Dinamica ecosistemelor naturale -curs...
Transcript of Dinamica ecosistemelor naturale -curs...
![Page 1: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/1.jpg)
Dinamica ecosistemelor naturale-curs introductiv-
Sistem, ecosistem, prezentarea disciplinei
![Page 2: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/2.jpg)
Definiția sistemului
• Sistemul: o parte a realității în care se produce un ansamblu de fenomene, obiecte, procese concepte, ființe sau grupuri interconectate printr-o mulțime de relații reciproce, precum și cu mediul inconjurător și care acționează in comun pentru a realiza obiective bine stabilite. (Boldur –Lățescu ș.a. 1976);
• Sistemele vii: obiecte naturale, formate dintr-o muilțime cvasiordonată de elemente , care împreună cu relațiile și conexiunile lor generează o formațiune integrală oarecare. (Soran, 1979);
![Page 3: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/3.jpg)
• Structura sistemului: mulțimea relațiilor dintre componente și a relațiilor dintre componente și ansamblul său;
• Structura sistemului: totalitatea legilor prezente într-un sistem dat , care determină forma și comportarea lui;
• Starea sistemului: mulțimea caracteristicilor unui sistem la un moment dat .
• Orice schimbare în natura reacției dominante cauzează modificări profunde în structura și comportamentul întregului sistem.
![Page 4: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/4.jpg)
Teoria generală a sistemelor (Forrester)
• Orice sistem este alcătuit din părți independente acțonând în comun pentru un anumit scop;
• Ansamblul legăturilor dintre elementele sistemului și a legăturilor cu întregul constituie structura sistemului;
• Complexitatea sistemului este determinată mai mult de structura sistemului decât de natura componentelor sale;
![Page 5: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/5.jpg)
• Două sisteme cu structuri parțial identice se numesc homomorfe;
• Două sisteme homomorfe vor avea un comportament asemănător, de unde rezultă popsibilitatea simulării;
• Statica unui sistem preexistă dinamicii sistemului;
• In cadrul unui sistem mișcările se realizează prin fluxuri concrete și continue;
![Page 6: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/6.jpg)
• Mediul sistemului – toate fenomenele din afara sistemului, care îl influenţează, sau sunt influenţate de acesta . Sistemul are o structură bazată pe conexiuni directe şi inverse care-i asigură stabilitatea relativă şi condiţionează manifestarea sa ca întreg în raport cu mediul.
![Page 7: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/7.jpg)
Însuşirile sistemului :organizarea•integralitatea
•heterogenitatea componentelor•autoreglarea
•echilibrul dinamic
![Page 8: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/8.jpg)
Ierarhizarea sistemelor (Stugren, 1994)
• Nivelul fizico-chimic;
• Nivelul biologic;
• Nivelul social
![Page 9: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/9.jpg)
Nivelele de organizare sistemică în lumea vie
• Nivelul individual ( eterogenitatea elementelor, relații interne, creștere controlată genetic, multiplicare prin reproducere sexuată sau asexuată);
• Nivelul populațional (mulțime de elemente cvasiomogene, grupuri de indivizi ce aparțin aceleiași specii, proprietăți diferite de ale indivizilor, creșterea nu este controlată genetic și nu este limitată în timp și spațiu, controlul este făcut de către mediul ambiant, se manifestă totuși prin curentul de gene; interacțiuni preponderent bilaterale)
![Page 10: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/10.jpg)
• Ecosistemul (eterogenitate foarte mare, existența unor relații multilaterale, organizarea în rețele ce vor permite expansiunea, creșterea nui este programată genetic, multiplicarea nse face prin procesul de regenerare, care se bazează pe inmulțirea coordonată și controlată a populațiilor;
• Biosfera: totalitatea ecosistemelor de pe planeta Pământ
Eterogenitatea este condiția necesară evoluției în timp și spațiu, cu generarea inevitabilă a ierarhiei.
![Page 11: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/11.jpg)
Definirea ecosistemului
• Ecosistemul: o conexiune funcțională în special trofică a vieții și a mediului, conexiune care acționează ca un factor unificator al biotopului și al biocenozei; (Transley, 1935)
• Ecosistemul: unitate organizatorică elementară a ecosferei, capabilă să asigure în mod de sine stătător, fluxul de energie, precum și reciclarea permanentă a substanțelor, (Botnariuc, 1985).
![Page 12: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/12.jpg)
• Ecologia este știința interacțiunilor vieții cu mediul pe niveleuri supraorganismice, sau biologia ecosistemelor (Stugren 1994),
• Autecologia
• Demoecologia
• Sinecologia
![Page 13: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/13.jpg)
ECOSISTEMUL FORESTIERStructură :
Populaţii de arbori Populaţii de plante autotrofe
Populaţiile de animalePopulaţiile de insectePopulaţiile de păsări
Populaţiile de nevertebrate Litieră
SolPopulaţiile de organisme simbionte
Populaţiile de descompunători
![Page 14: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/14.jpg)
Dinamica ecosistemelorSchimbarea în timp a structurii și a funcțiilor ecosistemelor poartă numele de dinamică.
Dinamica ecosistemului rezultă din combinarea variațiilor și schimbările pe care le suferă independent sau corelat atât biocenoza cât și biotopul. (Doniță, ș.a. 1977).
Stiința care se ocupă cu studiul interacțiunilor dintre mediul extern și componentele ecosistemului, a rezultantelor acestora și a direcțiilor de evoluție, poartă numele de dinamică a ecosistemelor.
![Page 15: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/15.jpg)
Particularități ale disciplinei
• Dinamica ecosistemelor este o parte a ecologiei sistemice;
• Prezintă caracter multidisciplinar;• Prezintă atît caracter teoretic cât și aplicativ;• Este la începuturile dezvoltării sale;• Folosește metode de cercetare specifice
pedologiei, fiziologiei, cenologiei, climatologiei, zoologiei, biometriei;
• Furnizează informație pentru: silvicultură, ecologia peisajului, ecologia perturbărilor,
![Page 16: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/16.jpg)
CE ESTE ŞTIINŢA?
• SCOPUL CERCETĂTORILOR ESTE DE A DEZVOLTA O IMAGINE EXACTĂ, OBIECTIVĂ, DESPRE LUME ŞI DESPRE MODUL CUM EA FUNCŢIONEAZĂ, ÎN SENSUL RELAŢIEI CAUZĂ-EFECT, O IMAGINE FERITĂ DE DISTORSIUNI CARE AR REZULTA DIN STĂRI EMOŢIONALE, PREJUDECĂŢI, GREŞELI SAU DECEPŢII.
• ACEASTĂ IMAGINE REPREZINTĂ SUBIECTUL ŞTIINŢEI.
