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
5.2 Analiza repartizării rezultatului
Rezultatul net al activităţii economico- financiare a întreprinderilor se face la
încheierea fiecărui exerciţiu financiar pe baza bilanţului contabil anual şi în conformitate cu
prevederile din actele normative în vigoare.
Destinaţiile prevăzute de normele legale pentru repartizarea profitului net sunt
următoarele:
constituirea de rezerve legale;
acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi;
vărsăminte la buget din profitul regiilor autonome, societăţilor şi companiilor
naţionale;
constituirea de rezerve statutare şi alte rezerve;
dividende de plătit total din care:
dividende cuvenite altor societăţi;
dividende cuvenite acţionarilor.
La repartizarea profitului net se are în vedere înainte de toate necesităţile de
constituire a fondurilor de mai sus, precum şi posibilităţile de acoperire a acestora cu
respectarea legislaţiei în vigoare.
Exemplu poate fi la o unitate cu capital privat cum este S.C. „PETROUTILAJ” S.A.
Câmpina şi alte unităţi similare, care la încheierea exerciţiului financiar al anului 2005 nu a
avut pierderi contabile de acoperit din anii precedenţi, nu efectuează vărsăminte la buget
nefiind regie autonomă sau companie naţională şi constituie rezerve legale întrucât sunt strict
necesare.
În cazul de mai sus la analiza repartizării rezultatului net se va ţine seama şi de
următoarele prevederi legale:
a). până la 50% din profitul net se realizează pentru constituirea rezervelor legale si
statutare.
b). diferenţa rămasă se repartizează la dividende de plătit care se cuvin acţionarilor,
altor societăţi care au titluri de participare.
Analiza repartizării profitului net trebuie să plece de la faptul că toate destinaţiile
prezentate mai sus sunt la fel de importante şi pentru care se constituie fondurile necesare, în
funcţie de specificul unor priorităţi majore cum ar fi sursele proprii de finanţare atunci când
unitatea are în program dezvoltarea activităţii de investiţii cu efecte favorabile pentru
perioadele viitoare.
Pagina 131 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
La repartizarea profitului Adunarea Generală a Acţionarilor care aprobă bilanţul
contabil anual, contul de profit şi pierdere şi repartizarea profitului net va avea în vedere şi
alte priorităţi cum ar fi: dividendele şi alte repartizări pe destinaţii aşa încât conducerea
managerială să poată asigura o bună funcţionare a activităţii de producţie, comerciale şi
financiare.
Un alt obiectiv ce trebuie să fie în atenţia Consiliului de Administraţie şi a conducerii
executive este crearea condiţiilor ca unitatea pe care o administrează să funcţioneze cu cât
mai puţine surse atrase, urmărindu-se reducerea volumului de credite bancare purtătoare de
dobânzi şi plata la termen legal a datoriilor către bugetul de stat şi alte organisme în vederea
evitării plăţii de penalizări şi majorări.
O repartizare cât mai justă a profitului net pe destinaţiile legale poate avea influenţă
favorabilă precum şi realizarea unor obiective cum ar fi: dezvoltarea bazei tehnico-materiale,
creşterea volumului de producţie, stabilitatea personalului muncitor cu înaltă calificare şi a
specialiştilor în domeniu, sporirea rentabilităţi pe produse şi a masei profitului, în concluzie
asigurarea unei activităţi viabile pe termen mediu şi lung.
Capitolul 6
ANALIZA ECONOMICO- FINANCIARĂ
Analiza reprezintă o metodă a cunoaşterii bazată pe descompunerea unui obiect sau a
unui fenomen în elementele sale componente precum şi pe stabilirea factorilor care determină
formarea şi dezvoltarea subiectului supus analizei urmărindu-se stabilirea legalităţii interne a
fenomenului studiat.
Analiza economico- financiară are un caracter complex care poate fi argumentat
astfel:
a). acelaşi efect poate avea cauze diferite;
b). efecte diferite se pot schimba, dând o rezultantă a complexului de acţiuni sau de
forţe;
c). complexitatea şi intensitatea cauzei poate determina nu numai intensitatea
fenomenului dar şi calitatea lui;
d). în fenomenul analizat pot apare însuşiri noi pe care nu le-a avut nici unul din
elementele componente;
Pagina 132 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
e). în realitatea obiectivă însuşirile esenţiale se combină cu cele neesenţiale, secundare
sau întâmplătoare.
Conţinutul procesului de analiză inclusiv îmbinarea acesteia cu sinteza poate fi redat
în următoarele etape:
1.Determinarea obiectului analizei: presupunem constatarea anumitor fapte, fenomene
rezultate. Determinarea se face în timp şi spaţiu, calitativ şi cantitativ iar în acest scop se
utilizează metode specifice de evaluare şi calcul.
2. Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat.
Descompunerea fenomenelor în elemente componente presupune o analiză de tip structural.
Pentru stabilirea factorilor care acţionează asupra fenomenului se are în vedere principiul
descompunerii în trepte.
3. Stabilirea corelaţiei dintre fiecare element şi fenomen analizat precum şi dintre
fiecare factor şi fenomen studiat precum şi a relaţiilor dintre factori.
În adoptarea deciziilor economico- financiare de către diverşi utilizatori de informaţii
din întreprindere şi din afara întreprinderii indicatorii eficienţei utilizării capitalurilor prezintă
o importanţă deosebită.
Eficienţa este o categorie generală care are în vedere eforturile (cheltuielile) necesare
desfăşurării activităţii în corelaţie cu efectele (rezultatele) obţinute.
Atât efectele cât şi eforturile au un conţinut complex ceea ce face ca eficienţa
activităţii unei întreprinderi să fie abordată pe baza unui sistem de indicatori.
Eficienţa utilizării capitalului unei întreprinderi este reflectată cu ajutorul relaţiei
dintre rezultate(efecte) şi capital(efort). Sistemul de indicatori de eficienţă a utilizării
capitalului se poate construi pe baza mai multor tipuri de relaţii, care au în vedere corelaţiile
posibile dintre efecte şi eforturi, şi anume:
a) Efecte b) Eforturi
Eforturi Efecte
Pagina 133 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6.1. Întocmirea contului de profit şi pierdere
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE ÎNCHEIAT LA 31.12.2005 (tabelul nr. 6)
Tabel nr. 6 - RON -
Denumirea indicatorilor
Nr.
rd.
Exerciţiul financiar
precedent
Exerciţiul financiar
încheiat
A B 1 2
VENITURI DIN EXPLOATARE:
Venituri din vânzarea
mărfurilor(ct.707)
Producţia vândută (ct.701+702+ 703+
704+705+706+708)
Cifra de afaceri(rd.01+02)
Variaţia stocurilor(ct.711)
Solduri creditoare
Solduri debitoare
Venituri din producţia de imobilizări
(ct.721+722)
Producţia exerciţiului(rd.02+04-
05+06)
Venituri din subvenţii de exploatare
(ct.741)
Alte venituri din exploatare
(ct.754+758)
Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare(ct.781)
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
631319
6646333
7277652
942188
9255
7597776
44653
1166886
10626971
11793857
1021741
15216
11663928
69209
I. VENITURI DIN EXPLOATARE -
TOTAL - (rd.03+04-05+06+08 la10)
11
8273748 12900023
CHELTUIELI PENTRU
EXPLOATARE:
Cheltuieli privind mărfurile(ct.607)
12 568530 1032306
Pagina 134 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Cheltuieli cu materiile prime(ct.600)
Cheltuieli cu materiale consumabile
(ct.601)
Cheltuieli cu energia şi apa(ct.605)
Alte cheltuieli materiale
(ct.602+603+604+606+608) Cheltuieli
materiale - total - (rd.13 la 16)
Cheltuieli cu lucrări şi servicii
executate de terţi
(ct.611+612+613+614+621+622+623+
624+625+626+627+628) Cheltuieli cu
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
(ct.635) Cheltuieli cu remuneraţiile
personalului(ct.641)
Cheltuielile privind asigurările şi
protecţia socială(ct.645)
Cheltuieli cu personalul - total -
(rd.20+21)
Alte cheltuieli de exploatare
(ct.654+658)
Cheltuieli cu amortizările şi
provizioanele(ct.681)
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
2091842
479145
846671
81989
3499649
456330
94131
2716886
1180956
3897842
2686
205692
3084084
686216
814988
114449
4699739
628281
229298
4161894
1842041
6003935
7223
189834
II. CHELTUIELI PENTRU
EXPLOATARE - TOTAL - (rd.12+17
la 19+22 la 24)
25
8724860 12790616
A. REZULTATUL DIN
EXPLOATARE
Profit(rd.11 - 25)
Pierdere(rd.25 - 11)
26
27 451112
109407
Venituri din participaţii, alte imobilizări
financiare şi creanţe imobilizate
(ct.761+762+763) Venituri din titluri
28
29
55
Pagina 135 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
de plasament(ct.764)
Venituri din diferenţe de curs valutar
(ct.765)
Venituri din dobânzi(ct.766)
Alte venituri financiare(ct.767+768)
Venituri din provizioane(ct.786)
30
31
32
33
417
181
7511
439
29371
11581
III. VENITURI FINANCIARE -
TOTAL - (rd.28 la 33)
34 8165 41394
Pierderi legate de participaţii(ct.663)
Cheltuieli privind titlurile de plasament
cedate(ct.664)
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
(ct.665)
Cheltuieli privind dobânzile(ct.666)
Alte cheltuieli financiare(ct.667+668)
Cheltuieli cu amortizările şi
provizioanele(ct.686)
35
36
37
38
39
40
199894 102585
IV. CHELTUIELI FINANCIARE -
TOTAL - (rd.35 la 40)
41 199894 102585
B. REZULTATUL FINANCIAR
Profit(rd.34 - 41)
Pierdere(rd.41 - 34)
42
43 191729 61191
C. REZULTATUL CURENT AL
EXERCIŢIULUI
Profit(rd.11+34-25-41)
Pierdere(rd.25+41-11-34)
44
45 642841
48216
0
V. VENITURI EXTRAORDINAR
TOTAL - (ct.771+772+787)
46 1087985 119460
VI. CHELTUIELI EXTRAORDINAR
TOTAL - (ct.671+672+687)
47 416663 126561
D. REZULTATUL EXTRAORDINAR
Profit(rd.46 - 47)
Pierdere(rd.47 - 46)
48
49
671322
71.014
Pagina 136 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
VII. VENITURI TOTALE
(rd.11+34+46)
50 9369900 13060878
VIII. CHELTUIELI TOTALE
(rd.25+41+47)
51 9341419 13019763
E. REZULTATUL BRUT AL
EXERCIŢIULUI
Profit(rd.50 - 51)
Pierdere(rd.51 - 50)
52
53
28481 41115
Impozitul pe profit(ct.691) 54 26270
F. REZULTATUL NET AL
EXERCIŢIULUI
Profit(rd.52 - 54)
Pierdere(rd.54 - 52)
55
56
28481 14845
Pagina 137 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Prin solduri intermediare de gestiune se înţeleg principalii indicatori economico-
financiari stabiliţi pe baza datelor din contul 121 „Profit şi pierdere” cu ajutorul cărora se
caracterizează folosirea resurselor umane, materiale şi financiare ale întreprinderii.
