Diagnostic financiar
-
Upload
madalina-tamas -
Category
Documents
-
view
411 -
download
12
description
Transcript of Diagnostic financiar
Cuprins
CAP. I Prezentare generală a entităţii S.C. Ropharma S.A....................................................................3
1.1. Scurt istoric.............................................................................................................................3
1.2 Obiectul de activitate al entităţii..............................................................................................5
1.3 Structuri de guvernanţă corporativă........................................................................................6
1.4 Piaţa şi concurenţa. Strategii de dezvoltare............................................................................8
1.5 Evaluarea aspectelor legate de entitate................................................................................10
1.6 Evoluţia principalilor indicatori..............................................................................................11
CAP. II Metodologia diagnosticului financiar......................................................................................13
2.1 Surse informaţionale.............................................................................................................13
2.2 Selectarea nivelelelor de apreciere a performanţelor financiare la S.C. Ropharma S.A.........15
2.3 Calculul indicatorilor specifici fiercăriu nivel investigat.........................................................15
2.4 Stabilirea şi parametizarea grilei de evaluare a indicatorilor ţinând seama de starea şi/sau tendinţa indicatorilor...................................................................................................................16
2.5 Diagnosticarea domeniilor financiare investigate şi stabilirea standing-ului financiar general al societăţii...................................................................................................................................17
CAP. III Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii la entitatea S.C. Ropharma S.A...................................18
3.1 Diagnosticul stării de lichiditate financiară............................................................................18
3.2 Diagnosticul stării de sovabilitate financiară..........................................................................21
CAP. IV Diagnosticul gradului de dependenţă financiară.....................................................................25
CAP. V Diagnosticul gestiunii resurselor controlate controlate de entitate.........................................29
5.1 Diagnosticul resurselor umane..............................................................................................29
5.2 Diagnosticul resurselor tehnice..............................................................................................31
5.3 Diagnosticul resurselor materiale..........................................................................................33
5.4 Diagnosticul indicatorilor de activitate..................................................................................34
CAP. VI Diagnosticul stării de profitabilitate.......................................................................................36
6.1 Starea de profitabilitate pe nivele de activitate....................................................................37
6.2 Ratele de profitabilitate comercială......................................................................................39
6.3 Diagnosticul stării de profitabilitate......................................................................................42
CAP. VII Diagnosticul stării de rentabilitate........................................................................................42
CAP. VIII Diagnosticul performanţelor bursiere..................................................................................48
8.1 Ratele bursiere......................................................................................................................48
1
8.2 Performanţei bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari...........................................50
8.3. Diagnosticul performanţelor bursiere..................................................................................52
CAP. IX Diagnosticul fluxurilor de numerar.........................................................................................53
CAP. X Diagnosticul riscurilor.............................................................................................................56
Bibliografie..........................................................................................................................................59
2
CAP. I Prezentare generală a entităţii S.C. Ropharma S.A.
1.1. Scurt istoric
S.C. Ropharma S.A. are sediul social în Braşov, str. Iuliu Maniu nr 55, RO 1962437,
înregistrată la Registrul Comerţului Braşov sub nr. J08/2886/2007.
Ropharma este o companie continuatoare a tradiţiei farmaceutice românesti, având în
componenţă unele farmacii înfiinţate de peste un secol, care activează şi acum în locaţiile
iniţiale. Provine din Întreprinderea de stat “Oficiul Farmaceutic Iaşi”, înfiintat in anul 1952,
prin înglobarea tuturor farmaciilor din zona Iaşi şi Vaslui. La data de 07.03.1991 se
înregistreaza la Oficiul Registrul Comerţului Iaşi, sub nr. J22/335/1991 cu denumirea de S.C.
Iassyfarm S.A., cu sediul în Iaşi, str. Smardan, nr. 19, având ca unic proprietar Statul Român.
În baza Hotărârii de Guvern nr. 55/1998, statul, prin entitatea sa FPS, vinde pachetul
majoritar de acţiuni prin licitaţie publică, caştigatorul licitaţiei fiind ADD Pharmaceuticals
Ltd. din Cipru, care devine acţionarul majoritar al societăţii, cu un procent de 50,756% din
capitalul social.
Ulterior, în baza Hotărârii AGEA nr. 3/28.08.2007 entitatea şi-a schimbat denumirea din S.C.
Iassyfarm S.A. în S.C. Ropharma S.A. şi işi mută sediul din Iaşi în Braşov, str. Iuliu Maniu,
nr. 55.
La începutul anului 2009, S.C.Ropharma S.A. fuzionează cu alte trei societăţi comerciale de
profil farmaceutic, respectiv:
S.C. Farmaceutica Aesculap S.A. Tg. Mureş, (fosta Întreprindere de Stat – Oficiu
farmaceutic);
S.C. Medica S.A. Bacău, (fosta Întreprindere de Stat – Oficiu farmaceutic);
S.C. Global Pharmaceuticals S.R.L. Braşov. (Înfiintata pe baza iniţiativei private în
anul 1997).
3
Ca urmare a fuziunii, capitalul social al societăţii S.C.Ropharma S.A. s-a majorat cu 8,714
milioane lei, ajungând la 12,652 milioane lei. În septembrie 2010, Adunarea Generală a
Acţionarilor S.C. Ropharma S.A. aprobă majorarea de capital cu suma de 16.448.139,80, de
la valoarea de 12.652.415,20 la valoarea de 29.100.555 lei, prin încorporarea în capitalul
social a rezervelor în suma de 16.448.139,80 şi emiterea unui număr de 164.481.398 acţiuni
nominative, în formă dematerializată. Rata de alocare a noilor acţiuni a fost de 1.3 acţiuni la o
acţiune deţinută.
În data de 16.12.2010, Comisia Natională a Valorilor Mobiliare a emis Certificatul de
Înregistrare a Valorilor Mobiliare, iar în data de 13.01.2011, S.C. Depozitarul Central S.A. a
înregistrat în registrul acţionarilor S.C. ROPHARMA S.A. majorarea de capital social. În
urma majorării de capital social, structura acţionariatului la data de 14.01.2011 este
urmatoarea:
Arrow Pharmaceuticals Inc. deţineri: 91.125.853 Lei (32,3141%)
Rimia Investments Ltd. deţineri: 77.410.576, Lei (26,6011%)
ADD Pharmaceuticals Ltd. deţineri: 65.640.204 Lei (22,5563%)
A.V.A.S. deţineri: 964.804 Lei (0,3315%)
Persoane fizice deţineri: 50.550.840 Lei ( 17,3711%)
Persoane juridice deţineri: 5.313.273 Lei ( 1,8258%).
În prezent, compania are o reţea de 117 farmacii şi cinci depozite de medicamente - în
Bucureşti, Iaşi, Bacău, Târgu Mureş si Cluj-Napoca.
S.C. Ropharma S.A., persoană juridică de drept român, este societate pe acţiuni, de tip
deschis, cu capital mixt şi îşi desfaşoară activitatea conform prevederilor Actului constitutiv
şi în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, modificată prin
Legile 441/2006 şi 297/2004 privind piaţa de capital. Ropharma S.A. începe tranzacţionarea
pe piaţa reglementată BVB (categ. 1) în 24.11.2010 (simbol: RPH).
Conform datelor din bilanţ aferente anului 2010 S.C. Ropharma S.A. ocupă locul 1 in Top
Afaceri Romania 2011, domeniul 47: Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi
motocicletelor.
4
1.2 Obiectul de activitate al entităţii
Obiectul de activitate este prevăzut la art.6 din Actul Constitutiv al societăţii şi potrivit
c1asificării CAEN activitatea principală este COMERŢ CU AMĂNUNTUL AL
PRODUSELOR FARMACEUTICE, ÎN MAGAZINE SPECIALIZATE – cod CAEN 4773.
S.C. ROPHARMA S.A. are ca obiect de activitate principal comerţul cu amănuntul al
produselor farmaceutice, iar ca activităţi secundare: comerţul cu amănuntul al produselor
cosmetice şi de parfumerie, comerţul cu amănuntul al articolelor medicale şi ortopedice,
comerţul cu ridicata al produselor farmaceutice, comerţul cu ridicata al produselor cosmetice
şi de parfumerie, fabricarea produselor farmaceutice etc.
S.C. Ropharma SA şi-a îndreptat atenţia, prin intermediul participaţiei deţinute la Aesculap
Prod S.R.L. Tg. Mureş şi Eurofarmaco Chişinău spre dezvoltarea de produse naturale cu
conţinut de substanţe active obţinute prin procese biotehnologice simple. Astfel a dezvoltat o
gamă de suplimenţi nutritivi pe bază de produşi naturali din lapte, biologic activi, cum este
lactoferina (marcă înregistrată la OSIM), o glicoproteină extrasă din lapte, cu rol de protecţie
pentru organismul uman şi colostrul cu conţinut ridicat de imunoglobuline, care intăresc
sistemul imunitar în diferite viroze. Produsele mai au la bază extracte naturale cu conţinut de
vitamine, minerale, oligoelemente. Produsele dezvoltate se prezintă sub formă de diferite
forme farmaceutice: comprimate, capsule, pulberi, comprimate masticabile, etc, forme uşor
accesibile pentru toate categoriile de vârsta, la care se adresează.
Gama de produse Activit, marcă înregistrată la OSIM, conţine produse ca: Activit imuno şi
Activit imuno forte, pentru întarirea sistemului imunitar; Activit fier, Activit luteină, Activit
C, Activit Mg, Activit Ca, Activit Antiage, Activit Polivit, Activit B, Activit Prenatal, Activit
junior pentru contracararea unor carente de vitamine, minerale şi/sau oligoelemente.
Pe langa gama Activit s-au dezvoltat produse pe baza de extracte naturale, cum este
rezveratrolul, gama: Vitagrapes, antidiabeticul: Glykofit, produsele Lipoartrin si Lipoartrin
forte pe baza de cartilaj de rechin etc.
În prezent activitatea de cercetare dezvoltare este orientată spre biotehnologia extractelor
vegetale şi a diferitelor produse animale.
5
1.3 Structuri de guvernanţă corporativă
S.C. Ropharma SA este persoana juridică de naţionalitate română, administrată în baza unui
sistem unitar, având formă juridică de societate comercială pe acţiuni şi îşi desfăşoară
activitatea în conformitate cu prevederile legislaţiei române şi ale Actului constitutiv al
societăţii.
Structurile de guvernanţă corporativă ale societăţii sunt reprezentate de către Consiliul de
Administraţie şi de Conducerea Executivă (Directorii).
Consiliului de Administraţie este format din 7 administratori (numărul administratorilor fiind
întotdeauna impar):
1. Miron Mihai: preşedinte al Consiliului de Administraţie
2. Miron Florentina: membru al Consiliului de Administraţie
3. Cotirla Adrian: membru al Consiliului de Administraţie
4. Darabus Doru Vasile Victor: membru al Consiliului de Administraţie
5. Radasanu Alin: membru al Consiliului de Administraţie
6. S.C. UNITED ROPHARMA S.R.L. prin dl. Ene Danut-Marian: membru al
Consiliului de Administraţie
7. S.C. CONSULTINVEST PHARM S.R.L. prin dl. Bratescu Mihai: membru al
Consiliului de Administraţie
La S.C. ROPHARMA S.A. organizarea, conducerea şi gestionarea activităţii curente a
societăţii se realizează de către echipa de directori executivi sub conducerea şi
responsabilitatea Directorului General ducând la îndeplinire hotărârile Consiliului de
Administraţie pentru realizarea obiectivelor stabilite prin Bugetul de Venituri şi Cheltuieli
aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor.
Conducerea executivă a societăţii a fost asigurată de către o echipă managerială, echipă care
la finele anului 2010 avea următoarea componenţă:
1. Miron Mihai – Director General;
2. Radasanu Alin – Constantin – Director Financiar;
6
Societatea este structurată pe cinci mari departamente:
Departament productie;
Departament marketing;
Departament financiar-contabil;
Departement resurse umane;
Departament de investitii.
