Descarcă (PDF, 10.08MB)
Transcript of Descarcă (PDF, 10.08MB)
Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin 2015
Drobeta Turnu Severin
“Strategia de dezvoltare a
Municipiului pe perioada 2014-2020”
Orizont 2030
Varianta finală revizuită
Conținutul acestui document nu poate fi utilizat, reprodus, distribuit, transmis, expus, in alte
scopuri decât cele legal permise. Extragerea oricăror informații, se realizează numai cu
acordul scris al titularului drepturilor de proprietate, SC. Concept Consulting S.R.L. Dreptul
de proprietate va fi transferat numai după efectuarea plății pentru serviciul prestat, conform
contractului 25999/19.12.2014.
CUPRINS
Cuvânt înainte 1
Premisă - la ce foloseşte o strategie? 3
PARTEA I - ANALIZA DIAGNOSTIC 4
CAPITOLUL 1- CONTEXT 5
1.1 Noţiuni introductive. Metodologie 5
1.2 Punct de plecare: evaluarea cadrului planificării
strategice locale
11
CAPITOLUL 2- ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE 14
2.1 Cadrul general 14
2.1.1. Repere istorice 14
2.1.2. Repere de geografie urbană 27
2.1.3. Organizare administrativă 30
2.1.4. Drobeta Turnu Severin si ruralul sau 31
2.1.5. Accesibilitate 33
2.1.6. Suprafaţă 34
2.1.7. Resurse 35
2.2 Retrospectiva factorilor determinanţi ai teritoriului
(variabile interne)
40
2.2.1 Demografie în areal 40
2.2.2 Oferta de servicii publice 41
2.2.3 Cultura, creativitate, agrement 41
2.2.4 Urbanism/ amenajarea teritoriului 42
2.2.5 Calitatea mediului 46
2.2.6 Transportul şi infrastructura de transport 47
2.2.7 Piaţa imobiliară şi calitatea locativă 47
2.2.8 Disparităţi teritoriale 49
2.2.9 Evoluţia ţesăturii economice a zonei 49
2.2.10 Dinamica investiţiilor şi filierele de excelenţă 51
2. 2.11 Guvernanţa teritorială 53
2.2.12 Turismul 53
2.2.13 Piaţa muncii 53
2.2.14 Cercetare/ inovare/ progres 54
2.2.15 Educaţie şi formare profesională 54
2.3 Concluzii. Istorie şi dinamică 55
CAPITOLUL 3- ANALIZA PERCEPŢIEI SUBIECTIVE 131
3.1 Cercetarea cantitativă 131
3.2 Cercetarea calitativă 134
3.3 Interviuri 143
CAPITOLUL 4- ANALIZE DIAGNOSTIC 147
4.1 PEST 147
4.2 VENN 152
4.3 SWOT 159
4.4 Dinamica spaţială 162
PARTEA a II-a STRATEGIE DE DEZVOLTARE 175
CAPITOLUL 5- SCENARII DE DEZVOLTARE 176
CAPITOLUL 6- MISIUNE. VIZIUNE. OBIECTIVE 271
CAPITOLUL 7- AXE. INTERVENŢII. ACŢIUNI.
DIRECŢII. MĂSURI
275
CAPITOLUL 8- PLAN DE ACŢIUNE 364
PARTEA a III-a MONITORIZARE ŞI IMPLEMENTARE 376
CAPITOLUL 9- MONITORIZARE - Ciclul de reajustare
şi indicatori
377
ANEXE
Anexa 1 – Proiecte 2009-2015 Anexa 2 – Arborele problemelor Anexa 3 – Context global Anexa 4 – Context european Anexa 5 – Omul Anexa 6 – Cadrul de viaţă Anexa 7 – Organizare teritoriu Anexa 8 – Economie Anexa 9- Cadrul instituţional al abordării
1
Cuvânt înainte
„Concertarea este un proces de iniţiere și susţinere a unui dialog între părţile implicate în actul decizional, al cărui scop este construcţia colectivă a unei viziuni cu obiective și proiecte care să soluţioneze problemele comunităţii.”
Un bilanţ este o evaluare dar și o refondare de proiect pentru viitor. În 2009
ne-am propus să construim o nouă realitate până în 2015. Elementele esenţiale ale
„Cuvântului înainte” din anul 2009 erau: „Definirea unor politici economice adecvate
utilizând instrumente fiscale pentru atragerea de investitori și menţinerea locurilor de
muncă. Prioritatea priorităţilor este dezvoltarea activităţii de producţie, de investiţii, de
export, de servicii. Acestea vor beneficia de politici şi mecanisme economice şi fiscale pentru
stimularea operatorilor economici. Obiectivul general este valorificarea resurselor de potenţial
uman şi material ale comunităţii locale, nivel de viaţă civilizat pentru întreaga populaţie a
municipiului.” În perioada scursă am realizat mult din ceea ce ne-am propus. Pentru
viitor, prin efort concertat, ne propunem să continuăm și să realizăm și mai mult.
Astăzi, noua strategie are un orizont 2030 care ne permite o abordare mai
ambiţioasă şi pragmatică. Cuvintele de ordine sunt:
CONTINUITATE
În demersul participativ v-aţi arătat preocupaţi de locurile de muncă și aţi optat
pentru acţiuni imediate care să sprijine mediul economic, să atragă investiţii. Ori,
aceasta era, și este considerată prioritatea priorităţilor.
FOCUSARE
Capacitatea financiar bugetară și contextul macroeconomic nu ne permit în prezent o
acţiune spectaculoasă și grandioasă în toate domeniile. Din acest motiv optăm
pentru focusare pe două planuri. Pe de o parte, o focusare prin prioritizarea acelor
proiecte care au un impact semnificativ și măsurabil pe termen scurt. Pe de altă
parte, o focusare pe crearea unor instrumente financiare locale care să permită
atragerea și multiplicarea resurselor financiare.
CONCERTARE
Concertarea este elementul cheie al noii strategii. Strategia am realizat-o, am
dezbătut-o și am validat-o împreună într-un demers participativ. Neîncrezători, unii
nu au participat, dar sperăm să ni se alăture în viitor. Căci noua strategie se dorește
să fie mai mult decât un document programatic, să fie un PACT PENTRU
SEVERINUL NOSTRU. O adevărată arhitectură instituţională se construiește pe
2
principiul guvernanţei teritoriale. După un model european în extindere, începând
cu 2016, 10% din bugetul local va fi un buget participativ pentru care sunteţi chemaţi
să decideţi.
REAJUSTARE
Ca proces participativ, PACTUL PENTRU SEVERINUL NOSTRU este un demers
continuu. Strategia are indicatori care să măsoare eficienţa acţiunilor noastre. Ne-am
propus să evaluăm progresul în atingerea ţintelor noastre în 2017, în 2020 și în 2023
când vom propune o validare sau repoziţionare în funcţie de noile ţinte ale Uniunii
Europene. În funcţie de evaluarea participativă, vom reajusta Strategia fie prin
extindere și/sau intensificare, fie prin repoziţionare.
Este momentul unei schimbări. Alegem abordarea locală pentru că am înţeles că nu
mai avem nimic de aşteptat şi că ŞANSA NOASTRĂ SUNTEM NOI. În timpul
prezentului demers strategic am înţeles că doar prin NOI ÎNŞINE VOM REUŞI. Cred
în acest PACT PENTRU SEVERINUL NOSTRU. Cred într-un SEVERIN PROSPER
afirmându-se în regiune şi ţară redevenind ceea ce a fost şi mai mult de atât.
PACTUL PENTRU SEVERINUL NOSTRU înseamnă în primul rând locuri de
muncă. PACTUL PENTRU SEVERINUL NOSTRU înseamnă şi o economie locală
prosperă, investiţii eficiente, un buget care să asigure condiţii pentru un trai prosper.
Nu în ultimul rând, PACTUL PENTRU SEVERINUL NOSTRU înseamnă că
împreună vom reuşi ca în 2030 să facem din orașul nostru ceea ce a fost și mai mult
de atât, o metropolă culturală a Olteniei.
Nu va fi uşor căci sunt multe greutăţi de depăşit.
VOM BIRUI CĂCI PATRONUL NOSTRU ESTE SFÂNTUL GHEORGHE
PURTĂTORUL DE BIRUINŢĂ !
ÎMPREUNĂ VOM REUȘI !
Primarul municipiului Drobeta Turnu Severin,
Av. CONSTANTIN GHERGHE
3
Premisă - la ce foloseşte o strategie?
Realizarea unei strategii reprezintă un bun prilej de creare a unui pact pentru
dezvoltarea locală. Strategia este în fapt un pact contractual între membrii
comunităţii: administraţie publică, mediu economic, societate civilă, populaţie, fiii
oraşului care nu mai trăiesc în oraș, orice altă parte interesată. Ea are un înţeles de
pact deoarece în strategie sunt identificate posibilele acţiuni comune printre
interesele diverse ale părţilor. Pactul trebuie să fie, deci, o acţiune concertată în
realizarea unor obiective comune. Pentru succesul strategiei sale, Drobeta Turnu
Severin are nevoie în primul rând de mecanisme de sprijin și de o arhitectură
instituţională care să facă posibilă acţiunea comună. În al doilea rând, strategia
reprezintă o alegere a excelenţelor și competitivităţii locale. Astfel, ea este nu numai
un document programatic, ci şi un instrument, un tablou de bord care stabilește
indicatori și o foaie de parcurs. Nu în ultimul rând, o strategie trebuie să se doteze cu
mecanisme de ajustare, pentru că strategia este o POLITICĂ PUBLICĂ, în care
elementul esenţial, adică accentul, cade pe aspectul PUBLIC.
PRIN NOI PENTRU NOI!
4
PARTEA I
ANALIZA DIAGNOSTIC
5
CAPITOLUL 1- CONTEXT
1.1 Noţiuni introductive. Metodologie
O acţiune „cetăţenească” nu se poate mulţumi să creeze bogăţii materiale, ea trebuie
să contribuie la împlinirea personală a omului, pentru a fi fericit în „cetate”.
Demersul strategic este o acţiune de prospectare. Ţinta prospectării este omul
și, mai departe, rezultatele acţiunii sale.
Strategia este o politică publică. Politica publică se fundamentează printr-o
prospectare strategică. Aceasta se realizează printr-o acţiune cetăţenească, a cărei
ţintă este omul.
În faţa viitorului oamenii au de ales între patru atitudini: să se supună
schimbărilor (pasivitate), să acţioneze în urgenţă când apar problemele (reactivitate),
să se pregătească pentru schimbările dorite (preacţiune), să acţioneze pentru a
provoca schimbările dorite (proactivitate).
Prospectarea este centrată pe cinci întrebări fundamentale pentru construcţia
viitorului:
- “cine sunt/suntem?” întrebarea prealabilă esenţială (Q0) – DOMENIUL
IDENTITAR DECLANŞATOR
- “ce se poate întâmpla?” întrebarea pe care este centrată prospectarea (Q1) –
DOMENIUL CERCETĂRII EXPLORATORII
- “ce aş putea face?” întrebarea prin care prospectarea devine strategică (Q2) –
DOMENIUL PROIECTULUI (1) - DEFINIREA CÂMPULUI PROIECTULUI
TERITORIAL
- “ce voi face?” întrebare a domeniului prospectării strategice (Q3) –
DOMENIUL PROIECTULUI (2) – DECIZIA DESIGNULUI DE PROIECT
- “cum voi face ce voi face?” întrebare a domeniului prospectării strategice (Q4)
– DOMENIUL STRATEGIEI.
Orice formă de predicţie este o impostură. Viitorul nu este scris. Viitorul este
nedeterminabil şi deschis la o mare varietate de viitoruri posibile. Ghidul celor cinci
noţiuni fundamentale ale prospectării strategice ca domeniu al viitorului
indeterminabil:
- Lumea se schimbă, dar problemele rămân aceleaşi. Este suficient să
actualizăm cu datele cele mai recente un sistem pentru a regăsi cea mai mare
parte a mecanismelor şi constatărilor anterioare. Există totuşi un element
diferit: “totul se accelerează!”
- Viitorul este fructul hazardului, necesităţii şi al voinţei. Lumea reală este
mult prea complexă pentru a putea spera că într-o zi, am putea pune într-o
6
ecuaţie determinismul ei ascuns. Dar chiar şi dacă acest lucru ar fi posibil,
incertitudinea inerentă a oricărui parametru al său, în special cel social, ar
păstra o mare deschidere a imprevizibilului. Stabilirea evantaiului de viitoruri
posibile prin metoda scenariilor permite însă identificarea unor parametri
care constituie variabilele-cheie în analiza de prospectare strategică.
- Stop complicării inutile a complexităţii. Marile spirite, cu o gândire
complexă, au ştiut mai bine ca oricare alţii să găsească legi relativ simple
pentru a înţelege universul. Nu vor exista niciodată modele perfecte, ci doar
modele aproximative ale realităţii. Dintre două modele cel mai bun va fi
întotdeauna cel care, pentru o aproximare acceptată, va reprezenta cel mai
simplu datele de observare. Este însă dificil să faci simplu.
- Să-ţi pui întrebările bune şi să nu accepţi ideile preconcepute. Adesea,
justeţea întrebărilor în discuţie nu este pusă sub semnul întrebării şi
majoritatea se precipită în căutarea iluzorie a răspunsurilor (care pot să pară
bune sau greşite şi care alimentează dezbateri sterile) la false întrebări ; nu
există răspunsuri bune la întrebări greşite. Atunci cum să descoperim
întrebările bune? În realitate există întotdeauna entităţi sau teritorii mai bine
organizate şi mai eficiente. Întrebarea bună este cum să devii eficient cu
resursele de care dispui?
- De la anticipare la acţiune prin asumarea colectivă. Motivarea internă şi
strategia externă sunt cele două obiective indisociabile care nu pot fi atinse
separat. Prin asumarea colectivă trece reuşita oricărui proiect. Demersul
colectiv de prospectare concentrat asupra analizei factorilor schimbării şi
asupra evaluării inerţiilor mediului dau conţinut mobilizării şi permit
asumarea colectivă a proiectului definit printr-un demers colectiv.
Prospectarea strategică
Prospectarea strategică este demersul, raţional şi holistic în acelaşi timp, care
încearcă să te pregătească astăzi pentru mâine. Funcţiunea sa principală este de a
identifica şi sintetiza riscurile sistemice şi de a oferi viziuni temporale (scenarii)
drept sprijin pentru deciziile strategice de întreprins. Prospectarea strategică
angajează un individ sau un grup şi implică utilizarea unor resurse (naturale,
antropice sau imateriale) mai mult sau mai puţin regenerabile şi/sau valoroase
pentru o lungă durată. Din această perspectivă prospectarea strategică dobândeşte o
dublă funcţiune derivată: de reducere a incertitudinilor asupra viitorului şi de
prioritizare sau legitimare a acţiunilor. Prospectarea strategică este un demers
continuu care pentru a fi eficient trebuie să fie periodic actualizat, fundamentat pe o
succesiune de bază de date statistice care conduc la ajustări şi corecţii în timp.
Prospectarea strategică se bazează pe trecut şi prezent pentru a scruta viitorul. Ori,
permanent viitorul devine trecut/prezent.
7
În funcţie de provocările şi de nevoile strategice dintr-un moment specific,
orizontul de timp al prospectării strategice poate fi termen scurt, termen mediu şi
termen lung. Aceste noţiuni sunt relative şi din acest motiv în prospectarea
strategică vorbim de :
- Prospectare a prezentului care se realizează pe 2 la 5 ani
- Prospectare a evoluţiei care se realizează pe 5 la 10 ani
- Strategie (prospectare strategică) care se realizează pe 10 la 25 ani
- Prospectare de domeniul futurologiei care se realizează pe perioade de peste
25 ani
Punând anticiparea în serviciul acţiunii, prospectarea strategică se sprijină pe
sinergiile potenţiale existente între prospectare şi strategie. Sinteza căutată între
prospectare şi strategie se prezintă sub forma unei abordări integrate de planificare
strategică prin metoda scenariilor. Bazându-se pe competenţele teritoriului şi ale
entităţii promotoare a proiectului teritorial, obiectivul este de a propune orientări
strategice şi acţiuni în funcţie de scenariile de evoluţie ale mediului în care
acţionează entitatea.
Un scenariu este un ansamblu sistemic creat prin imaginarea şi descrierea
unei situaţii viitoare posibile şi de înlănţuire a evenimentelor care permit trecerea de
la situaţia de origine la acea situaţie viitoare. Ipotezele care permit constituirea unui
scenariu se bazează simultan pe cinci condiţii: pertinenţă, coerenţă, probabilitate,
importanţă, transparenţă.
Metodele prospectării strategice sunt:
- Analiza structurală: se utilizează pentru identificarea întrebărilor cheie asupra
viitorului
- Analiza strategiilor actorilor: se utilizează pentru a pune în evidenţă
influenţele între actori, evaluarea raportului de forţe între aceştia şi definirea
provocărilor strategice
- Analiza morfologică: se utilizează pentru prospectarea câmpului posibilului şi
construirea scenariilor de mediu extern
- Analiza multi-criterială: se utilizează pentru identificarea şi evaluarea
opţiunilor strategice.
Demersul de prospectare strategică prin metoda scenariilor vizând viitorul
unui teritoriu este o ocazie unică pentru depăşirea constrângerilor şi contradicţiilor
pe termen scurt şi angajare refondatoare deplină pentru teritoriu la toate nivelurile.
Concomitent are loc un proces de conştientizare indispensabilă a necesităţii de
schimbare a obişnuinţelor şi comportamentelor pentru a face faţă
mutaţiilor/schimbărilor permanente din sistemul global. Din acest motiv
prospectarea strategică ia din ce în ce mai des forma demersului colectiv ca o formă
de mobilizare a conştiinţelor în faţa provocărilor mutaţiilor din mediul strategic
extern.
8
Utilitatea metodei scenariilor în prospectarea strategică este evidentă:
stimularea imaginaţiei, reducerea incoerenţelor, crearea unui limbaj comun,
structurarea unei reflexii colective, crearea premizelor asumării colective a
proiectului rezultat.
Elaborarea scenariilor ca element şi metodă centrale ale prospectării strategice
teritoriale oferă mai multe avantaje: plecând de la o situaţie determinată, ele permit
să se conştientizeze multitudinea viitorurilor posibile şi să se relativizeze astfel
simpla acceptare a tendinţelor; ele obligă să se ţină cont de interdependenţa
elementelor componente ale sistemului studiat; favorizează identificarea
problemelor sau interdependenţelor ignorate sau, în mod voluntar, abandonate
datorită controverselor. Un scenariu nu este realitatea viitoare, ci un mijloc de a ţi-l
reprezenta în scopul eficientizării acţiunii în prezent prin prisma viitorurilor posibile
şi/sau de dorit. Metoda scenariilor vizează construirea unor reprezentări ale
viitorurilor posibile şi a înlănţuirilor de acţiuni care conduc la viitorul ales. Se disting
două tipuri de scenarii: scenarii exploratorii şi scenarii normative.
Plecând de la o situaţie prezentă şi de la tendinţele cele mai importante,
scenariile exploratorii descriu o suită de evenimente care conduc într-un mod logic
către viitorul posibil. Scenariile exploratorii pot fi inerţiale, care se construiesc pe
baza tendinţelor sistemului studiat şi scenarii contrastante care se situează la limitele
extreme ale posibilului (cel mai favorabil, cel mai defavorabil).
Scenariile normative sau de anticipaţie pleacă de la imaginea unui viitor de
dorit şi descris plecând de la un ansamblu de obiective de realizat, construind apoi
drumul, legând acest viitor de prezent.
Elaborarea scenariilor se realizează în 5 faze.
- Faza 1: Construirea bazei de date
- Faza 2: Evaluarea tendinţelor de evoluţie ale sistemului şi reducerea
incertitudinii
- Faza 3: Elaborarea propriu-zisă a scenariilor
- Faza 4: Alegerea strategică
- Faza 5: Planul de acţiune
Pentru a ajunge la definirea problemei are loc o fază preliminară –
diagnosticul strategic. El se realizează pe două paliere: intern şi extern. Obiectivul
diagnosticului intern este cunoaşterea punctelor tari şi slabe, la toate nivelurile
arborelui competenţelor, pentru cele 5 resurse fundamentale: umane, financiare
(buget), tehnice (PUG, PUZ, PATZ), productive (infrastructura pentru servicii
publice) şi comerciale (marketing teritorial). Obiectivul diagnosticului extern vizează
evaluarea ameninţărilor şi oportunităţilor care provin din mediul strategic al
entităţii.
Analiza structurală (FAZA 1) este metoda cea mai uzuală a primei faze a
procesului şi se compune din 3 etape succesive: definirea variabilelor, descrierea
9
relaţiilor între variabile şi identificarea variabilelor cheie. Această analiză/fază se
realizează în cadrul unei prime runde de grup/grupuri de lucru. Experienţa arată că
o listă de variabile nu este mai mare de 70-80 de variabile, iar o medie este de circa
30-40 de variabile. Materialele de lucru ale acestei etape sunt: analiza SWOT
preliminară, raportul privind dinamica investiţiilor (în cazul nostru proiecte 2007-
2013, dinamica activelor imobilizate şi pachet de proiecte viitoare publice şi private)
şi axele amenajării teritoriului local şi / sau metropolitan (evaluarea posibilităţilor
maximale de valorificare a teritoriului din care sunt alese axele strategice ca
prioritizare strategică şi proiectele ca prioritizare a acţiunii).
Analiza SWOT preliminară se realizează cumulat din 3 surse: SWOT-urile
documentelor strategice (Strategie Locală, PIDU, Strategie Judeţeană, PATJ),
disfuncţiile definite în PUG şi studiile de cercetare cantitative şi calitative (ca agendă
publică pentru un ciclu de politici publice).
