Despre centrarea in centrii secundari (minte, inima) si in centrul existential

Despre indoiala (neincredere) si credinta (incredere) ca modalitati de eliberare, trezire si trecere la regimul direct de

functionareAbout the use of the doubt and faith as means to awakening, liberation (moksha) ,

enlightenment and shifting to a direct, non-dualistic or Holographic mode of operation

À propos d'utilisation du doute et de la foi comme moyens de libération, l'éveil et du passage vers le mode de fonctionnement direct, non-dualiste ou holografique

de Mirahorian" Cand nu mai crezi in tot ce gandesti, iesi din minte si vezi clar ca tu nu esti

ganditorul "/"When you no longer believe everything you think, you step out of thought

and see clearly that the thinker is not who you are." ( Eckhart Tolle)" Calea de trezire sau de eliberare din minte a rationalilor este prin indoiala; dar nu

o indoiala localizata la un singur subiect ( si in rest raman acelasi seturi de credinte, conceptii si modele despre realitate), ci o indoiala extinsa asupra tuturor umbrelor

pe care le furnizeaza mintea"( Mirahorian)

CuprinsIntroducere

1. Indoiala si credinta si centrarea in cap si in inima2. Definirea termenilor cu care lucram3. Cum facem sa inceteze indoiala, neincrederea ?4. Care sunt cele doua modalitati de a iesi din minte ? 5. De ce lupta cu neincrederea este eronata ? 6. Sunt reale forta credintei (increderii) si neputinta indoielii (neincrederii) ?7. Daca credinta este una dintre caile de eliberare, atunci de ce nimeni nu se elibereaza ? 8. De ce credintele eronate (contrare realitatii) blocheaza eliberarea ?9. Caderea in minte inseamna sfarsitul credintei ?

10. Importanta indoielii in stiintă

11. Importanta indoielii (neincrederii) in practica mistica - Cum folosim indoiala pentru a realiza stingerea fluctuatiilor psiho-afective nedorite 12. De ce linistirea fluctuatiilor psiho-afective conduce la trezire ? 13. Indoial sau credin , via sau moarteă ţă ţă 14. Concluzie 15. Bibliografie

ANEXECapitolul/ Chapter 24 Îndoiala ori credin a, via a ori moartea: temelii aleţ ţ diferitelor c i ( de eliberare) / ă Doubt or faith, life or death; the bases of different paths ( intr-o noua traducere a comentariului lui Osho la VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)] realizata de Mirahorian [15]; vedeti alte variante de traducere in : Bibliografie

Sutra VB9. Dharana 54 Sutra/Shloka n° 77 ( in diferite variante de traducere)Comentariul lui Osho la sutra VB9. Dharana 54 Sutra/Shloka n° 77

Sutra VB101 Dharana 85 Sutra/Shloka n° 109 ( in diferite variante de traducere) Comentariul lui Osho la sutra VB101 Dharana 85 Sutra/Shloka n° 109

Introducere

"Indoiala este un alt nume pt minte" (Mirahorian). Iata cum a indicat in mod explicit si Osho , faptul ca "indoiala este un alt nume pt minte", "Mintea este îndoiala. Nu este vorba despre faptul c mintea ar fi cuprins deă ă îndoieli, mintea îns şi este îndoiala! Dac mintea nu se dizolv , îndoielile nu pot fiă ă ă risipite. /"Mind is the doubt. It is not that the mind doubts, mind is the doubt! Unless the mind dissolves, doubts cannot be cleared". [ in bibliografie vedeti sursa: VB [The Book of Secrets. Discourses on "Vigyana Bhairava Tantra" ( Vijnana Bhairava Tantra)]. Faptul ca "indoiala este un alt nume pt minte" a mai fost sesizat si redat in mod implicit de Khalil Gibran [ "Iubirea si indoiala(mintea) nu s-au inteles niciodata / Love and doubt have never been on speaking terms"] si de J. W. von Goethe [" Indoiala creste odata cu cunoasterea (mijocita de minte)"/" Doubt grows with knowledge ( the voice of mind)."]. A doua semnificatie a termenului indoiala este "lipsa increderii in sine" si apare intr-un citat al lui Francois de La Rochefoucauld: "Gelozia se hraneste din indoieli . Ea devine nebunie sau inceteaza cu desavarsire atunci cand trecem de la indoiala la certitudine"/ Jealousy lives upon doubts. It becomes madness or ceases entirely as soon as we pass from doubt to certainty.

Paradoxul lui Bertrand Russel ("Intreaga problem cu lumea este c proştii şiă ă fanaticii sunt întotdeauna atât de siguri de ei înşişi, in timp ce oamenii în elep i suntţ ţ atât plini de îndoieli"/ Bertrand Russell's Paradox: "The whole problem with the world is that fools and fanatics are always so certain of themselves, and wise people so full of doubts.") este f. simplu: cei care nu au minte nu au nici indoieli . Mai exista si varianta: "Problema cu lumea este ca cel lipsit de minte (prostul, stupidul) este sigur iar cel inteligent e plin de îndoieli "/ "The trouble with the world is that the stupid are cocksure and the intelligent are full of doubt." (Bertrand Russell)Cauza pt care Bertrand Russel sesizeaza acest paradox se datoreaza faptului ca el era o fiinta umana centrata in minte ( indoiala), ca si Buddha, iar nu una centrata in inima (credinta), ca Iisus. In scrierile lui Bertrand Russell gasim urmatoarea confirmare a celor afirmate anterior: "Intelectul meu îmi spune c ar trebui s îlă ă consider pe Buddha mai mare decât Iisus. Dar, în adâncul inimii mele, ştiu c lucrulă acesta este imposibil, nu poate fi adev rat: Iisus este deasupra lui Buddha. In celă mai bun caz, cu mare efort, îi pun în paralel, îi consider egali. Dar, datorită intelectului meu, simt c Buddha e un gigant. Iisus nu este nimic în fa a lui."ă ţ

"De ce acest sentiment? Pentru c Bertrand Russell este el însuşi tipul intelectual,ă de aceea simte aceast atrac ie pentru Buddha" (Osho). Emil Cioran spunea acelasiă ţ lucru

Indoiala si credinta si centrarea in cap si in inimaAsa cum am indicat anterior problema din paradoxul lui Bertrand Russel este legata de cele doua centrari secundare ( in cap si in inima). Conflictul apare intre cei centrati in centrii secundari. Pentru cel eliberat din centrii secundari ( din cap si din inima) care s-a intors in centrul existential, conflictul nu mai exista fiindca indoiala si credinta sunt manifestari specifice celor doua centrari si modalitati de functionare. La acest lucru se refera si Osho in capitolul 24 (redat la sfarsit) al lucrarii dedicata comentarii celor 112 metode de trezire din VB [Vijnana Bhairava] unde afirma:

"Când te intrebi ce tip de centrare ai tu si sim i c nu eşti nici tipul centrat inţ ă cap (identificat cu mintea; tipul intelectual), nici tipul centrat in inima (emo ional), inseamn c eşti tipul centrat in cap (in minte, intelectual), c ciţ ă ă ă deruta, confuzia, indoiala apar in celor centrati in minte. Tipul centrat in inimaţ (emo ional) nu este niciodat derutat, nu are niciodat dubii, indoieli. Oţ ă ă persoan care apar ine tipului centrat in inima (emo ional) nu va sim iă ţ ţ ţ niciodat o astfel de confuzie. Emo ia este întotdeauna total şi întreag , ină ţ ă ă timp ce mintea ( intelectul) , este întotdeauna fragmentat , divizat , confuz ,ă ă ă plina de indoial . Aceast indoial este chiar natura mintii (intelectului).ă ă ăDe ce? Deoarece intelectul depinde de îndoial , iar emo ia depinde de credin .ă ţ ţă Oriunde exist îndoial , dualitate, va exista diviziune, iar îndoiala nu poate fiă ă niciodat total . Cum se poate? Ins şi natura îndoielii este îndoiala. Diviziunea,ă ă ă partialitatea , lipsa de totalitate caracterizeaza mintea, iar nu inima.Nu poate fi niciodat total ! Nu te po i îndoi de un lucru în totalitate. Dac teă ă ţ ă îndoieşti de un lucru în totalitate, devine credin . Indoiala este întotdeaunaţă confuzie şi, în principiu, când te îndoieşti, te îndoieşti şi de îndoial . Nu te po iă ţ îndoi de un lucru în totalitate. Dac te îndoieşti de un lucru în totalitate, devineă credin ."ţă

Definirea termenilor cu care lucram"Increderea" este definita ca ceva care apartine lumii interioare (in+ credere; credinta in sine) si care ii caracterizeaza pe subiectivi, non-reactivi), in timp ce credinta este un termen folosit pt a desemna o atitudine care se refera la ceva din lumea exterioara (si care ii caracterizeaza pe obiectivi, reactivi si pe cei deschisi- centrati in inima). De aici vedem ca indoiala si neincrederea se refera la lumea interioara, in timp ce termenii credinta si necredinta se refera la ceva situat in exterior. Aceasta separare ( a termenilor si a realitatilor) si aceasta dualitate intern-extern, subiectiv-obiectiv este depasita dupa eliberarea din centrii secundari (din minte si din inima), dupa trezire sau "a doua nastere ", care are loc cu ocazia intrarii in regimul divin, direct sau holografic de functionare . Iisus se afla in acest regim de functionare holografica, non-dualista atunci cand a facut urmatoarea afirmatie paradoxala ( pt minte): "Eu si Tatal Meu una suntem " ( adica efectul si cauza, externul si internul au devenit identice). Din aceasta cauza transa mistica este denumita de Lao Tzu starea de profund identitate (ă 玄同 xuán tóng) cu realitatea sursa ( profound identity; mystical union ).

Cum facem sa inceteze indoiala, neincrederea ?

Incetarea indoielilor nu se petrece niciodata daca raspundem unui sir nesfarsit de intrebari , ci prin trezire, prin iesire din minte. Indoielile nu se pot risipi prin raspunsuri, deoarece o minte fr mântat de îndoieli r mâne in aceeasi stare,ă ă ă indiferent de r spunsurile pe care le primeşte in plan intelectual. R spunsurile nuă ă înseamn nimic. Dac î i dau un r spuns, dar mintea ta este plin de îndoieli, te veiă ă ţ ă ă îndoi de acel r spuns. Dac î i voi da un alt r spuns, te vei îndoi şi de acela. C ciă ă ţ ă ă mintea î i este cuprins de îndoieli. ţ ă O minte fr mântat de îndoieli te va face s puiă ă ă peste tot semne de întrebare. Din aceasta cauza Osho zicea: " Mintea este îndoiala. Nu este vorba despre faptul c mintea ar fi cuprins de îndoieli, mintea îns şi este îndoiala! Dac mintea nu seă ă ă ă dizolv , îndoielile nu pot fi risipite" [ă Bibliografie].

"Cine da putere mintii raspunzand la intrebari , finanteaza indoiala, dualitatea, neincrederea in propriile puteri si ruperea de sine. Calea de trezire sau de eliberare din minte a rationalilor este prin indoiala; dar nu o indoiala localizata la un singur subiect ( si in rest raman acelasi seturi de credinte, conceptii si modele despre realitate), ci o indoiala extinsa asupra tuturor umbrelor pe care le furnizeaza mintea"( Mirahorian)"Indoiala amplificata este in pericol sa devina negare ( sa ne amintim de tehnica negarii din hinduism: " NETI ! NETI !" ); dar daca este sincera si adaptata la investigatie conduce curand la stabilirea intregului adevar" / "Doubt, indulged and cherished, is in danger of becoming denial; but if honest, and bent on thorough investigation, it may soon lead to full establishment of the truth." (Ambrose Bierce)Einstein avea dreptate cand spunea ca: "Solutia sau rezolvarea unei probleme ( care se aplica si in cazul indoielii si al egoului) se afla in alt nivel, decat cel care a creat-o " / "No problem can be solved from the same level of consciousness that created it " .

Care sunt cele dou modalit ti de a iesi din minte ? ă ă

Daca nu ati inteles la ce s-a referit Einstein in afirmatia de mai sus, atunci sa exemplificam prin cele doua modalitati de a iesi din minte, care sunt si cai de a risipi toate indoielile ( umbrele, erorile) :1. trecerea la testarea experimentala a unei ipoteze sau a unui model este o iesire din minte care elimina erorile care apar in cursul procesarii informatiilor afisate in lumea virtuala a proiectiilor mentale, informatii care folosesc drept vehicul diferite limbaje ( limbaj matematic, verbal) sau diferite plase analogice de a prinde si de a modela realitatea; 2. trecerea la contactarea directa a realitatii sursa prin trezire (eliberare, moksha nastere din nou) este o alta modalitate de a iesi din minte si de a realiza accesul la alt nivel de constiinta ( atunci descoperim ca egoul nu este decat un centru virtual operational, o umbra sau o proiectie in plan mental a adevaratei noastre identitati sau a adevaratului nostru centru; tot asa vom descoperi ca indoiala este o credinta a mintii, o umbra si o reactiune la credinta autentica ).

De ce lupta cu neincrederea (indoiala) este eronata ?

Indoiala este inlaturata prin iesirea din minte, in jos ( testare experimentala) sau in sus (experimentarea regimului direct de functionale). Increderea nu se insamanteaza prin vorbe decat prin transa (biserici, temple, secte) si doar la 30% dintre fiintele umane.Nu poti inlatura neincrederea in propriile puteri si ezitarea prin cuvinte ori prin lupta , ci doar prin intoarcerea experimentala in tine insati ( eliberare din minte, trezire). Credinta, increderea fireasca in tine are drept umbra sau reactiune instrumentala in plan mental indoiala , neincrederea in tine. Te-ai nascut cu incredere in propriile fortele , dar ai fost conditionat sau programat sa nu ai incredere in tine, ci in lumea din afara (ai fost transformat intr-o fiinta reactiva, intr-un sclav al circumstantelor ).

Actiunea si reactiunea sunt frati gemeni care dispar deodata, atunci cand trecem la actiunea directa holografica sau fara reactiuni ( naishkarmya in karma yoga ori wu-wei, in taoism) , atunci cand ne eliberam din minte . Neincrederea este o reactiune, o umbra sau o reactie inversa a increderii. De aceea Khalil Gibran spunea: "Indoiala este o durere prea izolata (fiindca se afla in realitatea separata), ca sa stie ca fratele ei geaman este credinta "/ Doubt is a pain too lonely to know that faith is his twin brother." In concluzie calea de a inlatura atat indoiala cat si egoul (sinele instrumental al mintii) este prin eliberare din minte sau prin accesul la alt nivel de constiinta, iar nu prin lupta in plan mental, folosind alte umbre ( care intaresc, amplifica si finanteaza egoul; vedeti eroarea luptei in articolul: Care sunt cele patru atitudini corecte pt. a realiza Impacarea, Trezirea, Eliberarea si Iluminarea ? http://www.scribd.com/doc/22443898/).Vedeti si articolul : O realitate separata/ A Separate Reality http://www.scribd.com/doc/27479280/

Sunt reale forta credintei (increderii) si neputinta indoielii (neincrederii) ?

Osho spune: "Dar îndoiala nu este o for precum credinta. Nimeni nu a ajunsţă vreodat în chiar adâncul fiin ei, la starea suprem de extaz, cu îndoial – nimeni,ă ţ ă ă niciodat ". [ă VB 101]Cum explicam faptul ca Osho sustine forta eliberatoare a credintei in comentariul sau la [VB 101] [The Book of Secrets. Discourses on "Vigyana Bhairava Tantra" ( Vijnana Bhairava Tantra)], desi cu alte ocazii a afirmat ca: "oricine va inoculeaza un set de credinte este dusmanul dvs / Anybody Who Gives You a Belief System is Your Enemy " Aveti o ilustrare in filmul de mai jos:http://www.youtube.com/watch?v=PBEIeRSLb8kRaspunsul la aceasta intrebare dubla [ Este reala forta credintei (increderii) si neputinta indoielii (neincrederii) ? ] are doua partti:

1. Nu se poate spune ca indoiala este neputincioasa fiindca indoiala (neincrederea) este tot un proces legat de identificare, ca si credinta (non- increderea este un proces invers de non-identificare ), care are puterea operationala de a retrage finantarea, sustinerea energetica si identificarea cu un anumita forma gand, adica reprezita o modalitate de golire a mintii prin negare si epuizare.

2. Se poate spune ca indoiala este neputincioasa, atunci cand este vorba despre realizarea alinierii ori a functionarii holografice, unde este necesara mentinerea coerentei, unificarii si sustinerea energetica a saltului in afara mintii, fiindca indoiala (lipsa increderii) reprezinta o retragere a finantarii energetice si o mentinere in dualitate ( in+ doi) , in fracturare, in separare si rupere a unitatii, in intreruperea alinierii (conjunctiei); cheia succesului in orice actiune directa este sa nu existe dualitate eu-tu/ subiect-obiect, sa nu existe doi, îndoial , lipsa de aliniere, recadereă in minte.

Daca credinta este una dintre caile de eliberare, atunci de ce nimeni nu se elibereaza ?

Fiindca increderea sau credinta poate fi folosita pt eliberare (trecerea la regimul divin sau direct de functionare), dar si pt a inchide accesul la acest regim, pt a mentine gratiile inchisorii si pt a ingropa de vii fiintele umane . De aceea de aceea se spune ca setul de credinte reprezinta si "sicriul" in care sunt ingropate de vii 99% dintre fiintele umane, care alcatuiesc civilizatia subdezvoltata de pe Terra. Credinta este un vehicul sau un instrument de transport , care nu este in sine bun sau rau, fiindca acest lucru depinde de nivelul de intelegere, de pregatire si de trezire al utilizatorului. Acelasi lucru se intampla si cu orice altceva. De pilda un bisturiu aflat in mana unui chirurg profesionist salveaza vieti, iar in mana unui criminal sau a unui chirurg incompetent, ia vieti.

De ce credintele eronate (contrare realitatii) blocheaza eliberarea ?

Fiindca credintele eronate (virusarile) comanda ancorarile si identificarile cu periferia (corp, minte, inima). Ele ne-au fost implantate pt a deveni orbi, inlantuiti, castrati si reprezinta un obstacol programatic (in planul software) in calea miracolelor ( perfectiunilor, siddhis, efectelor divine : vibhuti- cenusa sau rezultatul aprinderii focului sacru sau al trecerii la regimul direct de functionare ) . Amintiti-va ca setul de credinte, care a fost implantat ( in cursul conditionarii, dresarii, castrarii), se substituie realitatii si comanda ceea ce percepem, ceea ce gandim si facem. Nu poti avea credin a care " poate mişca mun ii din loc" , atat timp cat ai credintaţ ţ ca esti un corp material, localizat, vulnerabil si neputincios si atat timp cat te identifici cu o minte care lucreaza cu realitati virtuale, cu umbre proiectate pe un perete ( impulsuri afisate pe ecranul mental).

Ca sa intelegeti la ce ma refer va rog sa va imaginati sau sa vizualizati un vapor, care este ancorat intr-un port ( minte) si care este tras simultan de un alt cablu in larg ( in afara mintii). Ce se va intampla cu vaporul ?

1 va ramane in port; 2. se va rupe ( va inebuni ); 3. se va rupe cablul de la ancora care-l tine in port ( credintele care sustin identificarea cu mintea si trupul ) si se va elibera. In locul acestui conflict intre credinte contrare, care se manifesta in metodele bruste de iluminare sau trezire ( care pun in pericol sanatatea mentala a discipolului ), se prefera metodele progresive de linistire sau de stingere a fluctuatiilor psiho-afective.

Caderea in minte inseamna sfarsitul credintei

Osho, in Capitolul/ Chapter 73 (redat in documentul prezent după Bibliografie ) din VB [The Book of Secrets. Discourses on "Vigyana Bhairava Tantra"], unde comenteaz ă Sutra 101 (Dharana 85 Sutra/Shloka n° 109) , dedicat utilizariiă credintei in trecerea la regimul direct de functionare, foloseste urm toareaă ilustrare :

"S v spun o anecdot . Iisus le-a cerut discipolilor s i s treac cu barca pe cel laltă ă ă ă ă ă ă mal al unui râu, lâng care se aflau. ăŞi le-a spus: "Vin şi eu mai târziu." Aşa c ei s-au dus. Dar, când se aflau la mijloculă râului, s-a pornit un vânt puternic, erau vârtejuri mari, iar lor li s-a f cut fric . Barcaă ă se leg na tare şi au început s ipe şi s plâng . Au început s strige: "Iisus,ă ă ţ ă ă ă salveaz -ne!"ăMalul pe care se afla Iisus era foarte departe, dar Iisus a venit la ei. Se spune c aă venit fugind pe ap . Iar primul lucru pe care l-a spus discipolilor a fost: "Oameni cuă credin firav , de ce plânge i? Voi nu crede i?" ţă ă ţ ţErau înfricoşa i. Iisus le-a spus: "De crede i cu adev rat, coborâ i din barc şi veni iţ ţ ă ţ ă ţ spre mine." El st tea pe ap .ă ăAu v zut cu ochii lor cum st tea în picioare pe ap , dar înc le venea greu să ă ă ă ă cread . ăTrebuie s fi crezut în mintea lor c era o şmecherie sau era poate o iluzie, sauă ă poate nu era Iisus. Poate era doar o ispit a diavolului.ăAşa c au început a se privi unul pe cel lalt. "Cine va merge?" ă ăAtunci unul dintre discipoli a ieşit din barc şi a pornit spre el.ăCu adev rat, putea merge. Nu-i venea s -şi cread ochilor. Mergea pe ap . Când aă ă ă ă ajuns aproape de Iisus, l-a întrebat pe acesta: "Cum? Cum de se poate întâmpla una ca asta?" Şi imediat întregul miracol a disp rut. ăAcel "Cum?", şi iat -l sub ap . RECADEREA IN MINTE PRIN REACTIVAREAă ă INTREBARILOR, INDOIELILOR Iisus l-a tras afar din ap şi i-a spus: "Omule cu credin firav , de ce întrebi?"ă ă ţă ăDoar MINTEA întreab "De ce?" şi "Cum?". Ra iunea pune întreb ri, sunt întreb riă ţ ă ă ale MINTII.Credin a înseamn renun area la întreb ri/ indoieli. IESIREA DIN MINTEţ ă ţ ăDoar dac po i renun a la toate întreb rile/ indoielile ( daca iesi din minte ) po iă ţ ţ ă ţ crede, atunci aceast tehnic poate face minuni şi pentru tine.ă ă

Importanta indoielii in stiintăIn orice cunoastere mijlocita de minte, indoiala este esential pt a inlatura o ipotezaă fals sau pt a impiedica atasarea de un model eronant, care nu este confirmată experimental . "Este imperativ în domeniul ştiin ei s ne îndoimţ ă ./ "It is imperative in science to doubt." (Richard Feyman)"Daca nu ne indoim nu mai putem vorbi despre stiinta , ci despre o noua religie, cu un alt set de dogme" (Mirahorian)"Adev rul este frumos, f r îndoial , dar aşa sunt şi minciunile"/ă ă ă ă Truth is beautiful, without doubt; but so are lies. (Ralph Waldo Emerson ) Este ceva greşit in ştiin a de ast zi: Albert Einstein s-a îndoit de teoriile sale pan siţ ă ă pe patul de moarte, in timp ce azi, oamenii de stiinta care se îndoiesc de ele, sunt marginalizati " / "There is something wrong in science today: Albert Einstein doubted his own theories on his death bed and scientists who doubt them now, go to theirs." (Arthur Ryan)

Importanta indoielii (neincrederii) in practica mistica Cum folosim indoiala (neincrederea) pentru a realiza stingerea fluctuatiilor psiho-afective nedorite

In practica mistica autentica indoiala (neincrederea) este la fel de importanta ca in stiinta In motto am folosit doua citate care indica folosirea neincrederi pt a elimina finantarea fluctuatiilor psiho-afective si identificare cu mintea: " Cand nu mai crezi in tot ce gandesti, iesi din minte si vezi clar ca tu nu esti ganditorul "/"When you no longer believe everything you think, you step out of thought and see clearly that the thinker is not who you are." ( Eckhart Tolle)" Calea de trezire sau de eliberare din minte a rationalilor este prin indoiala; dar nu o indoiala localizata la un singur subiect ( si in rest raman acelasi seturi de credinte, conceptii si modele despre realitate), ci o indoiala extinsa asupra tuturor umbrelor pe care le furnizeaza mintea"( Mirahorian). "Nu te po i îndoi de un lucru în totalitate.ţ Dac te îndoieşti de un lucru în totalitate, devine credin "(Osho), ă ţă iar aceasta credin te elibereaza din minte ( in practica se repeta ca ca o mantra caţă totul este iluzie si se ajunge la starea de martor separat, atat in starea de veghe, cat si in vis ). Byron Katie a descoperit metoda indicata de Eckhart Tolle: "Fiindc nu cred ină gandurile mele , tristetea nu poate exista" /" Because I don't believe my thoughts, sadness can't exist". Daca nu crezi in fluctuatiile psiho-emotionale, adica nu le finantezi si nu le alimentezi cu energia ta, prin fric , prin lupt ori prin identificare, gandurile deă ă tristete ( panica, frica, ingrijorare,..), acestea se sting ca un foc fara combustibil "

Nota DM: Aprofundarea acestui domeniu se face in articolul : Care sunt cele patru atitudini corecte pt. a realiza Impacarea, Trezirea, Eliberarea si Iluminarea ?/ Which are the four right attitudes towards ourselves and others to realize Inner Peace, Enlightenment, Liberation or Ascension/ Quelles sont les quatres attitudes correctes envers nous-mêmes et les autres pour realiser la paix intérieure, l'éveil, la libération ou l'Ascension http://www.scribd.com/doc/21639954/]

Aceasta indoiala amplificata sau extinsa este tehnica negarii utilizata in hinduism, in particular in Jnana Yoga si Advaita Vedanta, redata in formularea : " Nici asta ! Nici asta !" (" NETI ! NETI !"; aceasta este o expresie sanskrita care inseamna: "nu asta, nu asta", ori "nici asta, nici aia /neither this, nor that") Aceasta tehnica de negare a gandurilor, a rationalizarilor si a altor perturbatii ale constientei realitatii din meditatia non-conceptuala, corespunde caii negative ( in latina: "via negativa"), din traditia mistica occidentala, care reprezinta o parte a teologiei apofatice (negative), opusa teologiei catafatice (afirmative).

Osho in capitolul 24 (redat la sfarsit) spune : "Chiar şi îndoiala poate fi folosit ,ă poate fi transformat în tehnic ( de trezire). Dar nu umbla cu am giri. Sunt uniiă ă ă care te înva cum c , dac ai îndoieli ( DACA ţă ă ă ESTI CENTRAT IN MINTE), nu vei putea atinge niciodat divinitatea. Şi, atunci, ce e de f cut? Atunci trebuie să ă ă împingi [INDOIALA], undeva dedesubt s o în buşi, s o ascunzi, s creezi o falsă ă ă ă ă convingere. Dar aceasta va fi doar la suprafa , nu î i va atinge niciodatţă ţ ă sufletul. In adânc, vei r mâne în îndoial , iar la suprafa se va crea o convingereă ă ţă de fa ad .ţ ăAsta este diferen a dintre credin (CENTRAT IN INIMA ) şi convingere. (CENTRATţ ţă IN MINTE = INDOIALA)Convingerea e întotdeauna fals . Credin a este o calitate; convingerea e ună ţ concept. Credin a e o calitate a min ii tale; convingerea este doar dobândit . ţ ţ ăDeci aceia care au îndoial şi c rora le e team de ea se aga de convingeri;ă ă ă ţă spun: "Am convingerea", dar nu au nicio credin . In adânc îşi cunosc îndoiala. Se temţă mereu de ea. Dac atingi, critici convingerea lor, se vor sup ra imediat. De ce? ă ăDe ce aceast sup rare, aceast iritare?ă ă ăNu sunt irita i de tine, sunt irita i de propria lor îndoial , pe care tu o aju i s iasţ ţ ă ţ ă ă la suprafa . ţă Dac un om de credin e acolo, îl po i critica, şi el nu se va sup ra,ă ţă ţ ă

deoarece nu po i distruge credin a. (ESTE CENTRAT IN INIMA). ...Tipul intelectualţ ţ trebuie s înainteze prin îndoial . Nu for a nicio convingere asupra ta; ară ă ţ însemna s te am geşti. ă ăNu po i am gi pe nimeni altcineva, te po i am gi doar pe tine. Nu for a, fiiţ ă ţ ă ţ autentic. Dac îndoiala e natura ta, atunci înainteaz prin îndoial .ă ă ăIndoieşte-te cât po i de mult şi nu alege nicio tehnic bazat pe credin – astaţ ă ă ţă nu este pentru tine. Alege o tehnic experimental din punct de vedere ştiin ific.ă ă ţNu e nevoie s crezi.ăExist dou tipuri de metode. Una este experimental .ă ă ăNu i se spune s crezi, i se spune s o faci, iar consecin a va fi certitudinea,ţ ă ţ ă ţ credin a. EXPERIENTA DIRECTAţUn om de ştiin nu poate crede. Poate alege o ipotez pe care s o cerceteze,ţă ă ă pe care s o experimenteze şi, dac experimentul îi reuşeşte, dac experimentulă ă ă dovedeşte c ipoteza a fost corect , va ajunge la o concluzie. Credin a esteă ă ţ ob inut prin experiment. Deci exist tehnici, între aceste 112 tehnici, care nuţ ă ă cer niciun pic de credin din partea ta.ţăDe aceea Mahavira, Buddha sunt tipuri intelectuale, aşa cum Ramakrishna şi Chaitanya sunt tipuri sentimentale.Din aceast cauz , Buddha spune c nu e nevoie s crezi în Dumnezeu; nu există ă ă ă ă niciun Dumnezeu. El spune: "Face i ce spun, nu crede i în mine. Experimenta iţ ţ ţ ceea ce v spun, iar, dac experien a voastr dovedeşte c am dreptate, atunciă ă ţ ă ă pute i crede."ţBuddha spune: "Nu crede în mine, nu crede ceea ce spun. Nu crede ceva doar pentru c am spus-o eu. Experimenteaz asta, treci prin asta şi, pân ajungi laă ă ă propria ta concluzie, r mâi în îndoial . Propria ta experien va deveni credin aă ă ţă ţ ta."Mahavira spunea: "Nu e nevoie s crezi în nimeni – nici m car în maestru. Doară ă aplic tehnica." Ştiin a nu spune niciodat s crezi. Spune s experimentezi, să ţ ă ă ă ă mergi în laborator. Asta este pentru tipul intelectual.Nu încerca credin a înainte de a face experimentul. Nu o po i încerca – veiţ ţ falsifica totul. Fii cinstit cu tine însu i. R mâi cinstit şi autentic. ţ ăS-a întâmplat ca pân şi ateii s ating divinitatea, datorit g sirii propriuluiă ă ă ă ă adev r despre ei înşişi. Mahavira era un ateu; el nu credea în Dumnezeu. Buddhaă era un ateu; el nu credea în Dumnezeu. Prin urmare, cu Buddha s-a întâmplat un miracol. Se spune despre el c era omul cel mai p gân şi cel mai dumnezeiesc.ă ă Ambele – p gân şi dumnezeiesc.ăEra complet intelectual, dar a atins divinul deoarece nu s-a am git niciodat , aă ă continuat s fac experimente.ă ăTimp de şase ani, neîncetat, a f cut un experiment sau altul şi nu a crezut. Dacă ă ceva nu era dovedit ca fiind real prin experiment, el nu credea. Aşa c f ceaă ă ceva şi, dac nu se întâmpla nimic, renun a.ă ţIntr-o zi, a atins ce c uta. Doar îndoindu-se şi îndoindu-se şi îndoindu-se,ă experimentând, a ajuns într-un punct… a ajuns într-un punct în care nu mai r m sese nimic de care s se îndoiasc . ă ă ă ă Lipsit de obiect, îndoiala aă disp rut.ă Acum nu mai exista niciun obiect de care s se îndoiasc . Se îndoiseă ă de tot şi chiar şi îndoiala a devenit inutil . Indoiala a disp rut, şi în acea dispari ieă ă ţ a realizat. Atunci a realizat c nu îndoiala era lucrul real: mai degrab ,ă ă cel care se îndoia era MINTEA/EGOUL, şi nu te po i îndoi de cel care seţ îndoieşte. Cel care se îndoieşte e acolo s spun : "Nu, asta nu e corect."ă ăS-ar putea s nu fie aşa, s-ar putea s fie aşa, dar cine e cel care spune c astaă ă ă nu e aşa sau c asta e aşa? Sursa cuvintelor, cel care le rosteşte exist cuă ă adev rat. ăPo i spune c nu exist Dumnezeu, dar nu po i spune: "Eu nu sunt",ţ ă ă ţ c ci, în clipa în care ai spus "eu nu sunt", te-ai acceptat pe tine.ă Cine face aceast afirma ie? Nu te po i nega f r ca în acelaşi timp s te recunoşti. Eă ţ ţ ă ă ă imposibil. Şi pentru a nega trebuie s fii acoloă [ADICA NEFAREA ESTE O MODALTATE DE A PRACTICA PERMANENT PREZENTA - EU SUNT / I AM ]. Nu po iţ spune cuiva, unui musafir care bate la uş : "Nu sunt acas ."ă ăCum po i spune asta? Este absurd, c ci simplul fapt c rosteşti: "Nuţ ă ă sunt acas " dovedeşte c eşti acolo."ă ă

De ce linistirea fluctuatiilor psiho-afective conduce la trezire si la regimul divin sau holografic de functionare ?