Nivelurile ierarhice se regăsesc în structura funcţională de mai jos şi sunt determinate
de poziţiile successive pe care le au faţă de directorul general al firmei,
managerii diferitelor departamente de muncă, situaţi pe aceleaşi linii ierarhice. Asadar, la
S.C. Ropharm S.A.exista 2 niveluri ierarhice:
Nivelul 0 reprezentat Directorul General
Nivelul 1 reprezentat de managerii pe departament
Nivelul 2 reprezentat de managerii de prima linie ai fiecărui department
Fig.1.1 Organigrama entităţii S.C. Ropharma S.A.
Sursa: www.ropharma.ro
7
1.4 Piaţa şi concurenţa. Strategii de dezvoltare
În contextul economic actual, pe piaţa farmaceutică din România se desfaşoară o competiţie
acerbă pentru păstrarea şi atragerea clienţilor. Chiar şi pe timp de criză, oamenii continuă să
cumpere însă au devenit mai selectivi atât în privinţa produselor pe care le achiziţionează cât
şi a serviciilor auxiliare.
Principalii concurenţi ai entităţii sunt următorii:
CENTROFARM Farmaceutica Argesfarm
Help Net Farma SA Hermes Pharma
S.I.E.P.C.O.F.A.R. Sensiblu
Sephora Marinopoulos Romania Sibpharmamed
Soridim International SRL Adidas Romania SRL
Deltamed Eva Medical Farm
Farmacia Acsademia M.C. Serv Tour
Millenium Pro Design SRL Pharma Net
Remedium Farm Sinapis
Urgent Farm
În ceea ce priveşte strategia corporativă la care entitatea Ropharma apelează este strategia de
decreştere care constă în extinderea semnificativă a volumului de activitate, ceea ce
determină în mod normal cresşterea substanţială a vânzărilor şi veniturilor.
Principala strategie de creştere aplicată este strategia concentrării prin integrare oriontală,
deoarece entitatea urmăreşte extinderea volumului de activitate în domeniul produselor
farmaceutice, prin dezvoltarea pieţei. Strategia concurenţială aplicată vizează atragerea
clienţilor prin intermediul vânzării unor produse cu preţ mai scăzut decât al concurenţei.
Ropharma îşi achiziţionează materiile prime de la un furnizor, care ii oferă discounturi în
funcţie de cantităţile cerute, de asemenea producţia se realizează în interiorul entităţii,
costurile sunt mai reduse, iar metodelor de producţie li se acordă o atenţie deosebită.
8
Obiectivele urmărite de entitate:
Implementarea unei activităţi fundamentate strategic: obiective, strategii, tactici,
analiză şi interpretare rezultate, monitorizare şi evaluare performanţe;
Permanenta preocupare pentru creşterea calităţii serviciilor prin identificarea şi
motivarea persoanelor capabile şi dispuse să trateze cu atenţia cuvenită fiecare client
şi de a oferi cu promptitudine soluţii optime adaptate fiecăruia;
Dezvoltarea imaginii Ropharma în piaţa farmaceutică; Corporate identity producător
– importator – distribuitor – farmacii retail;
Cresterea încrederii pacienţilor în produsele din portofoliu şi generarea cererii;
Dezvoltarea portofoliului Ropharma; Creşterea gradului de conştientizare în rândul
pacienţilor a numelui Ropharma ca producator;
Promovarea şi dezvoltarea brandurilor importante din portofoliul de produse
Ropharma;
Dezvoltarea reţelei de farmacii Ropharma;
Campanii educaţionale la nivel de pacient;
Implicare socială;
Îmbunătăţirea gradului de diferenţiere a serviciilor (generale, financiare, tehnice)
proprii şi a ofertei de produse faţă de concurenţă – elemente inovatoare, servicii
suplimentare – un pas înaintea cerinţelor pieţei;
Sistem de distribuţie orientat către piaţă şi client;
9
1.5 Evaluarea aspectelor legate de entitate
A. Numărul şi nivelul de pregătire al angajaţilor entităţii
În data de 31.12.2011 numărul scriptic al angajaţilor era de 801, iar structura angajaţilor ăn
funcţie de pregătire se prezontă astfel:
Fig.1.2. Structura angajaţilor la 31.12.2011 în funcţie de nivelul de pregătire
2.747%
34.457%
36.954%
17.603%5.868%
1.998% .375%
Studii postuniversitare = 22Studii universitare = 276Colegii = 296Liceu = 141Sc. Profesională = 478 clase = 16<8 clase = 3
B. Relaţii dintre conducere şi salariaţi
Respectul reciproc este principiul care stă la baza relaţiilor dintre conducerea companiei şi
salariaţi, fapt ce a condus la neînregistrarea niciunui element de natură conflictuală în cursul
anului 2011.
10
1.6 Evoluţia principalilor indicatori
A. Evoluţia cifrei de afaceri netă
Fig. 1.3 Evoluţia cifrei de afaceri nete pe perioada 2009-2011
2009 2010 2011250000000.000
270000000.000
290000000.000
310000000.000
330000000.000
350000000.000
370000000.000
390000000.000
410000000.000
288285159.000
351997844.000
385169835.000
Ropharma a raportat pentru 2010 o cifra de afaceri netă de 51,997 mil RON, înregistrând o
creştere anuală de 22,1%, cu 1,3% peste nivelul creşterii pietei farmaceutice de retail, urmată
de o creştere în 2011 de 9,42%.
Acest fapt se explica prin:
Schimbarea mixului de vânzări: creşterea cu 35% a vânzărilor prin farmaciile proprii
a condus la realizarea a 74% din veniturile din vânzări din comerţul cu amănuntul;
Creşterea numerică şi în volum a contractelor de achiziţii şi renegocierea celor deja
existente;
Creşterea ponderii producţiei proprii în cifra de afaceri.
Piaţa farmaceutică de retail, din punct de vedere valoric , a crescut în anul 2011 faţă de 2010
cu 7,5%, atingând valoarea de 2,2 miliarde euro. Societatea Ropharma S.A. deţine o cotă de
piaţă care o situează pe poziţia 9 în top distribuitori naţionali şi în primii 5 în top reţele de
retail la nivel naţional.
Ropharma este ocupanta locului doi în Contrast TOP 50 cele mai Performante Companii
listate la BVB.
11
B. Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor totale
Fig. 1.4 Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor totale pe perioada 2009-2011
2009 2010 2011260000000.000
280000000.000
300000000.000
320000000.000
340000000.000
360000000.000
380000000.000
400000000.000
292296681.000
358056565.000
389826477.000
287034103.000
344725078.000
376874936.000
Venituri totaleCheltuieli totale
Veniturile totale au înregistrat o creştere a valorii ca urmare a creşterii vânzărilor cu 23% în
2010 faţă de 2009 şi respectiv cu 9 % în 2011 faţă de 2010 (cu e creştere de 20,2% peste
creşterea pieţei de retail din 2010),
Cheltuielile au înregistrat aceeaşi temdinţă de creştere ca si veniturile, ceea mai mare parte
din creştere fiind atribuită celor 12 farmacii noi deschise.
C. Evoluţia profitului pe perioada 2009-2011
Fig. 1.5 Evoluţia profitului net al entităţii pe perioada 2009-2011
2009 2010 20114000000.000
5000000.000
6000000.000
7000000.000
8000000.000
9000000.000
10000000.000
11000000.000
12000000.000
4170096.000
10881737.000 10687756.0
00
Se constată o creştere considerabilă a profitului net în 2010 faţă de 2009 de 160,95% , ca
urmare a creşterii într-un ritm mai alert a veniturilor totale de 22,5% faţă de creşterea
chetuielillor totale de 20,1%..
12
În 2011 faţă de 2010 profitul net se diminuează nesemnifcativ cu doar 1,78%, această scădere
se datorează în cea mai mare parte dobânzilor bancare aferente capitalului de lucru,
diferenţelor de curs realizate aferente restituirilor de capital de lucru precum şi reevaluării
datoriilor în valută existente în sold la finele anului 2011.
CAP. II Metodologia diagnosticului financiar
2.1 Surse informaţionale – Situaţiile financiare la S.C. Ropharma S.A. (Conţinutul
situaţiilor financiare cf. O.M.F.P Nr. 3055/2009) pe perioada de activitate cuprinsă între anii
2009-2011.
În elaborarea proiectului am utilizat ca surse informaţionale situaţiile finaciare ale societăţii
Ropharma S.A. pe perioada de activitate 2009-2011:
Bilanţul societăţii (Anexa );
Cont de profit şi pierdere (Anexa );
Situaţia modificărilor capitalului propriu (Anexa );
Situaţia fluxurilor de trezorerie (Anexa);
Note explicative la situaţiile financiare anuale (Anexa);
Metodologia diagnosticului economico-financiar preia o parte din metodele şi procedeele
specifice analizei economico financiare însă ea deţine în mod suplimentar metode şi procedee
de lucru proprii. Printre aceste metode specifice analizei- diagnostic amintim:
A. Metoda SWOT (strenght, weakness, opportunities, and threats);
B. Metoda grilelor de evaluare;
C. Metoda bazată pe benchmarking;
D. Metoda profilelor;
E. Metode combinate.
A. Metoda SWOT (strenght, weakness, opportunities, and threats)
Matricea SWOT este un instrument util care se foloseşte pentru a pune "în ecuaţie" punctele
tari şi punctele slabe, ocaziile şi amenintarile unei entităţi. Fiecare entitate îşi evaluează atu-
urile şi punctele slabe, iar când acestea sunt combinate cu o analiză-inventar a
13
"oportunităţilor şi ameninţărilor" din mediul extern al entităţii, entitatea realizează asa-numita
" Analiza SWOT ": îşi stabileşte poziţia actuală pe piaţă în funcţie de atu-uri, puncte slabe,
oportunitati si amenintari. Cei mai importanţi pentru viitorul unei firmei sunt cei catalogaţi
drept "strategici", iar atunci când o companie a identificat şi analizat aceşti factori, este gata
pentru definirea misiunii sale.
Analiza şi matricea SWOT oferă cadrul general care permite definirea unor alternative
strategice, pe baza unei analize combinate ale organizaţiei şi a mediului extern. Uneori,
simpla analiză a celor 4 elemente specifice permite acumularea unor informaţii despre
managenet şi a altor date utile.
Factori interni
Puncte forte:
*societatea are numeroase filiale în ţară (Botoşani, Bacău, Piatra-Neamţ, Vaslui, Târgu-Mures, Braşov, Bucureşti etc.);*funcţionează legal;*este proprietara tuturor mijloacelor fixe existente şi folosite de către angajaţi;*există un număr semnificativ de clienţi fideli;*personal calificat;*gamă diversificată de produse farmaceutice;*dispune de tehnologie performantă pentru realizarea produselor sale;*cifra de afaceri a crescut cu 9,4% faţă de 2010
Puncte slabe:
*fonduri insuficiente pentru acoperirea reţetelor gratuite si compensate;*cheltuielile au consemnat o creştere mai accentuată faţă de creşterea veniturilor, creşterea fiind atribuită celor 12 farmacii noi deschise;*creanţele comerciale au crescut cu 31%, pe fondul întârzierii decontărilor efectuate de casele judeţene de sănatate; *datoriile cu scadenţă sub un an au avansat cu 44,6%, la 292,33 milioane de lei.*rezultat financiar negativ datorat în principal dobânzilor bancare aferente capitalului de lucru;
Factori externi
14
MatriceaSWOT
Oportunităţi ale mediului:
*fondurile de care dispune societatea pot proveni fie de la Ministerul Sanatăţii (pentru reţetele compensate) sau fonduri provenite din strainatate de la parteneri;*piaţa farmaceutică de retail, din punct de vedere valoric a crescut în anul 2011 cu 7,5% faţă de anul 2010, atingând o valoare de 2,2 miliarde de euro.
Ameninţări ale mediului:
*pretul materiilor prime a crescut cu 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, fapt ce a determinat şi creşterea preţurilor la produsele farmaceutice; * actualizarea preţurilor medicamentelor a determinat un impact negativ asupra contribuţiei marginale de 244,390 euro,ca urmare a scăderii cursului valutar de la 4,25lei/euro la 1.04.2010 la 4,21 lei/euro la 1.04.2011*concurenţa (Mediplus, Farmexpert; Fildas; Europharm; Polisano; Farmexim; ADM Farm; Relad; PharmaFarm);*inflaţia*există o cerere în creştere pentru medicamentele generice care sunt mai ieftine decât originalele;-contextul economic(criza economică)
2.2 Selectarea nivelelelor de apreciere a performanţelor financiare la S.C. Ropharma
S.A.:
a. Starea de lichiditate/solvabilitate financiară;
b. Starea de îndatorare;
c. Eficienţa utilizării resurselor controlate de entitate;
d. Profitabilitate;
e. Rentabilitate;
f. Performanţele bursiere;
g. Cash-flow-ul entităţii;
h. Starea de risc.