Se disting 5 tipuri de variabile: variabile de intrare (sunt foarte influente şi
puţin dependente – aceste variabile fac obiectul prioritar al acţiunii), variabilele tip
reţea (sunt foarte influente şi foarte dependente – sunt instabile, acţiunea asupra lor
va avea repercursiuni asupra celorlalte variabile şi o reacţie asupra lor, modificând
profund dinamica globală a sistemului), variabile tip rezultat (sunt puţin influente şi
foarte dependente – evoluţia lor se explică prin impactul provenit de la celelalte
variabile, în special cele de intrare şi cele tip reţea), variabile de exclus (sunt puţin
influente şi puţin dependente – ele reprezintă inerţii şi nu modifică dinamica
sistemului, excluderea lor poate fi avută în vedere dacă nu are consecinţe asupra
analizei) şi variabile pluton (sunt cele insuficient caracterizate în termeni de
influenţă sau dependenţă, în consecinţă nu poate fi trasă o concluzie asupra rolului
lor în sistem).
Analiza strategiei actorilor (FAZA 2) este metoda cea mai uzuală a celei de a
doua faze a procesului şi se compune din 7 etape. Aceasta este o analiză de punere în
evidenţă a factorilor ce ar putea defini provocările strategice din teritoriu. Această
analiză se realizează în cadrul unei runde secunde de grup de lucru şi/sau este
realizată de experţi:
1. Tabloul strategiilor/ opţiunilor actorilor locali (primele 2-3 opţiuni şi/sau
viziune)
2. Raportul de forţe între actori
3. Obiectivele de convergenţă şi divergenţă între actori
4. Evaluarea poziţionării actorilor în cadrul sistemului
5. Ierarhizarea priorităţilor/obiectivelor
6. Evaluarea integrativă relaţională la nivelul sistemului, evaluarea strategice
pentru alegerea strategică.posibilităţilor de realizare a alianţelor locale
(cluster, filieră, etc.)
7. Recomandări/ formulări
10
Analiza morfologică (FAZA 3) este metoda cea mai uzuală a celei de a treia
faze a procesului şi vizează explorarea de manieră sistemică a viitorurilor posibile
plecând de la studiul tuturor combinărilor rezultate din descompunerea datelor
sistemului. Aceasta se realizează în 2 etape: descompunerea sistemului studiat în
subsisteme (gruparea variabilelor în subsisteme pentru a compune scenarii parţiale),
reducerea spaţiului iniţial într-un subspaţiu util prin introducerea unor constrângeri
de excludere şi criterii de selecţie de la care combinaţiile pertinente pot fi examinate.
Aceasta se realizează într-o ultimă rundă de grup/ grupuri de lucru. În această
rundă se fac alegerile strategice definitorii care se vor materializa/formaliza în
FAZA 4.
În concluzie, pentru a trece de la anticipare la acţiune, sunt necesare mai
multe etape:
- trecerea de la ipoteze de evoluţie a teritoriului la ipoteze de construcţie a
teritoriului
- alegerea dintre viitorurile posibile a unui viitor de dorit, care va constitui
fundamentul acţiunii publice
- formalizarea înlănţuirii între viitorul dorit şi prezent pentru definirea mizelor
majore legate de această evoluţie
- elaborarea orientărilor şi proiectelor strategice
- alegerile strategice urmate de luarea deciziilor care să conducă la acţiune
- evaluarea demersului
Noile problematici teritoriale prin prisma provocărilor din Strategia EUROPA
2020 sunt: gradul de ocupare a forţei de muncă, provocările în domeniul mediului şi
dezvoltării durabile, provocările energetice, provocările în domeniul funciar pe
termen lung, noile forme de migrare a populaţiilor, mobilitate pe termen lung şi
incidenţa asupra sistemelor de transport, cunoştinţele şi analizele asupra
fenomenelor de concentrare metropolitană. O parte din aceste subiecte trebuie să fie
tratate la nivel regional sau judeţean, prin cooperare, spre exemplu dezvoltarea
sectoarelor de activitate legate de valorizarea şi protecţia mediului.
Din perspectivele analizei ciclului de politici publice, cu menţiunea că prima
etapă a ipotezelor de evoluţie a teritoriului se face în baza agendei publice, cele 3
elemente fundamentale ale prospectării strategice sunt: ANTICIPAREA (Cartea
albastră), ASUMAREA (Cartea galbenă), ACŢIUNEA (Cartea verde).
Cheile excelenţei teritoriale în contextul Strategiei Europa 2020:
- Inovare în contextul competitivităţii – întotdeauna sunt puse în discuţie cele două
variante: a valoriza, a inova; inovarea în contextul competitivităţii reprezintă
sinergia acestor două variante
- Europa către o societate bazată pe proiecte – în noua strategie a fost introdusă din
experienţa franceză noţiunea de teritoriu de proiect (ITI, CLLD, Poli de creştere, Poli
de dezvoltare, Zonă Metropolitană etc.)
11
- Creşterea sustenabilă bazată pe economia locală
- Guvernanţii anticipează, guvernaţii asumă pentru că înţeleg – guvernanţa o nouă
abordare
- Politicile de succes sunt bazate pe o diferenţierea competiţională fundamentată pe
specificitate locală
- Dezvoltarea durabilă este o politică a inovării
- Orice demers strategic este o chestiune de sens bazată pe principiul recunoaşterii
mutuale
Prospectarea strategică în forma prezentată mai sus a fundamentat foaia de
parcurs pentru realizarea strategiei.
1.2 Punct de plecare: evaluarea cadrului planificării strategice locale
„Drobeta Turnu Severin va fi un oraş-port care va oferi condiţii bune de trai
locuitorilor săi, accesul la servicii publice moderne, va reprezenta o destinaţie
turistică atractivă, va oferi oportunităţi reale pentru investiţii, se va dezvolta
respectând şi valorificând patrimoniul cultural şi natural de care dispune”
(Viziunea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin 2009 -
2015)
Perioada de planificare avută în vedere în anul 2009, de 7 ani, a fost una
improprie în vederea alegerii şi definirii unei viziuni strategice.
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin 2009 -
2015 a fost elaborată în cadrul proiectului “Un pas în dezvoltarea afacerilor”,
implementat de către Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin, în parteneriat
cu Primăria municipalităţii Negotin, Serbia, cu sprijinul financiar al Uniunii
Europene prin Programul de Vecinătate România - Serbia Phare CBC 2006.
Documentul este structurat pe patru capitole:
I - Cadrul de referinţă - analiza situaţiei actuale
II - Analiza de potenţial
III - Dezvoltarea durabilă a municipiului Drobeta Turnu Severin
IV - Dezvoltarea economică din Negotin şi Drobeta Turnu Severin, văzute ca un
întreg.
Orientarea strategică, care reiese din declaraţia viziunii - Cuvântul înainte al
primarului municipiului Drobeta Turnu Severin, arată spre scenariul de durabilitate
ca fiind un proces creator, de echilibrare la nivel local, care cuprinde toate
domeniile de decizie locală. Următoarele obiective majore pot fi derivate din această
declaraţie: stabilirea priorităţilor sectoriale; sprijinirea economiei prin politici
adecvate, atrageri de capital, instrumente fiscale, credite, încurajarea capitalului
12
autohton; abordarea creşterii economice ca prioritate; stimularea operatorilor
economici prin politici şi mecanisme economice şi fiscale; accentul pus pe evoluţia
procesului de planificare strategică de la stadiul de document la cel de acţiune,
impunându-se în acest sens ca cerinţă înfiinţarea unui organism profesional de
specialitate, cu caracter permanent, respectiv a unei structuri bine închegate la
nivelul comunităţii locale, de prospectare şi programare a activităţii economice şi
care să consulte în mod sistematic şi organizat comunitatea de afaceri şi diferitele
componente ale societăţii civile.
În stabilirea problematicii şi resurselor teritoriului, au fost folosite, alături de
cercetarea statistică, o serie de studii primare, realizate în rândul populaţiei,
mediului de afaceri şi instituţiilor publice din municipiul Drobeta Turnu Severin.
Principalele probleme rezultate din această cercetare au fost:
- insuficienţa locurilor de muncă, 48,7% din populaţie indicând-o că principală
problemă;
- activitate inovativă inexistentă pentru 75,6% din companiile severinene;
- calitate scăzută şi foarte scăzută a serviciilor medicale, indicată de 67,6% din
populaţia severineană;
- grad de necesitate mare şi foarte mare la nivelul comunităţii locale în ceea ce
priveşte serviciile de asistenţă pentru vârstnici, indicat de 83,7% din cei
intervievaţi.
Principala resursă pe care se va fi putut baza dezvoltarea municipiului
Drobeta Turnu Severin a fost considerată de 72,7% din severineni ca fiind turismul.
În aprecierea mediului economic şi al potenţialului acestuia, 73,3% din
severineni au considerat că industria este unul din domeniile prioritare, în timp ce
reprezentanţii mediului de afaceri au considerat în proporţie de 20,6% că industria
reprezintă sectorul de activitate cu cel mai mare potenţial de dezvoltare economică a
municipiului, iar 15,9% au indicat sectorul serviciilor.
Viziunea strategică propusă prin document reprezintă un angajament pe
termen lung, care, într-o formă ajustată, poate rămâne în continuare reprezentarea
unui viitor la care comunitatea doreşte să ajungă şi unde teritoriul are potenţialul de
a fi. Viziunea este definită prin prisma a 4 elemente:
- oraşul Drobeta Turnu Severin va fi un oraş care să ofere condiţii bune de trai
şi de muncă;
- Drobeta Turnu Severin va deveni un oraş atractiv pentru turişti şi pentru
investitori, imaginea viitoare a urbei fiind aceea a unui oraş - port în continuă
dezvoltare;
- Drobeta Turnu Severin va fi un oraş curat, care va respecta mediul natural;
- Drobeta Turnu Severin va fi un oraş care va oferi servicii publice moderne.
În acest moment, una din ţinte este atinsă - cea a unui oraş curat, într-un alt
domeniu s-au făcut progrese importante - servicii publice moderne, în timp ce în
13
ceea ce priveşte bunăstarea cetăţenilor şi atractivitatea economică a oraşului, situaţia,
din păcate, s-a agravat. Astfel că, nici obiectivul general al Strategiei, acela de
creştere a nivelului de trai al locuitorilor urbei, nu a fost atins.
În concordanţă cu viziunea strategică şi pentru a contribui la atingerea ţintelor
propuse, au fost definite şi 4 obiective strategice:
- Creşterea numărului de locuri de muncă şi a nivelului salarial prin sprijinirea
activităţilor economice locale;
- Creşterea atractivităţii municipiului în scopul dezvoltării turismului şi
atragerii investitorilor;
- Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire prin reabilitarea şi dezvoltarea capitalului
antropic şi natural al municipiului;
- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea interacţiunii dintre instituţiile publice şi cetăţean
pentru eficientizarea şi modernizarea serviciilor publice.
La fel ca în cazul viziunii şi al obiectivului general, primele trei obiective
strategice nu au fost atinse, deşi au fost iniţiate programe în acest sens, în timp ce
ultimul obiectiv poate fi considerat parţial atins.
În concluzie, ţinând cont de modificările contextuale, accentuarea
problemelor, agravate de criza financiară la nivel european şi mondial, se impune o
restructurare a ţintelor şi obiectivelor strategice, precum şi a priorităţilor.
Evaluarea stadiului proiectelor propuse în Strategia de Dezvoltare Durabilă a
municipiului Drobeta Turnu Severin 2009 - 2015 este prezentată în Anexa 1. Se
constată alocarea de fonduri importante pentru investiţii în infrastructură, atât în cea
de utilităţi, rutieră, cât şi în infrastructura culturală şi educaţională. În domeniul
turismului, au fost derulate proiecte de promovare cu impact redus, care însă trebuie
continuate şi susţinute şi de măsuri complementare pentru a avea efectul scontat,
acela de instituire a turismului ca pilon de dezvoltare. Este evident astăzi că turismul
nu a devenit acel pilon al restructurării şi relansării economiei locale. Una din cauze
este şi nerealizarea proiectelor propuse din strategie. Având în vedere necesitatea
creşterii competitivităţii economice, trebuie, de asemenea, instituite măsuri şi
instrumente de sprijin a mediului de afaceri local, iar capacitatea administrativă
existentă trebuie dublată de o arhitectură instituţională cu rol de implementare în
principal a proiectelor majore prevăzute în strategia de dezvoltare locală şi
monitorizare a indicatorilor acestora.
14
CAPITOLUL 2- ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE
Analiza situaţiei existente a pornit de la “analiza exploratorie extinsă
existentă”: studii de cercetare, concept de amenajare teritorială şi analize diagnostic.
Analiza situaţiei existente cuprinde în prima parte o evaluare a cadrului
general în care au fost analizate istoria şi geografia locului, care se constituie în
resursele esenţiale şi identitare ale teritoriului - POEZIA, ESTE CÂND AI DUNĂRE
ŞI TURN LA SEVERIN (Nichita Stănescu). În partea a II-a, au fost evaluate
variabilele interne ce pot influenţa teritoriul, urmărindu-se evoluţia până în 2013 şi
unde au existat date până în 2014.
2.1 Cadrul general
Destinul european al Severinului este urmarea directă a aşezării sale geografice,
acest spaţiu reprezentând o adevărată punte de legătură între centrul european şi
Orientul Apropiat, între nordul continentului şi lumea mediteraneană. Pe aici s-au
deschis “Porţile de Fier” pentru ape şi pentru oameni, Drobeta antică şi Drobeta
modernă devenind şi simbolul intrării Balcanilor în Europa şi a Europei în Balcani.
Dar mai întâi, Drobeta înseamnă începutul neamului românesc, inaugurat prin
intrarea lui Traian, care aducea cu el cultura romană, după cum, peste secole, prin
intrarea tot pe aici, la Turnu Severin, a regelui Carol I, a pătruns pe pământul
românesc lumea occidentală, care va duce la naşterea României moderne.1
2.1.1. Repere istorice
Perioada preistorică
Începuturile activităţii umane pe valea Severinului şi împrejurimi datează din
cea mai timpurie epocă a istoriei omenirii.
Paleoliticul inferior (1.800.000 - 120.000 î. Hr.) este reprezentat de bolovanii de
silex ciopliţi, folosiţi ca arme de vânătoare, dar şi în conflictele armate. În paleoliticul
mijlociu (120.000 - 30.000 î. Hr.) se inventează toporul, arcul simplu, undiţa şi bărcile
obţinute prin scobirea arborilor, iar localnicii încep să îşi construiască pe terasele
Dunării bordeie şi semibordeie. Paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î. Hr.)
1 Mihai Butnariu, Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin
15
marchează descoperirile făcute la Cazanele Dunării, în peştera Clemente I de la
Dubova, respectiv un tip aparte de vârfuri de săgeţi, având forme apropiate frunzei
de salcie.
Din mezolitic (10.000 - 6.000 î. Hr.) datează cea mai veche lucrare de protejare
a locuitorilor, descoperită la Cuina Turcului (Cazanele Mari), respectiv un şanţ
adânc de 1,20 m şi lat de 1,80 m. În peştera Clemente II, la Cuina Turcului şi la
Porţile de Fier au fost descoperite vârfuri triunghiulare şi simetrice. În zona Porţile
de Fier, pentru prima dată se înlocuiesc vârfurile de săgeată din silex cu cele lucrate
din os. La Ostrovul Banului s-a descoperit cel dintâi toporaş din corn de cerb, o
invenţie remarcabilă a vremii. Pentru protejarea aşezărilor erau, de asemenea,
fructificate avantajele naturale ale terenului, iar ostroavele Dunării erau folosite
drept refugiu.
Din epoca de trecere de la mezolitic la neolitic, spre sfârşitul epocii mezolitice,
avem cele mai clare dovezi de locuire din zonă, descoperite de arheologi. Acum
apare cultura Schela Cladovei, primele urme fiind din jurul anului 8200 î. Hr. Acestei
culturi îi sunt atribuite primele unelte pentru agricultură, confecţionate în special din
os şi corn de ovine, şi harpoane folosite la pescuit. Locuitorii din această cultură
domesticeau animalele şi începeau cultivarea anticipată a plantelor. Aici s-a
descoperit prima dovadă de folosire a plugului din corn de cerb.2 Din această
perioadă încep să apară urme de locuire în aşezarea Lepenski Vir, considerată un
centru religios pentru întreaga zonă din Clisura Dunării, fapt dovedit de locuirea
temporară, dispunerea caselor, numărul şi calitatea reprezentărilor artistice.
La Schela Cladovei,
casele erau de formă
trapezoidală, cu colţuri
rotunjite, vatra era în
interior, iar în jurul ei se
făceau înmormântări.3 Foto: Schela Cladovei -
http://adevaruldespredaci.ro
Descoperirile arheologice
atestă, de asemenea, că în
zona Schela Cladovei -
Turnu Severin s-a desfăşurat primul conflict armat din spaţiul românesc. În acelaşi
spaţiu, au fost realizate primele intervenţii chirurgicale şi primele opere de artă.
Vestigiile arheologice de aici sunt o adevărată comoară pentru patrimoniul
istoric naţional, dar şi pentru cel internaţional şi asta deoarece datările artefactelor şi
2 Mihai Butnariu, Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin 3 Nicolae Pruna, Istoria municipiului Drobeta Turnu Severin
16
osemintelor umane fac din această aşezare neolitică una dintre cele mai vechi sate
din Europa, Schela Cladovei fiind anterior aşezării Lepenski Vir.
Primul sat din Europa - Schela Cladovei, Drobeta Turnu Severin, locul
naşterii Vechii Europe, nu beneficiază în prezent de finanţare şi nu este pus în
circuitul turistic.
În neolitic (5600 - 2500 î. Hr.) cetatea primitivă dispare, fiind înlocuită de
gintă. În neoliticul dezvoltat (4200 - 3500 î. Hr.) sunt perfecţionate uneltele şi armele,
apar meşteşugurile şi schimburile, precum şi aşezările fortificate. La sfârşitul
neoliticului se manifestă cultura Vincaş Turda, căreia îi aparţin obiectele de ceramică
descoperite Ostrovul Şimian, Ostrovul Banului şi Hinova.
Perioada de trecere la epoca bronzului (2500 - 2000 î. Hr.) este marcată de
Cultura Sălcuţa, reprezentată prin locuinţe de piatră, folosirea aramei şi existenţa
vaselor de culoare neagră sau roşie - portocalie bogat decorate, iar zona este supusă
procesului de indo-europenizare, având loc o sinteză etnică, lingvistică şi culturală,
din care se va forma poporul trac. În bronzul timpuriu apar primele cetăţi, iar în
perioada bronzului mijlociu (1550 - 1300 î. Hr.) se impune Cultura Gârla Mare,
caracterizată prin apariţia vaselor modelate în formă de păsări şi a statuetelor
feminine, dovezi ale cultului fertilităţii. Este perioada apariţiei uneltelor din bronz,
precum şi a cristalizării etnicului geto-dacic, ca ramură nordică a tracilor. Populaţia
dacică folosea ca locuri de aşezare sau fortificaţii punctele obligatorii de trecere, cum
ar fi cetăţile de pământ de la Bobaiţa, Ilovăţ sau din ostroavele Dunării. Cea mai
importantă dintre aceste aşezări dacice din zonă este Drubeta, denumire care în
limba geto-dacica ar însemna “Despicata” sau “Aşezarea de la despicătură”.
Referitor la această denumire s-au emis mai multe ipoteze. Nicolae Iorga susţine că
semnificaţia numelui provine de la cuvântul trac “drueta”, care înseamnă “stejăriş”,
iar Grigore Mateescu susţine că această denumire ar deriva din numele zeului
cavaler “Deus Dobrotes”; după F. Cumont originea numelui se află în numele dac
“Drebita”. Cert este că numele este redactat prima dată de Ptolomeu şi uneori apare
Drubeta, alteori Drobeta. La sfârşitul epocii bronzului (1300 - 1150 î. Hr.) este datat
renumitul tezaur de la Hinova, cu 887 piese de aur şi una din bronz.
În epoca fierului timpuriu (1200 - 800 î. Hr.) apare Cultura Insula Banului,
caracterizată prin aşezări fortificate de mari dimensiuni, în care uneltele din bronz
încep să fie înlocuite cu cele de fier. Epoca fierului mijlociu (800 - 650 î. Hr.) se
evidenţiază prin apariţia geto-dacilor în cultura Basarabi şi cultura de interferenţă a
ilirilor cu tracii de la Ostrovul Mare şi Balta Verde. A doua epocă a fierului (400 - 106
î. Hr.) este perioada de înflorire a statului dac, cu apariţia aşezărilor fortificate şi a
locuinţelor de suprafaţă de tip bordei. În această perioadă, în zonă pătrund celţii.
Populaţia din depresiunea Topolniţei a intrat în contact cu civilizaţia romană încă
din timpul împăraţilor Tiberiu, Claudiu şi Domiţian. Vasile Pârvan susţine că
17
Drobeta există cu mult înainte de cucerirea romană, iar atunci când aceştia au ajuns
aici, cetatea atinsese apogeul său.
După ce românii îşi consolidează graniţa pe Dunăre, ei vor organiza
numeroase expediţii împotriva dacilor din nordul Dunării. Drobeta intră în istorie
odată cu campaniile romane conduse de Traian.
Drobeta romană
Încă din antichitate, Dunărea a reprezentat o importantă arteră fluvială, dar şi
strategică, de frontieră, ce separa lumea mediteraneană greco-romană de cea
germanică şi geto-dacă. Imperiul Roman a reuşit, pentru prima dată, o sinteză
politică şi economică a celor două lumi: orientală şi occidentală. Statul roman şi-a
canalizat, în primii ani ai secolului I î. Hr. expansiunea spre nord, peste Dunăre.