Trezirea (nasterea din nou) este efectul centrarii , conjunctiei sau al alinierii ( in sanskrita: yoga).Practic aceasta se realizeaza prin stingerea norilor (umbrelor, agitatiei, fluctuatiilor psiho-afective; in sanskrita: vrittis ), care acopera cerul , care ocupa ecranul mental si cu care ne identificam, daca nu ne asezam in centrul nostru real, in scaunul de domnie al vazatorului .Am redat mai sus definirea obiectivului tactic (practica stingerii vrittis: vartejurilor, valurilor sau a fluctuatiilor psiho-afective), care conduce la realizarea obiectivul strategic (alinierea, centrarea, unificarea, trecerea la regimul direct de functionare), asa cum este descris de Patanjali in a doua instructiune ( prima joaca rol de titlu, care indica subiectul, calea si destinatia sau scopul textului care urmeaza):

YS 1.2. yogas chitta vritti nirodhahTraducerea convergenta / Convergent Translation:R: Yoga ( starea de aliniere, unificare sau centrare) [se realizeaza prin] stingerea (nirodha) [ golirea, vidarea, oprirea constienta (a procesului de identificare cu)] vrittis ( vartejurile; impulsurile; fluctuatiile; valurile; oscilatiile, gandurile; emotiile; umbrele proiectate) din chitta (minte) [ ecranul mintii; peretele pesterii lui Platon]; vedeti : Nota E: Yoga ( the state of alignment in which we are aligned, unified or centered) [ is realised by ] extinction (nirodha) [stilling; cessation; restriction; suppression ( in the sense of continual and vigilant watchfulness) of the identification with] the fluctuations (vrittis) [activities, modifications, impulses, the thought forms, workings; projected shadows] of the mind (chitta)[ the screen of the mind; the wall in Plato's Allegory of the Cave];F: Le Yoga (l'état centré, unifié ou aligné) [est réalisé par ] l'extinction (nirodha) [l'arret; interruption, restriction, suspension) [de l'identification avec les] vritti (agitation, modifications, perturbations, fluctuations, impulsions, mouvements, l'activite automatique; les projections des ombres sur le mur de la caverne de Platon) de chitta (mental; esprit, pensee; conscience peripherique; l'écran mental; le mur sur lequel les ombres sont projetées dans l’allégorie de la Caverne de Platon ); S: Yoga (el estado de alineacion ; el estado unificado, centrado) [ se logra mediante la] extinción (nirodha)[ restricción, supresión; inhibición; cesación o quietud mental; estado de cesación de la identificación con todo el contenido mental y con] vrittis (fluctuaciones mentales, modificaciones mentales, agitación, pensamientos, emociones y sensaciones fluctuantes; las sombras proyectadas sobre la pared de la caverna ; proyecciones del mundo de los hombres y de las cosas que son falsas) la de la chitta (mente; la pared del fondo de la caverna en la Alegoría de Platón );

Nota : Patanjali ne indica acum calea sau mijlocul (obiectivul tactic) : "sa oprim agitatia automata din minte". Sa ne reamintim de sarcina pe care Freud a atribuia educatiei: "sa ne invete sa ne stapanim impulsurile"/ " Rappelons aussi la tache que Freud assigne à l’éducation " apprendre à maitriser ses pulsions "Imaginati-va ecranul mental, ca suprafata unui lac, pe care se manifesta valurile sau vartejurile (vrittis); atat timp cat apa lacului este agitata de valuri ramanem prizonieri ai suprafetei ( ecranului mental), si nu vedem in profunzime (fundul lacului, realitatea sursa care sustine lumea manifestata, temelia) [vedeti tipurile de vrittis in: YS 1.5-11] ; Yoga inseamna sa intram pe deplin constienti intr-o stare de golire a mintii de impulsurile psiho-afective de la periferie (vrittis), ceea ce ne permite sa ridicam ancorele(credintele), care ne tin legati de suprafata, sa initiem separarea de lumea tranzitorie din afara (viyoga) si sa incepem yoga (unificarea,

alinierea, intrarea in transa mistica in care experimentam identitatea - samadhi, intrarea in starea paradoxala de veghe, cunoscuta din antichitate drept: «a patra»(tur ya) stare (avasth ) de constiinta, situata in mijlocul starii de veghe, inī ā centrul imobil al ciclonului sau al vartejului activitatii [ vedeti diagramele starilor de constiinta in hinduism si taoism pe: http://www.flickr.com/photos/guidedawakening/].Stingerea fluctuatiilor (scaderea agitatiei sau a temperaturii) substantei mentale este Yoga (unificarea; alinierea, coerenta; conjunctia) si conduce la supraconductia biologica [vedeti starea cristalului mental, care devine perfect transparent (supraconductor) in :YS 1.41];

Indoiala in conflict sau razboi (militar, economic, politic)

Lupta psihologica o precede pe cea pe campul de lupta militar, economic ori politic si are drept obiectiv strategic subminarea increderii in sine a adversarului, fiindca "O minte tulburata de indoiala nu se poate focaliza pe mersul spre victorie / "A mind troubled by doubt cannot focus on the course to victory" (Arthur Golden, Memoirs of a Geisha)

Concluzie In concluzie observam ca indoiala este obligatorie in stiinta si in practica trezirii ca mijloc operational de negare a erorilor in plan conceptual ( permite eliminarea identificarii cu mintea si cu credintele false; adica nu mergem cu capul inainte in prapastie, ca oile, fiindca ne este teama ca indoiala ne va scadea moralul ) , dar este un obstacol care impiedica integrarea atat la nivel spiritual, cat si social (relatii, prietenii, echipa, scoala, actiuni colective, organisme sociale).Buddha a indicat eroarea folosirii indoielii in relatiile interumane: "Nimic este mai nociv ca obiceiul de a practica neincrederea (indoiala) in semeni. Indoiala separă oamenii. Este o otrav care dezintegreaza prieteniile şi rupe rela iile pl cute. Esteă ţ ă un ghimpe care irit şi doare; este o sabie care ucide /ă There is nothing more dreadful than the habit of doubt. Doubt separates people. It is a poison that disintegrates friendships and breaks up pleasant relations. It is a thorn that irritates and hurts; it is a sword that kills.

Indoial sau credin , via sau moarteă ţă ţăAcesta este titlul dat de Osho unui capitol de raspunsuri la intrebari din cartea in

care comenteaza VB [ Vijnana Bhairava Tantra].Vedeti Capitolul/ Chapter 24 Indoial sau credin , via sau moarte: fundamenteă ţă ţă

ale c ilor diferite ( text redat mai jos, dupaă Bibliografie )

Bibliografie

VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)], este o carte a primit diferite titluri de la diferi ii cercet tori, traduc tori şi comentatoriţ ă ă

care au abordat-o :

-Practici de centrare: 112 moduri de a deschide uşa invizibil aă conştiin ei /ţ Centering Practices: 112 ways to open the invisible door of consciousness (Paul Reps,1957)[5]-Discriminarea realitatii ultime/ La Discrimination de la Réalité ultime ( Lilian Silburn,1961) [10]-Vijnanabhairava, ori Conştiin a Divin - Un tezaur al celor 112 tipuri de modalit iţ ă ăţ de aliniere (yoga)/ Vijnanabhairava, or Divine Consciousness - A Treasury of 112 Types of yoga (Jaideva Singh,1979 )[11] -Tehnici (dharanas) pentru accesarea conştiinţei liminale/Techniques pour l'entrée dans la Conscience Liminaire/Techniques for Entering Liminal Consciousness (Dmitri Semenov, 2010).[14]-Manual pentru realizare de sine- 112 practici spirituale diferite pentru intrarea in starea transcedentala a constiintei / The Manual for Self Realization- 112 different

spiritual practices for entering in the transcendental state of consciousness ( Swami Lakshmanjoo, 2012)[12]-Calea (doctrina; tehnologia; tantra) de acces la regimului direct [ intuitiv (sattarka ) divin; nondualist; holografic) de func ionare ( conştien a; bhairava) accesibil in urmaţ ţ centrarii in corpul constientei (vijnana) - 112 modalitati (dharana) de trezire (trecere la regimul direct de functionare) sau de eliberare ( din constienta periferica; realitatea secunda) (Mirahorian, 2012)

Rezumat/Abstract: Aceast lucrare este un comentariu al lui Osho, intitulată "Cartea secretelor / Le livre des secrets /The Book of Secrets" [1], la textul VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)], care cuprinde expunerea celor 112 metode ( dharana ) de centrare/ trezire/ deblocare/ intrare in regimul divin/direct/holografic/ nondualist de func ionare. In acest text se afl conexiuniţ ă intre metodele de trezire ( eliberare din realitatea secund ) folosite de civiliza iileă ţ care ne-au precedat ( Mu, Atlant , Uigur ) şi care au fost reluate şi utilizate ină ă diferite tradi ii spirituale, shamanice şi religioase ( taoiste, zen, buddhiste, sufi,ţ egiptene, hinduse, creştine, oculte, nahuatl -popularizate de Carlos Castaneda in car ile sale) şi mai recent ca mijloace psiho-terapeutice (ştiin a şi tehnologiaţ ţ transei).

Textul acestei lucr ri este imp r it in 3 sec iuni: ă ă ţ ţ1. Dharana VB [secţiune care cuprinde traducerea capitolelor cu număr impar din comentariul lui Osho [1], dedicat modalităţilor de centrare (dharana) din VB - Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra); această secţiune este un inceput de corectură al variantei in lb. engleză [1], după varianta audio a discursului lui Osho şi a variantelor de traducere in lb. franceză [2] şi in lb. română [3],[4]; textul in lb. englez [1]ă poate fi descărcat de la adresele indicate in bibliografie ].2. Intrebari VB [ secţiune de răspunsuri la intreb riă , dezvoltări şi explicaţii suplimentare pentru Dharana VB, care cuprinde toate capitolele cu num r pară din comentariul lui Osho[1] ]3. Lista Dharana VB [ secţiune in care sunt prezentate enunţurile celor 112 metode de centrare ( dharana ) in diferite variante de traducere indicate in bibliografie ]

Nota DM: Despre utilizarea eronata a termenului TANTRA si motivul inlocuirii sale cu VB

Osho foloseşte formul ri de genul "tantra zice/ spune/consider " , iar acest lucru nuă ă reprezint o exprimare conform cu realitatea, din moment ce termenul tantraă ă ( carte, tratat, cale, ştiin , tehnic , es tur ) este in Occident sinonim doar cuţă ă ţ ă ă "sexualitatea". Aceasta in elegere a termenului "tantra" este fals şi pt textele careţ ă se refer doar la medicin [ de pilda textul de baza al medicinii tibetane, pe care-lă ă studiaza toti medicii, se numeste "Cele patru tantra" si a fost predat de insusi Buddha/ The basic text of Tibetan Medicine is called the "Four Tantras" and was taught by Buddha himself. All Tibetan physicians study it] sau pt textele care se refer numai la tehnologia navelor spatiale si interdimensionale(vimana) [Vimanaă Tantra, cunoscuta si sub numele de Vaimanika Shastra]. Utilizarea termenului "tantra" nu are justificare nici in cazul VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava Tantra) ( Bibliografie) , care este un text al shivaismului nondualist din Kashmir, in care sunt expuse cele 112 metode de trezire sau de eliberare din realitatea secund ". In timpul lecturii termenului "Tantra", acesta trebuie in elesă ţ drept o prescurtare pentru VB- Vigyana Bhairava Tantra ( Vijnana Bhairava Tantra) , o carte a "shivaismul nondualist din Kashmir" in care ne intalnim cu "STIINTA TREZIRII"( ştiinta transcederii sau a eliber rii din minte, ca realitate separat ). ă ăCuvântul "tantra", compus din dou cuvinte sanskrite: tanoti (extindere) si trayatiă (eliberare), este derivat din r d cina verbal "tan" (a extinde, a prelungi). Astfel,ă ă ă cuvantul "tantra" poate însemna o doctrin sau ştiin , în care unele înv turi suntă ţă ăţă continuate sau dezvoltate. A in elege termenul sanskrit "tantra" drept sexualitateţ este o eroare fiindc semnifica ia sa este : fir, continuitate, urzeal , textur ,ă ţ ă ă es tur , succesiune, doctrin , tratat, text care expune aceast doctrin sau cale,ţ ă ă ă ă ă

tehnic , stiin . Semnifica ia de "tratat", "stiinta", tehnic sau tehnologie , atribuită ţă ţ ă ă termenului sanskrit "tantra", o intalnim in textele dedicate medicinii, energiilor subtile (prana, kundalini), centrelor energetice subtile (chakra) ori constructiei navelor spatiale si interdimensionale numite "vimana". [ observa i c nu folosescţ ă

"sanscrit" sau "casmir" ca in lb. franceza, ci forma de transliterare oficial a limbiiă sanskrite ( adic " sanskrit", "Kashmir")].ă Abhinavagupta a precizat destul de direct lipsa de identitate dintre tantra si sexualitate atunci cand a afirmat: "Daca tantra ( textele din traditia shivaita nondualista din Kashmir ) ar fi avut ceva de-a face cu sexualitatea, atunci m garulă (curul) meu mi-ar fi fost maestru "/"If Tantra would have something to do with sexuality, then my donkey (ass) would be my master "/« Si le tantrisme avait quelque chose à voir avec la sexualité, alors mon âne(cul) serait mon maître. »

1. Bhagwan Shree Rajneesh (Osho), The Book of Secrets. Discourses on "Vigyana Bhairava Tantra" ( Vijnana Bhairava Tantra), Poona: Rajneesh Foundation, 1974http://www.livingworkshop.net/ob-bookofsec-comp.htmlPDF format Complete English texthttp://www.livingworkshop.net/PDF-files/bookofthesecrets_comp.pdfAudio mp3's – Discourses complete from The Book of Secrets (BOS)http://www.livingworkshop.net/ob-bookofsec1.htmlVigyan Bhairav Tantra : An introduction by Osho http://www.meditationiseasy.com/mCorner/techniques/Vigyan_bhairav_tantra/introduction.htmIndex of 112 Meditation techniques of Vigyan Bhairav Tantrahttp://www.meditationiseasy.com/mCorner/techniques/Vigyan_bhairav_tantra/Meditation_techniques_index.htmhttp://en.wikipedia.org/wiki/Vigyan_Bhairav_Tantrahttp://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?cat=AllVigyan Bhairav Tantra Vol 1 01-40 http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=38 Vigyan Bhairav Tantra Vol 2 01-40 http://www.oshoworld.com/discourses/audio_eng.asp?album_id=39

2. Bhagwan Shree Rajneesh (Osho ), "Le livre des secrets" par, Editions Albin Michel S.A., 1983, tradusa din lb. engleza de Swami Shantideva et Martine Witnitzer

3. Osho, Vijnana Bhairava Tantra, Cartea secreta esentiala a caii tantrice, Editura RAM, 1997 traducere realizata de Sorin Voinea ( adaptarea textului Angela Mayer si Marius Petre); Titlu original: "Le livre des secrets" (par Bhagwan Shree Rajneesh, Editions Albin Michel S.A., 1983),

4. Osho , Cartea secretelor- o abordare contemporan a celor 112 medita ii descriseă ţ în Vigyan Bhairav Tantra; Editura Pro-Editura, Colec ia Osho, octombrie 2011,ţ traduc tor: Laura Kivu; Alice Ha egan;Titlu original: The Book of Secrets (Rajneshă ţ Foundation, Poona, India,1974).1296 pagini ; http://www.eusunt.ro/carte-Cartea-secretelor~2251/

5. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Zen Flesh, Zen Bones: A Collection of Zen and Pre-Zen Writings, Turtle Publishing, 1957, 1985, 1998; Doubleday, 1989; (Centering, a 4,000 year-old teaching from India that some consider to be the roots of Zen)http://www.spiritual-learning.com/centering-reps.htmlhttp://www.isalovearagon.com/writings/shiva-yoga.html

6. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Le Zen en chair et en os. Textes rassemblés par Paul Reps. Traduit de l'anglais par C. Mallerin et P.-A. Dujat. Chez Albin Michel - Espaces libres, 1993Pages 181-197: 'L'atteinte du centre'. Il s'agit pratiquement d'une méditation guidée, pas à pas. En voici quelques extraits:http://www.ex-premie.org/papers-fr/biblio-fr.htmhttp://shivadevi.blogspot.com/

7. Paul Reps, Nyogen Senzaki , 101 povestiri Zen , Traducere de Liviu Radu. Editur :ă Concept Publishing, Colectia: Cogito, Bucureşti,1992, ISBN: 973-95684-0-8.

8. Paul Reps, Nyogen Senzaki, Zen - cele mai frumoase scrieri, traducere din lb. englez de Dana Ligia Ilin, Bucureşti : Humanitas, 2009. 198 p.ăhttp://www.eusunt.ro/carte-Zen---cele-mai-frumoase-scrieri~1654/

9. La adresa de mai jos se atribuie eronat calugarului Zen numit C.M. Chen scrierea unor precepte pentru intelegerea starilor spirituale incercate de discipolii ce practica contemplarea ( vedeti diferenta intre contemplatie, meditatie si concentrare in capitolul 10)In textul de mai sus se foloseste culoarea albastru pt aceste precepte, care sunt traduceri ale Vijnana Bhairava; http://forum.ioanistrate.ro/showthread.php?409-Esoteric/page38

10. Lilian Silburn , Le Vijnana Bhairava Tantra, texte traduit et commenté par Lilian Silburn Directrice de recherche au CNRS, Editeur College de France, Publications de l’Institut de Civilisation Indienne, serie in 8, fascicule 15, Paris, 1961, Editions E. de Boccard, 1983.

11. Jaideva Singh (Swami Lakshmana Joo's disciple) – Vijnana Bhairava or Divine Consciousness, A Treasury of 112 Types of yoga, Sanskrit text with English Translation, Expository Note, Introduction and Glossary of technical Terms Printed in India, Motilal Banarsidass, 173 pages First Edition: Delhi, 1979 Reprint: Delhi, 1981, 1991, 1993, 1998, 1999, 2001, 2003, 2006http://www.abhidharma.ru/A/Simvol/Indyizm/Cadxy/Jaideva%20Singh/0004.pdfhttp://mandhataglobal.com/wp-content/custom/articles/Vijnanabhairava.pdfhttp://www.scribd.com/doc/91944000/Vijnanabhairava

12. Swami Lakshmanjoo, Vijnana Bhairava Tantra, The Manual for Self Realization revealed by Swami Lakshmajoo; introduction by John Hughes; 112 different spiritual practices for entering in the transcendental state of consciousness; First India (Third Revised) Munshiram Manoharlal Publishers, Edition, 2011, 2012; http://universalshaivafellowship.org/usf/vijnana_bhairava0.htmlSwami Lakshman Joo, Vijnana Bhairava: The Practice of Centring Awarenessby Commentary By: Swami Lakshman Joo, Paperback (Edition: 2002), Indica Books, ISBN 8186569359, Pages: 222

13. Swami Saraswati Satyasangananda – Sri Vijnana Bhairava Tantra: The Ascent, Yoga Publications Trust: Bihar School of Yoga, India, 2003, "You do not have to bring the light from outside.Work hard and purify yourself:the light will unfold from within."

14. Dmitri Semenov, Vijnanabhairava or Techniques for Entering Liminal Consciousness , Sattarka Publications, 2010 , 198 pagini [ This book gives 112 recipes for attaining special, liminal state of consciousness. It is a translation of an ancient text -Vijnana Bhairava]

15. Mirahorian, Vijnana Bhairava, 2012

ANEXE Capitolul/ Chapter 24 Îndoiala ori credin a, via a ori moartea: temelii aleţ ţ diferitelor c i ( de eliberare) / ă Doubt or faith, life or death; the bases of different paths ( intr-o noua traducere a comentariului lui Osho la VB [ Vijnana Bhairava Tantra ( Vigyan Bhairav Tantra)] realizata de Mirahorian [15]; vedeti alte variante de traducere in : Bibliografie

Sutra VB9. Dharana 54 Sutra/Shloka n° 77 ( in diferite variante de traducere)Comentariul lui Osho la sutra VB9. Dharana 54 Sutra/Shloka n° 77

Sutra VB101 Sutra 101 Dharana 85 Sutra/Shloka n° 109 ( in diferite variante de traducere) Comentariul lui Osho la sutra VB101 Sutra 101 Dh arana 85 Sutra/Shloka n° 109

Capitolul 24 / Chapter 24 : Îndoiala ori credin a, via a ori moartea: temeliiţ ţ ale diferitelor c i ( de eliberare) / ă Doubt or faith, life or death; the bases of different paths17.12.1972 Bombay

Nota DM: Asa cum am aratat in prezentarea noii traduceri a cartii lui Eckhart Tolle: "Puterea lui ACUM/ The Power of NOW" ( http://www.danmirahorian.ro/Despre-Puterea-lui-ACUM.pdf) textele spirituale trebuie redate in original, iar nu doar in traducerea alterata de programarea si conditionarea unor traducatori, care nu au auzit si nu au trait in viata lor decat ca fiinte adormite, prizoniere in realitatea secunda, decat ca morti in viata. Analfabetismul spiritual nu poate fi inlaturat folosind carti cenzurate prin traduceri simplificate, realizate de orbi, care nu vad si nu inteleg ceea ce spune autorul, ci ceea ce le comanda conceptiile si credintele care le-au fost inoculate in cursul procesului de conditionare, dresare, programare sau castrare.vedeti articolul : "O realitate separata/ A Separate Reality "http://www.scribd.com/doc/53606252/

INTREBARI

1. Este necesar ca o persoan de tip mixt (centrata atat in cap cat si ină inima) s practice dou feluri diferite de tehnici ?ă ă2. De vreme ce VB se refera la afirmarea vie ii, atunci cum de pot fiţ

folosite tehnici care folosesc orientarea catre moarte ?3. Cum de poate fi transformat mintea doar prin aducerea corpului într-oă stare cadavru ( asem n toare mor ii ) ?ă ă ţ

Prima întrebare / Question 1:Eu simt c nu apartin pe deplin nici tipului sentimental (centrat in inima),ă si nici tipului intelectual (centrat in cap; minte). Sunt tipul mixt, combinat. Ar trebui oare s practic dou tipuri diferite de tehnici, in mod alternativ ?ă ă Va rog s m îndrumati. ă ăI feel that neither am I the feeling type altogether, nor am I the intellectual type. I am a mixed type. Should i do two different kinds of techniques alternatively ? Please guide.

Aceasta este o întrebare semnificativ . Multe lucruri vor trebui sa fie în elese.ă ţThis is a significant question. Many things will have to be understood.

Primul: când sim i c nu eşti nici tipul centrat in cap ( intelectual), nici tipul centratţ ă in inima (emo ional), atunci sa stii c eşti tipul centrat in cap ( intelectual), fiindcţ ă ă deruta, confuzia, (INDOIALA ) apar in acestui tip (de centrare)./ ţ One: whenever you feel that you are neither the intellectual type nor the emotional type, know well that you belong to the intellectual type, because confusion is part of it.

Tipul centrat in inima (emo ional) nu este niciodat derutat. O persoan careţ ă ă apar ine tipului centrat in inima (emo ional) nu va sim i niciodat o astfel deţ ţ ţ ă confuzie. Emo ia este întotdeauna total şi întreag mintea (intelectul) esteţ ă ă întotdeauna fragmentat , divizat , confuz ./ ă ă ă The emotional type is never confused. One who belongs to the emotional type will not feel such confusion. Emotion is always total and whole, intellect is always fragmented, divided, confused.

Aceast indoial este chiar natura mintii (intelectului).ă ăDe ce? Deoarece mintea (intelectul) depinde de îndoial , iar emo iaă ţ depinde de credin .ţă Oriunde exist îndoial , dualitate va exista diviziune, iar îndoiala nu poate fiă ă niciodat total . Cum se poate? ă ă Ins şi natura îndoielii esteă îndoiala. diviziunea, partialitatea , lipsa de totalitateNu poate fi niciodat total ! ă ă Nu te po i îndoi de un lucru în totalitate.ţ Dac teă îndoieşti de un lucru în totalitate, devine credinţă. Indoiala este întotdeauna confuzie şi, în principiu, când te îndoieşti, te îndoieşti şi de îndoial . ăNu po i fi sigur de ea. ţ O minte care pune totul sub semnul întreb rii nu poateă fi sigur nici m car de îndoial . ă ă ă Aşa c vor exista multe straturi de confuzie,ă fiecare strat se va suprapune peste un alt strat de îndoial şi confuzie.ă

That is the very nature of intellect. Why? Because intellect depends on doubt and emotion depends on faith. Wherever doubt is, division will be, and doubt can never be total. How can it be? The very nature of doubt is doubting. It can NEVER be total! You cannot doubt a thing totally. If you doubt a thing totally, it becomes faith.Doubt is always confusion, and basically, when you doubt, you also doubt your doubt.You cannot be certain about it. A doubting mind cannot be even certain about doubt. Solayers of confusion will be there, and each layer will be based on another layer of doubtand confusion.

Tipul intelectual simte întotdeauna aşa. Acest sentiment va fi întotdeauna acolo, acel: "Nu sunt nic ieri, nu apar in nic ieri" sau "Câteodat sunt aici şi câteodată ţ ă ă ă acolo, câteodat una şi câteodat alta." ă ă The intellectual type always feels this way. The feeling will always be there that "I am nowhere, I do not belong anywhere," or "Sometimes I am here and sometimes there,sometimes this and sometimes that."

Tipul emo ional este împ cat cu sine însuşi. Deoarece încrederea este fundamentul,ţ ă emo ia nu este divizat , este întreag , ţ ă ă individual NON-DUAL ă Ă INTEGRALA Aşa c , dac ai vreun dubiu INDOIALA , dac nu po i fi sigur c apar ii unuiă ă ă ţ ă ţ anume tip, s ştii c apar ii tipului intelectuală ă ţ . Iar în acest caz, vei practica tehnici care se adreseaz tipului intelectual. ăDac nu sim i nicio îndoial , nicio confuzie, atunci apar ii doar tipului emo ional,ă ţ ă ţ ţ sentimental, TIPULUI CENTRAT IN SIMTIRE.But the emotional type is at ease with himself. Because trust is the base, emotion is notdivided, it is whole, individual. NONDUAL So if you have any doubt, if you cannot feel certain towhat type you belong, know well you belong to the intellectual type. Then practisetechniques which are meant for the intellectual type. If you do not feel any confusion,then only do you belong to the emotional type, the feeling type.

De pild , un om de genul lui Ramakrishna: el este de ă tipul centrat in simtire (sentimental).Nu po i crea îndoial în el; este imposibil, c ci îndoiala poate fi creat doarţ ă ă ă când, fundamental, îndoiala exista deja. Nimeni nu poate CREA îndoial în tine,ă dac aceasta nu este deja ascuns acolo. ă ă Ceilal i o pot ajuta doar s ias laţ ă ă suprafa , dar nu o pot creaţă . Tot asa cum nici credin a nu poate fi creat . Şi pe aceea (credin a) ceilal iţ ă ţ ţ o pot ajuta s se manifeste (s se exprime, s ias la suprafa ).ă ă ă ă ţă For example, a Ramakrishna: he is a feeling type. You cannot create doubt in him; that isimpossible, because a doubt can be created only when basically the doubt exists already.No one can create doubt in you if it is not already hidden there. Others can only help it tocome out, they cannot create it. Neither can faith be created. That too others can help tomanifest, to come out.

Tipul t u fundamental nu poate fi schimbat, aşa c este esen ial s cunoşti tipul t uă ă ţ ă ă fundamental – pentru c , dac faci ceva ce nu i se potriveşte, ce nu seă ă ţ potriveşte cu tine, pierzi timp şi energie. Şi vei deveni din ce în ce mai confuz, din cauza eforturilor greşit orientate. Nici îndoiala nu poate fi creat în tine, nici credin a. Deja ai s mân a uneiaă ţ ă ţ sau alteia. Dac ai îndoial , atunci e bine s nu te gândeşti deloc la credin , ar fi o înşel torieă ă ă ţă ă şi o ipocrizie. Dac ai îndoial , nu te teme. Chiar şi îndoiala poate duce la divinitateă ă – dac îndoiala ta poate distruge divinitatea, atunci e mai tare, mai puternic decâtă ă divinitatea.

Your basic type cannot be changed, so it is very essential to know your basic type -because if you are doing something which doesn't suit you, fit with you, you are wastingtime and energy. And you will get more and more confused because of your wrongefforts. Neither can doubt be created in you, nor faith. You already have the seed ofeither this or that. If you have doubt, then it is better not to think of faith at all, becausethat will be a deception and hypocrisy. If you have doubt, do not be afraid -- Even doubtcan lead to the divine. You have to use it.I will repeat, even doubt can lead to the divine - because if your doubt can destroy thedivine, then it is stronger, more powerful than the divine.

Nota DM: In articolul : " Cele trei centrari ale fiintelor umane si trezirea" unde se vorbeste despre tipul reactiv ( obiectiv), non-reactiv (subiectiv) si divin, exista un citat al lui Jiddu Krishnamurti despre urmarea unui model extern , care il caracterizeaza pe tipul reactiv si pe cel centrat in inima si iubire: "Din clipa in care urmezi pe cineva ( iti faci un model de realizare din cineva) nu mai urmezi adevarul ( incetezi sa-ti mai traiesti viata)"/ "Dès l’instant où vous suivez quelqu’un, vous cessez de suivre la Vérité. / "The moment you follow someone you cease to follow Truth"

Chiar şi îndoiala poate fi folosit , poate fi transformat în tehnic .ă ă ă Dar SA NU TE am gesti. ăExista persoane care te înva cum c , dac ai îndoieli, nu vei putea atingeţă ă ă niciodat divinitatea. ă[ EI TE VOR CENTRAT IN INIMA - ADICA VULNERABIL LA TRANSA, MANIPULARE, REACTIV, CU BUTOANELE IN AFARA ]Even doubt can be used, it can be made a technique. But do not deceive. There arepersons who go on teaching that if you have doubts, you can never reach to the divine.

Şi, atunci, ce e de f cut? Atunci trebuie s împingi undeva dedesubt INDOIALA, s oă ă ă reprimi (în buşi), s o ascunzi, s creezi o fals convingere (CREDINTA). / ă ă ă ă So what to do? Then you have to force it underneath, suppress it, hide it, create a false belief. page 322 of 1083

Dar acea CREDINTA SE VA AFLA doar la suprafa , nu î i va atinge niciodat sufletul.ţă ţ ă In adânc, vei r mâne în îndoial , iar la suprafa se va crea o fa ad de convingereă ă ţă ţ ă (CREDINTA).But that will be only on the surface, it will never touch your soul. Deep down you will remain in doubt, and just on the surface a facade will be created of belief.

