Dictionar de Ghicitori
-
Upload
barcacianu-daniel -
Category
Documents
-
view
79 -
download
9
Transcript of Dictionar de Ghicitori
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL
Ce vieţuitoareUmblă dimineaţa în patru picioare,La prânz în două,Şi seara în trei?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL
Am un pomCu ramurile-n jos,Şi cu rădăcina-n sus.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMUL
Spuneţi-mi acum anume:Ce pom e acel în lumeCare ramurile saleToate le are la valeŞi vinele, rădăcinaÎi stau în sus, cu tulpina?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OMULTare ca criţa şi slab ca oul;Ghici, cine este?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI
Sunt două scăunele;Pe scăunele —Un polobocel;Pe polobocel —Un bostănel;Pe bostănel —Pădure,Prin pădureUmblă lupii.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI
Am o crăcană;Pe crăcană — un poloboc;Pe poloboc — o cobiliţă;Pe cobiliţă — o tărtăcuţă;Pe tărtăcuţă — o pădure,Şi în pădure râmă porcii.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) TRUPUL OMULUI
Am două crăcănuţe;Pe crăcănuţe —Un ştiubeiaş;Pe ştiubeiaş —O căpăţână;Şi pe căpăţână —Un huci.
Dicţionar de ghicitori
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL
La o margine de crâng —Două blăni de blid;Lângă două blăni de blid —Doi luceferei;Lângă doi luceferei — O moară ferecată.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPULUn dovleacCu şapte găurele.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL
Sus pădure, Jos pădure;Sub pădure — două lacuri;Între lacuri — o muchiuliţă;Sub muchiuliţă — un bordei;În bordei sunt două ţarcuri.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CAPUL
Am o pădurice;Lângă pădurice —Două poienice;Lângă poienice —Două luminice;Lângă luminice —Ţarcă spurcăcioasă;Lângă ţarcă spurcăcioasă —Moară pietroasă;Lângă moară pietroasă —Ţap-ţaparig.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) FIRUL DE PĂR, PĂRUL
În pădure mă dusei,O nuia îmi tăiei;Când locul căutai,Eu nu-l mai aflai.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) URECHILELa o căpăţână de vultur —Două jumătăţi de blid.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) URECHILEPe-o margine de zăvoiStau două bliduri moi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII
Două bobileie de argint:Cât le arunci, atât se duc.Ce e?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHIIAm două pietre nestemate:Încotro le-arunc, acolo se duc.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHIIDoi luceferei,Privesc lumea cu ei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHIIAm două luminiDe ajung până la cer.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHIIDouă ape-aprinseSub două păduri întinse.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII
Am doi berbecei:Acum sunt în curte,Acum sunt în munte.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHII
Am două turtureleMici şi frumuşele.Cât le-arunc, Atât se duc.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHIIAm doi porumbei,Toată lumea se-oglindeşte-n ei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHIUL, OCHIIAm doi pui de greieraş,Joacă sub un păltinaş.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI NASUL
Am două ferestre:Dimineaţa se deschid,Şi seara se închid.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI NASUL
Sunt doi fraţi gemeni:Vor să se vadă,Dar un munte îi desparte.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GENELEPădure deasupra,Pădure dedesupt.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) SPRÂNCENELEAm două surori gemene,Ce dorm de-a-n picioarele.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) SPRÂNCENELEPe coasta castelului —Frunza pătrunjelului.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELEIepuraşSub rozoraş.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELE
Pe două deluşeleStau două săgeţele;Sub două săgeţeleSunt doi luceferei;Te vezi mereu în ei.De vrei ca să-i ghiceşti,Citeşte-n ochii mei,Şi-i vei vedea pe-ai tăi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OCHII ŞI SPRÂNCENELESub două păduri întinse —Două ape-aprinse.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) OBRAJIIAm doi fraţi,Care nu se pot vedea.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURAO căsuţă Plină cu osuţă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA
Am o râşnicioară:Toată ziua râşneşte,Şi noaptea se opreşte.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIAm o coşăriţăPlină de oiţă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIAm un coşerelPlin cu mieluşei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢII
Sus masă,Jos masă,La mijloc Fasole-aleasă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIAm un oboraşPlin cu iepuraşi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIAm o poieţicăPlină de cârlani albi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIÎntr-o poianăPasc două herghelii de cai albi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIÎn jurul lacului mic,Pietre albe stau chitic.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI DINŢIIAm o fântână largăPlină de pietricele albe.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA ŞI LIMBAAm o sobăCu cociorbă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GURA, OCHII ŞI URECHILE
Unul numai cuvântează,Doi se uită şi veghează,Iar alţi doi, care-au rămas,Stau şi-ascultă fără glas.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢIIDouă rânduri de soldaţiÎn straie albe îmbracaţi
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI BUZELESăcuşori albiSub streşini roşii.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI BUZELEÎntre două maluri roşiiStau moşnegi bătrâni la sfat.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBAAlbişorii treieră,Roşioara mătură.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBABălan treieră,Roşa-ntoarce.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBAAm o vacă într-o luncă,Stă-ntre lupi, şi n-o mănâncă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DINŢII ŞI LIMBA
Am un grajdi cu cai albi,Şi numai unul roşu,Şi cel roşuBate pe toţi cei albi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBAGhici ghicitoarea mea:Ce şade-n apă făr’ să putrezească?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA
Ce şade-n apăŞi tot se adapă,Omu-mbătrâneşte,Ea nu putrezeşte?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA
Am un butucaş de tei;Umblă prin bordeiŞi strigă: Maftei, Maftei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBA
Am o căţeluşă roşie,Care bate totuna Printr-un gard alb de os.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBACe-i mai dulceŞi totodată mai amar pe lume?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) LIMBAOase n-are, nici aramă,Dar şi pietrele le sfarmă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CERUL GURII Care cer n-are stele?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASULAm un ciocănaş de pieleCu două găurele.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASULCiocănel cu două borte:Fără el, rar ai păreche.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NASULAm un fluieraşCu două borticele.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) NARA
Toată lumeaNare are,Dar şi popaAre nare.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUCII
Ieşi, Ilie,Din chilie, Că te-aşteaptă cinci la uşă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUSTAŢASub muche de deal —Două cozi de cal.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MUSTAŢASub călcâiul unui deal —Două cozi de cal moscal.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BARBA
Fetele şi femeile n-auŞi nici doresc să aibă;Bărbaţii o ţin de o podoabă,Iar când o auCearcă să se curăţească de ea.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) GÂTULDrăgan la noi,Drăgan la voi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELEAm doi saci de secară, Ei pot sătura o ţară.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELE
Am doi saci de năgară:Dacă n-ar fi sacii de năgară,N-ar mai fi lumea în ţară.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) ŢÂŢELEPere nu-s, şi-s dulci;Cu ele te culci.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PIEPTUL ŞI ŢÂŢELE
Am un munte;Pe munte sunt două dealuri,Şi pe dealuri sunt doi nasturi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) INIMA
Bate fără încetare,Începând de la născare;Iar când ceasul a sosit,Atunci şi ea a tăcut!
OMUL (ASPECTUL FIZIC) INIMA
Am o iconiţă roşieŞade lipită-n perete.Nimeni n-o ştieNuma’ eu şi Dumnezeu.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICUL Alună pe tobă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICULCuibul ciocârlanuluiÎn mijlocul Bărăganului.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICULÎn mijlocul PrutuluiStă cuibarul cucului.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICULCuibul berzeiÎn mijlocul bălţii.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) BURICULÎn mijlocul laculuiEste cuibul dracului.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MÂNA, MÂINILEFurculiţă cu cinci dinţi,Căpătată din părinţi.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) MÂNA, MÂINILEAm o grebluţă cu cinci dinţişori,Pe zi îmi trebuie de-o mie de ori.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) VÂNABalaur vărgat,În pământ băgat.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PIELEACe se coase singură,După ce se rupe?
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELEAm zece copilaşiCu câte-o jumătate de căciulă-n cap.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELEPeste tot găseşti în lumeCinci fraţi cu acelaşi nume.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELEDouă mame au Câte cinci feciori.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) DEGETELE MÂINII ŞI UNGHIILE
Am zece caiAlbi,ToţiCu postăvile-n cap.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PALMA
AmO latnicăPlatnicăGhiscovatnicăCu cinciLătnicelePlătniceleChiscovătnicele.Şi făr-aceaLatnicăPlatnicăGhiscovatnicăNimic nu se poateLătniciPlătniciGhiscovătnici.Şi făr-acele cinciLătnicelePlătniceleGhiscovătniceleNimic nu se poateLătniciPlătniciGhiscovătnici.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PICIOARELEAm doi căluşeiCutreier lumea cu ei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) PICIOARELE
Am doi căluşeiTineri sprintenei,Numai să m-arunc pe ei.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CĂLCÂIELE
Am două vaci roşii:Când le duc la apă,Se uită acasă;Când le duc acasă,Se uită la apă.
OMUL (ASPECTUL FIZIC) CĂLCÂIELE
Am doi boi:Când mă duc la fântână,Ei cată acasă;Când mă duc acasă,Ei cată la fântână.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEACimiligă-cimilea,Ocolesc lumea cu ea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA
Ce-i mai scump în lume,Şi ce preţuieşteMai mult ca toate?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MINTEA Ce nu poţi cântări?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)
NuiaVâjia,Ocolii ţara cu ea;Mai rămase un crâmpei,De-l făcui obor de miei.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)
Nuieluşă argirea,Coprinsei lumea cu eaŞi-o pusei tot acolea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)Nuieluşă vânjăţa,Înconjor lumea cu ea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)Am un cal sprintenelŞi-nconjor lumea cu el.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)Păsărică minunată,Ocoleşte lumea toată.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA) Ce fuge mai repede decât toate?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)Ce trece prin perete,Şi nu-l sparge?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI GÂNDUL (CUGETAREA)
Cine zboară fără umbrăŞi se-ntoarce fără zgomot?Ce-i nevăzut,De alţii neştiut,Când îi dai drumul,Înconjoară pământul?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VORBACe se leagă cu gura,Şi nu se dezleagă cu mâna?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VORBADacă-i dulce, mult aduce,Dacă-i rea, fug toţi de ea.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNULCe-i mai dulce decât dulce,Şi pe talger nu se duce?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNULCe e dulce şi mai dulce,Şi pe taler nu se taie?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNULCe e dulce şi mai dulce,Îl alungi şi nu se duce?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SOMNULCe e dulce, foarte dulce,Şi nu poate să se-mbuce?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI VISUL
Mă vedeţi şi nu mă vedeţi,Nu mă puteţi vedea decât nevăzând;Eu vorbesc fără ca să vorbesc,Fără să mişc, mă mişc, alerg;Sunt mincinos şi totuşi uneori spun adevăr;Ce sunt dară?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI RÂSUL
Râsă-mi-se,Îngâmfă-mi-se,Măr se face,N-ai ce-i face.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI PLÂNSULUn butucel de jeleCu două găurele.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI LACRIMA Ce apă este-n lume fără nisip?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI LACRIMAApa cea mai linăŞi mai făr-de tină.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI FOAMEA
La masă făr’ de mine nu stai,Totuşi nu vrei să mă ai;Când mă ai, chiar te grăbeştiDe mine să te lipseşti.
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI NECAZUL Ce e mai amar şi mai amar?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SURDULCare om Nu ascultă cântece?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI SURDULCine are urechi Şi nu aude?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI MICROBUL Ce e cel mai mic în lume?
MANIFESTĂRI UMANE, SLĂBICIUNI, BOLI JUNGHIULRestei rece,Prin inimă trece.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA VIAŢA
Cinel-cinel:De ce-o lungeşti,De ce mai scurtă-o faci.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ANII VIEŢII
Douăzeci de frumoşi,Patruzeci de voinici,Şaizeci de înţelepţi,Optzeci de nebuni.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ZORILE, OAMENII ŞI SOARELE
Negurile se ridică,Viermii capete ridică,Talger de-aur se despică.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA ZORILE, COCOŞII ŞI OAMENII
Munţii se revarsă,Diblele cântă,Viermii se mişcă.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA)
Trece nevăzut,Repede de necrezut,Nu fuge, nu sare,Rost mare în lume are.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA)
Fuge fără de picioareDe n-o prinziNici de-a călare.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA) Ce fuge fără picioare?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL (VREMEA)Ce trece pe dinaintea ochilorŞi nu-l poţi vedea?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TIMPUL PIERDUTCe nu poţi cumpăra Cu toate bogăţiile din lume?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CUNUNIANodurel legat cu gura,Te-nnoadă pe totdeauna.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CUNUNIACe nod cu gura se-nnoadă,Şi cu mâini nu se deznoadă?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA BĂTRÂNEŢEA
Cărăruie-ruie,Peste umeri suie,Peste umeri pleacă,Umerii s-apleacă...
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA BASTONUL BĂTRÂNILORÎn pădure fusei,Al treilea picior ajunsei.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA SUFLETUL
Am o lădiţăCu o porimbiţă:Dacă zboară porumbiţa,N-ai ce face cu lădiţa.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA MOARTEA
Cine nu mai întreabăDacă vrea să meargăSau dacă-i pregătitPentru călătorit?
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA MOARTEA
Am un iepuraşCu urechile de caş:Eu vreau să i le mănânc,El mă apucă de gât.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA MORTUL ŞI CEI CARE-L DUC LA GROAPĂ
Pe cea gură de valeVine-o matahală mare,Cu cinci capete,Patru sufleteŞi-o sută de degete.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA COŞCIUGUL (SICRIUL)
Cine îl face nu-i trebuie,Cine îl cumpără nu e pentru el,Şi cui îi trebuieNu-l ştie şi nu-l vede.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CLOPOTUL LA ÎNMORMÂNTARESus cântă,Jos plânge.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA TOACA LA ÎNMORMÂNTAREŢăndurica bradului —Jalnica pământului.
NAŞTEREA, CUNUNIA,MOARTEA CIMITIRUL (ŢINTIRIMUL)
Care-i satulUnde câinii nu latră,Cocoşii nu cântăŞi oamenii nu lucrează?
MEDIUL FAMILIAL COPILUL ÎN FAŞĂSufleţel nevinovat,Mai rău ca un hoţ legat.
MEDIUL FAMILIAL LEAGĂNULSuflet ţine,Suflet n-are.
MEDIUL FAMILIAL FEMEIA
Am o floare-aleasă,Şade singură în casă,M-adastă să vin la masă.
MEDIUL FAMILIAL FEMEIA ÎNSĂRCINATĂ
Merge dada pe cărare:Patru mâini, patru picioare,Patruzeci de unghioare.
MEDIUL FAMILIAL OMUL CU FEMEIA, FIUL ŞI FIICA
— Ivaivas,Ivaivas,Unde-ai mas?— La un cap de oraş.— Ce-ai văzut,Ce-ai auzit?— Ce să văd,Ce să aud?Am văzut un cocoşŞ-o găină,C-un puiŞ-o puică.
MEDIUL FAMILIAL TATĂL CU FIICA
— Bună ziua, omul cu omoaia!— Mulţumim dumitale,Dar nu sunt omul cu omoaia;Muma lui e soacra mumei mele.Ghici, ce rudă sunt?
MEDIUL FAMILIAL PĂRINŢII
Este un lucruPe care unii îl au întreg,Alţii jumătate,Iar alţii deloc.
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL (SECUREA)Toată ziua: cioca-cioca;Vine sara: boca-boca.
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL (SECUREA)Pac, pac,Prin copac.
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL (SECUREA)
Am o fată mare,Cu capul de fier,Cu coada de lemn:Intră în vâlcele,Scoate la nuiele.
UNELTE GOSPODĂREŞTI SECUREA CÂND LOVEŞTE LEMNUL
Am un pui de grec,Face-ndec,Îndec,Îndec.
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOPORUL PE UMĂR
Când merge de-acasă,Acasă cată;Când vine din pădure,În pădure cată.
UNELTE GOSPODĂREŞTI BARDACam aşa, cam aşa,Cam paraţatachiştea.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)
Pe pârăul din Cioatcă-Boatcă,Este-o vulpe hârcă moartă;Dă din coadă hâr-pocăr,Vulpe albastră în păr.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)Ardelean taie-n deal,Aşchiile cad în vale.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)Gânj gânjuit,Şarpe potcovit.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)Are dinţi mulţi şi mititeiŞi nu suferă niciodată de ei.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)
BouleanOţălean,ÎmpungaciŞi scurmaci,A mâncat,S-a bălegat,Şi pe dată-a măturat.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)
Am un bou:Intră-n coşarŞi lasă coarnele-afar’.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)Am un junc, ce cu gura rumegăŞi cu coarnele flutură.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)Am un berbec negru,Şi scoate miţe albe.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)
Cinel-cinel:Am un godăcel,Cu râtul de oţel.
UNELTE GOSPODĂREŞTI FERESTRĂUL (JOAGĂRUL)
Cinel-cinel:Picior de purcel,Învelit în cojocel.
UNELTE GOSPODĂREŞTI RINDEAUA (GEALĂUL)
Am un purcelCu trupul de lemn,Cu limba de oţel:Înainte curăţeşte,Şi în urmă netezeşte.
UNELTE GOSPODĂREŞTI CLEŞTELECui cu cuiSe scoate-afară.
UNELTE GOSPODĂREŞTI LANŢUL
Am un copil:De-i dau pace,Stă şi tace;De-l iau în braţe,Plânge.
UNELTE GOSPODĂREŞTI LANŢULCând îl iau, ţipă şi suspină;Când îl las, s-alină.
UNELTE GOSPODĂREŞTI LANŢUL
Am o scroafă cu purcei:Unu-n mână dacă iei,Toţi guiţă.
UNELTE GOSPODĂREŞTI MENGHINACe e mică şi umflată,Şi la fălci stă mereu dreaptă?
UNELTE GOSPODĂREŞTI TOCILA
Pe pământ – lemn,Pe lemn – apă,Pe apă – piatră,Pe piatră – fier,Pe fier – carne.
UNELTE GOSPODĂREŞTI PIVELE BĂIEŞILOR (ŞTEAMPURILE)
Trei dau,Trei stau,Trei se uită,Trei ascultă.
CASA, LOCUINŢA CASA
Sub pădure grămădităŞade lumea învelită;Ziua de soare fugită,Noaptea de lună pitită.
CASA, LOCUINŢA CASA
Am o grădină din patru pereţi,Împărţită-năuntru în mai multe părţi,Şi deasupra pusă o pălărie.
CASA, LOCUINŢA CASAAm o vacă năzdrăvancăŞi-i vorbesc maţele din ea.
CASA, LOCUINŢA CASA
Am o cloşcă:Noaptea strânge puii,Şi ziua-i risipeşte.
CASA, LOCUINŢA CASAPuii – vii,Cloşca – moartă.
CASA, LOCUINŢA CASELEMoşinoi lângă moşinoi,Numai bune pentru noi.
CASA, LOCUINŢA CORTUL
Ce casă-i pe careÎntr-o clipă o făcea,Într-o clipă o strângea,Şi pe cal o punea?
CASA, LOCUINŢA BORDEIUL
Casă cu două rânduri:Sus câinii,Jos stăpânii.
CASA, LOCUINŢA CASA CU COŞAm o vacă mareCu ţâţa-n spinare.
CASA, LOCUINŢA CASA CU COŞAm o bivoliţă,În frunte c-o ţâţă.
CASA, LOCUINŢA CASA ŞI UŞAUrsul şade,Urechea îi bate.
CASA, LOCUINŢA CASA ŞI UŞAAm un bou ce şade,Şi urechea-i bate.
CASA, LOCUINŢA PEREŢII CASEIPatru fraţi stau faţă-n faţă,Şi nu vorbesc.
CASA, LOCUINŢA COLŢURILE CAMEREIPatru fraţi se văd în faţă,Dar nu pot ca să se prindă.
CASA, LOCUINŢA GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CASEI
Vacă brează:Cu coarnele iernează,Cu trupul vărează.
CASA, LOCUINŢA GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CASEI
Am o vacă:Cu trupul în casă,Cu coada şi coarnele-afară.
CASA, LOCUINŢA GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CASEI
Am doisprezece boi:Toţi se culcă p-un căpătâi,Şi nicidecum nu se-mpung.
CASA, LOCUINŢA GRINDA, GRINZILE (MÂRTACII) CASEIAm nouă fraţi,Toţi pe-un căpătâi culcaţi.
CASA, LOCUINŢA CRĂPĂTURA ÎN CASĂCe e făcut la casăFără mână de om?
CASA, LOCUINŢA CUIULHoţul intră în casă,Şi capul afară-şi lasă.
CASA, LOCUINŢA CUIUL
Am un om mic:Eu îl bag în casă,El numai trupu-l vâră.Capu-l lasă-afară.
CASA, LOCUINŢA CUIULTrupu-mi vărează,Şi capu-mi iernează.
CASA, LOCUINŢA CUIUL, CUIELE DE ATÂRNATJumătate e în casă,Jumătate e afară.
CASA, LOCUINŢA CUIUL, CUIELE DE ATÂRNATAm un moş într-un picior.Ghici, ce e?
CASA, LOCUINŢA CUIUL, CUIELE DE ATÂRNATPui cucuieţi,La cumătra în pereţi.
CASA, LOCUINŢA ACOPERĂMÂNTUL CASEI
Am o manta largă, mareŞade pe patru picioareŞi rabdă şi la ploaie, şi la soare.
CASA, LOCUINŢA ACOPERIŞUL ŞI PERETELE CASEI
Două surateSe-ntrec care de careSă fie mai curate:Una — cât se spalăŞi se-mbală,Şi-i tot cioară;Alta — o dată-n an spălată,Ca ghiocu-i de curată.
CASA, LOCUINŢA ŞINDRILA
O mie încheiate,O mie descheiate,O mie să fiţi,O mie nu ghiciţi!
CASA, LOCUINŢA STREAŞINA CASEI
La Ilie —PălărieŞi pe varăŞi pe iarnă.
CASA, LOCUINŢA PRAGUL CASEI
În pădure născui,În pădure crescui;Acasă dacă m-aduse,Vătaf de curte mă puse.
CASA, LOCUINŢA PRAGUL CASEINici în casă, nici afară;Talpa mea e drum de ţară.
CASA, LOCUINŢA PRAGUL CASEIOrice musafir vineTrece peste mine.
CASA, LOCUINŢA UŞA
Eu la orice casăSunt slugă aleasă.Eu pe orişicineÎntâmpin când vine;Când pleacă afară,Eu îl petrec iară.
CASA, LOCUINŢA UŞA
În pădure născui,În pădure crescui;Acasă dacă m-au adus,Primitorul casei m-au pus.
CASA, LOCUINŢA UŞA
Toată ziua: huhuri la deal,Huhuri la vale,Iară sara: huhuriă-hohoară.
CASA, LOCUINŢA UŞA
Tilic afară,Tilic în casă,Titilic cine mă lasă.
CASA, LOCUINŢA UŞAŞi afară, şi în casă.Ghici, ce e?1
CASA, LOCUINŢA UŞAAm o fată:Cine vine îi dă brânci.
CASA, LOCUINŢA UŞA
Ursul stă,Urechea-i bate,Rămân scorburi destupate.
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI VÂNTULLeica ţufudeica,Nea Stan fluierătorul.
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI MASA
Am două fete:Una umblă şi nu mănâncă,Alta stă şi mereu mănâncă.
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI PATUL
Unul zice: “De-ar veniNoaptea, să mă hodinesc!”Altul zice: “De-ar veniZiua, să mă uşurez!”
CASA, LOCUINŢA UŞA ŞI CUIERUL
Avem o babă şi-un moşneag:Baba umblă toată ziua,Şi nu-i îmbrăcată,Iar moşneagul stă pe loc,Şi-i îmbrăcat.
CASA, LOCUINŢA CLANŢA (CLEAMPA) UŞII
CăţeluşeJucăuşe,Toată ziua latră-n uşă.
CASA, LOCUINŢA CLANŢA (CLEAMPA) UŞIIIntră-n casă, ies afară,Tot pe mine mă omoară.
CASA, LOCUINŢA CLANŢA (CLEAMPA) UŞIICine vine, cine pleacă,Îi dă mâna doar oleacă!
CASA, LOCUINŢA BROASCA UŞII
Ziua în plimbareMereu mă pornescNoaptea mă pun iarăCasa să păzesc.
CASA, LOCUINŢA BROASCA UŞIICe şade la uşăŞi plânge din guşă?
CASA, LOCUINŢA ZARUL (ZĂVORUL)
Am un frate cu buricu-n spate:Cum îl prind de buric,Face uic-uic!
CASA, LOCUINŢA ZARUL (ZĂVORUL)Când îl bagi iese,Când îl scoţi intră.
CASA, LOCUINŢA VERIGA PENTRU LACĂT
Ziua sunt uitată,Stau şi moţăiesc.Noaptea mă pun strajă,Casa să păzesc.
CASA, LOCUINŢA LACĂTULAm un dulău bătrân,Şade cu uşa lângă sân.
CASA, LOCUINŢA LACĂTULTortel-bortel,Îi scurmi maţele c-un surcel.
CASA, LOCUINŢA LACĂTULAm o cătănuţă tare,Ţine uşa în spinare.
CASA, LOCUINŢA LACĂTULCocoş berg,Legat de gard.
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL
Cerceluş cu toartă,Nime’ nu mă poartă,Da’ mă tot acaţăLa uşa din faţă.
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL
Am o găină buhuiată,În cămară încuiată;Când o descui,Haţ cu mâna de cucui!
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL
Nu latră, nu muşcăŞi nici nu împuşcă.În casăPe nimeni nu lasă!
CASA, LOCUINŢA LACĂTUL Mutul de la uşă?
CASA, LOCUINŢA CHEIA
Am o purcicuţă vijneaţă:Când o prinzi de urechiFace fâşti în coştireaţă.
CASA, LOCUINŢA CHEIA Cine intră mai întâi în casă?
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELENici în casă, nici afară;Ia, aşa, o dârdâială.
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE
Nici în casă,Nici afară,Nici în cer,Nici în pământ.
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELEJumătate e în casă,Jumătate e afară!
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELELa mătuşa în pereteSunt trei găini boghete.
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELE
Sunt atât de apropiate,Le-ai crede alăturate;Una cu-alta nu-i certată,Dar nu se văd niciodată.
CASA, LOCUINŢA FEREASTRA, FERESTRELEGhici ghicitoarea mea:Care sunt ochii casei?
CASA, LOCUINŢA GEAMUL
M-a trimis doamna de susLa doamna cea de jos,Să ţes pânză fără de rost.
CASA, LOCUINŢA GEAMULLumina prin ce treceŞi nu se opreşte?
CASA, LOCUINŢA SCARA
Două lemneOdolene,La mijlocUn braţ de vrescurele.2
CASA, LOCUINŢA SCARA
Am două reţeHodrobeţe,Celelalte — mărunţele.
CASA, LOCUINŢA CĂRĂMIDA
Din pământ mă nasc,În apă mor,La aer mă veştezesc,Şi la foc mă întăresc.
CASA, LOCUINŢA PARATRĂSNETUL
Bici de foc cumplitPeste cer zvârlit,Dar tot focul luiÎl prind întru-un cui.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA
În pădure născui,În pădure crescui;Acas’ dacă m-aduseră,Horă-mprejur mi se puseră!
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA
În pădure sunt născută,În pădure sunt crescută,Din pădure sunt adusăŞi la mare cinste pusă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA
În pădure naşte,În pădure creşte;Vine-acasă,Şi e mare jupâneasă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA
Patru picioare are,Dar să şi le mişteNu e’n stare!
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MASA CU TREI PICIOARE Am o gâscă-n trei picioare.INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PICIOARELE MESEI Patru fraţi cu-o pălărie.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNUL
În pădure născui,În pădure crescui;Acasă dacă m-aduseră,Vătaf pentru stat mă puseră.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNULSub un singur coperişPatru fraţi se ţin proptiş.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNULAm picioare, dar nu merg,Oboseala o-nţeleg.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA SCAUNULAm un purcel de teiFâţa-fâţa prin bordei.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA (GRINDA PENTRU HAINE)
În pădure născui,În pădure crescui;Acas’ dacă m-aduseră,Frumos sovon îmi puseră.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA (GRINDA PENTRU HAINE)
Peste zi şed deşartă,Seara mă încarcă,Dimineaţa mă descarcă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA ŞI UŞA
Am două surioare:Una aşteaptă seara, să se odihnească,Alta — dimineaţa, să se primenească.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA CULMEA, UŞA ŞI FEREASTRA
Am trei fete într-o casă:Una zice că de-ar veni duminica,Să se gătească,Alta zice că de-ar veni noaptea,Să se odihnească,Şi alta zice: „Ori vie, ori nu vie,Că mie totuna-mi face“.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATULCe-i gata, Şi tot trebuie gătit?