După o primă încercare făcută în acest sens de Iulius Cezar, eforturile romanilor de
a-şi extinde stăpânirea la nordul fluviului şi-au atins scopul abia în timpul lui Traian,
care, prin cucerirea Daciei, a integrat lumii romane o mare parte a Dunării. Prin
măsurile luate, romanii au consolidat atât rolul strategico-militar, cât şi cel economic
al fluviului. Construirea podului peste Dunăre de la Drobeta a făcut din fosta
aşezare dacică un important centru urban, economic şi politic al Daciei romane.4
Procesul de romanizare în zona Drobetei a început înainte de cucerirea
romană, prin legăturile economice între cele două maluri ale Dunării. Războaiele
daco-romane din 87 şi 88 scot în evidenţă necesitatea susţinerii logistice a unui
conflict de lungă durată prin realizarea unor capete de pod şi a unor poduri peste
Dunăre.
La 25 martie 101 este declarat solemn la Roma începutul războiului daco-
roman, care, însă, în urma unor lupte care au epuizat ambele armate, culminând cu
cea de la Adamclisi, se sfârşeşte prin încheierea păcii, în urma căreia romanii au
anexat sudul Olteniei. Traian reia însă preparativele militare şi pregăteşte o
reorganizare a bazelor şi resurselor. În acest context s-a construit faimosul pod peste
Dunăre, de către Apolodor din Damasc, constructorul, de altfel, al celor mai
importante edificii din timpul împăratului Traian.
Construcţia podului între Drobeta şi Pontes (Egeta) s-a făcut în anii 103 - 105
şi a constituit cea mai însemnată lucrare tehnică a timpului de atunci. Podul era cel
mai lung pod de piatră din Imperiul Roman, de 1135 metri, o lăţime de 14,55 metri şi
o înălţime de 18,60 metri. În apa Dunării s-au construit 20 de pile, iar la capete, pe
uscat, erau două portaluri. Picioarele erau construite din blocuri de piatră necioplită
şi căptuşite cu cărămidă arsă, iar suprastructura, bolţile şi pardoseala, din lemn de
stejar. Apolodor a folosit pentru construcţia podului chesoane din lemn, pe care le-a
4 Cezar Avram, Alin Mitrica, Coordonate în diplomatia şi politica militara romano-iugoslava în problema Dunarii la Conferinta de Pace de la Paris, Arhivele Olteniei, nr. 23, 2009
18
scufundat în apă, după ce i-a micşorat debitul prin abaterea vadului printr-un canal,
ale cărui urme se pot observa şi astăzi.5 Prezenţa imaginii podului pe unele monede
romane dovedeşte că acesta devenise un simbol al Imperiului Roman. Astăzi mai pot
fi văzute pilele culee (picioarele principale de pe uscat).
În apropierea capătului de pod, romanii au construit pe malul dacic un castru
denumit Drobeta, iar pe celălalt mal un alt castru, numit Egeta, deoarece apărarea
podului necesita la extremităţile sale posturi întărite.
Castrul a fost construit după concepţia strategică a romanilor şi trebuia să
adăpostească 300 de familii, care formau garnizoana pentru apărarea podului.
Interiorul castrului era împărţit în străzi, ce se intersectau în unghi drept, ca o tablă
de şah. A fost amenajat un canal de scurgere pe sub străzile publice şi au fost
construite apeducte pentru
alimentarea cu apă. La 150 de
metri spre vest de pod s-au
construit termele, băi cu
aburi, săli de masaj şi teren
pentru exerciţii fizice. Aceste
terme sunt considerate ca
fiind cele mai mari de pe
teritoriul Olteniei romane.
Locuinţele pentru soldaţi
(canabaele) s-au construit în
afara zidurilor castrului, în
nord, luând naştere oraşul
civil Drobeta, care împreună
cu castrul vor dăinui până în
secolul al VII-lea. Pe lângă
soldaţii romani, în jurul
Foto: Castrul Roman
http://www.cimec.ro
castrului se vor aşeza negustori, zidari, cioplitori în piatră, olari, ceea ce, mai târziu,
va duce la o puternică dezvoltare a zonei.6
Sistemul de fortificaţii de la Drobeta a fost conectat la o reţea densă de
drumuri, menite sa uşureze deplasările de trupe şi aprovizionare a acestora. Reţeaua
de drumuri pornea din poarta decumană spre Valea Cernei prin castrul Dierna, spre
5 Mihai Butnariu, Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin 6 Idem
19
Valea Jiului prin castrul Putinei, Valea Oltului prin Cerneţi - Şimian - Butoieşti -
Pelendava şi pe Valea Dunării prin castrul Hinova - Izvorul Frumos - Izvoarele.
În numai câţiva ani după cucerirea Daciei, Drobeta devine cunoscută în toată
civilizaţia romană, având rol nu numai de reşedinţă administrativă şi militară, ci şi
de centru de producţie şi de schimb, ceea ce va face ca localitatea drobetană să aibă
un rol civilizator pe o arie întinsă în jurul său. Castrul Drobeta este primul centru
urban ca importanţă militară, economică şi religioasă din regiunea Olteniei şi
Banatului, şi al treilea centru urban din Dacia, după Sarmizegetusa şi Apullum.
Drobeta romană cunoaşte în evoluţia sa trei mari perioade distincte: cea a
Antoninilor, a lui Constantin cel Mare şi a lui Justinian. În anul 121 împăratul
Hadrian va ridica oraşul la înaltul rang de “municipium”, iar în timpul împăratului
Septimiu Sever, Drobetei i se va acorda titlul de colonie. Pe la mijlocul secolului al
III-lea, Colonia Drobetei era întinsă pe o suprafaţă de 60 de hectare şi avea o
populaţie de aproximativ 40.000 de locuitori.
În urma unei perioade de anarhie militară, în anul 271, în timpul împăratului
Aurelian are loc retragerea totală a stăpânirii romane, însă cercetări arheologice
recente arată ca Drobeta împreună cu alte castre de pe malul stâng al Dunării vor
rămâne încă multe decenii, după retragerea aureliană, sub administraţie romană.
Drobeta va suferi în continuare mari distrugeri în urma năvălirii triburilor sarmatice
şi gotice, după care se va reface în timpul lui Constantin cel Mare, care a reclădit
castrul după un nou plan. Odată cu trupele lui Constantin cel Mare, va pătrunde în
aceste ţinuturi şi creştinismul.
Perioada lui Justinian este ultima
perioadă de înflorire a Drobetei antice.
Chiar dacă în urma năvălirilor barbare,
oraşul nu se mai menţine drept centru
economic şi militar, aşezarea va continua să
existe.
În zona Severinului au apărut cu
timpul căpetenii locale cu atribuţii
administrative, judecătoreşti şi militare,
ţinutul ajungând astfel să facă parte, probabil,
din voievodatul lui Litovoi.
Severinul medieval
Ţinutul Severinului reapare în istorie în
contextul presiunii regatului maghiar,
exercitată de-a lungul Dunării în zona Porţile
de Fier şi a ciocnirii intereselor acestuia cu ale
Imperiului sud-dunărean al Asăneştilor.
20
Privind provenienţa numelui de Severin există câteva supoziţii: Biserica latină
(ulterior devenită catedrală catolică) a cetăţii medievale a Severinului era, se pare,
închinată sfântului Severin de Noricum, un sfânt venerat de călugarii austrieci care
au misionat în perioadele când Severinul era sub stăpânirea Coroanei maghiare.
Nicolae Iorga citează în anul 1383 existenţa primului episcop catolic de Severin care
a purtat titulatura de "Episcopus Severini" şi care a luat asupra sa întreaga jurisdicţie
catolică din Ţara Românească. Există opinii care amintesc de împăratul Alexandru
Sever sau de un general al lui Filip Arabul. O altă variantă foarte plauzibilă susţine
că numele vine de la cel al împăratului Septimiu Sever, numit şi “Severineanul”,
amintirea fiind legată de perioada când Septimiu a ridicat Drobeta la titulatura de
“Splendissima Colonia”.
În secolul al XIII-lea a fost construită Cetatea Severinului, cu avanpostul din
fostul castru roman şi punctele de control şi aprovizionare de la Grădeţ, Oreava,
Ostrovul Banului. Arhitectura era occidentală iar în cetatea Severinului a fost
construită o capelă catolică. În această etapă, cetatea Severinului avea o formă
dreptunghiulară, 4 turnuri dispuse la colţuri şi un turn la intrare, orientarea cetăţii
fiind nord-sud. Zidurile au o grosime de 1,75-2 m, cu o înălţime de peste 6 m, fiind
realizate din bolovani de râu şi bârne de lemn. Se menţine încă o parte din turnul de
nord-est ce ajunge la o înălţime de 22 m şi are 3 nivele cu câte o gaură de tragere.7
Începând cu anii de stăpânire ai regelui Ungariei Andrei al II-lea, Cetatea
Severinului va fi, timp de secole, teatrul unor înfruntări între armatele voievozilor
români şi armatele maghiare şi, ulterior, cu oştile otomane. Cetatea a constituit, sute
de ani, principala redută strategică de la Dunăre.
După anul 1419, Cetăţii Severinului i s-a mai adăugat o incintă exterioară, care
o înconjura pe cea veche pe trei laturi. Către mijlocul secolului al XV-lea, s-au ridicat
construcţiile din partea de sud a cetăţii. În castrul roman a fost realizată o construcţie
poligonală, cu poarta spre est, ce folosea o parte din construcţiile romane în sud şi
vest.
În jurul anului 1300 cetăţile Grădeţ, Oreava, Ostrovul Banului au fost preluate
de români, cavalerii ioaniţi, peste decenii, fiind înlocuiţi de voievozii români.
Singura cetate care a supravieţuit duelului româno-maghiar a fost Cetatea
Severinului.
În contextul în care regele Andrei al II-lea a transformat în 1233 fortăreaţa
Severinului în cetate, a luat naştere Banatul de Severin, ca marcă de graniţă în
sistemul defensiv totodată ofensiv, organizat încă din 1228, regiune înfiinţată la
hotarele Imperiului româno-bulgar pentru paza graniţei Ungariei şi restabilirea
influenţei Bisericii Romano-catolice în regiune.
Banatul Severinului sau Ţara Severinului, cuprindea Caraşul cu o fâşie din
Ardeal, Ţara Haţegului, ţinutul Amlaşului şi o parte limitrofă din Oltenia
7 Nicolae Pruna, Istoria municipiului Drobeta Turnu Severin
21
(Mehedinţi, o parte din Gorj şi Vâlcea, întinzându-se pe ambele laturi ale munţilor)
de la Dunăre până la Olt. Anul 1233 – în rezonanţă cu anul 1833 când noul oraş
modern a fost înregistrat – poate fi considerat ca dată a naşterii oficiale a cetăţii.
După anul 1526, Severinul decade din cauza împrejurărilor potrivnice şi a
permanentelor atacuri otomane. După distrugerea cetăţii şi devastarea oraşului,
acestea vor fi părăsite de locuitori şi, după un veac, totul va fi descris de Marsigli ca
fiind doar o ruină. Aşa sfârşeşte istoria cetăţii şi a Băniei Severinului, după ce timp
de 300 de ani a constituit mărul discordiei dintre regatul maghiar şi Ţara
Românească, şi, după ce, timp de un secol, s-a opus ofensivei otomane spre centrul
Europei. Până în 1524, Cetatea Severinului a avut nu numai importanţă militară, ci şi
una economică. În jurul cetăţii se ridicase un târg de negustori şi meşteşugari. Aici se
depozitau mărfurile ce urmau să fie trecute peste munţi în Transilvania şi Ungaria.
Severinul a constituit şi un centru de propovăduire a catolicismului în aceste ţinuturi
unde localnicii erau în totalitate ortodocşi. După distrugerea Cetăţii Severinului,
locuitorii au fondat o altă aşezare, Cerneţi, mai ferită de incursiunile turceşti, la
aproximativ 6 kilometri nord-est de vechea cetate distrusă. Până la reconstrucţia
modernă a Severinului, Cerneţiul, care pe la 1602 era o moşie a fraţilor Buzeşti, va fi
capitala administrativă şi comercială a Mehedinţi-ului.
Severinul modern şi contemporan
Schimbările survenite în structura economică a Ţării Româneşti la sfârşitul
secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea au avut importante
repercusiuni în sectorul vieţii sociale, juridice şi, nu în ultimul rând, politice.
Trecerea funcţiei administrative şi politice de la Cerneţi la Turnu Severin a
însemnat şi începutul unei perioade de declin a acestui centru, care, din cauza
poziţiei sale puţin marginale şi reorientării vieţii economice spre alte oraşe, nu mai
poate ţine pasul cu ritmul de dezvoltare. Recensământul din 1859 îl înregistrează ca
târg, iar de atunci şi până în prezent este prins întotdeauna în rândul aşezărilor
rurale.
Oraşul Turnu Severin, renăscut pe locul celui care a existat după anul 1524 ca
un sat oarecare, rămâne etalonul noilor prefaceri din societatea românească din
prima jumătate a secolului al XIX-lea, dar şi al expansiunii Occidentului la gurile
Dunării, începând cu Congresul de la Rastdt (1798), când s-a pus problema
navigaţiei şi comerţului pe acest fluviu european.
Un proiect de reînfiinţare a Severinului a fost conceput în 1718 - 1739, când
austriecii au stăpânit Oltenia. Acest prim proiect prevedea ca oraşul să fie
reconstituit sub denumirea de Caropolis, de către un grup de negustori bulgari de
religie catolică. În urma păcii de la Belgrad (1739), când Oltenia a revenit sub
stăpânire turcească, proiectul a fost abandonat.
22
Războiul ruso-turc din anii 1828 - 1829, încheiat prin pacea de la Adrianopol
(2/14 septembrie 1829), a avut urmări dintre cele mai importante pentru evoluţia
socială şi economică a Principatelor Române. În urma acestui tratat, Dunărea va
deveni o mare arteră de circulaţie a produselor şi bunurilor. Noile condiţii generate
de pacea de la Adrianopol vor conduce nu numai la renaşterea unor oraşe vechi ca
Giurgiu şi Brăila, dar şi la apariţia altora noi: Severinul, Alexandria, Calafatul.
În luna martie 1833 guvernatorul general al Principatelor Române, Pavel
Kiseleff, vizitează ruinele Drobetei şi apoi oraşul Cerneţi. Locuitorii veniţi să-l
întâmpine pe guvernator i-au solicitat strămutarea oraşului Cerneţi în Câmpia
Severinului, în jurul castrului roman. Realizând importanţa pe care o avea înfiinţarea
unui oraş în această parte a ţării, generalul Pavel Kiseleff, printr-un ofis, înregistrat
cu numărul 19, din 22 aprilie 1833, către Sfatul Administrativ al Ţării Româneşti,
solicită “înfiinţarea oraşului de negoţ Turnu Severin, prin strămutarea locuitorilor
oraşului Cerneţi în Câmpia Severinului după a lor dorinţă”. La 9 mai 1833 se
semnează actul de vânzare - cumpărare la judecătoria judeţului Mehedinţi, între
Bălaşa Fratoştiţeanca şi Ion Severineanu, proprietari - vânzători şi Magistratul
oraşului Cerneţi, în calitate de cumpărător, cu preţul de 90.000 de lei
Din primul plan al urbei severinene realizat de Moritz von Ott, rezultă că
suprafaţa oraşului urma să fie de 396.000 de stânjeni pătraţi. Potrivit acestui plan,
oraşul era proiectat în zona din faţa piciorului podului lui Traian.
Chiar dacă cetăţenii, boierii şi negustorii din Cerneţi refuză din diverse
motive strămutarea în noul oraş, locuitorii satelor Branoviţa, Şimian şi Schela
Cladovei au lucrat împreună cu inginerul statului la măsurarea şi parcelarea moşiei
Severinului, pentru locuri de casă, prăvălii, străzi şi pieţe. În următorii doi ani, însă,
planul de întocmire a noului oraş va fi abandonat. Astfel că, dacă anul 1833 poate fi
socotit, formal, anul întemeierii noului oraş, 1836 este socotit anul întemeierii sale
efective.
23
În primăvara anului 1835 a fost trimis la faţa locului inginerul Xavier
Villacrosse, care a întocmit un plan ce prevedea un nou amplasament al oraşului,
acesta nefiind de acord ca noua aşezare să cuprindă castrul roman, pentru a preveni
distrugerea vestigiilor şi pentru a nu împiedica viitoarele cercetări. Acest plan
prevedea o reţea stradală regulată, ce se intersecta în unghi drept cu pieţe largi şi cu
multe spaţii verzi, fiind o copie fidelă a multor modele occidentale: “O realizare în
miniatură a tuturor achiziţiilor civilizaţiei, o oglindire pe teren a formelor de viaţă
liberalo - burgheze acum biruitoare, un caracter absolut antinomic al Cerneţiului,
care rămâne păstrătorul de tradiţie, al formelor de viaţă feudale în curând înfrânate,
nimicite împreună cu Cerneţiul însuşi, incapabil de a se adapta schimbărilor”.8
Refuzul locuitorilor Cerneţiului de a se strămuta în Câmpia Severinului a
determinat hotărârea Adunării Administrative a Ţării Româneşti, întărită prin decret
domnesc la 10 iunie 1836, de a se acorda străinilor dreptul de a cumpăra locuri de
casă în oraş, decizie care va avea consecinţe importante pentru dezvoltarea
ulterioară a oraşului. Ca urmare a acestei decizii, în cursul anului 1837, în oraş s-au
statornicit locuitori din satele apropiate, iar în partea vestică s-au stabilit de la
început nemţi, formând o mahala nemţească, care va influenţa prin specificul său
viitoarea dezvoltare a oraşului de pe malul Dunării. Noul oraş cunoaşte încă de la
început o dezvoltare de tip modern, burghez, care-şi va pune amprenta atât asupra
vieţii economice, cât şi a ocupaţiilor de bază ale cetăţenilor. Caracterul modern,
burghez al oraşului, va fi imprimat de către străinii ce se stabileau în oraş şi care
aduceau cu ei civilizaţia şi mentalitatea apuseană.
Începând cu anul 1851 a început adevărata viaţa economică a Severinului. În
port s-a construit localul Agenţiei austriece, apoi vama, iar în anul 1852 ia fiinţă, ca
anexă a Agenţiei austriece, şantierul naval, care la început era format doar dintr-un
atelier de reparat vase care circulau pe Dunăre şi care iernau aici. Tot în anul 1852 s-a
inaugurat şoseaua care leagă Severinul de Craiova, care împreună cu fluviul
Dunărea au făcut din urbea severineană un adevărat centru al Olteniei vestice.
O comisie arheologică, trimisă de guvernul francez în 1865, constata că
oraşul Severin era clădit a patra oară pe ruine de aşezări succesive. În perioada
1856 - 1880 s-au făcut cinci suplimentări la planul general al oraşului.
În anul de graţie 1866, la 8 mai, prinţul Carol de Hohenzollern avea să
păşească pentru prima dată pe pământ românesc, aici la Turnu Severin. După ce a
călătorit incognito până la graniţa românească, “călătorul, purtător de ochelari a
unei clase a doua de pe un vapor dunărean austriac, uitând că-şi luase bilet pentru
Odessa, a scoborât în pavoazatul oraş Turnu Severin. Astfel începu […] rodnica
domnie a regelui Carol”.9 Aici, lângă Dunăre, în faţa cetăţii medievale a Severinului,
8 C. Pajura, D. T. Giurescu, Istoricul orasului Turnu Severin (1833 - 1933) 9 Nicolae Iorga, Istoria poporului romanesc
24
avea să rostească celebrele cuvinte: “punând piciorul pe acest sfânt pământ, am
devenit român”, pe care nu le va dezminţi până la moarte. În cea mai lungă domnie
din istoria românească (1866 - 1914) regele Carol I avea să făurească un stat modern,
o Românie cu adevărat europeană.10
Iată cum arăta Severinul în anul 1883, după descrierea făcută de V.
Demetrescu, cu ocazia realizării primei monografii a oraşului: “Oraşul Severinului,
aşezat în câmpul ce din vechime a purtat numele de câmpul Severinului, în marginea
Dunării, în faţa ruinelor Turnului numit Turnul Severinului şi al rămăşiţelor din
podul lui Traian ocupă un spaţiu de 194 ha. Planul său este un dreptunghi care are
12 străzi în lungime şi douăzeci în lăţime fiind împărţit în patru suburbii: suburbia
Traian, suburbia Sever, suburbia Mihai Bravul şi suburbia Tudor Vladimirescu.
Acesta cuprinde un număr de 1.861 locuri de casă pe care sunt construite mai mult de
jumătate clădiri, oraşul având o populaţie de 13.000 de locuitori, incluzându-se şi
populaţia flotantă”.11
În acelaşi an, Severinul avea 12 edificii publice, 6 biserici (3 ortodoxe, una
catolică, una protestantă şi o sinagogă), un spital, arestul preventiv, gara, agenţia
vapoarelor, palatul administrativ şi judecătoria.
În perioada de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea
până la primul război mondial, oraşul Turnu Severin este într-o continuă competiţie
cu sine însuşi. Este timpul când s-au realizat marile proiecte urbanistice ce fac din
acesta unul dintre cele mai importante centre urbane, nu numai din Oltenia, ci şi din
întreaga ţară. Aşadar, în această perioadă, oraşul Turnu Severin era clasificat printre
cele 18 centre urbane ale României şi constituia, după expresia marelui cărturar
Nicolae Iorga, “oaza salvatoare către care îşi îndreptau mintea şi sufletul mulţi
români bănăţeni, asupriţi de stăpânirea maghiară, precum şi românii de peste
Dunăre, din Valea Timocului”.12
Fiind un oraş de graniţă, Turnu Severin avea să cunoască din plin ororile celor două războaie mondiale.