2.3 Calculul indicatorilor specifici fiercăriu nivel investigat:
a. Starea de lichiditate/solvabilitate (Anexa );
b. Starea de îndatorare (Anexa );
c. Eficienţa utilizării resurselor controlate de entitate (Anexa );
d. Profitabilitate (Anexa );
e. Rentabilitate (Anexa );
15
f. Performanţele bursiere (Anexa );
g. Cash-flow-ul entităţii (Anexa );
h. Starea de risc (Anexa ).
2.4 Stabilirea şi parametizarea grilei de evaluare a indicatorilor ţinând seama de starea
şi/sau tendinţa indicatorilor
În practică este foarte des utilizată stabiliea unei scale de evaluare formate din cinci nivele de
evaluare, notate cu note de la 1-5.
Se încadrează indicatorii într-o stare :
a. Pentru indicatorii la care se apreciază doar nivelul sau tendinţa, încadrarea se va
face în funcţie de următoarea grilă de evaluare :
Nota(N) 1 2 3 4 5Stare Critică Slabă Medie Bună ForteTendinţă Deteriorare
bruscăDeteriorare lentă
Menţinere Îmbunătăţire lentă
Îmbunătăţire bruscă
b. Pentru indicatorii la care se apreciază simultan atât nivelul cât şi tendinţa,
încadrarea se va face pe baza matricei de mai jos:
Tendinţă/Stare Critică Slabă Medie Bună ForteÎmbunătăţire bruscă
3 3,5 4 4,5 5
Îmbunătăţire lentă 2,5 3 3,5 4 4,5Menţinere 2 2,5 3 3,5 4Deteriorare lentă 1,5 2 2,5 3 3,5Deteriorare bruscă 1 1,5 2 2,5 3
16
2.5 Diagnosticarea domeniilor financiare investigate şi stabilirea standing-ului
financiar general al societăţii
Diagnosticarea domeniilor financiare investigate presupune compararea rezultatelor obţinute
pentru indicatorii financiari calculaţi cu nivele de referinţă. Se compară şi se emit judecăţi de
valoare calitative şi cantitative pe baza grilelor de evaluare menţionate anterior.
Se interpretarea nota finală a aspectului diagnosticat pe baza grilei de interpretare finală a
diagnosticului financiar, după cum urmează în din tabelul de mai jos:
Grila de interpretare finală a diagnosticului financiar
Starea indicatorului
Nota medie Clasificare SWOT
Forte 5Punct forteFoarte bun 4,5
Bun 4Punct tareSatisfăcător 3,5
Mediu-acceptabil 3 Punct incertNesatisfăcător 2,5
Punct slabSlab 2Foarte slab 1,5
Punct criticCritic 1
Sintetizarea diagnosticelor parţiale anterioare utilizând o medie aritmetică ponderată.
Rezultând în final standing-ul financiar în care societatea se află:
Categoria
A B C D E
Punctaj Є(4-5] Є( 3-4) ≈3 Є (2-3) Є [1-2)
17
CAP. III Diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii la entitatea S.C. Ropharma S.A.
Sursa informaţională – Bilanţul entităţii S.C. Ropharma S.A. (Conţinutul situaţiilor
financiare cf. O.M.F.P. Nr. 3055/2009) pe perioada 2009-2011 (Anexa1).
O primă formă de realizare a echilibrului financiar al entităţii este realizată prin asigurarea
permanentă a capacităţii de plată a firmei, atât pe termen scurt cât şi pe termen lung. În sens
general, lichiditatea şi solvabilitatea financiară reprezintă capacitatea entităţii de a face faţă
plăţilor scadente. Lichiditatea vizează capacitatea de plată pe termen scurt în timp ce
solvabilitatea vizează coordonatele pe termen lung.
Pe baza calculelor efectuate pe baza bilanţului societăţii S.C. Ropharma S.A. pe perioada
2009-2011 (Anexa 3), se va întocmi diagnosticul lichidităţii şi solvabilităţii financiare a
entităţii.
3.1 Diagnosticul stării de lichiditate financiară
Într-o formulare foarte simplă, lichiditatea financiară reprezintă capacitatea elementelor de
active curente de a se transforma în lichidităţi pentru a face faţă datoriilor imediat scadente.
Conform IFRS, „lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după
luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade”.(IFRS 2007, Cadrul
general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare, par. 16).
18
Fig. 3.1.1 Evoluţia ratei capitalului de lucru pe perioada 2009-2011
2009 2010 2011000%
002%
004%
006%
008%
010% 008% 009%
007%
Evoluţia ratei capitalului de lucru (RCL)
Fig. 3.1.2 Evoluţia indicatorilor de lichididate pe perioada 2009-2011
2009 2010 2011000%
050%
100%
150%
200%
250%
300%
111% 113% 109%086%
098% 094%
171%
267%282%
1. Rata lichidității curente (RLC) - Current Liquidity
2. Rata lichidității imediate (RLI) - Acid Test
3. Rata lichidității efective (RLE) - Cash Ration
Tabelul 3.1.1 Sinteza diagnosticului lichidităţii financiare
IndicatoriDiagnostic
SWOTPunctaj
Pondere de imp.
Punctaj
agregatMăsuri necesare
1. Lichiditate curentă
Stare medie/ menţinere
3 P1=20% 0,5
*corelarea politicilor comerciale ale entităţii (de vânzare, de stocare şi de achiziţii, politici de creditare comecială) *corelarea termenelor de încasări şi plăţi stabilite cu
2.Lichiditate imediată
Stare forte/ deteriorare
lentă3,5 P2=20% 0,7
19
diverţi parteneri *optimizarea achiziţiilor şi a volumului şi structurii stocurilor *urmărirea termenelor de plată către salariaţi, furnizori, instituţiile statului *urmărirea termenelor de încasare de la clienţi *ameliorarea trezoreriei
3.Lichiditate efectivă
Stare forte/ îmbunătăţir
e lentă4,5 P3=20% 0,9
4. Capitalul de lucru
Stare forte/ îmbunătăţir
e lentă4,5 P4=20% 0,9
5. Rata capitalului de lucru
Stare forte/ deteriorare
lentă3,5 P5=20% 0,7
Diagnosticul lichidităţii-
punctaj total
PUNCT TARE
100% 3,8
Constatări la S.C. Ropharma S.A. :
Lichiditatea curentă : Se menţine relativ constantă pe perioada analizată, însă este
se situează sub nivelul intervalului de siguranţă financiară.
Lichiditatea imediată : Se situează în jurul limitei maxime a intervalului de siguranţă
pe toată perioada analizată. De asemenea, se constată o creştere lentă pentru anul
2010, urmată de o scădere lentă în anul 2011, ceea ce denotă o deteriorare lentă a
stării financiare a entităţii.
Lichiditatea efectivă : Se situează peste limita maximă a intervalului de siguranţă
financiară pe perioada 2009-2011. Se constată o îmbunătăţire accentuată pentru anul
2010 faţă de 2009 (de la o rata de 170,76% la 266,88%) şi o îmbunătăţire lentă pentru
anul 2011 a stării financiare a entităţii.
Capitalul de lucru : Capitalul de lucru este pozitiv pe toată perioada analizată în
creştere lentă. Societatea se află în echilibru financiar pe termen scurt pe toată
perioada analizată.
Rata capitalului de lucru : Entitatea se află în echilibru financiar pe termen scurt
care se deteriorează însă în timp. Se situează peste media ţărilor dezvoltate pe
20
parcursul celor 3 ani analizaţi. Oferă un grad foarte mare de flexibilitate financiară pe
toată perioada analizată.
Diagnosticul lichidităţii financiare : La nivelul entităţii starea de lichiditate este
apreciată la un nivel bun, ceea ce va genera o încredere ridicată din partea creditorilor
ce intră în relaţie cu entitatea.
3.2 Diagnosticul stării de sovabilitate financiară
Într-o accepţie generală, solvabilitatea financiară reprezintă capacitatea elementelor de active
de a onora datoriile entităţii indiferent de exigibilitate. Riscul de insolvabilitate trebuie
apreciat în strânsă legătură cu riscul de faliment sau de insolvenţă al entităţii.
Conform IFRS „solvabilitatea financiară se referă la disponibilităţile de numerar pe o
perioadă mai lungă de timp în care urmează să se onoreze angajamentele financiare
scadente”. (IFRS 2007, Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare,
par. 16).
Fig. 3.2.1 Evoluţia indicatorilor de solvabilitate pe perioada 2009-2011
Fig. 3.2.2 Evoluţia indicatorilor de solvabilitate pe perioada 2009-2011
21
2009 2010 2011000%
200%
400%
600%
800%
1,000%
1,200%
1,400%
1,600%
1,800%
2,000%
134% 139% 131%
1,277%
1,694%
1,904%
1. Rata solvabilității generale ( RSG)2. Rata solvabilității generale pe termen lung (RSGL)
Fig. 3.2.3 Evoluţia ratei de acoperire a dobânzilor din rezultat pe perioada 2009-2011
Tabelul 3.2.1 Sinteza diagnosticului solvabilităţii financiare
IndicatoriDiagnostic
SWOTPuncta
jPondere de imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
1. Rata solvabilităţii generale
Stare medie/ menţinere
3 p1=24% 0,72*diminuarea datoriilor;
*diminuarea cheltuielilor cu
dobânzile;
*finanţarea adecvată a
activelor circulante;
*creşterea vitezei de
rotaţie a activelor
imobilizate;
* îmbunătăţirea politicii
monetare a creditelor;
*stabilitatea economică şi
politică.
2. Rata solvabilitatăţii generale pe termen lung
Stare forte/ Îmbunătăţire
bruscă5 p2=19% 0,95
3. Capacitatea de rambursare a datoriilor
Stare forte/ deteriorare
lentă3,5 p3=19% 0,665
4. Gradul de acoperire al serviciului datoriei
- - - -
5. Rata de acoperire a dobânzilor din rezultat
Stare forte/ deteriorare
lentă
3,5 p5=19% 0,665
22
2009 2010 2011000002004006008010012014
002 002 001
005
013
010
Capacitatea de rambursare a datoriilor (CRD)Rata de acoperire a dobânziilor din rezultat (TIE)
Axis Title
2009 2010 2011000
005
010
015
005
013010
*asigurarea fondurilor
băneşti şi utilizarea
acestora eficientă
*corelarea termenelor de
6. Rata de acoperire a dobânzilor din cash
Stare forte/ deteriorare
lentă3,5 p6=19% 0,665
Diagnostic solvabilitate-punctaj total
PUNCT TARE
100% 3,665
Constatări la S.C. Ropharma S.A. :
Rata solvabilităţii generale : Se află sub nivelul de siguranţă admis şi se menţine în
jurul valorii de 130% pe parcursul perioadei analizate.
Rata solvabilitatăţii generale pe termen lung : Reflectă un grad foarte bun de
acoperire a datoriilor pe termen lung, depăşind cu mult limita maximă a intervalului
de siguranţă financiară pe toată perioada analizată. De asemenea, înregistrează
creştere bruscă de la un an la altul, ajungând în 2011 în jurul valorii de 1900% de la
aproximativ 1700%.
Capacitatea de rambursare a datoriilor : Se situează în intervalul de siguranţă
finaciară pe toată perioada analizată, dar se observă o deteriorare lentă de la un an la
altul, reducându-se astfel capacitatea de rambursare a datoriilor entităţii.
Rata de acoperire a dobânzilor din rezultat : Înregistrează valori peste limita
admisă reflectând o rata de acoperire a dobânzilor din rezultat foarte bună. În 2010
rata a crescut brusc de aproximativ 7 ori, urmând ca în 2011 să se înregistreze o
scădere de aproximativ 3 ori, ceea ce determină tendinţa de deteriorare lentă a
solvabilităţii entităţii.