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL, UŞA ŞI POLIŢA
Trei fărtaţiÎncerturaţi;Unul zice: „Bună-i ziulica!“Altul: „Ba-i mai bună nopticica!“Da’ mezinul totdeauna:„Ba mie, zău, mi-i totuna!“
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PATUL, UŞA ŞI CULMEA
Am trei surori; una zice:„De-ar veni ziua, să mă uşurez!“Alta: „De-ar sosi noaptea, să mă odihnesc!“A treia: „Vie zi şi vie noapte, totuna mi-este“.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PERINAŞichilinga-binga,Tatanica puf.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA PERINACine are pene,Şi nu zboară?
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA FAŢA DE PERINĂ ŞI PERINAPielea vacii-i la pârău,Vaca stă unde dorm eu.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LAIŢA2, UŞA ŞI FEREASTRA
Trei surori din ceea casă stau la sfat;Una care-i mai leneşucă zice:„Bine hodinesc eu ziua!“Alta, hărnicuţă foc:„Ba hodina mea-i la noapte!“Iar mezina:„Titiri-pitiri, mie totuna mi-i!“
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LADA CU HAINEIau iepei şaua din spate,I se văd maţele toate.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA LADA CU HAINEAm o vacă sură,Cu maţe de pânzătură.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA
Ocolica-ocolea,Ocolii casa cu eaŞi-o pusei mai acolea.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURACuturuşăDupă uşă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURATăfălog-tăfălog,De la uşă pân’ la foc.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA
Nu-s frumoasă,Fac frumos,Stau posomorâtă-n jos.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURA
ÎnvârtităŞi legatăŞi ţepoasă,Noduroasă,Dă ocol mereu prin casă.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA MĂTURAStrâns prea tare, DorofteiGeme, bietul, sub curmei.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA GUNOIUL DIN CASĂÎmprejur mă învârtiiŞi-n ungher mă grămădii.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA
Ţândră mândră,Stă în grindăŞi arată la oricareChipul, faţa, cum o are.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA
Eu n-am, din făptură,Nici limbă, nici gură,Dar spui la oricareCusurul ce are,Şi-oricât se mânie,Tot va să mă ţie.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA
Eu sunt anasurăFără ochi şi gură.Eu orice-oi vedea,Ţie ţi-oi spunea.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDAAm o surioară-n lume,Şi drept ca ea nimeni nu spune.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDAN-are limbă şi nici gură,Şi-arată orice făptură.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDALipie pe lipie,Foaie ververichie.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA OGLINDA
Te-am văzut într-un locUnde n-ai fostŞi nici nu puteai să fii vreodată.
INTERIORUL CASEI, MOBILIERUL,ORNAMENTAŢIA ULCICA ÎN CUIMoşul cela din perete,Cu mătuşa de-o ureche.
CĂLDURA ŞI LUMINA STÂLPII VETREIAm doi uncheşi la un loc,Stau cu spatele la foc.
CĂLDURA ŞI LUMINA STÂLPII VETREITimofei şi DorofteiStau în vatră mititei.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA
Albă şi sulemenită,Când urâtă, când iubită;Vara nu vor să mă vază,Iarna toţi mă-mbrăţişează.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA
Iarna toţi grămadăLa tine venim,Vara dacă vine,De tine fugim.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBABaba mea cu părul breaz,Numai iarna are haz.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBACând viscoleşte şi-ngheaţă,Eu strâng pe muta mea-n braţă.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBAAm o vacă bălaie,Care mănâncă şi lemne, şi paie.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBAMănâncă toată ziua, Şi tot flămândă rămâne.
CĂLDURA ŞI LUMINA CASA ŞI SOBA
Am o casă,Şi-n ea o fată.Când lipseşte fata, Îngheaţă casa.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA ŞI LEMNELEAm un grajd împărătesc,Unde caii se topesc.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SCÂNTEIA
Mama lata,Tata lungu,Ion fluierătorul,Şi soru-mea:Uite-o, nu e.
CĂLDURA ŞI LUMINA SOBA, BURLANUL, FOCUL ŞI SCÂNTEIA
Mama lata,Tata lung,Nenea fluiericiul,Şi lelea zupăiată.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)
Am un sacPlin de mac;Şade-n jos cu gura,Nu-şi varsă strânsura.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Am un sac cu mac,La amândouă capetele dezlegat.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Am un sac rotund,Fără nici un fund.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Ursu’ pe bordei.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Cine zi şi noapte tutun fumează,Şi nu se mai satură?
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Sus pe casă aşezatŞi fumează ne-ncetat.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL CASEI (HORNUL, HOGEACUL, CAHLIŢA1)Ciutur-mutur cel bătrânŞade sus şi bea tutun.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI PARA FOCULUI
Tata lung,Mama lată,Şi cumnata fâlfâiată.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI FUMUL
Tata lungul,Mama lata,Nenea fluierătorul.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, VATRA ŞI FUMULMama lată şi tata gros,Cântă-n fluieraş frumos.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL ŞI FUMUL— Unde te duci, strâmbule?— Ce mă întrebi, găunosule?
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL ŞI FUMUL
— Unde mergi tu, răsucitule?— La ce mă-ntrebi, găuritule?Că la coadă-a aurit,Nu ca tine, tot cănit.
CĂLDURA ŞI LUMINA COŞUL, FOCUL, CUPTORUL ŞI PÂINEA
Tata înalt,Ginerele turbat,Maica milostivă,Surioară albă.
CĂLDURA ŞI LUMINA FIARELE COŞULUIŞade moşul pe corlată,Şi-i atârnă nasu-n vatră.
CĂLDURA ŞI LUMINA CORLATA ŞI COŞUL
Am patru fraţi,P-o mânecă de cojoc băgaţi,Şi toţi beau tutun cu lulelele.
CĂLDURA ŞI LUMINA CREMENEA ŞI AMNARULNăstrapă din apă,Ginere din lume.
CĂLDURA ŞI LUMINA IASCA, AMNARUL ŞI CREMENEA (SCĂPĂRĂTORILE)
Mireasa-n pădure,Ginerele-n Ţarigrad,Şi nuna în gârlă.
CĂLDURA ŞI LUMINA IASCA, AMNARUL ŞI CREMENEA (SCĂPĂRĂTORILE)
Rage Rujana din pădureŞi cerbana din genune,Şi taurDe la faur.
CĂLDURA ŞI LUMINA IASCA, AMNARUL ŞI CREMENEA (SCĂPĂRĂTORILE)
Mama-i din pădure,Tata e din târg,Şi eu după prund.
CĂLDURA ŞI LUMINA AMNARUL, IASCA, CREMENEA ŞI SCÂNTEIA
Viţelu-n târg,Vaca la munte,Şiştaru-n prund,Laptele se duce-n vânt.
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA
CimilicăMititică,Nici de Vodă nu-i e frică.
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIAE mai mică decât un puriceŞi mai grea decât o majă.
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIAUite-oNu-i.
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA
Iote-o, nu-i;Dacă nu-i,Nici eu n-o spui.
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA
CinghiliţăMinghiliţă,Pâc! Pâc! tirichiţă.
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIACum naşte, muşcă,Cum muşcă, moare.
CĂLDURA ŞI LUMINA SCÂNTEIA ŞI FUMULŢinţiriga-n fugă,Toroipanu — după ea.
CĂLDURA ŞI LUMINA CHIBRITULBeţişor de tei,Fără dânsul piei.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL
Am un bour roşu: Unde paşteMultă vremeSe cunoaşte.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCULUnde se culcă Boian,Se cunoaşte şi-ntr-un an.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCULUnde doarme boul roşu,Nu mai creşte iarbă verde.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL
Am un giunc roşu:Unde zace într-o sară,Se cunoaşte într-o vară.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCULCât a păscut Bujor într-o sară,Nu creşte iarbă într-o vară.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCULAm un bou roşu:Când îl uzi, moare.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL
Am un bou bujor,Şi nu-l pot scoateCu funia din ocol.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL
Am un armăsar nebun:Unde se tăvăleşte,Iarba nu mai creşte.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL
Păsărică mică,Nu bea, nu mănâncă,Pe unde-atinge, frige.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCULAm un copil:Tot mănâncă şi nu se mai satură.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCULVântu-l stânge,Vântu-l încinge.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCULCât de mic,Dar noaptea tot se vede.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL Ce e mai tare ca fierul şi oţelul?
CĂLDURA ŞI LUMINA PARA FOCULUI ŞI CAHLIŢA
— Unde mergi tu, răsucită?— Ce mă-ntrebi tu, găurită?Coada mea e-ntraurită!
CĂLDURA ŞI LUMINA JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRINS)Aur — bucăţele,În gura sobei mele.
CĂLDURA ŞI LUMINA JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRINS)Ce pui în apăŞi moare pe loc?
CĂLDURA ŞI LUMINA JĂRATICUL (CĂRBUNELE APRINS)Îl bag roş în apăŞi iese negru.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMULPărinţii acum se nasc,Şi copiii-s în vârful casei!
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMULTa-său nu-i făcut,Şi fi-său joacă pe casă.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMULTatăl încă nu s-a născut,Şi copilul i-aleargă prin sat.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL ŞI FUMULPopa-n casă,Pletele-i pe casă.
CĂLDURA ŞI LUMINA FOCUL, SOBA, COŞUL ŞI FUMUL
Sora mea-nflăcărată,Mama groasă,Tata lungŞi nenea fluierător.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL
În foc s-a născut,De foc a fugit,De foc despărţit,Iute a murit.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMULCiută mohorâtă,Umblă şovăită.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL
ToderelDin firicel,Sus se suieDin căţuie.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL
Copil negru-vânăt,Cioară fără aripi,Tata este roşu-luminosŞi zbor în rotocoale până la nori.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMULMoş Stan lungulMăsoară crângul.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL
Se suie moşul în podFără scară,Fără mâiniFără picioare.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMULIese moşul din strâmtoriŞi se-nalţă pân’ la nori.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL
N-are mâini, nici picioare, nici gură,Umblă singur prin şură,Taica-l scuipă şi-l înjură.El nu răspunde nimica:Suie-n pod, să caute purcica.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMULOri îi iarnă, ori îi vară,Suie-n pod fără de scară.
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL Ce se suie fără aripi?
CĂLDURA ŞI LUMINA FUMUL, VATRA ŞI CORLATA
Tata lung,Mama lată,Cumnata şovâlcăiată.
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA)
Am un cal negru:Când îl bag între cei roşii,Pe toţi îi goneşteŞi-i risipeşte.
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA)
Am un ocol de boi:Când bag un taur negru-n el,Toţi boii-i împrăştie.
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA)Am un moş bătrânŞi stă cu nasu-n scrum.
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA)UndrulasCu nasul ars.
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL (COCIORVA)IspasCu capul ars.
CĂLDURA ŞI LUMINA JARUL ŞI UJOGUL (VŞTRAIUL)
Am un grajdCu doi boi roşii,Numai unu-i negruŞi pe toţi îi dă afară.
CĂLDURA ŞI LUMINA VĂTRAIUL, SOBA ŞI JĂRATICUL
Tata lung şi-ncârligat,Mama latăŞi-afumată,Iar băieţii — mărunţei,Iese tata-afar’ cu ei.
CĂLDURA ŞI LUMINA LEMNUL DE FOC, LEMNELE
Cresc departe,Cresc la munte,Iar când acasă mă aduce,Bucăţele mă face.
CĂLDURA ŞI LUMINA LEMNUL DE FOC, LEMNELE
Primăvara înverzeşte,Toamna-ngălbeneşte,Şi iarna te încălzeşte.
CĂLDURA ŞI LUMINA VREASCUL RUPTIndoiturăCu pocnitură.
CĂLDURA ŞI LUMINA LEMNUL ŞI VATRARage buha din cenuşă,Şi buhaiul din pădure.
CĂLDURA ŞI LUMINA CRĂPĂTURA LEMNELORGhici una:Ce nu pui la car cu mâna?
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREA
Eu în toată viaţaMereu strălucesc,Dar cu strălucireaMă şi prăpădesc.
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREAMititeauaUmple-argeaua.
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREAMică-mititică,Bagă ziua în argea.
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREADobra grasaUmple casa.
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREALui Ioan lungulÎi pică mucul.
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREATrup de săuŞi inimă de bumbac rău.
CĂLDURA ŞI LUMINA LUMÂNAREAAm o fatăCu inima de feştile.
CĂLDURA ŞI LUMINA OPAIŢULOmuşor de lut,Cu părul de foc.
CĂLDURA ŞI LUMINA OPAIŢULCe-i mic cât pumnul,Şi vede-n toată casa?
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA
Sus casă,Jos casă,La mijloc fereastră.
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA
Ţândră mândră,Stă în grindăŞi luceşte,Te orbeşte.
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPAAm o babă burduhoasă,Face casa luminoasă.
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPAŞade doamna pe corlată,Luminează casa toată.
CĂLDURA ŞI LUMINA LAMPA
O lalnică-palnică,Până nu se va lălniciNu se va pălnici.Lalnica-palnica,Ghici covalnica!
CĂLDURA ŞI LUMINA FITILUL LĂMPIIÎntr-un vârf de arinaşSe zăreşte-un sorinaş.
CĂLDURA ŞI LUMINA FITILUL LĂMPIIAm un şarpe în iaz;În fiecare sară îi arde capul.
CĂLDURA ŞI LUMINA GAZUL ÎN LAMPĂStejar verde,Vârfu-i arde.
CĂLDURA ŞI LUMINA GAZUL ÎN LAMPĂ
În stâncă fusesem;După ce mă scoaseră,Frumos mă curăţiserăŞi să luminez mă puseră.
CĂLDURA ŞI LUMINA CURENTUL ELECTRICPe sârmă se-ntinde,Şi-n casă s-aprinde.
CĂLDURA ŞI LUMINA CURENTUL ELECTRIC
Urzitoare-nalte,Fire răşchirate.Stele auriiArd şi-n plină zi.
CĂLDURA ŞI LUMINA BECUL ELECTRIC
L-au legat pe nea IlieC-un curmei de bagdadieŞi-l hrănesc printr-o frânghie,De ia foc la scăfârlie.
CĂLDURA ŞI LUMINA BECUL ELECTRICO prăsadă atârnată,Dar nu poate fi mâncată.
CĂLDURA ŞI LUMINA ELECTRIFICAREAPe-o colină sau pe sat —Jăratic împrăştiat.
CĂLDURA ŞI LUMINA ELECTRIFICAREAŞi la badea în unghereArd acuma stele.
CĂLDURA ŞI LUMINA HIDROCENTRALA
Un balaur,Solzi de aur, Stă în munte priponit,Apă bând necontenit;Şi pe nări cum suflă para,Luminează toată ţara.
CĂLDURA ŞI LUMINA HIDROCENTRALA
Cloşca-n vad s-a pitulat,Risipindu-şi puii-n sat,Însă noaptea, grijulie,Îi hrăneşte pe-o frânghie.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA CU FOCUL, PIROSTRIILE, CEAUNUL, APA DIN EL, MĂLAIUL ŞI FĂCĂLEŢUL
Lată patelată,Peste lată — îmbojorată;Peste îmbojorată —Crăcănată;Peste crăcănată —Măciucă;Peste măciucă —Limpezeală;Peste limpezeală —Gălbeneală;Peste gălbeneală —Hurduleţ.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA CU FOCUL, PIROSTRIILE, CEAUNUL, APA DIN EL, MĂLAIUL ŞI FĂCĂLEŢUL
Şade lelea lată;Peste lelea lată —Lelea vâlvoroată;Peste lelea vâlvoroată —Lelea durdulia;Peste lelea durduliaŞade badea burduhoiul.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA, BURCA2 ŞI SPUZA
Lată;Peste lată —Bosumflată;Peste bosumflată —Chioara cu ochi.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) VATRA ŞI FUMUL
Uţuţui la Călmăţui,Iapa esteMurgul nu-i.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORULAm un moş bătrân:Tot mănâncă, şi nu se satură.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL
Am o cămaşă:Numai din petice făcută,Şi nu-i împunsă niciodată cu acul.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL ÎNCINSDin afară-ntunecos,Dinăuntru luminos.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL ÎNCINSPe sub râpile râpite —Ciute negre, mohorâte.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL ÎNCINS
Şade naşul sub ulucŞi fumează din ciubuc;Apoi, după ce-a fumat,Îl hrănesc cu aluat.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL ÎNCINS
Urşii —În sat.Câinii nu bat.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CUPTORUL CU PÂINE
Veni titirigile;Luă pipirigile,Rămase doctorul gol.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ŢESTUL Ce stă rezemat fără picioare?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ŢESTULAm un ciuciuleteŞade la perete.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BĂŢUL ŢESTULUIDubasCu capul ars.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIUA ŞI PILUGUL (PISĂLOGUL)Unul stă,Şi unul dă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIUA ŞI PILUGUL (PISĂLOGUL)Lenea dă,Şi munca stă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIULIŢA
Am o raţă fărfăreaţă,Numai cu coada se negoaţă:Nici pe mere,Nici pe pere,Numai pe nuci,Bucate dulci.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL
În pădure cioca-boca,În câmpie mi-ho-ho,Iar acasă lipa-lipa.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL
Aşchiuţă din pădure,Mi-ho-ho din câmpŞi liop-liop în casă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL
Roată uscată,Cu păr ferecată,În cui acăţată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL Ce nu ţine apă?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL
Cinel-cinel:Sus bat dobele,Jos curg negurile.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL
Jup în deal,Jup în celălalt deal,În vâlceaTot ningea.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL
Icea banc,Icea ţanc,Devale ninge.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL
În pădure naşte,În pădure creşte,Vine-n sat şi joacă neveste.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) SITA, SITA ŞI CERNUTUL
În pădure naşte,Pre râturi paşte;Mama dacă o suceşte,Ninge de hâieşte.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIROSTRIILE (CHIROSTEILE)Ciontei-bontei,Picioare de cotei.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIROSTRIILE (CHIROSTEILE)Sunt trei fraţi,Numai c-o căciulă-n cap.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PIROSTRIILE, CEAUNUL CU APĂ ŞI MĂLAI ŞI FĂCĂLEŢUL
Cracaia,Negraia,Albuş,Gălbenuş,Moş Neculae deasupra.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL)
Am o vacă neagră:Când o mulgO întorc cu fundul în sus.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL)
Am o vacă neagră:Cum fată viţelul,Îl mănâncă lupii.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL)
Am o vacă neagră:În toate zilele fată,Şi băieţii stau împrejur grămadă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL)Vacă bălţată,În toate zilele fată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA, TUCIUL)
Hurbuz-burduz,Din Ţarigrad adus,Sub laiţă pus,Cu mămăligă uns.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAUNUL (CĂLDAREA) CIOBANULUI
Am o haită neagră:Toţi munţii aleargă,Şi numai urdă fată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI TOARTAPunte strâmbă,Vale-adâncă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA LA FOCAm un bou negru şi altul roşu,Cel roşu linge pe cel negru.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI PIROSTRIILE
— Scurtă, groasă, un’ te duci?— Mă întreabă ciorbul,Negru ca corbul!
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI PIROSTRIILE— Scurtă, grasă, un’ te duci?— Răşchirat, la ce mă-ntrebi?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI DONIŢA— Dobro groaso, un’ te duci?— Arso-n burtă, la ce mă-ntrebi?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI DONIŢA
— Scurto, groaso, un’ te duci?— Arso în fund, de ce mă-ntrebi?Unde eu mă duc,Tot ţie ţi-aduc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CĂLDAREA ŞI FEDELEŞULA plecat hurdu-burdu la fântânăŞi s-a întâlnit cu arsa-n fund.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COMĂNACUL LA CĂLDAREA DE FIERT VINARSBute pe bute,Sus coadă de vulpe.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FĂCĂLEŢUL (MESTECĂUL, MELESTEUL)Într-o vale-adâncăDescântă un popă de brâncă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FĂCĂLEŢUL (MESTECĂUL, MELESTEUL)Iese moşul din colibă,Cu nasul plin de mămăligă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FĂCĂLEŢUL (MESTECĂUL, MELESTEUL)
În pădure născui,În pădure crescui,Acasă dacă m-aduseră,Mămăligă să fac mă puseră.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA
Din pământ născui,În lume trăii,Şi când murii,În gunoi mă pomenii.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA
Am fost la săpat;La palme m-au luat,În foc am intrat,La târg am plecat.Mulţi ani am slujit,Pe toţi am hrănit,Şi când am căzut,Ţăndări m-am făcut.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA
Am o mătuşăCu guşă:Toată ziua horcoteşte,Iar noaptea se odihneşte.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA
A trăitNe-a hrănit,A căzut,S-a prăpădit.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALELELa mama sub perete —Tot găini boghete.2
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) OALA CÂND SE IA DE PE FOC
Cinci în brânci,Neagra-nainte,Tuţuruş pe urmă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAPACUL OALEI (FEDEUL2)Am un frateCu buricu-n spate.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAPACUL OALEI (FEDEUL2)Clopul teteiPe gura fetei.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ABURULCimurcei ce-i?Ce nu stă-n oală?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) TIGAIA
Am o copilă:Când îi dau mâncare plânge,Când nu-i dau, tace.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) TIGAIAŞade baba în cotruţăŞi-o tot linge-un pui de mâţă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GRĂTARUL
Cât am trăit,Pe foc m-a pârlit;Iar dac-am murit,În drum m-a azvârlit.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BLIDELE (STRĂCHINILE)Pe la noi pe sub perete —Tot găini boghete.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURAFată mare-n comândare —Nici colac, nici lumânare.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA
Buturuguţă uscată:O ridici încărcatăŞi o laşi jos uşurată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA
Buturugă cam prelungă,Cine-o are vrea s-o ungă;O ridică încărcatăŞi o lasă descărcată;Când e plină,Toţi se-nchină;Când e seacă,Toţi s-apleacă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURAGăinuşă-ncărcăţâcă,Ţuşti la moşu-n poieţâcă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURAVrăbiuţă-ncărcăţică,Huştiuluc în poieţică.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA
Am un cal:Când îl sui la deal îi sătul,Când îl scobor la vale-i flămând.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂÎntr-o vale-adâncăMulte ciori s-aruncă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂAm o sută de găini.Şi stau toate cu coadele peste gard.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂDe la locul lui IstrateIes coţofanele-ncărcate.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURILE ÎN STRACHINĂ
Am nişte boi:Dau să-i bag în obor,Şi ei intră numai cu capul.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA, LINGURILE ÎN OALĂLupul intră în moară,Şi coada-i rămâne-afară.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) LINGURA, LINGURILE ÎN OALĂViţei mulţi într-o coşară,Şi toţi cu coadele-afară.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CEAINICUL
În stomac e apă,În nas — o sită,Are o singură mână,Şi aceea pe spate.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIULButurugă bulbură,Şade jos şi tulbură.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIULTrupinică scorbură,Şade jos şi bolbură.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL
Am un lemn scorboros,Pe care-l bat fiind jos,El nu tace,Ci tot face:“Diitai geeantai!”
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIULAm o babă şi-un moşneag,Buf! în oala cu chişleag.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL
Ulduc — bulduc,De barbă-l duc,De barbă-l aduc.3
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINEIUL ŞI BĂTĂTORULHurdu-burdu prin cămară,Ia-l de păr şi dă-l afară.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BOTAHurduc-burduc,De mustăţi te duc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA)
Cinel-cinel:Am o gâscă, cioantă-boantă,C-un chicior turlui-burlui,Cu pliscul pahar smânceşte,Ia poftim şi mi-o gâceşte!
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA)
Cimurcei, ce-i?Am o iapă,Tot de coadă-o duc la apă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA)Am o vacă albăŞi-o duc de coadă la apă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DONIŢA (COFA)
Am o iapă sureapă:Când o duc la apăDe coadă o duc,De coadă-o aduc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA)Slabă şi subţire,Grei cercei mai ţine!
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA)
În pădure născui,În pădure crescui;Acasă dacă m-aduse,Cercei grei îmi puse.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA)Este-o babă-ngheboşată,Şi tot cu cercei se poartă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA)
Mare, lungă,-ncovoiată,La capete înfierată,Şi pe umăr e purtată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA (COROMÂSLA)Mă duc cântândŞi vin plângând.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) COBILIŢA CU COFELEMă duc cu cerceii seci,Şi vin cu ei plini.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORULAm o vacăCu ţâţa-n spinare.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORULAm o gâscă şoaită-boaităŞi cu gâtul şui-burlui.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORULGâlgăuţ-gâlgăuţ,Ciuşti cu tine-n pârăuţ!
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL
Cât am trăit,Ţi-am fost de toate foloasele;După ce am murit,Mi-ai aruncat oasele.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ULCIORUL
Burduf-burduf:De barbă-l duc,De barbă-l aduc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GARAFA
Am o raţă toaipă-boaită,C-un picior turlui-burlui,Şi unul păhărniceşte.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GARAFAAm o raţă goibăraţă,Cu grumazu şoibăroi.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAUCUL DE BĂUT APĂAm o fată urâtă şi scobită,Cine vine o sărută.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CAUCUL DE BĂUT APĂAm un băiat,Cine vine îl pupă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CANAGâlgăuţÎn pârăuţ.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CANAAm o fetiţă,Sărutată de toţi în guriţă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PAHARUL
Retevei umflat,La fund retezat,La cap piperat,Şi umblă prin sat,Se dă peste cap,Spune că e beat.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PAHARULPistornic bumburat,Se dă peste cap.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) ŞIPUL3
ŞaiculaşBaiculaş:Cine n-a ghici,Capul i s-a suci.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) GÂTUL STICLEI
Cine ştie:Care gât n-areNici carne,Nici vine?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) DOPULMoşneguţ în pielea goală,Ţine vinul de năvală.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FEDELEŞUL
Hurdur-burdur,Din pădure-adus,Sub laiţă pus.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FEDELEŞUL
Am un moş–bătrân:De barbă-l duc,De barbă-l aduc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) FEDELEŞUL
În pădure născui,În pădure crescui;Acasă de m-a adus,Plin cu apă m-a pus.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA, BALERCAÎntr-un câmp înrotatŞade vlădica umflat.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA, BALERCA
Hurduz-burduz,Din Ţarigrad adusŞi-n pivniţă pus.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA, BALERCA
Am o vacă mareCu ţâţa-n spinareŞi-o mulg pe la coadă.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA, BALERCA
Am o găină cucuiată.O ţin în pimniţă-ncuiată;Şi cum întru s-o descui,Îi pui mâna pe cucui.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA, BALERCA
LinaMagdalina,Cu smicele pe spinare,La buric,Calabalic,La inimă, veselie;Ghiciţi, boieri, ce să fie?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) BUTOIUL (BOLOBOCUL), BUTEA, BALERCALemnu’ ţine balta,Şi balta ţine lemnu.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) CERCUL PE BOLOLOC
Ce-i rotundŞi fără fund,Şi de vinÎi pare bine?
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) TÂLVUL1 (PÂLNIA)Coada vulpeiPe dăoaga buţei.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA
Am o pasăre roşioară,Pe la guşe gălbioară;Şi mai are puţin glas,Şi nu mă-ndur să i-l las.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA
Am o puică cucuietă,Şede-n căsoaie-ncuietă;Doar să mor să n-o descui,Să-i pun mâna pe cucui.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA
Am o raţăŞoantă-boantă,Din picior ţurlui-burlui,Ghiciţi-o, că eu v-o spui.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA
Am o gâscă şoancă-boancă:La grumaz e slăbănoagă,Din clonţ îmi păhărniceşte,Trudeşte-te de-o ghiceşte!
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCACocoş potcovit,De nuntă gătit.1
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCAGăinuşă potcovită,De nuntă însovonită.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA
Am o vacă de lemn,Şi viţelul e om.Ce e?3
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCABroască-ţăstoasă,În cui atârnată.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCAAm o fată mareŞi-o atârn de plete în cui.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA
În pădure m-am născut,În pădure am crescut,Apoi de om sunt făcută,Toată lumea mă sărutăŞi necazurile-şi uită.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA
Am o toitanăDolofană,Câţi o rotescSe-nveselesc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PLOSCA
Hurduz-burduz,Din Ţarigrad adus,În şurub legat,În cui aninat.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) HÂRDĂULCiutuc-butuc,De urechi te-apuc.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINAFierul ţine gorunul,Şi gorunul — apa.
ARTICOLE ŞI OBIECTE DE UZ CASNIC (MENAJ) PUTINA CU VARZĂ (CADA CU CURECHI)
Alunul ţine gorunul,Gorunul ţine tăul,Tăul ţine broaştele.
HRANA ŞI BĂUTURA MEIUL
Soarele-l soreşte,Vântu-l răcoreşte,Găina-l înghiţeşteŞi se prăpădeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL (ŞI MEIUL)CotcobânaUmple mâna.