La 30 august 1914, ziarul elveţian "La Liberté" din Fribourg, consemna
ciocnirile violente dintre internaţionaliştii socialişti severineni împotriva războiului
şi naţionaliştii severineni favorabili războiului, confruntări din care vor ieşi victorioşi
membrii Internaţionalei socialiste. Numai la Şantierul naval, în 1906, erau înscrişi 500
de membri ai mişcării socialiste. În anul 1916, generalul Ion Dragalina este numit
comandant al Diviziei 1 de Infanterie, din Turnu Severin. La 14/27 august 1916
România declară război Austro-Ungariei. La 30 august 1916, Severinul suferă primul
bombardament naval executat de pe bateriile monitoarelor austro-ungare. La 4
septembrie, Grupul de armate "Cerna", având ca bază Turnu Severin, eliberează
Orşova, avansând adânc după lupte grele în vecinătatea dealului Alion, pe valea
10 Mihai Butnariu, Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin 11 V. Demetrescu, Istoria orasului Severin 12 Gabriel Croitoru, Florin Nacu, Orasul Severin, Arhivele Olteniei, Serie noua, nr. 23, 2009
25
Culoarului Timiş – Cerna. În ziua de 28 septembrie 1916 este consemnat primul
bombardament aerian al Severinului. La 24 noiembrie 1916, trupele române fiind
obligate să abandoneze oraşul, începe ocupaţia germană a Severinului. Regele
Ferdinand I, la sugestia lui Ionel Brătianu, îl solicită pe Alexandru Marghiloman să
preia negocierile păcii cu Puterile Centrale, drept pentru care, la 16 martie 1918, la
Turnu Severin, Marghiloman îl întâlneşte pe Ministrul de externe al Austro-
Ungariei, Contele Ottokar Czernin. Şantierul naval din Turnu-Severin urma să fie
arendat pe timp de 40 de ani Puterilor Centrale, la expirarea termenului putându-se
face o nouă arendare. La 12 Octombrie 1918, 13 vase din flotila dunăreană austro-
ungară primesc ordin de staţionare în portul Severinului, în vederea asigurării
retragerii armatelor austro-germane din Balcani, operaţie care se va încheia la 28
octombrie 1918. La 11 noiembrie 1918 ia sfârşit Primul Război Mondial, prin
semnarea armistiţiului la Rethondes.
În perioada interbelică Turnu Severin ajunge printre primele optsprezece
mari centre urbane ale României. În portul Severinului se află sediile de Curse
regulate pe Dunăre între Regensburg şi Galaţi ale Societăţilor N.F.R., ale Societăţii
austriece de navigaţie (D.D.S.G), ale Societăţilor de navigaţie Iugoslavă şi
Cehoslovacă, precum şi ale Societăţii maghiare de navigaţie (M.F.T.R.). Tot în 1919
este înfiinţată noua Vamă Turnu-Severin (până în 1989). În 1919, continuă extinderea
oraşului şi spre nord, dincolo de Bulevardul T. Vladimirescu, păstrându-se planul cu
străzi perpendiculare cum a fost conceput în planul iniţial. Începând cu 1927 şi până
în 1932, economia severineană intră într-o perioadă de recesiune severă. Sunt
falimentate 69 de firme importante. Între 1929 – 1930, firma Siemens execută
electrificarea oraşului. După 1933, economia Severinului începe să cunoască semne
de înviorare, iar în anii următori se va declanşa o adevărată relansare economică,
oraşul ajungând să dispună de trei zone industriale: zona de est, de sud - vest şi de
nord. În perioada interbelică oraşul era bine sistematizat, cu străzi şi pieţe largi, iar o
treime din suprafaţa sa era acoperită cu parcuri şi plantaţii şi fiecare casă dispunea
de grădina ei.
Între 16-24 august 1940, la presiunea Germaniei, s-au desfăşurat la Turnu
Severin, în sala Palatului Cultural, tratativele romano-maghiare cu privire la cedarea
Transilvaniei de Nord către Ungaria hortistă.
Începând din 1941, Severinul a intrat în cei mai grei ani ai istoriei sale
moderne. Datorită plasării sale strategice, pe calea principală de comunicaţie între
Oltenia şi Banat, între România şi Serbia, Turnu Severin a cunoscut în anii războiului
mari aglomerări de trupe, atât române cât şi germane, cu efecte directe asupra vieţii
economice şi comerciale. În aceşti ani, întreaga producţie a industriei severinene a
fost destinată războiului. Între aprilie 1944 şi 23 august 1944, Severinul a suferit 11
bombardamente. În urma refugierii a peste 27.000 de locuitori în satele din
Mehedinţi, în vara lui 1944 în Turnu Severin au rămas circa 3.000 de oameni.
26
În 1945 este înfiinţat Comitetul Municipal al Partidului Comunist Român din
(Drobeta) Turnu-Severin (până în 1989). Urmare a armistiţiului din 1944, partea
română va contribui cu închirierea gratuită către Uniunea Sovietică a Şantierului
naval din Turnu-Severin, Constanţa şi Brăila, cargourile sovietice aflându-se într-un
stadiu avansat de uzură, necesitând reparaţii constante. Asociaţia Română pentru
Legături cu Uniunea Sovietică, filiala Mehedinţi, Turnu-Severin, apare în 1946.
La 12 ianuarie 1945, în numele despăgubirilor de război pentru pagubele
cauzate de România în timpul războiului, începe deportarea germanilor şi
austriecilor severineni în Uniunea Sovietică. Supravieţuitorii din lagărele de muncă
sovietice vor fi expulzaţi în Germania şi Austria, numai o mică parte revenind în
Severin. Din această cauză, practic comunitatea luterană severineană (formată din
germani) dispare iar cea catolică (în mare parte constituită din austrieci) deşi redusă
numeric supravieţuieşte datorită altor etnii care o compun (cehi, unguri, italieni,
polonezi, etc).
Începând cu 1 ianuarie 1951 se introduce sistemul administrativ copiat de la
sovietici, iar judeţul Mehedinţi este desfiinţat. Turnu Severin devine reşedinţa
raionului cu acelaşi nume, care făcea parte din regiunea Gorj, cu reşedinţa la Târgu
Jiu, apoi din iulie 1952, raionul şi oraşul Turnu Severin vor fi arondate regiunii
Craiova. Tot în 1952 Şimianul este scos din administraţia oraşului, iar Schela
Cladovei şi Dudaşul Schelei devin suburbii ale acestuia. Colectivizarea agriculturii
din 1961 - 1962 a obligat ţăranii să renunţe la pământurile cu greu agonisite sau
primite moştenire de la părinţi.
La 7 septembrie 1964, Gheorghe Gheorghiu Dej şi Iosip Broz Tito pun piatra
de temelie a Hidrocentralei Porţile de Fier I, sistemul hidroenergetic urmând a fi
inaugurat la 16 mai 1972 în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito. În
1977, aceiaşi doi conducători hotărăsc începerea lucrărilor la Hidrocentrala Porţile de
Fier II.
În 1968 s-a reînfiinţat judeţul Mehedinţi, iar oraşului i s-a adăugat Drobeta
devenind DROBETA TURNU SEVERIN, acordându-i-se titlul de municipiu în 1972.
Revoluţia din 1989, anii de reformă ce au urmat şi reintroducerea economiei
de piaţă au însemnat pentru economia severineană intrarea într-o nouă criză. În
ansamblu, se agravează procesul involutiv al industriei locale severinene create sau
dezvoltate în vechiul regim, proces declanşat deja din anii '80. Drept urmare, către
sfârşitul anilor '90, cea mai mare parte din întreprinderi vor fi privatizate devenind
societăţi. Apar deopotrivă altele noi. Blocarea circuitului Dunării în timpul
bombardamentului Coaliţiei NATO împotriva Iugoslaviei (început la 24 martie, până
la 5 iunie 1999) provoacă pierderi severe industriei portuare severinene. După o
perioadă de relativă stabilitate, criza mondială din 2008 agravează din nou situaţia
producătorilor industriali severineni.
27
2.1.2. Repere de geografie urbană
Aşezare geografică
Oraşul îşi datorează întreaga sa existenţă aşezării geografice, propice unui
port dunărean, atât de trafic comercial cu Oltenia, cât şi cale de acces către Marea
Neagră sau Viena. Aşa cum preciza scriitoarea Ileana Roman, “la Drobeta Turnu
Severin este demn de văzut cum spaţiul a creat timp sau, mai terestru spus, cum
geografia a creat istorie”.
Municipiul Drobeta Turnu Severin este poziţionat în extremitatea vestică a
Olteniei, în sud-vestul României şi al judeţului Mehedinţi, a cărui reşedinţă este.
Centrul oraşului este plasat pe coordonatele 22.6561 longitudine estică şi 44.6319
latitudine nordică. Oraşul este situat pe malul stâng al Dunării, la ieşirea fluviului
din defileul pe care îl formează între Baziaş şi Gura Văii, în depresiunea subcarpatică
a Topolniţei, pe drumul european E70, la 113 km de Craiova, 210 km de Timişoara şi
353 km de Bucureşti.
Municipiul are drept vecini comunele Izvoru Bârzii (N-NE), Şimian (E),
Brezniţa Ocol şi Iloviţa (NV), iar în partea de vest se învecinează cu oraşul Orşova.
Dunărea determină întreaga graniţă de sud a municipiului, reprezentând, în acelaşi
timp, porţiunea aferentă de frontieră a României cu Serbia.
Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus
pe un platou înclinat uşor, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş,
altitudinea este de 104 m, iar punctul cel mai jos se află situat lângă gară, unde
altitudinea este de 48,75 m faţă de nivelul mării.
Relief
Municipiul Drobeta Turnu Severin este aşezat în extremitatea sud-estică a
depresiunii Drobeta Turnu Severin - Comăneşti, depresiune care separă podişul
Mehedinţi de dealurile Coşuştei din partea de nord-est şi est.
Teritoriul pe care este aşezat astăzi oraşul a fost o câmpie cu pâlcuri de păduri
de stejari, din care s-a păstrat o suprafaţă de numai 12 hectare în nord, actuala
Pădure Crihala. Severinul este înconjurat de o centură de dealuri: Dealul Vărănic la
nord - vest, Dealul Curile, Dealul Gârdanul şi Dealul Balota, spre est. Acesta din
urmă, înalt de 368 metri, situat la 18 km de Severin, domină întreaga depresiune a
Topolniţei. Oraşul este punctul de întâlnire al culoarului Timiş - Cerna, al Podişului
Mehedinţi şi al depresiunii subcarpatice olteneşti cu Câmpia Olteniei.
Relieful dominant al municipiului îl constituie cele 3 terase: superioară,
medie, inferioară - formate de Dunăre.
Terasa superioară are o altitudine medie de 75 – 80 m şi cuprinde zona
Aeroport, zona specială, cartierul Crihala şi zona de agrement pădurea Crihala.
Terasa superioară este lipsită de denivelări naturale importante. În zona centrală pe
28
axa străzii Crişan terasa are o bombare uşoară cu altitudinea cea mai ridicată. Pe
direcţia nord-sud , terasa este întreruptă de forme de eroziune pe verticală : ogaşul
Burnas situat la extremitatea vestică, ogaşul Craioviţa, ogaşul Aluniş şi pârâul
Crihala.
Terasa medie are o dezvoltare redusă, este despărţită de terasă superioară de
axa bulevardului Tudor Vladimirescu, la vest de ogaşul Aluniş, iar la sud se
delimitează de terasa inferioară printr-un versant, fie cu pante abrupte, fie cu pante
mai line. Începând de la ogaşul Aluniş spre vest, terasa medie lipseşte.
Terasa inferioară are o dezvoltare redusă în cea mai mare parte. Excluzând
cartierul Schela Cladovei, zona terasei inferioare este ocupată de unităţi industriale.
Subsolul Severinului conţine granit, gresie, piatră de var şi serpentină.
Hidrografie
Reţeaua hidrografică a municipiului cuprinde fluviul Dunărea, râurile
Topolniţa şi Bahna, pârâurile Vodiţa şi Jidoştiţa, ogaşele Crihala, Aluniş, Craioviţa,
Lacul de acumulare al Hidrocentralei Porţile de Fier I, numeroase izvoare, precum şi
ape minerale.
Localitatea este mărginită de râurile Topolniţa la est şi Bahna, mai la vest, tot
aici vărsându-se în Dunăre pârâurile Vodiţa şi Jidoştiţa.
Teritoriul administrativ al municipiului este udat de fluviul Dunărea pe o
lungime de 22,1 km între km 927 + 900 şi km 950 + 000 şi pe o faleză de 13,6 km. În
amonte, Dunărea leagă oraşul de Belgrad, Budapesta şi Viena, iar în aval, spre Marea
Neagră, fluviul deschide fereastra spre orizonturile sud - vestice.
Dunărea a creat în toată istoria Severinului motivul principal al renaşterii
ţinutului şi cadrul care a poziţionat aşezarea în permanent contact cu diferite culturi,
civilizaţii şi interese dintre cele mai variate, care i-au influenţat dezvoltarea.
În perioada 1964 - 1972, s-a construit, în zona Gura Văii, Sistemul
Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I, cel mai mare de pe Dunăre şi una
din cele mai mari construcţii hidrotehnice din Europa. Aşezările umane din aria
afectată de construcţia barajului au fost strămutate, unele din ele dispărând. Probabil
cea mai cunoscută aşezare sacrificată pentru construcţia barajului este legendară
insulă Ada Kaleh. O parte a fortificaţiilor de pe Ada Kaleh a fost strămutată pe
Insula Şimian.
În amonte de Porţile de Fier I, Dunărea creează unul dintre cele mai frumoase
sectoare ale sale, cel al defileului. Înainte de formarea lacului de acumulare, fluviul
se îngusta la o lăţime de 170-190 metri. În sectoarele mai înguste viteza apei atingea
20 km pe oră.
Lacul de acumulare al Hidrocentralei Porţile de Fier I a inundat 3262 hectare
pe malul stâng şi 6569 pe malul drept, având un volum de apă de 2550 milioane
metri cubi. Coada lacului se întinde până la 140 de km, ajungând în apropierea
oraşului Belgrad, unde Dunărea recapătă forma sa iniţială. Apariţia lacului a
29
determinat scăderea vitezei de scurgere a apei sub 0,35 m/s. Barajul măsoară 430 m
lungime şi 60 m lăţime; datorită acestuia, nivelul Dunării s-a ridicat cu 30 m.
Din cauza construcţiei barajului de la Ostrovul Mare (Porţile de Fier II), în
dreptul Severinului Dunărea s-a transformat într-un lac de acumulare în care apa
curge imperceptibil.
La intrarea în Schela Cladovei există izvoare de ape minerale sulfuroase.
Clima
Municipiul Drobeta Turnu Severin se află într-o zonă cu climă caracterizată
prin influenţe submediteraneene, care se suprapun pe fondul climatului temperat
continental. În timpul anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de mase de aer
umede şi calde de origine mediteraneană şi oceanică. Ca urmare iernile sunt mai
calde, cu cantităţi mai mari de precipitaţii lichide sau sub formă de lapoviţă, cu
ninsori şi fenomene de îngheţ mai puţin frecvente şi intense, cu vânturi
predominante din sectorul vestic şi nord–estic pe orientarea generală a văii Dunării
şi culoarului depresionar Drobeta Turnu Severin – Comăneşti. Verile sunt în general
călduroase, ca urmare de aer fierbinte tropical.
Datorită influenţei aerului mai cald de origine mediteraneană, temperatura
aerului în municipiu înregistrează valori dintre cele mai mari din ţară. Media anuală
a temperaturii aerului este de 11,7o C. În timp, datorită invaziei de aer cald tropical,
media anuală a temperaturii a crescut cu cca. 2o C, iar sub influenţa aerului rece
continental a scăzut cu circa 2o C. Temperatura maximă absolută a fost înregistrată în
luna iulie şi august 40,9 – 42,3o C, iar minima absolută - 26,6o C în luna februarie.
Temperatura medie lunară a lunii ianuarie este de - 1o C fiind singura lună din an cu
temperatură medie negativă, iar a lunii iulie este de 23o C. Media anuală a umezelii
relative este de 75%. În cursul anului valorile lunare scad sub 65% în lunile cele mai
calde (iulie şi august) şi peste 75% în lunile cele mai reci (noiembrie, decembrie,
ianuarie şi februarie).
Influenţa climatului submediteranean se face simţită şi în ceea ce priveşte
regimul precipitaţiilor. Precipitaţiile sunt mai bogate, menţinându-se ridicate şi în
perioada caldă a anului astfel încât raportul dintre sumele semestriale de precipitaţii
(din perioada rece şi cea caldă a anului) este aproape 1/1. Media anuală a cantităţii
de precipitaţii este de 674,7 mm.
Datorită influenţei sudice ninsorile se produc mai târziu, în intervalul
decembrie – martie. Cele mai multe zile cu ninsori au loc în ianuarie 6,3 zile ceea ce
reprezintă cca 1/3 din total anual. Intervalul posibil cu strat de zăpadă este de cca 60
zile. Vânturile predominante sunt de vest, nord-vest şi nord-est direcţie dată de
orientarea formelor de relief.
Factorul climateric din perimetrul oraşului Drobeta Turnu Severin se remarcă
prin aceste particularităţi, care-l fac să se deosebească de alte zone climatice ale ţării.
30
2.1.3. Organizare administrativă
Drobeta Turnu Severin are rang de municipiu şi este reşedinţa judeţului
Mehedinţi. Conform Legii nr. 2/16.02.1968 şi HCM nr. 1144/01.08.1968,
municipiul Drobeta Turnu Severin are în componenţă oraşul Drobeta Turnu
Severin şi localităţile Schela Cladovei, Dudaşu Schelei şi Gura Văii, la care se
adaugă trupurile: gara Vîrciorova, Bahna, Vodiţa şi Slătinic.
Prin funcţiile sale economice, sociale, educaţionale şi culturale exercitate pe o
arie extinsă în interiorul judeţului şi chiar la nivel regional, municipiul se
individualizează ca un veritabil pol de creştere de importanţă regională.
Rolul polarizator al aşezării este dublat şi prin înzestrarea cu structuri
administrative, care conferă municipiului Drobeta Turnu Severin un rol central şi de
deservire a teritoriului. Guvernarea locală se realizează prin cele două elemente
constitutive: administraţii publice locale şi instituţiile deconcentrate ale
Administraţiei publice centrale.
Instituţia Prefectului - Este organizată şi funcţionează conform cadrului
legislativ şi Hotărârii nr. 460 din 5 aprilie 2006, Legii nr. 188 din 1999, Legii nr. 340
din 2004 şi Legii nr. 53 din 2003. Atribuţiile Instituţiei Prefectului sunt conferite prin
Constituţie. Instituţia are calitatea de reprezentant al Guvernului în teritoriu. În
această calitate este responsabilă de controlul legalităţii, contencios-administrativ,
apostilă şi relaţia cu autorităţile locale. În cadrul relaţiilor sale cu autorităţile locale,
instituţia colaborează pentru determinarea priorităţilor de dezvoltare teritorială. De
asemenea, gestionează afacerile europene şi relaţiile internaţionale şi coordonează
serviciile publice deconcentrate. Instituţia are compartimente speciale pentru afaceri
europene şi de asemenea pentru strategii, programe guvernamentale, dezvoltare
economică şi probleme de romi. În plus, una dintre atribuţiile cele mai importante
ale instituţiei este coordonarea activităţii de Intervenţie pentru Situaţiile de Urgenţă.
În cadrul acestei activităţi, prefectul are calitatea de Şef al Protecţiei Civile,
gestionând în această calitate fonduri special alocate de la Bugetul de Stat pentru
crearea bazei logistice de intervenţie în situaţii de criză.
În municipiul Drobeta Turnu Severin activează, de asemenea, 32 de servicii
publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei
publice centrale organizate la nivelul judeţului Mehedinţi.
La nivel judeţean, administraţia publică locală este reprezentată de Consiliul
Judeţean Mehedinţi. Acesta coordonează activităţile consiliilor comunale,
orăşeneşti, şi municipale pentru crearea şi prestarea serviciilor publice de interes
judeţean. Consiliul Judeţean Mehedinţi îşi desfăşoară activitatea conform
prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată, cu
completările şi modificările ulterioare. Consiliul Judeţean Mehedinţi îşi exercită
atribuţiunile prin direcţiile şi serviciile de specialitate. Dintre acestea, relevante
31
pentru structurarea intereselor locale sunt: Direcţia tehnică urbanism (Amenajarea
teritoriului), Direcţia dezvoltare regională (strategii de dezvoltare judeţene) şi
Direcţia economică (finanţarea activităţii şi strategiilor de dezvoltare locale).
De asemenea, Consiliul Judeţean Mehedinţi are în subordine următoarele
instituţii:
¤ Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului
Mehedinţi
¤ Centrul Cultural Nichita Stănescu
¤ Direcţia Publică Comunitară Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor
¤ Camera Agricolă Judeţeană Mehedinţi
¤ Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
¤ Biblioteca Judeţeană I.G. Bibicescu
¤ Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
¤ Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Constantin Pufan
¤ Direcţia Administrarea Geoparcului Platoul Mehedinţi
¤ S.C. Compania pentru Servicii Publice Mehedinţi S.A.
¤ Centrul de Asistenţă Medico-Socială BÂCLEŞ
2.1.4. Drobeta Turnu Severin şi ruralul său
Privit ca elementul de fundal definitoriu pentru specificul peisagistic al zonei,
peisajul rural, trebuie văzut şi, în consecinţă tratat, ca o resursă strategică pentru o
dezvoltare turistică durabilă (care să aibă un impact negativ redus asupra zonei
riverane). Intervenţiile trebuie să conducă la marketarea teritoriului plecând de la
produsele agricole specifice. Peisajul rural al zonei este de tip montan, dar şi cu zone
colinare (valoros pentru specificul viticol). Acesta poate susţine crearea unor filiere
locale de excelenţă, pentru produse locale putând să departajeze teritoriul într-o
poziţionare de politică de marketing teritorial, susţinând o atractivitate specifică.