Rata de acoperire a dobânzilor din cash : Se încadrează, pe toată perioada supusă
analizei, în intervalul de siguranţă admis. În 2011 se observă o diminuare a ratei de
acoperire a dobânzilor din numerar ,ceea ce duce la o deteriorare lentă a stării de
solvabilitate a entităţii.
Diagnostic solvabilitate-punctaj total : La nivelul entităţii starea de solvabilitate a
entităţii este apreciată ca fiind bună pe întreaga perioadă analizată, ceea ce va reflecta
o credibilitate crescută pe termen lung din partea creditorilor entităţii.
Tabelul 3.2.2 Sinteza diagnosticului lichidităţii şi solvabilităţii financiare
23
IndicatoriDiagnostic
SWOTPuncta
jPondere de imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
1. Diagnosticul lichidităţii-punctaj total
Punct tare 3.8 50% 1.9
*corelarea termenelor de încasări şi plăţi stabilite cu diverţi parteneri *optimizarea achiziţiilor şi a volumului şi structurii stocurilor *urmărirea termenelor de plată către salariaţi, furnizori, instituţiile statului
2. Diagnostic solvabilitate-punctaj total
Punct tare 3.7 50% 1.85
*corelarea politicilor comerciale ale entităţii (de vânzare, de stocare şi de achiziţii, politici de creditare comecială) * îmbunătăţirea politicii monetare a creditelor;*stabilitatea economică şi politică.
Sinteza diagn lichidităţii şi solvabilităţii financiare
PUNCT TARE 100% 3.75
Ca urmare a punctajului obţinut de entitatea, rezultă că standing-ul financiar în care societatea
se află este în categoria A.
“Echilibrul financiar exprimă egalitatea şi corelaţiile dintre necesarul de resurse financiare şi
posibilităţile de colectare a acestor resurse” (Bătrâncea, 2008).
Entitatea S.C. Ropharma S.A se află în echilibru financiar, ceea ce presupune un sistem de
proporţionalităţi şi relaţii dinamice între diversele necesităţi şi posibilităţi ale entităţii,
implicând alocarea si utilizarea capitalurilor care să permită remunerarea la nivelul şi în
timpul angajat a investitorilor financiari, desfăşurarea unei activităţi fluente şi asigurarea
creşterilor strategice prevăzute.
Pentru a menţine şi a asigura starea de echilibru financiar în care se regăseşte entitatetea pe
perioada 2009-2011, astfel încât să desfăşoare o activitate profitabilă, trebuie să îşi regleze
dezechilibrele care se manifestă în activitatea curentă a entităţii.
24
În concluzie realizarea echilibrului financiar la S.C. Ropharma S.A. este influenţată de
resursele economice pe care aceasta le controlează, de structura financiară, lichiditatea şi
solvabilitatea, precum şi de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi
desfăşoară activitatea.
CAP. IV Diagnosticul gradului de dependenţă financiară
Surse informaţionale – Bilanţul entităţii S.C. Ropharma S.A. pe perioada supusă analizei
(Anexa 2.1).
Pentru intocmirea diagnosticului gradului de profitabilitate se adaugă calcule efectuate pe
baza informaţiilor din Bilanţ cu privire la:
Calculul ratelor generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii (Anexa.2.1);
Calculul ratelor combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii
(Anexa.2.1)
Gradul de îndatorare al entităţii în relaţia cu terţii este pus în evidenţă cu ajutorul ratelor de
dependenţă financiară, care reflectă măsura în care societatea se finanţează pe seama surselor
proprii sau pe seama surselor atrase din diverse direcţii.
În tabelul de ma jos sunt reprezentatate valorile ratelor generale de structură ale datoriilor şi
capitalurilor proprii si ratele combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii ale
fimei SC. Ropharma SA şi nivelele de comparaţie ale acestora:
I. Ratele generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii
2009 2010 2011Intervale de siguranţă
financiară, tendinţe favorabile
1. Rata autonomiei financiare totale (RAF)
100.00% 100.00% 100.00% [30%, 100%],↑
25
2. Rata de îndatorare globală (RDT)
292.39% 253.67% 325.76% [0%, 70%], ↓
II. Ratele combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii
1. Rata stabilităţii financiare (RSF)
109.19% 106.50% 105.64% [60%, 100%], ↑
2. Rata autonomiei financiare la termen (RAFL)
91.58% 93.89% 94.66% [50%, 100%], ↑
3. Rata îndatorării financiar bancare (RDFB)
39.25% 32.80% 34.74% [0%, 50%], ↓
4. Rata îndatorării finaciar bancare la termen (RDFBL)
0.00% 0.00% 0.00% [0%, 40%], ↓
5. Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii (Debt to Equity Ratio)(RPFCPR)
292.39% 253.67% 325.76% <200%, ↓
Fig. 4.1 Evoluţia ratelor generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii
2009 2010 2011000%
010%
020%
030%
040%
050%
060%
070%
080% 075% 072%077%
025% 028%023%
DATORII TOTALE
CAPITALURI PROPRII
Fig. 4.2 Evoluţia ratele combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii
26
2009 2010 2011.000%
50.000%
100.000%
150.000%
200.000%
250.000%
300.000%
350.000%
109.195% 106.504% 105.645%
91.580% 93.893% 94.657%
39.253% 32.795% 34.740%
292.386%
253.672%
325.761%
1. Rata stabilității financiare (RSF)
2. Rata autonomiei financiare la termen (RAFL)
3. Rata îndatorării financiar bancare (RDFB)
5. Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii (Debt to Equity Ratio)(RPFCPR)
Tabelul 4.2 Sinteza diagnosticului gradului de dependenţă financiară
IndicatoriDiagnostic
SWOTPunctaj
Pondere de imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
I. Ratele generale de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii
2.5 P1 = 50 % 1.25
*diminuarea ratei de îndatorare
1. Rata autonomiei financiare totale (RAF)
Stare bună/ Menţinere
3.5 p1 = 50 % 1.75
2. Rata de îndatorare globală (RDT)
Stare critică/ Deteriorare
lentă1.5 p2 = 50 % 0.75
II. Ratele combinate de structură ale datoriilor şi capitalurilor proprii
3.4 P2= 50 % 1.7 *creşterea capacităţii investiţionale
1. Rata stabilităţii financiare (RSF)
Stare Forte/ Deteriorare
lentă3.5 p1 = 20 % 0.7
2. Rata autonomiei financiare la termen (RAFL)
Stare Bună Îmbunatăţire
lentă4 p2 = 20 % 0.8
27
3. Rata îndatorării financiar bancare (RDFB)
Stare Bună Îmbunatăţire
lentă4 p3 = 20 % 0.8
*diminuarea ratei pârghiei financiare – capitaluri proprii astfel solvabilitatea financiară a entităţii este afectată
4. Rata îndatorării finaciar bancare la termen (RDFBL)
Stare forte/ Menţinere
4 p4 = 20 % 0.8
5. Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii (Debt to Equity Ratio)(RPFCPR)
Stare critică/ Deteriorare
lentă1.5 p5 = 20 % 0.3
Diagnostic îndatorare - Punctaj total
PUNCT INCERT 100% 2.95
Constatări şi obsevaţii la S.C. Ropharma S.A. – ratele de dependenţă financiară:
Rata autonomiei financiare : Se încadrează în intervalul de siguranţă financiară şi se
menţine constantă pe tot parcursul perioadei analizate ceea ce înseamnă că finanţarea
activităţii din surse proprii se face în mod eficient.
Rata de îndatorare globală : Înregistrează valori cu mult mai mari decât limita
superioară a intervalului de siguranţă financiară. Analizată în dinamică, o situaţie
favorabilă in ceea ce priveşte această rata este reprezentată de o scadere a acesteia, iar
în cazul firmei analizate aceasta este in creştere pe parcursul perioadei analizate ceea
ce reflectă o situaţie nefavorabilă şi denotă că societatea îşi finanţează activitatea din
surse atrase.
Rata stabilităţii financiare : Rata stabilităţii financiare pune în evidenţă capacitatea
investiţională a entităţii şi se situează peste limita superioară într-o foarte uşoară
scădere a intervalului de siguranţă financiară ceea ce înseamnă o capacitate
investiţională a entităţii mai mare.
Rata autonomiei financiare la termen lung : Rata autonomiei financiare la termen
lung pune în evidenţă gradul de finanţare al entităţii pe seama resurselor pe termen
lung şi are valoarea optimă pe parcursul celor trei ani supuşi analizei, în creştere de la
un an la altul ceea ce reflect un grad de finanţare al entităţii din resursele pe termen
lung favorabil.
28
Rata îndatorării finaciar bancare: Rata îndatorării financiar-bancare reflectă gradul
de îndatorare al entităţii din surse financiar-bancare şi se situează în intervalul optim
[0%-50%] pe toată perioada analizată în scădere de la un an la altul.
Rata îndatorării financiar bancare la termen : Rata îndatorării financiar-bancare la
termen lung pune în evidenţă gradul de îndatorare al entităţii din surse financiar-
bancare la termen lung şi se situează în intervalul de siguranţă apreciat favorabil pe
toată durata analizată aceasta fiind de 0%.
Rata pârghiei financiare-capitaluri proprii (Debt to Equity Ratio)(RPFCPR) :
Arată în ce masură resursele economice ale firmei sunt procurate din capital străin.
Capitalul străin este atras intr-o manieră nefavorabilă, rata parghiei financiare –
capitaluri proprii situându-se cu mult peste intervalul de siguranţă în creştere de la un
an la altul , prin urmare solvabilitatea entităţii nu este afectată.
Diagnostic îndatorare : Gradul de dependenţă financiară determină are un nivel
mediu acceptabil pe parcursul perioadei analizate.
CAP. V Diagnosticul gestiunii resurselor controlate controlate de entitate
5.1 Diagnosticul resurselor umane
Sursele informaţionale privind diagnosticarea aspectelor financiar-contabile legate de
managementul şi resursele umane ale entităţii sunt reprezentate de: informaţiile din situaţiile
financiare cuprinse în Nota 8 „Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii”.
Factorul uman reprezintă forţa motrice, factorul cheie care pune în mişcare şi mobilizează
toate celelalte resurse de la nivelul entităţii. De modul de gestionare a factorului muncă
depind astfel în mare măsură performanţele generale realizate de orice entitate.
În stabilirea unui diagnostic corect în ceea ce priveşte asigurarea activităţii cu personal de
calitate, a performanţelor realizate de acesta în contextul exigenţelor actuale impuse de
competitivitatea crescută a produselor se impune dezvoltarea unei metodologii de analiză atât
cantitativ dar şi calitative, acestea din urmă referindu-se la aspecte mai greu de comensurat
dar cu impact direct asupra activităţii economice a societăţii.
29
a) Diagnosticul asigurării cu resurse umane
Acest tip de diagnostic vizează atât aspecte cantitative cât şi calitative în ceea ce priveşte
asigurarea societăţii cu forţa de muncă necesară desfăşurării activităţii, investigând aspecte
legate de număr de salariaţi, structura acestora după diverse criterii cât şi calificarea acestora.
b) Diagnosticul productivităţii muncii
Productivitatea muncii reflectă eficienţa muncii productive şi se încadrează în sfera generală
a indicatorilor care reflectă eficienţa economică (adică au la bază raportul general efect/efort).
Tabelul 5.1.1 Resurse umane
Resurse umane 2009 2010 20111. Asigurare cu personal a)Asigurare ca număr - număr de personal (N) 702 753 801
- indicele numărului de angajaţi (IN)
100% 107,26% 106,37%
- cifra de afaceri (CAN) 288.285.159 351.997.844 385.169.835
- indicele cifrei de afaceri (ICAN)
100% 122,10% 109,42%
- productivitatea muncii (Wm)
410.663 467.461 480.861
- indicele productive muncii (IWm)
100% 113,83% 102,87%
Corelatia IN, ICAN, IWm -IN>100,
ICAN>100, IWm>100
IN>100, ICAN>100, IWm>100
b) Asigurare ca şi structură
c) Asigurare ca şi calificare
2. Productivitatea muncii a) Cifra de afaceri /angajat
410.663 467.461 480.861
b) Profitul/angajat 5.940 14.451 13.343 c) Cheltuielile cu personalul la 1000 lei cifră de afaceri netă (Chp1000
CAN)8.80% 8.24% 8.63%
30
Tabelul 5.1.2 Sinteza diagnosticului resurselor umane
Indicatori Diagnostic SWOT PunctajPondere de importanță Punctaj
agregatMăsuri
necesare
1. Asigurarea cu personal
Stare bună/ Îmbunătățire lentă
4 p1 = 20 % 0.08
2. Productivitatea muncii
Stare bună/ Îmbunătățire lentă
4 p2 = 80 % 0.24
Diagnosticul resurselor umane
PUNCT TARE 4 100% 0.32
Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată :
Asigurarea cu personal: Numărul de personal este in creștere de la un an la altul
ceea ce reflectă o stare bună a entității ; Productivitatea muncii: Înregistrează creșteri pe toată perioada analizată;
Diagnosticul resurselor umane: Nivelul la care se situează entitatea în ceea ce
privește resursele umane este bun.