Soldurile intermediare ale gestiunii se prezintă într-un tablou care reprezintă o altă
formă de prezentare a informaţiilor prin contul 121 „Profit şi pierdere”
Unele solduri intermediare ale gestiunii reflectă indicatori economici, cum sunt: marja
comercială, producţia exerciţiului, valoarea adăugată, excedentul brut din exploatare, iar
restul soldurilor intermediare ale gestiunii reflectă indicatori financiari: rezultatul exploatării,
rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut şi rezultatul net.
Tabloul Soldurilor Intermediare ale Gestiunii (tabelul nr. 7):
Ta
bel
nr.
7 -
R
O
N
-
Nr
.
crt
.
Indicatori N-1 N
1 Vânzări de mărfuri(ct.707) 631319 1166886
2 Costul mărfurilor vândute(ct.607) 568530 1032306
A MARJA COMERCIALĂ(A=1-2) 62789 134580
3 Producţia vândută(ct.701+704-708) 6646332 10626971
4 Variaţia producţiei stocate(ct.711) 942188 1021741
5 Venituri din producţia de imobilizări (ct.
721-722)
9255 15215
B Producţia exerciţiului(B=3+4+5) 7597776 11663928
Pagina 138 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6 Valoarea adăugată(C=A+B-6) 3704587 6470489
7 Subvenţii din exploatare(gr.74)
8 Cheltuieli cu impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate (gr.63)
94131 229298
9 Cheltuieli cu personalul(gr.64) 3897842 6003935
D Excedentul brut al exploatării (D=C+7-
8-9)
-287386 237255
10 Alte venituri din exploatare
(gr.75+gr.78)
44653 69209
11 Alte cheltuieli din exploatare (gr.65) 2685 7223
12 Cheltuieli cu amortizarea şi
provizioanele aferente exploatării
(gr.68)
205692 189834
E Rezultatul exploatării (E=D+10-11-12) -451112 109407
13 Venituri financiare(gr.76) 8165 41393
14
Cheltuieli financiare(gr.66) 199894 102585
F Rezultatul financiar(F=E+13-14) -191729 -61191
15 Venituri extraordinare(gr.77) 1087985 119460
16 Cheltuieli extraordinare(gr.67) 416663 126561
G Rezultatul extraordinar(G=15-16) 671322 -7101
H Rezultatul brut al exerciţiului (H=F+G) 28481 41115
11
7
Impozitul pe profit 26270
I Rezultatul net al exerciţiului (I=H-17) 28481 14845
6.3. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
Desfăşurarea activităţii oricărui agent economic presupune consumul de resurse
materiale, umane şi financiare. Cheltuielile şi veniturile întreprinderii după natura lor se
grupează în 3 mari categorii: din exploatare, financiare şi extraordinare.
Analiza cheltuielilor aferente veniturilor are rolul de a evidenţia aceşti factori care
influenţează nivelul lor şi efectele care pot fi puse în valoare prin reducerea lor.
Pagina 139 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Indicatorul de bază folosit în analiza cheltuielilor aferente veniturilor întreprinderii
este:
Rata de eficienţă a cheltuielilor la 1000 lei venituri totale (Rct):
Rct = Cht x 1000 = Σ Chi x 1000
Vt Σ Vt
Cht = cheltuieli totale;
Vt = venituri totale;ΣChi = suma cheltuielilor pe categorii de activităţi;
ΣVi = suma veniturilor pe categorii de activităţi;
Modelul folosit în analiza factorială este următorul:
Rct = Σgi x rcti
100
gi = Vi x 10; gi = structura veniturilor totale pe categorii de activităţi;
Vt
rcti = Chi x 1000 ; rcti = rata de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de activităţi;
Vi
Metodologia analizei factoriale şi stabilirea influenţei factorilor se prezintă astfel:
Rct gi
rcti
Δgi = Σgi1 x rcti0 - ∑gi1 x rcti0
100 100
2) Δrcti = ∑gi1 x rcti1 - ∑gi1 x rcti0
100 100
Tabelul nr. 8
- lei -
Natura
activităţii
Chi ( lei)
0
1
Vi ( lei)
0
1
gi (%)
0
1
Rata de
eficienţă a
cheltuielilor,r
cti
0
1
Exploatare 8724860
12790616
8273749
12900024
88,30
98,76
1055
991
Financiară 199894
102585
8165
41393
0,08
0,31
24480
2478
Pagina 140 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Extraordinar
a
416663
125661
1087985
119460
11,61
0,91
383
1052
TOTAL 9341418
13019763
9369900
13060878
100
100
997
996
ΔRct = Rct1 – Rct0 = 996 – 997 = -1 lei
1) Δ gi = ∑gi1 x rcti0 - ∑gi0 x rcti0 = 98,76 x 1055 + 0,31 x 2448 + 0,91 x 383 –
88,30
100 100 100
x 1055 + 0,08 x 24480 + 11,61 x 383 = +127,39 lei
100
2) Δ rcti = ∑gi1 x rcti1 - ∑gi1 x rcti0 = 996 – 1121,29 lei
100 100
Interpretare:
Din analiza datelor prezentate rezultă o reducere de 1 lei a ratei de eficienţă prevăzute,
situaţie favorabilă pentru întreprindere ceea ce are ca efect creşterea profitului brut.
Studiind influenţele factorilor constatăm:
- modificarea favorabilă s-a datorat ratelor de eficienţă a cheltuielilor pe categorii de
activitate ceea ce a condus la o scădere a ratei de eficienţă prevăzute cu 125,29 lei.
- modificarea structurii veniturilor totale pe categorii de activitate a determinat
creşterea cu 127,39 lei a ratei de eficienţă.
Modificarea structurii veniturilor pe categorii de activitate a determinat creşterea cu
127,39 lei a ratei totale pe întreprindere, situaţie care se explică prin creşterea ponderii
activităţilor la care ratele de eficienţă prevăzute au fost mai mari decât rata medie programată
pe întreprindere şi prin scăderea ponderii veniturilor la care ratele de eficienţă prevăzute au
fost mai mici decât rata medie prevăzută pe întreprindere.
Ratele de eficienţă pe categorii de activitate au exercitat o influenţă pozitivă de 125,29
lei asupra ratei medii pe total întreprindere.
Ratele pe categorii de activitate au avut evoluţii diferite
Pagina 141 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
- în cazul activităţii de exploatare se constată o scădere cu 64 lei a ratei efective faţă
de cea prevăzută, situaţie care se apreciază favorabilă, indicele veniturilor din exploatare fiind
mai mare decât indicele cheltuielilor din exploatare.