Asta este diferen a dintre credin (CENTRAT IN INIMA ) şi convingere.ţ ţă (CENTRAT IN MINTE = INDOIALA)Convingerea e întotdeauna fals . Credin a este o calitate; convingerea e ună ţ concept. Credin a e o calitate a min ii [Fiintei INIMII] tale ; convingerea este doar cevaţ ţ adaugat [dobândit, achizitionat ]. That is the difference between faith and belief. Belief is always false. Faith is a quality; belief is a concept. Faith is the quality of your mind [ HEART ]; belief is just acquired.

NOTA DM: "Credin a e o calitate a min ii" este o contradictie cu tot ce a spus panaţ ţ acum. Credinta nu poate fi o calitate a mintii (cum apare atat in textul in lb. engleza, cat si in discursul audio ) , ci a inimii ori a fiintei tale, fiindca celalalt nume al mintii este indoiala, separare in doua. Cand indoiala este eliminata sau devine credinta, mintea devine non-minte si ne intoarcem la fiinta noastra autentica ( apare eliberarea din minte). O sa vedeti ca se confirma aceasta nota, fiindca cei pe care ii foloseste pt a ilustra credinta sunt toti de tip afectiv ( centrati in inima), care au urmat cale iubirii si a devotiunii (Bhakti Yoga). Imposibilitatea utilizarii credintei pt cei centrati in minte apare in formularea: "Nu te poti indoi total de un

lucru . Daca te indoiesti total de un lucru , indoiala devine credinta"/ You cannot doubt a thing totally. If you doubt a thing totally, it becomes faith.

Deci aceia care au îndoial şi c rora le e team de ea se aga de convingeri; spun:ă ă ă ţă "Am convingerea", dar nu au nicio credin . In adânc îşi cunosc îndoiala. Se temţă mereu de ea. Dac atingi, critici convingerea lor, se vor sup ra imediat. De ce? ă ăDe ce aceast sup rare, aceast iritare?ă ă ăNu sunt irita i de tine, sunt irita i de propria lor îndoial , pe care tu o aju i s ias laţ ţ ă ţ ă ă suprafa . ţăDac un om de credin e acolo, îl po i critica, şi el nu se va sup ra, deoarece nuă ţă ţ ă po i distruge credin a. (ESTE CENTRAT IN INIMA ). ţ ţSo those who have doubt and are afraid of it, they cling to beliefs; they say, "I believe," but they have no faith. Deep down they know their doubt. They are always afraid of it. If you touch,criticize their belief, they will immediately get angry. Why? Why the anger, this irritation? They are not irritated by you, they are irritated by their own doubt which you are helping to come up. If a man of faith is there you can criticize him and he is not going to get angry, because you cannot destroy faith.

Ramakrishna, Chaitanya sau Meera – ei sunt dintre cei care simt, de tip emo ional,ţ afectiv( CENTRATI IN SIMTIRE ). / A Ramakrishna is the type, or a Chaitanya or a Meera - they are feeling types.

Nota DM:Ramakrishna (1836-1886) was born in a poor Brahmin Vaishnava family in rural Bengal. He became a priest of the Dakshineswar Kali Temple, dedicated to the goddess Kali, which had the influence of the main strands of Bengali bhakti tradition. The most widely known amongst his first spiritual teachers was an ascetic woman, called Bhairavi Brahmani skilled in Tantra and Vaishnava Bhakti. Later an Advaita Vedantin ascetic taught him non-dual meditation, and according to Ramakrishna, he experienced nirvikalpa samadhi under his guidance. Ramakrishna also experimented with other religions, notably Islam and Christianity ( tot cai Bhakti intemeiate pe devotiune si credinta) , and said that they all lead to the same God. His chief disciple Swami Vivekananda ( 1863–1902),– both were influential figures in the Bengali Renaissance as well as the Hindu renaissance during the 19th and 20th centuries http://en.wikipedia.org/wiki/Ramakrishna

Chaitanya Mahaprabhu (1486–1534) a fost un sfant care s-a trezit sau s-a eliberat folosind calea afectiva: Bhakti Yoga (iubire devotiune, identificare cu Krishna) / was a Vaishnava saint and social reformer in eastern India and a notable proponent for Vaishnava school of Bhakti yoga (meaning loving devotion to Krishna); http://en.wikipedia.org/wiki/Chaitanya_Mahaprabhu

Meera, Mira, Meeraan, Meeran Bai Meerabai (Rajasthani: मीरां बाई) (c. 1498 – c. 1547 AD); the word 'bai' in Rajasthani is an informal term commonly used to refer a sister or sometimes a girl) was an aristocratic Hindu mystical singer and devotee of Lord Krishna from Rajasthan and one of the most significant figures of the Sant tradition of the Vaishnava bhakti movement. Some 1,200–1,300 prayerful songs or bhajans attributed to her are popular throughout India and have been published in several translations worldwide. In the bhakti tradition, they are in passionate praise of Lord Krishna. In most of her poems she has described her unconditional love for her Lord. She has tried to give the message that Krishna bhakti is the best way to live life as it helps us forget our desires and this in turn helps us attain moksha (or oneness with the Lord). http://en.wikipedia.org/wiki/Meera

LUPTA DINTRE NON-MINTE SI MINTE Una dintre cele mai frumoase min i din Bengal, Keshav Chandra, s-a dus s îlţ ă întâlneasc pe Ramakrishna. Nu s-a dus doar ca s îl întâlneasc , ci şi ca s îlă ă ă ă înfrâng , pentru că ă

Ramakrishna era un analfabet, care nu era câtuşi de pu in INVATAT. Pe cândţ Keshav Chandra era una dintre cele mai mari min i n scute vreodat pe p mântţ ă ă ă indian, un intelect dintre cele mai p trunz toare, cele mai logice.ă ăOne of the most beautiful minds of Bengal, Keshav Chandra, went to meet Ramakrishna. He went not just to meet him, but to defeat him, because Ramakrishna was just an illiterate, not ascholar at all. And Keshav Chandra was one of the greatest minds ever born on Indian soil, one of the most keen, logical intellects.

Era sigur faptul c Ramakrishna urma sa fie învins. La venirea lui Keshav Chandra,ă to i intelectualii din Calcutta s-au strâns la Dakshineshwar numai pentru a-l vedeaţ pe Ramakrishna înfrant. It was certain that Ramakrishna would be defeated. When Keshav Chandra came, all the intellectuals of Calcutta gathered at Dakshineshwar just to see Ramakrishna defeated.

Keshav Chandra a început s argumenteze, dar probabil c s-a sim it stanjenită ă ţ pentru c Ramakrishna se bucura foarte mult de argumentele sale – de fapt, preaă mult. Keshav Chandra started arguing, but he must have felt very awkward because Ramakrishna enjoyed his arguments very much - in fact, too much.

De câte ori aducea un argument împotriva lui Dumnezeu, Ramakrishna începea să sar si s danseze (de bucurie). ă ăWhen he would propose some argument against God, Ramakrishna would start jumping, dancing.

(Keshav Chandra) s-a sim it foarte stânjenit şi a zis: "Ce tot faci? Ar trebui sţ ă r spunzi la argumentele mele." Se spune c Ramakrishna ar fi zis: "V zându-te peă ă ă tine, credin a mea e înt rit . Un astfel de intelect este imposibil s existe f rţ ă ă ă ă ă Dumnezeu." In acest mod priveste lucrurile tipul sentimental (centrat in simtire, inima).He felt very awkward, so he said, "What are you doing? You have to answer myarguments." Ramakrishna is reported to have said, "By my seeing you, my faith isstrengthened. Such an intellect is impossible without God." That is how a feeling typelooks at things.

"Şi prev d", zise Ramakrishna, "c , mai devreme sau mai târziu, vei deveni ună ă adept (discipol devotat caii) chiar mai mare decât mine, c ci ai o minte mai mare.ă Cu o astfel de minte, cum ai putea sa lup i împotriva divinului? Cu o asemeneaţ minte p trunz toare? Chiar şi un prost, un idiot ca mine a atins divinul. Cum aiă ă putea r mâne tu (cu o asemenea minte) f r sa atingi (divinul),?"ă ă ă "And I predict," said Ramakrishna, "that sooner or later you will be a greater devotee than me because you have a greater mind. With such a mind, how canyou fight the divine? With such a keen mind? Even a fool, an idiot like me, has reached.How can you remain without reaching?"

(Ramakrishna) nu a fost furios ( sup rat), nu a contrazis nimic (nu a argumentat),ă dar totusi l-a înfrânt pe Keshav Chandra. Keshav Chandra i-a atins picioarele şi a spus: "Eşti primul teist pe care îl întâlnesc în fa a c ruia argumentele sunt inutile ( cu care argumentatia nu are nicio valoareţ ă sau putere). Doar cand î i v d ochii, când te v d pe tine, când v d modul în care te-ţ ă ă ăai purtat cu mine, întrez resc o prim str fulgerare, c este posibil existentaă ă ă ă ă divinitatii. Tu eşti dovada, f r a da nicio dovad ." Ramakrishna a devenit dovada.ă ă ăHe was not angry, not arguing, but he defeated Keshav Chandra. Keshav Chandratouched his feet and he said, "You are the first theist I have met with whom argument isfutile. Looking at your eyes, looking at you and the way you have behaved with me, thisis the first glimpse for me that the divine is possible. You are the proof without givingany proof." Ramakrishna became the proof.

Tipul intelectual trebuie s înainteze prin îndoial .ă ăNu for a nicio convingere asupra ta; ar însemna s te am geşti.ţ ă ăThe intellectual type has to proceed through doubt. Do not force any belief upon yourself; that will be deceiving yourself.

Nu po i am gi pe nimeni altcineva, te po i am gi doar pe tine. Nu for a, fiiţ ă ţ ă ţ autentic. Dac îndoiala e natura ta, atunci înainteaz prin îndoial .ă ă ăYou cannot deceive anyone else, you can only deceive yourself. Do not force; be authentic. If doubt is your nature, then proceedthrough doubt.

Indoieşte-te cât po i de mult şi nu alege nicio tehnic bazat pe credin – asta nuţ ă ă ţă este pentru tine. Alege o tehnic care din punct de vedere ştiin ific esteă ţ experimental . Nu e nevoie s crezi.ă ăDoubt as much as possible, and do not choose any technique which is based on faith -- that is not for you. Choose some technique which is scientifically experimental. No need to believe.

Exist dou tipuri de metode. Unele folosesc calea experimental (ALTELE CALEAă ă ă CREDINTEI ).(IN CAZUL METODELOR EXPERIMENTALE) nu i se spune s crezi, i se spune s oţ ă ţ ă faci, iar consecin a va fi ţ certitudinea, credin a. EXPERIENTA DIRECTAţThere are two types of methods. One is experimental. You are not told to believe, you are told to do it, and the consequence will be the belief, the faith.

Un om de ştiin nu poate crede. Poate alege o ipotez pe care s o cerceteze, peţă ă ă care s o experimenteze şi, dac experimentul îi reuşeşte, dac experimentulă ă ă confirm c ipoteza a fost corect , va ajunge la o concluzie. ă ă ă Credin a esteţ ob inut prin experiment.ţ ă A scientist cannot believe. He can take a hypothesis to work on, to experiment with, and if the experiment comes out right, if the experiment proves that the hypothesis is right, then he reaches to a conclusion. Faith is achieved through experiment.

Deci exist tehnici, între aceste 112 tehnici, care nu cer niciun pic de credin dină ţă partea ta.So there are techniques in these one hundred and twelve techniques which do not require any faith on your part. page 323 of 1083

De aceea Mahavira, Buddha apatin tipului intelectual(CENTRAT IN MINTE, CAP), aşa cum Ramakrishna şi Chaitanya apatin tipului sentimental( CENTRAT IN INIMA).Din aceast cauz , Buddha spune c nu e nevoie s crezi în Dumnezeu; nu există ă ă ă ă niciun Dumnezeu. That is why Mahavir, Buddha, they are intellectual types, just as Ramakrishna and Chaitanya are feeling types. Because of this Buddha says that there is no need to believein God; there is no God.

El spune: "Face i ce spun, nu crede i în mine. Experimenta i ceea ce vţ ţ ţ ă spun, iar, dac experien a voastr dovedeşte c am dreptate, atunci pute iă ţ ă ă ţ crede."He says, "Do what I say, do not believe in me. Experiment with what I say, and if your experience proves it right then you can believe it."

Buddha spune: "Nu crede în mine, nu crede ceea ce spun.

Nu crede ceva doar pentru c am spus-o eu. Experimenteaz asta, treciă ă prin asta şi, pân ajungi la propria ta concluzie, r mâi în îndoial . Propriaă ă ă ta experien va deveni credin a taţă ţ ."Buddha says, "Do not believe in me, do not believe what I say.Do not believe something because I have said it. Experiment with it, go through it, anduntil you achieve your own conclusion remain in doubt. Your own experience willbecome your faith."

Mahavira spunea: "Nu e nevoie s crezi în nimeni – nici m car în maestru. Doară ă aplic tehnica." ăMahavir said, "No need to believe in anyone - not even in the master. Just do thetechnique."

Ştiin a nu spune niciodat s crezi. Spune s experimentezi, s mergi în laborator.ţ ă ă ă ă Asta este pentru tipul intelectual.Nu încerca credin a înainte de a face experimentul. Nu o po i încerca – vei falsificaţ ţ totul. Fii cinstit cu tine însu i. R mâi cinstit şi autentic.ţ ăScience never says to believe. It says, do the experiment, go to the lab. This is for theintellectual type. Do not try faith before you do the experiment. You cannot try it -- youwill falsify everything. Be real unto yourself. Remain real and authentic.

S-a întâmplat ca pân şi ateii s ating divinitatea, datorit g siriiă ă ă ă ă propriului adev r despre ei înşişi.ă Mahavira era un ateu; el nu credea în Dumnezeu. Buddha era un ateu; el nu credea înDumnezeu. Prin urmare, cu Buddha s-a întâmplat un miracol. Se spune despre el că era omul cel mai p gân şi cel mai dumnezeiesc. Ambele – p gân şi dumnezeiesc.ă ăEra complet intelectual, dar a atins divinul deoarece nu s-a am git niciodat , aă ă continuat s fac experimente.ă ăSometimes it has happened that even atheists have reached the divine because of findingtheir truth about themselves. Mahavir is an atheist; he doesn't believe in God. Buddha isan atheist; he doesn't believe in any God. So a miracle happened with Buddha. It is saidabout him that he was the most godless man and the most god-like. Both - godless andgod-like. He was absolutely intellectual, but he reached because he never deceivedhimself, he went on doing experiments.

Timp de şase ani, neîncetat, a f cut un experiment sau altul şi nu a crezut. ă Dacă ceva nu era dovedit ca fiind real prin experiment, el nu credea. Aşa c f ceaă ă ceva şi, dac nu se întâmpla nimic, renun a.ă ţFor six years continuously he was doing this experiment and that, and he did not believe. Unless something were proven true by experience, he would not believe it. So he would do something, and if nothing happened he would leave it.

Intr-o zi, a atins ce c uta. Doar îndoindu-se şi îndoindu-se şi îndoindu-se,ă experimentând, a ajuns într-un punct… a ajuns într-un punct în care nu mai r m sese nimic de care s se îndoiasc . ă ă ă ăOne day he reached. Just by doubting and doubting and doubting, experimenting, a pointcame... a point came when nothing remained to be doubted.

Lipsit de obiect, îndoiala a disp rut.ă ă Acum nu mai exista niciun obiect de care s se îndoiasc . Se îndoise de tot şi chiar şi îndoiala a devenit inutil . Indoiala aă ă ă disp rut, şi în acea dispari ie a realizat. ă ţ Atunci a realizat c nu îndoiala eraă lucrul real: mai degrab , cel care se îndoia EGOUL era, şi nu te po i îndoiă ţ de cel care se îndoieşte. Cel care se îndoieşte e acolo s spun : "Nu, asta nu eă ă corect."Without any object, the doubt fell. There was no object to doubt now. He had doubted

everything, and even doubt became futile. Doubt dropped, and in that dropping herealized. Then he realized that the doubt was not the real thing: rather, the doubter was,and you cannot doubt the doubter. The doubter is there to say, "No, this is not right."

S-ar putea s nu fie aşa, s-ar putea s fie aşa, dar cine e cel care spune c asta nu eă ă ă aşa sau c asta e aşa? Sursa cuvintelor, cel care le rosteşte exist cu adev rat. ă ă ăPo i spune c nu exist Dumnezeu, dar nu po i spune: "Eu nu sunt", c ci,ţ ă ă ţ ă în clipa în care ai spus "eu nu sunt", te-ai acceptat pe tine. Cine face această afirma ie? Nu te po i nega f r ca în acelaşi timp s te recunoşti. E imposibil. Şiţ ţ ă ă ă pentru a nega trebuie s fii acolo. Nu po i spune cuiva, unui musafir care bate laă ţ uş : "Nu sunt acas ."ă ăCum po i spune asta? Este absurd, c ci simplul fapt c rosteşti: "Nu sunt acas "ţ ă ă ă dovedeşte c eşti acolo.ăIt may not be right, it may be right, but who is it who is saying that this is not right or thisis right? That source of saying is right, is true. You can say there is no God, but youcannot say, "I am not," because the moment you say "I am not," you have acceptedyourself. Who is making this statement? You cannot deny yourself without at the sametime recognizing yourself. That is impossible.Even to deny you have to be there. You cannot say to someone, some guest who isknocking on the door, that "I am not in the house."How can you say this? This isabsurd,because your saying that "I am not in the house," proves that you are there.

Buddha s-a îndoit de toate, dar nu s-a putut îndoi de sine. Când s-a îndoit de toate şi chiar îndoiala a devenit inutil , a fost trimis în cele din urmă ă înspre sine, înspre el însuşi. Iar acolo îndoiala nu mai avea loc, îndoiala era imposibil , aşa c îndoiala a disp rut. ă ă ăDintr-odat , a fost trezit în propria sa realitate, în propria sa surs A CONŞTIEN EI,ă ă Ţ îns şi baza conştiin ei. Şi de la necredin a ajuns INDUMNEZEIRE. ă ţ ţăDe fapt, pe acest p mânt nu a p şit vreo fiin care s fie mai aproape deă ă ţă ă dumnezeire, dar instinctul s u era intelectual.ăBuddha doubted everything, but he could not doubt himself. When everything wasdoubted and became useless, ultimately he was thrown to himself. And there,doubt wasimpossible, so doubt fell. Suddenly he was awakened to his own reality, to his ownsource of consciousness, the very ground of consciousness. So he was godless, but hebecame god-like. Really, on this earth a more god-like person has never walked, but hisinstinct was intellectual.

Ambele tipuri de tehnici sunt acolo. Dac sim i c eşti tipul intelectual, care puneă ţ ă totul sub semnul întreb rii, nu încerca ă tehnici de credinţă, deoarece nu sunt pentru tine. Nu exist o tehnic unic , potrivit pentru to i. ă ă ă ă ţBoth types of techniques are there. If you feel you are intellectual, confused, doubting, donot try faith techniques, they are not for you. Every technique is not for everyone. page 324 of 1083

Dac ai credin , nu e nevoie s încerci vreo alt tehnic – nu este necesar! ă ţă ă ă ă Dac aiă credin , atunci încearc acele metode ce pornesc de la credin .ţă ă ţă Dar fii autentic, asta e esen ial. Este elementul absolut esen ial pe care trebuie s îlţ ţ ă p strezi în permanen în minte.ă ţăIf you have faith, there is no need to try any other method - no need ! If you have faith, then trythose methods which require faith as a presupposition. But be authentic; that is basic.That is a very essential thing to remember continuously.

Este foarte uşor s te am geşti – foarte uşor s te am geşti, pentru c noiă ă ă ă ă imit m.ăPo i începe s îl imi i pe Ramakrishna f r s î i dai seama c nu eşti de acelaşi tipţ ă ţ ă ă ă ţ ă [ CENTRAT IN INIMA]. Dac imi i, vei fi o imita ie; şi nu i se va întâmpla nimic real. Îl po i imita peă ţ ţ ţ ţ Buddha. Asta se întâmpl în fiecare zi, pentru c suntem n scu i în religie. Dină ă ă ţ aceast cauz se perpetueaz o mul ime de absurdit i. ă ă ă ţ ăţ Nu po i fi n scut înţ ă religie: trebuie s alegi. ăReligia nu are nimic de-a face cu sângele, cu oasele, cu naşterea – nimic!Cineva se naşte budist. S-ar putea s fie un tip sentimental, dar el îl va urma peă Buddha. Şi întreaga sa via va fi irosit . Sau se naşte o persoan de tip intelectual.ţă ă ăIt is very easy to deceive - VERY easy to deceive, because we imitate. You may startimitating Ramakrishna without knowing that you are not of that type. If you imitate, youwill be an imitation; nothing real will happen to you. You can imitate Buddha. This ishappening every day because we are born into religions. Because of that, much nonsensecontinues. You cannot be born into a religion: you have to choose. Religion has nothingto do with blood, bones, birth - nothing!Someone is born a Buddhist. He may be a feeling type, but he will follow Buddha. Thenhis whole life will be wasted. Someone is born an intellectual type.

Poate c se naşte ca mahomedan sau în alt cult religios. Via a sa va fi irosit , şi elă ţ ă va deveni fals. Lumea este nereligioas din cauz c , într-un mod absurd,ă ă ă religia este asociat cu naşterea. ăNu exist niciun fel de rela ie între ele. ă ţ Trebuie s alegi conştient, pentru c înă ă primul rând trebuie s în elegi c rui tip îi apar ii şi numai dup aceea po iă ţ ă ţ ă ţ alege. Lumea va deveni profund religioas în ziua în care fiec rui individ iă ă se va permite s îşi aleag religia, tehnica, metoda, caleaă ă .He may be born a Mohammedan or he may be born into a devotional cult. His life will be wasted and he will become false. The whole world is irreligious because religion is foolishly associatedwith birth. There is no relationship at all. You have to choose consciously, because firstyou have to understand your type and then you have to choose.The world will be deeply religious the day we allow everyone to choose his religion,method, technique, path.

Dar religia a devenit o organiza ie, o organiza ie politic . Iar în momentulţ ţ ă în care se naşte un copil, i se impune cu for a o religie, este condi ionat deţ ţ religie din exterior. P rin ii se tem c odrasla lor s-ar putea muta în altă ţ ă ă organiza ie. Şi, înainte ca acesta s devin conştient, trebuie distrus,ţ ă ă CASTRAT, schilodit, for at, împins.ţInainte de a ajunge s în eleag , s se poat gândi la lucruri, mintea saă ţ ă ă ă trebuie încorsetat , aşa încât s nu poat gândi liber.ă ă ă Nu po i gândi liber, pentru c , indiferent de ceea ce ai gândi, i-a fostţ ă ţ impus dinainte.But religion has become organizational, politically organizational. That is why themoment a child is born we force religion upon him, we condition him into a religion. Theparents are afraid that he may move into another organization. Before he becomesconscious he must be destroyed, crippled, forced. Before he becomes conscious and canthink about things, his mind must be conditioned so that he cannot think freely. Youcannot think freely because whatsoever you think has been preconditioned.

Citeam din scrierile lui Bertrand Russell. El spune: "Intelectul meu îmi spune c ar trebui s îl consider pe Buddha mai mare decât Iisus. Dar, înă ă adâncul inimii mele, ştiu c lucrul acesta este imposibil, nu poate fiă adev rat: Iisus este deasupra lui Buddha. In cel mai bun caz, cu mareă efort, îi pun în paralel, îi consider egali. Dar, datorit intelectului meu,ă simt c Buddha e un gigant. Iisus nu este nimic în fa a lui."ă ţ

I was reading Bertrand Russell. He says, "Intellectually, I conceive of Buddha as beinggreater than Jesus. But deep down in my heart, that is impossible: Jesus is greater thanBuddha. At the most, if I force myself, then I will put them parallel, equal. Intellectually,I feel Buddha is a giant. Jesus is nothing before him."

De ce acest sentiment? Pentru c Bertrand Russell este el însuşi tipul intelectual, deă aceea simte aceast atrac ie pentru Buddha. ă ţ EMIL CIORAN SPUNEA ACELASI LUCRUIisus nu îl atrage. Dar mintea i-a fost condi ionat în creştinism. Afirma ia nu ine deţ ă ţ ţ adev r, c ci compara ia este nesemnificativ , compara ia ne indic ceva despreă ă ţ ă ţ ă Bertrand Russell – nu despre Buddha, nu despre Iisus, pentru c nu este posibilă ă compara ia. ţ Pentru cineva de tip sentimental, Iisus va p rea mai mareă decât Buddha. Dar, dac este budist, dac s-a n scut budist, acest fapt îl va puneă ă ă într-o situa ie dificil . ţ ăWhy this feeling? Because Bertrand Russell is himself the intellectual type, so Buddhahas an appeal for him. Jesus has no appeal. But the mind has been conditioned intoChristianity. This is not truth because these comparisons are meaningless, they simplyshow something about Bertrand Russell - neither about Buddha nor about Jesus, becauseno comparison is possible. For someone who is of the feeling type, Jesus will look greaterthan Buddha. But if he is a Buddhist, if he is born a Buddhist it will be difficult.

Nota DM: Centrarea in minte (cap) este cauza succesului buddhismului in Occident

Propria sa minte se va sim i neliniştit dac ar crede c exist cineva mai mareţ ă ă ă ă decât Buddha. Este greu, chiar imposibil într-un fel, pentru c , indiferent de ceea ceă crezi, acel lucru i-a fost ţ IMPLANTAT – i-a fost deja b gat în cap. IMPLANTţ ă INFORMATIONAL; SUGESTIE POST-HIPNOTICAHis own mind will feel uneasy if he thinks that someone is greater than Buddha. It is difficult, impossible in a way, because whatsoever you think has been fed into you -- it has already been fed in.

Mintea ta e asemeni unui calculator. Informa ia i-a fost implantat IN CURSULţ ă PROCESULUI DE , PROGRAMARE; CONDITIONARE . Modul de evaluare ( a ierarhiilor valorice) i-a fost implantat. NU VEZI REALITATEA, CI CEEA CE AI FOST PROGRAMAT SA VEZI Deja te bazezi pe nişte concepte, tradi ii f r sens. Nu le po i arunca uşor; şi deţ ă ă ţ aceea religia e doar un cuvânt.Your mind is something like a computer. The information has been fed in, evaluation hasbeen fed in. You are already based on some non-sensical concepts, traditions. You cannotthrow them away easily; that is why religion is just a word.

Foarte pu ini oameni pot deveni religioşi, deoarece foarte pu ini oameni seţ ţ pot r zvr ti împotriva condi ion rii loră ă ţ ă . Doar o minte revolu ionar poateţ ă deveni religioas – o minte ce poate vedea un lucru, faptele din interiorulă acelui lucru, dup care decide ce s fac .ă ă ăDar mai întâi afla i c rui tip îi apar ine i, încerca i s sim i i ce tip sunte i. Nu e greu.ţ ă ţ ţ ţ ă ţ ţ ţ Primul lucru: dac sim i i c sunte i deruta i, înseamn c sunte i tipul intelectual. ă ţ ţ ă ţ ţ ă ă ţDac v sim i i siguri, încrez tori, atunci merge i pe linia acelor tehnici în careă ă ţ ţ ă ţ încrederea este elementul fundamental. Very few people can become religious, because very few people can rebel against their own conditioning. Only a revolutionary mind can become religious - a mind which can see a thing, the facts of it, and then decide what to do.But feel your type, try to feel your type. It is not difficult. The first thing: if you feel

confused, you are the intellectual type. If you feel certain, trusting, then proceed with thedifferent techniques which require trust as a basic thing.

Şi, în al doilea rând, fi i aten i şi p stra i în minte acest lucru: nu practica iţ ţ ă ţ ţ niciodat ambele tipuri de tehnici. Din asta ar rezulta şi mai multă ă confuzie. Nimic nu este greşit, tehnicile sunt corecte; Ramakrishna are dreptate, Buddha are dreptate. And secondly, remember, never do both the techniques. That will create more confusion in you. Nothing is wrong; both are right; Ramakrishna is right, Buddha is right. page 325 of 1083

ine i minte un lucru: în aceast lume, multe lucruri v pot duce la adev r, multeŢ ţ ă ă ă drumuri. Chiar drumuri contradictorii, drumuri absolut contradictorii pot duce în acelaşi punct.Remember one thing: in this world, many things can lead you to truth - many paths. There is no monopoly. Even contradictory paths, absolutely contradictory paths, can lead you to the same point.

Nu exist "calea", nu exist "o singur " cale. Din contr , dac ajunge i în adâncuri şiă ă ă ă ă ţ în elege i, v ve i da seama c ţ ţ ă ţ ă exist tot atâtea c i câ i c l tori,ă ă ţ ă ă c ci ă fiecare individ trebuie s mearg mai departe pornind din punctul în care deja seă ă afl .[ ă DIN CENTRUL IN CARE SE AFLA: MINTE, INIMA ] There is no "one" path. On the contrary, if you go deep and realize, you will come toknow that there are as many paths as there are travelers, because each individual has toproceed from the point where he is standing already.

Nu poate folosi o cale deja b tut . Fiecare îşi creeaz propria cale, prină ă ă modul în care se mişc .ă Acolo nu exist nicio cale deja b tut , nu există ă ă ă autostr zi gata construite. SPRE CER SAU TEREN NEDESTELENITăDar fiecare religie încearc s impun ideea c drumul este gata şi tot ce ave i deă ă ă ă ţ f cut este s îl parcurge i. Este o greşeal .ă ă ţ ă NU VOR INDIVIDUALITATI, CI CLONE, TURMA DE OI He cannot use a ready-made path. Basically, you create your path by your movement.There is no ready-made path already there, there are no highways that are ready-made.But every religion tries to force on you this idea that the path is ready and you have justto travel over it. That is wrong.

Aceast c utare interioar se aseam n mai mult cu cerul decât cu p mântul.ă ă ă ă ă ăO pas re trece în zbor: pe cer nu r mâne nicio urm . LAO TZUă ă ăCerul este la fel de gol. Pas rea a zburat – nu a l sat nicio urm . ă ă ă Nicio pas re nuă poate merge pe urmele ei; cerul este întotdeauna gol. O alt pas re, orice pas re care trebuie s zboare îşi va crea propria cale.ă ă ă ăThis inner search is more like the sky than the earth.A bird is flying: he will leave no footprints in the sky. The sky will remain a vacuum.The bird has flown -- he has not left any footprints. No bird can follow in his footprints;The sky is always empty. Another bird, any bird who has to fly, will create his own path.

Conştiin a este asemeni cerului, nu asemeni p mântului.ţ ăUn Mahavira se mişc , un Buddha se mişc , o Meera se mişc , un Mahomed seă ă ă mişc ... Le po i vedea mişcarea, dar, în momentul în care s-au mişcat, ă ţ calea, drumul pe care au mers, dispar in urma lor. Nu se poate merge orbeşte pe urmele lor, nu îi pute i imita. ţTrebuie s v g si i propria cale. IMPORTANTA EXPERIMENTULUIă ă ă ţ

Consciousness is like a sky, not like the earth. A Mahavir moves, a Buddha moves, aMeera moves, a Mohammed moves... You can see their movement, you can see theirachievement, but the moment they move, the path disappears. You cannot follow, deadlike,you cannot imitate. You have to find your own path.

In primul rând, v gândi i din care tip face i parte, apoi alege i metode. In acesteă ţ ţ ţ 112 metode, multe sunt pentru tipul intelectual, multe sunt pentru tipul emo ional. ţDar nu v închipui i c , din cauz c sunte i un tip mixt, ar trebui s urma iă ţ ă ă ă ţ ă ţ SIMULTAN amândou tipurile. Se va crea mai mult confuzie, divizarea va fi atât deă ă profund încât exist riscul de a înnebuni, de a ajunge la schizofrenie: divizare,ă ă dubl personalitate.ăNu face i asta.ţFirst think about your type and then choose methods. In these one hundred and twelvemethods, many are for the intellectual type, many are for the emotional type. But do notthink that because you are a mixed type you have to follow both. That will create moreconfusion, and you will be divided so deeply that you may even go mad, schizophrenic;you may become split. Do not do that.