5.2 Diagnosticul resurselor tehnice
Sursele informaţionale privind diagnosticarea aspectelor financiar contabile legate de
resursele tehnice ale entităţii sunt reprezentate de informaţiile din situaţiile financiare
cuprinse în Nota 1 „Active imobilizate”.
Tabelul 5.2.1- Resurse tehnice
Resurse tehnice 2009 2010 2011
1. Asigurare cu resurse tehnice a)ca volum/mărime - Indicele imobiliz. Corporale 100% 172.71% 99.54% - Coeficientul intrărilor de imobilizări corporale 45.28% 63.87% 14.57%b) ca stare
- Coeficientul uzurii imobilizărilor corporale (ku), 29.52% 36.74% 40.15%
31
c) ca structură
2. Eficienţa utilizării resurselor tehnice a) Randamentul resurselor tehnice
- Cifra de afaceri (CAN) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic)
9.185,48 6.493,88 7.138,78
- Venturi din exploatare (VEXP) ce revin la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
9.215,41 6.531,42 7.152,33
- Profitul din exploatare (RBEXP) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
224,94 236,98 239,02
- Profitul brut (RBE) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
167,68 245,95 240,05
- Profitul nett (RNE) ce revine la o 1.000 lei imobilizări corporale (Ic):
132,87 200,75 198,09
b) Viteza de rotaţie a Ic 9,19 6,49 7,14
Tabelul 5.2.2 Sinteza diagnosticului resurselor tehnice
Indicatori Diagnostic SWOT PunctajPondere de
imp.Punctaj agregat
Măsuri necesare
1. Asigurarea cu resurse tehnice
Îmbunătăţire lentă 4 p1 = 20 % 0,8
2. Eficiența utilizării resurselor tehnice
Îmbunătăţire lentă 4 p2 = 80 % 3,2
Diagnosticul resurselor tehnice
Punct tare 100% 4
Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată :
Asigurarea cu resurse tehnice: Per ansamblu se observă o îmbunătăţire lentă pe perioada
analuzată.
Eficiența utilizării resurselor tehnice: Se observă o ameliorare a valorii acestui indicator pe
perioada analizată, ceea ce denotă o uşoară tendinţă de creştere.
Diagnosticul resurselor tehnice: Nivelul indicatorului este unul bun cu tendinţă de creştere.
32
5.3 Diagnosticul resurselor materiale
Sursele informaţionale privind diagnosticarea aspectelor financiar contabile legate de
resursele tehnice ale entităţii sunt reprezentate de informaţiile din situaţiile financiare
cuprinse în Bilanțul entității SC Ropharma SA.
Tabelul 5.3.1 – Resurse tehnice
Resurse materiale 2009 2010 2011
1. Asigurare cu resurse materiale
- Evolutia stocurilor comparativ cu cifra de afaceri 100% 83.38% 154.62%
2. Eficienţa utilizării resurselor materiale
- Gradul de valorificare a resurselor materiale 93.718,1
789.401,18 99.437,49
- Necesarul relativ de materiale (Nm) 1180,1 1498,77 1998,52
- Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale:
2.949,69 6.147,57 5.931,44
Tabelul 5.3.2 - Sinteza diagnosticului resurselor materiale
Indicatori Diagnostic SWOT PunctajPondere de
imp.Punctaj agregat
Măsuri necesare
1. Asigurarea cu resurse materiale
Imbunatatire bruscă 4,5 p1 = 20 % 0,9
2. Eficienţa utilizării resurselor materiale
Imbunatatire lentă 4 p2 = 80 % 3,2
Diagnosticul resurselor materiale
Punct Tare 100% 4,1
Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată :
Asigurarea cu resurse materiale: Se constată o uşoară tendinţă de scădere pentru
2010 faţă de 2009, însă starea se îmbunătăţeşte considerabil pentru 2011 faţă de 2010.
Eficienţa utilizării resurselor materiale: Per ansamblu putem aprecia că ebtitatea
înregistrează o de creştere lentă pentru 2011 faţă de 2010.
Diagnosticul resurselor materiale: Valoarea acestui indicator se situează la un nivel
bun.
33
5.4 Diagnosticul indicatorilor de activitate
Surse informaţionale privind calculul indicatorilor de activitate: Bilanțul și Contul de Profit și Pierdere al entităţii S.C. Ropharma S.A. pe perioada supusă analizei, . (Anexa 4)
Conform reglementărilor contabile în vigoare (OMFP 3055/2009, Nota 9), indicatorii de
activitate trebuie să pună în evidenţă informaţii cu privire la:
viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale entităţii;
capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale
de bază ale entităţii.
În acest mod se urmăreşte capacitatea entităţii de a gestiona cu succes resursele sale
controlate în integralitatea lor şi activităţile sale comerciale astfel încât acestea să genereze
fluxuri de numerar pozitive care să asigure continuitatea activităţii entităţii şi o creştere
permanentă a valorii sale.
Acest obiect al analizei echilibrului financiar presupune calculul şi analiza indicatorilor de
gestiune ai resurselor controlate numiţi şi indicatori de activitate.
Tabelul 5.4.1 Indicatori de activitate
Activitate 2009 2010 2011Intervale de siguranță financiară,
tendințe favorabile
Viteza de rotaţie a activelor totale
1.51 1.22 0.99 2-2,5 rotaţii, Þ
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate
7.69 5.70 5.50 În industrie – 3 rotaţii Þ
Viteza de rotaţie a imobilizărilor corporale
9.19 6.49 7.14 2-2,5 rotaţii , Þ
Viteza de rotaţie a activelor circulante
1.89 1.55 1.21 Þ
Viteza de rotaţie a stocurilor 8.40 12.29 8.70În industrie de ≈ 9-12 rotaţii pe an, în comerţ stocurile se înlocuiesc chiar
săptămânal
Viteza de rotaţie a creanţelor 2.64 1.87 1.55 ÞViteza de rotaţie a datoriilor 2.03 1.70 1.30 àViteza de rotaţie a capitalurilor proprii
5.94 4.31 4.22 Þ
34
Tabelul 5.4.2 - Sinteza diagnosticului indicatorilor de activitate
Indicatori Diagnostic SWOT PunctajPondere de imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
1. Gestiune activeStare Slabă/
Deteriorare lentă2 p1=25 % 0.5 *creșterea eficienței
gestionării activelor
2. Gestiune stocuriStare bună
/Îmbunătățire lentă4 p2=25 % 1
*creșterea vitezei de rotație a stocurilor
3. Gestiune Creanțe/Datorii
Stare slabă/ Deteriorare lentă;
Stare bună/ Îmbunătățire lentă
3 p3=25 % 0.75*creșterea vitezei de rotație a creanțelor
4. Gestiune capital propriu
Stare bună/ Deteriorare lentă
3 p4=25 % 0.75*creșterea vitezei de rotație a capitalurilor proprii
Diagnostic activitate PUNCT INCERT 3 100% 3
Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată :
Gestiune active: Viteza de rotație a activelor totale este în scădere pe toată perioada
analizată , situație ce reflectă o scădere a eficienței gestionării activelor totale ale
entității. Pe toți ce trei ani analizați aceasta nu se încadreaza în intervalul de
siguranță financiară.
Gestiune stocuri: Tendinţa generală de modificare a ritmului de înlocuire a stocurilor
este ascendent, aspect favorabil. În anul 2010 entitatea se încadrează în intervalul de
siguranță finaciară, iar în anii 2009 și 2010 aceasta se apropie de limita inferioară a
intervalului de siguranță financiară.
Gestiune Creanțe/Datorii: În ceea ce privește stocurile acestea sunt în scădere de la
un an la altul, aspect nefavorabil. Viteza de rotație a datoriilor este în scădere pe
perioada analizată, aspect favorabil.
Gestiune capital propriu: Viteza de rotație a capitalurilor proprii este în scădere pe
perioada analizată, ceea ce reflectă o gestionare inadecvată a capitalurilor proprii ale
societății. Diagnostic activitate: Per ansamblu entitatea se situeaza la un nivel mediu
acceptabil.
35
Tabelul 5.4.3 Sinteza diagnosticului gestiunii resurselor controlate de entitate
IndicatoriDiagnostic
SWOTPunctaj
Pondere de imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
1. Resurse umane Satisfăcător 3.5 p1 = 20% 0,7
2. Resurse tehnice Bun 4 p2 = 20% 0,8
3. Resurse materiale Bun 4.1 p3 = 20% 0,82
4. Activitate Mediu-acceptabil 3 p4 = 40% 1,2
Diagnostic gestiune resurse controlate
Punct tare
100% 3,52
Entitatea S.C. Ropharma S.A. se situează la un nivel satisfăcător în privinţa gestiunii
resurselor controlate.
CAP. VI Diagnosticul stării de profitabilitate
Surse informaţionale – Contul de Profit şi Pierdere al entităţii S.C. Ropharma S.A. pe
perioada supusă analizei (Anexa5).
Pentru intocmirea diagnosticului stării de profitabilitate se adaugă calcule efectuate pe baza
informaţiilor din Contul de Profit şi Pierdere cu privire la:
Calculul indicilor cu bază în lanţ (Anexa 5);
Analiza pe nivele a performanţelor financiare (Anexa 5);
Analiza pe nivele a rezultatului din exploatare în clasificarea după destinaţie sau
funcţie (Anexa 5);
Din parcurgerea literaturii de specialitate, aprecierile generale converg către o concluzie
foarte bine conturată şi anume aceea că pentru a fi profitabilă o societate trebuie să îşi
desfăşoare activitatea în condiţii de profit, adică veniturile să exceadă cheltuielile angrenate
în realizarea activităţii.
36
Se parcurg următoarele etape privind diagnosticul stării de profitabilitate:
Starea de profitabilitate pe nivele de activitate;
Ratele de profitabilitate comercială;
Sinteza diagnosticului stării de profitabilitate.
6.1 Starea de profitabilitate pe nivele de activitate
Starea de profitabilitate în mărimi absolute se pune în evidenţă pe cele patru nivele de
activitate şi anume:
nivelul de exploatare;
nivelul financiar;
nivelul extraordinar;
nivelul global.
Tabelul 6.1.1. Sinteza diagnosticului stării de profitabilitate pe nivele de activitate
IndicatoriDiagnostic
SWOTPuncta
j Pondere
imp.Punctaj agregat
Măsuri necesare
a) Nivelul de exploatare
4,2143 50% 2,11 *creşterea
volumului
produselor
vândute
*creşterea
preţurilor
*diminuarea
costului de
producţie
*creşterea
volumului fizic
*diminuarea
costului de
producţie
*diminuarea
cheltuielilor cu
dobânzile
1. Cifra de afaceri netă Îmbunătăţire lentă 4,5 8% 0,362. Producţia exerciţiului
Deteriorare lentă 3,5 7% 0,245
3. Valoarea adăugată Menţinere 4 7% 0,28
4. Rezultatul brut din exploatare
Deteriorare lentă 3,5 7% 0,245
5. Rezultatul din exploatare
Îmbunătăţire lentă 4,5 7% 0,315
6. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate
Îmbunătăţire lentă 4,5 7% 0,315
7. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete
Îmbunătăţire bruscă
5 7% 0,35
b) Nivelul financiar 3,5 20% 0,7
1.Rezultatul brut financiar (RBF)
Deteriorare lentă 3,5 10% 0,35
2. Rezultatul financiar (RF)
Deteriorare lentă 3,5 10% 0,35
c) Nivel extraordinar - - - -Rez extraordinar - - - -
d) Nivel global 3,0714 30% 0,92
37
*diminuarea
cheltuielilor de
desfacere
*Creşterea
Rezultatul curent Deteriorare
bruscă3 5% 0,15
Rezultatul brut total Deteriorare
bruscă3 4% 0,12
Rezultatul brut al exerciţiului (RBE)
Deteriorare bruscă
3 4% 0,12
EBITDeteriorare
bruscă3 4% 0,12
EBITDA Deteriorare
bruscă3 4% 0,12
Rezultatul net al exerciţiului (RNE)
Deteriorare lentă 3,5 4% 0,14
Autofinanţarea (AF)Deteriorare
bruscă3 5% 0,15
Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele
de activitatePUNCT TARE 100% 3,73
Constatări şi obsevaţii la entitatea analizată – starea de profitabilitate pe nivele de
activitate:
Nivelul de exploatare: Starea de profitabilitate la nivelul activităţii de exploatare este
apreciată ca fiind bună, entitatea realizează rezultate pozitive şi în creştere.