- în cazul activităţii financiare se constată o diminuare cu 22.002 lei a ratei de
eficienţă prevăzute ceea ce explică o situaţie favorabilă pentru întreprindere.
- în cazul activităţii extraordinare se apreciază o creştere cu 669 lei a nivelului
prevăzut. În cadrul cheltuielilor extraordinare ponderea cea mai mare o reprezintă valoarea
rămasă a activelor cedate rezultând faptul că veniturile obţinute din vânzarea acestor active
au fost mai mari decât cele estimate de întreprindere.
6.4. Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri
În cadrul veniturilor din exploatare, cele obţinute din vânzări deţin în mod normal
ponderea cea mai mare, respectiv in cifra de afaceri. Cheltuielile aferente cifrei de afaceri nu
se regăsesc ca atare în contul de rezultate sau celelalte documente de sinteză ceea ce impune
determinarea lor extracontabil. Pentru determinarea lor pe baza datelor din contabilitatea
financiară propunem următorul mod de calcul:
Cheltuieli aferente = Cheltuieli totale aferente exploatării
cifrei de afaceri - Variaţia producţiei stocate
- Alte cheltuieli de exploatare
- Producţia imobilizată
- Cheltuieli din exploatare privind provizioanele
În analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se recomandă folosirea indicatorului
nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.
b) Cheltuieli aferente cifrei de afaceri = Cheltuieli totale de exploatare x Cifra de
afaceri / Venituri totale din exploatare
Analiza factorială a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri se poate realiza pe baza
următoarelor modele:
I C(1000) = Σqvi x ci x 1000
Σqvi x pi
Unde:
qv = cantitatea vândută pe tipuri de produse
ci = costul unitar
pi = preţ de vânzare
Pagina 142 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
II C(1000) = Σgi x Ci(1000) , Ci(1000) = ci/pi x 1000
100
unde:
gi = structura producţiei vândute pe produse
Ci(1000) = cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri pe produs
Vom merge pe analiza primului model de calcul. Potrivit modelului I factorii care
acţionează asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri, sunt:
C(1000) gi
pi
ci
Metodologia de analiză:
C(1000) = C1(1000) – C0(1000)
1. Δ gi = Σqv1x ci0 x 1000 – Σqvi0 x ci0 x 1000
Σqvi1x pi0 Σqvi0 x pi0
2. Δ pi = Σqv1x ci0 x 1000 – Σqvi1 x ci0 x 1000
Σqvi1x pi1 Σqvi0 x pi0
3. Δ ci = Σqvi1 x ci1 x 1000 – Σqvi1 x ci0 x 1000
Σqvi1 x pi1 Σqvi1 x pi1
Tab
el 9
-
lei-
Nr.
crt
Indicatori Simbol Prevăzut (0) Realizat (1)
1. Producţia vândută evaluată în preţuri
exclusiv T.V.A.
Σqvi x pi 7277652 11793857
Pagina 143 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Σqvi x ci 7674452 11693831
3. Valoarea efectivă a producţiei
vândute evaluată în preţuri
Σqvi1 x pi0 7280159
4. Valoarea efectivă a producţiei
vândute evaluată în costuri
Σqvi x ci0 7693310
5. Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri C(1000) 1.055 922
Metodologia de analiză factorial şi influenţele factorilor se stabilesc astfel:
Δ C(1000) = C1(1000) – C0(1000) = 992 – 1.055 = -133 lei
1).Δ gi = Σqvi1 x ci0 x 1000 – Σqvi0 x ci0 x 1000
Σqvi1 x pi0 Σqvi0 x pi0
= 7693310 x 1000 – 7674452 x 1000
7280159 7277652
= 1.057 – 1.055 = +2 lei
2).Δ pi = Σqvi1 x ci0 x 1000 – Σqvi1 x ci0 x 1000
Σqvi1 x pi1 Σqvi1 x pi0
= 7693310 x 1000 – 1.057 = 653 –1.057 = -405 lei
11793857
3). Δ ci = Σqvi1 x ci1 x 1000 – Σqvi1 x ci0 x 1000
Σqvi1 x pi1 Σqvi1 x pi1
= 992 – 653 = +339 lei
Interpretare:
Se constată scăderea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri, situaţie care se apreciază
ca fiind favorabilă pentru firmă, datorită implicaţiilor pozitive asupra profitului şi
indicatorilor de eficienţă ai principalilor factori de producţie şi a capitalurilor.
Studiind influenţele factorilor se rezumă următoarele:
a) structura cifrei de afaceri a determinat o depăşire cu 2 lei a cheltuielilor la 1000 lei
cifră de afaceri situaţie care se explică prin creşterea ponderii sortimentelor la care s-au
prevăzut cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri mai mari decât media programată pe
Pagina 144 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
întreprindere şi de scăderea ponderii produselor la care s-au programat cheltuieli la 1000 lei
cifra de afaceri mai mici decât media prevăzută pe întreprindere.
Influenţa structurii cifrei de afaceri, indiferent de sensul acţiunii ei se apreciază ca
justificată dacă a fost determinată de piaţă, respectiv de modificările apărute în structura
cererii.
b) preţurile de vânzare au avut tendinţa de creştere la principalele produse şi au
determinat scăderea cu 405 lei a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.
Între evoluţia preţurilor de vânzare şi cea a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
există o relaţie de inversă proporţionalitate.
c) costurile unitare pe produse au condus la creşterea principalelor sortimente şi au
determinate depăşirea cu 399 lei a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri. Între evoluţia
costurilor unitare şi a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri există o relaţie de directă
proporţionalitate.
Influenţa menţionată în cazul costurilor unitare poate fi apreciată ca justificată din
punct de vedere economic, când s-au consumat resurse materiale umane de o calitate mai
bună, iar efortul suplimentar făcut s-a recuperat prin preţurile de vânzare care au crescut ca
urmare a îmbunătăţirii calităţii produselor.
Costurile unitare sunt date în funcţie de consumul fizic de resurse materiale şi umane
şi de preţul de aprovizionare pe unitatea de resursă materială.
Rezervele principale ce pot fi avute în vedere pentru scăderea cheltuielilor la 1000 lei
cifra de afaceri sunt:
- îmbunătăţirea calităţii produselor;
- scăderea consumurilor specifice de materii prime şi materiale;
- creşterea productivităţii muncii (scăderea timpului pe unitatea de produs);
- respectarea corelaţiei dintre creşterea mai rapidă a productivităţii muncii, faţă de
creşterea salariului mediu;
- creşterea gradului de utilizare a capacităţii de producţie.
6.5. Analiza cheltuielilor cu materialele
La nivel de întreprindere se recomandă folosirea indicatorului cheltuieli materiale la
1000 lei cifra de afaceri.
Modelul de analiză este următorul:
Cm(1000) = Σqvi x Σcsj x pj x 1000 = Σqvi x cmi x 1000
Pagina 145 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Σqvi x pi Σqvi x pi
unde:
Cmi =cheltuieli cu materialele aferente produsului finit i:Cmi = Csj x pj
Csj =consumul specific din resursa materială j ce revine pe unitatea de produs i
Pj =preţul de aprovizionare al resursei materiale j
Sistemul de factori se prezintă astfel:
Cm(1000) gi
spi Csj
cmi pj
gi = structura cifrei de afaceri
pi = preţ de vânzare inclusiv T.V.A.
Pentru exemplificare vom folosi următoarele date din tabelul nr.10:
Tab
el
10 -
lei-
Nr.
crt.
Indicatori Simbol Prevăzut Realizat
1. Cifra de afaceri Σ qvi x pi 7277652 11793857
2. Cheltuieli cu materialele Σqvi x cmi 3499648 4699738
3. Volumul efectiv al producţiei vândute
evaluată în preţuri programat
Σ qvi x pi0 - 7280159
4. Volumul efectiv al producţiei vândute
evaluată pe baza cheltuielilor cu
materialele programate pe produs
Σqvi1 x cmi0 - 3507267
55. Cheltuielile cu materialele la 1000 lei
cifra de afaceri
Cm(1000) 481 399
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea factorilor:
ΔCm(1000) = Cm1
(1000) – Cm0(1000) = 399 – 481 = -82 lei
1.).Δg = Σqvi1xcmi0 x 1000 - Σqvi0 x cmi0 x 1000
Σqvi0xppi0 Σqmi0 x pi0
Pagina 146 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
= 3507267 x 1000 – 481 = 482 – 481 = +1 lei
7280159
2.).Δpi = Σqvi1xcmi0 x 1000 – Σqvi1x cmi0 x 1000
Σqvi1x pi1 Σqvi1x pi0
= 3507267 x1000 – 482 = 298 – 482 = -184 lei
11793857
3) Δ cmi = Σqvi1 x cmi1 x 1000 – Σqvi1 x cmi0 x1000
Σqvi1 x pi1 Σqvi1 x pi1
=399 – 298 = +101 lei
Interpretare:
Se constată scăderea cheltuielilor materiale la 1000 lei cifră de afaceri situaţie pozitivă
pentru întreprindere datorită implicaţiilor pe care le au asupra diminuării cheltuielilor totale la
1000 lei cifra de afaceri şi creşterea profitului.