HRANA ŞI BĂUTURA FĂINA (PRIN SITĂ)Ce intră prin grădinăŞi nu face urmă?
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL
Când îi slab,N-are os;Cându-i gras,Totu-i os.
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL CU FĂINĂTata gros,Fără os.
HRANA ŞI BĂUTURA SACUL CU FĂINĂBurtea gros,Fără os.
HRANA ŞI BĂUTURA DESAGIIAm două gâşteÎntr-un gâtlej.
HRANA ŞI BĂUTURA DESAGIIAm doi lupiÎntr-un gât.
HRANA ŞI BĂUTURA DESAGIIDoi câini gâtuiţiPeste poartă azvârliţi.
HRANA ŞI BĂUTURA OMUL CU DESAGIIPe valea lui Berbeluş,Un curcan cu două guşi.
HRANA ŞI BĂUTURA TRAISTA
Am o vacă:Când o duc la câmpO duc sătulă;Când o-aduc acasă,O-aduc flămândă.
HRANA ŞI BĂUTURA TURTA (BURCA)
Turtel,Burtel,Buză de viţel.
HRANA ŞI BĂUTURA TURTA (BURCA)Când eu mâna bag în spuză,Pe boanca apuc de buză.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL ÎN ŢESTAm un bou mare,Care de-abia are loc în coşare.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂLAIUL ÎN ŢEST
Am o vacă,Când o bag în grajd,E fără piele.Când o scot,E cu piele.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEADin pământ în soareDin sac în dogoare.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA
ChinuităŞi muncită,Peste tot locul bortită;Cine-o are îi bogat,Cine nu, îi om sărac.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA
Cu ciomege m-au lovit,Între pietre m-au strivit,Chiar în jar am fost băgată,Cu cuţitul spintecată,Dar deşi mă chinuieşte,Lumea-ntreagă mă iubeşte,Toată lumea mă doreşte.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEA
Roată rotită,De om muncităŞi de lume-nghiţită.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEARotică, roticeaŞi mâncă lumea din ea.
HRANA ŞI BĂUTURA PÂINEAAm o găinăCu creasta de făină.
HRANA ŞI BĂUTURA FRĂMÂNTATUL ŞI COPTUL PÂINII
Uf şi uf! de scoţi sudori,Şi-apoi fleaţ pe-o rotunjică;Pe sub boltă faci şurhu,Stai, că o mănânci acu...
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGADobra grasă,Făr’ de oasă.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGACimel-cimel:Clăoi pe apă.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA FĂCUTĂ ÎN CEAUN PE PIROSTRII
Cu crăcaiaŞi negraiaFaci mălaia.
HRANA ŞI BĂUTURA MĂMĂLIGA ŞI PÂINEA
— Bună dimineaţa, călcâie crăpăcioase!— Mulţumesc, nesaţiul casei!— Bună dimineaţa, saţul casei!— Mulţumesc, cinstea mesei!
HRANA ŞI BĂUTURA SAREA
Apa mă naşte,Soarele mă creşte,Toată lumea mă iubeşte.Iar când mama mă-ntâl-neşte,Mă omoară, mă topeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA LAPTELECe îngheaţă varaMai iute decât iarna?
HRANA ŞI BĂUTURA LAPTELE DE MAMĂCe se mănâncăŞi nu se pune pe masă?
HRANA ŞI BĂUTURA CAŞUL ÎN ZĂRAm un inel,Care doarme în fundul bulboanei.
HRANA ŞI BĂUTURA BRÂNZA
M-a trimis doamna de susLa cea de jos,Să-mi dea carne burghioasă,Albă, fără oase.
HRANA ŞI BĂUTURA OCHII DIN CAŞCAVALCu cât am mai multe,Cu atât cântăresc mai puţin.
HRANA ŞI BĂUTURA OULAlbaieÎn paie.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
M-a trimis doamna de susLa cea de jos,Să-i dea vin şi cu rachiu,Tot într-un buriu.
HRANA ŞI BĂUTURA OULŞi vin, şi holercă,Tot într-o balercă.
HRANA ŞI BĂUTURA OULAm un butoi necercuitŞi ţine şi vin, şi rachiu osebit.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Am un poloboc:Dacă se stricăNu-l poate nici un butnar tocmi.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Am un buglenaşCu vin şi cu vinars,Şi nu se amestecă.Ghici, ce e?
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Am o bărbânţăCu două feluri de brânză:Una înălbeşte,Alta-ngălbeneşte.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Vinu’ voivodeseiŞi cu-a-mpărăteseiStau într-un butoiŞi nu se-amestecă amândoi.
HRANA ŞI BĂUTURA OULAm o casă văruită,Peste tot este boltită.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Am o căsuţăMicuţă,Văruită,Şi până ce n-o spargiNu poţi să intri-ntr-însa.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Am o cămăruşăPlină de mâncăruşă,Pe nicăiri n-are uşă.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Var văruit,Zid zidit,Fără uşi, fără ferestre.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Sus albuş tare,Jos albuş moale,La mijloc galbenă floare.
HRANA ŞI BĂUTURA OUL
Cine n-are cap deloc,Coadă deloc,Şi se face dobitoc?
HRANA ŞI BĂUTURA OULCe se naşte din însufleţit,Şi-i neînsufleţit?
HRANA ŞI BĂUTURA OULCe nu poţi să puiSă şază în cui?
HRANA ŞI BĂUTURA OULArunci sus, îi alb.Pică jos, îi galben.
HRANA ŞI BĂUTURA GĂLBENUŞUL OULUIAm spart gheaţaŞi-am aflat aurul.
HRANA ŞI BĂUTURA COAJA OULUIAm o cămaşă fără nici un refec,Fără nici o deschizătură.
HRANA ŞI BĂUTURA CALTABOŞUL (GÂLBAŞUL, CÂLBAŞUL)Am un balaur mareŞi-l pun în frigare.
HRANA ŞI BĂUTURA GĂLUŞCAInelul doamneiÎn fundul oalei.
HRANA ŞI BĂUTURA SLĂNINAŢigan afumatÎn cui agăţat.
HRANA ŞI BĂUTURA MIEREACe-i mai dulce pentru gurăŞi-i strâns cu alergătură?
HRANA ŞI BĂUTURA MIEREACe e mai dulce şi mai dulceŞi prin bâzâit s-aduce?
HRANA ŞI BĂUTURA UNTDELEMNULCe stă în umezealăŞi nu se udă?
HRANA ŞI BĂUTURA ARDEIUL IUTETărtăcuţă roşie,Plină de cârmojie.3
HRANA ŞI BĂUTURA ARDEIUL IUTERoşu ca focul,Uite ca dracul.
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPER
Cinga, linga-linga,Lega-ţi-s-ar limba;C-un fir de mătase neagră,Limba-n gură ţi se leagă.
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPERGhemuleţe creţeUmblă prin judeţe.
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPERAm un măr creţDe la un precupeţ.
HRANA ŞI BĂUTURA PIPERUL, BOABELE DE PIPERCe-i din lumea mare-adusŞi la mare masă pus?
HRANA ŞI BĂUTURA PĂTLĂGICA MURATĂVârâi mâna-ntr-o găleatăŞi scosei pe lelea beată.
HRANA ŞI BĂUTURA SMOCHINA
Sus piele,Jos piele,În mijloc mălai cu miere.
HRANA ŞI BĂUTURA SMOCHINA
Sus piei,Jos piei,La mijloc boabe de mei.
HRANA ŞI BĂUTURA PLĂCINTATurtă peste turtă,Şi la mijloc urdă.
HRANA ŞI BĂUTURA PLĂCINTAPetec peste petec,Sus pe desuietec.
HRANA ŞI BĂUTURA BOMBOANA
Ghici, ghicitoare micăCât oul de rândunică:Rândunica nu-l cloceşte,Iară-n gură se topeşte.
HRANA ŞI BĂUTURA RACHIULTu mă faci om!Eu te fac neom.
HRANA ŞI BĂUTURA VINULSângele DomnuluiÎn capul omului.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL
Lie, Lie,Ciocârlie,Că la nunta noastră joacăSfânta poamă busuioacă.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL
Cingălie,Dingălie,Vino de la-mpărăţie,C-am să-ţi spun o mare bucurie:Că s-a măritatNovidita,Înflorita,Feţuiala snopului,Floarea busuiocului,Iar la nuntăCine-i joacă?Joacă:Sfânta poamă busuioacă.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL
La mesele cele aleseNu lipsesc,Şi fac poznele adeseCelor ce mă prisosesc.
HRANA ŞI BĂUTURA VINULCine aduce sănătate, bucurie,Dar şi nebunie?
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOI
Merge moşul prin satÎn cojoc de brad,Cânii după el nu bat.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOINebunul satului,În cămaşă de lemn.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOINebunul satului,Îmbrăcat în coaja păcatului.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOIGorunul ţine nebunul,Nebunul nebuneşte oamenii.
HRANA ŞI BĂUTURA VINUL ÎN BUTOIBolundul satului,Cu cojoc de lemn.
HRANA ŞI BĂUTURA BRAGADobra, subţirica,Umple putinica.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂAm doi moşnegi:Toată ziua se trag cu dinţii de barbă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ
Am doi moşnegiCu barba şargă,Când se-ntâlnescSe trag de barbă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂ
Am doi moroi,Se trag de barbăAmândoi.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PIEPTENII DE LÂNĂAm două mâţe,Care se trag de mustăţi.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RAGILA DE LÂNĂ
Lătăruşcă, ruşcăDe bagi degetulTe muşcă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUIORUL ÎN FURCĂ
Iarna,La toată casaPom înflorit.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC
Cumetriţa supăratăŞade tot nepieptănată.Când o piepteni, îi pică părul.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI MÂINILE CÂND TORC
Am o vacă:Câtă-i ziua o mulg,Până rămân numai cu coarnele pe ea.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS
Cinel-cinel:Cinci sub streaşină, şi-i plouă,Cinci muncesc, şi n-au nici rouă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORS
Am cinci voinici,Şed sub streaşină şi plâng,Şi cinci aleargă-n vale şuierând.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETELE LA TORSCinci mulgŞi cinci aleargă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL
Hur în sus,Hur în jos,Pică noaptea burduhos.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL
Foltea-n sus,Foltea-n jos,Foltea vine burdios.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FUSUL
Am un purcel,Şi-l ţin de coadăPână se-ngraşă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI FUSULSub un păltinaşJoacă-un iepuraş.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FURCA ŞI FUSUL
Am un moşneag burduhosŞi o babă strenţăroasă;Pe moşneag îl sucesc,Pe babă o smucesc.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMULBete peste bete,O mie-ncheiete.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMULAm un pui de urs,Cu mii de bete-ncins.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMULMotofâlcă de purceaAruncată-ntr-o argea.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)GHEMULÎl ţii de coadă,Dar el tot fuge de-a dura.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂŞCHITORUL
Hui în sus,Hui în jos,Hui un puiDe mătăhui.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢAAm un moşneguţÎntr-un picioruţ.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢAOaie, oaie, oacănă,Şade jos şi deapănă.2
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)VÂRTELNIŢAÎntr-un vârf de plopJoacă un iepure şchiop.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUCALA
Am o căţeluşă;Când îi dau cu palma,Face: tudiriu-tudiriu!
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUCALA
Toată ziua răcneşte,Şi n-o doare gura;Toată ziua se-nvârteşte,Şi nu ameţeşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)URZITOAREA ŞI ŢEVILE
Am o iapă cu doisprezece mânji:Când trag de căpăstru,Nechează toţi mânjii.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
Hotara —potara,Sairea — boirea,Hop — hop!
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
Hâţa-bâţa,Boca-boca;Hodorog!
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
Am o juncuţă,În frunte cu steluţă,În spateCu păcate,În şaleCu greşale,În pânteceCu descântece.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTUL
Murgu calcă-n vie,Via se-ncovie;Murgu-noată,Dunărea îngheaţă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)RĂZBOIUL DE ŢESUT (STATIVELE), ŢESUTULTreapa-leapa,Apa-ngheaţă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)PÂNZA ÎN RĂZBOI
O mătuşă îmbrăcată,Suveicată,Tot pe lat şedea culcată,Două fete-i joacă-n spate:Una sare, şi-alta piere.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE ŢESUT
Am două fete:Când una se goleşte,Alta se primeneşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE ŢESUT
Sunt două fete:Una se tot încinge,Alta se tot descinge.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SULURILE DE LA RĂZBOIUL DE ŢESUT
Am doi porci:Unul e slab, şi altul gras.Cel slab se îngraşă,Cel gras slăbeşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)IŢELEAţe creţePuse-n beţe.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)IŢELE
Baie creţePe coteţe;Eu le-ndes,Şi ele ies.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)IŢELEDouă plăşi lipite,Peştele nu-l prinde.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA
Două lemneCodolemneŞi mai multe mărunţele.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA
Două lemne,Două peneŞi o mie de surcele.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATAAm o babă oarbă,Care-ncheagă apele.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SPATA
Am o fată:Pe unde ea calcă,Locul îngheaţă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA)Felie de pepene,Trece sub poduri repede.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA)Felie de pepene,Intră pe rost repede.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA)Iapa trece,Marea-ngheaţă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA)Şaica trece,Dunărea-ngheaţă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA)Păsărica ici-colea,Măţiguşul după ea.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA)
Am o păsărică:Vâşti în crâng,Vâşti afară.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA)
Ţuşti, şopârlă, printre gard,C-un fir de iarbăLegat de barbă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)SUVEICA (SUVELNIŢA)
Peste gheaţăPe su-gheaţăPrintre eleCânt-o raţă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ANDREAUA
Am o iapă:Până n-o înhămi de coadă,Nu trage.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULCe e mic, mititel,Îngrădeşte frumuşel?
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULMititel-mititel,Mai lungă-i coada decât el.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULCe fuge mereu la valeŞi-şi lasă maţele-n cale?
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULIlie trece pe valeŞi-şi lasă maţele-n cale.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL
Todirel,Mititel,Face gardul frumuşel.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULAlecuţă mititel,Cu buricul după el.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULGânganie fără suflare,Urmă împletită are.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL
Am un cocoş:Cu ciocul urzeşte,Cu coada-mpleteşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL
Am o purceluşă:Cu botul râmă,Şi cu şoldurile astupă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL
Am un bou:Cu coada sparge,Cu capul drege.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULAm o capră albă,Hamătă de coadă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULMânz de fier,Coadă de fuior.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULLuciu-lucior,Îi pun coadă de fuior.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL
Luciu luceşte,Luciu străluceşte,La gard mereu împleteşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULUrechi are, dar n-aude,E micuţ şi tot împunge.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL
Lunecuş, învârtecuş,În haină-şi face culcuş,Şi se leagă, şi se-nnoadăChiar cu propria sa coadă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACULIntră, iese, intră iar,Şi codiţa-şi lasă-n dar!
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ACUL
Aşchie lucioasă,Coadă mătăsoasă:Mereu găureşte,Nu rupe, urzeşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETARUL
Am o căsuţăMicuţă,Şi are mai multe fereştiDecât casele împăratului.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)DEGETARULAm un băţ de carneŞi-i pui tichie de fier.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)CÂRLIGELE PENTRU ÎMPLETIT CIORAPIAm cinci cai:Muşcă unul din botul altuia.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)ANDRELELE, FIRUL ŞI ÎMPLETITUL COLŢUNULUICu cinci pari şi c-o nuiaLungeşti gardul cât colea.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)HORBOTA (DANTELA) Ce-i făcut fără nivideală?
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE
Două răţişoareCălugăricioare:Pe unde mergea,Malul se surpa.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE
Două surioareFoarte tăietoare:Pe unde trec ele,Surpă mălurele.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELEDouă lungi alăturate,Două scurte-ncârligate.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE
Două oţele,Două inele,Şade un cui între ele.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE
Am o vacă,Până nu-i bagi deştele în ochi,Nu paşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELEDouă aşchiiŞ-un buric.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE
Două babe-ntr-un buricFac mereuTârlic, târlic.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)FOARFECELE DE TUNS OI Cine face sâca-bâca pe sub strai?
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MAIUL DE RUFE
În pădure naşte,În pădure creşte,Vine la sate,Şi sub mal răcneşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)BĂŞICA DE SĂPUNGârgolic peste colnic,Şi-năuntru nu-i nimic.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL
În pădure naşte,În pădure creşte,Vine la ţarăŞi hăpăluieşte.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL
Merge în pădure,Face cioc-boc,Vine acasă,Face treapa-leapa.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATULAm o căţeluşă cluşă,Alatră p-o vâlceluşă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATULPe-o moviliţă năltuţălatră o coteicuţă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATULLatră căţeaua nevestei în bătăturăŞi-i sar dinţii din gură.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATULLatră alba la răscruce,Şi din gură aţe-i cade.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL
Cinel-cinel:CăţălusăDin pădure-adusă,Lătrătoare întreg satului pusă.
LUCRU DE MÂNĂ (TORS, ŢESUT, CUSUT, MELIŢAT etc.)MELIŢA ŞI MELIŢATUL
Am o căţea:Pân’ n-o iau de coadă,Nu latră.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEGLUGA
Păsărică cu cucui,Ce mi-i da să nu te spuiC-am văzut izmene-n cui?3
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECĂCIULAFedeleş rotund,Bagă păru-n fund.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECĂCIULABucium rotund,Strânge păru-n fund.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECĂCIULAPutinei rotund,Bagă păru-n fund.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPĂLĂRIAÎn vârf cumaş,În poală gurelaş.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPĂLĂRIAScut pe soare, scut pe vânt,Trebuie omului numaidecât.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPĂLĂRIAŞi-nvârtită, şi rotită,Şi se pune cu soarele-n pricină.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECĂMAŞA
Am trup, dar n-am corp;Am gât, dar n-am cap;Am mâneci, dar n-am mâini.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECĂMAŞA
Cine are un gât fără cap,Două braţe,Şi fără picioare?
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECĂMAŞA
Am o cămară cu patru uşi:Pe una intri,Pe trei ieşi.Şi când te crezi afară,Eşti tot înăuntru.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPANTALONII
Intru pe-o uşă şi ieş pe două;Când am ieşit pe cele două,Sunt înăuntru.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPANTALONIICine nu poate alerga,Deşi are două picioare?
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECUREAUANoaptea — şopârlă,Şi ziua — cerc.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEOPINCA, OPINCILE
Am două covăţele uşurele.Ziua-s pline,Noaptea-s goale.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEOPINCA, OPINCILE
Am două albioare:Ziua-s pline,Noaptea-s goale.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEOPINCA, OPINCILE
Am două legănuţe:Ziua-s plinuţe,Noaptea — goluţe.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEOPINCA ŞI NOJIŢELE
Am o casăCu căpriori deasupraŞi coperişul dedesubt.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEOPINCA ŞI NOJIŢELE
RaţăCu maţelePe spate.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEAŢA DE LA OPINCI
M-am dus în pădureŞi-am tăiat o nuia lungă,Şi-am îngrădit o poiatăŞi-o zăhată,Şi mi-a mai rămas o bucată.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEAŢA DE LA OPINCI
Am o nuia vergelea,Vărguii ţara cu ea;Mai rămase un crâmpei,Făcui ocol la viţei.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECIZMA (CIOBOTA), CIZMELECorb negru,Înghite ciolanul tot.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECIZMA (CIOBOTA), CIZMELE
Am două ştiubeieşe:Ziua-s pline,Noaptea-s goale.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECIZMA (CIOBOTA), CIZMELEAm o groapăPână la genunchi.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECIZMA (CIOBOTA), CIZMELE
Am două surori:Toată ziua-aleargă,Seara după uşă se bagă.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECIZMA (CIOBOTA), CIZMELE
Hoţ, coţ,Când o scoţ,Hâr, bâr,Când o vâr.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEBOCANCIIAm doi fraţi,Cu sfori legaţi.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPICIORUL ÎN CIZMĂPiele peste piele,La mijloc os.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPICIORUL ÎN CIZMĂ
C-un pai de şovarÎnvelii o casă ş-un coşar;Întâi îl învelii,Şi-apoi îl mărtăcii.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECIZMA ÎNCĂLŢATĂ CU CIORAP DE LÂNĂ
Oala — piele de juncan,Varza — lână de cârlan,Şi cărniţa de mocan.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECIORAPULLânosulPoartă cărnosul.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECOJOCUL
Am o pânză lungă, lată,Nici prin iţă, nici prin spată,Numai din cuţit tăiată.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECOJOCULOaie bălţată,În spinare purtată.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEMĂNUŞA
Lână peste lână,La mijloc e vână;Vâna se zgârceşte,Lâna se clăteşte.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEMĂNUŞACe are forma mâneiŞi tot nu-i mână?
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEMĂNUŞAGoluşică‘Nflocoşică
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECONCIULÎntr-un vârf de dealEste-o potcoavă de cal.1
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPIEPTENELEŢandără turcească,Cine-o gici-o să trăiască.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPIEPTENELEBârnuţă de os,Duce porcii în jos.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPIEPTENELEHaidos-paidos,Mână porcii-n jos.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPIEPTENELECine are dinţi mulţi,Şi nu poate muşca?
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPIEPTENELE CU DINŢI LA AMÂNDOUĂ MARGINILE
Sus pădure,Jos pădure,La mijlocE loc de joc.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPIEPTENELE ŞI BARBAAm doi uncheşi,Ce se trag de barbă.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPERIAGogoneaţa de purcea,Fugi de-aicea, vino-ncoa.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPERIA
Motofâlcă de purcea:Ţin cu mâna,Dau cu ea.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEPERIATotolinaUmple mâna.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEBRICIULCosor de fier,Dă pădurea jos.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEBRICIULCu un plug de fierAr un munte de os.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEBRICIULCal cu dinţi de fierPaşte muntele de păr.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEBRICIULAm un boulean bălan,Paşte părul pe ciolan.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECERCELUL, CERCEIIUsturime cu durime,Când mi-i pui îmi pare bine.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECERCELUL, CERCEIIÎncârligat şi-ntortocheat,Şi de urechi e agăţat.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABECERCELUL, CERCEIIDrot încârligat,În carne băgat.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEINELUL, DEGETUL ŞI INELULŞade Făt-FrumosPe un cal de os.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEINELUL, DEGETUL ŞI INELULUrdel-burdel,Băgat în coadă de viţel.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEINELUL, DEGETUL ŞI INELULFrigarea de carne,Şi puiul de aur.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEOCHELARII
Sunt o şa,Pe care nu călăreşte nimeni;Sunt fereastră,Dar nu la casă.
VEŞMINTE, PIEPTĂNĂTURĂ, ARTICOLE DE TOALETĂ, PODOABEEVANTAIUL
Am o găină:Când bate vântul,Întinde coada.
CURTEA CASEI GARDUL
În pădure născui,În pădure crescui,Acasă de m-aduse,Păzitorul curţii mă puse.
CURTEA CASEI GARDUL
În pădure născui,În pădure crescui,Acas’ dacă m-aduse,În horă mă puse.
CURTEA CASEI GARDUL
O sută fraţi,Unul lângă altu-nşiraţi,Şi unul de altul legaţi.
CURTEA CASEI STÂLPII PORŢII
Doi boi tăvăluci,Nu-i dai nici pe mere,Nici pe nuci.
CURTEA CASEI ŞOPRONULAm patru fraţi,Într-o căciulă băgaţi.1
CURTEA CASEI PĂTULUL, COŞARULCăciula unchiaşuluiÎn mijlocul bătăturii.
CURTEA CASEI PĂTULUL, COŞARUL
Am o vacă:Iarna-i grasă,Vara-i slabă.
CURTEA CASEI PĂTULUL, COŞARULPatru oameniPoartă toţi o căciulă.
CURTEA CASEI PĂTULUL GOL
Am un bou slab-slab;Mă uitai pe sub coadă-iŞi-i văzui măselele.
CURTEA CASEI LESOIUL1Într-o vâlceluşăLatră-o căţeluşă.
CURTEA CASEI VALEUL2Lungă, cotrovită,În ea — nutreţ la vită.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Ciocârlan moţatStrigă noaptea-n sat.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Sara, lângă smârc,Hojma ţâpă-un cocostârc.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)
Am o gâscă potcovită,Cu grumajii şoibârloibi:Cu gura pahar clăteşte,Multe boale curăţeşte.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)
Am o raţă cioaicăBoiacă,Cu grumazul cioiBârloi,Şi bea apă tulbureşte,Rar voinic care-o gâceşte.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)
Am o vacă:Toată lumea o mulge,Şi laptele ei nu se isprăveşte.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)
Ce e-naltă,Crăcănată,Îndărăt cu jucărele,Şi-nainte cu ghizdele.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Hoha-n sus şi hoha-n jos,Coada hohei cât hoha.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Noaptea odihneşte,Ziua cântăreşte.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)Ion lunguÎi spânzură bumbu.
CURTEA CASEI PUŢUL CU CUMPĂNĂ (FÂNTÂNA)
Ivan lunguÎi pică mucu;IvăneasaScorburoasa.
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂCăciula mutuluiÎn fundul pământului.
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂBâzdâbâc...La popa-n gură!
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂVine-un cap de vulturoi,Buştiubuc în fundul apei.
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂ
Am o vacă:Toată ziua bea apăŞi nu se mai satură.
CURTEA CASEI CIUTURA, CIUTURA ÎN FÂNTÂNĂAm o fată de pandură,Toată lumea-o pupă-n gură.
CURTEA CASEI CUMPĂNA ŞI CIUTURAUrcă moşul şi coboarăCu mătuşa subsuoară.
CURTEA CASEI GĂLEŢILE PUŢULUI CU ROATĂDouă ouă de sitarIntră popii-n posunar.
CURTEA CASEI FÂNTÂNA, CIUTURA ŞI CUMPĂNA
Una zice: „Ai să dăm“,Alta zice: „Ai să stăm“,Alta: „Aidi în scârcium să ne dăm“.
CURTEA CASEI APA ÎN FÂNTÂNĂOglinda ceruluiÎn adăpostul pământului.
ANIMALE DOMESTICE VITA
La cap – furcă,La mijloc – cotargă cu fân,La şezut – sită.
ANIMALE DOMESTICE BOUL
Cât a fost mic,În patru trâmbiţi trâmbiţa;După ce-a crescut mai mare,Dealurile răsturna;Iar când a îmbătrânit,În crâşmă cu el juca.
ANIMALE DOMESTICE BOUL
Cât fusei mic,Cântai cu patru fluiere;Când mă făcui mai mare,Mă purtai între două lemne;Iar când îmbătrâniiÎmi veni chef să joc la horă.
ANIMALE DOMESTICE BOUL
Până-i mic,Ţări cuprinde;Dacă creşte,Pământul risipeşte;Dacă moare,În joc sare.
ANIMALE DOMESTICE BOULAbia după ce-am murit,La horă m-am veselit.
ANIMALE DOMESTICE BOUL
Când suge,Când ară,Când face din el ciobote.
ANIMALE DOMESTICE BOII ÎNJUGAŢI TRECÂND RÂUL
Un mort între doi viiTrecea printr-un viu între doi morţi.Şi zice viul dintre cei doi morţiCătră mortul dintre cei doi vii:„Nu te vârî aşa avan,Că dacă s-ar da viul la vii,Rămân numai morţii!“
ANIMALE DOMESTICE BOII ŞI PLUGUL
Doi înainte vii,Unul la mijloc mort,Şi stăpânul la urmă;Cel de la mijoc scormo-neşte,Face pământul de rodeşte.
ANIMALE DOMESTICE BOII, SACII CU GRÂU ŞI MĂCINATUL
Patru netepliiDuc patru sute de mii,Şi le duc la împăratulŞi le taie-ndată capul,Şi le schimbă numeleŞi rămâne albele.
ANIMALE DOMESTICE VACA
Patru împlântate,Patru spânzurate,Şi-o pleftură.
ANIMALE DOMESTICE VACA
Patru-mpinge pământul,Doi se uită-n cer,Doi se uită înainte,Patru dă datoria.
ANIMALE DOMESTICE VACA
Patru merg,Patru stauŞi vamă dau.
ANIMALE DOMESTICE VACAÎnainte furcă,Înapoi mătură.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII
Sunt patru şipuşoare;Stau cu gura-n jos,Şi nu se varsă.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACIIAm patru fraţiŞi-mpuşcă într-un corci.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII, GĂLEATA, VIŢELUL ŞI ŞUŞTARUL
Patru fee,Pastafee,Ş-un fiu,Ş-un rastafiu.
ANIMALE DOMESTICE ŢÂŢELE VACII ŞI ALE IEPEICaulea are patru,Nihaha — numai două.
ANIMALE DOMESTICE MULSUL VACIIZece strâng,Şi patru plâng.
ANIMALE DOMESTICE MULSUL VACII
Sus crăpată,Jos crăpată,La mijloc cinci trag de patru.