Cifra de afaceri netă : Înregistrează o creştere mai accentuată pentru anul 2010 faţă
de 2009 de 22,1% , urmată de o creştere de 9,42% în 2011 faţă de 2010.
Producţia exerciţiului : Se observă o scădere semnificativă pentru anul 2011 faţă de
2010 de 26,22%.
Valoarea adăugată: Se constată o creştere mai semnificativă pentru 2010 faţă de
2009 de 26,71% şi o creştere nesemnificativă pentru 2011 faţă de 2010.
Rezultatul brut din exploatare: În 2010 faţă de 2009 rezultatul brut din exploatare
creşte considerabil cu 48,96%, iar în 2011 faţă de 2010 se înregistrează pierderi de
27,46%.
Rezultatul din exploatare: Înregistrează o creşte semnificativă în 2010 faţă de 2009
cu 81,91% şi o creştere nesemnificativă pentru restul perioadei analizate.
Nivelul financiar: Activitatea financiară se situează la un nivel satisfăcător,
înregitrând scăderi ale rezultatelor.
38
Rezultatul financiar: Se constată o diminuare considerabilă a rezultatului financiar
de 88,60% în 2011 faţă de 2010.
Nivel global: Entitatea se situează la un nivel mediu-acceptabil, ca urmare a scăderii
rezultatelor ce a avut loc în anul 2011.
Rezultatul curent: Se observă o creştere accentuată pentru 2010 faţă de 2009 de
153,33% şi o diminuarea nesemnificativă pentru anul 2011 faţă de 2010 de 2,85%.
Rezultatul brut al exerciţiului: O creştere accentuată pentru 2010 faţă de 2009 de
153% şi o scădere nesemnificativă pentru anul 2011 faţă de 2010.
EBIT: Se înregistrează o creştere considerabilă pentru 2010 faţă de anul anterior de
124,36% şi o diminuare nesemnificativă pentru restul perioadei analizate.
EBITDA: Se observă tot o creştere considerabilă pentru anul 2010 faţă de anul
anterior de 88,62% ,urmată de o diminuare pentru 2011 faţă de anul anterior de
19,55%.
Autofinanţarea: Înregistrează o creştere semnificativă pentru 2010 de 48,38% Şi o
diminuarea tot semnificativă de 37,18% pentru anul următor .Astfel scade capacitatea
de acumulare internă a entităţii.
Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele de activitate : Starea de
profitabilitate generală a entităţii, luând în calcul toate nivelele de perfomanţă
intermediare, se situează la un nivel satisfăcător spre bun. Se observă că o influenţă
nefavorabilă asupra perfomanţelor generale ale entităţii este data de nivelul global,
acesta având performanţele cele mai reduse.
6.2 Ratele de profitabilitate comercială
Un prim pas în analiza gradului de profitabilitate al unei activităţi economice constă în
calculul marjelor de profit şi a ratelor de marjă. Aceşti indicatori caracterizează eficienţa
activităţii comerciale şi competitivitatea produselor firmei, reflectată mai ales prin politica de
preţuri şi pusă în evidenţă prin calculul ratelor profitabilităţii comerciale.
O creştere a acestor indicatori în dinamică reflectă o creştere a gradului de profitabilitate
comercială şi pe această cale se asigură condiţii pentru o creştere a rentabilităţii activităţii şi
o creştere economică a valorii firmei.
39
Tabelul 6.2.1 - Ratele de profitabilitate financiară
Ratele de profitabilitate
comercială2009 2010 2011
Media sectorului
(industrie), Tendinţe
favorabile
1. Rata marjei brută a profitului
(RMRBE)
1,83% 3,79% 3,36%Media ţărilor dezvoltate: 1%-
6% Tendinţă:↑
2. Rata marjei netă a profitului
(RMRNE)1,45% 3,09% 2,77%
Media ţărilor dezvoltate:
1.5%-6,5% Tendinţă:↑
3. Rata marjei brută a profitului din
exploatare (RMBREXP)
2,45% 3,65% 3,35% Tendinţă:↑
4. Rata marjei brută din vânzări
(RMBV)6,50% 4,77% 5,28% Tendinţă:↑
5. Rata marjei comerciale(RMC) 19,27% 19,87%18,58
%Tendinţă:↑
Fig. 6.2.1 Evoluţia ratelor de profitabillitate
40
2009 2010 2011000%
002%
004%
006%
008%
010%
012%
014%
016%
018%
020%
002%
004% 003%002% 004%
003%
007%
005% 005%
019% 020%019%
1. Rata marjei brută a profi-tului (RMRBE)
2. Rata marjei netă a profitu-lui (RMRNE)
3. Rata marjei brută a profi-tului din exploatare (RMBR-EXP)
4. Rata marjei brută din vânzări (RMBV)
5. Rata marjei comerciale(RMC)
Tabelul 6.2.1. Diagnosticul ratelor profitabilităţii comerciale
IndicatoriDiagnostic
SWOTPunctaj
Pondere imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
1.Rata marjei brută a profitului
Stare forte/ deteriorare lentă
3,5 p1= 20 % 0,7*creşterea valorii ratelor de profitabilitate comercială
*creşterea eficienţei generale a activităţii
*corelarea politicilor comerciale ale entităţii (de vânzare, de stocare şi de achiziţii, politici de creditare comecială)
* sporirea vânzărilor prin diversificarea şi creşterea numărului de clienţi
2.Rata marjei nete a profitului
Stare forte/ deteriorare lentă
3,5 p2= 20 % 0,7
3.Rata marjei brută a profitului din exploatare
Stare forte/ deteriorare lentă
3,5 p3= 20 % 0,7
4.Rata marjei brută din vânzări
Stare forte/ îmbunătăţire
lentă4,5 p4= 20 % 0,9
5.Rata marjei comerciale
Stare forte/ deteriorare lentă
3,5 p5= 20 % 0,7
Diagnosticul ratelor profitabilităţii
comerciale PUNCT TARE 100% 3,7
Constatări şi obsevaţii la S.C. Ropharma S.A. – ratele de profitabilitate comerciale:
Rata marjei brută a profitului: Se încadrează în intervalul de siguranţă pe toată
perioada supusă analiuei. Şi cunoaste o usoară tendinţă de scădere pentru anul 2011.
Rata marjei nete a profitului: În 2009 o rată a marjei nete a profitului sub nivelul
admis al intervalului de siguranţă, însă aceasta se ameliorează pentru perioada
următoare încadrându-se în interval. Se constată şi o uşoară tendinţă de scădere pentru
anul 2011.
Rata marjei brută a profitului din exploatare: Înregistrează o tendinţă de creştere
pentru 2010 faţă de 2009, însă şi o uşoară scădere pentru 2011 faţă de 2010.
41
Rata marjei brută din vânzări: Se constată o diminuare a ratei pentru 2010, însă în
2011 se înregistrează o uşoară creştere pentru acest indicator.
Rata marjei comerciale: Se menţine relativ constantă în jurul valorii de 19% pe toată
perioada analizată.
Diagnosticul ratelor profitabilităţii comerciale: Ratele de profitabilitate pe perioada 2009-
2011 determină un nivel al profitabilităţii comerciale satisfăcător spre bun.
6.3 Diagnosticul stării de profitabilitate
Tabelul 6.4.1. Sinteza diagnosticului stării de profitabilitate
IndicatoriDiagnostic
SWOTPunctaj
Pondere imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
1.Diagnosticul stării de profitabilitate pe nivele de activitate
Punct tare 3,73 p1=30% 1,119*creşterea gradului de profitabilitate comercială 2. Diagnosticul ratelor
profitabilităţii comerciale
Punct tare 3,7 p2=70% 2,59
Diagnosticul stării de profitabilitate
PUNCT TARE 100% 3,709
Diagnosticul stării de profitabilitate se situează la un nivel satisfăcător spre bun, prin urmare
entitatea reprezintă încă interes din partea investitorilor, furnizorilor etc.. Entitatea se va
orienta spre creşterea valorii indicatorilor calculaţi pentru a sporii performanţele entităţii (cu
cât valorile calculate sunt mai mari, cu atât performanţa firmei este mai bună, profiturile sunt
mai mari, iar acţiunile sunt mai atractive).
CAP. VII Diagnosticul stării de rentabilitate
Sursa informaţională – Bilanţul şi Contul de profit şi pierdere al entităţii S.C. Ropharma
S.A. pe perioada analizată ( Anexa 8).
Pentru intocmirea diagnosticului stării de profitabilitate se adaugă calcule efectuate pe baza
informaţiilor din Bilanţ şi Contul de Profit şi Pierdere cu privire la:
Analiza ratelor de rentabilitate financiară (Anexa8)
Analiza ratelor de renatbilitate economică. (Anexa8)
42
Ratele de rentabilitate exprimă eficienţa activităţii prin raportarea efectelor financiare la
eforturile implicate. Acestea trebuie să pună în evidenţă eficienţa cu care sunt utilizate
investiţiile efectuate în cadrul activităţii entităţii, reflectată în mod diferenţiat astfel:
pe de-o parte, sub forma eficienţei investiţiei efectuate de acţionarii şi creditorii pe
termen lung, reprezentate de capitalurile proprii şi/sau capitalul angajat, caz în care
vorbim despre rentabilitate financiară;
pe de altă parte, sub forma eficienţei investiţiei reprezentate de resursele controlate de
entitate, caz în care vorbim despre rentabilitate economică.
Tabelul 7.1 – Indicatori de rentabilitate
Ratele de rentabilitate 2009 2010 2011Media sectorului (industrie),
Tendinţe favorabile
Rentabilitatea financiară
1. Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE)
8.59% 13.31% 11.72%Media ţărilor dezvoltate: 2%-15%
Tendinţă:↑
-Rata marjei nete a profitului (RMRNE) 1.45% 3.09% 2.77%Media ţărilor dezvoltate: 1,5%-
6,5% Tendinţă:↑
-Viteza de rotaţie a activelor totale (KAB)
1.51 1.22 0.99Media ţărilor dezvoltate: 2-2,5
rotaţii Tendinţă:↑
-Levierul financiar (LF) 3.92 3.54 4.26Nivel: 1,5-3 Tendinţă:↑
2.Rata rentabilităţii capitalului angajat (RCPM)
12.15% 16.61% 15.00% Tendinţă:↑
Rentabilitatea economică
1. Rata rentabilităţii activelor (ROA) 2.19% 3.76% 2.75%Media ţărilor dezvoltate: 3%-9%
Tendinţă:↑
2. Rata rentabilităţii economice (RRE)
2.76% 4.61% 3.34%Media ţărilor dezvoltate: 4%-10%
Tendinţă:↑
3. Rata profitabilităţii activelor (BEP) 3.38% 5.00% 3.72%Media ţărilor dezvoltate: 17%
Tendinţă:↑4. Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC)
1.45% 3.16% 2.84% Tendinţă:↑
43
Fig. 7.1 Evoluţia ratelor rentabilităţii financiare pe perioada 2009-2011
2009 2010 2011.000%
2.000%4.000%6.000%8.000%
10.000%12.000%14.000%16.000%18.000%
8.588%
13.313%11.717%12.154%
16.609%15.004%
1. Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE)2.Rata rentabilității capitalului angajat (RCPM)
Fig. 7.2 Evoluţia ratelor rentabilităţii economice pe perioada 2009-2011
2009 2010 2011.000%
1.000%
2.000%
3.000%
4.000%
5.000%
6.000%
1. Rata rentabilităţii activelor (ROA)2. Rata rentabilităţii economice (RRE)3. Rata profitabilităţii activelor (BEP)4. Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC)
Fig. 7.3 Evoluţia ROE şi ROA pe perioada 2009-2011
20092010
2011
000%002%004%006%008%010%012%014%
1. Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE)1. Rata rentabilităţii activelor (ROA)
44
Tabelul 7.2 Diagnosticul rentabilităţii financiare
IndicatoriDiagnostic
SWOTPuncta
jPondere de imp.