Analizând influenţele factorilor se constată:
- modificarea structurii cifrei de afaceri a avut ca efect depăşirea cu 1 leu a
cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri mai mari decât media programată pe
întreprindere, şi prin scăderea ponderii produselor la care s-au programat nivele inferioare
mediei prevăzute pe întreprindere( media programată pe întreprindere a fost de 481 lei)
- preţurile de vânzare au fost mai mari de cât cele programate la principalele
sortimente şi au determinat o scădere de 184 lei a cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra
de afaceri.
- cheltuielile cu materialele pe produse au fost mai mari decât cele programate pe
sortimente care deţin ponderea în totalul produselor şi au avut ca efect depăşirea cu 101 lei a
cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifra de afaceri.
6.6. Analiza cheltuielilor cu amortizarea
Pagina 147 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Indicatorii de bază utilizaţi în analiză sunt: nivelul cheltuielilor cu amortizarea le 1000
lei cifra de afaceri şi nivelul cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare.
Analiza factorială a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri:
Ca(1000) = Am/CA x 1000
În analiza acestui indicator se pot folosi două modele de calcul:
I). Ca(1000) = Am x 1000 = [(Mf x Ca)/100] /CA x 1000
CA
Sistemul de factori potrivit primului model este:
Pagina 148 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Ca(1000) CA qv
p
Am Mf
Ca
unde: Am = suma amortizării
Mf = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe
Ca = cota medie de amortizare
Metodologia de stabilire a influenţelor factorilor se prezintă astfel:
1).Δ CA = Am0 x1000 – Am0 x 1000
CA1 CA0
din care:
1.1 Δqv = Am0 x 1000 - Am0 x 1000
Σqv1p0 Σqv0p0
1.2 Δp = Am0 x 1000 - Am0 x 1000
Σqv1p1 Σqv1p0
2). Δ Am = = Am1 1000 – Am0 x 1000
CA1 CA1
din care:
2.1 ΔMf = (Mf1 – Mf0) x Ca0/100 x1 000
CA1
2.2 ΔCa = (Ca1 – Ca0) x Mf1/100 x 1000
CA1
II). Ca(1000) = Mf x Am x 1000; Am = MfxCa/100
CA Mf
Mf = vi + I – E
Ca = Σgi x Cai/100
unde : vi = valoarea mijloacelor fixe existente la începutul anului
Pagina 149 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
I = valoarea medie a intrărilor de mijloace fixe.
E = valoarea medie a ieşirilor de mijloace fixe
Ca = cota medie de amortizare
gI = structura mijloacelor fixe pe categorii în funcţie de durata normală de funcţionare
Cai = cota de amortizare pe categorii de mijloace fixe
Analiza factorială cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare
I Cae(1000) = Am x 1000
Ve
II Cae(1000) = Mf x Am x 1000
Ve Mf
Tabel 11
Indicatori Simbol Prevăzut(o) Efectiv(1)
Amortizarea Am 205692 189834
Cifra de afaceri CA 7277652 11793857
1). Ca(1000) = Am1 x1000 – Am0 x 1000
CA1 CA0
= 189834 x 1000 – 205692 x 1000
11793857 7277652
= 16,09 – 28,26 = -12,17 lei
2). ΔCA = Am0 x1000 – Am0 x 1000
CA1 CA0
= 205692 x 1000 – 28,26 = 17,45 – 28,26 = -10,81 lei
11793857
3). ΔAm = Am1 x1000 – Am0 x 1000
CA1 CA0
= 16,09 – 17,45 = -1,35 lei
Pagina 150 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Din analiza factorială a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri se
constată o scădere a cestora cu 12,17 lei situaţie favorabilă pentru întreprindere. Creşterea
cifrei de afaceri cu 1,62 lei în cazul nemodificării sumei amortizării, are ca efect scăderea cu
10,81 lei a cheltuielilor cu amortizările la 1000 lei cifra de afaceri. Aprofundând această
influenţă se constată evoluţia diferită a volumului fizic al producţiei vândute şi al preţului de
vânzare. Suma amortizării a crescut cu 0,92% şi a condus la scăderea cu 1,35 lei a
cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri.
6.7. Analiza cheltuielilor cu personalul
Cheltuielile cu salariile la 1000 lei producţie sau cifra de afaceri:
Cs(1000) = sa/wa * 1000
Sistemul de factori se prezintă astfel:
Cs(1000) wa unde:
Sa wa = productivitatea medie orală
sa = salariul mediu anual
Pentru exemplificare vom folosi următoarele date din tabelul nr.12:
Tabelul nr. 12 - lei -
Indicatori
Simbol Prevăzut(0) Efectiv(1)
Salariul mediu anual sa 1971 3512
Productivitatea medie
anuală
wa 5513 9842
sa0 = salarii0 = 2716885 = 4279 lei
nr. salariaţi0 635
sa1 = salarii1 = 4161893 = 6554 lei
nr. Salariaţi1 .635
wa0 = Producţia exerciţiului0 = 7597776 = 11965 lei
nr. salariaţi0 635
wa1 = Producţia exerciţiului1 = 11663928 = 18368 lei
Pagina 151 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
nr. salariaţi1 635
Cs(1000) = sa1 x 1000 - sa0 x 1000
wa1 wa0
= 6554 x 1000 – 4279 x 1000 = 356,81 – 357,58
18368 11965
= -0,78
Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor:
1). Δwa = sa1 x 1000 - sa0 x 1000
wa1 wa1
= 4279 x 1000 – 357,58 =124,62 – 357,58 = -232,96
18368
2). Δsa = sa0 x 1000 - sa0 x 1000
wa1 wa0
= 356,81 – 124,62=+232,19
Modificarea cheltuielilor cu salariatul la 1000 lei venituri din exploatare se reflectă
rezultatului exploatării pe baza următoarei relaţii:
-(Cs1(1000) – Cs0(1000)) x Ve1/1000 = - (356,81 – 357,58) x 12900024/100 = 9933
lei
Interpretare:
Creşterea salariului mediu anual faţă de cea înregistrată în anii precedenţi în perioada
curentă efectiv faţă de programat a determinat scăderea cu 0,78 a cheltuielilor cu salariile la
1000 lei venituri din exploatare şi creşterea profitului cu 9933 lei.
Analizând influenta factorilor rezulta următoarele:
- scăderea productivităţii medii anuale cu 232.96 lei a cheltuielilor cu salariile la 1000
lei venituri din exploatare.
- creşterea salariului mediu anual 1,78% are ca efect depăşirea cu 232,19 a
cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.
Pagina 152 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
6.8. Analiza cheltuielilor cu dobânzile
Cheltuielile cu dobânzile fac parte din categoria cheltuielilor financiare şi de regula nu
se cuprind in costul producţiei. Dobânzile reprezintă costul capitalului împrumutat. Eficienţa
cheltuielilor cu dobânzile se calculează cu ajutorul indicatorului cheltuielilor cu dobânzile la
1000 lei cifra de afaceri.
Cd(1000) = Sd x1000; unde: Sd = suma dobânzilor plătite
CA
Analiza factorială a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri se poate
efectua pe baza modelelor:
I).Cd(1000) = AC x Cr x Sd x 1000
CA AC Cr
unde: AC = soldul mediu al activelor circulante
Cr = soldul mediu al creditelor pe termen scurt
Potrivit acestui model sistemul de factori se prezintă astfel:
Cd(1000) AC/CA
Cr/AC
Sd/Cr
II).Cd(1000) = Sd x 1000 = (Ac x k x pd)/1002 x 1000
CA CA
unde:
K = cota de participare a creditelor pe termen scurt la finanţarea activelor circulante
K = Cr/AC x 1000
pd = rata medie a dobânzii;pd = Sd/Cr x 1000
Potrivit modelului II sistemul de factori se prezintă astfel:
Cd(1000) CA
Sd AC
k
pd
Pentru exemplificare folosim ca metodă de calcul modelul cu nr.I (tabelul nr.13).
Tabel nr.13 - lei- Simbol Prevăzut Efectiv
Pagina 153 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Indicatori
Suma dobânzilor plătite Sd 199894 102585
Cifra de afaceri CA 7277652 11793857
Soldul mediu al activelor circulante AC 8535664 11524604
Soldul mediu al creditelor pe termen
scurt
Cr 237335 312651
Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor este următoarea:
1). ΔCd(1000) = Sd1 x 1000 - Sd0 x 1000
CA1 CA0
= 102.585 x 1000 = 8,70 – 27,57 =18,87 lei
11793857
1). Δ AC = AC1 - AC0 x Cr0 x Sd0 x 1000
CA CA1 CA0 AC0 Cr0
=(0,978 – 1,172) x 0,0278 x 0,843 = -4,54
2). Δ Cr = AC1 - Cr0 x Cr0 x Sd0 x 1000
CA CA1 AC1 AC0 Cr0
= 0,978 x (0,0271 – 0,0278) x 0,85 x 1000 = -0,58
3). Δ Sd = AC1 x Cr1 - Cr0 x Sd0 x 1000
Cr CA1 AC1 AC0 Cr0
= 0,978 x 0,0271 x (0,328 – 0,843) x 1000 = -13,65
ISd = 51,42%
Ica = 162,05%
IAC = 135,01%
ICr = 131,74%
Interpretare:
Se constata scăderea cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de
afaceri cu 18,87 lei, situaţie pozitivă (favorabilă), efectul constituind creşterea
rezultatului curent şi implicit a celui brut şi net.