ANIMALE DOMESTICE VIŢELUL
Când eram micCântam din patru cavale.Acum, când sunt mare,Nu mai cânt din nici unul.
ANIMALE DOMESTICE VIŢELUL DIN PÂNTECELE VACIIOpt picioare trec prin apăPatru numai mi se-adapă.
ANIMALE DOMESTICE CALUL
În pădureCioca-boca,În târgMi-ho-hoŞi acasăTeapa-leapa.
ANIMALE DOMESTICE CALUL
Mândru, înalt şi frumos,La ochi este luminos;Urechi are, coarne n-areŞi te poartă în spinare.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI ŞAUATeleleaua pe cărare,Cuciu-muciu pe spinare.
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA)Gâsculiţă cheptoşea,Bine te mai ţii pe ea!
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA)
Îi şa,Şi-i aşa,Şi ţi-oi arăta-o,Şi tot nu-i afla-o!
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA)Hop pe şa şi lat-aşa,Şi ţi-o spun şi n-o ghiceşti.
ANIMALE DOMESTICE ŞAUA (TARNIŢA)
Pe sânge stă,Sânge poartă,Şi-n ea nu-i sânge deloc!
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL
Treapa-leapaPe cărare,Hingher-mingherPe spinare.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢULSuflet — sus,Suflet — jos.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢUL
Pe drum merge şi grăbeşte,Unde încet, unde mai iute;Urechi patru şi ochi patru,Iară unghii douăzeci şi patru.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢULŞase am,În patru umblu.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂLĂREŢULPatru fugŞi două-atârnă.
ANIMALE DOMESTICE CALUL, CĂLĂREŢUL ŞI ŞAUA
Deasupra suflet,Dedesubt suflet,Şi-n mijloc lemne uscate.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂRUŢA
Dupa-dupa pe podele,Tata ursuDupă dânsu’.
ANIMALE DOMESTICE CALUL ŞI CĂRUŢA
Tropa-tropa pe cărare,Enghel-menghel pe spinare,Tetea ursuDupă dânsu’.
ANIMALE DOMESTICE IAPA ŞI MÂNZULStropa-stropa pe cărare,Slatauzul după dânsul.
ANIMALE DOMESTICE CAII ŞI OIŞTEAUn mortÎntre doi vii.
ANIMALE DOMESTICE CUIUL DIN POTCOAVĂCe se propteşte în cap,Ca să-ţi intre-n tălpi?
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL
E un dobitocFoarte nătântoc:Urechi lungiMinte nu are,Are cruce pe spinare.
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL
E sur, dar nu-i lup,Are urechi, dar nu-i cal,Are copite, dar nu-i bou.
ANIMALE DOMESTICE MĂGARUL CU DESAGIPe valea lui Ivănuş,O curcă cu două guşi.
ANIMALE DOMESTICE OAIA
Patru resteieDuc un car de fânŞi nu se fărâm.
ANIMALE DOMESTICE OAIA
De pe deal pe deal —Când în şubă,Când în caftan.
ANIMALE DOMESTICE OAIA
Am un car cu teie-teieŞi curmeieÎn patru resteie.
ANIMALE DOMESTICE OAIA
Am o manta mare;Stă pe patru picioareŞi în vânt, şi în ploaie.Ghici, ce e?
ANIMALE DOMESTICE OILE ŞI CAŞULAm o mie de lebedeŞi fac toate un ou.
ANIMALE DOMESTICE BERBECULTrece badea mâniosCu cojocu-ntors pe dos.
ANIMALE DOMESTICE COARNELE BERBECULUI
Încârligate,Îmbârligate,Pe vârf de munte-aşezate.
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BATOpt opinteleŞi patru izbele.
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT
Patru bat,Opt opintesc,Mii şi sute se clătesc.
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT
Două-n două se lovesc,Patru-n patru s-opintesc,Mii şi sute se clătesc.
ANIMALE DOMESTICE BERBECII CÂND SE BAT
ButurăPe butură,Mii de mii Se scutură.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE
Ciogu-mogu-n cap cu stogu,Când a stat şi-a chiuit,Căciuli mii s-au îmbulzit.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE
Ciugurele mărunţele,Tot pe drum înşirăţele.Ciugur-mugur cel bătrânŞade jos şi bea tutun.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILE
Ciugur-mugur-mugurele,Merg pe drum înşirăţele.Ciugur-mugur ăl bătrân,Merge-n urma lor cântând.
ANIMALE DOMESTICE CIOBANUL ŞI OILEAlunele ciugurele,Cântă moşul după ele.
ANIMALE DOMESTICE OILE, CIOBANUL ŞI CÂINELE
Ciugurele mânânţeleMerg pe drum înşirăţele,Ciugur-mugurDupă ele;Ciugur-mugurBea tutun,Ciugurele-mânânţeleStau şi dorm,Halea — paleaŢine calea.
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂCe merge la apăŞi nu se adapă?
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ
Merge la apă cântând.Vine-ndărăpt iar cântând,Şi apă nu bea.
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ Ce se închină la apă şi nu bea?
ANIMALE DOMESTICE CLOPOTUL LA OAIE ŞI LA VACĂ
Strigă ragură din măgurăŞi gorgan din gaură,S-aducă căldările.Să mulgă mânzările.
ANIMALE DOMESTICE CAPRA
Barbă are,Popă nu-i,Coarne are,Vacă nu-i.
ANIMALE DOMESTICE IEDUL
Am un pui de dracCu doi dinţiDe greblă-n cap.
ANIMALE DOMESTICE ŢAPULCe are barbă.Şi totuşi nu e bărbat?
ANIMALE DOMESTICE CAPRA, VARZA, OMUL ŞI CHIROSTEIUL
Cineluş-cinel,Cinel piciorel:Cel cu patru picioareDă să-l mănânce pe cel cu un picior;Cel cu doauă picioareÎl apucă pe cel cu trei picioareŞi-l aruncă după cel cu patru picioare,Ca să-l scape pe cel cu un picior.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL
Unu ară,Doi se miară,Patru-mping,Şi-un coţofling.
ANIMALE DOMESTICE PORCULPatru opintoiŞ-un târnăcop.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL
Unul ară,Patru umblă,Doi se uită,Doi ascultă,Unul dă cu biciul înapoi.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL
Patru opintitoare,Două bourateŞi-o fâţăitoare.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL
Şindil, mindil;La bot ca pitacul,La păr ca acul;Vara — în glod,Iarna — în pod.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL
Unul ară,Doi se miară,Doi fulăi,Patru umblăiŞi-un fiţai-fiţai.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL
Turtă-n nas,Cârlig în coadă,Butoi la mijloc:Uită-te şi te miră,Gândeşte-te şi ghiceşte.
ANIMALE DOMESTICE PORCULBoier cu sapa-n botCată peste tot.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL
A gemut,Nu l-a durut;Caută ce n-a pierdut.
ANIMALE DOMESTICE PORCULCine geme nebolindŞi caută nepierzând?
ANIMALE DOMESTICE UNTURA ÎN PORC
IepuraşGolaş,Cum de nu eşti cruntŞi cât eşti de-afund?
ANIMALE DOMESTICE UNTURA ÎN PORC
— Cimilaş-laş,De unde eşti isdaş?— De pe cei munţiCrunţi.— Tu de ce nu eşti crunt?— De ce? Că eu sunt afund.
ANIMALE DOMESTICE PURCEII SCURMÂND
M-am suit în scai,Ca să văd de cai;Dar nu văzui cai,Ci oastea lui Mihai,Tot umblând ca vântulŞi răscolind pământul.
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEIIBeau boierii pe-ntrecute,Geme butea pe nevrute.
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEIIBeau boierii pân’ se moaie,Geme butea-n paie.
ANIMALE DOMESTICE SCROAFA ŞI PURCEII
Am o butie mare,Care tot se sparge,Şi când este la soare,Se adună o grămadă de buticele.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL ŞI LUPUL
Hâra babaCutreieră dumbrava,Vicleanul tălhărosSe pune josŞi răpuneCapul babei jos,Şi-şi face cină din el,Ca dintr-un miel.
ANIMALE DOMESTICE PORCUL ŞI MUŞTELE
Titirişcă sfârlăGeme în mocirlă;Titirişcuţele pişcuţeleSe dau de-a uţelePeste titirişcă sfârlă;Dar titirişcă sfârlăNu se poate da de-a uţelePeste titirişcuţele pişcuţele.
ANIMALE DOMESTICE CÂINELEAm un dorobanţFerecat în lanţ.
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE CIOBĂNESCPrin văi, către stânci,Şade moşu-n brânci.
ANIMALE DOMESTICE CÂINELE ŞI MÂŢA
Prietenii de casăUmblă pe sub masă;Când se întâlnesc,Rău se mai sfădesc.
ANIMALE DOMESTICE CĂŢEAUA
Are tata o oaie laieŞi-a fătat doi miei în paie;Eu zic bârr!Ea face hârr!Eu zic bârr! oaie la stână,Şi ea face hap! de mână.
ANIMALE DOMESTICE CĂŢEAUA
Este-o cuconiţă:În piept poartă noduriŞi sare gardulCu mâinile-n şolduri.
ANIMALE DOMESTICE PISICA
Mihai SfaranciocŞade lângă foc,Îşi unge curelile,Suceşte mustăţile.
ANIMALE DOMESTICE PISICA
Care-i dobitoculCe păzeşte foculŞi-şi spală cojocul?
ANIMALE DOMESTICE PISICAOpincă nerasăZoapănă prin casă.
ANIMALE DOMESTICE PISICALabe moi, trec pe oriunde;În lăbuţe gheare-ascunde!
ANIMALE DOMESTICE PISICAToarce, toarce,Ghem nu face.
ANIMALE DOMESTICE PISICANici tu furcă, nici tu fus,Şi cică la tors s-a pus!
ANIMALE DOMESTICE PISICAGiupâneasă torcătoare,Nici fus şi nici caier n-are.
ANIMALE DOMESTICE PISICA
Şade baba lângă sobăÎmbrăcată într-un cop,Şi tot toarce: horc-horc-horc.
ANIMALE DOMESTICE PISICACine toarce,Şi ciorapi nu face?
ANIMALE DOMESTICE PISICA ŞI ŞOARECELE
Şoldică-boldicăBate pe stârcea-cotârcea,Dar stârcea-cotârceaNu poate să bată pe şoldi-că-boldică.
ANIMALE DOMESTICE PISICA ŞI ŞOARECELE
HodoliţăPe poliţăŞi mâţăPe cameniţă.
ANIMALE DOMESTICE PISICA ŞI ŞOARECELE
Iese timturugulDin huliup cacanceaŞi-ntreabă de clopoţel.
ANIMALE DOMESTICE MOTANUL, CUPTORUL ŞI ŞOARECELE
Vine buhosulŞi-ntreabă pe grosul:Unde-i sprintenelul?Facere-i-aş felul!
ANIMALE DOMESTICE ŞOARECELE, HORNUL ŞI MOTANUL
A venit ochiosu’Şi-a-ntrebat pe grosu’:— Acasă-i musteciosu?— Îmi pare rău că toarce,Cojoace ţ-ar face.
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL
La trup — pepene,La cap — pieptene,La coadă — secere,La picioare — râşchitoare,Împunge cu clonţu-n soare.
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞUL
La cap — pieptene,La grumaz — coş cu grăunţe,Şi la coadă — secere.
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞULCântă badea-n zori de zi,De răsună toţi câmpii.
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞULŢup-ţup-ţup pe sub perete,Fâţa-fâţa printre fete.
PĂSĂRI DOMESTICE COCOŞULRege nu-i — coroană poartă,N-are ceas, dar ora ştie.
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINAVine fâşna pe cărare,Culegând la pietrişoare.
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINILE ŞI COCOŞUL
De la noiŞi pân’ la voiMerge nuntaCu cimpoi.
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA ŞI OULCe se naşte neînsufleţit din însufleţit,Şi însufleţit din neînsufleţit?
PĂSĂRI DOMESTICE GĂINA ŞI OULViul naşte pe mort,Mortul naşte pe viu.
PĂSĂRI DOMESTICE PIPOTA GĂINIIÎnăuntru piele.Şi carnea afară.
PĂSĂRI DOMESTICE PUIULCe iese din lucruŞi se face fiinţă?
PĂSĂRI DOMESTICE PUIUL ÎN OUAm spart gheaţaŞi am aflat aurul.
PĂSĂRI DOMESTICE CLOŞCA ŞI MOTANUL
Tandalica are mere,Tandalic vine şi cere;Tandalica nu se-ndură,Tandalic vine şi fură.
PĂSĂRI DOMESTICE CLOŞCA ŞI MOTANUL
Gungulica fierbe pere,Motoloi vine şi cere;Gungulica nu se-ndură,Motoloi vine şi fură.
PĂSĂRI DOMESTICE RAŢA ŞI RĂŢUŞTELE
Am o puică lainică, bălainică,Chiscopainică,Şi face nişte puişori lainici,Bălainici, chiscopainici,Ca şi mă-sa: lainică, bălai-nică,Chiscopainică.
PĂSĂRI DOMESTICE CURCANUL
La cap — ciucurene,La trup — pepene,La picioare — râşchitoare.
PĂSĂRI DOMESTICE CURCANULAm o pasăre rotată,Stă cu coada-nvolburată.
GRĂDINA CU FLORI FLOAREACe trăieşte după moarte,Şi-altul vrea ca s-o tot poarte?
GRĂDINA CU FLORI TRANDAFIRULAm o mâţă verdeCu ghearele roşii.
GRĂDINA CU FLORI MACULOastea unui craiÎntr-un vârf de pai.
GRĂDINA CU FLORI MACULS-a suit în vârf de plaiMândra oaste-a lui Mihai.
GRĂDINA CU FLORI MACULOastea lui sultan-tătar —Într-un vârf de par.
GRĂDINA CU FLORI MACUL
CiutcăButcă,La vârf măciucă.
GRĂDINA CU FLORI MACULÎntr-un vârf de beţişorAm un frumos târguşor.
GRĂDINA CU FLORI MACULTârguţÎntr-un vârf de măcăuţ.
GRĂDINA CU FLORI MACULSub o măciulieLocuiesc o mie.
GRĂDINA CU FLORI BUJORULStejar verde,Vârfu-i arde.
GRĂDINA CU FLORI ZORELELE
Cocoţate sus, pe sfori,Noaptea ne ascundem faţa,Şi când ne trezim în zori,Spunem: “Bună dimineaţa!”
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA
Caşu-i,Albu-i;Pături sunt,Plăcintă nu-i.
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA
Roş e,Măr nu e;Pături sunt,Plăcintă nu-i.
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA
Îi un măr ca mărul,Şi nu-i măr;Îi cu păr ca omul,Şi nu-i om;Îi cu pături ca plăcinta,Şi nu-i plăcintă.
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA
Sus pădure,Jos prescure,La mijloc miezure.
GRĂDINA CU LEGUME CEAPAAm o găină verde,Cu ou-n pământ.
GRĂDINA CU LEGUME CEAPALa coadă verde,Şi la cap bălaie.
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA
FetişoarăCu rochiţa roşioară,Când prind a te dezbrăcaN-am de ce mă bucura,Că încep a lăcrăma!
GRĂDINA CU LEGUME CEAPAAm o doamnă în cămară,Cu cosiţele afară.
GRĂDINA CU LEGUME CEAPA
Sus plete,Jos musteţe,La mijloc cămaşe creţe.
GRĂDINA CU LEGUME CEAPACu picioarele în vântŞi cu barba în pământ.
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL)
Ciumel-ciumel:Albu-mfomoiat,Gâş, ce-i acel?
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL)
Chele pe chele,Alb ca zaharul,Şi ustură ca ţipirigul.
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL) În pământ clocesc,În pământ scot pui.
GRĂDINA CU LEGUME USTUROIUL (AIUL) Capu-i alb,Şi coada-i verde.
GRĂDINA CU LEGUME FUNIA DE USTUROICapuri spânzurate,La vânt înşirate.
GRĂDINA CU LEGUME FUNIA DE USTUROI
Plete împletite,Capete spânzurate,În pod aruncate.
GRĂDINA CU LEGUME MORCOVULPopa în cămară,Şi pletele-afară.
GRĂDINA CU LEGUME MORCOVULCoadă roşie sub pământ,Păru’ verde joacă-n vânt.
GRĂDINA CU LEGUME PĂTRUNJELULŞede popa-n strană,Cu pletele-afară.
GRĂDINA CU LEGUME CIMBRUL
Am o sităRotosită,Umblă vara prin grădină.
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞULCurtea — verde,Domnul — roşu.
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞULÎntr-un pomuşorArde-un focuşor.
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞULStejar verde,Vârfu-i arde.
GRĂDINA CU LEGUME ARDEIUL, CHIPERUŞULRoşu ca focu’,Iute ca dracu’.
GRĂDINA CU LEGUME CASTRAVETELEVâr mâna prin frunzeŞi-apuc pe moşu’ de buze.
GRĂDINA CU LEGUME CASTRAVETELELa o rădăcină de lipan,Şapte bâte de mocan.
GRĂDINA CU LEGUME CASTRAVETELE Ce se naşte cu ştreangul de gât?
GRĂDINA CU LEGUME PĂTLĂGELELE, ROŞIILEBucle creţePe coteţe.
GRĂDINA CU LEGUME PĂTLĂGELELE, ROŞIILEPoame creţeStau pe beţe.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)Am o fată trenţăroasă,Şade cu Vodă la masă.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)
AngheluşC-un picioruş,Haine verziPână-n pământ.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)Am un miel alb,Creşte-ntr-un picior.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)De aici până-n hotarTot găini într-un picior.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)
HotrocolPrin ocol,Gâscă albă-ntr-un picior.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)
Trupul, capul mi-e totuna,P-un picior stau totdeauna;Cămăşi am nenumărateŞi le port toate-mbrăcate.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)
Şade baba pe răstoaceÎntr-o sută de cojoace,Priponită pe răzor,Ca o barză-ntr-un picior.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)
RostogolÎntr-un ocol,Curte verde-ntr-un picior.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)
Ulcioruş,Bulcioruş,Şade într-un picioruş.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)Culmeciu-culmeciu:Ţurţurel într-un picior.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)Şaptezeci de haine areFără vreo încheietoare.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)Cârpitură-n cârpiturăŞi nu-i nici o-mpunsătură!
GRĂDINA CU LEGUME VARZA (CURECHIUL)
ÎnfoiatăŞi umflată,Dar o taieŞi-o despoaieŞi-o aşază în copaie,La un loc cu seu de oaie.
GRĂDINA CU LEGUME VARZA, OMUL ŞI CAPRA
Strigă cel c-un piciorPe cel cu două, să vină,Că-l mănâncă cel cu patru.
GRĂDINA CU LEGUME RIDICHEA
Albă-i albuie, dar caş nu e,Coadă are, şoarece nu e.Frunzăare, pom nu e,Limbă n-are, sare linge.
GRĂDINA CU LEGUME SFECLACe-i roşu, — măr nu-i;Creşte-n pământ, — ceapă nu-i?
GRĂDINA CU LEGUME SFECLAŞad Iuda în cămară,Cu flendurile afară.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE)
Mă dusei în pădurice;Aflai ouă de bobice;Luainouă,Lăsai două,Ca bobicea să mai ouă.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE)
Pusei una,Găsii două;Pusei două,Găsii nouă;Pusei două,Pusei nouă,Găsii nouăzeci şi nouă.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE)Găina verde,Şi ouăle galbene.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE)
Am o cloşcă —În pământ cloceşteÎn pământ scoate pui.
GRĂDINA CU LEGUME CARTOFII (BARABULELE)Sus — pădure,Jos — prescure.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEAPăsăruie-ruie,Pă copaci se suie.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA
Albă păsăruică,Pe arac se urcă;N-are aripioare,N-are nici picioare.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA
RascaPrascaS-ar sui la cer,Dar n-are scară.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA
TăndăliţaMăndăliţaCârceiToboliţa.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEA
Şade baba pe aracŞi-şi ţine boabele-n sac,Şi-i atâta de bătrână,Că-i cad dinţii în ţărână.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEAPână să se coacă miezul,De ce-i mănânci coaja?
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEAÎn buzunarul StoichiiStau cerceii Voichii.
GRĂDINA CU LEGUME FASOLEACerceluşul doamnei,Stă în fundul oalei.
GRĂDINA CU LEGUME PĂSTĂILE DE LINTE
PungiNu prea lungiCu bănuţiTot mărunţi.
GRĂDINA CU LEGUME LIVADA
Mireasă frumoasăŞade lângă casă;Întâi cu flori se găteşteŞi pe urmă rodeşte.
GRĂDINA CU LEGUME POMUL
Primăvara te veseleşte,Vara te umbreşte,Toamna te nutreşte,Iarna te-ncălzeşte,Poftim de ghiceşte.
GRĂDINA CU LEGUME POMUL
Este-un om ciudat,Vara-n cojoace-mbrăcat,Şi iarna gol despuiat.
GRĂDINA CU LEGUME POMUL
Jos subţire,Sus tufosFace demâncat gustos.
GRĂDINA CU LEGUME ALTOIUL
Un om cu capul tăiatŢinea p-un mort în braţe.Cel mort striga:„Vai de mine, am să mor!!...“Iar cel cu capul tăiat îi zice:„Să nu te temi, cât eu trăiesc“.
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA)Murgana o fată pe Rujana;Rujana — pe Bălana.
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA)
Ghici ghicitoarea mea:Am o vacă cu viţel,Şi-n viţel — alt viţel.
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA)
Am o vacă a făta;Dar cum să nu fie a făta,Când şi viţelul în ea,Încă e a făta?
GRĂDINA CU LEGUME PRUNA (PERJA)
Am un cal,Care când îl bag în grajdÎi smulg coada.1
GRĂDINA CU LEGUME MĂRUL
Jos subţire,Sus tufos,Şi mai multe mărunţele,Frumuşele,Roşiele,Şi mai multe gălbinele.
GRĂDINA CU LEGUME PARA (PRĂSADA)
Am o iapă grasă:Până când nu-i rup coada,Nu intră în grajd.
GRĂDINA CU LEGUME CIREAŞA
RoşiorŞi micşor,Rotunjor,Lucitor,Înăuntru un oscior,În mână un beţişor.
GRĂDINA CU LEGUME NUCUL
Ce e nalt cât casa,Verde ca mătasaŞi amar ca fierea,Şi dulce ca mierea?
GRĂDINA CU LEGUME NUCUL
Înalt cât casa,Verde ca mătasa,În toată creanga ou,În tot oul pui.
GRĂDINA CU LEGUME NUCULAm un păun,Cu penele-n drum.
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII
Patru fraţi, gemeni născuţi,Tot îmbrăţişaţi crescuţi;Înveliţi într-un cojoc.
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII
Patru fraţiÎngemănaţi,Prinşi la jocÎntr-un cojoc.
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII
Patru fraţi într-o cămaşă,Dinlăuntru îndulcită,Iar afară amărâtă.
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCII
Am un bordeiCu patru viţei;Până nu spargi bordeiu,Nu vezi viţeii.
GRĂDINA CU LEGUME NUCA, MIEZUL NUCIIAm un tăbuieţ,Cu patru băieţi.
GRĂDINA CU LEGUME NUCILE-N SACHurduc, hurduc,Într-un burduh.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)Cum îi rupi ţoalele,El râde.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)Cum îi rupi hainele,Îţi arată dinţii.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)Cine se naşte-nfăşat?
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)
Este un om cam ciudat:Vara-n cojoace-mbrăcat,Şi iarna gol, despuiat.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)
Îi înalt — dar nu-i copac,Îi verde — dar nu-i brad,Are copii — dar nu-i om.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)Iese moşul din răgoz,Cu cojocu-ntors pe dos.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)
Tinerel —Cu mustăţi albe,Bătrânel —Cu mustăţi negre.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)
Şinel-şinel:Merg pe drum, însă nu e drum,Prind un pui, însă nu-i pui,Îi smulg penile, însă nu-s peni,Îi mănânc carnea, nu-i carne.1
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PORUMBUL (PĂPUŞOIUL, CUCURUZUL)
Trei sute de fraţiGalben-roşcaţi,Pe-un băţ adunaţi.Din ei peste noapteŢi-o da vaca lapte,Şi ouă găina,Iar porcul — slănina.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMB
Deasupra hârtie,În mijloc praf,Şi dedesubt pârhaiţă.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMBBotă mazarată,În pod aruncată.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMBBăţ aurit,În pod azvârlit.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)ŞTIULETELE DE PORUMB
Am o furcă cu fusele pline:Fusele de n-ar fiOamenii ar pieri.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)GRÂUL
Înalt cât casa,Verde ca mătasa,Şi-n vârful spiculuiFirul mărgărintului.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)GRÂUL
De pe câmp eu vin în şură,Şi din şură în hambar;Afară dacă ies, viaţa mi se duce.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)SPICUL DE GRÂUÎntr-un vârf pe paiŞade oastea unui crai.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)SPICUL DE GRÂU
Am douăzeci şi patru de purcei:Suge unul de la altul,Şi cel de pe urmă e cel mai gras.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)SĂMÂNŢA
Cinel-cinel:Se-ngroapă în pământ,Ca să scape de mormânt.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL) Ce se naşte cu ştreangul în cap?
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)Pe dealu’ rotatŞade moşu’ bosumflat.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)Pe valea lui BaibaracŞade Vlad mort şi umflat.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)Trece moşul peste gardŞi rămâne spânzurat.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)Pe un vârf de dealStau moşnegii de mână.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)
Hurduz-burduz,Din Ţarigrad adus,Sub laiţă pus.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)Cine se târăşte ca şarpeleŞi-şi face cuib ca iepurele?
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)
Am o casă:Fără uşi, fără fereşti,Înlăuntru plină de băieţi.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)Am un butoiaşPlin cu copilaşi.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)
Am un bordei.Plin de viţei;Până nu sparg bordeiul,Nu se văd viţeii.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)
Am un coticiorPlin cu mânzişoriŞi n-are uşă nicăieri.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)Bag mâna prin frunzeŞi-apuc pe moşul de buze.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)
Baba-n vale,Ca o floare,Moşu-n deal,Ca un buştean.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)
Am un bou galben-roşcat,Toată vara îl ţin legat,Şi toamna se sparge de gras.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)
Din surcea — nuia,Din nuia — butuc,De nu pot să-l duc.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)
Ce este:Aduni ghemeleŞi rămân aţele?
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)
Hop îndop,Blăni îngrop,Aţe-ntinse,Gheme strânse,Urdubela priponită.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)
Blăni îngrop,Tei întind,Gheme-adun.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)Pui panăŞi iese ghem.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)DOVLEACUL (BOSTANUL)Sub o foaie de lipanStă ascuns un mocârţan.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)
Hop-hop,Surcele-ngrop,Ghemuri strânse,Aţe-ntinse,Malul roşu,Ghizduri verzi.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)Străchinuţă verde,Untul nu se vede.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)
Am o fântână:Apa e roşie,Pereţii — verzi,Şi pietrele — negre.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)
Este o baltăCu malurile verzi,Cu apa roşie,Şi cu peştii negri.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)
Sus — verde,Jos — verde,La mijoc — flacără de foc.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)HurdubelăPriponită.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)
Pielea verde,Carnea roşie,Şi oasele negre.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)
Ciumel-ciumel:Mă dusei la târg,Şi de un crucerCumpărai,Mâncai şi băui,Şi-n cap — comanac.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)Am o ulcicuţă cu miereLa cumetriţa în buruiene.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)Capul, trupul mi-i totuna,La pământ îs totdeauna.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)
Am o mănăstire verde,Fără uşi, fără ferestre,Şi-năuntru — o mulţime de călugări.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)PEPENELE (HARBUZUL, LUBENIŢA)
Cimu ce-i, ce-i?Am un bou:În funie naşte,În funie creşte:De nu l-îi clăti,Acolo-a putrezi.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)FLOAREA-SOARELUICare floareParcă-i soare?
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)FLOAREA-SOARELUIÎntr-un vârf de gârniţă —Un ocol de râşniţă.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)FLOAREA-SOARELUIPălărie-mbumburatăNumai către soare cată.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIEPe valea lui TerteleatLegai verde pe uscat.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE
Butucel frumos,Curge din el şi sănătate,Şi veselie,Şi nebunie.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE
A vorbit un împăratC-un alt împăratS-adune la pădureCopaci uscaţi cu frunza verde.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE
Am o ciotuţăDe teiŞi-amiroasăA bumburei.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)VIŢA DE VIE
Am şapte fete,Şi fiecare fată are şapte fuste,Şi fiecare fustă are şapte buzunare,Şi fiecare buzunarAre câte şapte bani şi jumătate.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)BUTUCUL DE VIŢĂ CÂND SE TAIE
Mă dusei în deie,Să caut două resteie;Nu găsii resteie,Şi găsii un chenar cu ouă.Luai nouă,Lăsai două,Ca chenarul să mai ouă.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA
DimirlieCu dimirlie,Mare veselie;SiminocCu siminoc,Crenguţă de busuioc.Ce-i?