![Page 17: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/17.jpg)
Performanţa în cercetarea ştiinţifică
Cercetarea ştiiţifică este un “ansamblu de activităţi metodice,obiective, riguroase şi verificabile, al cărui scop este de a descoperi logica, dinamica, sau coerenţa într-un ansamblu aparent aleatoriu sau haotic de date în vederea aducerii unui răspuns inedit şi explicit la o problemă bine circumscrisă sau de a contribuila dezvoltarea unui domeniu al cunoaşterii”. (Legendre, 1993)
11.05.2013 DOCTORAL BURSES AT USV
![Page 18: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/18.jpg)
METODA ŞTIINŢIFICĂ,METODA OBŢINERII DE INFORMAŢII OBIECTIVE
IPOTEZĂ
TEORIE
FAPT
![Page 19: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/19.jpg)
Metoda de cercetare
Metoda sistemică(sisteme, subsisteme,interacţiuni Modelare,simulare,fund-
amentarea deciziei
![Page 20: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/20.jpg)
OBSERVAŢIA
• SE BAZEAZĂ PE UNUL SAU MAI MULTE DIN CELE 5 SIMŢURI DE BAZĂ:VĂZ, AUZ, GUST, MIROS, PIPĂIT
• REZULTATELE TREBUIE SĂ FIE SUBIECTUL CONFIRMĂRII ŞI VERIFICĂRII; OBSERVAŢIA CARE NU POATE FI TESTATĂ, ÎN VEDEREA CONFIRMĂRII SAU VERIFICĂRII NU ESTE VALABILĂ;
• OBSERVAŢIA CARE A TRECUT TESTUL CONFIRMĂRII ŞI VERIFICĂRII ESTE ACCEPTATĂ DREPT FAPT ŞTIINŢIFIC;
![Page 21: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/21.jpg)
IPOTEZA
• DUPĂ EFECTUAREA OBSERVAŢIEI,REACŢIA MENTALĂ AUTOMATĂ ESTE DE A CĂUTA EXPLICAŢIA SA CAUZA EVENIMENTULUI OBSERVAT; DACĂ CAUZA ESTE NECUNOSCUTĂ,PRIMA EXPLICAŢIE NU POATE FI MAI MLT DECÂT O TENTATIVĂ DE GHICIRE, NUMITĂ IPOTEZĂ
• IPOTEZA POATE FI CORECTĂ SAU INCORECTĂ, DE ACEEA TREBUIE TESTATĂ,
• SPECIFIC PROCESULUI DE TESTARE A CONSISTENŢEI UNEI IPOTZE, ESTE UTILZAREA CUVNTELOR “DACĂ…..ATUNCI”
• DACĂ IPOTEZA SE VERIFICĂ DUPĂ MAI ULTE OBSERVAŢII,ATUNCI ESTE ACCEPTATĂ
![Page 22: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/22.jpg)
EXPERIMENTUL
• UNELE IPOTEZE NU POT FI TESTATE NUMAI PRIN OBSERVAŢII DIRECTE, DE ACEEA SUNT NECESARE EXPERIMENTE COMPLEXE;
• EXPERIMENTELE PRESUPUN UTILIZAREA UNUI GRUP EXPERIMENTAL, (TEST) ŞI A UNUI GRUP DE CONTROL (MARTOR)
• DACĂ SUNT MAI MULTE VARIABILE SE CONSTITUIE VARIANTE EXPERIMENTALE,
• MĂRIMEA GRUPULUI ESTE FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU SURPRINDEREA VARIAŢIEI INDIVIDUALE DIN INTERIORUL GRUPULUI
• EXPERIMENTUL TREBUIE SĂ FIE REPETABIL ŞI SĂ CONDUCĂ LA ACEAŞI REZULTATE ÎN ACELEAŞI CONDIŢII;
• EXPERIMENTUL PERMITE CERCETĂTORULUI SĂ FACĂ OBSERVAŢII ADIŢIONALE CARE SĂ CONDUCĂ LA NOI IPOTEZE, PROBLEME, TESTE,
![Page 23: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/23.jpg)
PRINCIPII ŞI LEGI NATURALE
• ÎN CURSUL EXPERIMENTELOR ANUMITE FENOMENE APAR PREDICTIBILE FĂRĂ EXCEPŢIE. ASEMENEA FENOMENE SUNT DEFINITE CA PRINCIPII DE BAZĂ SAU LEGI NATURALE;
• O DATĂ DEFINTE, LEGILE NATURALE AU O MARE VALOARE DE PREVIZIUNE,ORICE TENTATIVĂ DE VIOLARE A UNEI LEGI NATURALE FIIND SORTITĂ EŞECULUI,
![Page 24: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/24.jpg)
INSTRUMENTELE ŞI ŞTIINŢA
• ORICE INSTRUMENT NU FACE DECÂT SĂ EXTINDĂ ŞI SĂ CUANTIFICE PUTEREA DE OBSERVAŢIE,
• INSTRUMENTELE TREBUIE SĂ POATĂ FI VERIFICATE ŞI TESTATE PENTRU A FURNIZA O REALĂ REPREZENTARE A FENOMENULUI MĂSURAT
• ETALONAREA ŞI ASIGURAREA UNEI INTERCALIBRĂRI ESTE OBLIGATORIE.
![Page 25: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/25.jpg)
Căile atingerii performanţei în cercetarea ştiinţifică - rezumat -
PerformanţăPerformanţă
2xInspiraţie2xInspiraţie
5xTalent5xTalent
10xExperienţă10xExperienţă
100xProfesionalism100xProfesionalism
1000xMuncă1000xMuncă
11.05.2013 DOCTORAL BURSES AT USV
![Page 26: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/26.jpg)
Scara proceselor dinamicii ecosistemelor
• Timpul ecologic este orientat în sens unic: caracterizat prin creșterea entropiei.
• În fiecare ecosistem producția de entropie crește cu viteză constantă
![Page 27: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/27.jpg)
Dimensiunile temporale Dimensiunile spațiale
substantiv adjectiv Topic choric global
Perioade stabilte astronomic
ziua diurn
luna lunar
anul anual
Perioade măsurate decadic
deceniul Decaanualdecenal
secolul Hectoanualsecular
mileniul Kiloanualmilenar
Mega-
Giga-
Corespondența scalarăSpațiu - timp
![Page 28: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/28.jpg)
Modificările mediului
• Mărimea modificărilor (∆ U );
• Gradientul modificării (∆ U” = ∆ U/ ∆ s );
• Viteza modificării (∆ U” = ∆ U/ ∆ t );
![Page 29: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/29.jpg)
![Page 30: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/30.jpg)
![Page 31: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/31.jpg)
Componentele dinamicii ecosistemelor
![Page 32: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/32.jpg)
Componenetele dinamicii ecosistemelor (Doniță, 1977)
• Ritmurile circadiene;
• Fenofazele și fenaspectele;
• Fluctuațiile anuale și multianuale;
• Succesiunile.
![Page 33: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/33.jpg)
Componentele dinamicii ecosistemelor (Măciuca, A. 2006)
• Dinamica oscilatorie: – Ritmuri circadiene;
– Fenofaze și fenaspecte;
– Fluctuații ciclice;
– Degenerarea;
– Regenerea;
• Dinamica direcțională: succesiunea
![Page 34: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/34.jpg)
Procese dinamice (Cristea, ș.a. 2004)
• Procese dinamice oscilatorii, determinate de dinamica internă, modificări cantitative și reversibile: fluctuațiile, degenerarea și regenerarea;
• Procese dinamice direcționale (succesiuni)
![Page 35: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/35.jpg)
Modificările ecosistemelor forestiere ( Otto, 1994)
• Modificări pe termen scurt și mediu;
• Modificări pe termen lung (succesiuni);
![Page 36: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/36.jpg)
Fenomenele ritmice
• Dinamica ecosistemelor reprezintă o rezultantă complexă dintre variațiile și schimbările pe care le suferă undependent sau corelat atât biocenoza cât și biotopul (Doniță, 1977)
• Ritmicitate exogenă – rezultă din faptul că universul este ritmic structurat (alternața lumină – întuneric; fluxul și refluxul, fazele lunii, succesiunea anotimpurilor;
• Substanța vie are un ritm endogen, care este adaptat la ritmicitatea externă;
• Ritmul endogen este declanșat de factori externi care pot să modifice comportamentul ritmic al speciei;
![Page 37: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/37.jpg)
• Fluctuațiile sunt procese dinamice reversibile, de scurtă durată și includ procese dinamice din cele mai diverse, de la cele periodice (ritmice), până la cele neregulate și imprevizibile (perturbări)(Cristea et.all., 2004)
![Page 38: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/38.jpg)
RITMURILE CIRCADIENE
• Denumirea (lat. circa diem = în jur de o zi);• Adaptarea ritmului endogen al manifestărilor
vitale pe perioada de 24 de ore la alternanța lumină-întuneric (Stugren, B.,1994)
• Activitatea organismelor are 2 faze:– Fotofaza (de lumină)
– Scotofaza (de întuneric)
• Lumina reprezintă indicatorul cronologic care sincronizează perioada de activitate cu rotația Pământului: viețuitoare diurne și nocturne
![Page 39: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/39.jpg)
Ritmuri circadiene la producători
• Organismele diurne sunt în general toți producătorii:– Ritmul proceselor de fotosinteză, transpirație
respirație;– Ritmul creșterii în diametru;– Ritmul creșterii în înălțime;– Ritmul modificării raportului carbon/oxigen;– Ritmul modificării umidității din zona rizosferei;– Deschiderea florilor ;– Orientarea frunzelor;– Căderea frunzelor;
![Page 40: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/40.jpg)
Ritmuri circadiene la consumatori
• Activitatea intensă:– In timpul zilei;
– În amurg;
– În timpul nopții;
– Atât la răsăritul soarelui cât și în amurg;
• Ritmuri: – Monofazice,
– Bifazice;
– Polifazice:
![Page 41: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/41.jpg)
Ritmurile anuale
• Activitățile vitale ale organismelor ssunt sincronizate cu schimbările sezoniere ale factorilor climatici;
• Indicatorii cronologici pot fi: temperatura zilnică; durata zilei; cantitatea de lumină;
• În fiecare sezon ecosistemele prezintă o componentă activă și una pasivă, carte se înlocuiesc sezonier;
• Ritmurile anuale includ ritmurile circadiene;
![Page 42: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/42.jpg)
Bilanțul carbonului la puieții de zâmbru (corelația dintre căldură și bilanțul fotosintetic
![Page 43: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/43.jpg)
Fenofaze și fenoaspecte
• Schimbarea reversibilă afenotipului speciilor care se produc pe parcursul unui an poartă numele de fenofaze;
• Schimbările reversibile înaspectul ecosistemului se numesc fenaspecte; (Doniță,N., 1974);
• Pentru zona temperată a Europei se disting 6 fenoaspecte:– Hiemal (noiembrie –martie)
– prevernal (martie - aprilie)
– Vernal (aprilie – mai)
– Estival (iunie – iulie);
– Seotinal (august – septembrie);
– Autumnal (septembrie – octombrie)