În jurul Municipiului Drobeta Turnu Severin s-a auto-structurat o zonă de
influenţă de tip metropolitan care pare să cuprindă Municipiul Drobeta Turnu
Severin, Oraşul Orşova, Comuna Şimian, Comuna Eşelniţa, Comuna Dubova,
Comuna Şviniţa, Comuna Iloviţa, Comuna Cireşu, Comuna Malovăţ, Comuna
Brezniţa-Ocol şi Comuna Izvoru Bârzii. Acest areal prezintă o zonă de concentrare
de tip aglomerare urbană cuprinzând Municipiul Drobeta Turnu Severin, Oraşul
Orşova, Comuna Şimian şi zona industrială din perimetrul Halânga. Este de
remarcat că deşi perimetrul este încă funcţional (nu sunt perceptibile modificări
esenţiale în tendinţele de integrare), procesul este în restructurare datorită în special
declinului demografic dublat de declinul economic.
Teritoriul face parte din arealul istoric Ţara Severinului, singura structură de
tip « ţară » care reuneşte două trăsături fundamentale ale localizării spaţiului nostru
32
identitar carpato-dunăreano-pontic. Teritoriul este astfel structurat pe clinele estice
ale Munţilor Mehedinţi (cel mai sudic masiv al Carpaţilor Meridionali) şi se sprijină
pe marele meandru al Dunării, la ieşirea acestuia din vâltorile defileului Porţile de
Fier.
Caracteristica esenţială a arealului este dată de curgerea Dunării. Dunărea
creează o zonă riverană bine definită a teritoriului. Existenţa acestui element natural
major a generat apariţia şi dezvoltarea ariilor şi activităţilor portuare care au
determinat de-a lungul ultimelor secole crearea unor structuri urbane din care cea
mai recentă este chiar Drobeta Turnu Severin (la începutul secolului XIX).
Activităţile portuare care au determinat urbanizarea teritoriului au creat fluxuri
comerciale/economice dinspre şi înspre teritoriu. Deşi, cum am menţionat anterior,
aceste fluxuri şi-au pierdut din importanţă datorită declinului activităţilor din
perioada comunistă şi mai nou datorită declinului economic cauzat de criza
profundă la nivel mondial şi european, în viitor relansarea economică poate fi
regândită plecând de la importanţa culoarului fluvial dunărean în cadrul reţelei de
transport europeană TEN-T.
Calitatea urbană este definită de o concentrare în arealul Drobeta Turnu
Severin cu zona industrială, Şimian şi Orşova şi de o dispersie în restul teritoriului.
În zona de locuire dispersată, peisajul rural este fie de tip montan cu localităţi de
mici dimensiuni (cvasi cătune montane), fie de tip colinar structurat în special pentru
viticultură (activitatea viticolă a zonei are o specificitate aparte dată de clima cu
influenţe mediteraneene).
Un alt element caracteristic esenţial al teritoriului îl constituie existenţa ariilor
naturale protejate incluse în reţeaua NATURA 2000. Acestea deţin o pondere
importantă din suprafaţa totală a teritoriului şi includ zone urbane semnificative
chiar şi din suprafaţa administrativă a Municipiului Drobeta Turnu Severin.
Alte caracteristici importante de mediu pentru areal sunt principalele sisteme
naturale de apă din teritoriu. Arealul are o reţea de mici afluenţi montani ai Dunării
care au format în zonă o multitudine de formaţiuni carstice (peşteri, grote). Sistemul
în totalitatea lui (ape plus formaţiuni carstice) pot constitui atracţii pentru o
poziţionare în ecoturism.
Continuumul urban dincolo de limitele administrative ale Municipiului
Drobeta Turnu Severin (în special spre zona industrială din Halânga) a creat
funcţiuni specifice unei mobilităţi urbane integrate. Deşi datorită declinului
economic menţionat, fluxurile de călători şi mărfuri s-au diminuat, conducând la
reduceri şi chiar desfiinţări de trasee de transport public, mobilitatea urbană se
păstrează totuşi chiar dacă atinge un nivel critic.13
13 Primaria Drobeta Turnu Severin, Concept de amenajare teritoriala în context local şi intercomunitar, 2014
33
2.1.5. Accesibilitate
Deşi este situat într-o zonă periferică, municipiul Drobeta Turnu Severin se
poziţionează ca o intersecţie europeană, având acces la magistrale importante
naţionale şi europene de transport rutier, feroviar şi fluvial, fiind amplasat pe
teritoriul coridoarelor europene Rin - Dunăre şi Orient - Mediterana de Est.
Accesul rutier în municipiu se realizează pe rutele:
DN 6 (E70) pe direcţia Craiova - Timişoara, cu legătură în localitatea Şimian
cu DN 56A spre Vânju Mare - Calafat - Bulgaria şi cu E771 peste Barajul
Porţile de Fier, din Gura Văii spre Belgrad;
DN 67 direcţia Motru - Târgu Jiu sau Motru - Baia de Aramă - Băile Herculane
pe DN 67D;
DJ 607 B spre comuna Brezniţa Ocol;
DJ 607A pe direcţia Cerneţi - Husnicioara.
Reţeaua feroviară, prin magistrala Bucureşti - Craiova - Timişoara face legătura
municipiului atât cu localităţile judeţului, cât şi cu celelalte regiuni ale ţării, atât din
punct de vedere al transportului de călători, cât şi al transportului de marfă.
Aflându-se pe malul stâng al fluviului
Dunărea, municipiul Drobeta Turnu
Severin reprezintă un obiectiv
important în reţeaua TEN-T, fiind
inclus în Proiectul Prioritar nr. 18 -
Autostrada Navigabilă Main - Dunăre.
Având acces direct la Marea Neagra şi,
prin intermediul Canalului Main - Rin,
la Marea Nordului, Dunărea reprezintă principala arteră de transport fluvial a
Uniunii Europene.
Punctul naval de la Drobeta Turnu Severin este port de pasageri, de mărfuri şi
debarcadere pentru Muzeul Regiunii Porţile de Fier şi Insula Şimian. Având în
vedere că portul nu aparţine administraţiei publice locale, activitatea sa este în
prezent nesemnificativă pentru oraş, iar amenajările portuare existente nu sunt
compatibile cu activitatea turistică.
Judeţul Mehedinţi nu dispune de infrastructură aeroportuară funcţională.
Până în anul 1989 a existat un aerodrom în cartierul Schela Cladovei din Drobeta
Turnu Severin, utilizat mai ales pentru aviaţia utilitară, şi care, din cauza retrocedării
terenurilor aflate în perimetrul său, a fost desfiinţat. În perioada interbelică, acest
aerodrom era operat de linia de transport L.A.R.E.S. În prezent, pe platoul Balota, la
25 km de Turnu Severin, funcţionează un aerodrom privat, pentru nave uşoare. Cel
mai apropiat aeroport este Aeroportul Internaţional Craiova, la o distanţă de
aproximativ 112 km, care asigură zboruri interne şi internaţionale.
34
2.1.6. Suprafaţa
Suprafaţa municipiului Drobeta Turnu Severin este de 5.471 ha, din care
3.366,47 ha teren extravilan şi 2.104,53 ha teren intravilan.
Ponderea relativ nouă a oraşului modern, evoluţia sa, suportul vetrei format
din terase s-au răsfrânt asupra organizării funcţionale a vetrei, prezentând trăsături
distincte, comparative cu alte centre urbane.
Evoluând prin extindere în plan orizontal, pe podul neted, cu un grad redus
de fragmentare a terasei Dunării, vatra oraşului s-a extins şi s-a adaptat continuu la
suportul morfologic, în strânsă legătură cu evoluţia sa funcţională.
Din nucleul urban iniţial, extinderea oraşului a avut loc de-a lungul Dunării, prin
formarea de spaţii industriale portuare, pe podul terasei, prin spaţii rezidenţiale,
ajungând la o suprafaţă de peste 50 km2. Atât nucleul urban, cât şi cartierele au fost
construite au o textură ordonată, cu străzi paralele Dunării, intersectate de cele
orientate perpendicular. Dinamica spaţiului urban se evidenţiază în teritoriul
intravilan existent al municipiului Drobeta Turnu Severin care ocupă o suprafaţă de
2104,53 ha din totalul terenului administrativ de 5471 ha, în creştere faţă de anii
anteriori.
Bilanţul teritorial administrativ/ intravilan al municipiului Drobeta Turnu Severin -
folosinţa terenului după tabel OCAOTA ( mai – oct 2006 ).
Sursa: P.U.G. Drobeta Turnu Severin 2007
35
Utilizarea terenurilor – prelucrare cartografică
2.1.7. Resurse
Dunărea
Teritoriul administrativ al municipiului este udat de fluviul Dunărea pe o
lungime de 22,1 km între km 927 + 900 şi km 950 + 000 şi pe o faleză de 13,6 km.
Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei (după Volga), fiind
singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorăşte din Munţii Pădurea
Neagră (Germania) sub formă a două râuri numite Brigach şi Breg ce izvorăsc de sub
vârful Kandel (1241m) şi se unesc în oraşul Donaueschingen (altitudine: 678 m) în
curtea castelului Fürstenberg. Dunărea curge către sud-est, pe o distanţă de
aproximativ 2.860 km, până la Marea Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră
s-a format Delta Dunării.
Arii protejate
Valoarea peisagistică, prin particularităţile climei, valoarea acvi-faunistică şi
floristică a teritoriului administrativ al municipiului, particularităţile hidrogeologice,
pun în discuţie protecţia unui sistem ecologic regional, un sistem ecologic al zonei
Porţile de Fier. Se fac în prezent demersuri pentru reglementări în această privinţă.
În prezent, sunt deja declarate monumente ale naturii, rezervaţiile botanice la
Vîrciorova ( 305 ha.), Dealul Vărănic, Dealul şi Valea Oglănicului (150 ha.), Dealul şi
36
Valea Crucii ( 10 ha.), surse hidrominerale la Schela Cladovei şi puncte peisagistice
pentru barajul Porţile de Fier I şi golfurile Bahna, Vodiţa , Gura Văii, Slătinic.
În ansamblul Cadrului natural al teritoriului administrativ al municipiului
din care face parte şi fluviul Dunărea ( apa ca sistem ecologic ) se simte nevoia
extinderii reglementărilor de protecţie a cadrului natural, care este în evident conflict
cu investiţiile comerciale şi de agrement pe amplasamente cu valoare peisagistică.
Denumire Cod Tip Proprietate Teren
Blahniţa ROSPA0011 Natura
2000 –
SPA
Judeţul Mehedinţi: Burila Mare (98%),
Devesel (95%), Gogoşu (99%), Gruia
(27%), Hinova (56%),
Jiana (53%), Pătulele (1%), Vânjuleţ (4%)
Cursul
Dunării-
Baziaş-Porţile
de Fier
ROSPA0026 Natura
2000 –
SPA
Judeţul Mehedinţi: Drobeta-Turnu
Severin (10%), Dubova (5%), Eşelniţa
(3%), Orşova (21%), Şviniţa (11%)
Domogled-
Valea Cernei
ROSPA0035 Natura
2000 -
SPA
Judeţul Mehedinţi: Balta (16%), Isverna
(19%), Obârşia-Cloşani (56%), Podeni
(2%)
Judeţul Gorj: Padeş (71%), Tismana
(10%)
Gruia-Gârla
Mare
ROSPA0046 Natura
2000 –
SPA
Judeţul Mehedinţi: Gârla Mare (10%),
Gruia (6%), Pristol (<1%), Vrata (37%)
Munţii
Almăjului-
Locvei
ROSPA0080 Natura
2000 -
SPA
Judeţul Mehedinţi: Brezniţa-Ocol (22%),
Drobeta-Turnu Severin (41%), Dubova
(89%), Eşelniţa (55%), Iloviţa (65%),
Orşova (78%), Şviniţa (87%)
Coridorul
Jiului
ROSCI0045 Natura
2000 -
SCI
Judeţul Mehedinţi: Butoiești (3%)
Domogled—
Valea Cernei
ROSCI0069 Natura
2000 –
SCI
Judeţul Mehedinţi: Balta (16%), Isverna
(19%), Obârșia-Cloșani (56%), Podeni
(2%)
Pădurea
Stârmina
ROSCI0173 Natura
2000 –
SCI
Judeţul Mehedinţi: Devesel (<1%),
Hinova (2%)
Platoul
Mehedinţi
ROSCI0198 Natura
2000 –
SCI
Judeţul Mehedinţi: Baia de Aramă
(74%), Băla (3%), Balta (74%), Bâlvănești
(<1%), Cireșu (>99%), Godeanu (71%),
Iloviţa (35%), Isverna (77%), Izvoru
Bârzii (12%), Obârșia-Cloșani (44%),
37
Denumire Cod Tip Proprietate Teren
Podeni (98%), Ponoarele (65%)
Porţile de Fier ROSCI0206 Natura
2000 –
SCI
Judeţul Mehedinţi: Brezniţa-Ocol (22%),
Drobeta-Turnu Severin (51%), Dubova
(93%), Eșelniţa (58%), Iloviţa (65%),
Orșova (82%), Șviniţa (99%)
Gura Văii –
Vârciorova
PN-D
2.597 Arie
protejată
de interes
naţional
Municipiul Drobeta Turnu Severin,
localitatea Gura Văii
Faţa Virului Arie
protejată
de interes
naţional
Municipiul Drobeta Turnu Severin,
localitatea Vârciorova
Cracul
Găioara PN-D
Arie
protejată
de interes
naţional
Municipiul Drobeta Turnu Severin,
localitatea Gura Văii
Cracul Crucii
PN-D
Arie
protejată
de interes
naţional
Municipiul Drobeta Turnu Severin,
localitatea Gura Văii
Apele termale
În localităţile Schela Cladovei şi Gura Văii se găsesc importante rezerve
geologice de ape minerale, de tipul bicarbonate sulfuroase şi clorurate sulfuroase.
Aceste ape mineralizate au proprietăţi curative şi o temperatură de 17,2o C la
suprafaţă. În cazul forării la adâncime, s-ar putea extrage ape termale cu o
temperatură de 37o C - 40o C, conferind zonei un potenţial balnear important.
Monumente
Principalele repere ale patrimoniului material de care dispune municipiul Drobeta Turnu Severin, fundament al dezvoltării turistice şi culturale viitoare, sunt:
Monumente istorice
Podul lui Traian, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în perioada
dintre războaiele dacice (103-105) purtate de împăratul Traian împotriva lui
Decebal, face parte din cele mai importante realizări ale ingineriei româneşti.
Podul avea o lungime de 1.135 m , lăţime de 14,55 m şi o înălţime de 18,6 m
deasupra apei. Astăzi se mai pot vedea primul şi ultimul stâlp al podului de
pe malurile Dunării.
38
Castrul roman Drobeta a fost realizat în aceeaşi perioadă cu podul lui Traian,
fiind prima cetate romană construită din piatră de pe teritoriul Daciei. Astăzi
se pot vedea fundaţiile pe o suprafaţă de 2 hectare: cele patru porţi laterale,
locuinţe, cazărmi, depozite de arme, străzi şi în centrul castrului clădirea
pretorului (comandantului) unde a poposit însuşi împăratul Traian în iarna
anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor
(băilor) romane;
Cetatea medievală a Severinului se află în Parcul Dragalina. Cetatea era
formată din două incinte, una interioară şi una exterioară, astăzi mai putând fi
observat un perete din turnul de NE al cetăţii, cu o înălţime de 11 m, lungime
de 9 m şi lăţime de 2,5 m.
Clădiri simbol
Palatul Cultural "Theodor Costescu", inaugurat în 1924, este opera
arhitectului Grigore Cerchez. Are un plan deosebit şi a fost proiectat să
cuprindă şapte săli mari: trei săli suprapuse cu destinaţia de bibliotecă
(Biblioteca I. G. Bibicescu), cinematograf şi restaurant, formând aripa de nord;
alte trei săli la fel aşezate formează aripa de apus în care s-a aflat Muzeul “Dr.
C.I. Istrati”, salonul de festivităţi şi Sala ajutătoare; iar a şaptea la mijloc între
cele două aripi, este marea Sală de teatru care a fost terminată mai târziu. În
incinta palatului funcţionează, în aripa de est, Biblioteca Judeţeană "I.G.
Bibicescu.
Castelul de apă, dat în folosinţă în anul 1914, este unul din simbolurile
oraşului, fiind aşezat în axul principal al oraşului. Castelul a fost construit în
perioada 1910-1913, pentru alimentarea cu apă a oraşului (numit în prezent
Castelul Artelor);
Hala Radu Negru a fost realizată de arhitectul Scarlet Petlescu în perioada
1904-1905.
Muzee:
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier prezintă exponate din domeniile: ştiinţele
naturii: fauna şi flora, acvariu pentru fauna dunăreană şi peşti exotici; istorie:
documente; arheologie: lapidariu din epoca romană; numismatică; etnografie:
port, ceramică, ţesături; artă plastică românească;
39
Muzeul de Artă cuprinde numeroase lucrări ale marilor artişti: Luchian,
Petraşcu, Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Sirato, Stoenescu, Iser, Ressu, etc.
Prezenţa volumetrică a sculpturilor în marmură, piatră, lemn, bronz, semnate
Medrea, Baraschi, Irimescu, Jalea, Borgo Prund, Dorio Lazăr, Lucaci,
completează colecţiile muzeului severinean. Icoane şi artă decorativă
religioasă, artă brâncovenească, tapiserii şi artă decorativă modernă şi
contemporană sunt alte domenii care conturează dimensiunile muzeului.
Clădirea muzeului reprezintă ea însăşi un monument arhitectural, fiind una
dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu, aşezată în centrul
municipiului Drobeta Turnu Severin. Interioarele rafinate şi somptuoase
conferă alura unui palat;
Expoziţia Hidrocentrala Porţile de Fier cuprinde o colecţie impresionantă de
piese de istorie şi etnografie din zona Porţilor de Fier, exponate legate de
construirea hidrocentralei de pe Dunăre.
40
2.2 Retrospectiva factorilor determinanţi ai teritoriului (variabile interne)
Variabilele au fost alese fie pentru impactul major asupra teritoriului (declin
demografic, restructurare economică şi declin dramatic al gradului de ocupare a
forţei de muncă), fie pentru că reprezintă ţinte ale politicilor europene (mediu,
energie, transport, servicii publice, disparităţi, filiere, cercetare, educaţie,
guvernanţă). Un set aparte de variabile reprezintă resursele importante ale
teritoriului (turism, cultură, urbanism, piaţă imobiliară).
2.2.1 Demografie în areal
Populaţia totală, populaţia activă
Populaţia a avut un trend descrescător între anii 1990-2001. În anul 2002 a avut loc a
scădere mare a populaţiei, urmată de un trend în continuare descrescător până în
anul 2013.
Populaţia activă a urmat un trend pozitiv între anii 2006-2008, înregistrând scăderi în
perioada 2009-2011, apoi o uşoară creştere în anul 2012.
Sporul natural
Natalitatea a înregistrat o uşoară scădere în ultimii ani, la fel şi mortalitatea infantilă.
Trendul deceselor a fost crescător până în anul 2010, urmând ulterior o uşoară
tendinţă de scădere. Căsătoriile au avut de asemenea un trend negativ, înregistrând
scăderi mari de la an la an. Divorţurile au urmat un trend crescător din anul 2006
până în anul 2008. Faţă de anul 2011, în 2012, numărul divorţurilor au crescut
semnificativ.
Populaţia repartizată pe grupe de vârstă
În ceea ce priveşte repartizarea pe grupe de vârstă, populaţia a avut o evoluţie
fluctuantă. Această fluctuaţie este valabilă atât la nivelul municipiului, cât şi la
nivelul teritoriului polarizat. Între grupele de vârsta 0-4 ani, trendul a fost unul
fluctuant între anii 2006 – 2013. Categoria de vârsta 05-19 ani a înregistrat un trend
descrescător, scăzând cu aproximativ 25% în 2013 faţă de anul 2006. Populaţia între
25 -29 de ani înregistrează un trend negativ constant între anii 2006-2013, în timp ce
populaţia cu vârste între 30 şi 44 de ani înregistrează un trend crescător în această
perioadă. Populaţia cu vârste cuprinse între 45 – 54 de ani scade drastic, până în 2012
crescând uşor în anul 2013. În acelaşi timp, populaţia cu vârste cuprinse între 55 – 65
de ani înregistrează un trend crescător de la an la an. Numărul de persoane cu vârste
între 65 de ani şi 84 de ani a avut un trend descrescător între anii 2006 – 2009,
41
înregistrând ulterior creşteri. Numărul persoanelor peste 85 ani a crescut constant în
perioada 2006-2013.
Soldul migrator
Migraţia internă a populaţiei a oscilat în ultimii ani, înregistrând creşteri şi scăderi
de la an la an, urmând acelaşi trend la nivel de judeţ.
2.2.2 Oferta de servicii publice
Ponderea personalului angajat în administraţia publică, raportat la totalul
populaţiei ocupate din judeţul Mehedinţi a înregistrat o creştere până în 2010, după
care a înregistrat un trend uşor descrescător respectiv de la 7,68% la 7,14%.
Ponderea personalului angajat în administraţia publică, raportat la totalul
locuitorilor din judeţul Mehedinţi a înregistrat o creştere până în 2009, după care a
înregistrat un trend descrescător respectiv de la 1,18% la 1,06%.
- Acoperirea teritorială cu servicii
Ponderea populaţiei cu acces la apă potabilă a crescut constant până în 2010,
după care a scăzut uşor în anul 2011, crescând din nou în anul 2012.
Acoperirea serviciilor de telecomunicaţii mobile şi de date (GPRS) pentru
Drobeta Turnu Severin este totală. În ceea ce priveşte numărul de PC-uri, acesta a
crescut în perioada 2007-2012.