A doua întrebare: / The second question:Ieri ai spus c este important s ştim c moartea este o certitudine. Dară ă ă acest lucru pare a fi abordarea unui Buddha, care are o imagine negativă asupra vie ii, în timp ce modul în care VB priveşte via a este pozitiv, nuţ ţ negativ. Deci cum poate fi folosit în VB aceast orientare spre moarte ?/ă ă To know death is certain,you said yesterday. This seems to be the approach of Buddha, who was life-negative. But VB's approach is life affirmative, not negative, so howcan this death orientation be used in VB ?

Buddha, de fapt, nu neag via a. Este doar o impresie: pare a fi negativ în ceea ceă ţ priveşte via a, întrucât se concentreaz asupra mor ii. ţ ă ţNou ni se pare c el iubeşte moartea, dar nu este aşa. ă ăDin contr , el iubeşte via a veşnic . Pentru a g si via a f r de moarte, seă ţ ă ă ţ ă ă concentreaz asupra mor ii. El nu iubeşte moartea, ă ţ se concentreaz asupraă mor ii pentru a g si ceea ce este dincolo de moarte. ţ ă Buddha spune c , dacă ă dincolo de moarte nu e nimic, via a este inutil ; via a este inutil numai cu aceastţ ă ţ ă ă condi ie. El nu spune niciodat c via a e inutil ; el spune c , dac nu este nimicţ ă ă ţ ă ă ă dincolo de moarte, via a este inutil . ţ ăIar via a ta este inutil , spune el, dac via a ta nu trece dincolo deţ ă ă ţ moarte. Orice i-ai închipui c este, ţ ă via a ta e doar o parte a mor ii.ţ ţ Te-ai l sat prad am girii. Crezi c e via , dar, de fapt, nu e nimic altcevaă ă ă ă ţă decât moartea care îşi vede de drumul s u.ăBuddha is not really life-negative. He appears so: he appears to be live-negative becausehe focuses on death. To us he appears to be in love with death, but he is not. On thecontrary, he is in love with eternal life. To find that life which is deathless, he focuses ondeath. Death is not his love, he has to focus on death just to find something which isbeyond death. And Buddha says that if there is nothing beyond death then life is futile --but only then is life futile. He never says life is futile,.he says that if nothing is beyonddeath, then life is futile. And your life is futile, he says, because your life is not beyond

death. Whatsoever you think is your life is just a part of death. You are fooled by that.You think it is life and it is nothing but death on its way.

Se naşte un om – deja a pornit pe drumul înspre moarte.Indiferent de ceea ce devine, de ceea ce ob ine, de ceea ce are, nimic nu îi este deţ folos: se mişc înspre moarte. ă Aceast aşa-numit via se mişc înspreă ă ţă ă moarte. Cum îi putem spune via ? Asta este întrebarea lui Buddha.ţăO via care merge c tre moarte, cum ar putea fi numit via ? Via a care implicţă ă ă ţă ţ ă inevitabil moartea nu este altceva decât moarte ascuns ( O MOARTE POTENTIALAă CARE SE DEZVALUI PROGRESIV ), nu este via ; este o moarte treptat . ţă ă Incetul cu încetul, mori, dar continui s crezi c tr ieşti. SA NUMESTI ASTA VIATAă ă ăChiar în aceast clip , ai senza ia c tr ieşti, dar în realitate mori continuu. Cuă ă ţ ă ă fiecare moment pierzi din via , te apropii de moarte. ţăA man is born -- he is on his way to die. Whatsoever he becomes, whatsoever heachieves, possesses, nothing will help: he is moving toward death. This so-called life ismoving toward death. How can we call it life? That is Buddha's question. A life whichmoves toward death, how call it life? Life which implies death inevitably is just hiddendeath, not life; it is gradual death. By and by you are dying, and you go on thinking thatyou are living.Right now you feel you are living, but you are dying. Every moment you are losing life and gaining death. page 326 of 1083

Recunoşti un copac dup fructele sale, spune Buddha, prin urmare copaculă vie ii tale nu poate fi numit via , din moment ce fructul s u, DESTINATIAţ ţă ă SA este moartea. Un copac este recunoscut dup fructele sale, iar dac în copacul vie ii tale sunt doară ă ţ fructelemor ii, înseamn c ai fost am git de copac. ţ ă ă ăA tree is known by its fruits, Buddha says, so your tree of life cannot be called life because death is the fruit. A tree is known by its fruit, and if on your tree of life only fruits of death come, then you were deceived by the tree.

Şi înc ceva: dac un copac d un anume fruct, avem dovada c acel fruct a fostă ă ă ă s mân a copacului; altfel acel fruct nu ar fi putut ap rea în copac. ă ţ ă Deci, dac via aă ţ rodeşte fructulmor ii, înseamn c moartea trebuie s fi fost s mân a.ţ ă ă ă ă ţAnd another thing: if a tree gives a particular fruit, it shows that that particular fruit was the seed of the tree; otherwise that particular fruit could not come out of the tree. So if life gives the fruit of death, death must have been the seed.

Haide i s în elegem asta. Te naşti şi crezi c acesta este începutul – ei bine, nuţ ă ţ ă este. Inainte de aceast naştere, ă ai murit în alt via . Acea moarte a fostă ţă s mân a acestei vie iă ţ ţ şi apoi, din nou, rodul va fi moartea. Iar acel fruct va deveni s mân pentru o alt naştere.ă ţă ăNaşterea conduce spre moarte, moartea precede naşterea. Prin urmare, dacă vrei s vezi via a aşa cum este ea, trebuie s vezi c este încadrat dină ţ ă ă ă ambele p r i de moarte.ă ţ Let us understand this. You are born, and you think that birth is the beginning -- it is not.Before this birth, you died in another life. That death was the seed of this birth, and thenagain, death will become the fruit. And that fruit will become the seed for another birth.Birth leads to death, death precedes birth. So if you want to see life as it really is, it is

rounded on both the sides by death.

NOTA DM: VEGHEA ESTE ÎNCADRAT DIN AMBELE P R I DE SOMNĂ Ă Ţ

Inceputul este moarte, sfârşitul este moarte, iar via a este doar iluzia dintre celeţ dou . ă Te sim i viu între dou mor i; numeşti via trecerea, puntea dintre oţ ă ţ ţă moarte şi alta. Buddha spune c asta nu e via . Aceast via este dukkha – nefericire.ă ţă ă ţăDeath is the beginning and death is again the end,and life is just the illusion in between. You feel alive between two deaths; the passagejoining one death to another you call life. Buddha says this is not life. This life isDUKKHA - misery. Nota DM: Cele patru (catv ri) adev ruri(saty ni), caracterizate drept nobile(ariya)ā ă ā reprezint atât înv turile cruciale ale budismului ( calea prin care Buddha aă ăţă realizat trezirea), cât si fazele oric rui proces terapeutic (care conduce laă vindecarea maladiei existentiale, la eliberarea completa si definitiva a indivizilor care consimt sa urmeze calea indicata de cel trezit bouddha). Cei ce si-au propus ca sarcin s vindece umanitatea, fie ca este cazul unui medic (ă ă भैषजयगुर bhai ajya-ṣguru), fie ca este vorba de o fiin iluminat sau trezit (ţă ă ă बदु buddha) la permanenta conştien , sunt nevoiti sa parcurga aceleasi etape:-ţă-sa determine mai întâi boala punând un diagnostic [1. Primul adev r nobilă arat situa ia prezent a pacientului, care este caracterizat prin termenul ă ţ ă ă dukkha care indic –suferin a, nefericirea, instrainarea, neimplinirea, ignoranta, orbirea,ă ţ absen a unei realit i a egoului sau a personalit ii, captivitatea intr-o lume lipsitaţ ăţ ăţ de permanen a, vacuitatea ], ţ

-s descopere cauza boliiă [2. Al doilea adev r nobil ne indica originea maladiei caă identificare ori atasare de obiecte si impresii , care se manifestata sub forma aparitiei (samudaya) : tanh -sete, dorinā ţă. Identificare ori atasarea de obiecte si impresii este in realitate un efect al absen ei ( lipsei constientei, orbirii,ţ ignorantei), al c derii in minte ( transa; visul; lumea umbrelor; realitatea secund ),ă ă si conduce oamenii devin sclavii dorintelor pt obiecte, impresii(dhamma-tanh ) şiā ruperea de realitatea surs ( absen a; lipsa de conştien ; moartea in via ), prină ţ ţă ţă trairea in expecta ii (viitor) amintiri şi regrete (trecut);ţ dorin a si ignoran a/ orbireaţ ţ dau nastere la ceea ce nu este de dorit: invidia, ura, eroarea si atasarea de fructe; orice act ( al vorbirii, corpului ori al mintii), produce un fruct ( फल phala) cu efecte pozitive sau negative pt autorul s u.ă

-s descopere o metoda de tratare care face posibil vindecareaă ă [3. Al treilea adev r nobil anun c ă ţă ă exist un sfârşit sau mai exact oă extinc ie(nirodha)ţ a suferin ei/durerii şi o încetare a dorin ei/setei şi acest sfârşitţ ţ inseamn o "eliberare final " (ă ă िनवारण nirv na) din realitatea secund , o trezire dinā ă somn, din visul sau din halucinatia colectiv ] şi ă

- s prescrie un remediuă [4. Al patrulea adev r nobil este reprezentat de Caleaă (marga) nobila(aryā) cu opt (ashta) bra e(anga) pentru stingerea (în sanskrit ţ ă िनरोध nirodha) identific rii cu fluctua iile psiho-afective ( eliminarea egoului şi a suportuluiă ţ s u: mintea) prin practica prezen ei/ conştien ei, ce duce c tre la eliberare( nirvana)ă ţ ţ ă şi la încetarea suferin ei prin restabilirea contactului cu realitatea permanenta dinţ "Acum şi aici" urmeaza directia indicata in cele opt ramuri (ashtanga ) ale practicii expuse de Patanjali, la care se adauga o insistenta pe practica prezen ei sauţ conştien ei impartiale pt a promova egalitatea sau perfectiunea mental (samm ;ţ ă ā termen tradus incorect drept: just, corect) si pt a elimina identificarea/ partinirea/atasarea]

Aceast via este moarte. Şi din aceast cauz , nou , care suntem completă ţă ă ă ă hipnotiza i de via , obseda i de a fi vii cu orice chip, ni se pare c el neag via a. ţ ţă ţ ă ă ţThis life is death. That is why he appears to us who are deeply lifehypnotized, obsessed about being alive in any way, as life-negating.

Nou ni se pare c scopul este s fim în via , c asta este tot ceea ce trebuie s seă ă ă ţă ă ă întâmple. Ne este atât de team de moarte, încât ni se pare c Buddha iubeşteă ă

moartea, ceea ce pare a fi anormal. Pare a fi sinucigaş. Din acest motiv atât de mul i l-au criticat pe Buddha.ţTo us, just to be alive seems to be the end. We are so much afraid of death that Buddhaappears in love with death, and that looks abnormal. He seems to be suicidal. This iswhat many have criticized Buddha for.

Albert Schweitzer l-a criticat pe Buddha, pentru c el considera c Buddha eă ă obsedat de moarte. Nu Buddha este obsedat de moarte: noi suntem obseda iţ de via .ţă El pur şi simplu analizeaz lucrurile, aflând care sunt faptele. Şi, cu cât mergi maiă adânc, cu atât sim i c a avut dreptate. ţ ă Via a asta e fals , contraf cut ,ţ ă ă ă înv luit în moarte, doar un veşmânt – în untru e moarte. ă ă ăAlbert Schweitzer has criticized Buddha because he feels that Buddha is obsessed withdeath. He is not obsessed with death: we are obsessed with life. He is simply analyzingthings, finding out what are the facts. And the deeper you go, the more you will find he isright. Your life is just false, fake, overtaken by death, just a clothing -- inside there isdeath.

Buddha se concentreaz asupra mor ii c ci, spune el: ă ţ ă "Numai dac pot afla ceă este moartea, voi putea afla ce este via a. Şi, dac pot şti ce sunt via a şiţ ă ţ moartea, atunci exist posibilitatea s trec dincolo de amândou şi s afluă ă ă ă ceva ce e dincolo de naştere şi de moarte, dincolo de amândou ." ăBuddha focuses on death because he says, "If I can find out what death is, onlythen can I find out what life is. And if I can know what both death and life are, then thereis a possibility that I may transcend both and know something which is beyond birth anddeath, beyond both."

El nu este negativ, nu neag via a, dar aşa pare.ă ţVB pare a fi pozitiv în ceea ce priveşte via a, dar, din nou, este doar interpretareaă ţ noastr . Nici Buddha nu neag via a, nici VB nu favorizeaz via a; pornesc dină ă ţ ă ţ aceeaşi surs . ăHe is not negative, not life-denying, but he appears so.VB appears life-affirmative, but that again is our interpretation. Neither is Buddhalife-denying, nor is tantra life-affirmative; the source is the same.

Buddha se concentreaz asupra mor ii, VB se concentreaz asupra vie ii. Iar celeă ţ ă ţ dou reprezint de fapt unul şi acelaşi lucru, aşa c se poate porni din oricare parte.ă ă ă Important este s ajungi la acea adâncime în care s po i afla, s po iă ă ţ ă ţ cunoaşte şi partea cealalt .ăBuddha focuses on death, VB focuses on life. And both are one, so wherever you want to start, start. But go so deeply that you come to know the other also.

Buddha se concentreaz asupra sfârşitului – moartea.ăVB se concentreaz asupra începutului – via a. ă ţDe aceea Buddha pare a iubi moartea, iar VB pare a ine prea mult la sexualitate,ţ dragoste, trup, via .ţăBuddha focuses on the end - death. VB focuses on the beginning-life. That is whyBuddha seems to be too much in love with death and tantra seems to be too much in lovewith sex, love, body, life.

La sfârşit, exist moartea, iar la început exist sexul. Cum VB se concentrează ă ă asupra începutului, sexul devine foarte important.

Deci, cum s te scufunzi în adânc şi s afli ce este sexul, cum s descoperi misterulă ă ă iubirii, cum s p trunzi în început, în s mân , în aşa fel încât s treci dincolo deă ă ă ţă ă toate – asta este abordarea VB.In the end there is death and in the beginning there is sex. Because VB focuses itself onthe beginning, sex becomes very important. So how to go deep and know what sex is,how to reveal the mystery of love, how to penetrate into the beginning, into the seed, sothat you can go beyond -- that is tantra's approach.

Buddha se concentreaz asupra mor ii şi spune s meditezi profund asupra mor ii,ă ţ ă ţ s te mişti în interiorul ei, s afli întreaga ei realitate. ă ă Este vorba despre cele dou capete ale unuia şi aceluiaşi lucru. ă Sexul este moarte, iar moartea este foarte sexual . Va fi dificil de în eles.ă ţBuddha focuses on death, and he says to meditate deeply on death, move into it and knowthe whole reality of it. Both are two ends of the same thing. Sex is death, and death isvery sexual. It will be difficult to understand.

Sunt multe insecte care mor la primul lor raport sexual. [SOMONI]Un prim act sexual, dup care urmeaz moartea.ă ăIn Africa exist o specie de p ianjen al c rei mascul moare în timpul actului sexual. ă ă ăDup copula ie, nu mai coboar ; se afl deasupra femelei şi acolo moare. ă ţ ă ăIn momentul ejacul rii moare. De fapt, nu e chiar mort: se afl , înc , în chinurileă ă ă mor ii. ţMomentul în care p ianjenul, masculul p ianjen, ejaculeaz , este în acelaşiă ă ă timp clipa din care începe moartea sa, iar femela începe s îl m nânce.ă ă There are many insects which die with their first intercourse. The first sex act, and death occurs. There is a species of spider in Africa in which the male dies in copulation. He cannot come down from the copulation; he is just on the female, and he dies there. The first copulation becomes death, and it is very horrible. At the moment of ejaculation he dies. Actually, he is not even really dead: he is still in the pangs of death. The moment the spider, the male spider, ejaculates, death starts and the female starts eating him. page 327 of 1083

Primul raport sexual devine moarte, este de-a dreptul îngrozitor. El nu mai coboar niciodat de pe ea. Femela începe s îl m nânce şi, pân ce actulă ă ă ă ă se consum , masculul a fost pe jum tate mâncat.ă ăIat interconexiunea dintre sex şi moarte. Şi iat de ce omului a început să ă ă îi fie team de sex.ă Aceia care vor s tr iasc mai mult, care sunt fascina iă ă ă ţ de via a lung , se vor teme întotdeauna de sex, iar pentru cei care cred cţ ă ă pot deveni nemuritori, brahmacharya, castitatea, devine cultul lor. He never dismounts. The female starts eating him, and by the time the sexual act is finished,he is half eaten.Sex and death are so interconnected. Because of this, man became afraid of sex. Thosewho want to live more, who are fascinated with long life, they will be always afraid ofsex, and those who think that they can become immortal, BRAHMACHARYA celibacywill be their cult.

Pân acum nu exist nimeni care s fi fost nemuritor şi nici nu poate fi nimeni,ă ă ă pentru c to iă ţvin pe lume ca urmare a sexului. Numai dac şi mama, şi tat l t u au fost caşti, nuă ă ă au cunoscut sexul, ai putea fi nemuritor.No one has yet been immortal and no one can be because you are born out of sex. If youwere born out of BRAHMACHARYA, then it could be possible. If your father and

mother were celibates, then, then only could you be immortal.NOTA DM : HUNZA PROCREAZA LA 90 DE ANI SI TRAIESC 180 http://travel.descopera.ro/6744222-Taramul-nemuritorilor-Hunza-Valea-Vietii

Sexul a intrat deja in tine odata cu naşterea ta. Dac faci sau nu sex, nu areă importan – de moarte nu po i sc pa. ţă ţ ăSex has already entered with your birth. Whether you go into sex or not makes nodifference: you cannot escape death.

Ins şi fiin a ta începe prin sex, iar sexul este începutul mor ii. ă ţ ţYour very being starts with sex, and sex is the beginning of death.

NOTA DM : de aici incepe identificarea nortii cu sexul ; este cu totul altceva ( informatia de regenerare a individului este risipita pt a crea alti indivizi conform unui program al speciei; daca individul devine una cu specia procesul entropic automat inceteaza si devine nemuritor ) dar nu stie ca si cu homeopatia

Din acest motiv creştinii spun c Iisus a fost n scut dintr-o mam virgin . ă ă ă ă Pentru a ar ta c nu este muritor, un muritor de rând, afirm c s-a n scut dintr-oă ă ă ă ă mam virgin .ă ă "El nu este un muritor ca to i ceilal i"… numai pentru a spune asta,ţ ţ numai pentru a spune c moartea nu are nicio putere asupra lui, s-auă v zut sili i s creeze acest mită ţ ă .Because of this Christians say Jesus was born from a virgin mother.Just to say that he is no mortal, no ordinary mortal, they say he was born to a virginmother. "He is no ordinary mortal"... just to say this, just to say that death has no powerover him, they had to create this myth.

Este o parte a unui mit întreg. Dac ar fi fost n scut prin sex, moartea ar fi avută ă putere asupra lui. Deci nu ar fi sc pat de moarte, c ci, odat cu sexul, apare şiă ă ă moartea. Şi atunci au spus c s-a n scut f r s fi avut loc niciun act sexual; nu aă ă ă ă ă fost un produs al sexului. Spun c el, fiind fiul unei virgine, se poate naşte din nou –ăpoate învia. L-au crucificat, dar nu l-au putut omorî.A r mas viu pentru c nu era un rezultat al sexului.ă ăNu l-au putut ucide. Dac Iisus chiar este n scut dintr-o mam virgin , esteă ă ă ă imposibil s fie ucis. ăThis is a part of a long myth. If he was born out of sex, then death would have its powerover him. Then he could not escape death, as with sex, death enters. So they say that hewas born without any sex act; he was not a by-productof sex. They say that because hewas the son of a virgin mother, he could revive again - resurrect. They crucified him, butthey could not kill him. He remained alive because he was not a by-product of sex. Theycould not kill him. If really Jesus was born out of a virgin mother, it is impossible to killhim. It is impossible to kill him! Death is impossible!

Nota DM: l-au facut pe Iisus fiul fizic al lui D-zeu dintr-o mam virgin , nu ca sa fieă ă imposibil s fie ucis, ci pt a ascunde accesul la invulnerabilitate, dupa intrarea ină functionarea divina, nondualista, holografica si realizarea identitatii cu D-zeu, accesibila oricarei fiinte umane la indumnezeire ; "Eu si Tatal Meu una suntem " ( adica efectul si cauza, externul si internul au devenit identice). Din aceasta cauza transa mistica este denumita de Lao Tzu starea de profund identitate (ă 玄同 xuán tóng) cu realitatea sursa ( profound identity; mystical union ).

Este imposibil s fie omorât! Moartea este imposibil ! Când nu exist început, cumă ă ă ar putea exista sfârşit? Dac nu ar fi fost n scut dintr-o mam virgin , sfârşitul s uă ă ă ă ă ar fi fost, inevitabil, moartea.When the beginning is not, how can the end be? If he was not born out of a virgin mother, then death will be the certain, inevitable end.

Aşadar, trebuie p strat întregul mit. Dac spui c nu a fost n scut dintr-o mamă ă ă ă ă virgin , a doua parte a mitului, învierea, devine fals . ă ăSo the whole myth has to be maintained. If you say that he was not born out of a virgin mother, then the second part of the myth, resurrection, becomes false.

Nota DM: mitul învieri apare si in alte religii si este un sablon (vedeti: Zeitgeist) de acoperire pt trezire, eliberare din timp (succesiunea de vieti si morti), nastere din nou, care este precedata de marea moarte (transa mistica);

Dac spui c a înviat, înseamn c a negat moartea, a sc pat de moarte, moarteaă ă ă ă ă nu l-a putut omorî, nu poate fi crucificat, iar cei care l-au crucificat au fost am gi i,ă ţ pentru c el era viu şi a r mas viu, iar atunci trebuie s accep i, s p strezi şi primaă ă ă ţ ă ă parte a mitului. If you say he resurrected, that he denied death, escaped death, that death could not kill him, that he could not be crucified really, that those who were crucifying him were deceived, that hewas alive and he remained alive, then you have to maintain the first part of the myth.Nota DM: un fals pt a ascunde realizarea identitatii cu D-zeu a oricarei fiinte umane care se indumnezeieste , care acceseaza regimul divin de functionare

Nu sunt pentru, nu sunt contra, tot ce spun este c trebuie p strat întregul mit, nuă ă se poate p stra numai o parte. Ori de câte ori înaintea naşterii exist sex, moarteaă ă este acolo. Şi, din cauza acestei asocia ii de profunzime, s-a întâmplat ca multeţ societ i s se ăţ ă team de sex.ă De fapt, era vorba despre teama de moarte. Chiar dac se accept sexul, r mâneă ă ă undevao anumit team . Chiar dac te mişti în sex, r mâne undeva o anumit team .ă ă ă ă ă ă Nimeni nu îşi permite s se lase total dus, s se piard total în sexă ă ă . Teama este acolo, eşti în alert . ă Nu te po i abandona în el cu totul; nu te po i pierdeţ ţ complet, c ci acea pierdere se aseam n cu moartea. SOMNUL ă ă ăVB nu accept ideea pe care o ai tu despre via , aşa cum nici Buddha nu esteă ţă împotriva vie ii reale. VB începe dintr-un cap t – începutul; Buddha începe cuţ ă sfârşitul. I am not saying anything for or against, I am simply saying that the WHOLE myth has tobe maintained, one part only cannot be maintained. If sex is there before birth, then deathwill be there. Because of this deep association, many times many societies have becomeafraid of sex. That fear is of death. Even if you accept sex, a certain fear remains there.Even if you move into sex, a certain fear remains there. No one allows himself a total letgoin it. The fear is there, you are on guard. You cannot go into it totally; you cannot letyourself go completely because that let-go is just like death.Neither is tantra for your idea of life, nor is Buddha against the real life. Tantra startsfrom one part -- the beginning; Buddha starts with the end.Nota DM: Fals inceputul si sfarsitul sunt moartea; moartea identificata cu sexul este obsesia lui Osho

Iar VB este mai ştiin ific decât Buddha, c ci este întotdeauna bine s începi cuţ ă ă ă începutul. Te-ai n scut deja; moartea se afl departe.ă ăNaşterea s-a petrecut – po i ac iona mai profund asupra ei – moartea urmeaz sţ ţ ă ă aib loc. ăAnd VB is more scientific than Buddha, because it is always good to begin at the beginning. You are already born; death is far away. Birth has occurred -- you can work on it more deeply -- death has to occur.

Este înc în imagina ie; înc nu este ceva real pentru tine. Când vezi pe cinevaă ţ ă murind, nu vezi niciodat moartea. Vezi pe cineva murind, niciodat nu veziă ă moartea – procesul care se petrece în interiorul celui care moare. Nu o po i vedea;ţ este invizibil , este individual .ă ăIt is still in the imagination; it is not a reality to you. And when you see someone die, younever see death. You see someone dying, never the death -- the process which happens tohim inside. You cannot see it; it is invisible, it is individual. page 328 of 1083

Iar individul însuşi nu poate spune nimic, pentru c , în momentul în care trece prină acest proces, nu mai exist . Nu se poate întoarce, nu poate face un pas înapoi, să ă ne spun ce s-a întâmplat.ăAnd the individual himself cannot say anything because the moment he goes through the process he is no more. He cannot come back, he cannot step back and tell what has happened.Nota DM: utilizarea extinsa a tehnicilor de reanimare a facut ca experienta din vecinatatea mortii [NDE (Near-Death Experience)] sa fie ceva care a fost cunoscut direct de un procent ridicat din populatie. Daca adaugam OBE ( Experienta din afara corpului ) provocata de anestezie observam ca oamenii nu sunt azi atat de neinformati. vedeti si : LBL (Life Between Lives) Spiritual Regression - Dr. Michael Newton

Prin urmare, orice s-ar spune despre moarte nu este altceva decât presupunere sau deduc ie. ţDe fapt, nimeni nu ştie nimic despre moarte. Dac nu î i po i aminti vie ileă ţ ţ ţ anterioare, nu ai cum s ştii ceva despre moarte. ă FALS VEDETI NOTA PRECEDENTA: NDE, REGRESII HIPNOTICESo whatsoever is known about death is just inference. No one knows anything aboutdeath actually. Unless you can remember your past lives, you cannot actually knowanything about death.

Ai murit de multe ori; de aceea Buddha s-a v zut silit s readuc la viaă ă ă ţă multe tehnici de amintire a vie ilor anterioare. ţ Dac moartea vie ii taleă ţ prezente este ceva ce ine de viitor, cum te-ai putea concentra asupra ei? Cum aiţ putea medita asupra ei? Inc nu a avut loc. Este vag , întunecat , necunoscut . Ceă ă ă ă po i face? Te po i gândi la ea, dar gândurile acelea vor fi doar împrumutate. Aiţ ţ repeta ce au spus al ii. Cineva a spus ceva despre moarte, iar tu repe i. ţ ţ

You have died many times; that is why Buddha had to revive manytechniques about remembering past lives. Because your death of this life is in the future,how can you concentrate on it? How can you meditate on it? It has not happened yet. It isvery vague, dark, unknown. What can you do? You can only think about it, but thatthinking will also be borrowed. You will be repeating what others have said. Someone has said something about death, and you will be repeating it.

Cum po i medita asupra mor ii? Îi po i vedea pe al ii murind, dar asta nu înseamnţ ţ ţ ţ ă c p trunzi în ea. R mâi în afara ei, str in, departe.ă ă ă ăHow can you meditate on death? You can see others dying, but that is not a real entry into it. You are just an outsider.

Este ca şi atunci când cineva m nânc dulciuri…ă ăPriveşti, dar cum po i şti ce se întâmpl cu acea persoan , ce gust, ceţ ă ă dulcea , ce aromţă ă simte? Nu po i şti ce se petrece în interiorul s u. Ii vezi gura,ţ ă comportarea sau expresia fe ei, dar nu po i trece dincolo de presupuneri, nu po iţ ţ ţ sim i ceea ce simte acea persoan , experien a în sine. ţ ă ţ

It is just as if someone is eating a sweet... You look at him, but how can you feel what ishappening to him, what taste, what sweetness, what fragrance is happening to him? Whatis going on in him you cannot know.You can just look at his mouth, his behavior, or you can see the expression on his face --but this is all inference, not actual experience.

Nu po i şti ce i se întâmpl , decât dac spune ceva, dar orice ar spuneţ ă ă pentru tine vor fi cuvinte, nu experien a propriu-zis .ţ ă Buddha a vorbit despre mor i anterioare, dar nimeni nu l-a crezut.ţ Dac v spun ceva despre mor ile mele anterioare, în adâncul vostru nu ve i crede.ă ă ţ ţ Cum a i putea crede? Nu ave i niciun acces la realitatea lor. Sunte i închişi prinţ ţ ţ aceast naştere, VIATA iar moartea acestei vie i nu a venit înc . Întotdeauna li seă ţ ă întâmpl altora; înc nu i s-a întâmplat ie.ă ă ţ ţYou cannot know what is happening to him unless he says something, but whatsoever hesays will be words to you, and again not an experience. Buddha talked about his pastdeaths, but no one believed him. If I tell you something about my past deaths, deep downyou will not believe it. How can you believe it? You do not have any access to the realityof it. You are just closed at this birth, and the death of this life has not come yet. Italways happens to others; it has not happened to you yet.

Este dificil de meditat asupra mor ii. Ar trebui s merge i înspre vie ile anterioare,ţ ă ţ ţ ar trebui s s pa i adânc în amintiri. Buddha, Mahavira au folosit, amândoi, ă ă ţ tehnica jati smaran – tehnica mersului în vie ile anterioare.ţ Doar atunci po i medita asupra mor ii.ţ ţIt is difficult to meditate on death. As a base, you will have to move into past lives, youwill have to go digging into past memories. Buddha, Mahavir, they both used thetechnique of JAATI SMARAN -- the technique of going into past lives. Only then canyou meditate on death.Nota DM: Calea de autoregresie este indicata si de Patanjali in Yoga Sutra Jati-Smaran or Past Life Remembering. Buddha has called this alaya-vigyan(Alaya-vigyan means the storehouse of consciousness). Jati-smaran means: a method of recalling past lives; Source - Osho Book "And Now, And Here"http://www.messagefrommasters.com/Osho/osho/Osho-on-jati-smaran-past-life-remembering.html

VB este mai ştiin ific . Incepe cu via a, cu naşterea, cu sexul, care, pentru voi, suntţ ă ţ certitudini.Moartea înc este o fic iune. Dar, ine i minte, sfârşitul amândurora este acelaşi.ă ţ ţ ţ Amândou sunt în c utarea vie ii veşnice – a vie ii f r de moarte. Fie transcendă ă ţ ţ ă ă începutul, fie transcend sfârşitul, saltul are loc de la un cap t sau de la cel laltă ă cap t. Şi, ine i minte, saltul nu poate fi f cut decât de la un cap t, nu se poate s riă ţ ţ ă ă ă de la mijloc.Dac vreau s sar din aceast camer , fie trebuie s m mut din aceast parte spreă ă ă ă ă ă ă extremitate fie din cealalt parte spre extremitate. Nu pot s ri din mijlocul camerei,ă ă c ci saltul este posibil numai pornind de la o extremitate. ăVB is more scientific. It starts with life, with birth, with sex, which is a fact to you.Death is still a fiction. But remember, the end of both is the same. They both are in searchof eternal life -- life which is deathless. Either transcend the beginning or transcend theend, either jump from one pole or from another. And remember, you can jump out of itonly from a pole, you cannot jump from the middle.If I want to jump out of this room, either I have to move to this side to the extreme, or to

that side to the extreme.I cannot jump out from the middle of the room, because jumping is possible only fromthe extreme pole.

Iar în via exist dou extremit i: naşterea şi moartea. ţă ă ă ăţAnd there are two extreme poles in life - birth and death.