• Știința care se ocupă cu studiul dinamicii fenologice poartă numele de fenologie
![Page 44: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/44.jpg)
Fluctuațiile ciclice
• Fluctuațiile ciclice ale populației reprezintă creșterile sau scăderile periodice ale numărului indivizilor populației;
• Fluctuații anuale;
• Fluctuații multianuale;
• Alternanța speciilor (rata apariției/rata dispariției);
![Page 45: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/45.jpg)
Populație de mărimea N
Emigrație
mortalitate
Imigrație
natalitate
a b
Factori implicați în dinamica
populației (Cristea,2004 )
a =rata apariției de noi indivizib= rata de dispariție
r = dinamica efectivului (a –b)
![Page 46: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/46.jpg)
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE
![Page 47: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/47.jpg)
Mecanismele dinamicii ecosistemelor forestiere
![Page 48: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/48.jpg)
INTERACȚIUNI
INTERACȚIUNI POZITIVE
INTERACȚIUNI NEGATIVE
SIMBI-OZA
RELAȚIIPROBI-OTICE
INTERAC-ȚIUNISOCIALEPOZITIVE
TOLERANȚA
OPPO-NENȚA
ALELLO-PATIA
CONCU-RENȚA
SCHEMA MECANISMELOR DINAMICII ECOSISTEMELOR
FORESTIERE (OTTO, 1994)
![Page 49: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/49.jpg)
Interacțiuni pozitive
• Interacțiunile pozitive reprezintă relațiile prin care cel puțin unul din parteneri este susținut iar celălalt profită sau nu suferă nici u7n fel de influență;
• Interacțiuni pozitive:
– Obligate;
– Facultative;
![Page 50: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/50.jpg)
Simbioza
• Interacțiunea prin care ambele specii profită din cohabitare; din legătura lor rezultă avantaje fiziologice pentru ambele specii;
• Simbioza mai poate fi defintă ca ”o comunitate vitală prin luptă”;
• Epntru ecosistemele forestiere simbioza poate fi considerată o formă de organizare din care fiecare partener are avantajele sale,
![Page 51: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/51.jpg)
Principalele tipuri de simbioze
• Simbioza între plante superioare și ciuperci (micoriza): ciuperca inlocuiește perii radicelari ai plantei superioare, primind în schimb asimilatele fără a vătăma planta;
• Simbioza intre plante superioare și bacterii (nodozități) la anini și leguminoase: bacteriile livrează substanțe azotate profitând de asimilatele plantei superioare;
• Simbioza algă /ciupercă : lichenii , în care ciuperca îndeplinește rolul rădăcinilor, iar alga (verde sau albastră) rolul frunzelor;
• Simbioza între ciuperci și insecte:anumite insecte de scoarțătransportă ciuperci care trăiesc în galeriile lor;
![Page 52: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/52.jpg)
Micoriza
• Desemnează o legătură strânsă între rărdăcinile fine ale plantelor și ciuperci foarte specializate;
• Tipuri de micorize:
– Ectotrofe;
– Endotrofe;
– Ectendotrofe;
• Se estimează că cca. 5000 de specii de ciuperci și 2000 de specii de arbori formează ectomicorize
![Page 53: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/53.jpg)
Avantajele pentru arbori• Din schimbul de asimilate și energie (arbore)
contra apă și substanțe nutritive (ciupercă) rezultă câteva avantaje evidente:– Aprovizionarea cu apă și substanțe nutritive este
îmbunătățită;– Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată;– Ciupercile de micoriză servesc la transportul
asimilatelor de la arbore la arbore (podul de micoriză);
– Mantaua de micoriză are o funcție de rezervor de substanțe nutritive și de carbohidrați:
– Micoriza poate avea rol de protecție mecanică împotriva vătămării rădăcinilor;
– Micoriza poate atenua aciditatea solului sau actiunea tocxică a altor substanțe chimicedin sol:
![Page 54: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/54.jpg)
Instalarea MICORIZEI
• Impfugare cu humus de sub coroana arborilor maturi de zâmbru;
• Instalarea ciupercii (după 2 ani de la impfugare):– Puieti de 1 an (în momentul imfugării): 57%
– Puieți de 2 ani (în momentul impfugării): 65%;
• Procentul mediu de colonizare a rădăcinilor:– Puieți de 1 an: 10.4%;
– Puieți de 2 ani: 40.4%
![Page 55: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/55.jpg)
Efectele micorizării la puieți de zâmbru
Micorizare Lungimea medie a tulpinii Lungimea medie a rădăcinii Creștere
Anul I – cm- Anul II-cm- Anul I-cm- Anul II-cm- -cm-
Puieți fără micoriză
5.70 5.90 9.16 10,70 0.61
Puieți cu miocoriză
5.76 7.27 8.84 12.1 1.21
Diferențe procentuale
+1,4 +23.2 -3.5 +13.1 +98,3
![Page 56: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/56.jpg)
Micoriza la puieții de molid cu instalarea ciupercii Hebeloma mesosphaeum
Egli, Brunner: 2011
![Page 57: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/57.jpg)
2011
Egli, Brunner: 2011
![Page 58: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/58.jpg)
Russula
ochroleuca
Cotinarius
odorifer
Egli, Brunner: 2011
![Page 59: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/59.jpg)
Laccaria
amethystina
Arcangeliella
borziana
Tuber
melanosporum
Egli, Brunner: 2011
![Page 60: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/60.jpg)
Simbioza dintre plante superioare și bacterii
• Simbioza dintre leguminoase și bacteriile genului Rhizobium valorifică azotul din atmosferă punându-l la dispoziția plantelor, prin tansformare în proteine;
• Această formă de simbioză poate fi denumită ”dublu parazitism”, pentru că ambii parteneri sunt exploatați;
![Page 61: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/61.jpg)
Relațiile probiotice
Influența reciprocă prin care un partener exploatează un anumit domeniu al altui partenr fără a-i produce vătămări;
Parecia: vecinătate tolerantă a unor organisnme din alte specii;
Sinecia : Colocuire în ”casele” altor organisme din alte specii;
Epecia: popularea nonparazitară a suprafeței unui corp viu de către altă specie;
Foresia: transportul unei specii de către altă specie,
![Page 62: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/62.jpg)
Interacțiuni sociale pozitive
• Spre deosebire de relațiile probiotice, care se bazează pe contactul direct dintre speciile partenere, relațiile sociale au al bază vecinătatea directă;
• Efectele pozitive ale acestor relații:– Efectul de protecție;
– Efectul de promovare;
– Diviziunea (diluarea)riscului;
– Efectul de atracție;
– Imbunătățirea accesului în sol;
– Influențe chimice favorabile;
– Asolamentul natural (metabioza);
![Page 63: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/63.jpg)
Interacțiuni negative
• Diferitele organisme din cadrul ecosistemului se influențază reciproc dar cu efecte negative, care uneori pot pune în pericol existența unor indivizi sau specii.
![Page 64: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/64.jpg)
Oponența
• Relația care exprimă raporturi de hrănire dintre două specii;
• Predatorism;
• Parazitism;
• Patogene;
• Spre deosebire de concurență, oponența se manifestă rapid direcționat și mortal
![Page 65: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/65.jpg)
Allelopatia
• Unele plante secretă substanțe sub formă de metaboliți cafre împiedică dezvoltarea altor specii;
• Acest gen de interacțiuni se manifestă fie la nivel suprateran fie la nivel subteran;
![Page 66: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/66.jpg)
Cromatogrfie specifică
![Page 67: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/67.jpg)
![Page 68: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/68.jpg)
![Page 69: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/69.jpg)
![Page 70: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/70.jpg)
Schema relațiilor biochimice la nivelul sistemului radicelar
Mo Zâ Sc Jn Rhod. Jun. Vac.
m
V.v.i. Lus. Rub.i
molid
zambru
Scoruș
Jneap.
![Page 71: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/71.jpg)
Schema relațiilor biochimice la nivelul sistemului foliar
Mo Zâ Sc Jn Rhod. Jun. Vac.
m
V.v.i. Lus. Rub.i
molid
zambru
Scoruș
Jneap.
![Page 72: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/72.jpg)
Concurența
• Concurența reprezintă tipul de interacțiuni în care ambii parteneri sunt antrenați într-o intrecere existențială pentru o importantă componentă de mediu într-un spațiu limitat.
• Este cel mai important mecanism al dinamicii forestiere;
• Raporturile de concurență depind direct de vârsta și structura ecosistemului;
• Concurența:– Interspecifică;– Intraspecifică;
![Page 73: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/73.jpg)
Concurența pentru ocuparea spațiului
• Concurența orizontală (la nivelul coronamentului, pentru lumină)
• Concurența verticală (la nivelul etajelor, pentru lumină, apă, căldură)
![Page 74: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/74.jpg)
Concurența intre componentele arborilor
• 1.Raporturile coroană/rădăcină la arbori care se dezvoltă independent (izolați):
– A).proiecția coroanei și proiecția rădăcinilor dețin aceeași arie: în mod normal echilibrul static este asigurat ;
– B).proiecția coroanei este mai restrânsă decât proiecția rădăcinilor: se asigură o bună stabilitate;
– C). Proiecția coroanei este mai mare decât proiecția rădăcinilor: arborele este labil .