La sfârşitul anului 2012 municipiul Drobeta Turnu Severin era deservit de 3
spitale , SAJ Mehedinţi , CJAM Mehedinţi , peste 132 cabinete medicale individuale
ale medicilor de familie, 35 cabinete stomatologice, 8 cabinete de specialitate, 2
cabinete sănătate mintală, 5 dispensare TBC, 2 cabinete port, 2 unităţi medico sociale
pentru unităţile publice şi pentru unităţile private: 7 cabinete de medicină generală,
30 cabinete de medicină de familie, 76 de farmacii, 22 puncte farmaceutice, 1
drogherie, 64 cabinete stomatologice, 114 cabinete de specialitate, 9 laboratoare
medicale şi 11 de tehnică dentară. Faţă de anul 1990, numărul medicilor din Teritoriu
a crescut în sectorul public de la 328 la 337, în timp ce la nivel de judeţ numărul
medicilor a scăzut iar la nivel naţional numărul medicilor a crescut cu aproximativ
11%. În ceea ce priveşte sectorul privat, numărul de medici a crescut de asemeni, de
la 23 la 28. În perioada 2008-2012, numărul farmaciştilor a scăzut de la 12% la 8% în
mediul public şi a crescut de la 87 la 101. Tendinţa de creştere se înregistrează şi la
nivel de judeţ.
2.2.3 Cultură, creativitate, agrement
Cultura este un sector cu o dinamică în general negativă. Reprezintă, totuşi,
unul dintre puţinele domenii de potenţial în care există un indicator în creştere.
Numărul de spectatori şi auditori în reprezentaţii artistice a avut un trend constant
până în anul 2009, după care înregistrează o creştere importantă în perioada 2011 –
42
2012, cu triplări anuale ale numărului de spectatori. Acest lucru s-a petrecut în ciuda
faptului că principala instituţie de spectacole, Palatul Cultural Theodor Costescu este
în renovare. Există aşteptări de revigorare a tradiţiei teatrale şi de spectacol din zonă,
poate cu redeschiderea acestuia.
Cele 3 muzee din municipiu, reprezentând 75% din numărul total de muzee
din judeţ, au avut un număr de vizitatori în scădere datorat în special lucrărilor de
renovare a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier. Redeschiderea celui mai important
muzeu rămâne o dată incertă, deşi renovarea se realizează cu fonduri europene.
Trendul descendent a fost de circa 34% în perioada 2005-2012 în comparaţie cu
nivelul naţional care a scăzut cu 4%.
De asemenea, atât numărul de biblioteci, cât şi numărul de cititori au urmat
acelaşi trend descendent. Numărul de cititori a scăzut în perioada 2005-2012 cu 34%
în municipiul Drobeta Turnu Severin în comparaţie cu nivelul naţional, de 3,9%.
Atât în Drobeta Turnu Severin, cât şi în teritoriul metropolitan se organizează
puţine evenimente reprezentative de tip festival. În Drobeta Turnu Severin, pe lângă
zilele oraşului mai pot fi menţionate:
- Festivalul Naţional de Literatură "Sensul iubirii" - în luna iunie a fiecărui an
- Festivalul "Cântecele Românilor de pretutindeni" - octombrie, fiecare an
- Festivalul de Tarafuri Populare "Toamna Severineană" - septembrie fiecare an
- Festival Medieval – spectacole, întreceri, dansuri medievale – Drobeta Turnu
Severin – august în fiecare an
2.2.4 Urbanism / amenajarea teritoriului
Dezvoltarea oraşelor este legată de amplasarea lor adică de poziţionarea faţă de
reţelele de schimburi. Acest lucru a constituit factorul determinant de-a lungul
istoriei. Din acest punct de vedere, datorită Dunării ce traversează zona,
TERITORIUL are un trecut bogat şi deci o tradiţie. De altfel, prima aşezare a zonei s-
a datorat construirii podului de peste Dunăre de către romani, aşezarea fiind un
castru de apărare al garnizoanei romane. La începutul sec. XX şi ulterior, în special
în perioada comunistă, a avut loc un fenomen de urbanizare accelerată (deseori şi
forţată) . În special în perioada comunistă, aceasta s-a bazat pe principiul unei
separări între cele patru funcţiuni urbane (zonări). Zonele industriale, parcurile
urbane, zonele rezidenţiale şi marile ansambluri de locuit, au fost create distinct şi au
generat importante fluxuri migratorii pendulare, domiciliu - loc de muncă.
Construcţia complexului hidroenergetic Porţile de Fier cu inundarea insulei Ada
Kaleh şi cu urbanizarea ulterioară din zona Drobeta Turnu Severin a creat conexiuni
intercomunitare şi redefiniri urbanistice în cadrul localităţilor pe care le străbate.
Marea majoritate a localităţilor nu au reglementări actualizate în domeniul
43
amenajării teritoriului, conducând la o dereglementare ce a generat fie blocaj al
dezvoltării economice, fie dezvoltare haotică. Cel mai elocvent exemplu este însă
PATJ-ul judeţului, neactualizat. Deşi există ca instrumente în administrarea
teritoriului, Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitare au fost create dar existenţa şi
activitatea lor este formală şi nedublată de instrumentul specific de amenajare a
teritoriului, PATZ.
Documentul programatic care defineşte amenajarea teritoriului la nivelul
municipiului Drobeta Turnu Severin este Planul Urbanistic General. Acesta a fost
elaborat de către SC Proiect Mehedinţi SA în perioada iunie – iulie 2007 şi reprezintă
o ediţie reactualizată a P.U.G.-ului din anul 1998.
P.U.G-ul şi-a propus identificarea şi stabilirea vectorilor de dezvoltare ai
municipiului şi localităţilor componente, avându-se în vedere o reală posibilitate de
extindere economică, bazată îndeosebi pe ramuri economice fiabile : turism,
industrie mică şi meşteşugărească - repunerea în valoare a vechilor bresle care să
susţină turismul, ş.a.m.d.
Lucrarea şi-a propus, de asemenea, impunerea unor măsuri imediate în
determinarea categoriilor de intervenţii ( permisiuni şi restricţii ) în Regulamentul
Local de Urbanism, în aşa fel încât acestea să devină instrument al Administraţiei
Publice, care să le aplice în mod expres şi eficient.
Principalele disfuncţionalităţi înregistrate la nivelul municipiului şi al
teritoriului administrativ şi menţionate în P.U.G. sunt:
1. Nu există cooperări sub formă de protocol la nivele interjudeţene şi
interstatale pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, referitoare la
oportunitatea unor politici comune de dezvoltare economică durabilă în
regiunea Porţile de Fier.
2. Prin închiderea sau desfiinţarea fermelor agrozootehnice din zona
preorăşenească municipiului, se desfiinţează aprovizionarea populaţiei cu
materii prime, a industriei alimentare şi numeroase locuri de muncă.
3. În ansamblul circulaţiei navale pe fluviul Dunărea, se prevăd
refuncţionalizări ale portului de mărfuri, în perspectiva valorificării portului
oraşului.
4. Lipsa unui aeroport pentru judeţul Mehedinţi, la mai puţin de 50 km
de Drobeta Turnu Severin, aduce mari dezavantaje municipiului, devenind
obligatorie utilizarea aeroportului Craiova la circa 120 km.
5. Sunt sistate exploatările în carieră a serpentinitului şi calcarului
marmorean de la Gura Văii, cu volum mare de producţie înainte de 1990,
cu multe locuri de muncă, în prezent, cu desfacere sigură pe piaţă.
6. Terenul aferent platformei Nord-Est, nu este bine ocupat de baze de
producţie supradimensionate, necesare înainte de 1990, restructurarea
fiind urgentă pentru disponibilizarea de teren pentru întreprinderi noi.
44
7. Accesul rutier din DN 6 în platformă Sud-Vest peste linia CF Bucureşti
- Timişoara cu pasaj la nivel şi barieră deschisă sub 7h/zi, împiedică
bună deservire rutieră a platformei, impunându-se un pasaj denivelat.
8. Platforma Sud-Vest, singura platformă a oraşului cu deservire de
transport naval, nu are teren disponibil pentru o unitate nouă de
capacitate mare cu deservire navală, fiind prevăzută reţinerea terenului pe
faleza localităţii Şimian.
9. Activitatea turistică în municipiu este mult diminuată faţă de 1990 cu
capacităţi de cazare şi alimentaţie publică ocupate sub 50%.
10. Zonele cu locuinţe individuale din oraşul Drobeta Turnu Severin şi
localităţile componente Schela Cladovei, Dudaşul Schelei şi Gura Văii, cu regim
predominant parter, au densitate mică de locuire, parcele cu grade de
ocupare ( POT ) mici, clădiri în majoritate de factură semiurbană, executate
din materiale durabile. Poate creşte densitatea de locuire prin creşterea
regimului de înălţime prin supraetajare şi construcţii noi P+1 – 2.
12. Zonele cu locuinţe colective, regim predominant P+4, cu fond
construit cu defecţiuni multiple ( infiltraţii apă la terase, instalaţii defecte
subsol, condens, etc.), dificil de întreţinut, cu spaţii de parcare insuficiente
şi spaţii verzi de cartier, neamenajate.
13. Cu 5 mp/loc spaţii verzi amenajate şi 2,54 mp/loc neamenajate,
oraşul Drobeta Turnu Severin este un oraş cu puţine spaţii verzi, odihnă
şi agrement, între spaţiile neamenajate intrând şi faleza Dunării, în prezent
neatractivă pentru recreere şi agrement.
14. Oraşul Drobeta Turnu Severin, prin studii de turism, prevăzut să fie
centru turistic internaţional şi Gura Văii să fie localitate turistică nu sunt
deschise la faleza Dunării, fiind blocate de funcţiuni incompatibile, nu
sunt organizate pentru exploatare turistică şi agrement a lacurilor Porţile
de Fier I şi II .
15. Degradările de teren din zona faleză (inclusiv Insula Golu), malurile
neconsolidate ale Dunării şi ogaşului Crihala, albiile neregularizate ale
râului Topolniţa.
16. Spaţii verzi amenajate reduse, sub 11 mp/loc şi mai puţin de 26
mp/loc cât se recomandă, amenajarea terenurilor existente şi extinderea
spaţiilor verzi, constituindu-se prioritate.
17. Lipsesc parcajele de mare capacitate în zona obiectivelor cu aglomerări
– Pieţe agroalimentare, Piaţa Radu Negru, Teatru, hoteluri – acută fiind
parcarea în zona centru civic (Piaţa Radu Negru), interzicând să se aplice
hotărârea de amenajare a unui pasaj subteran corelat cu exclusiv pietonal
pe strada Crişan.
45
18. Lipsesc căi de acces rutier la limita falezei Dunării, o prelungire a
bulevardului Dunării spre Est. Foto: Malaele Eleonora - Studiu de geografie urbană
46
2.2.5 Calitatea mediului
Până acum circa 30 de ani, provocările/dezbaterile erau în special de natură economică şi tensiuni geo-politice. În ultimii ani, în special în perioada de preaderare la Uniunea Europeană de după anul 1998 şi accentuat după aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, provocările/dezbaterile au căpătat un caracter complex: - provocări în domeniul calităţii mediului: impact definit de schimbările climatice
- provocări socio-economice: creşterea preţului petrolului, liberalizarea pieţei gazului
şi electricităţii, dezvoltarea /modernizarea industrială insuficientă
- provocări geo-politice: scăderea resurselor energetice fosile.
Energia
La nivelul teritoriului zonal, distribuitorul este CEZ S.A.
Drobeta Turnu Severin deţine unul dintre cei mai importanţi producători de
energie electrică din ţară. În 2011 – cifra de afaceri a sectorului este de 364.664.797 lei
reprezentând 7,46% din total PIB.
Gestiunea deşeurilor
Colectarea deşeurilor se face la nivel local, la nivel judeţean existând un
masterplan. Colectarea selectivă printr-un sistem al colectivităţilor locale, devine o
normă. Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a fost în creştere ajungând în
mediul urban la 94%, şi în mediul rural 8,55% în anul 2011. Există un operator privat
în Drobeta Turnu Severin. Nu există instalaţii de sortare a deşeurilor reciclabile din
deşeuri menajere şi nici a deşeurilor din construcţii şi demolări. Depozitarea se face
în singurul depozit conform din apropierea municipiul Drobeta Turnu Severin, în
Izvorul Bârzii.
Calitatea aerului
Poluarea aerului este cauzată în special de hidrogen sulfurat de la ROMAG.
La aceasta se adaugă zgomotul aferent circulaţiei rutiere. A fost decisă deviaţia
circulaţiei, existând o variantă ocolitoare.
Persistă poluarea Dunării cauzată de deversarea directă a apelor menajere
uzate din Drobeta Turnu Severin şi a poluanţilor în râul Topolniţa de la ROMAG şi
CET HALÂNGA. Situaţia este cvasi-remediată prin echiparea cu treaptă biologică a
staţiei de epurare Gura Văii.
Există degradări de teren în zona de faleză şi maluri neconsolidate ale
Dunării.
Spaţiile verzi amenajate sunt sub 5 mp/locuitor faţă de 7,5 mp/locuitor, cât ar fi
posibil şi foarte departe de normele europene.
47
2.2.6 Transportul şi infrastructura de transport
De două secole, istoria transporturilor a pus necontenit problema reducerii distanţelor şi a timpului cotidian pentru deplasare, care a variat continuu. Intensificarea transporturilor de mărfuri este explicabilă prin: - creşterea globală a veniturilor care permit consumatorului o alegere mai largă de
produse
- raţionalizarea costurilor logisticii
Distanţele parcurse la nivel global sunt mici, chiar dacă sunt în creştere. În
Europa, trei sferturi din emisiile de CO2 legate de activitatea de transport reprezintă
traiectorii mai mici de 100 km. Principalele probleme ale sectorului sunt determinate
de schimbările care au avut loc după anul 1990, dintre care:
- schimbări fundamentale în structura transportului din România, de la o economie
planificată de stat la o economie bazată pe cererea de transport dirijată de piaţă
- declinul industriilor care ar folosi cu predilecţie transportul feroviar
- moştenirea unei infrastructuri inadecvate şi investiţii reduse în continuare
- o creştere rapidă a parcului de vehicule private
- scăderea utilizării transportului public
Din aceste motive, în România, transportul rutier constituie un mod uzual şi
important atât pentru mărfuri, cât şi pentru călători. Perioada 2007-2013, deşi a
beneficiat de susţinerea europeană prin POS Transport, nu a condus la schimbări
majore. Axa strategică în domeniul transportului intermodal a rămas neutilizată.
Axa privitoare la transportul feroviar nu şi-a îndeplinit obiectivul de reducere a
timpului de transport. Nici axa privitoare la transportul rutier (autostrăzi) nu a avut
un impact major. Singura autostradă finalizată, este autostrada A2, Bucureşti-
Constanţa. Rămâne o prioritate absolută, definirea unei politici în domeniu, astfel
încât România în general şi TERITORIUL în mod deosebit, să valorifice într-un mod
articulat şi coerent, avantajele create de politica europeană în domeniu, respectiv
crearea reţelei TEN-T până în anul 2050.
2.2.7 Piaţa imobiliară şi calitatea locativă
În perioada regimului comunist, în România, a avut loc un exod forţat dinspre
rural spre urban, urmare a politicii de industrializare accelerate şi forţate, în special
după anii ’60. Cu toate acestea, regimul proprietăţilor rezidenţiale era limitat,
ajungându-se chiar la pierderea în favoarea statului, a terenurilor în cadrul
procesului de succesiune a proprietăţilor imobiliare. În ceea ce priveşte proprietatea
imobiliară cu altă destinaţie decât rezidenţială, aceasta a fost practic desfiinţată:
proprietăţile în domeniul activităţilor neagricole au fost naţionalizate (acest proces a
început în anul 1948), iar proprietăţile din domeniul activităţilor agricole au fost în
mică măsură naţionalizate şi în cea mai mare măsură comasate şi transformate în
proprietăţi de stat cooperatiste (CAP); o mică parte din proprietăţile cu destinaţie
48
pentru activităţi agricole din zonele de deal şi munte au rămas în proprietate privată
individuală. Începând cu a doua parte a anilor ’70, regimul comunist a permis
proprietatea imobiliară pentru destinaţie rezidenţială principală şi eventual o
proprietate suplimentară, rezidenţială pentru vacanţă. Cu toate acestea, cea mai
mare parte a sectorului rezidenţial era în proprietate de stat şi a fost dezvoltat în
perioada industrializării de după anii ’60 prin construcţia unor zone de unităţi
locative colective, a căror calitate din punct de vedere al eficienţei termice şi al
utilităţilor este scăzută. Aceste zone au devenit practic majoritare în cea mai mare
parte a oraşelor, creându-se chiar oraşe noi ca anexă a unor unităţi industriale (ex
oraşul Victoria). După anul 1990, marea majoritate a locuinţelor rezidenţiale
construite de stat în perioada comunistă, au fost cumpărate de către utilizatori la
preţurile istorice de construcţie (contravaloarea câtorva mii de dolari). În acelaşi
timp a început un proces lung de retrocedare a proprietăţilor, atât a celor cu
destinaţie rezidenţială cât şi a celor cu destinaţie pentru activităţi neagricole şi
agricole, inclusiv păduri. Nici în prezent acest proces nu este încheiat, o parte din
proprietăţi fiind imposibil de reconstituit şi deci de retrocedat, motiv pentru care a
fost creat Fondul Proprietatea. Cu toate acestea, în special în a doua parte a anilor ’90
şi mai ale după anul 2000 se poate vorbi de o piaţă imobiliară care s-a structurat la
început doar pentru funcţiunea rezidenţială, apoi pentru funcţiuni comerciale şi
ulterior pentru alte activităţi şi în ultimă instanţă pentru domeniul agricol. Datorită
urbanizărilor forţate din perioada comunistă, piaţa imobiliară/funciară pentru alte
activităţi, altele decât cea rezidenţială şi agricolă, s-a realizat în special în zonele
limitrofe marilor oraşe în cea mai mare parte şi în fostele zone pentru activităţi
industriale, închise şi dezafectate. Ca urmare, practic, a dezindustrializării ce a
urmat perioadei comuniste, se poate aprecia că a apărut ca un exod invers, dinspre
urban spre rural. După anul 1990, reglementările în domeniul funciar/utilizarea
solului s-au făcut în primă instanţă cu preluarea utilizărilor din reglementările din
perioada comunistă. În cea mai mare parte a TERITORIULUI, PUG-urile sunt
depăşite şi inadecvate. Invenţiile de orice natură se realizează în principiu prin
Planuri de Urbanism Zonal şi Planuri de Urbanism de Detaliu, care necesită costuri
suplimentare şi cel mai important, timpi suplimentari lungi care pot descuraja
investitorii. Este evident că în aceste condiţii predictibilitatea atât în domeniul
costurilor cât şi al admisibilităţii şi timpului pentru investiţii, reprezintă factori
descurajanţi. Preţul terenurilor şi al construcţiilor precum şi cel al terenurilor
agricole au avut un trend ascendent după anul 1990. Preţurile pentru zonele cu
destinaţie rezidenţială şi activităţi industriale şi comerciale au cunoscut o scădere
începând cu anul 2009. Aflat într-o interdependenţă evidentă, sectorul imobiliar nu a
fost nici el extraordinar de dezvoltat, având o cifră de afaceri nesemnificativă în cifra
de afaceri a municipiului. Clădirile vechi nu sunt reabilitate. Clădirile colective de
locuinţe nu sunt reabilitate termic. Dezvoltarea teritorială pe orizontală a
49
perimetrului construit este limitată de calea ferată, unităţile industriale etc. Calea
ferată blochează accesul oraşului la Dunăre. Lucrările aferente proiectelor de
infrastructură edilitară creează disconfort locuitorilor. Dezvoltarea imobiliară a fost
haotică în unele zone ale oraşului. Condiţiile de locuire şi aspectul celor trei localităţi
componente ale municipiului au un caracter mai degrabă rural. Suprafaţa spaţiilor
verzi intravilane este insuficientă faţă de normele europene ce au intrat în vigoare
din 2010. Se preconizează o degradare a aspectului arhitectural al municipiului
datorată dezvoltării imobiliare fără respectarea unor norme locale de arhitectură.
Neimplicarea asociaţiilor de proprietari în potenţiale proiecte ce vizează
îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi a mediului urban în ansamblu va avea
repercusiuni asupra calităţii locative.
2.2.8 Disparităţi teritoriale
Şi acest TERITORIU a cunoscut o industrializare forţată în perioada comunistă
şi un exod dinspre rural spre urban. Astfel au apărut sau şi-au dezvoltat activitatea
Uzina de Apă grea cu unitatea sa care asigură termoficarea oraşului, şantierul naval
(SEVERNAV), uzina de material rulant, unităţile din industria textilă şi în primul
rând complexul hidroenergetic Porţile de Fier. Zonele intravilane urbane s-au extins
progresiv cu impact în special după anul 2000, când dezindustrializarea a accentuat
echilibrul teritoriului. Se observă o densitate deosebită în zona oraşului Drobeta
Turnu Severin şi o tendinţă de îmbătrânire a populaţiei în toată zona. Dezechilibrele
teritoriale sunt importante în mai multe domenii:
- accesibilitate în anumite zone rurale, reţeaua de transport colectiv funcţionând doar
la nivelul oraşului Drobeta Turnu Severin şi către anumite destinaţii din Zona
Metropolitană autostructurată, în special localităţile turistice în perioada sezonului
estival
- accesul la servicii precum cultură, sport, tehnologii de informaţii şi comunicare,
servicii publice în general, inclusiv sănătate.