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA
Chipul meu e tot bubos,Şi nu-s la nimeni scârbos;Chiar de-mpăraţi sunt cinstit,Şi la masă sunt primit.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMAAm o fată buboasă-buboasă,Şade cu Vodă la masă.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMAAm o gâscă buboasăŞede cu Vodă la masă.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMAVacii mele-i a făta,Şi viţelei — tot aşa.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA
Ciumel-ciumel:Găină borzoasă,La domni pe masă.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMAGăinuşă porumbacă,De coadă spânzurată.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)STRUGURELE, POAMA
Soarele o coace,Mâna o rupe;Piciorul o calcă,Gura o bea.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, FRUNZA VIŢEI ŞI STRUGURII
Mama verde,Tata uscat,Pruncii creţi la cap.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, FRUNZA VIŢEI ŞI STRUGURII
Mama-i verde,Tata-i uscat,Şi copiii — dulci.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, VIŢA, STRUGURELE ŞI VINUL
Tata lung, mama lată,Soră-mea îmbârligată,Frate-meu, nebunul satului,Şade la masa-mpăratului.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HARAGUL, VIŢA, STRUGURELE ŞI VINUL
Nenea lungu, mama lată,Sora mea zgrimburată,Frate-meu nebunul satului,Cu cojoc de lemn îmbrăcat,Şade cu împăratul la masă.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)CÂNEPACe înfloare şi nu se coaceŞi înfloare şi se coace?
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)CÂNEPA
Strigă PetrişorDin cotişor,Să-l apere de găini,Că de câineNu se teme.
CÂMPUL (CEREALELE, PLANTE AGRICOLE ŞI TEXTILE)HÂLDANUL2 DE CÂNEPĂ
Şade moşul făcăleţCu cămăşile pe băţ.De cămaşă să-l dezbrac,Îl murez pe moş în lac.
MUNCI AGRICOLE SAPALa o margine de luncăNedelcuţa se aruncă.
MUNCI AGRICOLE SAPA
Lelea Safta cea buzatăE-o dădacă minunată:Creşte-n ţarină şi-n lunciZeci şi zeci de mii de prunci.
MUNCI AGRICOLE OTICUL1
Cum e el aşa de mic,Face treabă de voinic,Şi din lanurile toateBuruienile le scoate.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL
Opt opintele,Două scârţâiele,Ş-un ţuţui după ele.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL
Opt împingători,Doi fluierători,Ghelbuia gogoaşăÎnaintea lui Mustaţă.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL
Ce hiară încornoratăUmblă cu gura căscatăŞi numai cu limba râmă,Tot răstoarnă şi dărâmă?
MUNCI AGRICOLE PLUGULCe fiară cu limba râmă,Şi cu spatele dărâmă?
MUNCI AGRICOLE PLUGUL
Am un bou:Trupu-afarăLimba-n pământ,Şi coarnele-n aer.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL
Am un bou-bourel,La făptură frumuşel,Are coarnele-napoi,Abia-l mişcă alţii doi.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL
Am un peşte:În şezut sclipeşte,Patru boi abia-l clăteşte.
MUNCI AGRICOLE PLUGULPorumb vânat,Cu clonţu-n pământ.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL
Iepure-mpănat,Şarpe potcovit,Poruncă de domn,Meşteşug de om.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL
Un vânător,Un strigătorŞi doi trăgători.
MUNCI AGRICOLE ARATUL
Mă suii în deal,Să văd al meu cal.Nu văzui calul,Ci văzui vântul,Răsturnând pământul.
MUNCI AGRICOLE ARATUL
Mă suii în deal în cucă,Mă uitai în vale-n luncă,Văzui vântulRăsturnând pământul.
MUNCI AGRICOLE BOLDUL STRĂMURĂRII2Într-un vârf d-anin —Puţinel senin.
MUNCI AGRICOLE BICIUŞCAAm o gâscă cioantă-boantăCu grumajii ciobârlan.
MUNCI AGRICOLE BRAZDELEPe valea lui MarmaracSe dau porcii peste cap.3
MUNCI AGRICOLE BRAZDELEPe valea lui MaimaracSe dau turcii peste cap.4
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL
Am un cal rotund, bordocŞi mănâncă numai foc,Iar când îl pornesc la drumSforăie şi-aruncă fum.
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL
Bivol negru a scăpatDimineaţa de la sat,Pană seara-n lung şi-n latDealul mare l-a zgârmat.
MUNCI AGRICOLE TRACTORULRâmă porcul fără viaţăCu trei râturi dintr-o dată.
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL
Badea Ghiţă, când lucrează,Suflă-n pipă şi fumează.Nici nu-l poţi urni din locPână nu-i ia pipa foc.
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL
Iarbă nu paşte,Bici nu cunoaşte,Da’ când arăŞapte pluguri cară.
MUNCI AGRICOLE TRACTORULFân la iesle n-a mâncat,Şi cât zece a lucrat.
MUNCI AGRICOLE TRACTORUL
Duduie ca aeroplanul,Dar în nori nu se ridică,Şi răstoarnă bărăganul.Ia ghiciţi, cine-i vultanul?
MUNCI AGRICOLE TRACTORISTUL PE TRACTORFără şa, pe-un cal călare,Diha-diha pe ogoare.
MUNCI AGRICOLE SEMĂNĂTOAREA
Dimineaţa când se scoalăIa un sac de boabe-n poalăŞi porneşte pe ogoareSă dea brazdelor mâncare.
MUNCI AGRICOLE SEMĂNĂTOAREA
Leliţa c-un sac în braţăA plecat de dimineaţă,Să hrănească pe vâlceaCu grăunţe o tarla.
MUNCI AGRICOLE GRAPA (BOROANA)Un arici săltăreţ,Umblă după pluguleţ.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL ŞI GRAPARăstoarnă strâmbul,Piaptănă dinţatul.
MUNCI AGRICOLE PLUGUL ŞI GRAPALup tăpălăgosCoboară pe munte-n jos.
MUNCI AGRICOLE TĂVĂLUGUL (VĂLĂTUCUL, VALUL), TĂVĂLUGIIPe valea lui GânsacSe dă ariciul peste cap.
MUNCI AGRICOLE TĂVĂLUGUL (VĂLĂTUCUL, VALUL), TĂVĂLUGIIMoşu Gheorghe-ncetişorSe dă tumba pe ogor.
MUNCI AGRICOLE TĂVĂLUGUL (VĂLĂTUCUL, VALUL), TĂVĂLUGIIÎn valea lui pitpalacSe dau urşii peste cap.
MUNCI AGRICOLE OGORUL
Am un şarpe cu ciulini,Doarme furişat în spini,Învelit până la brâu,Şi-mi mănâncă-un stog de grâu.
MUNCI AGRICOLE ROATA DE UDAT
Hurduc, burduc,Umplu sânu’Şi mă duc.
MUNCI AGRICOLE BULGĂRELE DE PĂMÂNTBumburel rostogol,N-are stare pe ogor.
MUNCI AGRICOLE HOLDELEDe aici şi pân’ la munte —Numai pături aşternute.
MUNCI AGRICOLE SECERARetevei de teiPe mirişte de mei.
MUNCI AGRICOLE SECERA
Mătuşică chercheriţă,Cu dinţii de veveriţă,Cu mijlocu-ncârligat,Cu coada de lemn uscat.
MUNCI AGRICOLE SECERAGârniţă-povârniţă,Cu dinţi ca de ceperiţă.
MUNCI AGRICOLE SECERAAm o căţea cu gura de fierŞi cu trupul de lemn.
MUNCI AGRICOLE SECERAOgărcuţă neagră,Peste câmp aleargă.
MUNCI AGRICOLE SECERA
Am o scroafă mangoliţăCu dinţii de veveriţă,Cu coada de lemn uscat.
MUNCI AGRICOLE SECERACinci în brânci,Rânjita-nainte.
MUNCI AGRICOLE SNOPULNouăzeci şi nouă de fraţi,C-un singur brâu legaţi.
MUNCI AGRICOLE SNOPULAm un om mic, gros şi scurtŞi strâns pe lângă pământ.
MUNCI AGRICOLE MIRIŞTEAMii de mii de ochiureleSe uită noaptea la stele.
MUNCI AGRICOLE ARIAÎntr-o tavă spoităŞade-o nucă curăţită.
MUNCI AGRICOLE PARUL ARIEI (ŞTEAJĂRUL)Slavă SfântuluiŢine şi el umbră pământului.
MUNCI AGRICOLE ARIA ŞI PARULStrachină spălată,În fund un cui poartă.
MUNCI AGRICOLE ARIA ŞI PARULÎntr-un taier spălat —Un par împlântat.
MUNCI AGRICOLE ARIA ŞI PARULNalt şi subţirel,Lată lângă el.
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂCIUL1 (ÎMBLĂCEUL)Două lemne-hodolemne,Cu grumazul tot de piele.
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂCIUL1 (ÎMBLĂCEUL)Două lemne-hodolemne,Şi la mijloc brâu de piele.
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂCIUL1 (ÎMBLĂCEUL)Două noaje-ngenuncheate,Un ciocan şi jumătate.
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂTITORII
Unu’ ţine,Unu’ stă,Unu’-n cumpănă se dă.
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂTITORII
Doi stau,Doi dau,Doi se miră,Doi se-nchină.
MUNCI AGRICOLE ÎMBLĂTITORII
Doi izbesc,Doi lovesc,Iar o mie pătimesc.
MUNCI AGRICOLE BATOZA
Am o viţă năzdrăvană,Stă culcată în poiană;Nu-i nici vacă şi nici taur,Iar pe nări îi curge aur.
MUNCI AGRICOLE COMBINA (COMBAINA)Coseşte, dar nu e coasă,Taie-taie, aur varsă.
MUNCI AGRICOLE COMBINA (COMBAINA)
Cine-i oare, cine esteFlămânzilă din poveste?De i-ai da un câmp de grâne,Tot flămând mereu rămâne.
MUNCI AGRICOLE GRÂUL ŞI PLEAVA, VÂNTURATUL
Cimurce-i, ce-i?Am două raţe:Una zboară peste casă,Una nu poate de grasă!
MUNCI AGRICOLE GRÂUL ŞI PLEAVA, VÂNTURATULBălana sare peste gard,Dar bălan nu vrea.
MUNCI AGRICOLE GRÂUL ŞI PLEAVA, VÂNTURATULBălan sare peste gard,Dar galben rămâne.
MUNCI AGRICOLE GRÂUL ŞI PLEAVA, VÂNTURATUL
Am nişte cai graşiŞi nişte iepe slabe:Iepele slabe sar gardul,Caii graşi cad jos.
MUNCI AGRICOLE DIMERLIA (BANIŢA)Aşchiuţa bradului,Mândruliţa satului.
MUNCI AGRICOLE STÂLPII LA OBOROC1Sunt patru fraţi,Şi toţi stau sub un clop.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITULCăţeluşa liveraPaşte câmpul otova.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL
Iţa-iţaPrin păiş,Fâţa-fâţaPrin costiş.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITULCăţăluşă şargă,Mult fânaţ aleargă.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL
Cinel-cinel:Tot câmpul aleargă;Când ajunge-n drum, stă.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL
Am o viţeluşă pagă,Care tot câmpul aleargă,Numa-n tufiş nu se bagă.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITULNăpârcă neagră,Vara pe câmp aleargă.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL
Miş-mişPrin păiş, Haci-haciPrin copaci.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL
Fâş-fâşPrin păiş,Paci-paciPrin copaci.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITULCureluşă bravăPeste câmpul de otavă.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITULŞtiuca din baltă s-aruncă,Dumbrava o culcă.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITULO porniră ştiucileCa să pască luncile.
MUNCI AGRICOLE COASA, COSITUL
Luceşte, sclipeşte,Pe câmpii goneşte,Retează tot ce-nfloreşte.
MUNCI AGRICOLE URMA COASEI PE COSIRIŞTE
De la noiŞi pân’ la voi —Tot cuţiteRăscuţite.
MUNCI AGRICOLE COASA ŞI GREBLA
Tata ragePrin pârloage,Mama-ngânăPrin grădină.
MUNCI AGRICOLE GRESIA (CUTEA)Ghici ghicitoarea mea:Cine dă la altu’ ce n-are el?
MUNCI AGRICOLE GRESIA (CUTEA)DauCe n-am.
MUNCI AGRICOLE POLOGUL
De la noiŞi pân’ la voi —PăsatVărsat.
MUNCI AGRICOLE FÂNULIarna sus,Şi vara jos.
MUNCI AGRICOLE FURCA LA FÂN
CumetriţăNepieptănatăŞade mereu supărată.Eu o pieptănŞi păru-i cade.
MUNCI AGRICOLE GREBLALa o casă cu trei răchiţiEste-o fată cu trei ghimţi.
MUNCI AGRICOLE GREBLADinţi frumoşi şi zdraveni are,Şi nicicând gura n-o doare!
MUNCI AGRICOLE ŢĂPOIUL
N-are cap,Dar are coarne de ţap;Vulpe nu-i,Dar are coadă.
MUNCI AGRICOLE STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIA)La un deal rotilat,Şade-un moşneag borţoşat.
MUNCI AGRICOLE STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIA)Pe dealul rotatŞade moş Mohor umflat.
MUNCI AGRICOLE STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIA)
Am un moş:De tare ce s-a umflat,Cât casa s-a ridicat.
MUNCI AGRICOLE STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIA)Nenea cel gros,Numai cu un os.
MUNCI AGRICOLE STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIA)În capătul satului —Şlicul fârtatului.
MUNCI AGRICOLE STOGUL (CLAIA, CĂPIŢA, BOGHIA)În mijocul câmpului —Căciula voinicului.
MUNCI AGRICOLE STOGUL CU BRÂUPe cel câmp rotatŞade moşul bosumflat.
MUNCI AGRICOLE CÂRLIGUL DE SMULS PAIE
Am un bou, dar tare,Iarna tot cu nasul în paie şade,Şi de gras e ca un par,Şi burtă n-are nici un dram.
MUNCI AGRICOLE CÂRLIGUL DE SMULS PAIEAm un bou c-un dinte,Smulge şâra toată.
MORĂRIT RÂŞNIŢALată peste lată,Mazăre vărsată.
MORĂRIT RÂŞNIŢATurtă peste turtă,Şi la mijoc urdă.
MORĂRIT RÂŞNIŢATurtă peste turtă,Şi la mijloc bortă.
MORĂRIT RÂŞNIŢAAm o găinăCu moţul de făină.
MORĂRIT MOARA
Meşteşug de om.Poruncă de domn,Casă încheiată,Pe mare aruncată.
MORĂRIT MOARA
Sus chisc,Jos chisc,Printre chisc,Moţochisc,Pui de raţă motocea;Voi ziceţi că nu-i aşa?
MORĂRIT MOARA
Fâţa-fâţaCotofâţa,Pe la năriCu lumânări,Pe la pânteceCu descântece.
MORĂRIT MOARA
Am o gâscă şoaicăBoaică,Cu grumazii şobârloi,În clonCu nouă coreţe de orz.
MORĂRIT MOARAMere de cându-i,Şi tot pe locu-i!
MORĂRIT MOARA
Cu apă, cu vânt şi cu foc trăiesc,Mâncarea pe limbă eu nu o primesc,Pentru orişicine pregătesc.
MORĂRIT MOARA
Merge şi nu merge,De ascultat te ascultă,Face vorbă multă,Ce-i dai îţi dă,Cu talpa-n apă stă.
MORĂRIT MOARAAm o vacă priiană,La tot satul dă hrană.
MORĂRIT MOARA
Am o vacă.De ce-o mâi,De-aia se balegă.
MORĂRIT MOARA
Am o vacă neagrăCu ţâţele-n spate:Toată ţaraÎi mănâncă zara.
MORĂRIT MOARA
Am o vacă plăviţă:Pe la coade cu iscoade,Pe la pânteceCu descântece.
MORĂRIT MOARA
Găină seină,Moţul de făină,Raţă potcovită,Gâscă-nsovonită.
MORĂRIT MOARAPe valea lui BaibaracSe dă ciuta peste cap.
MORĂRIT MOARA
Baba Rada stă-n pârâuScufundată pân’ la brâuŞi mănâncă saci cu grâu.
MORĂRIT MOARA DE VÂNT
Am o ursoaică cenuşie,Ce se-nvârteşte-ntr-un picior;În gură-i curg boborateŞi le scoate pe urechi pisate.
MORĂRIT MOARA DE VÂNTDă din aripi,Dar nu zboară.
MORĂRIT ROŢILE MORII
Ghici ghicitoarea mea:Am două fete;Una toată ziua se spală,Şi totdeauna e murdară;Alta nu se spală niciodată,Şi tot e mândră şi frumoasă.
MORĂRIT ARIPILE MORII DE VÂNTŞase surori se învârtesc,Şi de ajuns nu se ajung.
MORĂRIT CUREAUA DE LA MOARĂ
Gânj îngânjuluit,Şarpe potcovit,Sudoare de om,Poruncă de domn.
MORĂRIT MĂCINATUL
Sute nesutite,Mii nesocotite,Merg la judele,Să-şi schimbe numele.
MORĂRIT MĂCINATUL
Pe poduri ferecateTrec mii nenumărate,Şi le taie capetele,Şi le schimbă numele.
MORĂRIT MĂCINATUL
Pe poduri ferecateTrec mii nenumărate,Străiţele rupându-şiŞi numele schimbându-şi.
MORĂRIT MĂCINATUL
Sus bat dobele,Jos cad negurile;Care cum ajunge,Capul şi-l rupe,Numele-şi schimbă.
MORĂRIT MĂCINATUL
Pe o vale-ncornuratăStă un podişor de piatră,Şi trec mii nenumărate,Ce-s din silă aruncate:Care cum trece,Capul şi-l rumpe,Numele-şi schimbă.
MORĂRIT SACII LA COŞUL MORIIÎn râpa lui Moş HarapSe dau popii peste cap.
MORĂRIT PÂRPELIŢA1Am o căţeluşă vânătăŞi face numai urdă.
MORĂRIT MOARA CU MOTORBubuie, nu-mpuşcă,Hârâie, nu muşcă.
MORĂRIT MOARA ŞI MORARUL
Cine-i slabăCa o scoabă,Şi înghite pân’ sughiţă,Dar se-ngraşă nenea Ghiţă?
MORĂRIT MORARULCând am apă beau vin,Când n-am apă beau apă.
STUPĂRIT ALBINAAm o văcuţă stearpă,De la care mulg dulceaţă.
STUPĂRIT ALBINAUite măciuchiţa glavaCum înconjură dumbrava.
STUPĂRIT ALBINA
Măriuţa grabaStă cu zăbavaŞi vine cu graba.
STUPĂRIT ALBINA
Cimileaga gravaÎncunjură dumbravaŞi face ciuşti în nas la Sava.
STUPĂRIT ALBINA
Bâz în sus,Bâz în jos,Bâz în toate părţile.
STUPĂRIT ALBINAMititeauaUmple-argeaua.
STUPĂRIT ALBINALa cap — limbă cu miere,La coadă — limbă cu venin.
STUPĂRIT ALBINACoarne n-are şi împunge,Buză n-are şi suge.
STUPĂRIT ALBINA
Eligă-meligă,Merge la biserică;Închină-se,Miră-se,Vine-acasă vaietă-se,De cap trage-se.
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL)
Jos un dop,Sus un dop,Şi la mijloc iarmaroc.
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL)
Cinel-cinel:Butucul de tei,Limbă de cotei.
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL)
ŢăndăluşMăndăluşŞade într-un picioruşŞi-aruncă săgeţileMai în toate părţile.
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL)
Am o casăÎntr-o grădină,Mulţi voiniciÎn ea s-adună.
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL)
Sub pereteCiuciulete,Cu mustăţiÎn toate părţi.
STUPĂRIT STUPUL (ŞTIUBEIUL)Ciuciulit pe sub perete,Papă miere de la zeci de fete.
STUPĂRIT ROIULMii şi mii de călugăreiPe-o creangă de tei.
STUPĂRIT FAGURELE CU MIERE Ce creşte de sus în jos?1
STUPĂRIT CEARA
Am o rochiţă:O spăl în focŞi-o usuc în apă.
STUPĂRIT CEARA
M-a trimis doamna de susLa cea de jos,Ca să-i spăl iia în apă caldăŞi s-o usuc în apă rece.
STUPĂRIT CEARACe moi în foc,Şi în apă se-ntăreşte?
VÂNAT, PESCUIT CAPCANAN-are minte,Dar te prinde.
VÂNAT, PESCUIT FIERUL DE PRINS PĂSĂRI
Am o găină cu gheb în spate:Când pui mâna să-l iei,Dă cu ciocul.
VÂNAT, PESCUIT VÂNĂTORUL
Tunsul,Unsul,CâiniiDupă dânsul.
VÂNAT, PESCUIT IEPURELE ÎNTRE VÂNĂTOR ŞI CÂINEŞoşoiÎntre doi.
VÂNAT, PESCUIT UNDIŢAStanca lunga, gârbova,Prinde caii ne-nvăţaţi.
VÂNAT, PESCUIT UNDIŢAAm o babă oarbă,Prinde caii speriaţi.
VÂNAT, PESCUIT UNDIŢAIneluş ruptScoate hărmăsarii din fund.
VÂNAT, PESCUIT PLASA (NĂVODUL)
O mie înnodate,O mie deznodate,O mie să vorbeşti,O mie nu ghiceşti.
VÂNAT, PESCUIT PEŞTELE ÎN PLASĂÎntru-n casă să scap,Şi casa-mi iese pe fereastră.
VÂNAT, PESCUIT MREAJA
Găină-găinăCu ciocul de făină,Talpa de nac,Şerpe-nşirat.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FRIZERULÎnaintea cuiTrebuie să-şi scoată fiecare pălăria?
DIVERSE ÎNDELETNICIRI BIRJARUL Cine stă cu spatele la rege?DIVERSE ÎNDELETNICIRI CROITORUL Cine face toate cu măsură?
DIVERSE ÎNDELETNICIRI CIOBOTARUL, SCAUNUL, CÂINELE ŞI CIZMA
Două picioare şedea pe trei picioareŞi se juca cu un picior de raţă;Patru picioare o venit şi o luat piciorul de raţă;Atunci, două picioare o luat pe trei picioareŞi o azvârlit după patru picioare.Atunci patru picioare o căzut jos.Două picioare o luat piciorul de raţăŞi l-o pus iarăşi pe trei picioare,Începând a se juca cu el.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FRÂNGHIERULPăşind tot înapoi,Lucrează pentru vaci şi boi.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FOIUL1 (FOALELE)Două gâşte-ntr-un bâtlau,Suflet au, dar maţe n-au.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FOIUL1 (FOALELE)Am un cocoş,Toată ziua suflă-n coş.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI FOIUL1 (FOALELE)Iţele-momiţele,Zdranca, fedeleşele.
DIVERSE ÎNDELETNICIRI CIOCANUL ŞI NICOVALA (SAU TOPORUL ŞI LEMNUL)Un moş dă,Şi altul stă.
INDUSTRIE, MAŞINI UZINA
La margine de oraşAm un stup care-i fruntaş,Iar albinele din elFac miere din oţel.
INDUSTRIE, MAŞINI UZINA SIDERURGICĂ
Am aici, sub deal, un zmeu,Care fumegă mereu.Şi cu limba opărităMestecă fontă topită.
INDUSTRIE, MAŞINI STRUNGUL
Roade toată ziua-n fier,Şi nu se-ngraşă defel;Când de ros a terminat,Iese lucrul drag, curat.
INDUSTRIE, MAŞINI CIOCANUL AUTOMAT
Moşu Ghiţă, furios,Când se dă cu capu’-n josŞi pe sine se prăvale,Sar scântei din nicovale.
INDUSTRIE, MAŞINI BORMAŞINA
Am aicea în uzinăO sprinţară balerină,Ce dansează-ntr-un piciorCând îi cântă vreun motor.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
În pădure născui,În pădure crescui,Acasă dacă m-aduse,Judecătorul satului mă puse.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
Nu mi-e frică,Nu mi-e teamă,Că am capul de aramăŞi piciorul plumbuit.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
Am un moş:Până nu-l iei de barbă,Nu merge nicăiri.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)
Pe bătrâni sprijinesc,Pe călător însoţesc,Pe cei răi îi pedepsesc.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CIOMAGUL (MĂCIUCA, BÂTA, BASTONUL)Cine face urma ca paraua?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME NUIAUACe e verde,Dar face dungi vinete?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME VARGA
CăţeluşăPestriluşă,Pârai-pâraiPrintre uşă,S-a pârât para-napoi.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITULAm o frunzăCare te omoară.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL
PutineiDe tei,Limbă de balaur.1
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL
Barbă are,Popă nu-i;Gură are,Capră nu-i;Oase are,Om nu e;Scris este,Hârtie nu e.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂ
Ieşi, Angheluş,Din lăcătuş,Că te cheamăCinci afară.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂIeşi, Iovănică, din căscioară,Că te cheamă cinci afară.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME CUŢITUL ÎN TEACĂ
Coadă de peşte,Fără cinci deşte,Nu se dezlipeşte.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SĂGEATASuflet n-are, suflet duce,Şi de pământ nu s-atinge.2
OBIECTE DE APĂRARE, ARME ARCUL ŞI SĂGEATA
Coardă strânsă,Aţă-ntinsă,Băţ în picioare,Îndreptat în zare.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIAÎntr-o scorbură uscatăŞade o căţea turbată.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIALimba draculuiÎn pielea şarpelui.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME SABIA
ReteveiDe tei,Limbă de balaur.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Am o vacă brâncovancă:Când se pune brâncele,Se răsună luncile.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Am o juncuţăZbârnăcuţă,La mijlocPară de foc.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Cinel-cinel:M-am suit în pod să caut iţă-cotroiţă;N-am găsit iţă-cotroiţă,Ci-am găsit o berbeliţă,Pe la pânteceCu descântece,Pe la năriCu lumânări,Pe la şeleCu dârjele.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCAŢăndurică, lemn uscat,Face larmă-n Ţarigrad.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Am un porumbCu pene de plumb,Cu oase de oţel,Ai grijă de el!
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Coţofană brează,În munte nechează,În Dunăre răsună.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCAAm o noatină neagră,Pe dealuri rânchează.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCARage murga în cetateŞi răsună mai departe.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Am o puică cucuiată,Stă-n cămară încuiată;Doar să mor, să n-o descui,Să-i pui mâna la cucui.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCACe n-are sufletŞi suflet fură?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA
Unuma,Dunuma,Zaia,Paia,Chicura,Cucura,Hurduc,Burduc, Sacalie,Pic,Poc.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA ŞI GEANTA
Găinuşă cu cucui,Ce-mi mai dai să nu te spuiC-am văzut izmene-n cui?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PUŞCA ŞI GLONŢULVaca muge,Viţelul fuge.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLULCocoş potcovit,De oaste gătit.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLUL
Scurt şi gros,Şi frumos,Şi te dă jos.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME PISTOLULAm un racZbiară ca un drac.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢUL
Ce fugeŞi muge,Şi-napoi nu se mai uită?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢULCe fuge şi muge,Şi moarte aduce?
OBIECTE DE APĂRARE, ARME GLONŢULSus zboară şi nu-i pasăre,Fier duce şi nu-i faur.
OBIECTE DE APĂRARE, ARME TUNUL
Nu vorbesc şi nu sunt viaţăDar fac zgomot de te-ngheaţă;Stau de pază la hotară,Vărs prin gură foc şi pară.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUAVara se măreşte,Da’ iarna se micşorează.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Două fete-mi poartă salbă:Una-i neagră, alta-i albă;Ne-ncetat se tot alungă,Şi nu pot să se ajungă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Sunt două surori în lume,Neasemenea la nume:Una-i albă, luminată,Ş-alta neagră-ntunecată;Se gonesc prin lumea lungă,Şi nu pot să se ajungă.1
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Am o cloşcă,C-o aripă neagră şi una albă:Cu cea neagră îşi adună puii,Iar cu cea albă îi împrăştie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Eu nasc pe mama,Şi mama mă naşte pe mine;Şi totuşi, una şi altaSuntem când mari, când mici...