Pagina 154 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Analizând influentele factorilor se constata:
1. Creşterea cifrei de afaceri are ca efect în cazul menţionat cheltuielile cu dobânzile
ca suma totală la nivelul prevăzut, scăderea cu 4,54 lei a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei
cifra de afaceri. În acest caz se constată o accelerare a vitezei de rotaţie a activelor circulante
(IAC<ICA) care are impact pozitiv asupra cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri.
2. Cota de participare a creditelor pe termen scurt la finanţarea activelor circulante a
înregistrat o scădere cu 0,58 a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri. Această
situaţie este determinată de creşterea rentabilităţii întreprinderii materializată în alocarea unei
părţi importante cu profitul net pentru autofinanţare.
3. Rata medie a dobânzi are o influenţă pozitivă, scăzând cu 13,65 lei ca urmare a
diminuării ratei medie a dobânzii cu 51,42% faţă de baza de comparaţie. Această situaţie s-a
datorat în exclusivitate modificării structurii creditelor în sensul creşterii ponderii celor cu o
dobândă mai mică decât rata medie a bazei de comparaţie (credite curente). Pe categorii de
credite se constată o creştere a ratei dobânzii, situaţie care este determinată de factorii
macroeconomici care influenţează ratele dobânzilor pe piaţa creditului.
6.9. Analiza economico- financiară a rezultatului exploatării
Rezultatul exploatării reprezintă diferenţa dintre veniturile din exploatare şi
cheltuielile aferente. Din punct de vedere factorial rezultatul exploatării se poate analiza pe
baza modelului:
Re = Ve x (1 – che/Ve)
1 – che/Ve = pre
unde:
Pre = profitul mediu la 1 leu venituri din exploatare
Re = Ve x pre
Sistemul de factori al acestui model se prezintă astfel:;
Re Ve
Pre
Pentru exemplificare folosim următoarele date:
Tabel 14 - lei- Simbol Prevăzut Efectiv
Pagina 155 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Indicatori
Venituri din exploatare Ve 8273749 12900024
Profit la 1 leu venituri din exploatare Pre -0,054 0,008
pre0 = 1 – Che0 = 1 – 8724860
Ve0 8273749
= 1 – 1,054 = - 0,054
pre1 = 1 – Che1 = 1 – 12790616
Ve1 12900024
= 1 – 0,991 = 0.008
Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor este:
ΔRe = Re1 - Re0 = 12900024 x 0,008 – [8273749 x(-0,054)]
= 103200 + 446782 = +549982 lei
1). ΔVe = pre0 x (Ve1 – Ve0) = -0,054 x12900024 – 8773749)
= -249818 lei
2). Δpre = Ve1 x (pre1 – pre0)= 12900024 x (0,008 + 0,054)
= +799801 lei
Interpretare:
Se constată o creştere a rezultatului din exploatare cu 560519 lei în anul 2005 fata de
anul 2004 situaţie favorabila pentru întreprindere.
Analizând influenţele factorilor direct se constată o scădere a veniturilor din
exploatare.
6.10. Analiza economico-financiară a ratelor de rentabilitate
Pentru diagnosticul intern al întreprinderii cât şi pentru informarea subiecţilor din
mediul financiar extern al întreprinderii(bănci, organe fiscale, parteneri de afaceri, acţionari,
etc.) un rol important revine ratelor de rentabilitate.
Ratele de rentabilitate se constituie raportând un indicator de rezultate la un indicator
de reflectare a capitalurilor, sau a fluxului de activitate. Prin intermediul ratelor de
Pagina 156 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
rentabilitate se examinează stări de echilibru ale unei întreprinderi şi se supraveghează
parametru de funcţionare a acesteia.
6.10.1 Analiza ratei rentabilităţii veniturilor
Modelul de bază:
Rv = Prb x 100
Vt
Rv exprimă profilul înainte de impozitare obţinut la 100 unităţi monetare de venituri
totale.
Modul de analiză factorială:
Rv = Σ gi x ri
100
unde: gi = structura veniturilor totale pe tipuri de activităţi;
ri = rata rentabilităţii veniturilor pe tipuri de activităţi;
ri = prbi x 100
Vi
Sistemul de factori se prezintă astfel:
Rv gi
ri
Pentru exemplificare folosim următoarele date:
Tabel 15 -
lei-
Natura
activităţii
Vi ( lei)
0
1
gi (%)
0
1
P rbi
0
1
ri(%)
0 1
Exploatare 8273 749 12900024 88,30
98,76
-451110 109407 -5,45
0,84
Financiară 8165 41393 0,08
0,31
-191729 -61191 -2.347,98 -
147,82
Extraordina
ra
1087985 119460 11,61
0,91
671321 -7101 61,70
5,95
TOTAL 9369900 13060878 100
100
28481 41115
Pagina 157 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Metodologia de cuantificare a influenţelor factorilor este:
ΔRv = Rv1 – Rv0
Rv1= Σgi1 x ri1 = [98,76 x 0,84 + 0,31 x (-147,82) x 0,91 x 5,95]
100 100
= 0,4254
Rv0 =Σgi0 x ri0 =[88,30 x (-5,45)+0,08 x (-2.347,98)+ 11,61 x 61,70]
100 100=
= 0,4726
ΔRv = Rv1 – Rv0 = 0,4254 – 0,4726 = -0,0472%
1).Δgi = Σ gi1 x ri0 - Σgi0 x ri0
100 100
Σ gvi1 x ri0= [98,76 x 5,45 + 0,31 x (-2.347,98) + 61,70] = 1,3349
100 100
Δ gi =-1,3349 – 0,4726 = -1,80
2). Δri = Σ gi1 x ri1 - Σ gi1 x ri0 = Rv1 - Σ gi1 x ri0
100 100 100
= 0,4254 –(-1,3349) = 0,4254 + 1,3349 = +476%
Concluziile principale care rezultă din analiza factorială a ratei rentabilităţii
veniturilor sunt:
- rata rentabilităţii veniturilor a înregistrat o scădere cu 0,0472 ceea ce reprezintă o
situaţie favorabilă pentru întreprindere. Rata de rentabilitate a veniturilor pe tipuri de
activităţi a determinat sporirea ratei rentabilităţii veniturilor cu 1,76%.
- structura veniturilor totale pe tipuri de activităţi a determinat diminuarea ratei de
rentabilitate a veniturilor cu 1,80 lei, ceea ce reprezintă o influenţă nefavorabilă pentru
întreprindere.
6.10.2. Analiza ratei rentabilităţii economice a activului total
Analiza ratei rentabilităţii economice exprimă corelaţia dintre un rezultat economic şi
mijloacele băneşti sau capitalul economic utilizat pentru realizarea acestuia. Rata rentabilităţii
Pagina 158 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
economice este independentă de structura financiară a întreprinderii, politica fiscală de
impozitare a profitului şi de elementele extraordinare.
Relaţia de calcul este următoarea:
Rec = Prb x 100
At
unde:
Prb = profitul brut;
At = activ total;
At = active imobilizate + active circulante
Acest indicator reflectă eficienţa mijloacelor economice folosite de către întreprindere
indiferent de forma de proprietate asupra acestora (se iau în calcul atât activele care sunt
proprietatea întreprinderii cât şi cele care nu sunt în proprietatea întreprinderii, sau în leasing)
Analiza factorială a ratei rentabilităţii economice a activului total se poate realiza pe
baza modelului:
Rec = Vt x Prb x 100
At Vt
Sistemul de factori se prezintă astfel:
Rec Vt/At
Rv gi
ri
Pentru exemplificare folosim următoarele date:
Tabel nr.16 -
lei -
Indicatori
Simbol Prevăzut Efectiv
Profit brut Prb 28481 41115
Venit total Vt 9369900 13060878
Activ total At 10841037 13778837
Δre = Re1 – Re0 = Vt1 x Prb1 x 100 - Vt0 x Prb0 x 100
At1 Vt1 At0 Vt0
=13060878 x 41115 x 100 – 9369900 x 28481 x 100
13778837 13060878 10841037 9369900
Pagina 159 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
= 0,94 x 0,003 x 100 – 0,86 x 0,002 x 100 = 0,282 – 0,172 = +0,11%
1). Δ Vt = Vt1 – Vt0 x Rv0
At At1 At0
= (0,94 – 0,86) x 0,4726 = 0,037%
2).ΔRv = Vt1 x (Rv1 – Rv0)
At1
= 0,94 x (- 0,0472) = -0,044%
Din care:
2.1). Δgi = Vt1 x (Σgi1ri0 - Σgi0ri0) = 13060878 x (1,3349 – 0,4726)
At1 100 100 13778837
= 0,94 x 0,8623 = +0,810%
2.2). Δri = Vt1 x (Σgi1ri1 - Σgi0ri0) = 13060878 x (0,4254 – 1,3349)
At1 100 100 13778837
= 0,94 x (-0,9095) = -0,854%
Interpretare:
La nivel de întreprindere se constată o creştere cu 0,11% a ratei de rentabilitate
economică a activului total având o influenţă favorabilă asupra rezultatului întreprinderii,
pentru că efectul obţinut a înregistrat o creştere mai accentuată de cât efortul depus regăsit
sub forma activului total.