![Page 75: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/75.jpg)
2. Raprturile coroană rădăcină în cazul dezvoltării concurențiale a arborilor
• A).devierea laterală a rădăcinilor la arborele dominant;
• B): devierea laterală a rădăcinilor la arborele dominant;
• C). Impingerea în profunzime a rădăcinilor la arboprele dominant;
• D). Împingerea în adâncime a rădăcinilor la arborele dominat;
• E). Indiferent de poziția socială,rădăcinile se intrepîtrun la același nivel.
![Page 76: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/76.jpg)
Concurența în timp
• Concurența de învingere;
• Concurența de echilibru;
• Concurența de perseverență;
![Page 77: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/77.jpg)
Relații de indiferență (toleranța)
• Diminuarea tensiunii concurențiale conduce la creșterea toleranței (mai ales cu înaintarea în vârstă) toleranța interspecifică este mai frecventă decât toleranța interspecifică;
• Toleranța în plan orizontal poate crește dacă speciile dețin o forță concurențială redusă;
• Toleranța în plan vertical crește proporțional cu deschiderea coronamentului;
• Toleranța între speciile de lumină sau între speciile de umbră este limitată;
• Toleranța depinde de fazele de dezvoltare a pădurii.
![Page 78: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/78.jpg)
Evoluția istorică a vegetației
![Page 79: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/79.jpg)
![Page 80: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/80.jpg)
![Page 81: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/81.jpg)
Metoda polenanalitică
![Page 82: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/82.jpg)
Pol de gene
în refugiu
Pol de gene
extinsPol de gene
restrâns
Migrație in mediunefavorabil (din văiSpre altitudini mari)
Migrație în mediufavorabil ( spre sud)
Mărirea polului de geneLărgirea normelor de reacțieElasticitate genetică mare
Micșorarea polului de geneÎngustarea normelor de reacțieSpecializarea pe nișe îngusteElasticitatea genetică redusă
Schema migrației postglaciale în condiții favorabile și
nefavorabile de mediu ( Otto, 1994)
![Page 83: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/83.jpg)
![Page 84: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/84.jpg)
CRONO-LOGIE
ABSOLUT B.C.
OSCILAȚII CLIMATICE
ÎN EUROPA OCCIDENTALĂ
FAZE DE VEGETAȚIE ȘI OSCILAȚII CLIMATICE
ÎN ROMANIA
POP.E., LUPȘA.V., BOȘCAIU. N., 1974 CÂRCIUMARU,
1980,1984
700 HOLOCEN SUBATLANTIC POST-
GLACIAR
FAZA FAGULUI HOLOCEN
SUBBOREAL FAZA MOLID-CARPEN
2250 ATLANTIC FAZA MOLID- CARPEN, STEJĂRIȘ AMESTECAT
5500 BOREAL
6700
8200 PREBOREAL FAZA PIN-MOLID
8800 TARDI-
GLACIAR
DRYAS III TARDI-
GLACIAR
FAZA
PINULUI
EPISODUL PINETE CU
MOLIDIȘURI PUȚINE
ALLEROED EPISODUL PINETE CU
MOLIDIȘURI BOGATE
ERBICENI B
9800 DRYAS II EPISODUL
MESTEACĂN/PINETE ARIDE
NOI
10300 PLEISTO-
CEN
BOELLING EPISODUL PIN MOLID ERBICENI A
11300 DRYAS I PINETE ARIDE VECHI
12000 PRE-
BOELLING
MITOC II
12800
14000 ANGLES
15000
16000
LASCAUX ROMANEȘTI
HERCULANE II17000
18000
LAUGER
PLEISTOCEN
![Page 85: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/85.jpg)
FAZA PINULUIEpisodul pinetelor aride vechi (12000-
11300 B.C.)
• Trecerea de la stepa arctică la pădurea de tip subarctic;
• Polenul de pin deține peste 95%;
• Refugii de molid, parțial de salcie și mesteacăn;
![Page 86: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/86.jpg)
FAZA PINULUIEpisodul pin-molid 11300-10300 B.C.
• Pădurea începe să aibă mai multe specii;
• Molidul atinge 10-15 % din conținutul de polen;
• Este prezent polenul de la sălcii (probabil cele pitice);
• Este depistat polenul de anin;
![Page 87: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/87.jpg)
FAZA PINULUIEpisodul mesteacăn/pinete aride noi
(10300-9800 B.C.)
• Clima este mai caldă;
• Mestecănișuri rărite;
• Molidul se restrânge;
• Pinul este in extindere;
• Sălciile și mesteacănul sunt în extindere;
![Page 88: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/88.jpg)
FAZA PINULUIEpisodul pinetelor cu molidișuri bogate
(9800-8800 B.C.)
• Clima devine mai blândă,
• Molidul este în expansiune (peste 45%);
• Apar elemente de stejăriș; alunul;
• Sălciile și mesteacănul se extind;
![Page 89: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/89.jpg)
FAZA PINULUIEpisodul pinetelor cu molidișuri sărace
(8800-8200 B.C.)
• Clima se răcește;
• Pădurea este mai rară;
• Procentul molidului scade ;
• Pinul ajunge din nou la 70%;
• Limita pădurii coboară cu circa 100 m.
![Page 90: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/90.jpg)
FAZA DE TRECERE PIN-MOLID (8200-6700 B.C.)
• Clima în încălzire, uscată (PREBOREAL);
• Este cea mai dramatică fazaă din istoria pădurilor din holocen;
• Se creionează zonarea pe verticală a vegetației forestiere: la altitudini mari, pin-molid; la altitudini joase, alun și ulm;
![Page 91: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/91.jpg)
FAZA MOLIDULUI CU ALUN ȘI STEJĂRIȘ AMESTECAT (6700-2250 B:C.)
• Cuprinde BOREALUL ȘI ATLANTICUL;• Clima este caldă și umedă; temperaturi cu 2-4 grade mai
ridicate decât cele actuale;• Explozia răspândirii speciilor forestiere;• Se stabilizează etajele de vegetație;• Este maximul răspândirii alunului;• În zonele joase se extind: ulmul ,teiul, stejarii;• Subfaza maximului de stejar (5500 ): molid 65%, stejar
25%;• Subfaza maximului de molid: molid, peste 75%;
![Page 92: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/92.jpg)
FAZA CARPENULUI (MOLIDULUI CU CARPEN) 2250 - 700 B. C.
• Cuprinde subborealul ;
• CLIMA este mai excesivă, respectiv mai umedă și mai rece;
• Predomină amestecurile de stejar;
• Carpenul are cea mai mare extindere în zona de contact FAG-STEJAR;
• Se dezvoltă aninul,
![Page 93: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/93.jpg)
![Page 94: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/94.jpg)
![Page 95: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/95.jpg)
Metoda antracologică
![Page 96: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/96.jpg)
![Page 97: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/97.jpg)
![Page 98: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/98.jpg)
Studiu de caz: OTZTALL
![Page 99: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/99.jpg)
![Page 100: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/100.jpg)
Spectrul speciilor lemnoase în cărbunii de la Thiesjoch
![Page 101: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/101.jpg)
![Page 102: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/102.jpg)
![Page 103: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/103.jpg)
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!
![Page 104: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/104.jpg)
Ecologia perturbărilor
![Page 105: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/105.jpg)
Definiție
• Perturbator: eveniment care dereglează un ecosistem, o comunitate sau o populație si care schimbă structura resurselor, disponibilitatea substratului, și mediul fizic al acestora (White et Pickett,1985).
![Page 106: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/106.jpg)
Perturbare: (perturbation – francais )- o neregularitate în funcționarea unui sistem (Le robert Pratique, 2011Perturbare : (perturbation – anglais) – o schimbare în calitatea, comportamentul, sau mișcarea a ceva Oxford Dictionary, 2000Perturbare :(disturbance – anglais ) – acțiunea care deranjează starea normală a ceva (oxford Dictionary, 2000)
![Page 107: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/107.jpg)
În literatura forestieră romînească se propuneutilizarea echivalentului românesc al termenului” disturbance” în traducere ”disturbanță” , adică:deranjament, defectare, tulburare,perturbare, anomalie.(Teodosiu.M., 2012)
![Page 108: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/108.jpg)
Regimul perturbărilor:•O descriere sumară a unui tip de perturbări care se repetă într-un anumit ecosistem într-o unitate de timp.
•Regimul perturbărilor poate fi descris pe baza datelor empirice și a datelor statistice
•Regimul perturbărilor nu este constant în timp
![Page 109: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/109.jpg)
![Page 110: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/110.jpg)
Perturbările: NaturaleAntropice
Perturbarile:- exogene, cu originea în
afara ecosistemului: vînt, zăpadă, secetă,incendii;
- endogene: cu originea în interiorul ecosistemului: atacuri de insecte, patogene;
- complexe: seceta + atacuri +incendii
Clasificarea perturbărilor
![Page 111: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/111.jpg)
Natura perturbărilor (agenților perturbatori)
![Page 112: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/112.jpg)
Intercondiționarea principalilor perturbatori
![Page 113: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/113.jpg)
•Sub raport spațial:� Suprafața medie afectată;
� Distribuția spațială;
•Sub raport temporal:� Frecvența;
� Durata
� Intervalul de revenire;
� Periodicitatea;
•Sub raportul magnitudinii:�Intensitatea (energia descărcată)
�Severiotatea (mortalitatea produsă)
•Alte elemente:�Predictabilitatea;
�Procese declanșate.