VB începe de la naştere. Este mai ştiin ific , mai real . Eşti deja în ea, deci po iţ ă ă ţ medita asupraei. Sexul este o certitudine, aşa c po i medita asupra sexului: te po i mişca pân înă ţ ţ ă adâncul s u.ăMoartea nu e o certitudine. Este nevoie de o minte deosebit , special , foarte rar ,ă ă ă pentru a putea concepe moartea; este necesar un intelect foarte ager pentru a p trunde viitorul. ăRar se întâmpl ca un buddha s conceap moartea atât de profund încâtă ă ă viitorul s devin prezent.ă ă VB starts from birth. It is more scientific, more real. You are already in it, so you can meditate upon it. Sex is a fact, so you can meditate upon it: you can move deep within it.Death is not a fact. A very rare mind is needed to conceive of death; a very keen intellectis needed to penetrate into the future. Rarely, it happens that a buddha will conceive ofdeath so deeply that the future becomes the present.Nota DM: viitorul (moartea) nu devine prezent, ci chiar este impachetat in prezent, ca stejarul in samanta

Dar se întâmpl întotdeauna în cazul unor indivizi deosebi i.ă ţVB poate fi folosit de orice persoan al c rei interes, a c rei dorin este de aă ă ă ă ţă cerceta pentru a descoperi ce este via a real . Dar VB se foloseşte şi de moarte,ţ ă îns numai pentru a te ajuta s te mişti înspre interior – nu pentru a medita asupraă ă ei, nu pentru a s ri din ea, ci pentru a te putea mişca înspre interior.ăBuddha vorbea şi el despre naştere, dar numai pentru a o include în medita iaţ asupra mor ii. Cel lalt aspect poate fi utilizat ca instrument, ca ajutor, dar nu esteţ ă centrul. VB spune: dac te po i gândi la moarte, via a ta va lua un nou sens, o nou form şiă ţ ţ ă ă o nou semnifica ie. ă ţBut it is always for rare individuals.VB can be used by anyone who has any interest, who has any desire to search in orderto know what real life is. But tantra also uses death just to help you move inwards - notfor you to meditate on it, not for you to jump out of it, but to help you move inwards.Buddha also talked about birth just to make it a part of the meditation on death. The otherpart can be used as a help, but is not the center. VB says, if you can think about death,your life will take a different meaning, shape and significance. page 329 of 1083

Mintea ta va începe s gândeasc în noi dimensiuni, care f r moarte ar fi dificileă ă ă ă sau chiar imposibile.In momentul în care începi s sim i c aceast via se sfârşeşte în moarte, moarteaă ţ ă ă ţă devine o certitudine şi nu te po i ag a de aceast via : mintea începe s se mişteţ ăţ ă ţă ă dincolo de ea. Asta este ceea ce spuneam ieri.Dac te gândeşti doar la aceast via , mintea ta va merge înspreă ă ţă exterior: va merge în afar , spre în afar , tot mai în afar , înspre obiecte.ă ă ă [vedeti reactivul ]Dac începi s priveşti şi s observi c moartea se ascunde pretutindeni,ă ă ă ă nu te mai po i ag a de obiecte EFEMERE . Mintea ta va începe s se mişteţ ăţ ă înspre interior.

Your mind will start thinking in new dimensions which without death would be difficult or even impossible.The moment you begin to feel that this life is going to end in death, death becomes acertainty and you cannot cling to this life: mind starts moving beyond.That is what I was saying yesterday.If you think about just this life, your mind will go outwards: it will go out and out and outto the objects. If you begin to look and see that death is hidden everywhere, then youcannot cling to objects. Your mind will start moving inwards.

Chiar zilele trecute a venit la mine o tân r . Este o fat indian care s-a îndr gostită ă ă ă ă de un b iat american.ăDar, dup ce s-a îndr gostit, pe când se gândeau şi pl nuiau s se c s toreasc ,ă ă ă ă ă ă ă b iatul s-a îmboln vit şi a fost diagnosticat ca având o anumit form de cancer,ă ă ă ă incurabil . Moartea era sigur . Va mai tr i doi ani, poate trei sau patru, cel mult.ă ă ă B iatul a încercat s o conving pe fat s nu se mai c s toreasc cu el acum.ă ă ă ă ă ă ă ăEl a spus: "Moartea este atât de sigur , de ce s î i iroseşti via a cu mine?"ă ă ţ ţDar, cu cât el insista mai mult – aşa func ioneaz mintea – cu atât fata devenea maiţ ă de neclintit în dorin a de a se c s tori cu el.ţ ă ăAşa func ioneaz mintea – în paradoxuri.ţ ăJust the other day a young girl came to me. She is an Indian girl who fell in love with anAmerican boy. But after she fell in love and they were just thinking and planning to getmarried, the boy fell ill and it was discovered, diagnosed, that he had a certain type ofcancer that is incurable. Death was certain. He could be alive two or three or four years atthe most. The boy tried to persuade the girl not to marry him now. He said, "Death is socertain, why waste your life with me?"But the more he insisted -- this is how the mind functions -- the more the girl becameadamant about wanting to marry him. This is how mind works -- in paradoxes.

Dac aş fi fost în locul acelui b iat, aş fi insistat s ne c s torim; atunciă ă ă ă ă fata ar fi sc pat. ăAtunci nu ar fi existat nicio posibilitate de c s torie. Atunci nu aş mai fi v zut aceaă ă ă fat niciodat . Dar b iatul a insistat – din dragoste, dar dintr-o minte necugetat ,ă ă ă ă neştiind cum func ioneaz mintea – s o conving c nu trebuie s se c s toreascţ ă ă ă ă ă ă ă ă cu el. Oricine ar fi f cut la fel. ăCa r spuns la insisten ele lui, pentru fat totul a devenit o problem de conştiin : aă ţ ă ă ţă insistat s se c s toreasc .ă ă ă ăIf I would have been in the place of that boy, I would have insisted on marrying;then the girl would have escaped. Then there was no possibility of marriage. Then I would not have seen that girl again. But the boy insisted - out of his love, but out of a foolish mind, withoutknowing how mind functions -- that she should not marry him. Anyone would have donethe same. And because he was insisting, the girl felt it to be a matter of conscience: sheinsisted to marry.

S-au c s torit. Acum, dup nunt , fata este permanent înconjurat de moarte. ă ă ă ă ăE trist ; nu-l poate iubi pe b iat. Pentru oricine este uşor s moar ; foarteă ă ă ă greu este s tr ieşti.ă ă Este foarte uşor s mori… a fi martir este un lucru extremă de uşor, pentru c este un lucru deămoment: se poate face într-o clipit .ăDac m iubeşti şi eu î i spun: "Sari de pe aceast cl dire", po i s ri, pentru c sim iă ă ţ ă ă ţ ă ă ţ c m iubeşti. Dar, dac spun: "Bine, acum tr ieşte cu mine pentru treizeci de ani",ă ă ă ă e foarte dificil – foarte dificil!

Then they got married. Now, after marriage, the girl is surrounded constantly by death.She is sad; she cannot love the boy. It is easy to die for anyone,.it is very difficult to live.It is very easy to die... to be a martyr is such an easy thing. It is such an easy thing to be amartyr because it is a momentary thing: you can do it in a single moment.If you love me and I say, "Jump out of this building," you can jump because you feel youlove me. But if I say, "Okay, now live with me for thirty years," it is very difficult -VERY difficult!

Po i deveni martir într-o singur clip . A muri pentru cineva, pentru ceva este celţ ă ă mai uşor lucru din lume; a tr i pentru ceva este cel mai intens şi cel maiă dificil lucru. Ea a devenit un martir, dar acum trebuie s tr iasc prins înă ă ă ă prezen a mor ii. Nu poate iubi.ţ ţNu poate vedea fa a so ului ei, deoarece, atunci când îl priveşte, cancerul esteţ ţ acolo, moartea este acolo, pe drum. Se poate produce în orice clip , aşa c esteă ă într-o agonie permanent .ăYou can become a martyr in a single moment. To die for someone, for something, is theeasiest thing in the world; to live for something is the most arduous and difficult thing.She became a martyr, but now she has to live enclosed in death's presence. She cannotlove. She cannot see the face of her husband, because the moment she sees it the cancer isthere, the death is there just by the corner. Any moment it can happen, so she is inconstant agony.

Ce s-a întâmplat? Moartea a devenit o certitudine.Acum via a nu reprezint niciun interes pentru ea, totul a c zut şi aţ ă ă devenit moarte.A venit din America doar pentru a m întâlni. Vrea s mediteze, c ci via a i se pareă ă ă ţ inutil . Via a a devenit echivalent cu cancerul, iar ea a venit acum s m roage: ă ţ ă ă ă"Inva -m medita ia. Cum pot s m mişc dincolo de via ?"ţă ă ţ ă ă ţă Dac via a nu devine inutil , nu te gândeşti niciodat s te mişti dincoloă ţ ă ă ă de ea.What has happened? Death has become a certainty. Now life has no interest for her,everything has dropped and has become death. She came from America just to meet me .She wants to meditate because life seems futile. Life has become equivalent to cancer, sonow she has come here to ask me, "Teach me meditation. How can I move beyond life?"Unless life becomes futile you never think about moving beyond it.

I-am spus c aparent c snicia ei este foarte nefericit , dar s-ar putea dovedi foarteă ă ă norocoas . So ul oric rei persoane va muri, dar nu este o certitudine. So ia oric reiă ţ ă ţ ă persoane va muri, dar nu este o certitudine. Moartea este sigur , doar data nu este sigur .ă ă I told her that apparently her marriage looks very unfortunate, but it may prove veryfortunate. Everyone's husband is going to die, but it is not certain. Everybody's wife isgoing to die, but it is not certain. Death is certain, only the date is not certain. page 330 of 1083

Şi, cine ştie, chiar şi data poate fi sigur – nu se ştie. ă De aceea ignoran a esteţ binecuvântat .ă

L-ar fi putut iubi pe acel b iat dac ar fi r mas, în continuare, ignoran i, neştiutori;ă ă ă ţ aparent, nuar fi existat probleme. Dar acum iubirea a devenit imposibil , via a a devenită ţ imposibil . Moartea este mereu acolo, o prezen permanent între ei.ă ţă ăŞi atunci am întrebat-o: "De ce nu îl iubeşti mai mult, pentru c urmeaz s moar ?ă ă ă ă Iubeşte-l mai mult."And who knows, even the date may be certain -- you do not know. That is why ignorance is veryblissful. She could have loved that boy if still they were ignorant; apparently nothingwould be wrong. But now love has become impossible, life has become impossible.Death is always there, constantly present between the two of Them.So I asked her, "Why are you not loving him more because he is going to die? Love himmore."

Ea a spus: "Cum s iubesc? Suntem întotdeauna trei; intimitatea esteă pierdut . Sunt acolo, so ul meu este acolo, iar între noi doi se află ţ ă Moartea. Nu mai exist intimitate."ăMoartea este prea mult; e imposibil de tr it cu ea.ăPoate deveni o cotitur . Dac po i deveni conştient de moarte, spune VB, foloseşte-ă ă ţo ca pe o cotitur înspre interior. Nu e nevoie s intri în detalii despre moarte, nu eă ă nevoie s continui s o contempli. Nu face din ea o obsesie. Simpla conştientizare aă ă faptului c moartea este acolo te va ajuta s te mişti înspre interior, s meditezi.ă ă ăShe said, "How can I love? We are always three; the privacy is lost. I am there and myhusband is there, and between we two, Death. There is no privacy left."Death is too much; it is impossible to live with. It can become a turning. If you canbecome aware of death, says tantra, use it as a turning inwards. No need to go into detailsabout death, no need to go on contemplating about it. Do not make it an obsession. Justthe awareness that death is there will help you to move inwards, to be meditative.

A treia întrebare: / The third question :Cum poate fi mintea dep şit şi transformat prin aducerea trupului într-oă ă ă stare asem n toare mor ii? / ă ă ţ How can the mind be transcended and transformed only by bringing the body to a death-like state?

Mintea se afl într-o continu activitate. In timp ce eşti activ, medita ia esteă ă ţ imposibil , deoarece ă medita ia înseamn inactivitate profund .ţ ă ăThe mind is constantly active. While you are active meditation is impossible, because meditation means a deep inactivity.

Te po i cunoaşte pe tine însu i doar când totul a devenit nemişcat, liniştit şi t cut.ţ ţ ă Doar atunci, în acea linişte, se întâmpl s te întâlneşti cu tine. Altfel, în activitateă ă eşti atât de preocupat de un lucru sau altul, c nu î i po i sim i propria prezen . Ui iă ţ ţ ţ ţă ţ de tine în permanen . Mereu, ocupatţăcu un lucru sau altul, ui i de tine.ţyou can know yourself only when everything has become still, silent andquiet. only then, in that silence, do you happen to encounter yourself. otherwise, inactivity you are so much occupied with something or other, you cannot feel your ownpresence. you go on forgetting yourself. continuously, with this or that object, you go onforgetting yourself.

Activitatea înseamn o leg tur cu ceva din afar . ă ă ă ăEşti activ deoarece te-ai rela ionat la ceva din afar , faci ceva în afar . ţ ă ăInactivitatea înseamn c te-ai întors acas ; nu faci nimic. ă ă ăActivity means being related with something outside. You are active because you arerelated with something outside, doing something outside. Inactivity means you havereturned home; you are not doing anything.

Nota DM: obiectivul relaxarii pilotate auditiv creata de Mirahorian este punerea in repaus a invelisurilor ( mateial, energetic si informational); in relaxarea pt trezire prin pilotare auditiva se urmareste transformarea transei centrifuge (centrarea reactiva; atentie asupra a ceea ce intra din periferie) ) in transa centripeta (atentia pe ceea ce iese din centru ); vedeti: Mirahorian: Metoda de relaxare pilotata auditiv : Calea Eliberarii sau Trezirii / The Way of Awakening Za Moksha http://www.danmirahorian.ro/relaxare.html

In limba greac , tihna se numeşte "schole". Cuvântul englezesc "school" provine dină acest cuvânt grecesc; şcoala înseamn tihn . Po i înv a ceva doar când eşti înă ă ţ ăţ tihn ; înv area are loc în tihn . Dac eşti activ, f când una sau alta, nu po i înv a. ă ăţ ă ă ă ţ ăţIn Greek language, leisure is called schole. The English word school comes from this Greek word; School means leisure. You can learn something only when you are at leisure; learning happens in leisure. If you are active, doing this and that, you cannot learn.

Nota DM: Invararea rapida se petrece in starea de relaxare in care fie instantele critice sunt puse in repaus (Mirahorian) , fie cand sunt ocolite ( Lozanov)

Şcolile erau pentru ora de repaus – aceia care îşi permiteau repausul.Copiii lor erau trimişi la şcoal , la locuri de repaus.ăNu aveau nimic de f cut, doar s înve e; li se permitea o total inactivitate în raportă ă ţ ă cu lumea. Erau elibera i de toate activit ile lumeşti, şi apoi puteau s înve e.ţ ăţ ă ţSchools were for the leisure class - those who could afford leisure. Their children weresent to schools, to places of leisure. They were not to do anything but learn; they wereallowed total inactivity as far as the world was concerned. They were freed from allworldly activity, and then they could learn.

Fenomenul este similar dac vrei s înve i despre propria ta prezen :ă ă ţ ţă trebuie s fii complet inactiv, doar s fii, f r s faci nimic. ă ă ă ă ăToate mişc rile trebuie s înceteze, toat activitatea trebuie s dispar .ă ă ă ă ă

Eşti, pur şi simplu. Eşti! In acel moment, pentru prima oar , devii conştient de propria ta prezen .ă ţă The phenomenon is similar if you want to learn about your own presence: you will haveto be completely inactive - COMPLETELY inactive, just being, not doing anything.All the ripples must cease, all activity must evaporate. You are, simply. YOU ARE! Inthat moment, for the first time you become aware of your own presence.

Nota DM: asta este cauza pt care punerea in repaus prin relaxarea pilotata auditiv conduce la trezire: atunci cand corpul, mintea dispar si esti doar tu - prezenta

De ce? Deoarece prezen a este atât de subtilţ ă. Ocupat cu un obiect oarecare, angajat într-o activitate oarecare, nu po i deveni conştient de o prezen atât deţ ţă subtil . Este o muzic foarte înceat prezen a ta. ă ă ă ţWhy? Because the presence is so subtle. Occupied with a gross object, engaged with gross activity, you cannot become aware of such a subtle presence. It is a very silent music, your presence.

Dar prin tot ce faci eşti atât de plin de zgomot şi fiecare tip de zgomot te ine atât de ocupat, încât nu po i auzi acea mic voce interioar .ţ ţ ă ă

And you are so much filled with noise ,and every type of noise is occupying you, that youcannot hear that still, small voice within.

Pune cap t implic rii în activit i şi zgomote exterioare.ă ă ăţ

Şi atunci acea voce calm , mic se va face auzit pentru prima oar ; acelă ă ă ă sunet silen ios, acea muzic silen ioas se va face sim it . ţ ă ţ ă ţ ăCease being engaged in outward noises and activities. Then that still, small voice, for thefirst time is heard; that soundless sound, that soundless music is felt.

Intri în subtil, p r seşti LUMEA MATERIALA. Activitatea este material ;ă ă ă inactivitatea este subtil . Iar prezen a ta este lucrul cel mai subtil dină ţ lume. Pentru a sim i asta, trebuie s te opreşti; este necesar s fii absent deţ ă ă pretutindeni pentru ca prezen a ta total s poat p trunde şi s teţ ă ă ă ă ă întâlneşti pe tine însu i.ţ You enter the subtle and leave the gross. Activity is gross; inactivity is subtle. And your presence is the most subtle thing in the world. To feel that, you will have to cease; you will have to be absent from everywhere so that your total presence comes in and you can encounter yourself. page 331 of 1083

De aceea în multe tehnici se sugereaz s î i faci trupul s par mort. ă ă ţ ă ăInseamn , pur şi simplu, s r mâi inactiv precum un mort.ă ă ăIn timp ce meditezi, las - i trupul s p trund în moarte. ă ţ ă ă ăThat is why in many techniques it is suggested to make your body as if it is dead. Itmeans simply being inactive like a dead man.While you are meditating, let your body enter death.

Va fi imagina ie, dar şi asta este de folos. Nu întreba ţ cum poate ajuta imagina ia. Imagina ia are propria sa func ieţ ţ ţ . S-au f cut experimenteă ştiin ifice…ţStai jos, doctorul î i m soar pulsul. In interior, începi s te superi; î i imaginezi c teţ ă ă ă ţ ă cer i, c eşti furios – pulsul t u va creşte.ţ ă ăIn interior, imagineaz - i c mori, c eşti în pragul mor ii. Las liniştea s teă ţ ă ă ţ ă ă cuprind şi simte cum se instaleaz moartea. Pulsul t u scade. ă ă ă Pulsul este ceva fizic, iar tu doar î i imaginezi. Imagina ia nu este ireal ; şi ea este real . ţ ţ ă ăIt will be imagination, but even that will help. Do not ask how imagination can help. Imagination has its own function. Forexample, now scientific experiments are done... You sit down, there is a doctor, and he isobserving your pulse rate. Inside, you just start being angry; you imagine that you arefighting, angry -- your pulse rate will go higher.Inside, just imagine you are dying, that you are just going to die. Become silent and feeldeath descending. Your pulse rate will come down. The pulse rate is a physical thing, andyou were just imagining. Imagination is not unreal; it is also real. Nota DM: EROAREA FOLOSIRII IMAGINATIEI; PATANJALI O CONSIDERA UN VRITTIS; DACA TE IDENTIFICI CU EA POTI SA MORI ; EXPERIMENTELE DIN LAGARE

Dac î i po i imagina cu adev rat, se poate produce chiar moarteaă ţ ţ ă real .ă Dac î i po i imagina cu adev rat, po i influen a lucruri fizice.ă ţ ţ ă ţ ţIf you can really imagine, even real death can occur. If you can really imagine, you can affect physical things.

Poate ai v zut câteva demonstra ii de hipnoz . Sau, dac nu, po i face asta uşoră ţ ă ă ţ acas ; nu e dificil, e foarte uşor. Foloseşte- i copilul ca mediu. Dac respectivul copilă ţ ă este o fat , este cu atât mai bine; este mai bine decât s foloseşti un b iat, ă ă ă c ci ună b iat se îndoieşte mai mult decât o fată ă, şi un b iat este întotdeauna gata deă lupt , mai curând decât gata s coopereze. SA SE PREDEAă ăYou might have observed some display of hypnosis. Or if not, you can do this easily athome; it is not difficult, it is very easy. Use your child as the medium. If the child is agirl, it is better than using a boy, because a boy is more doubting than a girl, and a boy is

always in a fighting mood instead of a cooperative mood.

Aşa sunt b ie ii – mereu gata de lupt .ă ţ ăA boy means that - a fighting mood.

Este necesar colaborarea. Ii spui copilului t u s se relaxeze şi îi sugereziă ă ă continuu: "Intri într-o trans adânc , intri într-o trans adânc , intri într-oă ă ă ă trans adânc , adormi. Pleoapele tale sunt grele, grele, tot mai grele…"ă ăŞi spui asta cu o voce monoton : "Mai grele, mai grele, mai grele…ă " Vocea s fie monoton , ca şi cum ai fi gata s adormi şi tu. ă ă ăCooperation is needed. Just tell the child to relax, and go on suggesting, "You are goinginto a deep trance, going into a deep trance, going into a deep trance, falling asleep. Youreyelids are becoming heavy, heavy, heavier..." And use a monotonous voice: "Heavier,heavier, heavier..." Let your voice be monotonous, as if you are also becoming sleepy.

Nota DM: contaminarea- nu poti duce pe cineva mai departe decat ai mers tu

In cinci minute copilul va dormi adânc. Nu este un somn obişnuit, este o transă hipnotic . ăEste o stare fundamental diferit de somn, din punct de vedere calitativ, deoareceă acum copilul poate auzi numai vocea ta. Nu va auzi nimic altceva. Dac vorbeşteă altcineva, copilul este surd. Within five minutes the child will be fast asleep. This is not ordinary sleep, this is ahypnotic trance. It is basically, qualitatively different from sleep, because now the childcan hear only your voice. There is nothing else that he or she can hear. If someone elsetalks, the child is deaf.

Dac vorbeşti tu – persoana care l-a hipnotizat –, te aude. Va urma ordinele tale.ăIf you talk -- the person who has hypnotized him -- he can still hear. he will follow yourorders.

Incearc s faci câteva experimente. Spune-i copilului: ă ă " Ceea ce î i voi pune înţ mân este un c rbune încins. Te vei arde." ă ăPune orice lucru banal în mâna copilului – o piatr rece, cu nimic cald pe ea. Copilulă o va arunca imediat, deoarece mintea are sugestia c este un c rbune încins,ă ă fierbinte şi c mâna sa va fi ars .ă ăTry to do some experiments. Say to the child, "This is a burning hot coal that I am puttingin your hand. You will be burned." Put any ordinary thing in the child's hand - a piece ofstone that is cold, with nothing hot about it. The child will throw it immediately becausethe mind has the suggestion that it is a burning coal, hot, and that his or her hand is goingto be burnedNota DM: conceptia /credinta implantata comanda perceptia ,gandirea, actiunea si proiectiile somatice ( pielea este arsa, tumoarea cauterizata)

O va arunca, va ipa ca şi când ar fi atins ceva fierbinte.ţHe will throw it, he will scream as if he has touched something hot.

Dar se produce un miracol. Vei descoperi c mâna sa este într-adev r ars .ă ă ă Ce se întâmpl ? ăNu exista nicio posibilitate s fie ars de o piatr rece, dar copilul este arsă ă ca şi cum în mâna lui ar fi fost pus un c rbune încins.ă Era doar imagina ie.ţ

De aceea cei care au p truns mintea uman spun c imagina ia este ună ă ă ţ lucru la fel de real ca toate celelalte. Imagina ia nu este doar imagina ie,ţ ţ deoarece are rezultate concrete.But a miracle happens. You will come to know that his hand is really burned. What ishappening? There was no possibility of being burned by a cold stone, but the child isburned exactly as if there was a burning coal put in his hand. It was just imagination.That is why those who have penetrated the human mind, they say that imagination is asreal a fact as anything. Imagination is not JUST imagination, because it results in actualfact.

F acest experiment… Cazi pe p mânt, stai nemişcat şi sim i c vei muri. Trupulă ă ţ ă devine neînsufle it. Incetul cu încetul vei sim i o greutate asupra trupului. Intregulţ ţ trup va deveni o greutate moart , o greutate de plumb.ăSpune- i: "Chiar dac aş vrea s îmi mişc mâna din pozi ia în care este, nu o potţ ă ă ţ mişca." Apoi încearc s o mişti, şi nu vei putea s o faci. Imagina ia lucreaz .ă ă ă ţ ăDo this experiment... Fall down on the ground, lie still and feel you are going to die. Thebody is becoming dead. By and by you will feel a heaviness coming over the body. Thewhole body will become a dead weight, a lead weight. Tell yourself that "Even if I wantto remove my hand from the position where it is, I cannot move it. "Then try to remove it,and you will not be able to do so. Now the imagination is working.page 332 of 1083

In aceast stare, în care sim i c trupul i-a devenit o greutate moart , te po iă ţ ă ţ ă ţ detaşa cu uşurin de lumea activit ii. De aceea se face aceast sugestie. Acumţă ăţ ă po i deveni inactiv, deoarece eşti mort. ţIn this state where you feel the body has become a dead weight, you can cut yourself offfrom the world of activity easily. That is why this is suggested. You can now becomeinactive because you are dead

Acum po i sim i c totul a murit şi c puntea dintre tine şi lume s-a rupt.ţ ţ ă ă Trupul e puntea. Now you can feel that everything has died and the bridge from you to the world is broken. The body is the bridge.

Nota DM: FALS ; RESPIRATIA/ ENERGIA ESTE PUNTEA; DACA O DECUPLEZI OBTI EFECTUL- TRUPUL ESTE PALALIZAT, ANESTEZIAT

Dac trupul este mort, nu po i face nimic. Po i face ceva cu trupul? Nu po i faceă ţ ţ ţ nimic FARA trup.If the body is dead, you cannot do anything. Can you do anything without the body? You cannot do anything without the body.

Orice activitate se execut prin trup. Mintea se poate gândi la ea, dar nu oă poate realiza. Ai devenit incapabil; nu po i face nimic. Eşti în untru, lumeaţ ă este afar . Vehiculul este mort şi podul este rupt. ăAny activity is through the body. Mind can think about it but cannot do it. You havebecome impotent; you cannot do anything. You are inside, the world is outside. Thevehicle is dead and the bridge is broken.

In aceast stare, în care trupul este mort şi podul rupt, energia ta vaă începe s se mişte înspre interior, deoarece nu e nicio cale de a se mişcaă înspre exterior. Calea spre exterior este închis şi blocat , aşa c acum teă ă ă mişti înspre interior. In this state of the body being dead and the bridge being broken, your energy will start moving inwards, because there is no way to move out. The outer way is closed and blocked, so now you move inwards.

Priveşte-te stând în centrul inimii; priveşte în interior la detaliile trupului. Te sim iţ foarte ciudat când, pentru prima oar , po i s priveşti din interiorul propriului t uă ţ ă ă trup.See yourself standing at the heart center; look within at the details of the body. You will feel very strange when for the first time you can look from within your own body.

VB, yoga, ayurveda, vechea fiziologie, toate doctrinele fiziologice vechi au f cută dezv luiri, au aflat ceva, prin astfel de tehnici meditative interioare. ăFiziologia modern se dezv luie prin disec ii, dar fiziologia antic seă ă ţ ă dezv luia prin medita ie, ă ţ nu prin disec ie. Iar în prezent exist o şcoal , o şcoalţ ă ă ă foarte avangardist de specialişti în medicin care spun c , atunci când diseci ună ă ă cadavru şi descoperi ceva, descoperi ceva mort – şi orice i-ar putea dezv lui oţ ă parte moart este nesemnificativ pentru un trup viu.ăVB, yoga, ayurveda, all the old physiologies, all the old physiological doctrines, theirwork was revealed and made known through such inner meditative techniques. Modernphysiology is known through dissection, but ancient physiology was known throughmeditation, not dissection. And now there is a school, a school of very avant-gardemedical thinkers who say that when you dissect a body and come to know something,you come to know something which is dead - and whatsoever is inferred from a dead partis irrelevant to a live body.

S-ar putea s aib dreptate. Dac îmi sco i sângele afar şi îl examinezi, examineziă ă ă ţ ă un sânge mort. Nu e acelaşi sânge care era în mine. In exterior e la fel, dar în mine era un proces viu, un curent viu, viu, parte a unui mecanism, a unui întreg organic. Acum e mort. E ca şi cum mi-ai scoate ochii şi apoi i-ai examina.Când erau cu mine, eram în spatele lor şi în ei. Acum sunt pietre moarte, şi orice ajungi s afli despre acei ochi nu are leg tur cu ochii mei, deoarece parteaă ă ă fundamental , ă esen ial lipseşte: eu nu sunt acolo.ţ ăThey may be right. If you take my blood out and then examine it, you are examining deadblood. It is not the same blood which was in me. Outwardly it is the same, but in me itwas a live process, a live current, alive, part of a mechanism, of an organic whole. Now itis dead. It is as if you pull my eyes out and then examine them. When they were with meI was behind them and in them. Now they are dead stones, and whatsoever you come toknow about those eyes is not about my eyes, because the basic, essential part is missing: Iam not there.

Acei ochi erau parte dintr-un mare întreg. Marea lor calitate consta în a fi parte dintr-un mare întreg. Acum sunt independen i, nu sunt parte din nimic. Tiparul s-aţ pierdut, contactul viu s-a pierdut. Toate tradi iile din yoga şi VB spun c ,ţ ă dac nu ajungi s cunoşti trupul viu, cunoaşterea este falsă ă ă. Dar cum ajungi s cunoşti trupul viu? Exist o singur cale: intri în tine şi te mişti, ca s veziă ă ă ă detaliile trupului t u. Iar prin aceste tehnici a fost dezv luit o lume diferit , o lumeă ă ă ă vie.Aşa c primul lucru: eşti centrat în inim şi î i priveşti trupul de jur împrejur, teă ă ţ mişti. Şi se vorîntâmpla dou lucruri. ăUnu: vei sim i acum c tu nu eşti trupul – TU ESTI IAR PE EL nu îl po iţ ă ţ sim i. Eşti un observator, un observatorţ conştient, alert, care priveşte, nu care este privit. Pentru prima dat , trupul va deveni doar un veşmânt; vei fi altcevaă decât trupul t u. ăŞi al doilea lucru: vei sim i imediat: "Nu pot muri."ţPare ciudat – s foloseşti o metod , o metod imaginar despre moarte şi apoi să ă ă ă ă ajungi la un punct în care moartea nu exist . Vei ajunge s ştii dintr-odat :ă ă ă "Nu pot muri."

Those eyes were part of a big whole. Their whole quality consisted in being part of a bigwhole. Now they are independent, not part of anything. The pattern is lost, the livecontact is lost. All the traditions of yoga and tantra say that unless you can come to knowthe living body, your knowledge is false. But how to come to know the living body?There is only one way: you enter into yourself, and move within to see the details of thebody. A different world was revealed through these techniques, an alive world.So the first thing: be centered at the heart, and look around at your body, move. Twothings will happen. One: you will not feel now that you are the body -- you cannot feel it.You are the observer, one who is aware, alert, looking at, not being looked at. For thefirst time the body will become just a clothing; you will be different from it.And the second thing: immediately you will feel, "I cannot die."

I-ai v zut pe al ii care au murit. Ce li s-a întâmplat? ă ţTrupurile lor au murit; şi ai tras concluzia c au murit. ăAcum po i vedea c întregul trup zace mort, iar tu eşti viu.ţ ăAşa c moartea trupului nu este moartea ta. Trupul moare, iar tu mergiă mai departe. Şi, dac veiă continua cu aceast tehnic , nu e departeă ă momentul în care vei putea ieşi din trup, î i vei privi trupul din afar , unţ ă trup z când neînsufle it chiar în fa a ta. Nu e foarte greu.ă ţ ţ

This will seem strange -- using a method, an imaginary method of death, and then comingto the deathless point. You will come to know suddenly, "I cannot die." You have seenothers who have died. What happened to them? Their bodies became dead; that is whyyou inferred that they were dead. Now you can see that the whole body is lying dead, andyou are alive.So bodily death is not your death. The body dies, and you move on. And if you persist inthis technique, the time is not very far away when you can come out of your body andlook at your body from without, at your body lying dead just before you. page 333 of 1083It is not very difficult.