Viteza de rotaţie a activului total ca urmare a creşterii ratei de rentabilitate economică
a înregistrat şi ea o depăşire cu +0,037% a ratei rentabilităţii economice a activului total.
Analizând influenţa factorilor asupra ratei rentabilităţii a veniturilor se constată o
influenţă favorabilă a veniturilor totale pe tipuri de activităţi care a determinat o creştere a
acestuia de +0,810%. Această influenţă pozitivă reflectă creşterea ponderii veniturilor din
activităţile la care în anul 2005, profitul la 1 leu venituri a fost mai mare decât cel mediu al
nivelului din 2004. Influenţa ratei de rentabilitate a veniturilor pe tipuri de activităţi a
determinat o diminuare cu –0,854% a ratei de rentabilitate a veniturilor.
6.10.3. Analiza ratei rentabilităţii financiare
Rata rentabilităţii financiare exprimă eficienţa aporturilor de capital social şi a părţii
din profitul net repartizat anual pentru autofinanţare de către acţionari.
Pagina 160 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Rf = Prn x 100
Kp
De mărimea acestui indicator, cât şi de evoluţia lui sunt interesaţi acţionarii actuali cat
si cei potenţiali.
Modelul de analiză se prezintă astfel:
Rf = Vt x At x Prn x 100
At Kp Vt unde :
Prn = profitul brut;
Kp = capital propriu;
Vt = venituri totale;
At = active totale;
Sistemul de factori este:
Rrf Vt/At
At/Kp
Prn/Vt
Tabel nr. 17 -
lei-
Indicatori
Simbol Prevăzut Efectiv
Venit total Vt 9369900 13060878
Activ total At 10841037 13778837
Capital propriu Kp 2926796 2941639
Profit net Prn 28481 14843
Metodologia de cuantificare a influenţei factorilor se prezintă astfel:
ΔRf = Rf1 – Rf0 = Vt1 x At1 x Prn1 x 100 - Vt0 x At0 x Prn0 x 100
At1 Kp1 Vt1 At0 Kp0 Vt0
=13060878 x 13778837 x 14845 x 100
13778837 2941639 13060878
- 9369900 x 10841037 x 28481 x 100
10841037 2926796 9369900
Pagina 161 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
= 0,44-0,96= -0,52 %
1). ΔVt = (Vt1 - Vt1 ) x At0 x Prn0 x 100 =
At At1 At0 Kp0 Vt0
= (0,94 – 0,87) x 3,70x 0,003 x 100 = +0,78%
2). ΔAt = Vt1 (Vt1 - At0) x Prn0 x 100
Kp At Kp1 Kp0 Vt0
= 0,94 x (46,84 – 3,70) x 0,003 x 100 = +12,16%
3). ΔPrn= Vt1/ x At1 x ( Prn1 - Prn0 ) x 100
Vt At1 Kp1 Vt1 Vt0
= 0,94 x 46,84 x (0,001 – 0,003) x 100 = -0,19%
Din analiza datelor rezultă o scădere a ratei rentabilităţii capitalurilor proprii în
exerciţiul financiar 2005 cu 0,52% faţă de exerciţiul precedent.
Studiind influenţele factorilor care au acţionat asupra ratei rentabilităţii capitalurilor
proprii constatăm următoarele:
- accelerarea vitezei de rotaţie a capitalurilor proprii reprezintă o condiţie importantă
pentru sporirea rentabilităţii capitalurilor proprii.
- influenţa favorabilă a raporturilor dintre active totale şi capitalul proprii reflectă
contribuţia gradului de îndatorare asupra ratei rentabilităţii financiare capitalurilor proprii.
- influenţa raportului dintre profitul net şi veniturile totale ale exerciţiului reflectă
aspecte referitoare la creşterea cheltuielilor nedeductibile pe seama unor majorări şi
penalizări pentru plata cu întârziere a datoriilor la Bugetul de Stat, care s-au reflectat în
creşterea corespunzătoare a impozitului pe profit. Din acest punct de vedere scăderea
rezultatelor se înregistrează numai la profitul net al exerciţiului faţă de anul precedent.
Capitolul 7
UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN CONTABILITATEA
VENITURILOR, CHELTUIELILOR ŞI REZULTATELOR
Pagina 162 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
7.1. Consideraţii generale privind utilizarea calculatorului în prelucrarea datelor
contabile.
Introducerea calculatorului în ţara noastră datează de peste 35 ani, odată cu apariţia
necesităţii prelucrării unui volum mai mare de date contabile, pe măsura dezvoltării
economiei, a reorganizării şi perfecţionării activităţii de contabilitate şi în mod deosebit
nevoilor de informaţii operative şi exacte.
La început au fost utilizate maşini de calcul de medie mecanizare, maşini de facturat
şi contabilitizat care pe parcurs au fost înlocuite cu echipamente de calcul electric cu
performanţe mai ridicate, care să răspundă cerinţelor de prelucrare automata a datelor la
întreprinderi,instituţii publice centrale,ministere şi alte organisme centrale ale statului.
Dezvoltarea ascendentă a economiei naţionale, apariţia unor noi ramuri de activitate şi
existenţa relaţiilor comerciale cu diferite state ale lumii a impus ca România să achiziţioneze
şi să implementeze calculatoare electronice moderne cu un ridicat randament de prelucrare
automată a datelor contabile, statistice şi alte domenii de activitate, capabile să furnizeze si
informaţii cat mai exacte si rapide.
În ultima vreme calculatorul a devenit un instrument de prelucrare automată a datelor
indispensabile pentru conducerea managerială, consiliul de administraţie, personalul
financiar-contabil şi alte sectoare de activitate existente în structura organizatorică a agenţilor
economici, indiferent de forma de organizare şi de proprietate.
Apariţia şi introducerea în ultimi ani a calculatoarelor electronice performante a fost
determinată în mare măsură şi de necesitatea că România trebuie să se integreze în structurile
europene, iar din punct de vedere al activităţii economico-financiare să se alinieze la
Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV a a Comunităţilor Economice
Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
În sensul celor de mai sus Ministerul Finanţelor Publice a emis ordinul nr.
94/29.01.2001 modificat prin O.M.F.P.nr1752/2005 potrivit căruia anual si treptat pana la
finele anului 2006,toate societăţile comerciale vor fi cotate la Bursa de Valori Bucureşti,unele
regii autonome,companii si societati autonome,precum şi unele categorii specifice de societăţi
ce operează pe piaţa de capital, vor implementa reglementările de mai sus, făcând raportări
financiare în acest sens la Ministerul Finanţelor.
Un alt argument în favoarea perfecţionării calculatoarelor de date contabile îl
reprezintă viteza de prelucrare a documentelor,exactitatea informaţiilor culese şi angrenarea
unui număr restrâns de personal pentru desfăşurarea acestor activitati.
Pagina 163 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
7.2. Aplicaţie informatică privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare la S.
C. „Petroutilaj” S.A. Câmpina (în limbaj Excel)
Cu ajutorul programului Excel activat din windows prin butonul Start din bara de
meniu, se creează un document numit ulterior ”Note Contabile”.Dat fiind că programul Excel
este un bun mijloc de a verifica tabele prin intermediul funcţiilor matematice, vom verifica în
punctele următoare evoluţia veniturilor, a cheltuielilor cât şi a rezultatului exerciţiului curent,
urmărind a elabora o balanţă sintetică simplificată tot cu ajutorul acestui program.
În documentul numit “Note Contabile” salvat cu ajutorul prescurtării Ctrl+S, edităm
notele contabile fără explicaţiile corespunzătoare fiecărui articol, acestea fiind date în
monografia de la cap.4 al lucrării.
După culegerea articolelor contabile în varianta articol contabil simplu, poziţionăm
cursorul pe primul rând, prima căsuţă (respectiv A1) şi selecţionăm toate rândurile (cu
articole contabile) cu ajutorul mouse-lui.
