devianta studiu

4
STUDIU DE CAZ Date relevante privind familia: Familia lui A este formată din 4 membrii : mama V .A, tata V .B, fratele V. A si beneficiarul V. A. Mama si tatăl sunt căsătoriti de aproximativ 25 de ani. Cei doi au o relatie bună în p r e zent des i spun c ă au av ut si dif icult ăti. Tat ăl lui A. es te plec at la munc ă în Italia, unde lucrează cu forme legale de muncă. Acesta sprijină familia material cu aproximativ 600 de euro pelună. A. nu s-a mai văzut cu tatăl său de aproximativ 2 ani. De asemenea fratele lui A. este plecat în Spania. Acesta a plecat imediat după ce a terminat liceul si s-a stabilit acolo, formându-si of amili e . În pr ezent el l ucreaz a în mod legal , p e baz ă d e contra ct, desi nu întod eauna a fos t as a, laînceput el lucra în mod ilegal. Este căsătorit cu N C., tot de nationalitate română, si împreună au ofetită de 6 luni, pe nume V E. De când a plecat A. nu s-a mai întors în tară , dar a fost vizitatde A. împreună cu mama sa în momentul în care s-a născut fetita lui, E. A. Comunică telefonic cu tatăl si cu fratele său. Mama lui A. locuieste împreună cu acesta,fiind persoana care aregrijă si răspunde pentru A., si lucrează ca si confectioneră. Din cauza programului , zilnic de luni până vineri de la 8 dimineata la 17 seara, nu prea are timp să se ocupe de copil. De aceea de

description

Studiu

Transcript of devianta studiu

Page 1: devianta  studiu

STUDIU DE CAZ

Date relevante privind familia:

Familia lui A este formată din 4 membrii : mama V .A, tata V .B,

fratele V. A si beneficiarul V. A. Mama si tatăl sunt căsătoriti de aproximativ 25 de

ani. Cei doi au o relatie bună în p r e zent des i spun c ă au av ut si dif icult ăti.

Tat ăl lui A. es te plec at la munc ă în Italia, unde lucrează cu forme

legale de muncă. Acesta sprijină familia material cu aproximativ 600 de

euro pelună. A. nu s-a mai văzut cu tatăl său de aproximativ 2 ani. De

asemenea fratele lui A. este plecat în Spania. Acesta a plecat imediat după

ce a terminat liceul si s-a stabilit acolo, formându-si of amili e . În pr ezent

el l ucreaz a în mod legal , p e baz ă d e contra ct, desi nu întod eauna a

fos t as a, laînceput el lucra în mod ilegal. Este căsătorit cu N C., tot de nationalitate

română, si împreună au ofetită de 6 luni, pe nume V E. De când a plecat A. nu s-a mai

întors în tară , dar a fost vizitatde A. împreună cu mama sa în momentul în care

s-a născut fetita lui, E. A. Comunică telefonic cu tatăl si cu fratele său. Mama lui

A. locuieste împreună cu acesta,fiind persoana care aregrijă si răspunde pentru A., si

lucrează ca si confectioneră. Din cauza programului , zilnic de luni până vineri de la 8 dimineata la 17 seara, nu prea are timp să se ocupe de copil. De aceea de

multe ori ,după ce iese de la scoală Andrei se duce la bunica lui,T Maria, unde se mai

întâmplă să rămână si pestenoapte. Bunicul lui, T Ioan a murit când A. avea 10 ani, iar

bunica lui V M. a murit când A. avea 5 ani. Pe bunicul lui V D. îl vizitează

ocazional , principalul motiv fiind si faptul că acestanu îsi are domiciuliul în

Iasi , ci locuieste în Târgu Frumos. Tatăl lui A. mai are o soră cu un an maimică decât

el,căsătorită , care are doi băieti, verisorii lui A. De asemenea mama lui A. mai areun

frate cu 12 ani mai mic decât ea , căsătorit si o soră cu 2 ani mai mică, căsătorită, care are

două fetesi doi băieti. Legăturile cu familia extinsă , în afară de cei doi

bunici nu sunt prea puternice, acestiavizitându-se ocazional de sărbători, foarte rar