NASTEREA DIN NOU ; ELIBERAREAOdat ce ai trecut prin aceast experien , nu mai eşti niciodat aceeaşiă ă ţă ă persoan . ăVei fi ren scut; vei deveni dwij – de dou ori n scut.ă ă ă Acum începe o nou via .ă ţăOnce you experience this, you will never be the same person again. You will bereborn; you will become DWIJ - twice born. Now a new life starts.

OSHO A OBTINUT TREZIREA PRIN ACEEASI TEHNICA CA SI MINE Povesteam ieri despre un astrolog care a promis c va lucra la diagrama naşteriiă mele. A murit înainte s o fac , aşa c fiul s u a trebuit s preg teasc diagrama,ă ă ă ă ă ă ă dar şi el a fost nedumerit. A spus: "Este aproape sigur c acest copil va muri la vârsta de dou zeci şiă ă unu de ani.La fiecare şapte ani va trebui s înfrunte moartea." Aşa c p rin ii mei, familia meaă ă ă ţ era mereu îngrijorat cu privire la moartea mea. De fiecare dat când m apropiamă ă ă de sfârşitul unui ciclu de şapte ani, ei începeau s se team . ă ă

Astrologul a avut dreptate. La vârsta de şapte ani, am supravie uit, dar am avut oţ profund experien cu moartea – nu cu a mea, ci cu moartea bunicului meu dină ţă partea mamei.

I was telling you yesterday about one astrologer who had promised to work on my life'sbirth chart. He died before he had done it, so his son had to prepare the chart, but he wasalso puzzled. He said, "It is almost certain that this child is going to die at the age oftwenty-one. Every seven years he will have to face death." So my parents, my family,were always worried about my death. Whenever I would come to the end of a seven-yearcycle, they would become afraid. And he was right. At the age of seven I survived, but Ihad a deep experience of death - not of my own, but of the death of my maternalgrandfather.

Eram atât de ataşat de el, încât moartea sa p rea s fie propria meaă ă moarte.In felul meu copil resc, am imitat moartea sa.ă Nu am mâncat nimic timp trei zile, nu am b ut ap , c ci sim eam c ar fi o tr dare dac aş face asta. ă ă ă ţ ă ă ă L-am iubit atât de mult, m-a iubit atât de mult, încât atunci când tr ia nu mi s-aă permis niciodat s merg la p rin ii mei.ă ă ă ţSt team cu bunicul din partea mamei. ăŞi mi-a spus: "Când voi muri eu, numai atunci po i plecaţ ." Locuia într-un sat foarte mic, deci nu am mers la şcoal , pentru c nu exista oă ă şcoal . Nu m p r sea niciodat , dar a venit clipa în care a murit. Era chiar o parteă ă ă ă ă din mine. Am crescut cu prezen a lui, cu dragostea lui.ţAnd I was so much attached to him that his death appeared to be my own death.In my own childish way I imitated his death. I would not eat for three days continuously,would not drink water, because I felt that if I did so it would be a betrayal. I loved him somuch, he loved me so much, that when he was alive I was never allowed to go to myparents. I was with my maternal grandfather. He said, "When I die, only then can yougo." He lived in a very small village, so I couldn't go to any school because there was noschool. He would never leave me, but then the time came when he died. He was part andparcel of me. I had grown with his presence, his love.

Când a murit, am sim it c ar fi o tr dare faptul ca eu s m hr nesc. Nu voiam sţ ă ă ă ă ă ă tr iesc. ăEra un gest copil resc, care îns a determinat ceva foarte profund. ă ăTimp de trei zile am stat întins: nu m-am ridicat din pat. Am zis: "Acum, că a murit, nu vreau s tr iesc." Am r mas în via , dar acele zile au devenită ă ă ţă o experien legat de moarte. Intr-un anumeţă ă fel chiar am murit şi am ajuns s în eleg – acum sunt în stare s vorbesc despre asta, deşi la vremea aceea eraă ţ ă doar o experien vag –, ţă ă am ajuns s simt c moartea este imposibil .ă ă ă Era o senza ie.ţLa vârsta de paisprezece ani, familia mea a fost din nou tulburat de ideea c voiă ă muri. Am r mas în via , dar am f cut o nou încercare, în mod conştient.ă ţă ă ăLe-am spus: "Dac într-adev r urmeaz s mor, aşa cum a prezis astrologul, e maiă ă ă ă bine s fiu preg tit.ă ăWhen he died I felt that it would be a betrayal to eat. Now I didn't want to live. It waschildish, but through it something very deep happened. For three days I remained lyingdown: I would not come out of the bed. I said, "Now that he is dead, I do not want to

live." I survived, but those three days became a death experience. I died in a way, and Icame to realize -- now I can tell about it, though at that time it was just a vagueexperience -- I came to feel that death is impossible. This was a feeling.Then at the age of fourteen, my family again became disturbed that I would die. Isurvived, but then I again tried it consciously. I said to them, "If death is going to occuras the astrologer has said, then it is better to be prepared.

Şi de ce s îi dau o şans mor ii? De ce s nu îi ies în întâmpinare, la jum tateaă ă ţ ă ă drumului? Dac urmeaz s mor, atunci e mai bine s mor conştient."ă ă ă ăAşa c am cerut o învoire de şapte zile de la şcoal .ă ăM-am dus la director şi i-am spus: "Urmeaz s mor."ă ăEl a spus: "Ce prostii vorbeşti! O s te sinucizi? Ce vrei s spui când zici c veiă ă ă muri?"And why give a chance to death? Why should I not go and meet it half way? If I amgoing to die, then it is better to die consciously."So I took leave from my school for seven days. I went to my principal and I told him, "Iam going to die." He said, "What nonsense you are talking! Are you committing suicide?What do you mean you are going to die?"

I-am spus despre predic ia astrologului, c m voi confrunta cu posibilitatea mor iiţ ă ă ţ la fiecare şapte ani. I-am zis: "M retrag pentru şapte zile, s aştept moartea.ă ă Dac moartea vine, e bine s o întâmpin conştient, astfel încât s devin oă ă ă ă experien ."ţăM-am dus la un templu foarte aproape de satul meu. Am stabilit cu preotul s nu mă ă deranjeze. Era un templu foarte singuratic, unde nu venea nimeni – vechi, o ruin .ă Nimeni nu venea acolo vreodat . Aşa c i-am spus: "Voi r mâne în templu. Tu doară ă ă d -mi, o dat pe zi, ceva de mâncare şi de b ut, şi voi sta întins acolo ziua întreag ,ă ă ă ă în aşteptarea mor ii."ţTimp de şapte zile am aşteptat. Acele şapte zile au devenit o experien minunat .ţă ă Moartea nu a venit, dar, în ceea ce m priveşte, eu am încercat în fel şi chip s fiuă ă mort. M-au încercat multe senza ii, sentimente stranii, ciudate. ţS-au întâmplat multe, dar nota de baz a fost aceasta – dac sim i c mori,ă ă ţ ă devii calm şi liniştit.Nimic nu î i provoac nicio grij , pentru c toate grijile au leg tur cuţ ă ă ă ă ă via a. Via a este fundamentul tuturor grijilor. ţ ţI told him about the astrologer's prediction that the possibility of death would confrontme every seven years. I told him, "I am going into retreat for seven days to wait fordeath. If death comes, it is good to meet it consciously so that it becomes an experience."I went to a temple just outside of my village. I arranged with the priest that he should notdisturb me. It was a very lonely, unvisited temple - old, in ruins. No one ever came to it.So I told him, "I will remain in the temple. You just give me once a day something to eatand something to drink, and the whole day I will be lying there waiting for death."For seven days I waited. Those seven days became a beautiful experience. Death nevercame, but on my part I tried in every way to be dead. Strange, weird feelings happened.Many things happened, but the basic note was this - that if you are feeling you are goingto die, you become calm and silent. Nothing creates any worry then because all worriesare concerned with life. Life is the basis of all worries.page 334 of 1083

Şi, dac oricum va veni o zi în care vei muri, ce rost are s î i faci griji?ă ă ţSt team acolo, întins, nemişcat. In a treia sau a patra zi, în templu a intrată un şarpe. Era în raza mea vizual , vedeam şarpele, dar nu exista nicioă team .ăDintr-odat m-am sim it foarte ciudat. Şarpele se apropia din ce în ce mai mult şi m-ă ţam sim it foarte ciudat.ţ

Nu era team , aşa c m-am gândit: "Dac este s vin moartea, ea poate veni şiă ă ă ă ă prin acest şarpe, aşa c de ce m-aş teme? Aşteapt !"ă ăŞarpele a trecut peste mine şi s-a dus mai departe.Teama disp ruse. Dac accep i moartea, nu exist nicio team . Dac teă ă ţ ă ă ă ag i de via , totul poate fi motiv de team .ăţ ţă ăDe multe ori s-au adunat muşte pe mine, pe lâng mine. Zburau de jur împrejur, seă aşezau pe mine, pe fa a mea. Câteodat m sim eam iritat şi aş fi vrut s le alung,ţ ă ă ţ ă dar m-am gândit: "Ce folos? Mai devreme sau mai târziu o s mor, şi atunci nu va mai fi nimeni aici să ă protejeze trupul. Aşa c las -le s fac ce vor."ă ă ă ăWhen you are going to die anyway one day, why worry?I was lying there. On the third or fourth day a snake entered the temple. It was in view, Iwas seeing the snake, but there was no fear. Suddenly I felt very strange. The snake wascoming nearer and nearer, and I felt very strange. There was no fear, so I thought, "Whendeath is coming, it may be coming through this snake, so why be afraid? Wait!"The snake crossed over me and went away. Fear had disappeared. If you accept death,there is no fear. If you cling to life, then every fear is there.Many times flies came around me. They would fly around, they would creep over me, onmy face. Sometimes I felt irritated and would have liked to throw them off, but then Ithought, "What is the use? Sooner or later I am going to die, and then no one will be hereto protect the body. So let them have their way."

In momentul în care m-am decis s le las în pace, iritarea a disp rut. ă ăErau înc pe trup, dar era caă şi cum eu nu eram conectat. Era ca şi cum se mişcau, ca şi cum se aşezau pe trupul altcuiva. Imediat s-a creat o distan . Dac accep i moartea, se creeaz o distan .ţă ă ţ ă ţă The moment I decided to let them have their way, the irritation disappeared. They

werestill on the body, but it was as if I was not concerned. They were as if moving, as ifcreeping on someone else's body. There was a distance immediately. If you accept death,a distance is created.

Nota DM: s-a creat o distan = CD -campul defensiv ţă

Via a se îndep rteaz , cu toate grijile ei, irit rile, cu tot.ţ ă ă ăIntr-un anume fel am murit şi am ajuns s descop r c exist acolo ceva nemuritor.ă ă ă ă Odat ce accep i moartea în totalitate, devii conştient de asta.ă ţLife moves far away with all its worries, irritations, everything. Idied in a way, but I came to know that something deathless is there. Once you acceptdeath totally, you become aware of it.

Şi din nou, la vârsta de dou zeci şi unu de ani, familia mea a început s aştepte.ă ă Aşa c le-am spus: "De ce tot aştepta i? Nu mai aştepta i. Nu voi muri acum."ă ţ ţFizic, într-o zi voi muri, bineîn eles. Totuşi, aceast predic ie a astrologului m-aţ ă ţ ajutat foarte mult, pentru c prin ea am devenit conştient de moarte foarteă devreme. Am meditat mereu şi am fost în stare s accept c se apropie.ă ă

Then again at the age of twenty-one, my family was waiting.So I told them, "Why do you go on waiting? Do not wait. Now I am not going to die."Physically, someday I will die, of course. However, this prediction of the astrologerhelped me very much because he made me aware very early on about death.Continuously, I could meditate and could accept that it was coming.

Moartea poate fi folosit pentru medita ie profund , pentru c prin eaă ţ ă ă devii inactiv. Energia este eliberat de lume; se poate mişca înspreă interior. De aceea se sugereaz o pozi ie asem n toareă ţ ă ă mortului. Folosi iţ via a, folosi i moartea, pentru a descoperi ceea ce se afl dincolo deţ ţ ă amândou .ăDeath can be used for deep meditation because then you become inactive. Energy isreleased from the world; it can move inwards. That is why a death-like posture issuggested. Use life, use death, for discovering that which is beyond both.THE END. page 335 of 1083Nota DM: "A face burta a priveasca spre Cer" inseamna a ne aseza in pozi iaţ mortului (decubit dorsal; Savasana; in sanskrita: शवासन, av sana, "pozitiaś ā cadavrului; corpse pose").

din intrebarile anterioare am vazut ca se face referire la urmatoarea tehnica (dharana):

9. VB9. Dharana 54 Sutra/Shloka n° 77

TEXT IN LB. SANSKRITA करिङणया कोधनया भैरवया लेिलहानया।

खेचयार दिषकाले च परावािपः पकाशते॥ ७७॥http://vijnana.joachimchrist.de/Texte.php?no=52

TEXT TRANSLITERAT IN DEVANAGARI CU DIACRITICE

kara ki y krodhanay bhairavy lelih nay |ṅ ṇ ā ā ā ā ākhecary d ik le ca par v pti prak ate || 77 ||ā ā ā ā āśṛṣṭ ḥhttp://fiindolo.sub.uni-goettingen.de/gretil/1_sanskr/6_sastra/3_phil/saiva/vijnbhau.htm

TRADUCERE / TRANSLATION9a. Stai întins ca un mort (cadavru). 9b. Ocupat de mânie( purtat ; inebunit) de furie/mânie, r mâi aşa (stai nemişcat). 9c. Priveşte int / fixă ţ ă in gol f r s clipeşti. ;9d Sau suge ( aspir ; inspir un parfum) ceva şi să ă ă ă ă ă devii suptul (aspirarea, inspira ia) [DM]. / Stai întins precum un mort.ţ Chiar înfuriat la culme fiind, stai nemişcat. Sau priveşte f r s mişti nici oă ă ă gean . Sau inspir ceva şi devino inspira ia. ([3] vol.1-p.77)/ Intins ca ună ă ţ mort. Invelit în mânie, stai aşa. Sau priveşti int , f r s mişti m car oţ ă ă ă ă ă gean . Sau sugi şi devii însuşi suptul. ([4] p. 88)/ Stai culcat ca şi cum ai fiă mort. Dac eşti turbat de mânie, r mâi aşa. Ori priveşte int f r să ă ţ ă ă ă ă clinteşti vreo gean . Ori suge ceva şi pref -te in sugere. ([8] sutra 52)/ ă ă Lie down as dead ( like a corpse). Enraged in wrath, stay so. Or stare without moving an eyelash. Or suck something and become the sucking./ Restez allongé comme un mort ( un cadavre). Emporté par la colère (rage), restez ainsi. Ou alors, regarde fixement sans ciller. Ou bien encore, aspirez et devenez l'aspiration ( suce quelque chose et deviens la succion). / Rimanere sdraiato come morta (o un cadavere). Infuriata d’ira, resta così. Guarda fisso senza muovere ciglio. Oppure O succhia qualcosa e diventa il succhiare. vedeti At the moment of the (intuitive) perception (of the universe), there is manifested the supreme attainment through the Karankini , Krodhana, Bhairavi, Lelihana and Khecari mudras. [11] [Jaideva Singh, 1979 ]La suprême fusion dans le Tout se révèle au moment de la perception intuitive de l’Univers, grâce aux attitudes suivantes : le repos de la mort,

la fureur, la fixité du regard, la succion ininterrompue et la concentration sur l’éther. [10] [ Lilian Silburn, 1961 ]

Nota DM : Perceptia directa (intuitiva, directa, non-dualista, din regimul divin de functionare) se realizeaza prin urmatoarele metode: 9a, 9b, 9c, 9d care sunt considerate mudra ( gesturi sau pozitii cheie in care se face trecerea la circulatia energetica pre-celesta sau embrionara care utilizeaza sistemul meridianelor extraordinare ); vedeti: Cele opt meridiane extraordinare /The Eight Extraordinary Meridians/ Les Huit Méridiens extraordinaires/ Gli otto meridiani curiosi/ Los ocho vasos maravillosos Qi Jing Ba Mai [奇經八脈]/

(material util in trecerea la functionarea precelesta/holografica/embrionara care apare dupa trezire, “a doua nastere”)http://www.danmirahorian.ro/Acupuncturaextraordinare.pdfhttp://www.scribd.com/doc/45988550/Cele-opt-meridiane-extraordinare

NOTES [11] [Jaideva Singh, 1979 ]Drishti-kale is explained by Svami Lakshmana Joo as 'on the occasion of the yogic practice.' Mudra ( posture ) is a technical term meaning a particular disposition and control of the organsof the body as a help in concentration. It is called mudra because it gives the joy of spiritual consciousness.Karankini mudra is so-called, because by it the yogi views the world as mere karanka or skeleton. It views the physical body as dissolved in the highest ether. It is the mudra of jnana-siddhasi.e. of those who have become perfect in jnana or spiritual insight.Krodhana is a mudra expressive of krodha or anger. It assumes a tense, tight posture. It gathers up all the twenty four tattvas from the earth upto prakriti into the corpus of mantra. It is the mudraof mantra-siddhas i.e. of those who have become perfect in mantra.Bhairavi mudra consists in keeping the eyes fixed externally without blinking but making the gaze turned towards the inner Reality.It withdraws everything into the inner Self, and is the mudra of the melapa siddhas. Melapa means the 'supernatural power of the union of the energies of the various organs'. It also means themeeting of the siddhas and Yoginis. Those who have become perfect in this matter are known as Melapa-siddhas.Lelihana is the mudra in which the yogi tastes the entire universe in his nature of essential I-consciousness. It is the mudra of the Shakta-siddhas.Khecari literally means that which moves in the sky or empty space. Kha or 'empty-space' is a symbol of consciousness.There are four kinds of Khecari mudra. One kind is the mudra referred to in Hatha-yoga-pradipika. It consists in turning the tongue backward towards the palate inside the cranium. The second kind is the one described by Kshemaraja in Shiva-Sutra-vimarshini under sutra 5 of the 2nd section: " A yogi should be seated in the padmasana (lotus posture) erect like a stick and should then fix his mind on the navel and should lead the mind up to kha-trayas or the three shaktis (Shakti,vyapini, and samana), situated in the space in the head. Holding the mind in that state, he should move it forward with the above triad. Putting himself in this condition, the great yogi acquiresmovement in the head."The third kind of khecari is as described in Viveka-martanda: " The tongue should be turned back inside the cranium. The gaze should be directed towards the centre in between the eye-brows".The fourth or the highest kind of Khecari mudra is that state in which the yogi remains in Shiva-consciousness all the while, in which his consciousness moves in all beings.This is the mudra of the Sambhava-siddhas.This dharana is Shambhava upaya. vedeti explicatia VB9 in sectiunea Dharana VB

Comentariul lui Osho la sutra VB9. Dharana 54 Sutra/Shloka n° 77

9a Stai întins ca un mort.9b Priveşte int f r s clipeşti.ţ ă ă ă ă9c Suge ceva şi s devii suptul.ăA noua tehnic : ă Intins ca un mort. Învelit în mânie, stai aşa. Sau priveşti int , f r s mişti m car o gean . Sau sugi şi devii însuşi suptul.ţ ă ă ă ă ă ă

Intins ca un mort. Incerca i acest lucru: dintr-odat , eşti mort. ţ ăLas trupul! Nu-l mişca, pentru c eşti mort.ă ăImagineaz - i numai c eşti mort. Nu po i mişca trupul, nu po i mişca ochii, nu po iă ţ ă ţ ţ ţ plânge, nu po i ipa, nu po i face nimic, eşti mort. Şi apoi încearc s vezi cum teţ ţ ţ ă ă sim i. Dar nu te am gi. Po i trişa – faci mişc ri imperceptibile –, dar numai pe tine teţ ă ţ ă p c leşti. Nu te mişca. Şi dac apare un ân ar, r mâi nemişcat; stai eap n ca şiă ă ă ţ ţ ă ţ ă când ai fi mort.

88Este una dintre tehnicile cel mai des folosite.Raman Maharshi a atins iluminarea prin aceast tehnic , deşi nu a folosit această ă ă tehnic de-a lungul vie ii. In via a lui s-a produs spontan. Dar se prea poate s fiă ţ ţ ă insistat asupra ei într-o alt via , c ci nimic nu se întâmpl din senin. Totul are oă ţă ă ă cauz .ăDintr-odat , într-o noapte, Raman a sim it – era tân r, avea paisprezece sauă ţ ă cincisprezece ani pe atunci – c urma s moar . Şi era atât de sigur de acest lucru,ă ă ă încât moartea a preluat controlul. Nu putea s -şi mişte corpul, era ca şi paralizat.ă Deodat a sim it c se îneac şi a ştiut c inima i se va opri. Nu putea s strige sauă ţ ă ă ă ă s spun cuiva: "Mor."ă ă Se întâmpl uneori în coşmaruri – nu po i s strigi, nu te po i mişca. Chiar şi dacă ţ ă ţ ă te trezeşti, în primele momente nu po i face nimic. Asta s-a întâmplat şi cu el. Aveaţ putere deplin asupra conştiin ei sale, dar nu avea putere asupra corpului s u. Ştiaă ţ ă c era acolo, era conştient, atent, dar sim ea c va muri. Şi convingerea era atât deă ţ ă mare, încât nu a mai avut ce face; a trebuits abandoneze. Aşa c a închis ochii şi a r mas acolo, aşteptând s moar ; aă ă ă ă ă aşteptat, pur şi simplu, s moar .ă ă Treptat, corpul i-a în epenit. Corpul a murit. Dar era o problem . Ştia c trupulţ ă ă este mort. Dar el era acolo, şi ştia c este. Ştia c e viu, dar c trupul îi murise.ă ă ă Atunci s-a întors. Diminea a, corpul şi-a revenit, dar nu s-a mai întors acelaşi om –ţ cunoscuse moartea. Cunoscuse un t râm diferit, o alt dimensiune a conştiin ei.ă ă ţA plecat de acas . Experien a mor ii îl schimbase complet. A devenit unul dintreă ţ ţ pu inii ilumina i la asemenea vârst .ţ ţ ăAceasta este tehnica. În cazul lui Raman s-a întâmplat în mod spontan, îns cu voiă nu se va întâmpla la fel.

Dar pute i încerca. Într-una dintre vie i, ar putea s se întâmple spontan. Se poateţ ţ ă întâmpla în timp ce încerca i. Şi, chiar dac nu se va întâmpla, efortul nu va fi fostţ ă zadarnic. Este în voi; va r mâne în voi ca o s mân . Uneori, când momentul esteă ă ţă potrivit pentru germina ie, dup ce ploile ud s mân a, atunci va încol i.ţ ă ă ă ţ ţ Fiecare spontaneitate este identic . S mân a a fost sem nat cu un anumit timpă ă ţ ă ă în urm , dar nu era timpul potrivit s încol easc ; nu erau ploi. Într-o alt via , vaă ă ţ ă ă ţă veni şi momentul germina iei. Sunte i mai maturi, mai experimenta i, mai sup ra iţ ţ ţ ă ţ pe lume şi, dintr-odat , în anumite condi ii, vin ploile, şi s mân a încol eşte.ă ţ ă ţ ţÎntins ca un mort. Învelit în mânie, stai aşa. Desigur, momentul mor ii nu va fi unulţ pl cut. Nu va fi o fericire s sim i c ai murit. Teama poate pune st pânire pe tine,ă ă ţ ă ă mânia sau frustrarea, triste ea sau regretul, neliniştea… de toate. Se întâmplţ ă diferit, de la individ la individ.Sutra spune: Învelit în mânie, stai aşa. Dac te sim i cuprins de mânie, stai aşa.ă ţ Dac te sim i trist, stai aşa. Dac sim i anxietate, team , r mâi aşa. Dac eşti mort,ă ţ ă ţ ă ă ă nu po i s faci nimic, deci r mâi aşa. Orice ai avea în minte, corpul este mort, deciţ ă ă r mâi aşa.ăE frumos s r mâi aşa. Dac po i s r mâi aşa câteva minute, vei sim i dintr-odată ă ă ţ ă ă ţ ă c totul s-aăschimbat. Dar începem s ne mişc m. Dac în minte exist vreo emo ie, corpulă ă ă ă ţ începe s se mişte. Emo ia ne mişc sufletul şi ne face s mişc m şi trupul. Dacă ţ ă ă ă ă eşti furios, dintr-odat corpul începe s se mişte.ă ă

Suntem "mişca i" de emo ie, iar corpul se mişc şi el. Consider c eşti mort şi nuţ ţ ă ă ă l sa emo iile s î i mişte corpul. Las -le acolo, dar r mâi aşa – nemişcat, mort.ă ţ ă ţ ă ăOrice ar fi … nu te mişca. Stai! Nici o mişcare. Sau priveşti int , f r s mişti m carţ ă ă ă ă ă o gean . Acest îndemn: Sau priveşti int , f r s mişti m car o gean ,ă ţ ă ă ă ă ă ă

89 of 1296

a fost metoda lui Meher Baba. Ani de-a rândul s-a uitat int la tavanul camerei sale.ţ ă Ani de-a rândul a stat întins pe jos şi a privit int tavanul, f r s mişte m car oţ ă ă ă ă ă gean , f r s -şi mişte ochii. Se întindea pe jos, st tea acolo cu orele, uitându-seă ă ă ă ă int , f r s fac nimic. E bine s privi i int , c ci v pute i fixa asupra celui de-alţ ă ă ă ă ă ă ţ ţ ă ă ă ţ

treilea ochi. Şi, odat fixat asupra celui de-al treilea ochi, chiar dac vrei s - i miştiă ă ă ţ pleoapele, nu po i: au devenit imobile.ţMeher Baba a atins iluminarea prin aceast tehnic .ă ăDesigur, a i putea exclama: "Cum, cu aceste exerci ii neînsemnate…?" Dar vremeţ ţ de trei ani s-a uitat int în tavan f r s fac nimic. Trei ani înseamn foarte mult.ţ ă ă ă ă ă ă Încerca i s face i acelaşi lucru vreme de trei minute şi ve i vedea cât de lungi par –ţ ă ţ ţ foarte, foarte lungi. O s vi se par c timpul nu mai trece, c ceasul s-a oprit.ă ă ă ăMeher Baba a privit. A privit şi a tot privit int la tavan. Încet-încet, gândurile i s-auţ ă oprit, mişc rile s-au oprit, iar el a devenit numai conştiin , a devenit îns şi privirea.ă ţă ă Apoi a r mas t cut pentru tot restul vie ii.ă ă ţA devenit atât de t cut în interiorul s u, încât nu a mai putut pronun a niciună ă ţ cuvânt.Meher Baba a fost în America. Acolo, era un om care putea citi gândurile tuturor, era unul dintre rarii oameni care pot face aşa ceva. Închidea ochii, st tea în fa a taă ţ şi, în câteva minute, se conecta la gândurile tale şi începea s - i scrie gândurile peă ţ hârtie. A fost pus la încercare de mii şi mii de ori, dar de fiecare dat a avută dreptate. Cineva l-a adus la Meher Baba. A stat acolo şi a cunoscut singurul lui eşec, singurul eşec din via a lui. Degeaba a încercat, a transpirat tot, nu a putut s prindţ ă ă niciun gând, nu a putut s scrie nicio vorb .ă ăA r mas cu stiloul în mân şi a exclamat:ă ă

"Ce fel de om este acesta? Nu pot s -i citesc niciun gând, nu am ce citi. Acest omă este absolut gol. M face chiar s uit c este cineva în fa a mea. Dup ce închidă ă ă ţ ă ochii, trebuie s -i deschid din nou, pentru a vedea dac omul mai este în fa a meaă ă ţ sau dac nu cumva a plecat. Îmi este greu s m concentrez; în momentul în careă ă ă închid ochii, simt c sunt înşelat, m simt ca şi când omul a plecat, nu mai este înă ă fa a mea. Trebuie s deschid din nou ochii s m asigur c omul este acolo. Şi nuţ ă ă ă ă gândeşte deloc." Privitul fix, acel exerci iu de privit fix, i-a oprit complet mintea.ţSau priveşti int , f r s mişti m car o gean . Sau sugi şi devii însuşi suptul.ţ ă ă ă ă ă ă Acestea sunt mici modific ri.ăOrice este suficient… eşti mort – asta ajunge.Învelit în mânie, stai aşa. Chiar aceast parte ar putea deveni o tehnic . Eşti cuprinsă ă de mânie: întinde-te, r mâi în aceast mânie. Nu te mişca din ea, nu face nimic,ă ă r mâi nemişcat.ăKrishnamurti vorbeşte mult despre asta. Întreaga tehnic depinde numai de acestă lucru: Învelit în mânie, stai aşa. Dac eşti furios, atunci fii furios, r mâi furios. Nu teă ă mişca. Dac po i r mâne aşa, furia se va îndep rta, iar tu vei deveni un om diferit.ă ţ ă ă Dac te cuprinde neliniştea, nu face nimic. R mâi acolo. Neliniştea o s dispar : veiă ă ă ă deveni alt om. Şi, odat ce ai privit neliniştea, f r a te sim i mişcat de ea, tu vei fiă ă ă ţ cel care conduce.Sau priveşti int , f r s mişti m car o gean . Sau sugi şi devii însuşi suptul. Acestţ ă ă ă ă ă ă din urm lucru, a suge, a sorbi, nu este deloc dificil, c ci suptul este primul lucru peă ă care îl face un copil. Suptul este primul act al vie ii. Dup ce a venit pe lume, copilulţ ă începe s plâng . El nu plânge de fapt, ni se pare c plânge, îns el nu face altcevaă ă ă ă decât s sug aerul. Iar dac nu poate s plâng , moare în câteva minute, pentru că ă ă ă ă ă plânsul este primul efort, prima încercare de a suge aer. 90

Cât timp s-a aflat în pântece, copilul nu a respirat. Era viu, f r s respire. F ceaă ă ă ă acelaşi lucru pe care îl fac şi yoghinii îngropa i sub p mânt. ţ ăPrimea prana f r s respire – prana pur de la mama lui.ă ă ă ă Iat de ce iubirea dintre mam şi copil este o form de iubire total diferit de alteă ă ă ă forme, c ci cea mai pur prana – energie – îi uneşte. Este un fapt unic, ce nu se vaă ă

repeta niciodat . Între ei exista o leg tur subtil stabilit prin prana. Mama îiă ă ă ă ă d dea copilului prana ei, copilul nu respira deloc. În urma naşterii, copilul p r seşteă ă ă pântecele mamei, este azvârlit într-o lume necunoscut lui. Acum prana, energia,ă nu va mai ajunge la el cu uşurin . Trebuie s respire singur.ţă ă Primul strig t este un efort de a suge, dup care va suge laptele de la sânulă ă mamei. Sunt primele ac iuni, fundamentale, pe care le-a i f cut. Orice altceva a iţ ţ ă ţ f cut voi, a i f cut mai târziu – acestea sunt primele fapte de via . Şi ele se potă ţ ă ţă practica. Sutra spune: Sau sugi şi devii însuşi suptul. Suge i ceva, numai aer, deţ exemplu, dar uita i de aer şi deveni i suptul însuşi.ţ ţCe înseamn acest lucru? Voi suge i ceva; sunte i cei care sug, nu sunte i suptul. ă ţ ţ ţSta i în spate şi suge i.ţ ţAceast sutra spune: nu sta i în spate, schimba i locurile, deveni i suptul însuşi.ă ţ ţ ţ Încerca i cu orice ac iune cu care crede i c ave i şanse s reuşi i. Dac alerga i –ţ ţ ţ ă ţ ă ţ ă ţ deveni i alergarea, nu alerg torul. Deveni i alergarea, uita i de alerg tor. Sim i i cţ ă ţ ţ ă ţ ţ ă nu e niciun alerg tor în untru, ci numai alergarea. Sunte i îns şi alergarea, sunte iă ă ţ ă ţ ca un râu care curge f r încetare.ă ăNu e nimeni în untru. În untru este linişte. Este linişte şi e numai alergare.ă ăSuptul este bun, dar ve i descoperi c nu este uşor, deoarece am uitat cum se faceţ ă – nu chiar de tot, c ci am g sit cu ce s -l substituim. Sânul mamei este înlocuit deă ă ă igar ; continua i s suge i. igara nu este altceva decât sfârcul mamei, sânul şiţ ă ţ ă ţ Ţ

sfârcul mamei.