Activăm din bara de meniu butonul Data, opţiunea Sort A-Z (sau direct cu ajutorul
pictogramei aflate sub bara de meniu). În urma acestei operaţiuni toate articolele contabile au
fost puse în ordinea crescătoare a conturilor debitoare, deci putem copia toată clasa 6 şi forma
nota de închidere a contului 121 „Profit şi pierdere”-cheltuieli, într-un document alăturat
celui numit “Note Contabile”, acest document se va numii “Rezultatul exerciţiului”, şi se va
evidenţia o paralela a veniturilor si a cheltuielilor.
Deci, selectăm grupa conturilor de cheltuieli cu conturile corespondente şi sumele
aferente şi cu ajutorul funcţiei Copy mutăm această grupă în noul document, poziţionând
cursorul în poziţia A1, apăsând tasta Enter şi astfel grupa a fost copiată în noul document fără
a mai fi necesară reintroducerea datelor. Acelaşi fel de operaţii executăm şi în cazul grupei 7,
poziţionând cursorul pe poziţia B1 din tabel selectăm tabelul, aranjăm în ordine crescătoare
conturile şi copiem documentul nou format cu ajutorul funcţiilor Copy şi Paste (Enter).
Alegem funcţia Print Preview aferentă documentului “Note Contabile” şi o activăm
cu ajutorul mouse-lui sau cu tasta Enter şi efectuăm setările necesare (formatul paginii-
butonul Page; marginile-butonul Margins; titlul documentului-butonul-Header; numerotarea
paginilor în subsolul fiecăruia-butonu Footer; formatul de tabel cu liniatura aferentă-butonul
Sheet funcţia Greendlines).
Pagina 164 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
După ce am efectuat toate modificările necesare şi considerate utile (aşezare în
pagină, delimitarea marginilor, etc.) dezactivăm funcţia Print Preview cu ajutorul butonului
Close şi ne întoarcem la documentul iniţial.
Pentru o mai bună prezentare în pagină şi o înţelegere corectă a informaţiei,
modificăm aspectul acestuia introducând un rând explicativ. Acest rând îl introducem astfel: -
poziţionăm cursorul pe cifra 1 în stânga tabelului selectând astfel tot rândul.Cu butonul drept
al mouse-ului facem clic şi alegem funcţia Insert.
Dat fiind că prezentul document conţine 2 pagini, repetăm operaţia de introducere a
rândurilor în subsolul primei pagini 1 rând şi la începutul celei de-a 2 pagini 2 rânduri.
Rândul primei pagini îl numim “Subtotal Notă Contabilă”.Poziţionând cursorul în
căsuţa alăturată acestui subtotal (adică sub sumele aferente articolelor contabile) şi cu ajutorul
funcţiei Sum (= Sum (C 2:C 69) ) realizăm subtotalul paginii 2, subtotal pe care îl reportăm
cu ajutorul relaţiei C 72=C 70 pe pag 2 ca fiind total reportat, urmând a fi adunat cu sumele
cuprinse de pag 2 şi totalizate într-un total general cu ajutorul funcţiilor matematice arătate
mai sus.
După verificarea evoluţiei veniturilor şi a cheltuielilor şi după o atentă analiză
contabilă putem stabilii rezultatul exerciţiului care se reflectă în conturile: 691, 441 şi 121.
În urma înregistrărilor aferente închiderii de an şi a exerciţiului financiar contabil
putem elabora balanţa sintetică simplificată cu ajutorul funcţiilor Copy şi Paste aşa cum s-a
arătat mai sus şi putem scoate la imprimantă documentele aferente aplicaţiei informatice date
în tema de proiect.
CONCLUZII SI PROPUNERI
Cu privire la posibilitatea creşterii rezultatelor financiare si stimularea agenţilor
economici prin intermediul profitului
Activitatea economico-financiară a agenţilor economici indiferent de forma de
proprietate si ramura din care fac parte trebuie organizată si exercitată de aşa natura, încât
rezultatele muncii pe parcursul întregului exerciţiu financiar să se încheie cu profit.
Profitul brut exprimă gradul de eficacitate a muncii depuse şi reprezintă acea parte din
veniturile realizate la finele unei perioade de raportare care depăşeşte cheltuielile aferente
acestor venituri.
Pagina 165 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Scopul final al activităţii unei unităţi economice este acoperirea integrala a
cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate şi obţinerea unui profit proporţional cu eforturile
financiare şi umane depuse, care să asigure pe de o parte dezvoltarea unităţii în perioadele
viitoare alimentarea bugetului de stat cu venituri (din impozite), iar pe de altă parte
cointeresarea materiala a personalului angajat.
În general profitul se creează în sfera producţiei aceea unde se fabrică efectiv bunurile
materiale fie ele produse finite, piese de schimb, materii prime, mărfuri, utilaje, maşini şi
instalaţii de lucru, etc. şi se realizează în sfera circulaţiei prin activitatea de comercializare,
odată cu livrarea şi încasarea producţiei marfă vândute.
Veniturile şi cheltuielile unui agent economic sunt elemente de analiză economico-
financiară, iar profitul este un indicator sintetic care îndeplineşte rolul de pârghie financiară,
un instrument de conducere a activităţii economice atât pe parcursul exerciţiului cât şi pentru
prognozarea activităţii viitoare.
Un indicator care derivă din profitul brut este impozitul pe profit care se determină pe
baza legislaţiei în vigoare şi reprezintă o sursă importantă de venit la bugetul statului.
Revenind la cheltuieli nu putem trece cu vederea faptul că o mare importantă este
structura şi ponderea acestora în costurile totale ale activităţii, indicator care creează
posibilitatea unui vast program de analiză. De aici derivă şi marele talent al managerului şi al
administratorilor societăţii comerciale de a dimensiona cât mai just volumul de cheltuieli pe
fiecare element precum şi stabilirea direcţiilor de acţionare în sensul pozitiv de a reduce
continuu volumul cheltuielilor directe şi indirecte în condiţiile în care producţia marfă trebuie
să crească de la un an la altul.
O importanţă la fel de mare pentru existenţa şi dezvoltarea unei întreprinderi o au
veniturile cu condiţia ca acestea să fie analizate din alt punct de vedere. Este necesar să
aducem în discuţie problema creşterii veniturilor la toate activităţile, exploatare, financiara şi
extraordinara ca o garanţie sigura a obţinerii unui volum la profitul brut si net corespunzător
nevoilor de finanţare ale unitatii si stimulării materiale a personalului angajat pe seama
dividendelor de plătit.
În ceea ce privesc veniturile din exploatare creşterea volumului acestora se poate
asigura în principal pe mai multe căi şi anume:
valoarea producţiei marfă livrate şi încasate în creştere de la o perioadă de gestiune la
alta;
calitate producţiei la un standard ridicat şi recunoscut pe pieţele de desfacere;
preţul produselor corespunzător calităţii şi complexităţii produselor livrate;
Pagina 166 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
modalităţile, condiţiile şi termenele de plată prevăzute în contractele economice;
ritmicitate normală a producţiei, livrărilor şi încasărilor.
Pe parcursul exerciţiului financiar având în vedere volumul cheltuielilor şi al
veniturilor lunare, se determină profitul brut, impozitul pe profit şi profitul net care se
evidenţiază distinct cu ajutorul conturilor sintetice şi a balanţei de verificare precum şi prin
bilanţul contabil anual ce se întocmeşte în conformitate cu Legea contabilităţii nr.82/1991,
republicată a prevederilor din Regulamentul pentru aplicarea acestei legi şi a normelor
metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice privind planul de conturi general al
agenţilor economici.
În sistemul informaţional contabil o întreprindere este reprezentată prin existenţa a
două planuri: - imaginea firmei în exterior prin contabilitate financiară, care se mai poate
numi şi faţa externă a întreprinderii;
- descrierea proceselor interne cu ajutorul contabilităţii de gestiune sau altfel spus faţa
internă a întreprinderii.
Contabilitatea financiară are rolul de a înregistra tranzacţiile întreprinderii cu mediul
extern, pentru determinarea periodică şi sintetică a situaţiei patrimoniale şi financiare, cât şi a
rezultatului operaţiilor efectuate. Funcţiile contabilităţii financiare pot fi sintetizate astfel:
funcţia de înregistrare exhaustivă a tranzacţiilor întreprinderii, în scopul determinării
periodice a situaţiei patrimoniale, financiare şi a rezultatului global; funcţia de comunicare
externă; funcţia de instrument de verificare şi probă, generată de raţiuni juridice şi fiscale;
funcţia de instrument de gestiune internă a întreprinderii; funcţia de furnizare a informaţiilor
necesare realizării sintezelor macroeconomice; funcţia de satisfacere a cerinţelor
informaţionale ale analizei financiare.
Contabilitatea financiară, destinată din ce în ce mai mult celor care finanţează
întreprinderea, a suferit în ultimele decenii unele evoluţii semnificative şi anume: accentuarea
standardizării la nivel naţional, regional şi internaţional; dezvoltarea unor concepte şi practici
care iau în considerare mediul economico - social şi natural; extensii în planul tehnicilor
legate în special de consolidarea conturilor.