Evaluarea perturbărilor (indicatori)
![Page 114: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/114.jpg)
Relația între magnitudinea și frecvența perturbărilor
![Page 115: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/115.jpg)
Manifestarea în timp a unei perturbări
![Page 116: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/116.jpg)
Relația între regimul perturbărilor și diversitate
![Page 117: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/117.jpg)
Relația între magnitudinea disturbanței,diversitate și productivitate
![Page 118: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/118.jpg)
Interacțiunile dintre perturbări ,
pădure, schimbări climatice
![Page 119: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/119.jpg)
Procesele de perturbare se desfășoară în trei
etape: •Manifestarea agentului perturbator(vântul)•Efectul asupra ecosistemului (doborâtura, ochiul)•Reacția de răspuns a ecosistemului (declanșarea
Regenerării, a succesiunii)
![Page 120: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/120.jpg)
![Page 121: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/121.jpg)
Realizarea echilibrului dinamic al ecosistemelor
Definirea proprietăților de reacție a ecosistemului
![Page 122: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/122.jpg)
Stabilitatea ecosistemului: tendința
unui ecosistem de a se menține între
limite constante de variație;
Persistența : durata în timp în care un
ecosistem rămâne într-o stare definită
sau în limite definite
![Page 123: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/123.jpg)
Rezistența: capacitatea unui sistem de a absorbi
sau a disipa perturbările și de a rămâne între limite
definite;
Reziliența : capacitatea unui sistem de a reveni
la starea sau între limitele sale după ce a fost
deturnat de către o disturbanță.
![Page 124: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/124.jpg)
�Determinarea măsurii în care diversitatea poatecontribui la creșterea rezistenței și reziliențeiecosistemului;�Determinarea efectelor perturbărilor asupradinamicii structural-funcționale a ecosistemelor;�Diagnosticarea dinamicii naturale în funcție de
obiectivele gestiunii forestiere;�Determinarea mecanismelor asociate ainteracțiunilorîntre intervențiile silviculturaleși perturbările naturale)
Provocări pentru gospodăria silvică
![Page 125: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/125.jpg)
Doborâturile de vânt – dinamica ochiurilor - Studiu de caz, Finlanda
Doborâturile de vânt:
• în masă;
•izolate
![Page 126: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/126.jpg)
![Page 127: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/127.jpg)
![Page 128: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/128.jpg)
![Page 129: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/129.jpg)
![Page 130: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/130.jpg)
![Page 131: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/131.jpg)
![Page 132: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/132.jpg)
Studiu de caz: codrul secular Slătioara
![Page 133: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/133.jpg)
Distribuţia spaţială a fazelor de
dezvoltare
Actuală Prognozată
![Page 134: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/134.jpg)
Estimarea nivelului echilibrului dinamic in raport cu fazele de dezvoltare
SLATIOARA
Note:
Fazele de dezvoltare: I – Initiala, Ot – Optimala (timpurie), O - Optimala, OT - Optimala(tarzie), T – Terminala, TR –
Terminala cu regenerare D – Degradare , DR – Degradare cu regenerare, R – Regenerare
Prima cifra: nivelul de risc la diversi perturbatoriCifra a doua (cu semn minu): potentialul de reactie la actiunea perturbatorilor
I Ot O OT T TR D DR R Media
3/2 3/2 3/2 3/2 1/1 3/1 1/1 3/1 3/2 2,6/-
1,6
3/1 3/1 3/2 3/2 1/1 2/1 3/2 2/1 2/2 2,4/-
1,4
1/2 2/2 2/2 3/2 3/3 3/1 3/3 3/1 3/1 2,6/-
1,9
1/1 1/2 1/2 2/2 3/3 3/1 3/3 3/1 3/1 2,2/1,8
1/1 1/1 1/2 2/2 3/2 2/2 3/3 3/2 2/1 2,0/-
1,8
1/1 1/1 1/1 1/2 3/2 2/1 3/3 2/1 1/1 1,8/-
1,4
1,7/-1,7 1,8/-
1,5
1,8/-
1,8
1,8/-
2,0
2,3/-
2,0
2,5/-
1,2
2,7/-
2,5
2,7/-
1,2
2,3/-
1,3
![Page 135: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/135.jpg)
Incadrarea fazelor de dezvoltare pe domenii de echilibru
Potentialul de diminuare a echilibrului pădurii naturale în raport cu natura perturbarii
Nota: I= insecte, F=ciuperci; H= ungulate W= vânt; St= stress, S= zapada
![Page 136: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/136.jpg)
Distribuţia spaţială a nivelului mediu de risc la acţiunea
perturbatorilor
Actuală Prognozată
![Page 137: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/137.jpg)
Distribuţia spaţială a nivelului rezilienţei
Actuală Prognozată
![Page 138: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/138.jpg)
Distribuţia spaţială a nivelului echilibrului dinamic
Actuală Prognozată
![Page 139: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/139.jpg)
Strategii pentru diminuarea efectelor perturbărilor Managementul preventiv (înainte de disturbanță:•Reglarea structurii(spațierte, densitate, stabilitatea arborilor;
•Modicficartea structurii llandschaftului;
•Ajustarea compozției,
Managementul disturbanței:•Reducerea ocaziilor de manifestare a disturbanței (foc, insecte, etc.
•Reducerea impactului (rapiditate de intervebnție la foc atacuri,etc.
Managementul rederesării:•Accelerarea reconstrucției (plantații, diversitate, reducerea stressului;
•Reducerea vulnerabilității la viitoare perturbări (reglarea densității,
•reglarea compozițiilor, practicarea răriturilor,
Monitoringul managementului adaptiv:•Evaluarea stării pădurii înainte și după disturbanță;
•Determinarea interacțiunilor dintre disturbanțe
![Page 140: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/140.jpg)
![Page 141: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/141.jpg)
![Page 142: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/142.jpg)
![Page 143: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/143.jpg)
![Page 144: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/144.jpg)
Volumul afectat devânt în Europa (Popa i., 2003)
![Page 145: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/145.jpg)
Suprafața și volumul doborât de vânt în
noiembrie 1995 în D.S Harghita (Vlad, R., 2003)
![Page 146: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/146.jpg)
![Page 147: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/147.jpg)
Reconstituirea
momentului
perturbărilor
pentru valea
Bistriței (Popa. I..,
1999)
![Page 148: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/148.jpg)
Reconstituirea momentului perturbărilor pentru valea Moldovei
(Popa, I., 1999)
![Page 149: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/149.jpg)
Starea actuală a unui arboret este răspunsul la operturbare anterioară în concordanță cu condițiilebiotice și abiotice ale mediului (Chapin, Matson etMooney, 2002; Landres, Morgan et Swanson, 1999).Prezența perturbărilor naturale în ecosistemulforestier, presupune o reorganizare continuă, fapt ceîmpiedică atingerea unui echilibru stabil alarboretului, inducând o stare de echilibru dinamic.
Această reorganizare continuă variază în funcție deintensitatea, tipul, gravitatea și frecvența
perturbărilor.
Evoluția unui arboret cunoaște o dinamică în spațiu șitimp fie că perturbările afectează mari întinderi(incendii, vânt) sau întinderi mai reduse (cădereaunui arbore izolat).
![Page 150: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/150.jpg)
Paradigma echilibrului
•Compoziția speciilor este relativ
constantă întro comunitate silvestră
•Perturbările și succesiunile schimbă
comunitățile dar sunt mai puțin
importante decît climaxul .
•Ecosistemele pot fi înțelese în afara
contextului ecosistemic pentru că
autocontrolul se exercită pe căi
interne
Paradigma dinamicii
•Compoziția influențează echilibrul
bazat pe interacțiunile dintre
perturbări și comunitate;
•Perturbările constituie partea
esențială a ecosistemului și a dinamicii
ecosistemului;
•Ecosistemele trebuie înțelese într-un
larg context spațio – temporal, pentru
că sunt sisteme deschise care la
diferite scări încorporează perturbările
Paradigmele perturbărilor
![Page 151: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/151.jpg)
DINAMICA FENOLOGICĂ
![Page 152: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/152.jpg)
CONSIDERAȚII GENERALE
• Sucesiunea anuală a schimbărilor reversibile ale fenotipului speciilor poartă numele de fenofaze;
• Schimbările de aspect fenotipic se numesc fenoaspecte (fenaspecte);
• Știința care studiază dinamica fenologică este fenologia;
• Fenofazele se determină prin momentele schimbării fenaspectelor, prin observații fenologice;
![Page 153: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/153.jpg)
Fenologia este știința care se ocupă cu studiul
principaleleor fenomene biologice cu caracter
ciclic, vizibile în evoluția anuală a
organismelor vegetale și animale.