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUAVaca albă lumea scoală,Vaca neagră lumea culcă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Vaca neagră intră-n sat,Toată lumea s-a culcat;Vaca albă când soseşte,Toată lumea se trezeşte.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ZIUA
Una albă,Alta neagră;Neagra adună,Alba împrăştie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ NOAPTEAAruncai cheileŞi se-nchise ţările.1
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ NOAPTEA, VÂNTUL ŞI ZIUA
Surioară oarbă,Ginere turbat,Maică luminoasă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞASE ZILE ŞI DUMINICA
Şase potcoave-ncheiate,De meşter mare lucrate,Ş-o mână de bucurie.Ghiciţi, copii, ce să fie?
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ SĂPTĂMÂNA
Sunt şapte surori,Şi toate domnescÎn lumea mare,Şi nu au nici o schimbare.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ LUNA CU 30 DE ZILEUn frunziş între vâlcele,Cu treizeci de rămurele.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ LUNILE ANULUI
Doisprezece fraţi aleargă,Anul cât este de lung;Fug de zor prin lumea-ntreagă,Niciodată nu se-ajung.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANOTIMPURILE
Floare şi soare,Ploaie şi ninsoareSe laie pe rând,Zile, nopţi furând.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ IARNA
Cine vine cu steluţeAlbe-n frunteDinspre munte?
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI
Am un copaciCu douăsprezece ramuri,Jumate verzi, jumate uscate;În fiecare ramură — câte patru cuiburi,În fiece cuib — câte şapte ouă,Jumătate albe, jumătate negre.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI
Am un copaciCu douăsprezece crăngi:În toată cranga — patru cuibare,În tot cuibul — şapte ouă,În tot oul — doi pui,Unul alb şi unul negru.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI
Am un pomCu douăsprezece crăngi:În toată cranga — patru lămuri,În toată lamura — şapte frunze.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI
Am un pom. Deşi e mare,Numai patru ramuri are:Una florile-nfloreşte,Alta fructele rodeşte,Alta frunza-ngălbeneşte,Alta prinde strai de-argint să ţeasă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ANUL CU SUBDIVIZIUNILE LUI
Am un pom înaurit,Cu flori dalbe-acoperit:Când e vreme cam frumoasă,Crengile lumină varsă;Când e timp posomorât,Crengile-arată urât;Cu doisprezece crăcuşori,Cu doisprezece bujori;În tot cracul cu treizeciRămureleMititeleŞi mai mândre,Şi mai hâde;În tot cracul — câte şapteCuibureleFrumuşele;În tot cuibul —Câte douăzeci şi patru de pui golăşei.Cici, fârtate, asta ce-i?
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICULNichiduţă mititel,Se ia lumea după el.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL
Gânganie fără suflare,Umblă făr-astâmpărare;N-are duh, nici nu viează,Toată lumea îndreptează.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL
Minte are,Suflet n-are,Umblă fără stâmpărare,Ce nu ştii te-nvaţă.De-i gâciŢi-oi frige-o raţă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICULCine bateŞi nu e bătut?
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL
Am o casă mică,De tot mititică,Cu pitici,Cu firfirici;Ziua cântă,Noaptea cântă,N-are nicidecum astâmpăr.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICULŞede dracu’ în păreteŞi tot dă din două degite.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL
Am aici o jucărie,Care cât e vremea ştie,Dar nu face nici un pasDacă n-o învârt de nas.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICUL
Gură n-are,Nici picioare,Câteodată amuţeşte,Dar când merge şi vorbeşteÎl asculţi ca la poruncă:Sai din pat şi mergi la muncă.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CEASORNICULOlog, umblă ne-ncetat;Mut, răspunde răspicat.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)Am o păsărică bie-bie,Din coadă adie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Ţa-n sus,Ţa-n jos,Tandi-mandiHop!
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Am o puicuţăCu codiţă,Cu capul băsărăgel,Cu picioare hârja-vârja.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)Am un piţigoi şchiop,Ţine-un bou în cioc.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Am un cocoş:Cu picioarele cârjă-mârjă,Şi cu capul şoc-mondoc.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Găinuşă-ciuşăCu minciunele-n guşăŞi cu dreptatea-n spinare.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)Unghie de gaie,Cap de udubaie.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Unghie de gaie,Coadă de tigaie,Creastă de cocoş.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Ghearele uliului,Capul vulturului,Coada coţofenii.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Sus cârlig,Jos cârlig,La mijloc un basalig.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Tandalică-n sus,Tandalică-n jos;Dacă nu mă crezi,Uite pe cristez.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)Logoliţă-logaSpânzură-n Moldova.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
PisicuţăMătăcuţă,Cu picioareMotăcele,Cu capulGăurele.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Am o capră găgăuţăCu ghearele ca de mâţă,Face mărunt din codiţă:“Na, tăicuţă, na, tăicuţă!”
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Mă suii în podSă caut iţe-cotroiţe;Nu găsii iţe-cotroiţe,Ci găsii o măgăriţă:La coadăCu iscoadă,La pânteceCu descântece.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ CÂNTARUL (BALANŢA)
Sus botă,Jos botă,Şi la mijloc haţa aşa:Ziceţi toţi că nu-i aşa!
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ GREUTATEA DE LA CÂNTARDe-abia-i cât un ou,Şi trage cât un bou.
UNITĂŢI DE TIMP, INSTRUMENTE DE MĂSURĂ METRUL
Ce se frângeŞi se strângeŞi se bagă-n buzunar?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILEToată casa —Şi făşia.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE
De la noiŞi pân’ la voi — Tot făşii de teiŞi capete de curmei.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE
De la noiPână la voi —Tot şfăruţă trasă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILEDe aici până la munteTot prăjini mărunte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE, POTECILE
De la casăLa casă —Viţe de bostan trase.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CĂRĂRILE DIN JURUL PUŢULUI
Am un bou mâncat de lup:Pe la toate caseleÎnainte i-s maţele.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PÂRTIA DE ZĂPADĂBrâuleţul ierniiÎn marginea poienii.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA)S-a făcut de când e lumeaŞi va fi cât va fi lumea.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA)Dobra lungă,Fără umbră.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA)Pânză-ntinsă peste deal,Ce sare din mal în mal.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA)De s-ar ridica-n picioare,Ar ajunge pân’ la soare.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA)Am un popă lungŞi n-am pânză să-l ajung.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA)Am un giune,Cât lumea de lung.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL (ŞOSEAUA)
Ce se află pe pământ,Care dacă s-ar sculaAr ajunge până la cer,Iar dacă ar avea ochi,Multe ar putea vedea?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL ŞI CĂRAREA (POTECA)
Ştefan lungulŢine drumul,ŞtefăneasaIntră-n casă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL ŞI CĂRAREA (POTECA)
Toader lungulOcoleşte pământul;TodereasaÎşi găseşte casa.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL ŞI CĂRAREA (POTECA)
Mama lată —Scofândată,Nenea grosul —Terfegosul.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL PRUNDUIT
PietriceleMărunţele,CiangaLangaDupă ele.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL PRUNDUITDe la noi şi pân’ la voiSunt tot căţei de usturoi.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PIETRELE DE PE ŞOSEASângurele-sângurele,Se-mbulzesc pe drum şi ele.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ŞANŢURILE
Cine ştie să-mi spuie:Doi drugi,Cât drumul de lungi.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE STÂLPII DE TELEGRAFStan LunguCu luleaua-n gură.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE STÂLPII DE TELEGRAFDe la mare pân’ la munte —Numai ţăndări înfipte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PUNTEA
În pădure născuiÎn pădure crescui,Acasă de m-au adus,Călcătoarea satului m-au pus.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PUNTEA
Fie scurtă ori îngustă,Fie lată ori bălţată,Poţi s-o-ntorciDacă poţi:Nimic ei nu-i pasă,Căci te trece-acasă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PUNTEA, NUIAUA ŞI ŞARPELE
Mă dusei pe haiá;Văzui o ghebreá;Luai o regeá,Dădui în ghebreá,Ghebreaua fuge în haiá.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PODULCine trece peste gârlă,Dar tot pe loc stă?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TÂNJALA
E cu clonţ, şi nu-i pasăre;Cu coarne, şi nu-i bou,Cu ochi, şi nu-i fereastă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIAPicioare am patru;Tălpi — numai două.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIAPatru picioare,Le-ncalţ cu două opinci.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA
Cuţitaş,Toată iarnaTaie caş.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIAIarna fuge,Vara zace.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SANIA
Am o vietate,Duce-n spateO greutate,Încărcată cu bucate,Şi dânsa nu poate gusta.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ŢĂRANUL ŞI SANIA
Cinel-cinel:Cel cu două opinciÎncalţă cu două opincioaiePatru picioroaie.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL
Cocoş potcovit,De oaste gătit;Găina cârcâia,Să meargă şi ea.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE HAMURILE ŞI CĂRUŢATeleagă, beleagă,Şapte coţi de aţă neagră.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE VÂRTEJUL CĂRUŢEIChivăr cu TichieDuce în spinare-o mie.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL CU NUIELE
Am pe un munteOi mii şi sute;Toate sunt ţintate-n frunte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL CU FÂNLup tăpălăgos,Merge pe cale frumos.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL ŞI SANIA
Sunt două surioare:Una aşteaptă iarna să se odihnească,Şi cealaltă — vara.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL ŞI SANIA
Am două surioare:Una roade vara,Şi alta iarna.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL ŞI SANIA
Am două surori:Una-i oloagă vara,Alta-i oloagă iarna.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL, SANIA ŞI CALUL
Am trei lucruri laolaltă:Unul zice: „Tare mi-i bine vara!“Altul zice: „Tare mi-i bine iarna!“Al treilea zice: „Cum mi-i vara, mi-i şi iarna“.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CARUL, SANIA, BOII ŞI JUGUL
Am patru fraţi:Unul zice: „Vină, vară!“Altul zice: „Vină, iarnă!“Doi zic: „Ori vii,Ori nu vii,Nouă tot atâta ni-i.“
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE BRIŞCA
Am o vacăNăzdrăvancă,Şi prin şolduriÎi tot bolduri.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PROŢAPUL, OIŞTEAUn mortÎntre doi vii.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PROŢAPUL, OIŞTEA
ŞotoroagăBotoroagă,Nouă coţi de lemn întreagă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PROŢAPUL ŞI LEUCA
PostrungăLungă,Poznă cucuiată.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LEUCA1Cosoroabă strâmbă,Surlă cocoşată.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LEUCA1
Năsărâmbă strâmbă,Poznă cucuiată,La capete legată.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROATA
Cinci cârligate,Zece băgate,Şi una îndreptată.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROATA
Cinci cotite,Zece-nfipte,Şi una d-a curmeziş.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI
Am patru surioare,Două mari, două micşoare:Una pe-alta se alungă,Şi nu pot să se ajungă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI
Patru surori gemeneScapără din cremene;Toată ziua se alungă,Şi nu-i chip să se ajungă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE CĂRUŢEI
Cimu ce-i, ce-i?Am patru fraţiÎntr-o cămeşe,Şi tot fug,Şi nu se mai agiung.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SPIŢELE ROŢII
Sunt zece fraţi,Într-un pat culcaţi,Şi nici unul nu-i pe margine.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SPIŢELE ROŢIIAm zece fraţi,Într-o căciulă băgaţi.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ŞINA ROŢIICe-i rotundŞi fără fund?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE URMA ROŢII DE CAR (FĂGAŞUL, VĂGAŞUL, HOGAŞUL, ROTAIA)
Am un drum:Lat cât păşeşte găina,Iar de lung, cât vezi cu ochii.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PĂCORNIŢA1 (DIHONIŢA)Ploscuţă cu apă neagrăUnge muta şi aleargă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE BICICLETA
Are coarne, dar nu-i ţap;Când merge, merge la trap;O aleargă mic şi mare,Dar nu cere de mâncare.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE ROŢILE BICICLETEI
Două surioare,Iuţi şi sprinteioare,Toată ziua fug,Şi nu se ajung.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AUTOMOBILULCe fuge iute,Trosneşte şi pute?1
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CALEA FERATĂ (DRUMUL DE FIER)De aici pân’ la Braşău —Tot un maţ de-a’ tău.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CALEA FERATĂ (DRUMUL DE FIER)
De la noiPână la voi —Două funii de tei.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TRENUL
Pe drum drept şi înălţatTrece-un şarpe înfocat;La şes fuge nebuneşte,Iar la deal cam gâfâieşte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TRENUL
Din deal gonesc,În vale călătoresc,Ca moara grăiesc,Pe la cârciumi mă opresc,Pe unii îi primesc,Pe alţii îi gonescŞi pe cale lungă călătoresc.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TRENUL
N-am avut nici eu,Nici neam de neamul meu...Iar dacă l-am pierdut,Zău că-mi pare rău!
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LOCOMOTIVA
Am un cal,Nici nu-i cal.De vreu,Un sat duce-n spinare.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DRUMUL PE APĂ Care drum e fără pulbere?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE DUNĂREA (CÂND APELE SE UMFLĂ ŞI PEŞTELE NĂPĂDEŞTE ÎN JEPŞI1)
Tulbure, tulbure.Drum fără pulbere;Când se ridic-apele,Umplu porcii jepşile.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PLUTAAm un uliu care zboară,Şi nu s-atinge de pământ.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA
Am o raţă:Cu ciocul bălăceşte,Cu coada primiteşte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA
Am o raţăFără viaţă,Trece apa cât de mare,Ba te duce şi-n spinare.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA’Noată raţa-n heleşteuŞi mă cheamă s-o port eu.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCAGâsca-n baltă,Şi penele-n pădure.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA
Am o vacă,O trag de urechi la apă.Ce e?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE LUNTREA, BARCA
Am o cutiuţă,Şi-n cutiuţă — o răţuşcă;Răţuşca cu aripele felezuia,Cu coada vânt trăgeaÎn nasul cui nu gâcea.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL
Pană-mpănată,Pe apă lăsată,Cu mână de om,Cu voie de domn.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL
Pană-mpănată,Pe apă lăsată,De vânturi mânată.Suflet n-are, suflet duce,De pământ nu se atinge.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORULŢăndărică, lemn uscat,Venită din Ţarigrad.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORULAm o gâscă pe apă,Şi cu fulgii în pădure.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL
Pe cea vale nouratăVine-o fiară-ncornorată,De meşteri streini lucrată:Suflet n-are, suflet duce,De pământ nu se atinge.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA, VAPORUL
Când eram în viaţă,Umbream cu multă dulceaţăPe tot omul ostenit;Acum însă, după moarte,D-altă soarte am eu parte:Ca să ţin necontenitVii pe mine,Vii sub mine.Să vedem: ghici-vei bine?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE CORABIA CU ZBATURIGăinuşă gălbenuşăTrece marea-n picioruşă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE FARULCe veghează peste mareŞi nu-i stă nimic în cale?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONULAlo, aiciSe-aude, ce zici.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONULCe e mic şi ţăcăneşteLa ureche ne şopteşte?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE TELEFONULCând eu strigSe aude la marginea mării.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL
Pe deasupra satuluiMerg caii-mpăratuluiŞi căruţa Radului.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONULVântul ca gândul,Nici cerul, nici pământul.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONULPăsărică vâjâioasă,Zboară pe sus, curajoasă.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL
Suflet ţine, suflet n-are,Umblă fără de picioare —Nici pe drum, nici pe cărare,Nici pe apă curgătoare.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE AVIONUL
Ce pasăre nu stă-n pom,Duce pe spinare om,Zboară şi se pierde-n zări,Trece peste mări şi ţări?
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE PARAŞUTA
Sunt umbrelă călătoare,Nu mă tem de ploi sau soare.Trec prin nor,Vin în zbor,Oameni, lucruri eu cobor.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE RACHETA ÎN LUNĂ
Globuleţul de argintCe aproape-i de Pământ,Dar nici scara cea mai lungăN-a putut la el s-ajungă.Numai meştera luntreA făcut o punte.
CĂI ŞI MIJLOACE DE COMUNICAŢIE SATELITULCine, într-o clipită,Pământul înconjoară?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRULCe e greu peste bordei,Când n-ai bani de un’ să iei?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRULCe greu pe bordeiMai mult ca pământul, dacă vrei?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BIRULCe e greu pe casă,Şi cu mâna nu se ia?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI SĂRĂCIA
Împăratul mai rar,Iar badea Stan şi BranÎntotdeauna.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMARULŞleapţul satului,Necazul săracului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMARULŢiovul împăratuluiÎn mijlocul satului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI JANDARMULPana cocostârculuiÎn mijlocul târgului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI STAROSTELEOchiul împăratuluiLa mijlocul satului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIACerga draculuiÎn mijlocul satului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIAInima dracului,Beleaua satului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIAFierea draculuiÎn mijlocul satului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PRIMĂRIA, PUŞCĂRIACasa dracului,Inima vrăjbilor.1
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI TRĂGĂTOAREAAşchia bradului,Dreptatea satului!!
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI LEGEACe e mare şi mai mare,Şi de nimeni teamă n-are?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANIICe-mi cere, le dau;La nimeni nu stau.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANIIOchii dracului,Moartea omului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANII
La minte cald,La mână rece,Îmi schimb stăpânii —Ca vai de ei,Şi n-am odihnăNici în mormânt.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANII
Ce vă trec prin mâini,Făr’ de-a le fi stăpâni;Se păstrează-n sân şi-n ladă,Fără ei nu faceţi treabă?
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI ÎMPRUMUTUL
Iţele,Momiţele,Ţi le dauŞi ţi le iau.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BANUL FALS
Acel ce mă faceNu spune, şi tace;Când mă iai, nu mă cunoşti.Când mă cunoşti, nu mă primeşti.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PUNGAGăinuşă gălbenuşă,Cu boabele-n guşă.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PUNGA
Am o raţăŞugubaţă,Singură coada negoaţă,Şi cu ciocul cigăleşte;Pas, bădiţă, de ghiceşte!
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI COMOARACăciula mutuluiÎn fundul pământului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA
Coţofană faură,Întunecă-n gaurăSe mânecăÎnspre duminică.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPALa un copac găunosUrlă lupul bătăios.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPA
Rage ursul din cetate,Şi vacile nu vin toate,Şi viţeii-n jumătate.Popa bătând toaca
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI POPATunica şi punicăLa sfânta biserică.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA
Am o vacăPorumbacă,Pe la coarneCu icoane,Pe la năriCu lumânări,Pe la buzeBuburuze,La bărbiiCu făclii,Pe la şolduriCu bolduri,Pe la pânteceCu descântece.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA
Cireş înflorit,Şarpe-ncolăcit,Poruncă de domn,Lucrare de om.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREA
Am un cocoş roşu, potcovitDe mână de om,Din faptă de domn,Din bardă şi din topor.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREAAm o ulcea pestricea,Cântă-un cocoşel în ea.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREACăciula-mpăratuluiÎn mijlocul satului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREAŢuguiul curatuluiÎn mijlocul satului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREADragostea-mpăratuluiŞade-n dricul satului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI BISERICA, MÂNĂSTIREALa stâna bătrânăCiutele s-adună.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTULCând scutur frâu-n curte,Nechează murgu-n munte.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTULRage Buga-ntre hotară,S-aude-ntr-a şaptea ţară.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTULRage murga din cetateŞi s-aude-n nouă sate.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTULÎn mijlocul satuluiRage un viţel de aur.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTULÎn mijlocul satuluiRage buhaiul împăratului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL
Bululumb-bululumb,Din Ţarigrad adus,Şi agăţat sus.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL
Hurduz-burduz,Din Ţarigrad adus,Aice mare vodă, domn l-a pus.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL
Şade domnul Buzdugan,Şade sus, într-un divan,Şi când porunceşte,Peste tot vesteşte.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTULLa Orhei se taie lemne,La noi cad surcele.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTULLimba cocostârculuiBate fruntea târgului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTULPutinei de aur,Limbă de balaur.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL
Sună din cetateŞi s-aude peste sate.Pe cei vii îi cheamă,Pe cei morţi îi plânge.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTELECerbii-zbiară,Ciutele s-adună.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTELEAm două ulcele,Cântă doi cocoşi în ele.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI LIMBA DE CLOPOTSub o foaie de lipanŞade-un pui de mocârţan.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTNIŢASpânzurătoare mare,Căutare are.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI TOACALa noi taie lemne,La voi cad surcele.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL ŞI TOACA
Badea ragePrin pârloage,Lelea-ngânăDin grădină.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CLOPOTUL ŞI TOACA
Strigă Dobra din MoldovaŞi Neaga din Teleaga,Să vie vacile toate—Îmbrăcate, ne-mbrăcate.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CRUCEA DE PE TURLA BISERICIIPana cocostârculuiBate faţa târgului.1
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI CRUCEA, CRUCILEDe aici şi pân’ la munte —Numai ţăpi înfipte.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PLUTONUL DE SOLDAŢI
Zece-n lungŞi trei în latBat picioru’ ne-ncetat:Când la stânga,Când la dreapta,Azi bunicul,Mâine tata.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI GOARNAPe deal nechează,Pe vale urează.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI STEAGUL
Coarnele sunt din târg,Capul — din ogradă,Coada e din pădure.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI STEAGULPana cocostârculuiBate fruntea târgului.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI SIRENA
Nu vede,Nu aude,Şi urlă.
INSTITUŢII, FACTORI SOCIALI PACEA
N-are chip şi nici făptură,Unde-i ea nu este ură;E scumpă şi-atât de dragă,C-o iubeşte lumea-ntreagă.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII BEŢIAFumul draculuiÎn capul omului.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII BĂUTURA
De o cumperi, ea te vinde,Îi tot udă şi s-aprinde,Şi te arde ca un foc,Şi de dânsa n-ai noroc.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII BĂUTURATu mă faci om,Eu te fac neom.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII HANUL
La o margine de drumŞade moşu’, bea tutun;Bea tutun şi rachiu tare,De cade de pe picioare.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CÂRCIUMA (CRÂŞMA)Ochiul dracului,Ibovnica satului.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CÂRCIUMA (CRÂŞMA)Casa draculuiÎn mijlocul satului.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII TUTUNULBuruienuţă gălbinuţă,Rar bărbat care te cruţă.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII TUTUNULTămâia draculuiPlăcerea bărbatului.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUAOala NecuratuluiÎn gura bărbatului.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUAGăinuşă-ciuşă,Strânge-n nas cenuşă.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUAGăinuşă cu guşăPoartă în plisc cenuşă.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUAAm o găinăCare răsuflă pe coadă.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA
Am o găinuşă:Cu trupul de pământ,Cu inima de frunză,Cu coada de lemn uscat.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA
Ce e cu trupul de pământ,Cu maţul de frunză,Cu gura de aramă,Şi cu coada de lemn?
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA
Apă de frunză,Funie de lemn,Şi puţul de pământ.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA
Am un lemn:Lemnul ţine lutul,Lutul ţine frunza,Şi frunza ţine focul.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA
Am o vacă de pământ,Cu ţâţa de lemn,Iar viţelul — om.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LULEAUA
Scobită,Găurită,Cu iarba dracului otrăvită.Ghiciţi, ce e?
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ŢIGARASus fum,Jos scrum.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ŢIGARA
Ciucite,Boţite,La un capăt fum,La celălalt un nebun.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ŢIGARACimilinga-blinga:Tananaua, puf.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ŢIGARABala spurcatuluiÎn gura săracului.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CIUBUCUL, TUTUNUL, LULEAUA ŞI SUVACUL1
În pădure m-am dus,Ciubuc mi-am luat,Laptele în târg,Şi vaca în grădină,Viţelul în ţarină.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CĂRŢILE DE JOC
Ce se pune pe masă,Se taie,Se-mparte la fiecare,Dar nu se mănâncă?
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CRAIUL LA CĂRŢILE DE JOCCe craiNu are ţară?
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII GHIOCUL
Îmi schimb locul,Sar foculŞi ghicesc norocul.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII PRIETENIA
N-o poţi cumpăra sau vinde,Nici în mână n-o poţi prinde.Dar o poţi lua cu tine,Să te ai cu lumea bine.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA
Într-o râmătură de oaieA crescut un corn de porc;Un orb l-a găsit,Un gol în sân l-a vârât.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA
În râmătură de oaie, subt mal,Găsirăm coarne de cal;Orbul le-a văzut,Ciungul le-a luat,Cel cu pielea goală în sân le-a băgat.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA
Un orb vede un iepure,Un şchiop aleargă după el,Şi un mut strigă la un surd să-l prindă.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA
Astă-vară la Crăciun,Mâncam mere dintr-un prunŞi cireşe din alun.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII MINCIUNA
Pe un vârf de dealA ouat o prepeliţă,A clocit o bivoliţăŞi-a scos pui de mangaliţă.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII CLEVETITOAREA
Bat ei câinii,Bat cum bat,Dar când bat căţelele,Pică toate stelele!
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII RUŞINEA Cine mănâncă nările omului?
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LĂCOMIADe dorul căpşunilorMănâncă frunza.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LENEACiolane rupte,Şale durute.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII LENEŞULGândul muştii,Laba gâştii.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII ÎNGÂMFATUL
La statNu-i înalt,Dar la nasN-o să-i ajungiNici cu scăriDin cele lungi.
ELEMENTE DE MORALĂ, NĂRAVURI, VICII FRICOSULIepurilă încălţatStă în margine de sat.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA)
Câmpul alb,Oile negre,Cin’ le vedeNu le credeCin’ le paşteLe cunoaşte.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA)Cine mă-nţelegeCuvinte culege.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA)
Arătură albă,Sămânţă neagră:Cine poate,Acela seamănă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL (SCRIEREA)Ce rămâne pe veciŞi vorbeşte de trecut?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISUL CU PANĂ DE GÂSCĂGâsca ară,Omul mână.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)Dă-mi de băut,Să stăm la vorbit!
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)
Trei mă ţin, trei mă poartă,Cinci mă duc de mă adapă,Din nasul meu curge miere şi otravă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)
Am un bou:De iute ce-i, trei îl ţin;Glas n-are, dar grăieşte,S-aude la marginea lumii.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)
Eu îs vrajba şi dragostea;De tare ce-s, trei mă ţin;Cu capul tăiat,În două crăpat.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)Ce semănătoare seamănăGrăunţe negre pe pământ alb?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)Pitic sunt, de toţi m-agăţ,Şi pe toată lumea-nvăţ.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CONDEIUL (TOCUL DE SCRIS)
De iute ce sunt,Trei abia mă ţin.Din gura mea curgeMiere şi venin.Glas nu am,Dar să strig de voi fi pus,M-aude în răsărit şi în apus.Eu lumea o împacŞi o învrăjbesc,Pe toţi îi bucurSau îi întristez,După cum lucrez.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEI
Din carne e crescut,În carne a crescut,Capul l-a tăiat,Corpul a-nvelit.La plimbare când a ieşit,Pe stăpânul lui a servit.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEI
Taie-mi capul,Scoate-mi limba,Dă-mi să beauŞi să-ţi vorbesc.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PANA DE GÂSCĂ PENTRU CONDEI
Omul mână,Gâsca trage,Şi eu fac brazde negre pe pământ alb.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DEGETELE, CONDEIUL ŞI OCHII
Trei orbi duc un olog,Întovărăşiţi de doi chiori;Ologul seamănă pe un câmp neted sămânţa,Şi răsar în acelaşi timp şi flori, şi sămânţă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CERNEALAZamă de boz,Cărturarilor folos.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIA
Ce este:ÎncepăturăFără neam de strămătură?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIABuf! din pod, dar nu se strică,Apa însă îl destramă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIADai de piatră, nu se strică;Dai în apă, se despică.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIA
M-a trimis doamna de susLa a de jos,Ca să-i dea o cusăturăFără pic de tivitură.3
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ HÂRTIAFere-mă de apă,Că prea rău m-adapă!
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SUGATIVANu-i fierbinte,Dar usucă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELECe lucru este în toate,Şi fără el nu se poate?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELECe întră în toateŞi rămâne după moarte?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELECe se pune anumeLa tot lucrul în lume?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ NUMELE
Cinel-cinel:Stă pe tine,Şi nu-l vede nime.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEARădăcină-mpleticină,Ales voinic o dezbină.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEARădăcină pătrăcină,Rar voinic care-o dijghină.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEAGăină pestriţăLa popa pe poliţă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEACine mă-nţelegeÎnţelepciune culege.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA
Are foi şi scoarţă,Dar nu e copac.Cine o-nţelegeMinte are-n cap.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CARTEA
Are foi şi nu e pom,Îmi vorbeşte ca un om.Şi cu cât o îndrăgeşti,Tot mai mult te foloseşti.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CĂRŢILE ÎN BIBLIOTECĂ
Colea-n stâna de la noiSunt vreo două mii de oi,Însă-acela le cunoaşteCare vine şi le paşte.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ BIBLIOTECAGhici în care şcoală-nveţiPân’ la adânci bătrâneţi?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ŞTIINŢA
O cetate minunatăStă cu poarta descuiată,Dar nu poţi în ea păşiDacă nu ştii a citi;Are-n ea comori potop —Oricâţi iau, nu scade-un strop.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ŞTIINŢACe avere este în lume,Pe care n-o poţi lăsa altuia?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CLOPOŢELUL DE LA ŞCOALĂSus sună, jos răsună,Toţi copiii se adună.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA)Veste duce,Veste aduce.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA)Am o găină cânipie,Dă de veste la domnie.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA)Am o găinuşă pestriţăDuce vestea la bădiţă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ SCRISOAREA (EPISTOLA)
Limbă dulce sau amară:Grăiesc la răsărit,Şi se-aude la apus.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ PECETEA (ŞTAMPILA)Sunt rotundă ca un banŞi stau mândră pe divan.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TIMBRUL DE SCRISOARECe săruţi pe spateŞi merge departe?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TIMBRUL DE SCRISOARECe uzi în spateŞi face ocolul pământului?