Obiectivele situaţiilor financiare decurg din necesităţile utilizatorilor şi ţinând cont de
aceste necesităţi putem spune că situaţiile financiare au ca obiective esenţiale: furnizarea
informaţiilor utile luării deciziilor referitor la exploatare, investiţii şi finanţare; prezentarea de
informaţii utile pentru estimarea probabilităţii de realizare a fluxurilor viitoare de trezorerie
cât şi a mărimii acestor fluxuri şi a momentelor în care acestea sunt generate şi informarea
asupra:
Pagina 167 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
situaţiei financiare a întreprinderii;
obligaţiilor şi efectelor tranzacţiilor, evenimentelor şi circumstanţelor susceptibile să
modifice resursele şi obligaţiile;
performanţei financiare a întreprinderii;
manierei în care întreprinderea a obţinut şi utilizat lichidităţile, în contextul
activităţilor de exploatare, de finanţare şi de investire, precum şi prin intermediul altor factori
care afectează lichiditatea şi solvabilitatea;
Contabilitatea este sursa privilegiată de informaţii, pentru orice analiză strategică şi
financiară. Analiza financiară implică din partea celui care o realizează, pe lângă cunoştinţe
solide de contabilitate, gestiune şi analiză financiară şi o anumită subtilitate :,,să facă cifrele
să vorbească’’. Interpretarea cifrelor se face prin raportare la scopul investigaţiei: acordarea
sau refuzul unui împrumut, cumpărarea unei participaţii în capitalul unei societăţi, lansarea
unui nou produs sau abandonarea unei producţii sau a unui sector de activitate, diagnosticarea
stării de dificultate a unei întreprinderi.
Tehnicile de analiză s-au plasat pe linia unei investigaţii mai detaliate a rezultatului,
ceea ce a atras în perimetrul naţional indicatori ca: autofinanţarea, marja brută de
autofinanţare, capacitatea de autofinanţare. La modul general se poate spune că bilanţul a
devenit documentul care a permis o analiză a echilibrului financiar funcţional, iar contul de
profit şi pierdere, documentul care a facilitat analiza performanţelor întreprinderii, prin
prisma soldurilor intermediare de gestiune.
În concluzie se poate spune că profitul şi impozitul pe profit ca indicatori financiari
asigură în mare parte necesarul de finanţare al agenţilor economici, constituie fonduri de
stimulare şi cointeresare a personalului angajat şi reprezintă o sursă importantă pentru
alimentarea cu venituri a bugetului de stat.
Cu toate acestea trebuie arătat că în actuala etapă de tranziţie, metodologia de
realizare,determinare şi repartizare a profitului pe baza legislaţie în vigoare prezintă şi unele
neajunsuri, iar în anumite condiţii pot constitui posibilitati de imbunatatire si creştere a
acestui indicator sintetic.
În acest sens propunerile pe care le fac în lucrarea de faţă, doresc pot aduce o
contribuţie la continua perfecţionare a activităţii de urmărire şi realizare a veniturilor, a
cheltuielilor şi profitului impozabil în unităţile economice, precum şi a sistemului de
percepere şi decontare a impozitului pe profit şi anume:
1. În vederea asigurării unei creşteri a productivităţii muncii în medie cu 5% anual la
unitatea analizată, aceasta se va reflecta într-o sporire corespunzătoare a profitului impozabil,
Pagina 168 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
a impozitului pe profit şi a profitului net de repartizat. Creşterea productivităţii muncii se
poate realiza la S.C „Petroutilaj” S.A. Câmpina prin reducerea numărului de muncitori
indirect productivi şi redistribuirea acestora în categoria muncitorilor direct productivi pe
baza unei acţiuni de restructurare a întregii activităţi de producţie. Această acţiune vizează
mai întâi selectarea personalului muncitor disponibilizat în funcţie de calificarea acestora
meseriile necesare pentru creştere volumului de producţie marfa precum si organizarea
cursurilor de recalificare si policalificare a acestora.
2. Pentru creşterea masei profitului unitatea studiată are rezerve importante, pentru
care este necesară luarea unor măsuri de reducerea costurilor de producţie în principal la
următoarele categorii de cheltuieli:
- reducerea normelor de consum specific pe produs a materiilor prime, materialelor şi
pieselor de schimb utilizate la lucrările de reparaţii capitale;
- dezvoltarea sectorului de confecţie piese de schimb pentru consumul propriu, la care
preţurile realizate sunt mult mai favorabile comparativ cu preţul de cumpărare a acestora de
la furnizori;
- recondiţionarea pieselor de schimb rezultate din demolarea utilajelor sosite în
reparaţii capitale de la beneficiarii unităţii şi utilizarea acestora într-o proporţie optima care sa
asigure nivelul de calitate corespunzător al lucrărilor de reparaţii ce se executa de
S.C,Petroutilaj S.A.Campina.
3. Accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante se poate realiza la S.C
„Petroutilaj” S.A. Câmpina pe baza întreprinderii unor măsuri concrete de reanalizare şi
lichidare pe căi diverse a imobilizărilor identificate de circa 85000 lei(RON)reprezentând
imobilizări in stocuri de materiale fara mişcare si neutilizabile,produse finite fara desfacere
asigurata,comenzi cu ciclu de fabricaţie depăşit,existente in producţia neterminata,creanţe
neîncasate in termen legal, etc. cu efecte pozitive asupra volumului din încasări, a cifrei de
afaceri şi profitului realizat.
4. în scopul asigurării unei rate medii anuale de rentabilitate de 10% pe total
întreprindere este necesar ca unitatea să reanalizeze structura producţiei marfă şi să
contracteze cu beneficiarii în funcţie de capacităţile existente,numai acele produse şi lucrări
care au o rată de rentabilitate mai ridicată.
5. Utilizarea preţurilor standard(prestabilite) pentru stocurile de materii prime,
materiale, piese de schimb şi produse finite cu evidenţierea diferenţei de valoare în condiţii
distincte să se aplice la unitatea analizată, aşa cum de altfel prevede Regulamentul de aplicare
a Legii contabilităţii nr.82/1991 republicată. Propunerea este motivată de faptul că activele
Pagina 169 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
enumerate mai sus se găsesc înregistrate în balanţa de verificare şi bilanţul contabil la preţuri
actuale, iar în cazul preţurilor standard care sunt mai mari, acestea ar constitui preţul de
deschidere la vânzarea şi valorificarea către terţi.
6. Inventarierea patrimoniului să se facă pe tot parcursul anului, programarea
gestiunilor putând fi făcută atât în semestrul I cât şi în semestrul II al exerciţiului cu
respectarea periodicităţii de la an la an, nu cum prevede Ordinul numărul 1753/2004 al
Ministerului Finanţelor Publice că inventarierea să se facă la finele anului. Prevederea îşi
găseşte justificarea în aceea că se elimină formalismul din ultima lună a anului la lucrările de
inventariere, valorificare şi regularizarea diferenţelor, datorita unui volum destul de mare de
muncă într-o perioadă comprimată ceea ce poate genera pagube materiale ascunse
(neidentificate).
7. Majorările şi penalizările calculate pentru neplată în termen a datoriilor la bugetul
statului,bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile speciale să afecteze costurile de
producţie şi rezultatele exerciţiului numai pe măsura plăţii acestora; diferenţele rămase de
plată obligatoriu să se înregistreze pe conturi de ordine şi evidenţă (în afara bilanţului) şi
lunar transpuse în costuri pe măsura plăţii acestora. Motivaţia constă în faptul că blocajul
financiar din economie generează creanţe de valori mari neîncasate în termenul legal de către
unii agenţi economici, pentru care aceştia nu sunt vinovaţi de situaţia creată.
8. Eliminarea paralelismului cu privire la verificarea şi certificarea bilanţului contabil
anual care se efectuează de: - cenzorii conform Legii 31/1990 republicată
- auditori financiari cf. O.U.G. nr.75/1999.
Propunerea îşi găseşte justificarea în reducerea cheltuielilor cu colaboratorii şi
creşterea responsabilităţii acestora pentru lucrările executate şi activităţile prestate pe baza
mandatului sau contractului încheiat.
Opţiunea mea este pentru cenzorii numiţi în baza Legii 31/1990 republicată care
efectuează analize, verificări şi lucrări pe tot parcursul exerciţiului financiar, nu o dată la
finele anului cum procedează ceilalţi colaboratori.
În concluzie se poate spune că profitul impozabil şi impozitul pe profit reprezintă o
pârghie financiară, un instrument de conducere şi control a activităţii agenţilor economici, iar
pentru perfecţionarea acestora este necesară stabilirea şi introducerea în continuare a noi
forme, metode şi căi de îmbunătăţire a muncii pe baza legislaţiei adecvate.
Pagina 170 din 171
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Pagina 171 din 171