Şi fumul cald vi se pare la fel ca laptele cald al mamei.Deci, cei care nu au supt destul la sânul mamei, atât cât ar fi vrut ei, vor deveni, mai târziu, fum tori.ăEste un substitut, dar v mul umi i cu acest substitut.ă ţ ţAtunci când fuma i, deveni i suptul. Uita i igara, uita i fum torul: deveni i fumatulţ ţ ţ ţ ţ ă ţ însuşi.Ave i obiectul – igara, ave i subiectul – fum torul şi, între ei, actul suptului. Deveni iţ ţ ţ ă ţ suptul însuşi, deveni i procesul suptului. Încerca i. Va trebui s încerca i cu maiţ ţ ă ţ multe lucruri; v ve i da seama care anume este potrivit pentru voi.ă ţBe i ap , apa rece intr în voi – deveni i b utul apei. Nu be i apa. Uita i de ap ,ţ ă ă ţ ă ţ ţ ă uita i de setea voastr , deveni i actul b utului. Deveni i r coarea, atingerea şiţ ă ţ ă ţ ă suptul care intr în acest proces.ăDe ce nu? Ce se va întâmpla? Dac deveni i suptul, imediat ve i deveni inocen i, laă ţ ţ ţ fel ca în prima zi, la fel ca un copil nou-n scut, deoarece acesta este primul act.ă Într-un fel, este un regres. Dar dori i cu nesa acest lucru. Îns şi fiin a omuluiţ ţ ă ţ tânjeşte dup supt.ăEl încearc multe lucruri, dar nu-i reuşesc, pentru c pierde din vedere esen ialul.ă ă ţ Şi, dac nu deveni i suptul, atunci nimic nu v va ajuta. Deci, încerca i.ă ţ ă ţAm dat aceast metod unui om. El încercase multe lucruri; încercase multe, multeă ă metode. Apoi, a venit la mine, şi eu l-am întrebat: "Dac te pun s alegi un singură ă lucru din întreaga lume, ce ai alege?"Şi i-am spus s închid ochii şi s -mi r spund f r s se gândeasc . A devenită ă ă ă ă ă ă ă ă tem tor, ezitant, aşa c i-am spus: "Nu te teme, nu ezita. Fii cinstit şi spune-mi."ă ăA r spuns: "Este absurd, dar v d în fa a ochilor un sân."ă ă ţŞi a ad ugat, cu un sentiment de vinov ie: "A fost obsesia mea dintotdeauna." Apoiă ăţ m-a întrebat: "Te rog, înainte de a continua cu metoda şi cu tehnica ta,spune-mi de ce m intereseaz atât de mult sânii femeilor?ă ă91

De câte ori m uit la o femeie, primul lucru pe care îl v d sunt sânii ei. Corpul întregă ă e ceva secundar."Iar acest lucru nu i se întâmpl numai lui, se întâmpl aproape la fel cu toat lumea.ă ă ă Şi este cât se poate de firesc, deoarece sânul mamei este prima noastr întâlnire cuă universul. Este fundamental. Primul contact cu universul a fost sânul mamei. Iat deă ce ne atrag sânii. Sunt frumoşi; ne atrag, au o for magnetic .ţă ăAcea for magnetic vine din subconştientul nostru.ţă ăA fost primul lucru cu care am venit în contact, şi a fost minunat. Ne-a dat hran ,ă vitalitate, dragoste, totul.Contactul a fost delicat, primitor, chem tor. Şi aşa a r mas în mintea omului.ă ăDeci, i-am spus acelui om: "Acum î i voi da metoda."ţŞi metoda pe care i-am dat-o a fost aceea de a suge ceva pentru ca el însuşi să devin însuşi suptul. I-am spus:ă

"Inchide ochii. Imagineaz - i sânii mamei sau sânii oric rei femei. Imagineaz - iă ţ ă ă ţ acest lucru şi începe s sugi, ca şi când ai suge la un sân adev rat. Incepe s sugi."ă ă ă A început s sug . Dup trei zile, sugea atât de repede, sugea ca un nebun, şi mi-aă ă ă spus: "A devenit o problem – vreau s sug toat ziua. Şi este atât de frumos, şi-miă ă ă induce o linişte atât de adânc ."ăDup trei luni, suptul a devenit foarte silen ios.ă ţBuzele au încetat s se mişte, aşa c nici n-ai fi putut b nui c f cea ceva. Dară ă ă ă ă începuse suptul interior. Sugea toat ziua. Devenise o mantra, o japa – o repetare aă mantrei.

Nota DM: Japa (Sanskrit: जप) or the "chanting of mantras" is a spiritual discipline involving the meditative repetition of a mantra or name of a divine power. The Sanskrit word japa is derived from the root jap-, meaning "to utter in a low voice, repeat internally, mutter" The mantra or name may be spoken softly, enough for the practitioner to hear it, or it may be spoken purely within the recitor's mind. Japa may be performed while sitting in a meditation posture, while performing other activities, or as part of formal worship in group settings. The practice of repetitive prayer is present in varied forms within most religions in the world, although the religions of India generally give more emphasis to it as a specific discipline.To attain single-pointedness of mind, repetition of mantra's can be done in the following ways:[Radha, Swami Sivananda. Mantras: Words of Power. Timeless Books, Canada. ISBN 1-932018-10-7. Page 54.] Mantra Yoga (chanting); Japa Yoga: Vaikhari Japa (speaking); Upamsu Japa (whispering or humming); Manasika Japa (mental repetition); Likhita Japa (writing); http://en.wikipedia.org/wiki/Japa; http://en.wikipedia.org/wiki/Mantram

Dup trei luni a venit la mine şi mi-a spus: "Mi se întâmpl ceva ciudat. Tot timpulă ă simt ceva dulce pe limb , îmi cade din cap. Şi este atât de dulce, şi-mi d atât deă ă mult energie, încât nu mai am nevoie de hran , nu mai am senza ie de foame.ă ă ţ Mâncarea a devenit o formalitate. M nânc câte ceva numai ca s nu am problemeă ă cu familia. Dar vine mereu ceva în mine. Şi este dulce. Şi d t tor de energie."ă ăI-am spus s continue. Dup alte trei luni, a venit într-o zi la mine, nebun deă ă bucurie, şi mi-a spus:"Suptul a disp rut, dar sunt un alt om. Nu mai sunt omul care a venit la tine. În mineă s-a deschis o uş .ăCeva s-a rupt şi nu mai simt nicio dorin . Acum nu mai vreau nimic – nu-l mai vreauţă nici pe Dumnezeu, nu mai vreau nici m car moksha, eliberarea. Nu mai vreauă nimic. Acum totul este bine aşa cum este. Accept totul şi m simt fericit."ăIncerca i aceast metod . Suge i ceva şi deveni i suptul. V poate ajuta, pe mul iţ ă ă ţ ţ ă ţ dintre voi, pentru c este un act fundamental. Atât pentru ast zi.ă ă

92 of 1296

Sutra VB100 Dharana 82 bis Sutra/Shloka n° 106 in diferite variante de traducere Comentariul lui Osho la VB100. Dharana 82 bis Sutra/Shloka n° 106 se afla in in articolul:

"CELE TREI PROGRAMARI/ CENTRARI ALE FIINTELOR UMANE SI TREZIREA" 1. SUBIECTIVI (NON-REACTIVI, CREATIVI, LIDERI ); 2. OBIECTIVI (REACTIVI, SCLAVI); 3 . DIVINI (ELIBERATI, TREZITI) vedeti:: http://www.scribd.com/doc/118410590/

Sutra VB101 Dharana 85 Sutra/Shloka n° 109 (in diferite variante de traducere )

Crede c eşti omnipotent: Crede i-v omnipotent, omniscient, omnipenetrant ă ţ ă( omniprezent)[DM]/ Consider -te omniscient, omnipotent, atotp trunz tor. ([3] vol. 5-p.119)/ă ă ă Crede-te omniscient, omnipotent, atotcuprinz tor. ([4] p. 1157)/ / ăCrede-te atotştiutor, atotputernic, predominant.([8] sutra 84)/ Believe omniscient, omnipotent, pervading. / Crois-toi omniscient, omnipotent, omni pénétrant. / Credi l'onnisciente, onnipotente, pervadere. vedeti explicatia VB101The Highest Lord is Omniscient, omnipotent, and omnipresent. "Since I have the attributes of Shiva, I am the same as the Highest Lord." With this firm conviction, one becomes Shiva. [11] [Jaideva Singh, 1979 ]/ Quand on se renforce dans la réalisation suivante : ‘Je possède les attributs de Shiva, je suis omniscient, tout-puissant et omnipénétrant ; je suis le Maître suprême et nul autre, on devient Shiva. [10] [ Lilian Silburn, 1961 ]

Comentariul lui Osho la VB101. Dharana 85 Sutra/Shloka n° 109 Nota DM: am inclus aici aceast sutra care foloseste credinta, fiindca in comentariul ei se fac referiri si distinctii intre indoiala si credinta ca tehnici de eliberare )

101 Crede c eşti omnipotent.ă Believe omnipotent

Cea de-a doua tehnic este asem n toare într-un fel, dar dintr-o altă ă ă ă perspectiv : ăCrede-te omniscient, omnipotent, atotcuprinz tor.ăThe second technique is similar in a way, but it is from a different dimension.BELIEVE OMNISCIENT, OMNIPOTENT PERVADING.,

Şi aceast tehnic se bazeaz pe puterea interioar , pe t ria interioar . Este ca oă ă ă ă ă ă s mân .ă ţăCrede-te omniscient, atotcunosc tor, crede-te omnipotent, atotputernic, crede-teă atotcuprinz tor, atotcuprinz tor... Cum ai putea crede asta? Este imposibil.ă ăŞtii foarte bine c nu eşti atotcunosc tor, c eşti ignorant. ADICA ATUNCI CAND ESTIă ă ă IN MINTE NU FUNCTIONEAZA FIINDCA APARE INOIALA- DOUA SEMNALE CONTRARE Ştii c nu eşti atotputernic, eşti absolut neputincios, neajutorat. Ştii c nu eştiă ă atotcuprinz tor, eşti limitat la un biet trup. Deci cum ai putea crede asta?ăŞi dac totuşi crezi, deşi ştii bine c nu e adev rat, credin a ta va fi inutil .ă ă ă ţ ă Nu po i crede împotriva ta. A ALTOR CREDINTE IMPLANTATE IN TINE PT Aţ TE BLOCAPo i for a o credin , dar ea va fi inutil , f r sens. Ştii prea bine c nu e aşa. Oţ ţ ţă ă ă ă ă credin devine folositoare doar atunci când ştii c este adev rat .ţă ă ă ăThis too is based on inner power, inner strength. It is very seed-like. Believe that you areomniscient, all-knowing; believe that you are omnipotent, all-powerful; believe that youare pervading, all-pervading.... How can you believe it? It is impossible. You know youare not all-knowing, you are ignorant. You know you are not all-potent, you areabsolutely powerless, helpless. You know you are not all-pervading, you are confined ina small body. So how can you believe it? And if you believe it, knowing well that this isnot the case, the belief will be useless. You cannot believe against yourself. You canforce a belief, but it will be useless, meaningless. You know it is not so. A belief becomesuseful only when you know that it is so.

Trebuie s în elegi lucrul acesta. O credin cap t putere dac ştii c asta trebuieă ţ ţă ă ă ă ă s fie. ăThis has to be understood. A belief becomes powerful if you know that this is the case.page 983 of 1083

Problema nu este dac ea e adev rat sau nu. Dac ştii c asta trebuie, o credină ă ă ă ă ţă devine adev r. Dar, dac ştii c nu asta trebuie, atunci nici chiar un adev r nuă ă ă ă poate deveni credin . De ce? Sunt multe lucruri pe care trebuie s le în elegi.ţă ă ţMai întâi de toate, eşti ceea ce crezi: crezi în felul acela, ai fost crescut în felul acela, ai fost condi ionat în felul acela, aşa c în felul acela crezi. Iarţ ă credin a ta te influen eaz . Devine un cerc vicios.ţ ţ ă Spre exemplu, exist rase unde b rbatul este mai pu in puternic decât femeia,ă ă ţ pentru c acele rase cred c femeia este mai tare, mai puternic decât b rbatul.ă ă ă ă Credin a lor a devenit o realitate. In acele rase b rbatul este mai slab, iar femeiaţ ă este mai puternic . Femeile fac toate muncile care în mod normal, în alte ri, suntă ţă f cute de b rba i, iar b rba ii fac muncile pe care în alte ri le fac femeile. Şi nuă ă ţ ă ţ ţă numai atât, trupurile le-au devenit slabe, structura lor este slab . ă Au ajuns să cread c aşa trebuie s fie.ă ă ăCredin a creeaz fenomenul. Credin a este creatoare.ţ ă ţTrue or untrue is not the point. If you know that this is the case, a belief becomes truth. Ifyou know that this is not the case, then even a truth cannot become a belief. Why? Manythings have to be understood.Firstly, whatsoever you are is your belief: you believe in that way, you have been broughtup in that way; you have been conditioned in that way, so you believe in that way. Andyour belief influences you. It becomes a vicious circle. For example, there are raceswhere man is less powerful than woman, because those races believe that a woman isstronger, more powerful, than man. Their belief has become a fact. In those races, man isweaker and woman is stronger. The women do all the work that ordinarily, in othercountries, men would do, and men do the work that in other countries women would do.Not only that, their bodies are weak, their structure is weak. They have come to believethat this is so. The belief creates the phenomenon. Belief is creative.

De ce se întâmpl asta? Pentru c mintea este mai puternic decâtă ă ă materia. Dac mintea crede cu adev rat ceva, materia este silit s oă ă ă ă urmeze. Materia nu poate face nimic împotriva min ii, pentru c materiaţ ă este moart . Se întâmpl chiar şi lucruri imposibile. ă ăIisus spune: "Credin a poate mişca mun ii din loc." Credin a poate mişca mun ii.ţ ţ ţ ţ Dac nu poate face asta, înseamn doar c tu eşti lipsit de credin , nu c ea,ă ă ă ţă ă credin a, nu poate muta mun i. Credin a ta nu poate muta mun ii pentru c tu nu aiţ ţ ţ ţ ă credin .ţăIn zilele noastre, se fac multe studii asupra acestui fenomen al credin ei, iar ştiin a aţ ţ ajuns la concluzii incredibile. Religia a crezut întotdeauna în ele, dar, în cele din urm , şi ştiin a a ajuns la aceleaşi concluzii.ă ţS-a întâmplat asta pentru c multe dintre fenomene sunt investigate ştiin ific pentruă ţ prima oar .ăWhy does this happen? Because mind is more powerful than matter. If mind reallybelieves something, matter has to follow. Matter cannot do anything against the mindbecause matter is dead. Even impossibilities happen. Jesus says, "Faith can movemountains." Faith CAN move mountains. If it cannot, it only means that you don't havefaith -- not that faith cannot move mountains. Your faith cannot move them because you

don't have the faith.Now much research is going on on this phenomenon of belief, and science is coming tomany unbelievable conclusions. Religion always believed in them but science is finallycoming to the same conclusions. It has to because many phenomena are beinginvestigated for the first time.

Placebo. Spre exemplu, se prea poate s fi auzit de ă medicamentele placebo. For example, you may have heard about placebo medicines.

Sunt sute şi sute de combina ii cu "-patie" în întreaga lume: alopatie, homeopatie,ţ naturopatie, pe lâng ayurveda, yunani şi altele – sute, şi toate pretind c vindec .ă ă ă Şi chiar vindec . Ceea ce pretind ele nu este fals. Şi, extrem de interesant,ă diagnosticul dat de fiecare dintre ele este diferit, dup cum diferit este şiă tratamentul prescris. Pentru o singur boal exist o sut unu diagnostice şi o sută ă ă ă ă unu tratamente şi fiecare dintre ele este util. Şi atunci se pune întrebarea fireasc dac într-adev r tratamentul este cel careă ă ă ajut sau este credin a pacientului. Oricare variant este posibil .ă ţ ă ăThere are hundreds and hundreds of `pathies' in the world -- allopathy,ayurvedic, unani, homeopathy, naturopathy -- hundreds, and they all claim that they cancure. And they do cure. Their claims are not false. This is the rare thing -- their diagnosisis different, their treatment is different. There is one illness and there are a hundred andone diagnoses, and a hundred and one treatments, and every treatment helps. So thequestion is bound to be raised whether it is really the treatment that helps or the belief ofthe patient. This is possible.

Da, în diferite feluri, în multe ri, universit i sau spitale, ele dau rezultate.ţă ăţ Pacientul primeşte doar ap simpl sau ceva nonmedicinal, el îns crede c a primită ă ă ă un medicament. Dar nu numai pacientul crede asta, ci şi medicul, pentru c nici elă nu ştie cu adev rat dac este sau nu un medicament. Ar conta foarte mult dacă ă ă medicul ar avea cunoştin de faptul c acela este sauţă ănu este un medicament, pentru c , ă mai mult decât un medicament, ceea ce dă medicul pacientului este încrederea. Deci, atunci când pl teşti mai mult şiă ai un doctor foarte bun, te îns n toşeşti mai repede şi mai bine.ă ă Este o problem de încredereă . In many ways, in many countries, in many universities, in many hospitals, they areworking. Just water or something non-medicinal is given but the patient believes that amedicine has been given. And not only the patient, the doctor also believes it, because healso is not aware. If the doctor is aware whether it is medicine or not, it will have aneffect, because the doctor gives a belief to the patient more that a medicine. So when youpay more and you have a greater doctor, you get well better and sooner.It is a question of belief.

Dac medicul î i prescrie un medicament de doi bani, de doar doi bani, ştii bine că ţ ă nu se va întâmpla nimic. Cum ar putea fi tratat un pacient atât de important, care are o asemenea boal , un fenomen atât de special, [EGO ] doar cu un medicamentă de doi bani? Imposibil! Aşa nu se poate naşte încrederea. Fiecare medic trebuie s -ăşi creeze în jurul lui o aur de încredere. ăEste de mare ajutor.Deci, dac medicul ştie c ceea ce îi d pacientului este doar ap , atunci nu-i vaă ă ă ă transmite cu sinceritate şi încrederea sa. Se va vedea pe fa a lui, se va observa peţ mâinile lui, întreaga lui atitudine şi tot comportamentul lui vor ar ta c îi dă ă ă pacientului doar ap , nimic mai mult, iar acest lucru va afecta INFORMAă subconştientul pacientului.

If the doctor gives you a four-penny medicine, just four pennies, you know well that nothing is going to happen. How can such a big patient with such a disease, such a great phenomenon, be cured by four pennies? Impossible! The belief cannot be created. Every doctor has to create around him an aura of belief. It helps. So if the doctor knows that it is just water that he is giving, he will not give his belief with faith. His face will show, his hands will show, his whole attitude and behavior will show that he is giving just water, and the unconscious of the patient will be affected.

Nota DM: se observa ignoranta lui Osho in domeniul homeopatiei, medicinii vibrationale si credinta in medicina alopata si in transa ( pe care o intalnim si in alte carti). A explica homeopatia prin placebo este fals, fiindca aceasta terapie a fost utilizata la plante si animale pt drenarea metalelor grele si a contaminarii radioactive prin experimente de tip dublu orb ( persoana care administra remediul credea doar ca iriga planta sau ca da apa la animalele tratate ). Chiar Osho descrie mai jos paradoxul necunoasterii unor adevaruri simple azi , de catre Buddha si Iisus, fiindca desi acestia realizasera omnicunoasterea, erau ignoranti in zonele in care nu erau competenti . Daca ti-ai redus la tacere mintea, indoielile si intrebarile, prin eliberare din minte , asta nu inseamna ca ai descoperit tot. Pana si zeii foloseau mintea, acest instrument de cunoastere mijlocita de proiectii virtuale ale impulsurilor pe ecranul mental: In Facerea 3.22: "Dumnezeu ( de fapt un plural: elohim; dumnezeii ) a spus: "Iată omul s-a f cut ca unul dintre Noi, cunoscând binele şi r ul. Şi acum nu cumva sa-şiă ă intind mâna şi s ia roade din pomul vie ii, s m nânce şi s tr iasc în veci” . / Ină ă ţ ă ă ă ă ă Genesis 3:22: "Then the LORD God said, "Behold, the man has become like one of Us, knowing good and evil; and now, he might stretch out his hand, and take also from the tree of life, and eat, and live forever ". Dup ce fiin a uman a devenit conştient , asemenea zeilor("omul s-a f cut ca noi”,ă ţ ă ă ă dup ce a gustat din "pomul binelui şi al r ului") a fost alungat din Rai, a fostă ă ă separat de izvorul de via ( calea tehnologic de cuplaj: "casele zeilor") pt. a nuă ţă ă deveni nemuritoare, ca şi zeii; calea extern (tehnologic ) spre cer a fost inchis şiă ă ă a r mas calea interioar de racordare la pomul vie ii, de g sire a izvorului. Iisus aă ă ţ ă g sit aceasta cale, iar expunerea sa paradoxal indic func ionarea holografic :ă ă ă ţ ă "Aşa cum ml di a nu poate s aduc road de la sine, dac nu r mâne în vi , totă ţ ă ă ă ă ă ţă aşa nici voi, dac nu ve i r mâne întru Mine"(Ioan 15:1-6)ă ţ ă http://www.crestinortodox.ro/biblia-online/Evanghelia-Ioan/Capitol-15/].

Medicul trebuie s cread în ceea ce face. ă ă Cu cât crede mai tare, cu atât mai bine, pentru c încrederea lui devine contagioas . ă ă Pacientul se uit în ochiiă doctorului. Dac medicul este încrez tor: "Nu- i face griji, este un tratament nou, ună ă ţ medicament nou şi te va ajuta cu siguran . Sut la sut . ţă ă ăThe doctor must believe. The more he believes the better, because his belief is infectious. The patient looks at the doctor. If the doctor feels confident -- "Don't worry, this is a new treatment, a new medicine and this is going to help you. It is a hundred per cent certain.page 984 of 1083

Nu am nicio îndoial ", dac întreaga personalitate a medicului inspir aceaă ă ă siguran de sut la sut , atunci, chiar înainte de a lua medicamentul, pacientul seţă ă ă face s n tos. ă ăTratamentul a şi început. There is no doubt about it" -- if the whole personality of the doctor gives the

impressionof a hundred per cent hope, then already, even before taking the medicine, the patient isbeing cured. The cure has already started.

Acum se spune c , orice ai folosi, treizeci la sut dintre pacien i se vor îns n toşi, şiă ă ţ ă ă asta aproape imediat. Orice ai folosi – medicamente alopate, naturopate ori homeopate sau orice alt tip de "-patie", oricare dintre ele – treizeci la sut dintreă pacien i se vor îns n toşi imediat. SUGESTIBILII ţ ă ă Acei treizeci la sut sunt ceiă care cred.

Now they say that whatsoever you use, thirty per cent of the patients will be cured almost immediately; whatsoever you use --allopathy, naturopathy, homeopathy, or any `pathy' -- whatsoever you do, thirty per centof the patients will be cured immediately.Those thirty per cent are believers.

Aceasta este propor ia. Dac m uit la voi, în voi, treizeci la sut dintre voiţ ă ă ă constituie poten ialul, cei care pot fi imediat transforma i. Odat ce primescţ ţ ă credin a, aceasta va începe imediat s lucreze. ţ ăThat's the ratio. If I look at you, into you, thirty per cent are potential, are ones who canimmediately be transformed. Once they get the belief, it will immediately start working.Nota DM: Osho sustine si in alte carti ale sale ca exista o singura cale, in care sunt incluse toate celelalte: transa hipnotica. Aceasta este calea pe care am cazut prizonieri in lume si calea de eliberare . Osho compara aceasta cale cu o scara, pe care fie coboram ( devenim captivi in minte, sclavi ai simturilor), fie urcam ( ne eliberam din minte, ne trezim, ne iluminam ). In opinia mea cele 112 modalitati de trezire sunt mijloace de a declansa intrarea in transa. Diferenta intre cele doua directii de parcurgere a scarii este cea dintre transa centrifuga (cu centru exterior) si transa centripeta ( cu centru interior) sau dintre cei centrati pe periferie ( obiectivi, reactivi, care au centrul pe celalalt sau in afara, executanti) si cei fixati, orientati sau centrati pe centrul interior ( subiectivi, non-reactivi , creativi, lideri )

O treime din umanitate poate fi transformat imediat, schimbat într-un alt fel de aă ă fi (ALT REGIM DE FUNCTIONARE: DIVIN, NON-DUALIST, DIRECT, HOLOGRAFIC ) f ră ă nicio greutate. Singura problem este cum s naşti în ei încrederea .ă ăOne third of humanity can be immediately transformed, changed, to new orders of beingwithout any difficulty. The question is only how to create the belief in them.

Nota DM: SA-I REGRESEZI IN STAREA DE NOU NASCUTI, ADICA IN STAREA IN CARE SE MANIFESTA SUGESTIBILITATEA, INVATAREA RAPITA, IN CARE NU EXISTA INSTANTELE CRITICE - MINTEA .

Odat s dit încrederea, nimic nu-i va mai putea îndep rta de ea. Şi tu s-ar puteaă ă ă ă s fii unul dintre acei norocoşi, unul dintre cei treizeci la sut . ă ă Ins o mareă nenorocire s-a ab tut asupra omenirii. Şi de aceea aceşti treizeci la sută ă sunt condamna iţ , [Nota DM: CULPABILIZATI , DISPRETUITI ETICHETATI DREPT PROSTI, CREDULI] . Once the belief is there, nothing can debar them. You may be one of those fortunate ones, one of the thirty per cent. But a great misfortune has happened to humanity, and that is thatthose thirty per cent are condemned.

Societatea, educa ia, civiliza ia, totul îi condamn . Sunt considera i a fi nişte proşti. ţ ţ ă ţNu, acesti treizeci la sut [ă Nota DM: IN CARE POATE FI SADITA INCREDEREA] sunt de fapt oameni cu mai mult poten ial. Ei au o mare putere, dar sunt DISPRETUITI, înţ timp ce intelectuali impoten i sunt pream ri i – pentru c sunt în stare s se laudeţ ă ţ ă ă în vorbe, în limbaj, în ra iune, aceştia sunt L UDA I. De fapt, aceştia nu sunt decâtţ Ă Ţ nişte impoten i.ţSociety, education, civilization, all condemn them. They are thought to be stupid people. No, they are more potential people. They have a great power but they are condemned, and impotent intellectual people are praised --because they can praise with language, words, reason, they are praised. Really, they are simply impotent.

Ei nu sunt capabili s fac nimic în lumea real a fiin ei interioare, ei nu-şi pot folosiă ă ă ţ decât mintea. Ei sunt cei care POSEDA/ CONTROLEAZA universit ile, au mass-ăţmedia, ei sunt într-un fel st pâni. Şi sunt maeştri în a condamna. Ei pot condamna orice. In timp ceă acei treizeci la sut dintre oameni, aceia care cred şi care se pot transforma, nuă

sunt atât de sonori – nu pot fi . Aceştia nu pot convinge, nu pot argumenta. Iat deă ce aceştia pot crede. Dar, pentru c nu-şi pot sus ine cauza, ei s-au autocondamnat.ă ţ [Nota DM: AUTO-DISPRETUIT/ SI-AU PIERDUT INCREDEREA IN EI]They cannot do anything in the real world of inner being, they can justgo on with their mind. But they possess the universities, they possess the news media,they are the masters in a way. And they are artists in condemnation. They can condemnanything. And this thirty per cent of potential humanity, those who can believe and canget transformed, they are not so articulate -- they cannot be. They cannot reason, theycannot argue, that's why they can believe. But because they cannot argue their case theyhave themselves become self-condemning.

Ei cred c ceva nu este bine. Cel capabil s cread începe s simt c ceva nu e înă ă ă ă ă ă regul cu el, în vreme ce acela care se îndoieşte CARE ESTE IDENTIFICAT CUă MINTEA simte c ar avea ceva m re .ă ă ţThey think something is wrong. If you can believe, you start feeling that something iswrong with you; if you can doubt, you think something is great with you.

Dar îndoiala nu este o forţă. Nimeni nu a ajuns vreodat în chiar adâncul fiin ei,ă ţ la starea suprem de extaz, cu îndoial ( PRIN ANCORAREA IN DUALITATE– NIMENI,ă ă NICIODAT . EXISTA METODA EPUIZARII MINTII SI A GOLIRII PRIN INDOIALAĂBut doubt is not a force. Through doubt no one ever got to the innermost being, to the ultimate ecstasy, no one, ever.

Dac eşti în stare s crezi, atunci aceast sutra te va ajuta. Crede-te omniscient,ă ă ă omnipotent, atotcuprinz tor.ăEşti deja aşa, şi tocmai pentru c tu crezi în asta tot ceea ce te ascunde,ă tot ceea ce te înv luie va disp rea de îndat .ă ă ă Dar este greu chiar şi pentru cei treizeci la sut , pentru c şi ei sunt condi iona i s cread în ceva CONTRAR, deşi nuă ă ţ ţ ă ă e cazul. Şi ei sunt condi iona i s se îndoiasc , şi ei sunt înv a i s fieţ ţ ă ă ăţ ţ ă sceptici; ei îşi cunosc limitele, deci cum se face c ei pot crede? Şi, dacă ă totuşi continu s cread , oamenii vor spune c sunt nebuni.ă ă ă ă Dac vei spune c tu crezi c în tine s l şluiesc atotcuprinz torul, omnipotentul,ă ă ă ă ă ă divinul, atotputernicul, atunci oamenii se vor uita la tine spunând c ai înnebunit.ă Nu po i crede toate astea decât dac eşti nebun !ţ ăIf you can believe, then this sutra will be helpful. BELIEVE OMNISCIENT,OMNIPOTENT, PERVADING. You are that already so just by believing it, all that ishiding you, all that is covering you, will fall down immediately. But even for those thirtyper cent it will be difficult because they are also conditioned to believe in somethingwhich is not the case. They are also conditioned to doubt; they are also trained to beskeptical; and they know their limitations, so how can they believe? Or, if they believe,people will think they are mad. If you say that you believe that inside you is the allpervading,the omnipotent, the Divine, the all-powerful, then people will look at you andthink you have gone crazy. How can you believe such things unless you are mad?

V propun s încerca i ceva. Incepe i chiar cu începutul.ă ă ţ ţIncerca i s sim i i fenomenul, şi apoi va veni şi credin a. Dac vre i s practica iţ ă ţ ţ ţ ă ţ ă ţ aceast tehnic , face i urm torul lucru: ă ă ţ ă închide i ochii şi gândi i-v c sunte iţ ţ ă ă ţ lipsi i de trup, încerca i s sim i i c trupul a disp rut, s-a topit. Iar atunciţ ţ ă ţ ţ ă ă ve i sim i cum p trunde i peste tot.ţ ţ ă ţ Atâta vreme cât ai un trup, este greu. De aceea multe credin e propov duiesc c tu nu eşti trup, pentru c ,ţ ă ă ă odat cu trupul, apar limit rileă ă . Nu este greu s sim i c nu eşti trup,ă ţ ă deoarece tu chiar nu eşti trupul.