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ZIARUL
Am un prieten priceput,De toată lumea ştiut;Îmi dă sfaturi şi îmi spuneTot ce se petrece-n lume.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO
El în casă locuieşte,Şi atuncea când vorbeşteNumai cu un ochi priveşte.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO
Când îl priveşti se pare o cutieSau mai bine zis o jucărie.Însă când vorbeşte,Maică, te uimeşte!
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ RADIO
N-are viaţă, n-are duh,Însă prinde din văzduhVorbele care se plimbă,Şi vorbeşte orice limbă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DIFUZORUL
Sus pe stâlpul ăsta marePrins-am o privighetoare.N-are cap, n-are picioare;Dar de-i zice o cântareSatul ciotcă, lume multăStă-mprejurul ei şi-ascultă.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ DIFUZORULO cutie minunatăDuce-n casă lumea toată.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ ANTENA
Nu-i ureche, dar aude,Vocea ce-n văzduh s-as-cunde;Şi-o culege după ton,Ca s-o bage-n megafon.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CINEMATOGRAFUL
Pânză albă pe pereţi,O pânză şi doi băieţi,Şi în fiecare searăStrânge lumea ca la moară.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ TELEVIZORULHai la noi ca să vedeţiNumai umbre pe pereţi.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ GHICITOAREA (CIMILITURA)Lumea o face,Lumea o desface.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ GHICITOAREA (CIMILITURA)
Străina cu ochii verziAr vrea brâul să-i dezlegi,Numai că tu... nu-nţelegi.
ELEMENTE DE VIAŢĂ CULTURALĂ CULEGĂTORUL DE FOLCLOR
Poposind din floare-n floare,Şapte sate-am colindat,Şi din sacul plin din spateŞi pe voi v-am înfruptat.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIULAm o gâscă şoaită-boaită,Cu grumazul şoi-bârloi.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL
Am o raţăGudureaţă,GrumăjuiCu gudurlui;Cine-a giciŞapte sate c-a zgârci.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL
Colea-n vale,Colea-n deal,Ţipă porculLui Drăgan.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIULStrâns şi umflat,Zbiară prin sat.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL
Ce se naşte fără suflet,Cântă jupuitŞi moare ţipând?
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CIMPOIUL
Am două mere,Două pere,Două fuse de aur.Vai de puiul cel de graurCare se suie în nucŞi strigă la cuc,Din ciubuc trăgând,Din aripi dând,Din gură şovârleagă-leagă,Nimica să nu s-aleagă.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI CAVALULAm un lemn de două palme:Când răsuflă, sună valea.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI FLUIERUL
În pădure naşte,În pădure creşte,Vine-acasă şi horeşte.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI FLUIERULSubţirel şi mititel,Joacă lumea după el.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI TRÂMBIŢATura-vura neamuluiÎn mijlocul satului.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI TOBABălaie, hurdubaie,Bună de bătaie.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZADoi purcei negoţei,Bate gâsca la tiulei.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZA
Am o vacăBandraboacă,Pe la pânteciCu descânteci,Pe la iiCu băcălii.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI COBZA
Vine gâscaDe la Bâsca,Cu-aripile mototol,Cu ciocul făcut pistol.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA)
Pe o vale-ntunecoasăVine-o babă grebănoasă,Pe la şeleCu dârjele,Pe la buze,Cu sumuze,Pe la năriCu lumânări.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA)
Am o haită:Şoaită-boaită,Cu grumajii şovârnogi,Pas, voinici, şi mi-o ghiciţi!De-ţi greşiŞi nu-ţi gâci,Şapte maţe v-oi zgârci.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA)
Am o scândură uscată,De-un mare meşter lucrată,În cui atârnată.Când sună şi răsună,Toţi oamenii s-adună.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA)Cântă un gândacPe o draniţă roşă.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA)Ţăndărica bradului,Veselia satului.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA)
Găinuşa mea,Când sâsâie ea,Se strânge lumea la ea.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA)Scoică uscată,În cui aninată.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA)
Am o fată:Când o iau în braţe, ţipă;Când o las, tace.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA (SCRIPCA, DIBLA)Când se ceartă calul cu oaiaŞi oaia cu lemnul?
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI VIOARA ŞI ARCUŞULSub o sabie uscatăŢipă purceaua roşcată.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI ARCUŞUL, VIOARA ŞI COARDELE
Tata — gârbovul,Ivăneasa — scorboroasa,Şi copiii — drepţi.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI ARCUŞUL, VIOARA ŞI COARDELE
Calul pe oaie,Oaia pe lemn,Lemnul zbiară,Oaia cântă,Calul tace.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI LĂUTARUL ŞI VIOARAStrigă gagiul din pădure,Şi gajgura din gaură.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI LĂUTARUL ŞI VIOARAStrigă gagiu’ din copaci,Găgiuleasa — de la vaci.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI LĂUTARII ŞI JUCĂTORII
Unul face tri-li-li,Altul face di-di-ri,Iar o sută —Târţa-pârţa.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI HORA Ce nu-mbătrâneşte niciodată?INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI HORA Ce nu piere niciodată?
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI „BUHAIUL“ DE ANUL NOU
Am un taurÎn ogradăRage,Dacă-l tragiDe coadă.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI SCRÂNCIOBUL („DULAPUL“)
Hetica,Petica,Sus cu bizuietica.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI SCRÂNCIOBUL („DULAPUL“)Pe valea lui BaibaracSe dă dracul peste cap.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI ZMEUL
Voinic vârtolomete,Cu pipota-ntre spete,Se suie-n slava ceruluiCât ai potcovi puricele la un picior.
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI MINGEASare şi cade hai-hui;Niciodată n-are cucui!
INSTRUMENTE MUZICALE, JOCURI MINGEA
Cade şi îndată sare,Parcă ar avea picioare.Se loveşte şi nu plânge.Ce să fie oare?
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE
Cinel-cinel:CiuguleCânipel.
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELECimiliga prin tufiş,Ţuşti din iarbă-n aluniş.
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELEUlceluşă unsă,Prin buruieni ascunsă.
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE
Am un făt faur,Cu patru cucioaie,Cu coada acaná,Cu urechile ţicmandruŞi cu botul fiu-fiu-fiu.
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELELa deal fug de nu m-ajungi,La vale cad în brânci.
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELECui îi pare dealul vale,Şi valea deal?
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELE
Ce stă ghebosÎn rogoz,Strigi o datăŞi se-ndreaptă?
ANIMALE SĂLBATICE IEPURELETrece dracul ghemotocPe valea lui Oţoţoc.
ANIMALE SĂLBATICE CÂINELE ŞI IEPURELE
Fuga, bălţatule,Goana, urecheatule!De-l ajunge bălţatul,S-a sfârşit cu urecheatul!
ANIMALE SĂLBATICE IEPUROAICA CU PUII
Am o scroafă sură,Pură,Cu purceii suri,Puri,Sug,Fug,Ciuşti în huci!
ANIMALE SĂLBATICE IEPUROAICA CU PUII
Am o purcicăSurică,Care moare de frică.Are puiNumiţi vătui,Sug şi fug:Uite-i, nu-i;Cine-i purcicaSurica?
ANIMALE SĂLBATICE CERBULTătănita snop,Pană busuioc.
ANIMALE SĂLBATICE VULPEA
Ană codană,Cât vrei prin poiană,Da’ prin coteciorMai încetişor.
ANIMALE SĂLBATICE VULPEAIese puica din coteţ,De n-o prinde nici un judeţ.
ANIMALE SĂLBATICE VULPEA ŞI GĂINA
A luat-o IvăraPe KivăraŞi a dus-o-n vieS-o-nveţe cojocărie.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL
Şi codat,Şi colţat,Şi isteţ,Şi-ndrăzneţ.
ANIMALE SĂLBATICE LUPULNoaptea ochii îi stecleşte,Şi când urlă te-ngrozeşte.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL Mangu stă şi-ascultă.
ANIMALE SĂLBATICE LUPOAICA ŞI PUII
Am o căţea plătănăgeaCu doisprezece purcei plătănăgei:Vine, suge, fuge-n tufe.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE
Ciugurele-mugurele,Merg pe drum înşirăţele, Iar Ciuguru-muguru,Pe brânci tupilat,S-a pus pe vânat.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILEŢinghi-linghi-o ia pe vale,Şoldu-boldu-i iese-n cale.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILEJnapu-n mărunţeleFace drumurele.
ANIMALE SĂLBATICE LUPUL ŞI OILE
OtrocolPrin ocol;Unul râde,O sută plâng.
ANIMALE SĂLBATICE UNTIŞCA1
Am o oaie rapănă,Şade-n deal şi deapănă,Şi se-nchină rugului,Şi se roagă cucului:— Cucule, măria-ta,Am venit la dumneata,Să-mi dai calul dumitaleSă mă duc la socrul-mare,C-am auzit c-a fătatSub un munte rotunzat,Şi-a făcut trei feciori,Trei frăţiori;Unul a murit,Altul a pierit,Unu-n munte s-a suit,Cu sângele-ntr-un săhan,Cu maţele-ntr-un pahar.
ANIMALE SĂLBATICE URSUL
Pe o vale-adâncăVine un cioban ciobâncă,Şi de şale e mătâncă.
ANIMALE SĂLBATICE URSULVine moşul pe cărareCu cojocul la spinare.
ANIMALE SĂLBATICE URSULAm un moşCu cojoc întors pe dos.
ANIMALE SĂLBATICE URSULVara umblu după miere, Iarna dorm să prind putere.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL
Hanţur,Banţur,Trece pe uliţiCu o mie de suliţi.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULMerge moşu’ pe cărareCu-o mie de ace-n spinare.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULGâfâie moş Sâvu pe cărare,C-o mie de araci în spinare.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULMerge paşa pe uliţăCu trei mii de suliţe.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULCe viteaz intră-n cetateCu multe suliţi în spate?
ANIMALE SĂLBATICE ARICIUL
Am un motan mare,Cu părul ca acul,Cu trupul ca dracul.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULPe valea lui OciociocVine dracu’ şomoldoc.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULMă fac ghemŞi de nimeni nu mă tem.
ANIMALE SĂLBATICE ARICIULCui îi place să se-mbraceÎn cojoc cu mii de ace?
ANIMALE SĂLBATICE LILIACULZburătoareCu patru picioare.
ANIMALE SĂLBATICE LILIACUL Ce pasăre naşte puii vii?
ANIMALE SĂLBATICE LILIACUL
Am o pasăreCare zboară-n cerŞi sugPuii la ea.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE
Nucă nucoasă,Piersecă flocoasă,Dă în el!Dă după el!Lasă-l la focul,Că şi-a găsit norocul.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELECimiligă laură,Ţuşti în gaură!
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELEMoara lui BubuţăÎmblă prin grăunţe.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELEUlcicuţă pluşată,Umblă noaptea toată.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELEUlcicuţă laurăŢuşti în gaură.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELEPuri-nainte, puri-napoi,Pupuri-purea-napoi.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELEŢuţuruţă-pupuruţă,Fuge iute prin grăunţă.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE
Încui,Descui,Şi hoţul rămâne în casă.
ANIMALE SĂLBATICE ŞOARECELE ŞI JIRUL 1Picuruşu’ picură,Găvăruşu-n gaură.
ANIMALE SĂLBATICE NEVĂSTUICA
Strigă Mariţa din dealS-o aperi de găini,Că de câiniNu-i e frică.
ANIMALE SĂLBATICE CÂRTIŢA
Ce este:De trăit trăieşte,Dar fără ochi se hrăneşte?
PĂSĂRI SĂLBATICE PASĂREACine trece pe lângă pomŞi n-o bagă nime-n samă?
PĂSĂRI SĂLBATICE PASĂREAN-are mâini, lucru ciudat,Dar clădeşte minunat!
PĂSĂRI SĂLBATICE COADA PĂSĂRII
Am o carte:Vântul o-nchide,Vântul o deschide.
PĂSĂRI SĂLBATICE COADA PĂSĂRII
Două gheme de mătasăLe-am trimis la Voduleasă,Ca să-mi facă cusăturăFără leac de tivitură.
PĂSĂRI SĂLBATICE PANA PĂSĂRIIAre viaţă, n-are viaţă,Şi tot vine de la viaţă.
PĂSĂRI SĂLBATICE FULGUL
La trup sunt uşor,Fără aripi zbor,Dar nu-s nici fum, nici nor.
PĂSĂRI SĂLBATICE FULGULCe trece pe apă,Şi valuri nu sapă?1
PĂSĂRI SĂLBATICE PIPOTADeasupra carne,Înăuntru piele.
PĂSĂRI SĂLBATICE CUIBULFără mâini, fără bărdiţă,Şi-a făcut bună căsuţă.
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICADoamnă nouăCu coada în două.
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICAO săgeată neagră,Merge pe deasupra lacului.
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICA
Ţintă mândrăBate-n grindă,Băsădeşte păsăreşte,Nime’ nu se nădăieşte.
PĂSĂRI SĂLBATICE RÂNDUNICA ŞI CUIBUL
Spilcă spilcuită,De grindă lipită;Vorbeşte nemţeşte,Se-nţelege franţuzeşte.
PĂSĂRI SĂLBATICE PUII ŞI RÂNDUNICA
Purceluşă sură-pură,Suie pură pe topurăC-un maldăr de pur în gură.
PĂSĂRI SĂLBATICE VRABIA, VRĂBIILECiuturele mugureleStau pe gard înşirăţele.
PĂSĂRI SĂLBATICE VRABIA, VRĂBIILESaltă, saltă şi iar saltă,Nu face un pas o dată.
PĂSĂRI SĂLBATICE PĂUNUL
Am o raţăTârgovaţă,Singură coada-şi negoaţă.
PĂSĂRI SĂLBATICE PĂUNUL
Stejar verde,Vârfu’-i arde;La trupinăAre-albină.
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCULCine-şi cântă numelePrin toate pădurile?
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCULCine umblă mut prin lumeŞi tot se strigă pe nume?
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA
Ce e lungăCât o drugă,Şi de groasăCât o ceapă,Şi necheazăCa o iapă?
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANACine-i la cap ca o fată,Şi la coadă ca o daltă?
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANADomnul scurt,Şi puşca lungă.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANAIntră popa în altarŞi-şi lasă toiagu-afar’.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANAMai mare aşchiaDecât copacul.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANAFata de pandurCu vârghea-n spate.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL
Titirişca-frişcaSare pe ţânţoi-bânţoi,Dar ţânţoi-bânţoiNu poate săriPe titirişca-frişca.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL
Mic-pestricSe suie pe moc-mondoc,Dar moc-mondocNu se suie pe mic-pestric.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL
Angheluşca-mengheluşcaŞade călare pe angheloi-mengheloi,Dar angheloi-mengheloiNu poate şedea călarePe angheluşca-men-gheluşca.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL
Şotânga-motângaDuce pe şotângoi-mo-tângoi,Dar şotângoi-motângoiNu duce pe şotânga-mo-tânga.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI PORCUL
Tuleaşca-fleaşcaSe suie pe tuleşcoi-fleşcoi,Dar tuleşcoi-fleşcoiNu se suie pe tuleaşca-fleaşca.
PĂSĂRI SĂLBATICE COŢOFANA ŞI BIVOLUL
Ţanţa-manţaŞade pe ţănţoi-bănţoi,Dar ţănţoi-bănţoiNu şade pe ţanţa-manţa.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA)Suliţă pestriţă,Caragea de os.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA)Cocoş roşiu, zgaibă-n cap,Toacă noaptea pe uscat.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA)
Joacă popa crăcănatCu zăbunul cărărat,Cu tichie roşie-n cap.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOCĂNITOAREA (GHEONOAIA)
Ţapu’ mamii, ţap,Sare pe copac,Toacă noaptea lemn uscat.
PĂSĂRI SĂLBATICE GAIŢA
Dacă-i albă, nu-i cocoană,Dacă-i neagră, nu-i ţigancă,Dacă-i lungă, nu-i prăjină.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARATărtăcuţă neagră,Peste câmp aleargă.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARAAm o ţarcă bulearcă,Tot câmpul aleargă.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL
Ţoţoi-moţoiDuce pe ţoaţa-moaţa,Dar ţoaţa-moaţaNu duce pe ţoţoi-moţoi.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCULDudulana şade pe dudulan,Dar dudulan nu şade pe dudulana.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL
Danţa-manţaŞade pe dănţoi-mănţoi,Dar dănţoi-mănţoiNu şade pe danţa-manţa.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL
Titirişcu-prişcuPoate să ducăPe titirişca-prişca în ciuş;Dar titirişca-prişcaNu poate să ducăPe titirişcu-prişcu în ciuş.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIOARA ŞI PORCUL
Sunt două dobitoace:Unul Tutălă,Şi altul Mângălă;Tutălă duce-n spate pe Mângălă,Dar Mângălă pe Tutălă, nu!
PĂSĂRI SĂLBATICE ŢARCA
74 Ce-i lungăŞi nu-i dungă,Şi-i albă,Şi nu-i doamnă,Şi-i neagră,Şi nu-i ţigancă?
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCUVAIAStrigă noapteaCă vine moartea.
PĂSĂRI SĂLBATICE BUHA (BUFNIŢA)Noaptea răcneşte,Ziua se-odihneşte.
PĂSĂRI SĂLBATICE CIUHUREZULGâscă titiană,Zboară noaptea în poiană.
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA
— Gaie-papagaie,Ce duci în tigaie?— Duc papa puiuluiÎn valea plopului,C-a venit vipăraŞi-a luat pe chipăra,Şi-a dus-o-n deal la cetăţuie,Ca s-onveţe blănărie.
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA
A venit mimuraŞi-a luat pe pipura,Şi-o duse-n deal la vie,Şi-a-nvăţat-o cojocărie.
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINA
Vine, vine viura,Şi apucă piura;Şi-o duce pe veneţie,Şi-o-nvaţă cojocărie.
PĂSĂRI SĂLBATICE ULIUL ŞI GĂINATuchiluş pe sub perete,Ciuşti între cele fete!
PĂSĂRI SĂLBATICE VULTURULCe vânătorVânează din zbor?
PĂSĂRI SĂLBATICE RAŢA SĂLBATICĂ
Pe cea baltă latăEste-o ciuciură bălţată;Cine-o ştie, las’ s-o ştie,Că-i la bot cu scăfârlie.
PĂSĂRI SĂLBATICE GÂSCA SĂLBATICĂTigva albă, titiană,Strigă noaptea în poiană.
PĂSĂRI SĂLBATICE GÂSCA SĂLBATICĂGuşiu, guşiu, guguianăStrigă noaptea prin poiană.
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL)Moşul NiculaeDoarme pe casă-n paie.
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL)Badea nostru NicolaeDoarme-n horn pe paie.
PĂSĂRI SĂLBATICE BARZA (COCOSTÂRCUL)
Ce să fie oareCu-aşa lungi picioare,Roşii peste tot,Roşu şi pe bot?
PĂSĂRI SĂLBATICE CUCOARELE
Singurele,Mititele,Se tot duc înşirăţele,Şi se duc cu mare jele.
PĂSĂRI SĂLBATICE PASĂREA CĂLĂTOAREIarna fuge,Vara vine.
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE
Apa mă naşte,Soarele mă creşteŞi când nu văd pe mama mor.
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE
În apă nasc,În apă cresc,Afară dacă ies,Viaţa mi se curmă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELESoldat oţelit,De oaste gătit.
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE
Merg pe-un drum, dar nu-i drum;Prind un pui, dar nu-i pui;Îi smulg penele, dar nu-s pene,Şi-i mănânc carnea, dar nu-i carne.
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE Cine seceră apa?
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTELE
Mut s-a născut,Mut a trăit,Mut s-a prăpădit.
PEŞTI, TÂRÂTOARE PEŞTII DE SUB GHEAŢĂPe sub podu’ lui Peneş-împăratUmblă caii lui Calafat.
PEŞTI, TÂRÂTOARE PĂSTRĂVULCiuşti prin apă,Zup sub piatră.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL
M-a trimis doamna de susLa cea de josSă-i dai cerceiiDe pe fundul mării.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACULCerceluşul măriiPe fundul căldării.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACULCerceluş cu coarne,Fierbe-n fundul oalei.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL
Cu cozoroc la căciulă,Cu foarfeci la mână,Cu mustăţile ca hăţurile,Şi din coadă: lip-lip-lip.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACULÎl bagi negru-n apăŞi iese roşu.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACULPe valea lui SaravacVine un turc înarmat.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL
Ghici:Ce e cu opt picioareŞi cu două perechi de coarne?
PEŞTI, TÂRÂTOARE RACUL Cine nu-şi ascute foarfecele niciodată?
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)Răsbuc pe cărare,Cu doba-n spinare.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Coarne are, şi bou nu e,Samar poartă, măgar nu e,Mâini n-are,-n copaci se suie.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Cu coarne ca boul,Cu şa cu un cal,Se urcă pe copaci ca un şarpe.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Am un bou:Cu trupul în grajd,Cu coarnele afară.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)De tare ce e — duce o casă-n spate,De slab ce e — o găină-l bate.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)Vine moşul pe cărareŞi-şi duce casa-n spinare.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)Am un ou, şi nu-i ou,Şi cu coarne, dar nu-i bou.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)Am un bouCu ochii în coarne.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Găină seină,Cu moţul de făină;Veveriţă nu e,Pe copac se suie.
PEŞTI, TÂRÂTOARE MELCUL (CULBECUL, CULBECIUL)
Totdeauna sunt acasăŞi de poaie nu îmi pasă...Merg încet, dar chibzuit:Pe-unde merg las drum albit.Am şi coarne,Şi le facLungi sau scurte —După plac.
PEŞTI, TÂRÂTOARE SCOICASus copaie, jos copaie.La mijoc carne de oaie.
PEŞTI, TÂRÂTOARE SCOICA
Sus cer,Jos cer,La mijloc carne de miel.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCACăţăluş de lângă baltă,Saltă, latră, şi iar saltă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCALângă balta seacăMereu bate toaca.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA
Ce-i goală-goalăCa o oală,Şi nechează ca o iapă?
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA
Nu-i pasăre, dar pe copaci şade;Nu-i vacă, dar paşte iarbă verde;Nu-i peşte, dar în baltă înoată;Nu-i lăutar, dar cântă noaptea toată.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROTĂCELUL (BURATECUL)Sub o foaie de leuşteanŢipă-un pui de moldovean.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROTĂCELUL (BURATECUL)
Am un pui de grecCe se suie pe ceoflecŞi face: „Indec... Indec...“
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ
Sus găvan,Jos găvan,La mijloc carne de cal.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂPe o vale nisipoasăMerge o babă grebănoasă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ
Sus casă,Jos masă,La mijloc carne grasă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE BROASCA-ŢESTOASĂ
Hocă mare,Hocă mică,De sub hocăPui de ciocă,Hoca cu monicu-n cap,Cu cioricu’ după cap,C-un talger de brânză-n buze,Paşte iarbă pe costişă,Na-ţi-l ţie de-l sumuţă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞOPÂRLACureluşă verde,Prin iarbă se pierde.
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE
Cimurcei ce-i:Curăluşă unsăÎn iarbă ascunsă?
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELEPesteu rece,Dunărea o trece.
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELEAm o bâtă tărcată,Pe câmp aruncată.
PEŞTI, TÂRÂTOARE ŞARPELE ŞI OUĂLE DE ŞARPE
Mă dusei în pădureSă caut două resteie;Nu găsii două resteie,Găsii două ouă de hechea-bechea,Hechi să le iau,Hechi să nu le iau;Hechi mă temuiDe hechea-bechea.
PEŞTI, TÂRÂTOARE NĂPÂRCA
Covâl-covâlPrin iarbă;Lungă-i,Şarpe nu-i.
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREACe e mic, nesăturat,Şi suge pân’ la crăpat?
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREAObială neagră tătărască,Cine n-o ghici să se zgârcească.
PEŞTI, TÂRÂTOARE LIPITOAREACine te muşcăSpre a-ţi face bine?
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE
Strigă Dobra din CosobaCă e mică-mititicăŞi de găini i-este frică.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE
Strigă lelea Anghelina,Ca s-o apăr de găină,Şi tot strigă şi mă cheamă,Că de câine n-are teamă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELECureluşă unsăPe sub pământ dusă.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELE
Am nişte fete:Când îţi vin în curte,Să nu le aperi de câini,Să le aperi de găini.
PEŞTI, TÂRÂTOARE RÂMA, RÂMELECe trăieşte în pământŞi n-are oase?
INSECTE PURICELE
Cinel-cinel:MititelCiup-pipel.Ce e mic mititelSe tulbură Vodă de el?
INSECTE PURICELE
Am un căluşelMic şi sprintenel,Negru ca corbul,Iute ca focul:Unde sare,Urmă n-are,Unde paşte,Se cunoaşte.
INSECTE PURICELECe-i mic ca şi-un fir de mac,Şi sare-n sus ca şi-un ţap?
INSECTE PURICELEPeste-o măciuchiţăSare-o neghinuţă.
INSECTE PURICELE
Ţup de ici,Ţup de colea,PopârlitaPopârlea.
INSECTE PĂDUCHELEPeste-un tălerelTrece-un uncheşel.
INSECTE PĂDUCHELECe e mic şi mititelŞi-şi ia Vodă căciula la el?
INSECTE PLOŞNIŢABurdujel umflat,Umblă noaptea pe sub pat.
INSECTE PĂIANJENUL
Mititel,Vineţel,Ţese frumuşel.
INSECTE PĂIANJENULCe e mic şi mititelŞi umblă cu funia după el?
INSECTE PĂIANJENUL
Dumitrică ghiburelŞi-mpleteşte casa el,Ş-o-mpleteşte frumuşel.
INSECTE PĂIANJENUL
Am un frate:Ţese-o pânză minunată,Fără iţe, fără spată.
INSECTE PĂIANJENULÎntr-un vârf de paiMânăstire de crai.
INSECTE PĂIANJENULPusei chila-n poliţăFuştele sub poliţă.
INSECTE MUSCAŞade-n grindă, ţităieşte,Nu şti’ nime ce vorbeşte.
INSECTE MUSCA
Spuneţi-mi cum mă numiţi,Şi vara pentru mineDe ce vă pălmuiţi?
INSECTE ŢÂNŢARULÎs mititel şi slăbuşor,Şi mă hrănesc cu sânge de om.
INSECTE ŢÂNŢARULHidedişiP’ îngă criş.
INSECTE BONDARULZboară, dar nu face ou,Şi mugeşte, dar nu-i bou.
INSECTE RĂDAŞCA (RUDEŞIŢA)Am o vacă neagră,Şi tot prin aer aleargă.
INSECTE RĂDAŞCA (RUDEŞIŢA)Cerbul nerguZboară-n cer.
INSECTE FURNICA, FURNICILE
La cap dâc,La dos dâc,La mijloc fiu-fiu-fiu!
INSECTE FURNICA, FURNICILE
La cap bobâlc,La mijloc fifichi,Şi la coadă fofâlc.
INSECTE FURNICA, FURNICILE
La cap nod,Dinapoi nod,În mijloc şft!
INSECTE FURNICA, FURNICILE
La cap gâlcă,La dos modâlcă,La mijloc un fir de aţă.
INSECTE FURNICA, FURNICILECiumile-i, ce-i, ce-i:Gârgânţe, pârânţe, ce-i?
INSECTE FURNICA, FURNICILE
De la noiPână la voi —Tot mărgeleMărunţele,De fuge mâţa de ele.
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CU FURNICIDe-aici pân’ la munte —Tot zale mărunte.
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CU FURNICIPe drumul lui Scarlat —Tot mei vărsat.1
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CU FURNICIDe la Nistru pân’ la mare —Funduri negre de căldare.
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CU FURNICIDe-aici până-n Seleuş —Tot căldări cu fundu-n sus.
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CU FURNICIDe aci până la Beci —Tot capete de berbeci.
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CU FURNICIDe la noi şi pân’ la munteSunt tot căciule rotunde.