Punctaj
agregatMăsuri necesare
1.Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE)
Stare bună Îmbunătăţire
lentă4 p1=50 % 2
*creşterea vitezei de rotaţie a activelor totale
2.Rata rentabilităţii capitalului permanent sau a capitalului angajat (RCPM )
Stare bună Îmbunătăţire
lentă4 p2=50 % 2
Diagnosticul rentabilităţii financiare
PUNCT TARE
100% 4
Constatări şi obsevaţii la entitatea analizată – starea rentabilitate finaciară :
Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE) : Privind evoluţia ratei rentabilităţii
financiare în forma sa generală, de rată a capitalurilor proprii (ROE), se constată o
creştere a acesteia pe ansamblul perioadei analizate şi înregistrează valori care se
încadrează în intervalul mediei ţarilor dezvoltate. Această situaţie reflectă o creştere a
eficienţei utilizării capitalurilor acţionarilor de la un an la altul.
Privită prin prisma modelului multiplicativ al ROE, evoluţia favorabilă a ratei
rentabilităţii financiare sub forma ROE este cauzată de următorii factori:
- Creşterea marjei profitului net pe toată perioada analizată, factor cu influenţă
pozitivă asupra ratei rentabilităţii financiare;
- Gradul de finanţare al activelor entităţii din surse proprii (levierul financiar)
înregistrează valori foarte bune în creştere de la un an la altul şi are o influenţă
favorabilă pentru entitatea analizată.
Rata rentabilităţii capitalului permanent sau a capitalului angajat (RCPM ) :
Reprezintă profitul pe care îl obţine entitatea din capitalul investit în afacere şi
înregistrează valori in creştere de la un an la altul ceea ce inseamnă că în această
perioadă investiţiile efectuate în entitate au fost eficiente.
Diagnosticul rentabilităţii financiare : Ratele de renabilitate economică
înregistrează pe perioada 2009-2011 o stare bună a entităţii.
45
Tabelul 7.3 - Diagnosticul rentabilităţii economice
IndicatoriDiagnostic
SWOTPunctaj
Pondere de imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
1. Rata rentabilităţii activelor (ROA)
Stare slabă Îmbunătăţire
lentă3 p1=25 % 0.75
*creşterea rentabilităţii capitalului investit în entitate
2. Rata rentabilităţii economice (RRE)
Stare slabă Îmbunătăţire
lentă3 p2=25 % 0.75
*creşterea contribuţiei activelor la obţinerea rezultatului brut
3. Rata profitabilităţii activelor (BEP)
Stare slabă Menţinere
2.5 p3=25 % 0.63 *creşterea eficienţei consumului de resurse
4. Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC)
Stare slabă Îmbunătăţire
lentă3 p4=25 % 0.75
Diagnosticul rentabilităţii economice
PUNCT INCERT100% 2.88
Constatări şi obsevaţii la entitatea analizată – starea rentabilitate economică:
Rata rentabilităţii activelor (ROA) : reprezintă gradul de rentabilitate al întregului
capital investit în entitate, iar în cazul entităţii analizate acesta este în creştere pe toată
perioada analizată .
Rata rentabilităţii economice (RRE) : Pune în evidenţă contribuţia activelor la
obţinerea rezultatului brut. Pe perioada analizată doar în anul 2010 se află în intervalul
ţărilor dezvoltate însă acesta este în creştere de la un an la altul.
Rata profitabilităţii activelor (BEP) : Pune în evidenţă contribuţia activelor la
obţinerea rezultatului brut de impozit şi de dobânzi. Acesta se menţine în anii 2009 şi
2011, iar în anul 2010 înregistrează o uşoară creştere. Valorile înregistrate de această
rată sunt cu mult sub media ţărilor dezvoltate ceea ce ne indică o stare nefavorabilă.
Rata rentabilităţii cheltuielilor (RRC) : Pune în evidenţă eficienţa consumului total
de resurse exprimat prin cheltuieli şi este în creştere pe perioada analizată.
Diagnosticul rentabilităţii economice: Pe perioada analizată entitatea perzintă o
stare nesatisfacătoare spre medie acceptabilă în ceea ce priveşte ratele de rentabilitate
economică.
46
Tabelul 7.4 - Sinteza diagnosticului rentabilităţii
IndicatoriDiagnostic
SWOTPunctaj
Pondere de imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
Diagnosticul rentabilităţii financiare
Punct tare 4 p1=50% 2*creşterea rentabilităţii economice
Diagnosticul rentabilităţii economice
Punct incert 2.88 P2=50% 1.44
Sinteza diagnosticului rentabilităţii
PUNCT TARE
100% 3.44
Constatări şi obsevaţii la entitatea analizată – starea de rentabilitate :
Diagnosticul rentabilităţii financiare : În ceea ce priveşte rentabilitatea finaciară
aceasta reprezintă un punct tare pentru entitate.
Diagnosticul rentabilităţii economice : În ceea ce priveşte rentabilitatea economică a
societăţii această indica o stare buna a acesteia.
Sinteza diagnosticului rentabilităţii : Per ansamblu rentabilitatea reprezintă un
punct tare pentru entitate.
47
CAP. VIII Diagnosticul performanţelor bursiere
Sursa informaţională – Contul de Profit şi Pierdere la entitatea S.C. Ropharma S.A.
(Conţinutul situaţiilor financiare cf. O.M.F.P. Nr. 3055/2009) pe perioada 2009-2011
(Anexa5). La care se adaugă calculele indicatorilor de performanţă, astfel :
Ratele bursiere (Anexa 9);
Performanţei bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari (Anexa 10).
8.1 Ratele bursiere
Ratele bursiere (în alte accepţiuni ratele rentabilităţii investiţiilor de capital sau rate de piaţă)
sunt cele mai cuprinzătoare măsuri ale performanţei unei entităţi deoarece ele reflectă
influenţa coroborată a ratelor financiare de risc şi rentabilitate.
Calculul ratelor de piaţă sau bursiere ajută investitorii să selecteze titlurile pe care le doresc
în portofoliul lor şi care sunt bune din punct de vedere fundamental, prin utilizarea aşa
numitei analize fundamentale. Acest tip de analiză este completat de o analiza tehnică, care
permite stabilirea momentului oportun de intrare pentru titlurile respective. Deoarece cele
două categorii de analize sunt independente una de cealaltă, semnalele oferite de acestea sunt
diferite. De aceea este de dorit ca decizia de cumpărare să se ia atunci când cele două
categorii de semnale converg.
Indicatorii bursieri pun în evidenţă atât eficienţa finală a activităţii întreprinderii, cât şi
încrederea pe care o acordă bordul bursei în echipa managerială care administrează averea
acţionarilor.
Fig. 8.1.1 Evoluţia capitalizării bursiere
48
2009 2010 2011.000
50000000.000
100000000.000
150000000.000
200000000.000
250000000.000
300000000.000
350000000.000
117667460.000
320106105.000
200793830.000
Fig. 8.1.2 Evoluţia ratelor bursiere
Tabelul 8.1.1 - Diagnosticul ratelor bursiere
IndicatoriDiagnostic
SWOT Punctaj
Pondere de imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
A. Rate bursiere de creştere
P1=100 % 3,655
*creştere preţului de piaţă al acţiuni;*creşterea performanţeloe entităţii;* creşterea veniturilor aferente acţiunii în viitor;*creşerea valorii de piaţă.
1.KBDeteriorare
bruscă3 17% 0,51
2.EPS Menţinere 4 17% 0,68
3.Cash EPSÎmbunătăţire
bruscă5 16% 0,8
4.PER Stare forte/ deteriorare
bruscă 3 17% 0,51
5.PBR Stare forte/ deteriorare
lentă3,5 16% 0,56
6.PSR Deteriorare
lentă3,5 17% 0,595
Diagnosticul ratelor bursiere de creştere
PUNCT TARE 100% 3,655
Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată:
Rate bursiere de creştere
Capitalizarea bursieră (KB): Valoarea indicatorului creşte considerabil în 2010 faţă
de 2009 cu 172% şi se diminuează cu 47% în 2011 faţă de 2010.
49
2009 2010 2011.000
.500
1.000
1.500
2.000
2.500
3.000
.033 .037 .037.067 .034 .087
2.657
1.2791.150
.408
.909
.521
Rezultatul pe acțiune (EPS)Trezoreria pe acțiune (CASH EPS)Valoare de piață/Valoare contabilă pe acțiune (PBR)Preț de piață/Cifra de afaceri netă pe acțiune (PSR)
Rezultatul pe acţiune (EPS): Se menţine relativ constant pe perioada supusă
analizei.
Trezoreria pe acţiune (CASH EPS): Acest indicator înregistrează o tendinţă de
scădere în 2010 faţă de 2009, urmând ca pentru anul 2011 să se înregistreze o
ameliorare a valorii indicatorului peste nivelul din 2009.
Coeficientul de capitalizare bursieră (PER): Valoarea indicatorului se situează
peste media ţărilor dezvoltate pe parcursul celor 3 ani, însă se constată o diminuare
semnificativă pentru anul 2011 faţă de 2010 de aproximativ 10 ori.
Valoare de piaţă/Valoare contabilă pe acţiune (PBR): În 2009 valoarea este peste
media ţărilor dezvoltate , însă se diminuează în 2010 faţă de 2009 de 1,38 ori şi
nesemnificativ în 2011 faţă de 2010 de 0,13 ori.
Preţ de piaţă/Cifra de afaceri netă pe acţiune (PSR): Se constată o creştere în 2010
faţă de 2009 de 0,5 ori şi o diminuare a valorii indicatorului în 2011 faţă de 2010 de
0,39 ori, fiind o influenţă negativă asupra entităţii.
Diagnosticul ratelor bursiere de creştere: Nivelul la care se situează entitatea este
unul satisfăcător.
8.2 Performanţei bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari
Fig. 8.2.1 Evoluţia valorii economice şi a valorii de piaţă adăugată
50
2009 2010 2011-15000000.000
35000000.000
85000000.000
135000000.000
185000000.000
235000000.000
285000000.000
767193.840
-1038639.680 -1120373.560
69109483.000
238369286.000
109581345.000
4767.000
-708910.000 -3125834.000
Valoarea economică adăugată EVA
Valoarea de piață adăugată MVA
Valoarea lichidă adăugată CVA ( Cash value added )
Fig. 8.2.2 Evoluţia valorii de piaţă adăugată
2009 2010 2011.000
50000000.000
100000000.000
150000000.000
200000000.000
250000000.000
300000000.000
69109483.000
238369286.000
109581345.000
Tabelul 8.2.1 Diagnosticul performanţelor bursiere prin crearea de valoare pentru acţionari
IndicatoriDiagnostic
SWOT Punctaj
Pondere de imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
1. Valoarea economică adăugată EVA
Îmbunătăţire lentă
4 p1=25% 1
*creşterea profitului din exploatare după impozitare printr-o mai bună organizare a muncii; * promovarea tehnologiilor inovatoare; *reducerea costurilor administrative; *crearea unor avantaje competitive în raport cu concurenţa; *controlul capitalului investit în activitatea de exploatare prin eficientizarea gestiunii stocurilor.
2. Valoarea de piaţă adăugată – MVA
Deteriorare bruscă
3 P2=25% 0,75
3. Rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar (CFROI)
Deteriorare lentă
3,5 p3=25% 0,875
4. Valoarea lichidă adăugată -CVA (Cash value added=
Deteriorare bruscă
3 p4=25% 0,75
Diagnosticul performanţelor prin crearea de valoare pentru
acţionari
Punct tare 100% 3,375
51
Constatări (obsevaţii) la entitatea analizată:
Valoarea economică adăugată: Se constată că valoarea economică s-a diminuat
considerabil de la un an la altul pe parcursul perioadei analizate. Având consecinţe
negative asupra performanţelor entităţii.