(Tomescu, Aurora, 1967)
Fenologia este știința care studiază ciclurile
biologice reversibile și legăturile lor cu
condițiile climatice. ( Globe phaenology,2005)
![Page 154: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/154.jpg)
![Page 155: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/155.jpg)
Specii indicatoare pentru perioada de înflorire
Faza Numele speciilor Perioada înfloririi
0 Nu este precizată
1 Corylus - Leucoyum Prevernal timpuriu
2 Acer platanoides – Anemone nemorosa Începutul prevernalului
3 Prunus avium - Ranunculus Sfârșitul prevernalului
4 Fagus - Lamiastrum Începutul vernalului
5 Sorbus aucuparia – Gallium odoratum Sfârșitul vernalului
6 Cornus sanguinea – Melica uniflora Începutul estivalului timpuriu
7 Ligustrum – Stachis silvatica Sfarșitul estivalului timpuriu
8 Clematis vitalba - Gallium sivatica Estival
9 Hedera - Solidago Serotinal
10 Autumnal
![Page 156: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/156.jpg)
![Page 157: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/157.jpg)
![Page 158: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/158.jpg)
Faze fenologice (fenofaze) Ivan.D., 1979
• A. Faza vegetativă:– 1.pornirea sevei (la arbori);
– 2. umflarea mugurilor;
– 3.Apariția primelor frunzulițe;
– 4.Înfrunzirea în masă;
– 5.Înfrățirea (la graminee);
– 6.Pornirea lăstarilor de înmulțire vegetativă;
– 7.Sfârșitul înfrunzirii;
– 8.Terminarea creșterii lujerilor și tulpinilor;
![Page 159: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/159.jpg)
Faza 1. Muguri în repaus vegetativ
![Page 160: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/160.jpg)
Faza 2. Umflarea mugurilor
![Page 161: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/161.jpg)
Faza 3. Înfrunzirea, vârful frunzelor vizibil
![Page 162: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/162.jpg)
Faza 4. Începutul dezvoltării frunzelor
![Page 163: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/163.jpg)
Faza 5. Dezvoltarea completă a frunzelor
![Page 164: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/164.jpg)
• B.Faza de îmbobocire:– 1. Umflarea mugurilor floriferi;– 2. Formarea bobocilor în masă;
• C. Faza de înflorire:– 1. Apariția primelor flori;– 2. Înflorirea în masă,– 3. Scuturarea în masă a florilor;
• D. Faza de fructificare:– 1.Formarea fructelor;– 2. Dezvoltarea în masă a fructelor;– 3. Începutul coacerii fructelor;– 4. Coacerea în masă a fructelor;– 5. Începutul căderii fructelor;– 6. Sfârșitul căderii fructelor.
![Page 165: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/165.jpg)
• E. Faza de încheiere a vegetației:– 1. Începutul colorării sau uscării frunzelor (tulpinilor la
plantele ierboase);
– 2. Colorarea sau uscarea în masă a frunzelor (tulpinilor);
– 3. Începutul căderii frunzelor;
– 4. Căderea în masă a frunzelor;
– 5. Sfârșitul căderii frunzelor;
• F. Faza de repaus vegetativ:– 0. repaus fără alte caracteristici;
– 1. prezența de frunze sau lăstari verzi;
– 2. Prezența de frunze uscate pe ramuri,
– 3. Vătămări produse de ger, polei, chiciură:
![Page 166: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/166.jpg)
Alte observații fenologice
• Dinamica îngălbenirii și uscării frunzelor din cauze patologice;
• Dinamica diverselor vătămări produse de factori abiotici;
• Dinamica diverselor pagube produse de factori biotici;
• Dinamica diverselor pagube produse de om;
• Dinamica anuală a necromasei (litierei).
![Page 167: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/167.jpg)
Dinamica fenologică în Călimani (versantul nordic)
![Page 168: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/168.jpg)
Specia Altit.-
m-
Data declanșării fenofazei:
Desf.
muguri
înfrunzire înflorire Coacere
fructe
Color.
frunze
Cădere
frunze
I G I S I G I G
Mo 1000 22.5 30.5 5.6 22.5
1250 23.5 30.5 6.6 23.5
1450 31.5 14.6 11.6 28.5
175o 14.6 21.6 25.6 8.6
Zâ 1450 17.5 25.6 11.7 5.7 16.7 24.9
1750 19.5 28.6 16.7 5.7 23.7 24.9
Scoruș 1000 11.5 15.5 18.5 15.6 17.7 17.8 31.8 12.10 16.10 20.10
1450 20.5 17.5 21.5 25.6 23.7 5.9 10.9 4.10 8.10 11.10
1750 21.5 28.5 4.6 9.7 26.7 Br. Br. 1.10 8.10 11.10
Afin 1000 8.5 11.5 15.5 18.5 12.6 27.7 3.8 12.10 16.10 20.10
1250 9.5 12.5 16.5 19.5 16.6 28.7 4.8 10.10 16.10 20.10
1450 10.5 14.5 17.5 21.5 18.6 30.7 6.8 8.10 11.10 18.10
1750 21.5 24.5 31.5 7.6 9.6 3.9 10.9 8.10 11.10 15.10
Data declanșării părincipalelor fenofaze Călimani, 1981
![Page 169: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/169.jpg)
Fenofaza Gradienți fenologici altitudinali pe specii și categorii de altitudini
(zile/100m)
Molid Zâmbr
u
Scoruș Afin
1000/
1450
1450/
1750
1450/
1750
1000/
1450
1450/
1750
1000/
1450
1450/
1750
Desfacerea
mugurilor
2 4.3 0 0.6 2.3 0.4 3.7
Începutul înfrunzirii 0.8 5.7 1.0 0.4 3.6 0.7 3.4
Înfrunzire generală 1.4 4.6 1.6 0,7 4.3 0.4 4.7
Începutul înfloririi 1.4 6.6 0 2.2 4.7 0.7 5.7
Sfârșitul înfloririi 2.3 1.3 1.0 1.4 7.0
Începutul coacerii fr. 3.5 0.7 11.0
Coacerea generală 2.2 0.7 11.3
Colorarea frunzelor -1.7 -1.3 -1.0
Căderea frunzelor
(I)
-1.7 -1.1 -1.0
Căderea frunzelor
(G)
-2.0 -0.4 -1.0
Gradienți fenologici vericali călimani 1981
![Page 170: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/170.jpg)
Fenofaza Suma gradelor pozitive începând cu data de 1ian.pentru
speciile:
Molid Zâmbru Scoruș Afin
Desfacerea mugurilor 246.7 159.7 125.5 101.5
Începutul înfrunzirii 275.7 418.5 149.7 125.5
Înfrunzire generală 322.8 527.6 184.8 149.7
Începutul înfloririi 227.0 484,7 418.5 184.8
Sfârșitul înfloririi 616.1 668.9 360.3
Începutul coacerii fr. 1023.3 728.5
Coacerea generală 1216.9 1100.5 1100.5
Colorarea frunzelor 1268.7 1314.1
Căderea frunzelor (I) 1314.1 1329.9
Căderea frunzelor (G) 1329.9 1344.2
Suma gradelor pozitive pentru declanșarea (sfârșitul) fenofazelor, Călimani 1981
![Page 171: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/171.jpg)
Specia Altitudinea
-m-
Durata fenofazei –zile-
Înfrunzire Înflorire Coacerea fructelor
Căderea frunzelor
molid 1100 6 14
1250 6
1450 7
1750 4
zâmbru 1450 16 11
1750 18 18
Scoruș 1000 7 33 14 4
1450 7 28 7 3
1750 14 17 3
afin 1000 7 25 7 4
1250 7 28 7 4
1450 7 28 7 7
1750 10 32 8 4
Durata principalelor fenofaze, Călimani, 1981
![Page 172: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/172.jpg)
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
0 50 100 150 200 250 300 350
sum
a g
rad
elo
r p
ozi
tiv
e
numărul zilei calendaristice
Ritmul fenologic 1981
scoruș
afin
Coacerea fructelorDesfacerea
mugurilor
![Page 173: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/173.jpg)
Fenofazele și clima
![Page 174: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/174.jpg)
Clasificarea speciilor după caracteristicile înfloririi
![Page 175: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/175.jpg)
Variația lungimii sezonului de vegetație în perioada 2000 -2009 în centrul Germaniei
![Page 176: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/176.jpg)
Dezvoltarea fenologicăl la fag și stejar în Nordul Germaniei
![Page 177: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/177.jpg)
![Page 178: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/178.jpg)
214
231
207
296284
235
70
7
2114
4
82
17
6153
Lungimea sezonului de vegetație pentru condițiile anului 1952,(Tomescu Aurora, 1955
![Page 179: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/179.jpg)
Dinamica auxologică
![Page 180: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/180.jpg)
![Page 181: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/181.jpg)
![Page 182: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/182.jpg)
Potențial ereditar /geneticabiologia moleculară•Progranme de selectie și
ameliorare, biotehnologii;
•Rata potențială de creștere,
mărimea și longevitatea arborilor;
•Tipul de xilem, arhitectura
coroanei, tipul și adâncimea
sistemului radicelar.