în decursul unui an. Relatiile lui A. cu mama sa s-aurăcit un pic în ultima perioadă din

cauza faptului că nu se mai văd atât de des ca atunci când tatăl lui eraîn tară. Cu tatăl

comunică doar la telefon , câteodată mai des, câteodată mai rar, depizând de acesta

Page 2: devianta  studiu

caresună din Italia. La fel se întâmplă si în cazul fratelui mai mare, cu care

ocazional mai vorbeste si prinintermediul internetului. Se întâlneste mai des cu

bunica lui fată de perioada dinaintea plecării tatălui ,si a dezvoltat fată de aceasta o

oarecare legătură de atasament.

Activitatea şcolară

Înscris la şcoala Generală “Petru Poni” Iasi , la clasa doamnei dirigine I C. A.

este înclasa a opta , iar performanta scolară în ultima perioadă este modestă, în scădere

evidentă în ultimiidoi ani de scolarizare. A rămas corigent anul trecut la

matematica , iar la corigenta din toamnă aobtinut 6, reusind astfel să treacă în

clasa a opta. În ultimii doi ani a avut nota la purtare scăzută. Înclasa a sasea a avut 9, iar

în clasa a saptea 8. Aceste note scăzute au fost din cauza faptului că A. a lipsit nemotivat

si a avut si câteva acte de indisciplină, conflicte cu colegii si profesorii. A. este încă

implicat în echipa de fotbal , dar nu se mai implică la fel de mult în

activitătile organizate cuclasa. Până în clasa a sasea A. a avut rezultate foarte bune la

scoală, dar în ultima perioadă aînregistrat destul de multe esecuri pe plan scolar. Andrei

s-a implicat în cercul de sah , unde a avut rezultate foarte bune, dar la începutul clasei a

opta acesta a renuntat la sah, motivând că nu mai aretimp.

Probleme identificate

performantele sale scolare au scăzut;- comunicarea dintre A. şi mama sa s-a

deteriorat un pic în ultima perioadă;

lipsa tatălui l-a influentat negativ pe A.

A. ar e slabe a b ilit ă ţi d e viaţă in de penden t ă, în spe cial în

cee a ce priv e şte a s u marearesponsabilităţilor, participarea la treburile

casnice, comunicarea cu adulţii;

A. si-a făcut si niste prieteni nu tocmai potriviti , mai mari ca el cu

2-3 ani, care sunt dincartierul în care locuieste si A. si despre care se

crede că ar avea proleme cu alcoolul si cu politia. A. a fost văzut în

compania acestora de câteva ori;

A. nu mai este la fel de sociabil la scoală cu colegii lui si nici nu mai este la fel de

implicatsi entuziasmat de activitătile ce au legătură cu scoala.

Page 3: devianta  studiu

Solutii pentru rezolvarea cazului :

1. incercarea crearii unei mai bune relatii cu mama

discutii cu psihologul scolii;

2. orientarea spre imprietenirea cu copii de varsta lui,3. crearea unui anturaj portrivit;4. incercarea familiei de a-l responsabiliza si orienta.

Bibliografie:

1. Ibiş , A, ”Influenţa agenţilor de socializare (Familia , Şcoala , Grupul de

referinţă) Asupra comportamentelor predelincvente ale elevilor”, Editura Pansofia,

2001

. 2. Neamtu, Cristina, Devianta scolara. Ghid de interventie in cazul problemelor de

comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iasi, 2003.

3. Rădulescu, S, „ Introducerea în sociologia delincvenţei juvenile”,Editura

Medicală, 1990.

4. Petcu, M, „Delicvenţa repere psihosociale”, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999.

5. www.Salvaţi copii.ro. www.ms poliţia română .ro