Asta nu este decât o alt condi ionare, este doar un gând impus min ii tale. Minteaă ţ ţ ta a fost impregnat cu gândul c tu eşti trup. ă ă [Nota DM: EXISTENTA LIMITATA, LOCALIZATA , MATERIALA]But try something. Start from the very beginning. Get a little feeling of this phenomenon,then belief will follow. If you want to use this technique, do this. Close your eyes and justfeel that you have no body, feel as if the body has disappeared, melted away. Then youcan feel your all-pervadingness. With the body it is difficult. That's why many traditionsgo on teaching that you are not the body because with the body, limitation comes in.It is not difficult to feel that you are not the body, because you are not the body. It is justa conditioning, it is just a thought that has been forced upon your mind. Your mind hasbeen impregnated with the thought that you are the body. page 985 of 1083

Şi exist fenomene care demonstreaz lucrul acesta [INVULNERABILITATEAă ă TRUPULUI] .In Ceylon, c lug rii budişti merg prin foc. Fac lucrul sta şi în India, dar fenomenulă ă ă din Ceylon este foarte rar – merg ore în şir şi nu se ard.There are phenomena which demonstrate this. In Ceylon, Buddhist monks walk on fire.They do in India also, but the Ceylonese phenomenon is very rare -- they walk for hoursand they are not burned.Nota DM: Invulnerabilitatea la foc este doar un efect al proiectiei campului defensiv, care permite si alte tipuri de invulnerabilitati ( lichide caustice, corozive; lucruri acutite; gloante ) si accesul la levitatie, la teleportare ori iesirea in afara timpului si spatiului . Mersul prin foc in Ceylon ( fostul nume de colonie olandez aă fost schimbat in Sri Lanka) / Firewalking in Sri Lankahttp://www.youtube.com/watch?v=Yv_7fUms8I8&feature=related

S-a întâmplat ca la un moment dat, cu câ iva ani în urm , un misionar creştin sţ ă ă mearg acolo s vad mersul prin foc. ă ă ăEi fac asta în noaptea ilumin rii lui Buddha – o noapte cu lun plin –, pentru c seă ă ă ă spune c în acea zi s-a ar tat lumii faptul c trupul nu înseamn nimic, c materiaă ă ă ă ă nu conteaz ; c fiin a interioar este atotcuprinz toare, iar focul nu o poate arde.ă ă ţ ă ăDar, pentru a reuşi acest lucru, c lug rii care merg prin foc îşi purific trupul prină ă ă pranayama, procese de respira ie şi post, timp de un an de zile. Mediteaz pentru a-ţ ăşi purifica mintea, pentru a-şi goli mintea. Se preg tesc timp de un an. Tr iesc înă ă chilii izolate, sim ind doar faptul c nu mai sunt în trupul lor. Timp de un an întreg,ţ ă un grup de cincizeci sau şaizeci de c lug ri se gândesc la faptul c ei nu mai sunt înă ă ă trupurile lor.Iar un an este o perioad lung de timp. Gândind în fiecare clip doar la un singură ă ă lucru – faptul c ei nu sunt trupurile lor –, repetând mereu c trupul este iluzoriu, eiă ă ajung s cread acest lucru. Şi, nici dup aceast preg tire, nu sunt for a i să ă ă ă ă ţ ţ ă mearg prin foc.ăIt happened once, just a few years ago, that a Christian missionary went to see the firewalk.They do it on the night when Buddha became enlightened, a full moon night --because they say that on that day it was revealed to the world that the body is nothing,matter is nothing; that the inner being is all-pervading and the fire cannot burn it. But todo this for one year the monks who walk on the fire purify their bodies, throughPRANAYAMA, breathing processes, and fasting. They meditate to purify their minds,empty their minds. For one year continuously they prepare. They live in isolated cells justfeeling that they are not in their bodies. For one year continuously a group of fifty orsixty monks goes on thinking that they are not their bodies. A year is a long time.

Thinking every moment only one thing -- that they are not their bodies -- continuouslyhammering that the body is illusory, they come to believe it. Then too they are not forcedto walk on the fire.

Sunt aduşi la foc, iar acela care crede c nu va fi ars, sare în foc. ăCei – pu ini – care au îndoieli, care ezit nu sunt l sa i s sar în foc, nu pentru c arţ ă ă ţ ă ă ă fi sau nu arşi, ci pentru c înc au îndoieli. Dac ezit câtuşi de pu in, sunt opri i.ă ă ă ă ţ ţ Deci se preg tesc şaizeci de oameni şi din aceştia doar dou zeci, uneori treizeci sară ă în foc, danseaz în foc timp de ore în şir şi nu se ard.ăUn misionar a venit s vad acest eveniment în anul 1950. A fost foarte surprins,ă ă dar s-a gândit c , dac acest miracol se poate petrece datorit credin ei în Buddha,ă ă ă ţ de ce n-ar putea oare face acelaşi lucru şi credin a în Iisus? Deci a stat pu in, s-aţ ţ gândit, a avut o mic ezitare, dup care, cu gândul c , dac Buddha poate ajuta, şiă ă ă ă Iisus îl va ajuta, a s rit în foc. S-a ars, s-a ars foarte r u, a trebuit s stea în spitală ă ă timp de şase luni.They are brought to the fire and then whosoever thinks that he will not be burned, jumpsinto it. A few remain doubting, hesitating -- they are not allowed to jump because this isnot a question of fire burning or not, this is a question of their doubt. If they hesitate alittle they are stopped. So sixty are prepared and sometimes twenty, sometimes thirtypeople jump into the fire and they dance in it for hours together without getting burned.A missionary came to see it in nineteen-fifty. He was very surprised but he thought that ifbelief in Buddha could do this miracle, then why not belief in Jesus? So he thought for awhile, hesitated a little, but then, with the idea that if Buddha could help, Jesus wouldalso help, he jumped. He got burned, badly burned; he had to be hospitalized for sixmonths.

Şi tot n-a putut în elege fenomenul. Nu era vorba despre a crede în Buddha sau înţ Iisus, nu era vorba despre a crede în cineva, era vorba despre credin pur şiţă simplu. And he couldn't understand the phenomenon. It was not a question of Jesus orBuddha, it was not a question of belief in someone, it was a question of belief. [Nota DM: OBSERVATI CA NU SE SPUNE NIMIC DESPRE PROIECTIA CAMPULUI DEFENSIV]

Iar aceast credin trebuie s fie bine înfipt în minte. Pân când nu va ajunge înă ţă ă ă ă miezul fiin ei tale, nu va da roade.ţ And that belief has to be hammered into the mind. Unless it reaches to the very core of your being, it will not start working.

Acel misionar creştin s-a întors la Londra şi a început s studieze hipnoza,ă mesmerismul şi alte fenomene înrudite, şi ce anume se întâmpl în timpul mersuluiă prin foc. Apoi a invitat doi c lug ri s vin la Universitatea din Oxford pentru a faceă ă ă ă o demonstra ie.ţC lug rii s-au dus. Au mers prin foc. Experimentul a fost repetat de mai multe ori.ă ă La un moment dat, cei doi c lug ri au v zut c un profesor se uita la ei, îi priveaă ă ă ă atât de puternic şi era atât de p truns încât ochii şi chipul îi erau în extaz ă [Nota DM: INTRASE IN TRANSA]. Cei doi c lug ri s-au dus la el şi i-au spus: "Po i veni şi tuă ă ţ cu noi." Imediat acesta a fugit împreun cu c lug rii şi a s rit în foc; şi nu s-aă ă ă ă întâmplat nimic, nu s-a ars. La experiment a fost prezent şi misionarul creştin. Acesta ştia foarte bine c profesorul acela era profesor de logic , un om de ună ă profesionalism indubitabil, a c rui profesie de baz era tocmai îndoiala. ă ăThat Christian missionary went back to England to study about hypnosis, mesmerism,and allied phenomena, and what happens during fire-walking. Then they invited two

monks to Oxford University to give a demonstration. The monks went. They walked onfire. The experiment was tried many times.Then the two monks saw that one professor was looking at them, and he was looking sodeeply and he was so involved that his eyes, his face, were ecstatic. The two monks wentto the professor and said to him, "You can also come with us." Immediately he ran withthem, jumped into the fire, and nothing happened. he was not burned. The Christianmissionary was also present, and he knew well that this professor was a professor oflogic, a man who is professionally doubtful, whose profession is based on doubt.

Aşa c s-a dus şi i-a spus acestuia:ă"Uite! Ai f cut un miracol. Eu n-am reuşit, deşi sunt credincios." ăProfesorul i-a r spuns: "In momentul acela am fost şi eu credincios. Fenomenul eraă atât de real, atât de fantastic de real, c m-a luat cu totul. Era clar c trupul nu esteă ă nimic şi c mintea este totul şi m-am sim it atât de aproape de cei doi c lug ri,ă ţ ă ă încât, atunci când aceştia m-au chemat s merg cu ei, n-am avut nicio ezitare. Aă fost simplu s p şesc, era ca şi cum nu exista foc".ă ăSo he said to the man, "What! You have done a miracle. I couldn't do it, and I am a believer."The professor said, "In that moment I was a believer. The phenomenon was so real, sofantastically real, it gripped me. It was so clear that body is nothing and mind iseverything and I felt so ecstatically in tune with the two monks that when they invitedme, there was not a single hesitation. It was simple to walk, it was just as if there was nofire."Nota DM: "mintea este totul" nu este realitatea ( ci redarea, dupa revenirea in minte, a virusarii sau a credintei, care se afla implantata in minte). Observati o exprimare a credintei subiectivului, care descopera ca lumea obiectiva se supune realitatii sursa situata in plan informational, asa cum afisajul de pe ecranul unui calculator se supune programului.

Nu a existat ezitare, nicio îndoial – iat cheia. Aşa c încearc mai întâi acestă ă ă ă experiment. Stai cu ochii închişi timp de câteva zile, gândindu-te doar la faptul c tu nu eştiă trupul t u – dar nu doar s te gândeşti la asta, ci s şi sim i c nu eşti trup. ă ă ă ţ ăThere was no hesitation, no doubt -- that is the key. So first try this experiment. Sit with closed eyes for a few days just thinking that you are not your body -- not only thinking but feeling that you are not your body. page 986 of 1083

Şi aşa, stând cu ochii închişi, se creeaz o distan . Trupul t u începe să ţă ă ă plece, s plece. Incepi a te mişca înspre interior. Se creeaz o mareă ă distan . ţăAnd if you sit with closed eyes a distance is created. Your body goes on moving away and away. You go on moving inwards. A great distance is created.

[Nota DM: Observam ca Osho stie de proiectia campului defensiv : "Se creeaz oă mare distan ".]ţă

Curând vei sim i c nu eşti trup. Şi, când sim i c nu eşti trup, atunci po i crede cţ ă ţ ă ţ ă eşti atotcuprinz tor, omnipotent, omniscient, atotştiutor, atotcunosc tor. ă ăSoon you can feel that you are not the body. If you feel you are not the body, then you can believe you are all-pervading, omnipotent, omniscient, all-knowing, all-powerful.

OMNICUNOASTEREA SAU OMNISCIENTAAceast atotputernicie sau aceast atotcunoaştere nu are leg tur cu aşa-numitaă ă ă ă cunoaştere. This all-powerfulness or this all-knowingness is not concerned with so-called knowledge:

[Nota DM: cunoaştere directa nu are legatura cu o cunoaştere indirecta, orizontala sau mijlocita de minte]

Aceasta cunoastere este un sentiment, o explozie de sentiment –acela c ştii. Astaă trebuie în eles mai ales în Occident, pentru c , ori de câte ori vei spune c ştii, eiţ ă ă vor spune:"Ce anume? Ce ştii?" Cunoaşterea trebuie s fie obiectiv ă ăit is a feeling, an explosion of feeling -- that you KNOW. This has to be understood,particularly in the West, because whenever you say that you know, they will say, "What?What do you know?" Knowledge must be objective.Nota DM: cunoaştere traductibila sau convertibila in umbre, ganduri, cuvinte .

Trebuie s ştii ceva. Şi, dac se pune problema s ştii ceva, atunci nu po i fiă ă ă ţ atotcuprinz tor, nimeni nu poate fi , pentru c exist o infinitate de lucruri de ştiut.ă ă ăNimeni nu poate fi atotcunosc tor în sensul acesta.ăDe aceea cei din Occident râd când jainiştii pretind c Mahavira era ă sarvagya, atotcunosc tor. ăYou must know something. And if it is a question of knowing something you cannot be all-pervading, no one can be, because there are infinite facts to be known. No one can be all-knowing in that sense.That's why in the West they laugh when Jains claim that Mahavir was SARVAGYA, allknowing.Nota DM: सवरज : Sanskrit Sarvajña Pali: Sarvagya: "all-knowing"; The One who Knows everything. The One who is Sarva (all) + jna ( knower).

Râd pentru c , dac Mahavira era atotcunosc tor, atunci trebuie s fi ştiut tot ceeaă ă ă ă ce ştiin a descoper abia acum, chiar şi ceea ce ştiin a va descoperi în viitor. Dar seţ ă ţ pare c nu este cazul. El spune multe lucruri care sunt evident în contradic ie cuă ţ ştiin a, care nu pot fi adev rate, care nu sunt reale. Cunoaşterea lui, dac ar fi fostţ ă ă atotcuprinz toare, ar fi fost lipsit de greşeli. Dar exist greşeli.ă ă ă They laugh, because if Mahavir was all-knowing, then he must have known allthat science is discovering now and even that which science will discover in future. Butthat doesn't seem to be the case. He says many things which are obviously contradictoryto science, which cannot be true, which are not factual. His knowledge, if it is allpervading,should never be erroneous. But there are errors.

Creştinii cred c Iisus a fost atotcunosc tor. Dar mintea modern ar râde de asta,ă ă ă pentru c el nu a fost atotcunosc tor – atotştiutor în sensul de a cunoaşte totulă ă despre lume. El nu ştia c p mântul este rotund, c p mântul este o sfera – nu ştiaă ă ă ă asta. El ştia c p mântul este un teren plat, un disc . Nu ştia c p mântul exista deă ă ă ă milioane şi milioane de ani. El credea c Dumnezeu a creat p mântul abia cu patruă ă mii de ani înainte s se nasc el.ă ăChristians believe that Jesus was all-knowing. But the modern mind will laugh becausehe was not all-knowing -- all-knowing in the sense of knowing all about the facts of theworld. He didn't know that the earth was circular, that the earth was a globe -- he didn'tknow. He knew that the earth was flat ground. He didn't know that the earth had been inexistence for millions and millions of years, he believed that God created it just fourthousand years before him.

Când vine vorba despre fapte, despre faptele obiective, el nu a fost un atotcunosc tor.ăDar acest cuvânt, "atotcunosc tor", este cu totul diferit. Atunci când în elep iiă ţ ţ orientali spun "atotştiutor", ei nu în eleg prin asta a şti totul despre fapte – ei vor sţ ă spun "a-tot-conştient", a-tot-în eleg tor, pe de-a-ntregul în sine, pe de-a-ntregulă ţ ă conştient, iluminat.

Preocuparea lor nu este de a şti ceva , ei sunt preocupa i doar de fenomenul purţ al cunoaşterii – nu de cunoştin e, de CUNOASTERE MIJLOCITA, ci chiar de calitateaţ cunoaşterii, de CUNOASTERE DIRECTA As far as facts, objective facts are concerned, he was not all-knowing.But this word `all-knowing' is totally different. When the Eastern sages say `all-knowing',they don't mean knowing all about the facts -- they mean all-conscious, all-aware, fullyinside, fully conscious, enlightened. They are not concerned with knowing something,they are concerned only with the pure phenomenon of knowing -- not knowledge, but thevery quality of knowing.Nota DM: existenta celor 18( 8 principale+10 secundare) de perfectiuni (siddhis; capacitati directe de actiune) ne indica ca ceea ce afirma mai sus Osho este fals . Patanjali indica accesul la fiecare putere supranaturala sau capacitate de actiune directa in parte prin exercitii in care se declanseaza cunoastere directa a unui anumit proces. vedeti imaginea: http://www.flickr.com/photos/pata_n_jali/2365299361/in/set-72157594240165128

Când spunem c Buddha ştie, nu vrem s spunem c el ştia ceea ce ştia Einstein.ă ă ăWhen we say that Buddha knows we don't mean that he knows what Einstein knows. Nota DM: Buddha putea sa stie ce ştia Einstein daca isi indrepta investigatia in acea zona

Sigur c nu cunoştea acele lucruri. Iisus este un cunosc tor.ă ăEl îşi cunoaşte propria lui fiin , iar acea fiin este atotcuprinz toare. Acelţă ţă ă sentiment al fiin rii este atotcuprinz tor. In acea cunoaştere nu r mâne nimic deţă ă ă cunoscut. Acesta este esen ialul. Acum nu mai exist curiozitatea de a cunoaşteţ ă nimic. Toate întreb rile au fost abandonate. ăAsta nu înseamn c s-au g sit toate r spunsurile, ci doar c s-a renun ată ă ă ă ă ţ la toate întreb rile.ăAcum nu mai exist nimic de întrebat. Orice curiozitate a disp rut. ă ăHe doesn't know that. He is a knower. He knows his own being and that being is all-pervading. That feeling of isness is all-pervading. And in that knowingnothing remains to be known, that is the point. Now there is no curiosity to knowanything. All questions have dropped. Not that all answers have been achieved, allquestions have dropped. Now there is no question to be asked. All curiosity has gone.

Nu mai exist probleme de rezolvat. Aceast linişte interioar , aceast t cere,ă ă ă ă ă aceast pace interioar , plin de lumin interioar , aceasta este cunoaştereaă ă ă ă ă infinit . Asta se în elege prin omniscient. Este o deşteptare personal , o trezireă ţ ă subiectiv .ăThere is no problem to be solved. This inner quietness, this inner silence, filled with innerlight, is infinite knowing. This is what is meant by omniscient. It is subjective awakening.

Asta po i face. Dar nu vei ajunge la o asemenea stare continuând s adaugi min iiţ ă ţ tale tot mai multe cunoştin e. Po i acumula cunoştin e pentru toate vie ile – veiţ ţ ţ ţ cunoaşte ceva, dar nu vei şti niciodat totul.ă This you can do. But it will not happen if you go on adding more knowledge to yourmind. You can go on adding knowledge for lives together -- you will know somethingbut you will never know all.

Totul înseamn infinit, şi deci nu poate fi cunoscut în felul sta. Ştiin a va r mâneă ă ţ ă mereu incomplet , nu va putea fi niciodat complet . Este imposibil. Este deă ă ă neconceput c ar putea fi complet . Şi-ntr-adev r, cu cât ştiin a ştie mai multe, cuă ă ă ţ atât afl c mai sunt înc şi mai multe de cunoscut.ă ă ăThe all is infinite; it cannot be known in that way. Sciencewill always remain incomplete, it can never be complete -- that's impossible.

It is inconceivable that it can be complete. Really, the more science knows, the more itcomes to know that more has to be known.

Aceast atotcunoaştere este o calitate interioar a trezirii. Mediteaz , lasă ă ă ă gândurile deoparte. Când nu vei mai sta pe gânduri, atunci vei sim i ce înseamnţ ă omniscien a, ce înseamn atotcunoaşterea. Când gândurile dispar, conştiin aţ ă ţ devine pur , purificat , acea conştiin purificat în care nu mai exist nicioă ă ţă ă ă problem . ăThis all-knowingness is an inner quality of awakening. Meditate, and drop your thoughts.When you don't have any thoughts you will feel what this omniscience is, what this allknowledgeis. When there is no thought, consciousness becomes pure, purified; in that purified consciousness you don't have any problem. page 987of 1083

SCOPUL ORICAREI MISCARI ESTE REPAUSUL -AJUNGEREA LA DESTINATIESCOPUL ORICAREI INTREBARI ESTE RASPUNSUL

Au disp rut toate întreb rile. Te cunoşti pe tine însu i, fiin a ta, iar când î i cunoştiă ă ţ ţ ţ fiin a, înseamn c ai cunoscut totul, pentru c fiin a ta este centrul fiin ei tuturor.ţ ă ă ă ţ ţ ESTE DUPA CHIPUL SI ASEMANAREA UNIVERSULUI Intr-adev r, fiin a ta este fiin a tuturor. Centrul t u este centrul universului. Ină ţ ţ ă sensul acesta Upanişadele spuneau: "Eu sunt Brahman, eu sunt absolutul – Aham brahmasmi." Odat ce ai cunoscut acest fenomen al fiin ei tale, ai ajuns s cunoşti infinitul. Eştiă ţ ă la fel ca o pic tur dintr-un ocean, dar, dac m car o pic tur devine cunoscut ,ă ă ă ă ă ă ă atunci i se vorţdezv lui toate secretele oceanului. IN PARTE INTREGULăCrede omniscient, omnipotent, atotcuprinz tor. Asta se ob ine prin credin , nu esteă ţ ţă ceva ce trebuie s î i dovedeşti ie însu i. Nu te po i convinge cu argumente, trebuieă ţ ţ ţ ţ s forezi în adâncul t u pentru a g si tr irile, izvoarele unor astfel de sentimente.ă ă ă ăAll questions have dropped. You know yourself, your being, and when you know your being, you have known all, becauseyour being is the center of everybody's being. Really your being is everybody's being.Your center is the center of the universe. In this sense, Upanishads have declared,"AHAM BRAHMASMI -- I am the Brahman, I am the Absolute." Once you know thislittle phenomenon of your being you have known the infinite. You are just like a drop ofthe ocean: if even one drop is known, all the secrets of the ocean become revealed.BELIEVE OMNISCIENT, OMNIPOTENT, PERVADING. But this will come throughfaith, this you cannot argue with yourself. You cannot convince yourself with someargument, you will have to dig deep within you for such feelings, for sources of suchfeelings.

Acest cuvânt "crede" este foarte semnificativ.Nu înseamn c ai o anume convingere, pentru c o convingere înseamn un lucruă ă ă ă ra ional: eşti convins, ai încercat s -l dovedeşti, ai dovezi. Crezul înseamn s nu aiţ ă ă ă dubii, nu înseamn îns c trebuie s ai probe.ă ă ă ăConvingerea este atunci când ai probe. Ai probe, po i dovedi, po i convinge. Po iţ ţ ţ spune: "Asta este aşa." Po i motiva. Credin a înseamn s nu ai îndoieli. Nu o po iţ ţ ă ă ţ dovedi, nu po i convinge cu argumente ra ionale, iar, dac i se pun întreb ri, vei fiţ ţ ă ţ ă înfrânt. Tu ai îns un motiv interior – aşa sim i. Este vorba despre o tr ire, nu despreă ţ ă un ra ionament.ţThis word `believe' is very significant. It doesn't mean that you have a conviction,because conviction means a rational thing: you are convinced, you have argued it over,you have proofs for it.Belief means you don't have any doubts about it, not that you have proofs. Conviction

means you have proofs. You can prove, you can argue. You can say, "This is so." Youcan reason it out. Belief means you don't have any doubts. You cannot argue it, youcannot rationalize, you will be defeated if you are asked. But you have an innergrounding -- you feel it is so. It is a feeling, not a reasoning.

Şi, ine minte, astfel de tehnici dau rezultate doar dac foloseşti sentimente [TRAIRI;ţ ă PERCEPTII DIRECTE ], şi nu ra ionamente[ UMBRE]. Aşa se face c , de multe ori,ţ ă numeroşi oameni simpli, neştiutori, lipsi i de educa ie, de cultur au atins culmi aleţ ţ ă conştiin ei umane, în timp ce oameni foarte cultiva i, educa i, ra ionali au dat greş.ţ ţ ţ ţBut remember that such techniques can work only if you work with your feeling, not withyour reasoning. So it has happened many times that very ignorant people, uneducated,uncultured, reach heights of human consciousness and those who are very cultured,educated, reasonable, rational, miss.

Iisus a fost un simplu dulgher. Friedrich Nietzsche scria undeva c în tot Noulă Testament nu exist decât un singur om care valora ceva, care era cultivat, educat,ă cunosc tor din punct de vedere filozofic, în elept – omul acela era Pilat,ă ţ guvernatorul roman, cel care a ordonat crucificarea lui Iisus. Intr-adev r, el era celă mai cultivat om, guvernatorul general, viceregele.Jesus was just a carpenter. Friedrich Nietzsche writes somewhere that in the whole NewTestament there was only one person really worth something, who was cultured,educated, philosophically knowledgeable, wise -- that man was Pilate, the Romangovernor who ordered Jesus to be crucified. Really he was the most cultured man, thegovernor-general, the viceroy.

El ştia ce înseamn filozofia. In ultimul moment, înainte ca Iisus s fie r stignit, l-aă ă ă întrebat: "Care este adev rul?" ă

Era o întrebare foarte filozofic . Iisus a p strat t cere – nu pentru c această ă ă ă ă enigm nu ar fi meritat un r spuns. Pillat ar fi fost singurul care ar fi putut în elegeă ă ţ adev rata filozofie. Iisus a r mas t cut pentru c el nu ar fi putut vorbi decâtă ă ă ă acelora care puteau sim i. ţAnd he knew what philosophy was: at the last moment,when Jesus was going to be crucified, he asked, "What is truth?" It was a veryphilosophical question. Jesus remained silent -- not because this puzzle was not worthanswering, Pilate was the only person who could have understood deep philosophy --Jesus remained silent because he could speak only to those who could feel.

Gândirea nu folosea la nimic. Pilat pusese o întrebare filozofic . Ar fi fost o întrebareă nimerit , dac ar fi pus-o într-un cadru universitar sau academic. Dar s -i pui luiă ă ă Iisus o întrebare filozofic , nu-şi avea sensul. Iisus a p strat t cerea pentru c ar fiă ă ă ă fost inutil s r spund . Comunicarea nu era posibil .ă ă ă ăThinking was not of any use. He was asking a philosophical question. It would have beengood if he had asked in a university, in an academy, but asking Jesus a philosophicalquestion was meaningless. He remained silent because it was futile to answer. Nocommunication was possible.

Dar Nietzsche, el însuşi un om al ra iunii, îl condamn pe Iisus. El spune c acestaţ ă ă era lipsit de educa ie, de cultur , lipsit de gândire filozofic – şi nu a r spuns pentruţ ă ă ă c nu a putut da un r spuns, de aceea a t cut.ă ă ăPilat a pus o întrebare frumoas . Dac i-ar fi pus-o lui Nietzsche, acesta ar fi putută ă vorbi mul i ani. "Care este adev rul?" Aceast întrebare este suficient pentru aţ ă ă ă vorbi despre ea şi a o pune în discu ie ani în şir. ţ

Tot ceea ce înseamn filozofie se învârte în jurul acestei întreb ri: "Care esteă ă adev rul?" Este doar o singur întrebare, dar care îi preocup pe to i filozofii.ă ă ă ţCritica lui Nietzsche este o critic facuta ra iunii, o condamnare din ra iune.ă ţ ţ Ra iunea a condamnat dintotdeauna dimensiunea afectiv (inima), pentru cţ ă ă sentimentul este atât de vag, atât de misterios. El exist , dar nu po i spune nimică ţ despre el. Fie îl ai, fie nu-l ai; exist sau nu exist . Nu îi po i face nimic şi nu îl po iă ă ţ ţ lua în discu ie. Şi tu crezi în multe, dar acele crezuri nu sunt decât convingeri. Nuţ sunt credin e, pentru c ai dubii asupra lor. ţ ăBut Nietzsche, himself a man of reason, condemns Jesus.He said he was uneducated, uncultured, unphilosophical -- and he couldn't answer, that'swhy he remained silent. Pilate asked a beautiful question. If he had asked it of Nietzsche,Nietzsche would have talked about it for years together. "What is truth?" This onequestion is enough to talk about and discuss for years. All of philosophy is just thisbusiness: "What is truth?" One question and all the philosophers are involved in it.Nietzsche's criticism is really a criticism by reason, a condemnation by reason. Reasonhas always condemned the dimension of feeling because feeling is so vague, somysterious. It is there, and you cannot say anything about it. Either you have got it or youhaven't got it; either it is there or it is not there. You cannot do anything about it and youcannot discuss it. You also have many beliefs but those beliefs are just convictions; they are not beliefs because you have doubts about them. page 988 of 1083

Ai strivit acele dubii(indoieli) prin argumentele tale, dar ele înc exist . Te afliă ă deasupra lor, dar ele exist . Lup i împotriva lor, ele nu au murit. Nu pot muri. Deă ţ aceea via a ta poate fi cea a unui hindus ori a unui mahomedan, ori a unui creştin,ţ ori a unui jainist, dar asta doar din convingere. Credin a îns lipseşte.ţ ăYou have crushed those doubts by your arguments, but they are there. You are sitting on top of them, but they are there.You go on fighting with them, but they are not dead. They cannot be. That's why yourlife may be that of a Hindu, or a Mohammedan, or a Christian, or a Jain, but it is onlybecause of conviction. Faith is not there.

S v spun o anecdot . Iisus le-a cerut discipolilor s i s mearg cu barca pe cel laltă ă ă ă ă ă ă mal al râului lâng care se aflau. ăŞi le-a spus: "Vin şi eu mai târziu." Aşa c ei s-au dus. Dar, când se aflau la mijloculă râului, s-a pornit un vânt puternic, erau vârtejuri mari, iar lor li s-a f cut fric . Barcaă ă se leg na tare şi au început s ipe şi s plâng . Au început s strige: "Iisus,ă ă ţ ă ă ă salveaz -ne!"ăMalul pe care se afla Iisus era foarte departe, dar Iisus a venit la ei. Se spune c aă venit fugind pe ap . Iar primul lucru pe care l-a spus discipolilor a fost: "Oameni cuă credin firav , de ce plânge i? Voi nu crede i?" ţă ă ţ ţI will tell you an anecdote. Jesus told his disciples to go by boat to the other bank of alake where they were staying. And he said, "I will be coming later." They went. Whenthey were just in the middle of the lake a great wind came and there was much turmoiland they were afraid. The boat was rocking and they started crying and screaming. Theystarted crying, "Jesus, save us!" The bank where Jesus was was very far away, but Jesuscame. It is said that he came running on the water. And the first thing he said to hisdisciples was, "Men of little faith, why are you crying? Don't you believe?"

Erau înfricoşa i. Iisus le-a spus: "De crede i cu adev rat, coborâ i din barc şi veni iţ ţ ă ţ ă ţ spre mine." El st tea pe ap .ă ă

Au v zut cu ochii lor cum st tea în picioare pe ap , dar înc le venea greu să ă ă ă ă cread . Trebuie s fi crezut în mintea lor c era o şmecherie sau era poate o iluzie,ă ă ă sau poate nu era Iisus. Poate era doar o ispit a diavolului.ăAşa c au început a se privi unul pe cel lalt. "Cine va merge?" Atunci unul dintreă ă discipoli a ieşit din barc şi a pornit spre el.ăCu adev rat, putea merge. Nu-i venea s -şi cread ochilor. Mergea pe ap . ă ă ă ăThey were scared. Jesus said, "If you believe, then come out of the boat and walk towards me." He was standing on the water. They saw with their own eyes that he was standing on thewater, but still it was difficult to believe. They must have thought in their minds that itwas a trick, or it was maybe just an illusion, or this was not Jesus. Maybe it was just theDevil, luring them or something. So they started looking at each other, "Who will walk?"Then one disciple got out of the boat and walked. Really, he could walk. He couldn'tbelieve his own eyes. He was walking on the water.

Când a ajuns aproape de Iisus, l-a întrebat pe acesta: "Cum? Cum de se poate întâmpla una ca asta?" Şi imediat întregul miracol a disp rut. ăAcel "Cum?", şi iat -l sub ap . RECADEREA IN MINTE PRIN REACTIVAREAă ă INTREBARILOR Iisus l-a tras afar din ap şi i-a spus: "Omule cu credin firav , de ce întrebi?"ă ă ţă ăDoar MINTEA ra iunea întreab "De ce?" şi "Cum?". Ra iunea pune întreb ri, suntţ ă ţ ă întreb ri ale ra iunii. MINTIIă ţCredin a înseamn renun area la întreb ri.IESIREA DIN MINTEţ ă ţ ă Dac po i renun a la toate întreb rile şi po i crede, atunci aceast tehnic poateă ţ ţ ă ţ ă ă face minuni şi pentru tine. They were scared. Jesus said, "If you believe, then come out of the boat and walk towards me." He was standing on the water. They saw with their own eyes that he was standing on thewater, but still it was difficult to believe. They must have thought in their minds that itwas a trick, or it was maybe just an illusion, or this was not Jesus. Maybe it was just theDevil, luring them or something. So they started looking at each other, "Who will walk?"Then one disciple got out of the boat and walked. Really, he could walk. He couldn'tbelieve his own eyes. He was walking on the water.When he came close to Jesus he said, "How? How is it happening?" Immediately thewhole miracle disappeared. The "How?" -- and he was under water. Jesus pulled him outand said, "Man of little faith, why do you ask how?"But reason asks "Why?" and "How?" Reason asks, reason questions. Faith is thedropping of all questions. If you can drop all questions and believe, then this techniquecan work miracles for you.THE END.page 989 of 1083