Factorii de mediu / ecologie,pedologie, meteorologie, etc.•Radiația solară, temperatura,
Nutriția minerală,
• Aprovizionarea cu apă, dioxid de
carbon,
•Competiția, dăunători,
•Practici silvotehnice.
Condiții și procese fiziologice / fiziologie•Fotosinteza, metaboliosmul C , N,
•Respirația, translocarea,
•Bilanțul hidric, regulatori de creștere. etc.
Cantitatea și calitatea creșterii /silvicultura, arboricultura•Volumul și calitatea lemnului, fructelor ,semințelor;
•Raportul dintre creșterea vegetativă și creșterea reproductivă;
•Raportul dintre creșterea ramurilor și creșterea rădăcinilor
COMPLEXITATEA PROCESELOR DE CREȘTERE LA ARBORI
![Page 183: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/183.jpg)
Age trend
Climate
5. Aggregate Tree Growth5. Aggregate Tree Growth
![Page 184: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/184.jpg)
Stand
dynamics
Death of
nearby tree
Release after
wildfire
Growth
![Page 185: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/185.jpg)
DINAMICA MODIFICĂRII RADIALE LA FAG IN CURSUL UNEI ZILE (HUSER, SANDRA 2003)
![Page 186: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/186.jpg)
Influența expoziției versanților
asupra modificărilor radiale la fag
![Page 187: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/187.jpg)
Relația dintre modificările radiale diurne la fag și regimul radiativ global ,
pe un versant cu expoziție SW la data de 16.05.2001
![Page 188: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/188.jpg)
Modificările radiale la fag în relație
cu cantitatea de precipitații infiltrate
prin coronament pe parcursul unei
săptămâni,în raport cu
expoziția versanților
![Page 189: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/189.jpg)
Valoarea medie a creșterilor radiale cumulate la fag în raport cu intensitatea tăierii succesive
![Page 190: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/190.jpg)
Valoarea medie a creșterilor radiale cumulate la fag în raport cu clasa Kraft
![Page 191: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/191.jpg)
Valoarea medie a modificărilor
radiale zilnice
Expoziție
tratament
Clasa Kraft
![Page 192: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/192.jpg)
Relația dintre modificările radiale,
infiltrația în coronament,
si expoziție la fag, pe durata
sezonului de vegetație
![Page 193: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/193.jpg)
Reprezentarea schematică a relației dintre creșterea totală și
fazele de dezvoltare
Faza
embrio-
nală
Faza
juvenilă
Auxo-
faza
Faza de
senilitate
![Page 194: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/194.jpg)
Dinamica ecosistemului forestier
• Modificări în timp în structura și funcțiile biocenozei, și biotopului în diverse stadii induse de evoluția auxologică;
• Modificari individuale,( dinamica auxologică)
• Modificări populaționale (dinamica auxologică + procesele competiției intraspecifice)
• Modificări ecosistemice (dinamica auxologică + competiția intraspecifică + competiția interspecifică)
![Page 195: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/195.jpg)
Componentele dinamicii ecosistemului
forestier
• Dinamica dimensională;
• Dinamica efectivelor;
• Dinamica biomasei;
• Dinamica nișelor ecologice;
• Dinamica lanțurilor trofice;
• Dinamica factorilor ecologici;
• DINAMICA STRUCTURII ȘI FUNCȚIILOR ECOSISTEMICE
![Page 196: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/196.jpg)
Fazele de dezvoltare a ecosistemului
forestier (Doniță, N., 1977)
• Faza de constituire a semințișurilor;
• Faza de competiție;
• Faza de diferențiere structurală;
• Faza de maturitate;
• Faza de îmbătrânire.
![Page 197: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/197.jpg)
FAZA DE CONSTITUIRE A
SEMINȚIȘURILOR
• Durata: 3-10 ani;
• Procese: răsărire-lignificare-eliminare
naturală;
• Intensitate: nivele scăzute ale asimilației;
• Sunt avantajate speciile de umbră;
• Presiune competitivă exercitată de ierburi;
• Diversitate ecosistemică ridicată:
![Page 198: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/198.jpg)
Faza de competiție (tinerețe)
• Durata: 10-30 de ani;
• Procese: creștere în inălțime – eliminare
naturală;
• Intensitate :ridicată a proceselor metabolice;
• Nivele scăzute ale competiției interspecifice;
• Reducerea diversității ecosistemice.
![Page 199: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/199.jpg)
Faza de diferențiere structurală
• Durata:30-60 de ani;
• Procese: creștere în înălțime - diferențiere
pozițională – constituirea biogrupelor
• Intensitatea : nivele ridicate ale asimilației,
acumulării biomasei și necromasei;
• Diversificarea componentelor ecosistemice:
nișe și lanțuri trofice.
![Page 200: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/200.jpg)
Faza de maturitate
• Durata: 50 – 100 ani;
• Procese: creștere redusă în înălțime – incepe
fructificația – declanșarea regenerării;
• Intensitate: se reduce asimilația, se atinge
valoarea maximă a creșterii absolute a
volumului pe picior;
• Nivele maxime ale biodiversității;
![Page 201: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/201.jpg)
Faza de îmbătrânire
• Durata: zeci/sute de ani;
• Procese: accentuarea eliminării naturale –
rărire treptată – dezvoltarea regenerării;
• Intensitate: se reduce asimilația, crește
intensitatea regenerării;
• Diversitate biologică : ridicată dar în declin,
crește specializarea nișelor ecologice.
![Page 202: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/202.jpg)
Initiala
Optimala timpurie
Optimala
Terminala
Degradare
Rarire
puternica a
plafonului
superior
Optimala tarzie
Disparitie etaj
superior ?
Regeneraren
aturala ?
Regenerare
Degradare cu
regenerare
Terminala cu regenerare
Reusita regenerarii
?
Str
uct
uri
co
mpl
exeRegeneraren
aturala ?
St
r
u
ct
u
ri
p
ri
m
ar
e Di
ve
rsi
fic
ar
e
U
n
if
o
r
m
i
z
a
r
e
Da
Da
Nu
Da
Nu
Nu Nu
Da
Da
![Page 203: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/203.jpg)
Dinamica succesională
![Page 204: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/204.jpg)
![Page 205: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/205.jpg)
Definție
• Modificările unidirecționale prin inlocuirea
unei biocenoze cu alta poartă numele generic
de succesiune. Prin înlocuirea speciilor se
produce și modificarea mediului biocenozei;
![Page 206: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/206.jpg)
Fazele succesiunilor (Clements, 1928)
• Denudare;
• Pionierat (imigrare);
• Colonizare (eceză);
• Competiție interspecifică;
• Reacție biocenotică;
• Stabilizare (climax);
Dezvoltarea biocenozei de la pionierat la climax constituie o serie (hidroserie, xeroserie)
![Page 207: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/207.jpg)
Cauzele succesiunilor
• După natura factorilor declanșatori :
– Succesiuni biotice ;
– Succesiuni abiotice .
• După originea perturbatorului:
– Succesiuni endogene,
– Succcesiuni exogene
• După natura ciclului succesional:
– Sucesiuni primare;
– Succesiuni secundare
![Page 208: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/208.jpg)
Durata succesiunilor (Doniță, 1977)
• Succesiuni rapide;
• Succesiuni lente;
• Succesiuni seculare;
![Page 209: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/209.jpg)
Succesiuni antropice
• Ecosisteme forestiere naturale;
• Ecosisteme forestiere seminaturale ;
• Ecosisteme forestiere derivate;
• Ecopsisteme forestiere artificiale;
• Ecosissteme forestiere potențiale;
![Page 210: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/210.jpg)
Trăsături generale ale succesiunilor
• Succesiunea presupune creșterea diversității
ecosistemului;
• Succesiunea este un proces discontunuu (discret);
• Biomasa se transformă continuu;
• Metabolismul ecosistemic se perfecționează;
• Procesele energetice sunt ireversibile;
• Relațiile interspecifice capătă un dinamism
caractertistic,
![Page 211: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/211.jpg)
Singeneza păduriiProcesul de constituire a unei biocenoze forestiere
stabile pe un teren neocupat de alte biocenoze poartă
numele de singeneză a pădurii.