INSECTE FURNICARUL, MUŞUROAIELE CU FURNICIÎntr-un vârf de munteClocoteşte-o oală de linte.
INSECTE GREIERELE
Am un nepot:Ziua tace,Şi noaptea cântă.
INSECTE GREIERELECine cântă toată varaPrin fâneţe, cu ghitara?
INSECTE VIESPEACe e mică-mititea,De fuge Vodă de ea?
INSECTE LĂCUSTASăritură de ciută,Urmă de nimic.
INSECTE LĂCUSTA
Am o vacă:Unde zace,Strat nu face,Dar topeşteCe-nfrunzeşte.
INSECTE CĂLUŢUL DE IARBĂ (COSAŞUL)Sare iepureşteCântă scripcăreşte.
INSECTE FLUTURELE
Aripi are,Cioară nu-i;Trup subţire,Vierme nu-i.
INSECTE LICURICIUL
ScânteioarăAlbăstrioară,Zboară pe-ntuneric, zboară;Luminează ici-colea.Ce-i: felinăraş sau stea?Licăreşte... licăreşte...Numele cine-i ghiceşte?
FLORA SĂLBATICĂ GHIOCELUL
ClopoţelMititel,Scoate capul din zăpadă,Primăvara să o vadă.
FLORA SĂLBATICĂ MURA
Pe-o potecă şovăită,Merge mierla-nsovonită:Suflet n-are, sânge are.
FLORA SĂLBATICĂ MURAAm un lucru cu gustare:Suflet n-are, sânge are.
FLORA SĂLBATICĂ RUGUL CU MURE
Lung e, funie nu e;Gheare are, pisică nu e;Mărgele are, salbă nu e.Ce e?
FLORA SĂLBATICĂ RUGUL CU MURE
Lung este, şarpe nu e;Verde este, guşter nu e;Gheare are, pisică nu e;Roade face, pom nu e...Atunci, ce e?
FLORA SĂLBATICĂ RUGULŞarpe cu unghioareSe caţără la soare.
FLORA SĂLBATICĂ RUGULVerde-i, verde, nu-i şopârlă,Are dinţi şi n-are gură.
FLORA SĂLBATICĂ SPINUL
HârbuliţCârbuliţă,Cu gurăDe hărpăriţă.
FLORA SĂLBATICĂ FRAGAÎntr-o foaie, catrifoaieŞade o oaie oacănă.
FLORA SĂLBATICĂ FRAGAMică, roşie, parfumată,Şade pe pământ culcată.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELEMânăstire-ntr-un picior,Ghici, ciupercă, ce e?
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELETatarita-ntr-un ocol,Curte albă-ntr-un picior.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELECetate albă,Stă într-un picior.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE Gâscă albă-ntr-un picior.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELEOmuşor într-un picior,Ghici, rufoaso, ce-i?
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE
HotrocolÎntr-un ocol,Babă albă-ntr-un picior.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELEPălăria voiniculuiPe marginea drumului.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELEAm o casă văruită,Într-un picior sprijinită.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELE
Am o casă:Pe dinafară văruită,Pe dinăuntru şindrilită.
FLORA SĂLBATICĂ CIUPERCA, BURETELERăsări lângă proţap,Pricolici cu cuşma-n cap.
FLORA SĂLBATICĂ IEDERA
Colăcel,Bolăcel,Într-un vârf de muncel.
FLORA SĂLBATICĂ HAMEIUL
Am un ţurţar:De-ar avea un par,S-ar sui pe elPână la cer.
FLORA SĂLBATICĂ BOZIA
Ce-i:Mică — verdicică,La mare — floricică,La bătrâneţe — călugăriţă?
FLORA SĂLBATICĂ URZICA
Ce n-are limbăŞi ciupeşteDe prăpădeşte?
FLORA SĂLBATICĂ URZICACe buruianăO poate cunoaşte şi orbul?
FLORA SĂLBATICĂ SCAIULPe valea lui HandrabacSe dă ursul peste cap.
FLORA SĂLBATICĂ TRESTIA, STUFULBute peste bute,Sus, coadă de vulpe.
FLORA SĂLBATICĂ TRESTIA, STUFUL
Jos — copac,La mijloc — poloboc,Sus — coada vulpii smoc.
FLORA SĂLBATICĂ COPACUL
Ce om şade cu capu-n josŞi cu picioarele-n susŞi n-ameţeşte?
FLORA SĂLBATICĂ COPACULVara îmbrăcat,Şi iarna dezbrăcat.
FLORA SĂLBATICĂ RĂDĂCINA COPACULUIUlceluşă unsă,Pe sub tufă-ascunsă.
FLORA SĂLBATICĂ MĂDUVA (INIMA) COPACULUICe-i înalt cât pădureaŞi nu vee defel lumea?
FLORA SĂLBATICĂ SCOARŢA COPACULUI Ce are şi copacul şi cartea?
FLORA SĂLBATICĂ FRUNZACe cade-n apă,Şi nu face stropi?
FLORA SĂLBATICĂ FRUNZAVara sus,Iarna jos.
FLORA SĂLBATICĂ FRUNZA
Vara susFrumos,Iarna-n glodPe jos.
FLORA SĂLBATICĂ PUTREGAIULCe trece prin copacŞi nu se aude?
FLORA SĂLBATICĂ PĂDUREA, CODRUL, CRÂNGULSingur se face,Singur se desfae.
FLORA SĂLBATICĂ PĂDUREA, CODRUL, CRÂNGULCine se dezbracăTocmai când e frig?
FLORA SĂLBATICĂ PĂDUREA, CRÂNGUL FĂRĂ FRUNZĂSe vaită ciocoiul RaduCă ia fugit satu’.
FLORA SĂLBATICĂ PĂDUREA, CRÂNGUL FĂRĂ FRUNZĂSe vaită coconatu’Că i-a perit satu’.
FLORA SĂLBATICĂ PĂDUREA, CRÂNGUL FĂRĂ FRUNZĂ
S-a speriat cocoratulCă i-a fugit satul;Are bucurieC-aşteaptă să vie.
FLORA SĂLBATICĂ MĂRĂCINELECiuta mare şade-n caleŞi aşteaptă carne moale.
FLORA SĂLBATICĂ MĂRĂCINELEStă-n cărare,Jânduind mâncare.
FLORA SĂLBATICĂ MĂRĂCINELECe stă în călecicăŞi aşteaptă cărnicică?
FLORA SĂLBATICĂ MĂCEŞUL
Ce e cu pană,Şi nu-i cătană,Zgârie,Şi mâţă nu e?
FLORA SĂLBATICĂ MĂCEŞULCişcoi roşiuCu zgaibă-n cap.
FLORA SĂLBATICĂ MĂCEŞUL
Ce are ţâţă,Şi nu-i mâţă,Şi-i verde,Şi nu-i şopârlă?
FLORA SĂLBATICĂ MĂCEAŞATărtăcuţă roşie,Plină de gârbojie.
FLORA SĂLBATICĂ PORUMBELELE
Mă dusei într-o pădureSă iau o poală de mure;Nu găsii mure,Ci găsii grăunţe sure.
FLORA SĂLBATICĂ ALUNAMemurică-memură,Şade-n vârf şi tremură.
FLORA SĂLBATICĂ ALUNACucuiată, vai de ea,Şade-ntr-un vârf de nuia.
FLORA SĂLBATICĂ ALUNADomnişoara, vai de ea,Şade-ntr-un vârf de nuia.
FLORA SĂLBATICĂ ALUNA
Aulea-aulea,Într-un vârf de nuia;Vină, bade, şi mă ia,Că rău mă tem c-oi cădea.
FLORA SĂLBATICĂ ALUNUL ŞI ALUNAEl — lung, ea — scurtă,Frunza-i bate, şi ea-i mută.
FLORA SĂLBATICĂ ALUNUL ŞI ALUNAVâjăitul sărmănel,Puiu-n vârf de curcudel.
FLORA SĂLBATICĂ TUFA CU NUIELE
Mă dusei la pădureŞi găsii un cuib ochi-bechi;Luai una, lăsai două,Ca ochi-bechi să se mai ouă,Dar ochi-bechi nu se mai ouă.
FLORA SĂLBATICĂ SALCIA, RĂCHITACe se prinde degrabăŞi nu face roadă?
FLORA SĂLBATICĂ PLOPULLa care copacTremură frunzele fără vânt.
FLORA SĂLBATICĂ PLOPUL
Frunte albă, naltă,An cu an se saltă;Creşte în zăvoi,Şuieră din foi!
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA
Lemne-nlemnite,Troace întrocite,Păhăruţ cu coadă.
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA
Am un lemn —Nici de-o şchioapă,Nici de-o palmă,Şi face:Două mese mesuiteŞi două albii scobiteŞi-un potcap călugăresc.
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA
Am un lemn bun —Nici d-o palmă,Nici d-o şchioapă,Şi acela-n două crapăŞi se face două durbace,Două feţe de masă,Un copac de lulea.
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA, PORCUL ŞI LUPUL
Picuruşul picură,Trepăduşul treapădă,Gâdea-ăl mareŞade-n caleŞi ar mânca carne moale.
FLORA SĂLBATICĂ GHINDA, PORCUL ŞI LUPUL
Picuruşul picură,Trepăduşul treapădă,Mongea şade-n dosul tufei.
FLORA SĂLBATICĂ BRADUL
În pădure născui,În pădure crescui;Acasă de m-aduse,Să joc în horă mă puse.
FLORA SĂLBATICĂ BRADULIarna-n frig, vara la soare,Neschimbat e la culoare!
FLORA SĂLBATICĂ BRADULCreştetu-i în nori se pierdeŞi totdeauna este verde.
FLORA SĂLBATICĂ BRADUL ŞI FRUCTELE LUI
Ce e nalt cât casa,Verde ca mătaseaŞi nu se usucăNici vara, nici iarna,Şi spânzură jar pe mâini?
FLORA SĂLBATICĂ BRĂDUŢUL DE NUNTĂRăţoi potcovit,Pe bordei suit.
FLORA SĂLBATICĂ CETINA BRADULUICe-i mai mic decât aculŞi mai înat decât bradul?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTULOricât îi zbura,Tot sub tine-a rămânea.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTULCe e mai grasDecât toate în lume?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTULCine mănâncă,Şi nu se mai satură?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTULIa gândeşte-te şi spune:Cine-i mai bogat pe lume?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTULAm o bătătură întinsăCât ţine ochii.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTULEu la toţi le dau mâncare,Şi ei mă calcă în picioare.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL
Cât e iarnăBei şi-ngheţi.Cât e varăCrăpi şi usci.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PIATRACe stă în apă,Şi nu putrezeşte?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PIATRA
Eu sunt mititicăŞi în pământ cresc,Afar’ de mă scoate,De toţi mă lovesc.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BOLOVANUL ÎN APĂAm un cal sur,Se văd dinţii ca prin ciur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂPELE
De la muntePân’ la munte —Numai blăni înfipte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE DEALULAm un moş înalt,Vede toată lumea din sat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MUNTELE CARAIMANUL Cine este vecin cu Omul?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MUNTELE GĂINA
Care găinăDe mai multe sute de aniTrăieşte şi acum?N-are cioc, n-are pene;De uliu, de vulpi, nicicând se teme?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GROAPACând iei, creşteCând pui, scade.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GROAPAEu îi iau, şi ea tot creşte,Dacă-i dau, se micşorează.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GROAPADe ce o mănânci,Se face mai mare.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CĂRBUNELEPe apă înoată,Şi-n pământ nu putrezeşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RUGINA Cine poate mânca fierul?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA
Dumbră,Sumbră,Fără umbră.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APAMaică lungă,Fără umbră.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APALungă-lungă, lată-lată,Şi nu mai stă niciodată.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA
Dacă n-ar fi,Lumea ar pieri,Iar dacă multă este,Lumea prăpădeşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APADacă nu-i deloc — mori,Dacă-i multă — tot mori.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Ce nu stă în ciur?ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA Ce nu arde-n foc?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA ŞI GHEAŢAMama naşte fata,Şi fata pe mamă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA ŞI GHEAŢAMama o face pe fiică-sa,Şi fiică-sa o face pe mamă-sa.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA ŞI VÂNTULRag gioielele-n genuni,Rădurenele-n păduri.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢA
Am un ghem de mătasă,Şi-l trimit la-mpărăteasă,Să-mi ţeasă o ţesăturăFăr’ oleac’ de bătătură.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢA
M-a trimis doamna de susLa cea de jos,Să-i dea un procov:Neurzit, neţăsut, necroit.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢA
Tot în jos,La vadu’ gros,Coase lelea cusuturăFără leac de tivitură.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢA
M-a trimis doamna de susLa cea de jos,Să-i fac pod peste mare,Dar fără picioare.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢACe pod pe apă e aruncatŞi de mână nelucrat?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GHEAŢAÎn apă pluteşte,În foc se topeşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ŢURŢURELE DE GHEAŢĂ (SLOIETELE)Ce creşte cu rădăcina-n sus?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ŢURŢURELE DE GHEAŢĂ (SLOIETELE)
Este un pom:Cu vârful în jos,Şi cu rădăcina-n sus.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ŢURŢURELE DE GHEAŢĂ (SLOIETELE)Creşte-n giosŢurţuros.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE IZVORUL
Am un purcelMic-mititel,Şi când pui mâna pe elFace: „Guic... guic...“
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE IZVORUL
Mic şi bun de gură,Să-l opreşti nu poţi;Nu-l adapă nimeni,I-adapă pe toţi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PÂRÂIAŞUL
Ce luceşte,Şerpuieşte,Şi la vale o porneşte?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLARudă lungă,Fără umbră,
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLAFără umbră,Lungă, lungă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLA
Ghici ghicitoarea mea:Zi-noapte călătoreşte,Şi nu se mai oboseşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLACine-şi roade mereu patulŞi aleargă cu sfărâmiturile-n gură?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLAZiua-noaptea fuge,Şi tot în albie rămâne.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RÂUL, VALEA, GÂRLA
Am un bou medelean:Pe unde paşteSe cunoaşte,Pe unde sareUrmă n-areŞi fuge-n mare.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MALURILE ŞI APA
Am două surori:Se tot uită una la altaŞi nu se pot întâlni.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MALURILE ŞI APAUnu’ viuÎntre doi morţi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MALURILE ŞI APARuda se duce,Boii stau.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LACUL DE MUNTE CU PEŞTEÎntr-un vârf de plaiŞade cu oastea un crai.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VALUL
Glie-glie,Ghemul meuMerge-n vale pe pârău.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE MOCIRLELEDe la noi şi pân’ la voi,Numai plăcinte moi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORIICe trece peste apă,Şi nu se scufundă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORIICe trece peste apă,Şi nu face valuri?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORIIGrămezi de câlţi,Peste munţi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NORUL, NORII
Sute de sacaleTrec pe sus agale,Ca s-adape pe aiceTurmele de spice!
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIESus bat tobele,Jos curg lacurile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE
GhicăţicaMărunţicaÎnverzeşteŞi-nnegreşte,Şi priieşte,Şi beleşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIEMulte fire de argintLeagă cerul de pământ.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIEDe dorit, toţi mă doresc,Şi când vin, toţi fug de mine.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PLOAIA, PICĂTURA DE PLOAIE
Din pământ şi ape am ieşit,Pe pământ şi ape am căzut,În pământ şi ape am intrat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GRINDINA
Strugur nu-s, nici piatră nu-s,Însă cad din nori de sus;Flori multe prăpădesc,Şi la căldură mă topesc.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERULScânteioară-ioară,Pe om îl omoară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERULŢăndărică lemn uscat,Luminează-n Ţarigrad.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERUL
Eu vin când nici nu gândeştiŞi mor la naşterea mea;Cine mă însoţeşteNiciodată nu vine fără larmă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE FULGERULSăgeata împăratuluiSparge casa dracului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETULUrlă lupul la hotarăŞi s-aude-ntr-altă ţară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETULStrigă bica-ntre hotarăŞi se-aude-ntr-altă ţară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL
Am un bou mare-mare,Şi când zbiară,S-aude peste nouă hotare!
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL
Huhurezul huhurează,Peste munţi înalţi nechează,Şi nimene nu cutează.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL
Sus în munteSe răspunde,Jos la ţarăSe resciară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETULBate toba la Moldova,Şi s-aude la Craiova.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE TUNETUL ŞI FULGERULMoşu’ taie lemne-n deal,Aşchiile sar în vale.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL
Cimu, ce-i, ce-i?Lanţ înfocat,Peste casă-aruncat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULŞerpe vărgat,C-un cap peste sat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULBolbuc în genune,Trosc peste pădure.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULŞerveţel îndoieţel,Peste mare-aruncăţel.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULŞtergar vărgat,Peste Dunăre-aruncat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULNăframă vărgată,Peste mare aruncată.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULUn peşchir învărgat,Peste mare aruncat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEULAm un brâu vărgat,În cer spânzurat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL
Şapte fete, şapte bete:La izvoare le spălară,Şi de nori le atârnară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CURCUBEUL
Plăntică colorată,Peste văi aruncată;De gâceşti, îţi dau o raţă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLAPe o vale cotităVine mierla-nsovonită.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA
Am o vacăBrâncovancă:Când întinde brâncile,Acoperă luncile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA
Am o vacă surie,Vine din pustie,Cuprinde luncileCu brâncile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA
Am o vacă brâncălaie:Când sloboade ţâţele,Umple toate luncile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLACe trece prin vamă,Şi nimeni n-o bagă-n seamă?3
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLA
Mă suii în dealCa să-mi văd de cai,Şi nu văzui caii,Prăpădii cheile,Se-ncurcară văile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLAAruncai cheileŞi se-nchise ţările.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLASingură se face,Nimeni n-o desface.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CEAŢA, NEGURA, PÂCLACe merge prin pădureŞi nu sună?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUACerceluşul doamneiDin fundul mării.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUA
Când ieşii afară,Lacrimi jos picară;Luna le văzu,Soarele le luă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ROUAZiua-i aer,Noaptea-i apă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA)
Vine moşul pe portiţăŞi îşi scapă o cheiţă;Vine luna şi n-o ia,Vin stelele şi n-o ia,Vine soarele şi-o ia.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA)
Mă suii pe scară,Cheile-mi picară;Luna le văzu,Şi să le ia nu vru;Dar cum le văzu soarele,Îmi şterpeli cheile.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE BRUMA (ŞI ROUA)Ce se naşte cu lunaŞi piere cu soarele?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
IleanaCosânzeanaCând o întins brânceleO umplut luncele.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)De la munte pân’ la muntePicură stele mărunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Laptele gerului,Sub streaşina cerului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Câte stele logustele,Pică pe hainele mele.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
De la valePân’ la munte,Numai stele mărunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Vin oiţele din munteCu steluţe albe-n frunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
S-a dus Chică-VodăLa Vodean,Să-nceapă un izvor lat,Cu mare cusutură,Fără leac de tivitură.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Mă nasc îmbătrânindŞi mor întinerind.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Naşterea mi-i sclipicioasă,Îngropăciunea mi-i tinoasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Nu-i făină, dar se cerne;Nu-i covor, dar se aşterne.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
Zoroclie-clie,Întinsă-n câmpie,Nu sunt borangic,Dar sunt pe colnic,Şi pe deal în susPrimăvara nu-s.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
Alb ca creta,Moale ca lâna,Uşor ca pana,Şi piere ca spuma.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)Moale, albă şi pufoasă,Pentru câmp e haină groasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ZĂPADA (OMĂTUL, NEAUA)
Ce vine ca un domn,Ca un leu,Şi când se duceSe duce ca un câineCu coada între vine?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NINSOAREA (FULGII DE ZĂPADĂ) ŞI SOARELE
Zboară-un stol de porumbei:Uliul fuga după ei,Şi-i apucă fără gheară;Nu se vede unu-n ţară!
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE NINSOAREA (FULGII DE ZĂPADĂ) ŞI SOARELE
Mii de păsărele zbor:Vine-un om fără picioare,Şi le mănâncă fără gură.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VISCOLULUrlu şi mă învârtesc,Pe drumeţi îi îngrozesc!
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GERUL ŞI BRUMA
Sus stele,Jos stele,Vai de picioarele mele;Iar steloiul cel mai mareRău mă frige la picioare.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE GERUL ŞI BRUMA
Sus stele,Jos stele,Vai de zilele mele!
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE AERULDe n-aş fi eu,Nime n-ar trăi pe lume.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE AERULN-are culoare, nici miros,Dar la toţi îi de folos.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CHIOTUL, SUNETUL
Cinel-cinel:Trece peste apă,Şi nici nu se-adapă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CHIOTUL, SUNETULCe trece de-aici la celălalt mal,Şi nu face nici umbră, nici val?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL
Cinel-cinel:Cine aude fără urechi,Vorbeşte fără gură,Pe orice limbă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL
Îţi vorbeşteŞi turceşte,Şi-orce limbă nimereşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOUL
Murgul rageÎn pârloage,Lelea-ngânăÎn grădină.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ECOULCine te-ngânăŞi nu te superi?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE APA MORŢILOR (FATA MORGANA)
Ghici mici:Cât e zareE numai mare.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA
Şi eu am.Şi tu ai,Şi cel mai mic fir de iarbă are.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA
Mă vezi,Te vezi,Să mă prinzi nu poţi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA
Ghici ghicitoarea mea:Ce şade pe apăŞi nu s-adapă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA
Pe apă merge,Nu stropeşte;Prin trestie trece,Şi nu lărmuieşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACine trece gârlaŞi nu face talazuri?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACe trece prin tină,Şi nu se întină?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRALată-lată,N-are urmă niciodată.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRAFug de tine,Şi tu musai după mine.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACe este mare cât o bisericăŞi nu cântăreşte nici cât o cireaşă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACe nu e nimic,Şi tot se vede?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACu ochii o poţi vedea,Dar în mână n-o poţi lua.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRACe n-are corpŞi tot se vede?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE UMBRA Ce nu atinge soarele niciodată?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULCine trece cu miresme prin vamă,Şi vameşii nu bagă de seamă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULCine trece pe la poartă,Şi cânii la el nu latră?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTUL
Este un iepure şchiopÎntr-un vârf de plop,Şi vântură bob.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULNea StanFluieră p-afar’.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULTuchiluş prin păiuş,Moş Ilie te-o ajuns.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULAmânar de mischiu,De la Dunăre viu.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULMerge tată-tău pe drum,Şi boieru-i suflă-n spate.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULCe-i în mânăŞi-i minciună?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULÎl simţi şi nu-l vezi,Te bate şi nu fugi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULCe zboară pe susŞi nu-l vezi?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULIliuţă cu tichieRidică mai mult (mai sus) de-o mie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE VÂNTULTurchează neagră,Tot câmpul aleargă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERULAm un ceaun umflat,Peste lume răsturnat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL
Am un pom mare-mare:Noaptea înfloreşte,Şi ziua păleşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL
Ce-i mai lung decât drumurileŞi mai lat decât mările,Mai frumos decât florileŞi mai urâcios decât babele,Mai drag decât icoaneleŞi mai rău decât tunurile,Mai luminos decât lumânărileŞi mai întunecos decât pivniţele?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERULUn ţol bortelitToată lumea a acoperit.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERULZiua tavă,Şi noaptea dârmoi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL
Am un crin:La rădăcină veşted,Şi la vârf înflorit.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEAm o sucnă mirie,Plină de puzderie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEAm o rochioarăPlină de pozdeioară.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEAm o piele de taurŢintuită cu ţinte de aur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEEste-n lume o gheaţă lată,Cu mazăre-mpestriţată.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEPe câmpul lui Basarab —Numai mei vărsat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI STELELEFoaie mare, albăstrie,Scris de aur pe hârtie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL, AERUL ŞI CERUL
Am un copac:La rădăcină uscat,La mijloc îi verde,Şi la vârf îi cu flori.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL, AERUL ŞI CERUL
La vârf înflorit,La mijloc uscat,La rădăcină verde.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL, PĂMÂNTUL ŞI VÂNTUL
Tata — nalt,Mama — groasă,Frate-meu — de la unul la altul.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL, PĂMÂNTUL ŞI VÂNTUL
Nalt e tata,Groasă-i mama,Nebun e frate-meu.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEBulgăre de aur,Joacă pe-o piele de taur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEBulbuc de aurÎn piele de taur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEAm un ou de aur,Se joacă pe piele de taur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEAm un măr aurit,Umblă pe sus rătăcit.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE
Cimurce-i, ce-i:Talger înfocatPeste casă aruncat?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEIese Barna de după munteC-un frâu de aur în frunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEMic mititel,Joacă fulgerii pe el.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEAm un bruş de unt,Cu el toată lumea ung.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELECe se scaldă în apă,Şi nu se udă?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELEUn măr de argintLeagă cerul de pământ.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE CÂND RĂSAREPana cocostârculuiBate-n faţa târgului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI PĂMÂNTUL
Cine fuge şi n-ajunge;Cine stăŞi treaba-i merge?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUMINA
Închisei uşile,Lăsai perdelele,Şi hoţul — tot în casă:Şade şi nu vrea să iasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ÎN AMURGAm o vacă roşie,De se uită seara prin leasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RAZA SOARELUI
Dă în piatră,Nu se strică;Dă în apă,Se despică.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE RAZA SOARELUITrece prin fereastră,Şi n-o sparge.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PULBEREA ÎN RAZA SOARELUIGhici ghicitoarea mea:Am o funie de nisip.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE ÎNTUNERICULCe se ascunde sub patCând intru cu lampa-n odaie?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNAFrate şi soră —Nu se-ntâlnesc niciodată la horă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNADouă talere-nfocate,Peste casă aruncate.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA
Am două talgere pe măsură:Unul arde,Cellalt nu.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNAAm doi bulgări de aur,Se joacă pe-o piele de taur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA
Am două gheme de mătasă,Le azvârli peste casăLa crai şi la crăiasă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNADintr-un ciurel de alune,Numai două găsii bune.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNAAm o strachină cu doi peşti:Unul cald şi altul rece.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNAZi şi noapte călătoresc,Şi nu se mai obosesc.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA
Două surioare,Iuţi şi sprintenioare,Toată viaţa fug,Şi nu se ajung.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNACe trece prin pădureŞi nu sună?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA
Din deal în dealŞi din vie în vie —Floricică nărângie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNAAm o vacă bălaie-bălaie,Joacă noaptea prin gunoaie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNAMânză bălană,Paşte noaptea în poiană.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNAAm o oaie bălăoaie,Umblă noaptea prin pâraie.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNACe stă-n apăFără umbră?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNAGăinuşă gălbinuşă,Trece Dunărea în picioruşă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNAGâscă tutuiană,Umblă noaptea pe poiană.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNALa marginea satului —Căciula fârtatului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNACine umblă noaptea prin sat,Şi nu-l latră câinii?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU)
Uite-iSpânzurate-n nourCoarnele de bour.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU)Bulgăraş de aur,Cu coarne de taur.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU)O secere fără dinţiPăşeşte peste munţi.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ (CRAI-NOU)În vârful dealului —Potcoava calului.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA NOUĂ OGLINDITĂ ÎN APĂInelul vădaneiÎn fundul bulboanei.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA ŞI STELELE
Am o cloşcă cu pui:Seara s-adună,Şi dimineaţa se risipeşte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA ŞI STELELEAm o strachină de alune,Şi-n vârf — o nucă.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE LUNA ŞI STELELE
Pe valea lui Sgaidarac —O chilă de mei vărsat,Numai unul bobonat.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STEAUA OGLINDITĂ ÎN APĂCercelul doamneiÎn fundul apei.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELE
Peste munţi,Peste mări,Numai ochi licăritori.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELELicuricii zărilorÎn adâncul mărilor.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELEDe aici până la munte —Numai zale de aur mărunte.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELEDe aici şi pân’ la munteNumai ţinte sunt bătute.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE STELELEDe-aicea până la muncei —Tot căruţi de fulgerei.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE PĂMÂNTUL, CERUL, STELELE, SOARELE ŞI LUNA
Am un poloboc,Peste poloboc un prosop,Peste prosop măzărele,Printre măzăreleDouă tălgerele,Ce s-aseamănă-ntre ele.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE CERUL ŞI PĂMÂNTUL, SOARELE ŞI LUNA, ZIUA ŞI NOAPTEA, VIAŢA ŞI MOARTEA
Ce este:Două stau,Două aleargă,Două se schimbăŞi două se sfădesc?
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA, CERUL ŞI PĂMÂNTUL, FOCUL ŞI APA
Două mergŞi două stau,Două judecată n-au.
ELEMENTE ŞI FENOMENE NATURALE SOARELE ŞI LUNA, CERUL ŞI PĂMÂNTUL, FOCUL ŞI APA
Două merg,Două stau,Două duşmănie-şi au.