2.2.9 Evoluţia ţesăturii economice a zonei
Scurt istoric economie Drobeta Turnu Severin
Principalele semne de dezvoltare industrială ale judeţului Mehedinţi sunt
legate de înfiinţarea portului Turnu Severin în anul 1852 și a atelierului de reparat
vapoare în anul 1858. Acest atelier stă la baza dezvoltării ulterioare a Șantierului
naval care ajunge în 1914 să fie cel mai mare din România și unul din cele mai
importante pe Dunăre. Dezvoltarea activităţii economice a orașului este stimulată
prin înfiinţarea în anul 1863, în timpul domniei lui Alexandru I. Cuza, a primei
circumscripţii comerciale din România. Orașul devine un important nod rutier și
feroviar, aici formându-se convoaiele care circulau pe Dunăre în amonte și în aval.
50
După 1900 industria orașului se diversifică înfiinţându-se Fabrica de bomboane
(1902), Abatorul, Fabrica de tăbăcărie a fraţilor Damianoff (1906). În perioada
comunistă se deschid:
Întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Întreprinderea mecanică Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Şantierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi
Întreprinderea de celuloză şi hârtie Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi
Întreprinderea de confecţii “Porţile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinţi
Întreprinderea viei şi vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinţi
Întreprinderea de industrializarea cărnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Întreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Întreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin
Mehedinţi
Întreprinderea de bere şi spirt “Banovita” Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Întreprinderea de morărit şi panificaţie Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Întreprinderea de anvelope Drobeta-Turnu Severin înfiinţată la 1 aprilie 1978
cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în
subordinea Centralei industriale de prelucrare cauciuc şi mase plastice
Popeşti-Leordeni, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei
Chimice, având ca obiect de activitate producerea de anvelope şi camere de
aer.
Tot în această perioadă se construiesc cele două hidrocentrale de la Porţile de
Fier I și II.
După 1990, întreprinderile de mai sus menţionate care mai funcţionau în 2011
erau:
SC Severnav SA – denumirea actuală a Şantierului Naval Turnu Severin
SC Meva SA – unul din cei mai mari producători de vagoane din România,
este specializată în fabricarea materialului rulant, respectiv producţia de
vagoane cisternă sau de marfă
SC Forsev SA – parte a Şantierului Naval Turnu Severin care a fost privatizată
în 1998 devenind o societate pe acţiuni americano-română, care produce
diverse piese forjate în matriţă
Romag Prod – este o sucursală a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare,
având ca principal obiect de activitate producţia de apă grea necesară
Centralei Nucleare de la Cernavodă.
SC Cildro SA – societate comercială pe acţiuni cu tradiţie în prelucrarea şi
industrializarea lemnului, având ca obiect principal de activitate fabricarea
produselor stratificate din lemn: placaj, panel, furnire etc.
SC Euro Tyres Manufacturing SRL – are ca obiect de activitate fabricarea
anvelopelor şi a camerelor de aer, reeşaparea şi refacerea anvelopelor.
51
Hortindustrială Dealul Viilor SA Drobeta-Turnu Severin - Comerţ cu ridicata
al băuturilor
Astfel, dacă până în anul 1990, zona era caracterizată de o economie puternic
industrializata prin politica forţată din perioada comunistă, prin schimbările
structurale care au transformat economia la nivel naţional şi inclusiv pe cea a
TERITORIULUI, dintr-o economie de stat planificată şi centralizată într-o economie
de piaţă, ţesătura economică a TERITORIULUI s-a schimbat profund. La început, un
fenomen de dezindustrializare a condus la închiderea multor agenţi economici creaţi
în perioada comunistă. S-au dezvoltat puternic activităţile comerciale, creând o
centură în jurul aglomeraţiei urbane, în jurul oraşului Drobeta Turnu Severin.
Industria construcţiilor, fundamentată pe speculaţiile imobiliare din zona oraşului
Drobeta Turnu Severin şi zonele turistice au avut o dezvoltare impresionantă până
în anul 2008. Ţesătura economică nu a fost sprijinită de nici un proiect important de
infrastructură. După anul 2007 noi modificări au apărut ca urmare a aderării
României la Comunitatea Europeană. În strategia europeană, coridorul fluvial care
leagă Constanţa de Rotterdam (deci trecând prin Drobeta Turnu Severin), capătă o
importanţă deosebită, care va creşte şi mai mult începând cu anul 2014. Relaţia
companiilor cu sistemul bancar s-a modificat după anul 2009, ca urmare a crizei
financiar-economice. Zona are o ţesătură slabă de IMM-uri funcţionale, deficitară şi
dezechilibrată de forţa şi amplitudinea marilor companii care se află în declin
accentuat.
În anul 2012, judeţul Mehedinţi era pe penultimul loc în ceea ce priveşte PIB-
ul, pierzând în ultimii patru ani 5 locuri. Din PIB-ul judeţului, PIB-ul
TERITORIULUI reprezintă peste 50%. Acest TERITORIU de proiect a fost conceput
ca un motor de dezvoltare zonală, fiind axat pe un pol industrial (industria
energetică) şi pe dezvoltarea sectorului servicii (pe de o parte transport, pe de altă
parte turism şi comerţ). Cu toate acestea există şi o zonă rurală, agricolă dintre care
de notorietate sunt zonele viticole din areal. TERITORIUL este lider naţional în:
- energie hidroelectrică
- industrie conexă activităţii nucleare (Uzina de Apă Grea)
Prin dezvoltarea serviciilor şi dezindustrializare, TERITORIUL se
terţializează. Activitatea de logistică începe să capete greutate. Centrul universitar s-
a desfiinţat, continuând să existe doar ca filială anexă a Universităţii din Craiova.
Acest lucru a condus la dispariţia sectorului cercetare dezvoltare.
2.2.10 Dinamica investiţiilor şi filierele de excelenţă
Investiţiile străine deţin o proporţie de 15% din totalul investiţiilor din
municipiul Drobeta Turnu Severin (2009).
52
Agenţii economici14 cu participare străină la capital sunt 163, din care:
cu participare italiană - 42 firme ;
cu participare germană - 41 firme ;
cu participare sârba - 32 firme ;
cu participare chineză - 14 firme ;
cu participare turcă - 11 firme;
firme transnaţionale - 23 firme;
Prima investiţie de anvergură din ultimii 8 ani, de 40 milioane de Euro, a fost
făcută în anul 2008, de un concern belgian, pentru construirea unui complex
comercial care necesită 1200 locuri de muncă.
Societatea Lamdro Drobeta Turnu Severin, care produce oţel-beton, a beneficiat
de o majorare de capital de 8,4 milioane de euro în octombrie 2008. Compania a fost
cumpărată în anul 2000 de grupul de întreprinderi Max Aicher din Germania.
Conform datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi, principalele
investiţii brute realizate la nivel judeţean au fost în principal în producţia şi
furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 32,10%,
comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
15.71%, construcţii 14.59% şi domeniul transport, depozitare şi activităţi de poştă şi
curierat cu 12.49%.
Judeţul Mehedinţi
Investiţii brute în bunuri
corporale 2011
Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 2) -lei-
Industrie extractivă 4,518,134
Industrie prelucrătoare 56,457,501
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
171,890,541
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
18,997,118
Construcţii 78,123,720
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
84,153,568
Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat 66,904,410
Hoteluri şi restaurante 7,314,898
Informaţii şi comunicaţii 3,193,514
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor
35,635,788
Învăţământ 601,489
Sănătate şi asistenţă socială 3,610,856
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 4,113,268 Sursă: Direcţia Judeţeană de Statistică Mehedinţi
14 Sursa: http://www.afaceridrobeta.ro
53
Investiţiile nu au creat impact şi au fost rezultatul unei simple voinţe
antreprenoriale şi nu al unui parteneriat cu TERITORIUL. În viitor aceasta poate fi
una din pârghiile importante de susţinere a dezvoltării locale în eventualitatea
creării mecanismelor financiare definite de politicile Europene.
2. 2.11 Guvernanţa teritorială
Prin Strategia Europa 2020, Comisia Europeană menţionează guvernanţa ca
optim instrument în realizarea obiectivelor 2020: ”Avem la dispoziţie instrumente
puternice: noua guvernanţă economică, susţinută de piaţa internă, bugetul, comerţul
și politica economică externă, precum și normele și sprijinul uniunii economice și
monetare. Reușita noastră depinde de implicarea reală a liderilor și a instituţiilor din
Europa. Noua noastră agendă necesită un răspuns coordonat la nivel european, în
care să fie implicaţi partenerii sociali și societatea civilă. Numai împreună putem
contracara efectele crizei și putem ieși din această situaţie mai puternici. Avem la
dispoziţie noi instrumente și o nouă ambiţie. Nu ne mai rămâne decât să trecem la
acţiune.”
În cadrul capitolului 5 dedicat guvernanţei se menţionează: “Toate autorităţile
naţionale, regionale și locale ar trebui să pună în aplicare parteneriatul, în strânsă
colaborare cu parlamentele, precum și cu partenerii sociali și reprezentanţii societăţii
civile, contribuind atât la elaborarea, cât și la punerea în aplicare a programelor
naţionale de reformă. Prin stabilirea unui dialog permanent între diversele niveluri
de guvernare, priorităţile Uniunii sunt aduse mai aproape de cetăţeni, consolidând
implicarea necesară reușitei Strategiei Europa 2020.”
La nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin, nivelul politic administrează
într-un mod în care comunicarea este deficitară. Nivelul de participare la
programele/proiectele administraţiei este redus, la fel şi aderenţa la ele. Strategia şi
PUG-ul sunt comunicate inadecvat. Din acest motiv, societatea civilă este puţin
coagulată şi inactivă. Între antreprenoriat şi administraţie publică nu există un dialog
relevant, nici atunci când administraţia publică creează facilităţi pentru acestea.
2.2.12 Turismul
Sosirile în cadrul structurilor de primire ale turiştilor au avut un trend
ascendent până în anul 2008, după care au scăzut constant până în anul 2012, cu
circa 20%. Stimulate de creşterea economică înregistrată până în anul 2008,
capacităţile de cazare au crescut, în special în zona de aglomerare metropolitană
adiacentă municipiului Drobeta Turnu Severin. În ceea ce priveşte înnoptările, după
o plafonare din perioada 2010-2012, în 2013 acestea au crescut. Turismul are un
caracter sezonier. Sezonalitatea are luni de vârf, respectiv perioada mai-septembrie.
2.2.13 Piaţa muncii
Aproximativ 80% din forţa de muncă angajată se află în municipiul Drobeta
Turnu Severin şi în zona de aglomerare metropolitană autostructurată în jurul
54
municipiului. În această zonă se află o uşoară descreştere a populaţiei ocupate în
construcţii şi în industrie. Nivelul salarial a avut un trend ascendent până în anul
2010, urmând după aceea un trend descendent. Lucrătorii din producţia de furnizare
energie electrică, administraţie şi intermedieri au un salariu peste nivelul mediu. În
cadrul PUG-ului sunt previzionări vizând schimbări structurale importante cu o
creştere de 20% în sectorul secundar şi cu o scădere importantă în sectorul primar.
Rata şomajului se menţine la un nivel foarte înalt şi probabil va avea un trend
ascendent.
2.2.14 Cercetare / inovare / progres
Remarcăm o contribuţie cvasi-inexistenta a sectorului cercetare-inovare impactul fiind minim asupra economiei locale. Puţinii indicatori relevanţi pentru cercetare şi dezvoltare au un trend
descendent conducând la concluzia dispariţiei sectorului în economia locală. O
excepţie sunt numărul de cereri de mărci - în creştere 2007-2008. Cele mai recente
date despre sector sunt din anul 2009. Ar putea fi invocată o prioritate/tradiţie
legată de savantul Odobleja, părintele ciberneticii. Acest fapt ar putea fi un punct
pentru o relansare a sectorului I.T.
Poli inovativi/clustere există, dar au practic o existenţă formală. Aceștia sunt:
- Pol de competitivitate Turism Oltenia – Inovare şi Tradiţii în Turism
- Pol de competitivitate Innov TT Oltenia – Inovare şi transfer tehnologic în
sprijinul dezvoltării regionale durabile
- Cluster pentru turism durabil şi inovativ (TURINN)
2.2.15 Educaţie şi formare profesională
Învăţământul superior îşi încetează existenţa ca centru universitar local din
anul 2000 (public), respectiv anul 2003 (particular), ramând prezent doar prin secţii
ale Centrului Universitar Craiova.
Nivelul liceal are un trend ascendent, dar consfinţeşte dispariţia şcolilor de
arte şi meserii începând cu anul 2008.
În aceste condiţii, infrastructura de învăţământ se diminuează cantitativ. Este
consfinţită o oarecare restructurare dată de numărul de laboratoare în creștere. În
dotarea învăţământului apar PC-uri, acestea având de la apariţia din 2007 un trend
ascendent. Atelierele şcolare sunt în scădere. Deşi Agenţia Judeţeană pentru
Ocuparea Forţei de Muncă Mehedinţi organizează cursuri de formare/recalificare,
acestea nu par să fie îndreptate către cerinţele pieţei. Există trei formatori privaţi dar
şi aceştia par decuplaţi de realităţile pieţei. Învăţământul până la nivelul liceal indică
o scădere a numărului de elevi. Acelaşi trend se observă şi în cazul studenţilor
facultăţilor din cadrul Centrului Universitar Craiova din Drobeta Turnu Severin.
Excepţiile în care se observă o uşoară creştere sunt: învăţământul postliceal şi
învăţământul tehnic de maiștri. Din acelaşi motiv, acelaşi trend descendent există şi
55
în resursele umane, totalul personalului didactic scăzând cu peste 20 % în perioada
cuprinsă între anii 2000-2012.
2.3 Concluzii. Istorie şi dinamică
DEMOGRAFIE
Considerente generale privind factorii ce influenţează demografia
Elaborarea unei prognoze demografice în actualul context economic şi social,
extrem de complex, negativ în esenţa sa şi cu tendinţa de a se deteriora şi mai mult
este o acţiune extrem de complicată. Absenţa unor repere necesare fundamentării
construcţiei prospective face dificilă construirea unor ipoteze, cu grad ridicat de
realism, asupra evoluţiei probabile a componentelor mişcării naturale şi migratorii a
populaţiei.
Mişcarea naturală reprezintă totalitatea modificărilor ce apar în numărul şi
structura populaţiei ca urmare a naşterilor şi deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor.
Pentru sublinierea schimbărilor survenite în dinamica naturală a populaţiei urbane
din Drobeta Turnu Severin, propunem să se observe evoluţia a doi indicatori
principali - rata natalităţii şi a mortalităţii, plecând de la factorii care determină
variaţiile spaţiale ale acestora.
Factorii care determină variaţiile spaţiale ale natalităţii sunt de ordin economic,
politici şi social-culturali.
Factorii politici
Pentru perioada analizată, cea mai puternică amprentă şi-a lăsat-o factorul
politic, şi anume politicile demografice şi măsurile legislative. Astfel, guvernul
roman a interzis întreruperea sarcinii în 1948, pentru a le legaliza în 1957, datorită
efectelor avute asupra stării de sănătate a femeilor. Cel mai mare impact l-a avut însă
decretul 770/1 octombrie 1966. După schimbarea regimului comunist şi legalizarea
întreruperii sarcinii, precum şi accesul la mijloacele contraceptive şi organizaţiile de
planificare familială, rata natalităţii a început din nou să scadă.
56
Factorii economici şi socio-culturali
Nivelul general de dezvoltare economică şi-a lăsat
amprenta asupra ratei natalităţii cu deosebire în a
doua jumătate a secolului XX, când se accelerează
ritmul de dezvoltare a oraşelor. Pe de o parte,
perioada de şcolarizare mai mare şi gradul de
ocupare a forţei de muncă contribuie la o scădere a
ratei natalităţii. Pe de altă parte însă, fenomenul
migraţiei definitive, care antrenează în cea mai
mare parte, populaţia adultă tânără, care constituie
grupa populaţiei active şi reproductive, contribuie
la o natalitate ceva mai ridicată. Astfel, populaţia
oraşelor creşte pe de o parte datorită sporului
migrator, dar şi a celui natural. De asemenea,
mentalităţile referitoare la familie au un impact
major, obişnuinţa de a trăi intr-o mare proporţie în
familie favorizând menţinerea unei natalităţi
ridicate. După 1990, odată cu tranziţia economică
şi creşterea ratei şomajului, rata natalităţii a scăzut
continuu, atingând cele mai reduse valori. În
ultimii ani, guvernul încearcă să redreseze rata
scăzută a natalităţii, apelând la măsuri de ordin
economic, atractive pentru o mare parte a
populaţiei.
An Total născuţi vii
judeţ Mehedinţi
Născuţi vii Municipiul
Drobeta Turnu Severin
1990 4551 1571
1991 4083 1377
1992 3795 1313
1993 3707 1122
1994 3440 1082
1995 3365 1034
1996 3357 1026
1997 3277 937
1998 3245 995
1999 3161 975
2000 3074 919
2001 2964 893
2002 2798 851
2003 2786 891
2004 2801 929
2005 2684 942
2006 2504 922
2007 2426 836
2008 2621 957
2009 2938 1098
2010 2586 923
2011 2481 928
2012 2591 911
2013 2310 831
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
În ultimii ani s-a instaurat o mentalitate tot mai individualistă, soţii preferând
să profite cat mai mult de binefacerile civilizaţiei, ţinând cont de costurile materiale
implicate de creşterea şi educarea unui copil. Astfel în Drobeta Turnu Severin dacă
în 1990 se înregistrau 1571 născuţi, în 2013 se înregistrau 831 născuţi.
57
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Mortalitatea
reprezintă factorul pasiv al
dinamicii naturale a
populaţiei, caracteristic
pentru deces, ca şi pentru
naştere fiind faptul că este
un factor biologic, şi în
acelaşi timp, social.
An Total decedaţi judeţ Mehedinţi
Total decedaţi Municipiul Drobeta-Turnu Severin
1990 4352 734
1991 4362 773
1992 4406 738
1993 4503 796
1994 4547 747
1995 4648 823
1996 4683 883
1997 4497 834
1998 4513 886
1999 4377 786
2000 4174 823
2001 4161 799
2002 4282 774
2003 4315 867
2004 4238 801
2005 4346 881
2006 4146 868
2007 4169 893
2008 4147 876
2009 4074 839
2010 4175 910
2011 4044 872
2012 4019 908
2013 3763 843
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
58
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Factorii care determină variaţii spaţiale ale mortalităţii
Deşi variabili ca importanţă de-a lungul istoriei, factorii principali care
influenţează mortalitatea sunt de ordin social-economic, cei istorici şi naturali având în
prezent o importanţă mult mai redusă.
Nivelul de dezvoltare generală a economiei unui stat are efecte majore asupra
reducerii ratei mortalităţii, fiind intr-un raport de inversă proporţionalitate, întrucât
progresul economic atrage după sine pe cel din domeniul sanitar şi educaţional.
Referindu-se la diferenţele constatate în intensitatea mortalităţii în funcţie de
veniturile populaţiei şi mediul de rezidenţă, demograful francez Jacques Bertillon
foloseşte sintagma inegalitate în faţa morţii.
Sistemul sanitar are în prezent cea mai mare importanţă, prin calitatea
serviciilor sanitare, gradul de pregătire al personalului medical, infrastructura şi
echipamentele sanitare. După cel de al doilea război mondial, odată cu intensificarea
dezvoltării economice, are loc şi extinderea sistemului sanitar, în paralel cu
îmbunătăţirea acestuia. În a doua jumătate a secolului XX, se înmulţesc dispensarele
şi spitalele, numărul persoanelor care au acces la îngrijire medicală corespunzătoare
crescând atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Numărul de pacienţi ce revin unui
medic a scăzut continuu de-a lungul secolului, crescând însă uşor în ultimii ani
datorită înregistrării unei rate mai mari a morbidităţii. Numărul de medici ce revin
la 1.000 locuitori este la nivelul Municipiului peste 2.5 începând cu anul 2007, iar la
nivel judeţului Mehedinţi este mai mic, oscilând în perioada 2007 - 2013, între 1.49 şi
1.66 medici la 1.000 locuitori.
59
An Număr medici judeţ
Mehedinţi
Număr medici
Municipiul Drobeta-
Turnu Severin
Număr medici judeţ
Mehedinţi
Număr medici
Municipiul Drobeta-
Turnu Severin
Nr. medici la 1.000 de locuitori
din judeţul
Mehedinţi
Nr. medici la 1.000 de
locuitori din Municipiul
Drobeta-Turnu
Severin
1992 461 249 327674 115169 1.41 2.16
1993 475 271 326819 116706 1.45 2.32
1994 442 219 325902 117811 1.36 1.86
1995 460 280 324758 118462 1.42 2.36
1996 466 267 323504 118645 1.44 2.25
1997 434 247 322251 118488 1.35 2.08
1998 445 274 320789 118123 1.39 2.32
1999 464 305 319550 118005 1.45 2.58
2000 461 298 318669 117839 1.45 2.53
2001 488 319 317705 117280 1.54 2.72
2002 479 296 316057 117412 1.52 2.52
2003 485 306 314672 117388 1.54 2.61
2004 472 282 313112 117602 1.51 2.40
2005 460 271 311541 117369 1.48 2.31
2006 452 284 309827 117572 1.46 2.42
2007 457 302 307612 117220 1.49 2.58
2008 479 311 305042 116426 1.57 2.67
2009 489 308 302821 115392 1.61 2.67
2010 495 306 300756 114976 1.65 2.66
2011 467 307 298143 114372 1.57 2.68
2012 474 313 295975 113724 1.60 2.75
2013 487 326 293999 112373 1.66 2.90
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Potrivit datelor OCDE, în România există 2,5 medici la mia de locuitori, sub
media europeană de 3,4 şi sub nivelul altor ţări din UE, cum sunt Franţa, Germania,
60
Spania şi Italia. Mai prost decât ţara noastră la acest capitol stă Polonia, cu 2,2 medici
la o mie de locuitori.
Exodul medicilor este principalul motiv pentru care în România există atât de
puţini medici la mia de locuitori. Cele mai recente date ale Colegiului Medicilor din
România (CMR) arată că la fiecare patru ore un medic român alege să plece la muncă
în străinătate. Potrivit celor mai recente cifre ale CMR, din 2007 şi până la sfârşitul
anului 2013, peste 14.000 de doctori au părăsit ţara.