Valoarea de piaţă adăugată: Valoarea acestui indicator a crescut considerabil în
2010 faţă de 2009 cu 244,91%, urmată de o creştere nesemnificativă pentru anul 2011
faţă de anul anterior.
Rata de rentabilitate a fluxurilor de numerar: A înregistrat o tendinţă de creştere
în 2010 faţă de 2009, însă în 2011 faţă de 2010 valoarea indicatorului s-a diminuat cu
1,56%.
Valoarea lichidă adăugată : Se observă o diminuare drastică a valorii indicatorului
de la un an la altul pe parcursul perioadei supuse analizei.
Diagnosticul performanţelor prin crearea de valoare pentru acţionari: Entitatea
se situează la un nivel satisfăcător din punctul de vedere al performanţelor sale.
8.3. Diagnosticul performanţelor bursiere
Tabelul 8.3.1 - Sinteza diaganosticului performanţelor bursiere
IndicatoriDiagnostic
SWOT Punctaj
Pondere de imp.
Punctaj
agregatMăsuri necesare
Diagnosticul ratelor bursiere
Punct tare 3,655 p1= 40% 1,462*lansări de porduse; *creşterea rentabilităţii economice şi financiare;*mărirea termenelor de plată a furnizorilor;*diminuarea termenelor de încasare a clienţilor; *rentabilitatea activelor imobilizate, recurgând la inchirieri şi nu la cumpărări de active imobilizate nonstrategice;*otimizarea structurii financiare a entităţii.
Diagnosticul performantelor bursiere prin crearea de valoare pentru actionari
Punct tare 3,375 p2= 60% 2,025
Diagnosticul performantelor
bursierePUNCT TARE 100% 3,487
52
Per ansamblu entitatea se situează la un nivel satisfăcător. Reflectând o uşoară scădere a
entităţii din punct de vedere bursier.
Având in vedere dinamica vânzarilor şi volatilitatea economicăapreciem că actiunile
Ropharma s-ar putea bucura de atenţia investitorilor. Totuşi, o astfel de investiţie implică un
grad de risc mai mare în comparaţie cu alte companii din sector.
CAP. IX Diagnosticul fluxurilor de numerar
Sursa informaţională – Situaţia fluxurilor de trezorerie la entitatea S.C. Ropharma S.A. pe
perioada 2010-2011 (Anexa 11).
Conform IFRS, fluxurile de trezorerie reprezintă intrările sau ieşirile de numerar şi
echivalente de numerar pe parcursul unui exerciţiu financiar. Numerarul cuprinde
disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt investiţiile
financiare pe termen scurt, extrem de lichide care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de
numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. (Standardele
Internaţionale de Raportare financiară – IFRS 2007, IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de
trezorerie”, paragraful 6).
Avantajele situaţiei fluxurilor de trezorerie sunt majore:
Informaţiile sunt necesare la stabilirea capacităţii unei entităţi de a genera numerar şi
echivalente de numerar pe cele trei categorii de activităţi: exploatare, investiţii,
finanţare.
Se dă posibilitatea dezvoltării unor modele de evaluare şi comparare a valorii
actualizate a fluxurilor de numerar viitoare ale diferitelor entităţi.
Sporeşte gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între
diferite entităţi, deoarece se elimină efectele utilizării unor tratamente contabile
diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente.
Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie din cursul
perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, investiţii şi finanţare aşa cum se prezintă
în Anexa 11.
53
Fig. 9.1 Evoluţia fluxurilor de numerar
2010 2011
-15,000,000
-10,000,000
-5,000,000
0
5,000,000
10,000,000
15,000,000
20,000,000
25,000,000
Flux de numerar din activitatea de exploatare (A)Flux de numerar din activitatea de investiții (B)Flux de numerar din activitatea financiară (C)Flux numerar net ( A+B+C)
Tabelul 9.1 - Diagnosticul fluxurilor de trezorerie
Indicatori Diagnostic SWOT
Punctaj Pondere de importanță
Punctaj agregat
Măsuri necesare
Fluxuri de trezorerie din exploatare
Stare bună, Îmbunătățire
bruscă 4.5 p1 = 25 % 1.125
Fluxuri de trezorerie total Stare bună,
Îmbunătățire bruscă
4.5 p2 = 25 % 1.125
Flux de numerar din exploatare /profit din exploatare x 100
Stare bună, Îmbunătățire
bruscă 4.5 p3 = 25 % 1.125
Flux de numerar/profit net x 100
Stare bună, Îmbunătățire
bruscă 4.5 p4 = 25 % 1.125
Diagnosticul fluxurilor de trezorerie
PUNCT FORTE 100% 4.5
Constatări şi obsevaţii la entitatea analizată – situaţia fluxurilor de trezorerie:
54
Fluxuri de trezorerie din exploatare - Pe perioada analizată se constată o creştere
bruscă a acestora având un excedent de fluxuri pe toată perioada.
Fluxuri de trezorerie total – În anul 2010 entitatea are un excedent de trezorerie
datorat în mare parte excedentului de trezorerie din activitatea finaciară, iar în anul
2011 aceasta din nou are un excedent de trezorerie, dar de această dată este datorat
excedentului de trezorerie din activitatea de exploatare. În ceea ce priveşte activitatea
de investiţii aceasta este deficitară pe toată perioada. În ansamblu fluxurile de
trezorerie totale au o creştere pe perioada analizată, aspect favorabil pentru societatea
analizată.
Flux de numerar din exploatare /profit din exploatare x 100 - Pe perioada
analizată se constată o creştere impresionantă a acestora.
Flux de numerar/profit net x 100 – Se constată o creştere a acestora de la un an la
altul.
Diagnosticul fluxurilor de trezorerie - Dacă luăm în considerare activitatea de
exploatare , de investiţii şi financiară, situaţia fluxurilor de trezorerie se situează la un
nivel foarte bun.
55
CAP. X Diagnosticul riscurilor
Pe baza informaţiilor din situaţiile financiare ale entităţii din anexele 5 şi respectiv 12, vom
diagnostica riscurile entităţii.
Nivelele de analiză specifice domeniului supus diagnosticării sunt:
Riscul economic;
Riscul financiar;
Riscul de faliment.
Criteriile de apreciere pentru fiecare nivel de analiză sunt :
Pentru riscul economic (pragul de rentabilitate);
Riscul financiar (pragul de rentabilitate global, efectul de levier financiar);
Riscul de faliment (modelul Altman şi modelul Canon Holder).
Diagnosticul riscului economic (de exploatare): Riscul, în general, reprezintă posibilitatea
apariţiei unui eveniment care să prejudicieze activitatea entităţii. Într-o optică mai restrânsă,
riscul economic reprezintă incapacitatea entităţii de a se adapta în timp şi la cel mai mic cost
la variaţiile condiţiilor de mediu (economic şi social). Astfel, riscul economic exprimă
volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare.
Diagnosticul riscului financiar: Riscul financiar exprimă variabilitatea indicatorilor de
rezultate sub incidenţa structurii financiare a entităţii (proporţia între capitalul propriu şi
datorii) şi decurge strict din gradul de îndatorare al entităţii. Îndatorarea entităţii realizată fie
pe calea creditului obligatar fie pe calea creditului bancar are implicaţii asupra gestiunii
financiare a entităţii. Datorită faptului că sarcinile financiare determinate de împrumuturi şi
concretizate în dobânzi şi comisioane nu sunt legate de profit (ele sunt considerate fixe)
diferenţa dintre rata mai mare a randamentului utilizării capitalurilor şi costul împrumutului
rămâne la dispoziţia entităţii. Ca atare orice scădere a randamentului utilizării capitalului
provoacă riscul micşorării sau anulării profitului.
Diagnosticul riscului de faliment: Modele de analiză utilizate pentru riscul de faliment sunt
modelul Altman şi modelul Cannon & Holder.
56
Modelul Altman (‘Z’) este un model statico-matematic de prognoză a stării de faliment a
firmelor, fiind folosit pentru prima dată S.U.A.în anul 1968 şi dezvoltat de profesorul
Altman în 1977. Mode lu l l u i A l tman cup r inde c inc i va r i ab i l e cons ide ra t e
a f i c e l e ma i r ep rezen t a t i ve substări financiare ale unei firme. Coeficienţii
variabilelor au fost stabiliţi după analiza stării economice şi financiare a unui
număr considerabil de firme, dintre care şi unele falimentare.
Un alt model de analiză a riscului de faliment este modelul analiştilor francezi J. Cannon şi
M. Holder. Acest model se bazează pe analiza „lichiditate – exigibilitate”. Modelul a fost
constituit în anul 1978.
Tabelul 10.1. Indicatori de risc
Indicatori 2009 2010 2011 2010/2009 2011/2010 I. Risc economic 1.Pragul de rentabilitate 2,87E+08 3,45E+08 3,77E+08 120,10% 109,33%Indicatorul de poziţie al cifrei de afaceri nete faţă de nivelul critic al său (pragul de rentabilitate) notat cu „α"
1,25E+06 7,27E+06 8,29E+06 581,33% 114,05%
0,44% 2,11% 2,20% - -
II. Risc financiar Pragul de rentabilitate global 5,15E+07 5,71E+07 5,66E+07 110,76% 99,18%
Indicatorul de poziţie al cifrei de afaceri nete faţă de nivelul critic al său (pragul de rentabilitate global) notat cu „α"
2,37E+08 2,95E+08 3,29E+08 124,57% 111,41%
21,76% 19,35% 17,23% - -
Rata rentabilităţii economice 2.76% 4.61% 3.34% - -Rata dobânzii 0.83% 0.54% 0.51% - -Efect de levier financiar 8.59% 13.31% 11.72% - - III. Risc faliment 1. Z- Modelul Altman 1,80 1,86 1,90 103,32% 101,66%2. Z- Modelul Canon Holder 21,88 27,19 22,57 124,30% 83,01%
Tabelul 10.2 Diagnosticul riscurilor
57
α
IndicatoriDiagnostic
SWOTPunctaj
Pondere de imp.
Punctaj agregat
Măsuri necesare
1. Risc economicStare critică/ îmbunătăţire
3 25% 0,75
2. Risc financiarStare medie/
menţinere3,25 25% 0,8125
*diminuarea marjei cheltuielilor variabile
Prag de rentabilitate global
Stare medie/ menţinere
3 13% 0,39
Efect de levier financiarStare forte/
deteriorare lentă 3,5 12% 0,42
3. Risc de falimentStare medie/ îmbunătăţire
lentă 3,5 50% 1,75
*creşterea rentabilităţii
întreprinderii Modelul Altman Stare medie/
îmbunătăţire lentă
3,5 25% 0,875
Modelul Cannon HolderStare forte/
deteriorare lentă 3,5 25% 0,875
Diagnosticul riscurilor Punct Tare 100% 3,3125
Observaţii/constatări la entitatea analizată:
Risc economic mediu, cu o uşoară tendinţă de ămbunătăţire pentru anul 2011.
Risc financiar mediu.
Prag de rentabilitate global: Activitatea entităţii este una rentabilă.
Efect de levier financiar: Risc financiar redus, situaţia este favorabilă acţionarilor,
rentabilitatea financiară este în acest caz o funcţie crescătoare de gradul de îndatorare,
entitatea putând recurge în continuare la îndatorare. Se observă o uşoară tendinţă de
scădere pentru 2011.
Risc de faliment scăzut.
Modelul Altman: Conform acestui model entitatea se situează într-o zonă cu
dificultăţi financiare temporare.
Modelul Cannon Holder: Pe baza modelului entitatea are o situaţie financiară solidă,
însă se deteriorează pentru anul 2011.
Bibliografie
58
α
1. Achim M., Borlea S. (2012) – Analiza financiară a entității economice - Ed.Risoprint, Cluj-
Napoca
2. Achim M. (2012) - Curs - Diagnostic financiar – contabil
3. OMFP 3055/2009 – Reglementările contabile conforme cu directivele europene
4. www.ropharma.ro
59