• Stadiul de colonizare;
• Stadiul de agregare;
• Stadiul de competiție și consolidare;
• Stadiul de stabilizare;
• Stadiul de climax;
• Stadiul de metaclimax;
![Page 212: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/212.jpg)
![Page 213: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/213.jpg)
![Page 214: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/214.jpg)
![Page 215: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/215.jpg)
KB sau
Regenerare declanşată catastrofal
KR V R
PB
GR A Z
![Page 216: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/216.jpg)
Directii de evoluție a succesiunilor
![Page 217: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/217.jpg)
MODIFICĂRI ANTROPICE ALE ÎNVELIŞULUI VEGETAL AL ROMÂNIEI (după Doniţă, din Geografia României, 1983)
Formaţiuni vegetale Suprafaţa care revenea Suprafaţa ocupată
din învelişul natural (a) în 1963 (b)
km % km %
Pajişti şi tufărişuri alpine 400 0,2 400 0,2
Tufărişuri, rarişti şi pajişti alpine 2400 1 2400 1
Păduri de molid 15000 6,3 11000 4,6
Pajişti secundare de Festuca rubra, Nardus stricta 3800 1,6
Păduri de amestec de fag cu răşinoase 18000 7,6 11500 4,8
Păduri de fag 31000 13,1 19500 8,2
Pajişti secundare de Festuca rubra-Agrostis tenuis 6800 2,9
şi de Agrostis tenuis
Păduri de gorun şi de amestec de gorun 49800 21 12500 5,3
Păjişti secundare de Agrostis tenuis, xerofile 7800 3,3
Păduri de stejar pedunculat şi amestecuri cu stejar 12000 5,1 1900 0,8
pedunculat
Pajişti secundare de Festuca rupicola 5500 2,3
Păduri de cer şi gârniţă 24100 10,1 4500 1,9
Pajişti secundare de Poe angustifolia 400 0,2
Păduri de silvostepă cu diverşi stejari 17500 7,4 900 0,4
Vegetaţie de luncă 16500 6,9 7100 3
Pajişti de silvostepă 20000 8,4 2900 1,2
Pajişti de stepă 16900 7,1 2000 0,9
Stufărişuri 5000 2,1 2500 1
Vegetaţie de mlaştină 1000 0,4 70
Vegetaţie acvatică 7900 3,3 7900 3,3
Culturi agricole, furajere şi vegetaţie segetală 109230 46
Aşezări, drumuri, vegetaţie ruderală 16900 7,1
TOTAL 237500 100 237500 100
![Page 218: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/218.jpg)
Domeniul succesiunilor G-G-G (pajişti şi tufărişuri xerofite)
Domeniul succesiunilor G-P-P (păducel, porumbar, stejar
brumăriu)
Domeniul succesiunilor G-P-J (gorun, stejar, tei,
carpen)
Domeniul succesiunilor G-P-K
(gorun, stejar, tei, paltin de
câmp, frasin)
Domeniul succesiunilor G-P-P (plop
tremurător, alb, anin negru, frasin)
uscat
umed
sărac bogat
Succesiuni în zona de câmpie
![Page 219: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/219.jpg)
Domeniul succesiunii G-G-G
Pajişti alpine,
G-P-P – tufăriş de Alnus viridis
uscat
umed
sărac bogat
Mlaştini alpine
Domeniul succesiunilor G-P-P
Tufărişuri de ienupăr, salcie, scoruş
Domeniul succesiunilor G-P-I
Jnepenişuri, amestec Jn+Mo
Rarişti de molid
Domeniul succesiunilor G-P-K
Amestecuri de molid cu zâmbru
Succesiuni în zona montană superioară (subalpină)
![Page 220: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/220.jpg)
Sucesiune secundară în călimani
![Page 221: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/221.jpg)
![Page 222: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/222.jpg)
Direcții de evoluție
sucesională
în zona afectată de
operațiuni
minere din masivul
Călimani
Tipuri de vegetație:
A – Vaccinium myrtillus/Pinus
mugo/Vaccinium v.ideaea;
B – Deschampsia caespitosa/Salix
caprea/Epilobium angustifolia;
C 1 – Betula pendula/Salix
caprea/Picea abies;
C2 – Deschampsia flexuoasa/Picea
abies/Salix caprea;
D1 – Picea abies/ Hylocomium
splendens/Deschampsia
caespitosa;
D2 – Polytrichum
juniperinum/Deschampsia
caespitosa/Picea abies.
![Page 223: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/223.jpg)
Vă mulțumesc pentru atenție!
![Page 224: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/224.jpg)
Hemerobie
• Hemerobia sau stadiul hemerobic este o
mărime integrată pentru a se determina influenţa antropogenă asupra peisajelor sau habitatelor.
• A fost introdusă în ecologie de către Jalas
(1955), şi a fost mai apoi extinsă de la comunităţile de plante până la geosferă .
![Page 225: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/225.jpg)
Definiție
• Hemerobia a fost definită ca „ un
instrument integrativ de măsură a impactelor tuturor intervenţiilor umane asupra ecosistemelor, fie că sunt voite sau
nu. Gradul de hemerobie este rezultatul impactului asupra unei anumite arii şi
asupra organismelor care vieţuiesc acolo.”
• ( Sukopp, 1976).
![Page 226: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/226.jpg)
Importanță
• Evaluarea gradului de antropizare;
• Evaluarea nivelelor de adaptare a speciilor;
• Stabilirea strategiilor de reabilitare ecologică;
• Stabilirea măsurilor de conservare a habitatelor;
• Evaluarea potențialului de redundanță la
perturbări;
• Evaluarea traectoriilor probabile ale succesiunilor,
![Page 227: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/227.jpg)
![Page 228: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/228.jpg)
Nivelele de evaluare a hemerobiei
• La nivelul peisajelor;
• La nivelul habitatelor;
• La nivelul ecosistemic;
• La nivelul speciilor (ca adaptare și potențial de
reacție).
![Page 229: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/229.jpg)
![Page 230: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/230.jpg)
Clasificarea pădurilor din Austria
![Page 231: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/231.jpg)
![Page 232: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/232.jpg)
Indicele general de hemerobie
![Page 233: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/233.jpg)
Hemerobia habitatelor din Călimani (Elena Cenușă, 2011)
![Page 234: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/234.jpg)
Harta Hemerobiei P.N. Călimani
(Elena Cenușă 2011)
![Page 235: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/235.jpg)
Strategii ecologice la plante
• c = specii competitoare (habitate normale);
• cr = specii competitoare – ruderale;
• cs = specii competitoare – stress tolerante;
• csr = specii competitoare – stress tolerante –
ruderale;
• r = specii ruderale (habitate pioniere);
• s = specii stress tolerante (habitate specializate);
• sr = specii stress tolerante – ruderale;
![Page 236: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/236.jpg)
Nivele de urbanitate la planteUrbanitatea = afinitatea speciilor de plante
pentru a vegeta pe suprafețele urbanizate
• 1 = specii urbanofobe;
• 2 = specii moderat urbanofobe;
• 3 = specii urbanoneutrale,
• 4 = specii moderat urbanofile ;
• 5 = specii urbanofile.
![Page 237: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/237.jpg)
Specia
Potențial
ecologic Hemerob. Strategie Urbanitate
media
fag 3,8 o,m,b, c 2
tei pucios 3,8 o,m,b, c 2
brad 3,6 o,m, c 1
gorun 3,8 o,m, c 2
stejar 3,6 o,m, c 2
Pa M 3,7 o,m,b,c, c 3
Pa C 3,6 o,m,b,c, c 3
La 3,6 m,b, c 1
Te cu f. m. 3,7 o,m,b, c 2
Pi.s 3,6 o,m,b, c 1
Pi.c 4,0 o,m, c 1
Jn 3,8 a,o, c 1
scorus 4,1 o,m,b, c 2
Valorile pentru strategia ecologică, hemerobie și urbanitate, la unele specii cu
potențial ecologic ridicat
![Page 238: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/238.jpg)
Specia Pot.ecol. Hemer. Strateg Urbanit.
media
molid 3,08 a,o,m,b, c 1
ulm munt 3,08 o,m, c 2
frasin 3,08 o,m,b,c, c 2
carpen 3,42 o,m,b c 2
plop 3,42 m,b, c 2
mesteacăn 3,17 o,m,b, c 3
sorb (torm) 3,25 o,m, c 1
sorb(dom) 3,17 o,m, c 4
sorb (aria) 3,25 o,m, c 1
jugastru 3,17 o,m, c 2
anin alb 3,25 o,m, c 2
Valorile pentru strategia ecologică, hemerobie și urbanitate, la unele specii cu
potențial ecologic mediu
![Page 239: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/239.jpg)
Specia Pot.ecol. Hemerob. Strateg. Urbanit.
media
Anin neg. 2,9 m,b, c 2
mest. Pit. 3,0 a,o, cs 1
cires 2,6 m,b, c 4
velnis 2,6 o,m,b, c 3
tisa 2,8 m,b,c,p, c 2
măr.păd. 3,0 o,m, c 2
păr păd 2,9 o,m, c 1
nuc 3,0 m,b, c 2
salcie alb. 2,7 o,m,b, c 2
Valorile pentru strategia ecologică, hemerobie și urbanitate, la unele specii cu
potențial ecologic scăzut
![Page 240: Dinamica ecosistemelor naturale -curs introductiv-silvic.usv.ro/cursuri/cbcp_dinamica_ecosist.pdf · – Rezistența arborelui la uscăciune este ridicată; – Ciupercile de micoriză](https://reader030.fdocument.pub/reader030/viewer/2022033121/5e20f58125ee5659ae331f5f/html5/thumbnails/240.jpg)
Vă mulțumesc pentru atenție!