Datele raportului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OCDE), care reprezintă naţiunile dezvoltate ale lumii, mai arată că şi Marea Britanie
are mai puţini medici pe locuitori decât media europeană. Media medicilor este de
2,8 la o mie de locuitori.
Date demografie conform Recensământ 2011
Vârsta Ambele sexe-
Drobeta Turnu
Severin
Masculin Drobeta Turnu
Severin
Feminin Drobeta Turnu
Severin
Ambele sexe
Mehedinţi
Masculin Mehedinţi
Feminin Mehedinţi
Total locuitori DTS/ Judeţ MH
Sub 5 4,136 2,132 2,004 12,310 6,329 5,981 33.60%
5 - 9 4,254 2,203 2,051 13,475 6,952 6,523 31.57%
10 - 14 4,400 2,252 2,148 14,599 7,565 7,034 30.14%
15 - 19 4,990 2,608 2,382 14,813 7,705 7,108 33.69%
20 - 24 5,686 2,976 2,710 15,204 8,075 7,129 37.40%
25 - 29 6,188 3,116 3,072 14,924 7,743 7,181 41.46%
30 - 34 7,592 3,740 3,852 18,427 9,279 9,148 41.20%
35 - 39 8,162 4,001 4,161 20,156 10,374 9,782 40.49%
40 - 44 10,244 4,911 5,333 23,893 12,286 11,607 42.87%
45 - 49 6,548 3,116 3,432 14,880 7,759 7,121 44.01%
50 - 54 8,328 4,082 4,246 18,764 9,611 9,153 44.38%
55 - 59 7,447 3,667 3,780 18,958 9,203 9,755 39.28%
60 - 64 5,469 2,581 2,888 18,101 8,412 9,689 30.21%
65 - 69 2,887 1,343 1,544 12,697 5,725 6,972 22.74%
70 - 74 2,533 1,084 1,449 13,100 5,405 7,695 19.34%
75-79 1,952 741 1,211 10,934 4,244 6,690 17.85%
80-84 1,135 390 745 6,488 2,421 4,067 17.49%
85 ani 666 217 449 3,667 1,245 2,422 18.16%
Total 92,617 45,160 47,457 265,390 130,333 135,057 34.90%
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
61
An Total populaţie judeţ
Mehedinţi
Total populaţie Drobeta-Turnu Severin
Procent populaţie în judeţ MH aflat în DTS
1992 327,674 115,169 35.15%
1993 326,819 116,706 35.71%
1994 325,902 117,811 36.15%
1995 324,758 118,462 36.48%
1996 323,504 118,645 36.67%
1997 322,251 118,488 36.77%
1998 320,789 118,123 36.82%
1999 319,550 118,005 36.93%
2000 318,669 117,839 36.98%
2001 317,705 117,280 36.91%
2002 316,057 117,412 37.15%
2003 314,672 117,388 37.30%
2004 313,112 117,602 37.56%
2005 311,541 117,369 37.67%
2006 309,827 117,572 37.95%
2007 307,612 117,220 38.11%
2008 305,042 116,426 38.17%
2009 302,821 115,392 38.11%
2010 300,756 114,976 38.23%
2011 298,143 114,372 38.36%
2012 295,975 113,724 38.42%
2013 293,999 112,373 38.22%
2014 291,674 111,580 38.26%
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie în Municipiul Drobeta-Turnu Severin
2010 2011 2012 2013 2014
0- 4 ani 5,013 4,933 4,821 4,746 4,550
5- 9 ani 4,743 4,835 4,898 4,897 4,884
10-14 ani 5,131 4,996 4,866 4,769 4,691
15-19 ani 6,901 6,289 5,823 5,339 5,163
20-24 ani 9,601 9,399 8,995 8,445 7,711
25-29 ani 9,288 8,986 8,928 8,934 8,986
30-34 ani 10,465 10,236 9,869 9,255 8,831
35-39 ani 9,810 9,831 9,825 10,014 10,173
40-44 ani 11,008 11,461 12,007 10,926 9,847
45-49 ani 8,432 7,990 7,461 8,588 9,783
50-54 ani 10,070 9,793 9,497 8,987 8,523
55-59 ani 8,184 8,433 8,925 9,228 9,346
60-64 ani 5,825 6,544 6,790 6,896 7,098
65-69 ani 3,354 3,378 3,669 3,992 4,534
70-74 ani 3,205 3,139 3,019 2,920 2,819
62
2010 2011 2012 2013 2014
75-79 ani 2,075 2,171 2,315 2,308 2,454
80-84 ani 1,250 1,284 1,286 1,330 1,342
85 ani şi peste 621 674 730 799 845
Total 114,976 114,372 113,724 112,373 111,580
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
Previziuni şi Scenarii privind evoluţia populaţiei la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Menţionăm că datele privind numărul populaţiei de la nivelul Municipiului Drobeta Turnu
Severin de la Institutul Naţional de Statistică şi cele rezultate în urma Recensămintelor
populaţiei diferă, având în vedere faptul că nu toţi posesorii de carte de identitate eliberată de
Municipiu mai locuiesc aici (mutându-se ori în afara ţării ori în alte judeţe).
Vom utiliza ca bază de calcul pentru estimarea populaţiei Municipiului în 2025,
datele de la Recensământul din 2011 când la nivelul Municipiului Drobeta Turnu
Severin au fost înregistrate 92.617 persoane.
I. Utilizând procentele de creştere/ scădere ale populaţiei estimate de Centrul
National de Prognoza pentru judeţul Mehedinţi, respectiv de scădere cu 16.1% până
în 2025, estimăm că populaţia Municipiului Drobeta Turnu Severin va fi de
aproximativ 77.705 persoane, în condiţiile urmării trendului actual de descreştere.
63
Proiecţii pentru 2003-2025 (varianta medie) - evoluţia populaţiei proiectate (mii
persoane)
2003 2005 2010 2013 2015 2020 2025 2013-2005 2025-2005
Nr. % Nr. %
România (total) 21,733.6 21,614.7 21,226.3 20,696.6 20,026.4 19,243.4
-2,371.3 -11.0
0-14 3,632.7 3,432.5 3,152.9 3,024.6 2,798.7 2,511.8 -920.7 -26.8%
15-59 14,993.1 15,033.4 14,990.2 14,606.0 13,956.6 13,384.0 -
1,649.4 -11.0%
60 şi peste 3,107.8 3,148.8 3,083.2 3,066.0 3,271.1 3,347.6 198.8 6.3%
Regiunea Sud Vest Oltenia(total) 2,329.4 2,304.6 2,233.5 2,204.3 2,149.4 2,054.3 1,950.4 -100.3 -4.4% -354.2 -15.4%
0-14 388.5 363.0 321.0 306.6 297.3 272.0 242.1 -56.4 -15.5% -120.9 -33.3%
15-59 1,573.3 1,572.7 1,557.1 1,548.9 1507.2 1,432.8 1,359.9 -23.8 -1.5% -212.8 -13.5%
60 şi peste 367.5 368.7 354.7 348.8 345.0 349.5 348.3 -19.9 -5.4% -20.4 -5.5%
Jud. Mehedinţi (total) 307.3 303.6 293.2 289.6 281.5 268.6 254.6 -14.0 -4.6% -49.0 -16.1%
0-14 50.8 47.3 41.4 39.6 38.5 34.9 30.8 -7.7 -16.3% -16.5 -34.9%
15-59 206.8 206.9 205.3 204.3 198.0 187.8 177.7 -2.6 -1.3% -29.2 -14.1%
60 şi peste 49.7 49.3 46.5 45.7 45.1 45.9 46.1 -3.6 -7.3% -3.2 -6.5%
Sursă: Centrul National de Prognoza. Judeţ Mehedinţi
II. Având în vedere datele privind populaţia Municipiului Drobeta Turnu
Severin din 2005 de la Institutul Naţional de Statistică 2005, respectiv 117.369
locuitori, şi datele privind populaţia Municipiului Drobeta Turnu Severin de la
Recensământul din 2011, respectiv 92.617 locuitori, se observă o tendinţa de scădere
a populaţiei cu 21.09%.
Estimăm astfel pentru anul 2025 o populaţie de aproximativ 73.084 locuitori pentru
Municipiului Drobeta Turnu Severin.
III. Propunem un model de estimare a numărului de locuitori având în vedere
gradul de creştere/ scădere obţinut în urma datelor oferite de Institutul Naţional de
Statistică. Astfel dacă populaţia la nivelul municipiului număra în 2005, 117.369
locuitori, iar în 2011 114.369, se observă o tendinţă de scădere a populaţiei de 2.55%.
Se estimează astfel pentru anul 2025 o populaţie a Municipiului Drobeta Turnu
Severin de aproximativ 90.255 persoane.
ECONOMIE
Scurt istoric economie Drobeta Turnu Severin
Principalele semne de dezvoltare industrială ale județului Mehedinți sunt legate de
înființarea portului Turnu Severin în anul 1852 de către compania austriacă de
transport naval D.D.S.G. și a funcţionat la început doar ca şantier de reparaţii navale.
Dezvoltarea activității economice a orașului este stimulată prin înființarea în anul
1863, în timpul domniei lui Alexandru I. Cuza, a primei circumscripții comerciale
64
din România. Orașul devine un important nod rutier și feroviar, aici formându-se
convoaiele care circulau pe Dunăre în amonte și în aval. După 1893, proprietatea
Șantierului a fost preluată de către statul roman și a operat sub numele de
“Șantierul Naval Severnav”. De la reparația navelor fluviale, Șantierul s-a
specializat în construcția de nave fluviale noi, nepropulsate și propulsate,
redistribuindu-şi organizarea pe activităţi distincte. În 1958, a fuzionat cu Șantierul
Naval Dinamica, o antrepriză privată – naționalizată în 1948, creându-se astfel două
sectoare, specializate în următoarele activități: Sectorul 1 - unde se află şi
managementul, este organizat pentru construcția de nave noi maritime și fluviale de
până la 10.000 tdw și Sectorul 2 - specializat în reparații de nave și construcții navale
de mici dimensiuni (bărci de agrement, bărci de salvare şi de serviciu).
Primele ramuri industriale existente pe teritoriul Severinean au fost15:
Fabrica de bere Traian creata de germanul Rudolf de Artner
Fabrica de pălării din Drobeta Turnu Severin, înfiinţată de evreul Bauch, iar în
1937 a intrat la conducerea ei românul Balamat, dar cu capitalul şi
supravegherea fostului proprietar evreu.
Şantierul naval, cea mai importantă industrie din judeţul Mehedinţi,
înfiinţată în 1858 de către austrieci, iar în 1893 devine proprietatea statului
Atelierele CFR- au luat fiinţă în 1882. Erau ateliere de reparat vagoane şi
locomotive.
Fabrica de bomboane Mercur a fost înfiinţată şi exploatată de Iosif Gradl de
origine germană
Moara Groff- înfiinţată de germanul cu acelaşi nume
Moara Sabethay- înfiinţată de evreul cu acelaşi nume
Fabrica de tăbăcărie - înfiinţată de bulgarul St. Damianoff
Fabrica de mezeluri
Economia propriu zisă a oraşului era formată în principal din următoarele industrii:
a) industria metalurgică
b) industria alimentară
c) industria textilă
d) industria ceramică
a) industria metalurgică - a fost ce a mai importantă industrie care a contribuit
foarte mult la popularea oraşului şi la ridicarea lui economică, în strânsă
legătură cu navigaţia, cu industria construirii şi reparării de vase pentru
navigaţia pe Dunăre. Printre lucrările importante executate de Șantierul naval
a fost construirea vaporului Regele Carol al II -lea , lucrare terminată în 1936.
15 Sursa:Viata Cotidiană în perioada interbelică a orşului Turnu Severin – Elena JUNC, Ed Tipo Radical
65
b) industria alimentară – datorită abundenţei cerealelor din Oltenia, morile au
avut o primă importanţă. Prima moară sistemică a funcţionat în 1855 sub
numele Moara Fermecată, instalată pe Dunăre, profilată în producţia de griş şi
o serie de sortimente de făină.
Fabrica de spirt Banoviţă – societate în nume colectiv a lui Iosif Marcovici,
Zisu Davidovici, Avram Arie îşi începe activitatea în 1922.
Calitatea berii Traian era cunoscută nu numai în Severin ci şi în împrejurimi.
Fabrica de bomboane Mercur a fost înfiinţată în 1902 de către Iosif Groff:
întreaga materie primă era procurată din ţară, iar produsele erau distribuite în
întreaga ţară. Ulterior i s-a adăugat şi Fabrica de Marmeladă.
Târgul de Rămători de la Turnu Severin a fost înfiinţat în 1885. Pe lângă acesta
funcţiona şi un Abator de o mare importanţă economică pentru comerţul de
vite cu Austro-Ungaria. La 15 martie 1920 Ministerul Agriculturii şi
Domeniilor aduce la cunoştinţă generală că începând cu 1 aprilie 1920, Târgul
de îngrăşat Rămători va începe să primească animale pentru îngrăşat. Ca
urmare a existenţei acestui număr mare de vite în partea de est a oraşului s-a
înfiinţat o tăbăcărie în care lucrau 150 muncitori. În 1929 ca urmare a crizei
economice îşi încetează activitatea.
În 1937 erau înscrise în Registrul Comerţului 2621 firme dintre care:
- 2289 erau firme individuale
- 275 erau firme sociale (bănci, cooperative, asigurări)
- 57 societăţi în nume colectiv
Comerţul era o ramură importantă, judeţul Mehedinţi fiind un producător de
cereale destul de important. Cei mai obişnuiți cumpărători de vite erau
măcelarii bucureşteni şi sătenii bănăţeni. În piaţa Radu Vodă pe lângă
comerţul de peşte şi carne, se tranzacţionau şi zarzavaturi şi alte alimente. Se
comercializau şi vase de pământ lucrate în satele din partea de nord a
judeţului, în special la Șisești şi Glogova. De pe piaţa Severinului se încărcau
aproape zilnic camionete cu zarzavaturi cu destinaţia Orşova şi Băile
Herculane. Se făcea şi un important comerţ cu fructe, mai ales cu mere din
Banat. Bănăţenii veneau cu mere şi plecau încărcaţi cu cereale şi mărfuri.
c) industria textilă
industria pălăriilor de fetru era reprezentată de fabrica de pălării condusă de
G. Balamat.
d) industria ceramică
Era reprezentată prin: Fabrica de ceramică din Turnu Severin (producea
teracote pentru sobe).
Fabrica de ape gazoase “Alimentara” din Turnu Severin, înfiinţată în 1935 era
singura fabrică de sifoane din Turnu Severin.
66
Fabrica de gheaţă “Gerul”, proprietatea inginerului Teodor Petcoff de origine
bulgară, Fabrica deţinea instalaţii complete pentru producerea gheţii artificiale şi
producea în 1937 aproximativ 6000 Kg pe zi.
Mica industrie era reprezentată prin ateliere mecanice pentru reparaţii şi construcţii
din fier.
Cea mai rentabilă şi cel mai mult practicată era meseria de a confecţiona mobilă din
lemn, activitate impulsionată de resursele existente. În anul 1936 se înfiinţează
întreprinderea forestieră Cloşani. Ca urmare a construirii căii ferate înguste Turnu
Severin - Apa Neagră (în lungime de 75 km), capacitatea întreprinderii se dublează.
Se producea în principal cherestea şi parchet. Materia primă era asigurată de
Pădurea Molovăţ.
În 1959, vechea cale ferată forestieră Apa Neagră – Turnu-Severin, în lungime de 75
km, se demolează.
În perioada comunistă se deschid:
Întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Întreprinderea mecanică Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Șantierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi
Întreprinderea de celuloză şi hârtie Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi
Întreprinderea de confecţii “Porţile de Fier” Drobeta Turnu Severin
Mehedinţi
Întreprinderea viei şi vinului Drobeta Turnu Severin Mehedinţi
Întreprinderea de industrializarea cărnii Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Întreprinderea de industrializare a laptelui Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Întreprinderea de produse zaharoase “Cerna” Drobeta Turnu-Severin
Mehedinţi
Întreprinderea de bere şi spirt “Banoviţa” Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Întreprinderea de morărit şi panificaţie Drobeta Turnu-Severin Mehedinţi
Întreprinderea de anvelope Drobeta-Turnu Severin înfiinţată la 1 aprilie 1978
cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, în
subordinea Centralei industriale de prelucrare cauciuc şi mase plastice
Popeşti-Leordeni, de sub îndrumarea şi controlul Ministerului Industriei
Chimice, având ca obiect de activitate producerea de anvelope şi camere de
aer.
Tot în această perioadă se construiesc cele două hidrocentrale de la Porțile de
Fier I și II.
După 1990, întreprinderile menţionate anterior care mai funcţionau în 2011 erau:
SC Severnav SA – denumirea actuală a Șantierului Naval Turnu Severin. În
prezent activitatea principala a Severnav S.A. conform Site-ului companiei
67
www.severnav.ro este fabricaţia navelor noi, maritime şi fluviale de diverse
tipuri. Se oferă şi programe standard de reparații pentru nave, reparații
accidentale, reechipări şi conversii de nave. Firma execută şi lucrări de
conversie şi proiecte speciale precum:
- Corpuri cu pereți simpli transformate în corpuri cu pereţi dubli.
- Tancuri de produse petroliere transformate în cargouri.
- Adaptarea barjelor pentru transportul unei alte categorii de mărfuri.
- Adaptarea navelor pentru noi întrebuinţări sau funcţionalităţi.
- Repararea stricăciunilor cauzate de coliziuni sau a loviturilor de fundul apei.
- Realizare şi modificare pontoane.
- Confecţionarea de structuri metalice speciale pentru industria energetica sau
pentru construcţii magistrale
În data de 9 aprilie 2015 conform Deciziei Nr. 677 emise de către Autoritatea
de supraveghere financiară s-a admis tranzacţionarea pe sistemul alternativ
de tranzacţionare administrat de Bursa de Valori Bucureşti SA, acţiunile
emise de Severnav SA Drobeta Turnu Severin
SC Forsev SA – parte a Șantierului Naval Turnu Severin care a fost
privatizată în 1998 devenind o societate pe acțiuni americano-română, care
produce diverse piese forjate în matriță
SC Meva SA – unul din cei mai mari producători de vagoane din România,
este specializată în fabricarea materialului rulant, respectiv producția de
vagoane cisternă sau de marfă
Romag Prod – este o sucursală a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare,
având ca principal obiect de activitate producția de apă grea necesară
Centralei Nucleare de la Cernavodă.
SC Cildro SA – societate comercială pe acțiuni cu tradiție în prelucrarea şi
industrializarea lemnului, având ca obiect principal de activitate fabricarea
produselor stratificate din lemn: placaj, panel, furnire etc.
SC Euro Tyres Manufacturing SRL – are ca obiect de activitate fabricarea
anvelopelor şi a camerelor de aer, reeşaparea şi refacerea anvelopelor.
Hortindustrială Dealul Viilor SA Drobeta-Turnu Severin - Comerţ cu
ridicata al băuturilor.
Hidroelectrica SA Sucursala Hidrocentrale Porțile de Fier16 – Drobeta Turnu
Severin produce cea mai mare parte a energiei în hidrocentrale prin cele mai
16 Sursă: http://www.adroltenia.ro/wp-content/uploads/2014/05/Studiu-Mediul-de-Afaceri-Varianta-
completa.pdf
68
mari hidrocentrale din România: Porțile de Fier I, cu o putere instalată de 1080
MW și Porțile de Fier II, cu puterea instalată de 250 MW. Ambele
hidrocentrale sunt exploatate în parteneriat cu Serbia, centralele română și
sârbească Porțile de Fier I cumulând 2160 MW, iar cele de la Porțile de Fier II,
500 MW. Centrala Porțile de Fier I este amplasată la 15 km în amonte de
orașul Drobeta Turnu Severin, iar centrala Porțile de Fier II, la 60 km în aval.
Navigația pe Dunăre este asigurată prin ecluze realizate pe ambele maluri la
ambele obiective, ele având împreuna o capacitate de trafic de 52,4 milioane
tone/an pentru ecluzarea pe cate un sens și 37,2 milioane tone/an pentru
ecluzarea în ambele sensuri. Sistemul Porțile de Fier I este una dintre cele mai
mari construcții hidrotehnice din Europa și cea mai mare de pe Dunăre. În
2009 cele două hidrocentrale au produs 43% din întreaga producție
Hidroelectrica şi circa 14% din energia electrică a întregii ţări. Producția de
energie electrică este susținută de firme profilate pe repararea și întreținerea
echipamentelor hidroelectrice.
Analiza situaţiei existente în judeţul Mehedinţi conform Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României 2014-203517
În anul 2010 județul Mehedinţi era penultimul judeţ din ţară cu cele mai mici
venituri realizate, ultimul judeţ fiind Covasna. De cealaltă parte găsim, în ordine:
Municipiul Bucureşti,Timiş, Constanţa, Cluj, Prahova, Braşov, Argeş, Iaşi.
Pentru a observa mai bine distribuția PIB-ului pe judeţe iată cum arată acesta
ordonat crescător:
17 Sursă: http://www.sdtr.ro/
69
Urmărind valorile PIB-ului pentru fiecare județ, este foarte important de menţionat
că valoarea însumată a primelor 10 județe cu cea mai mare valoare a PIB-ului
(București, Timiș, Constanța, Cluj, Prahova, Brașov, Argeș, Iaşi, Dolj și Bihor)
reprezintă peste 50% din valoarea totală a PIB-ului României.
Evoluţia PIB pe judeţul Mehedinţi 2002 – 2010 (milioane lei)
Evoluţia PIB pe judeţe 2002 – 2010 (rate de evoluţie)
Analiza situaţiei existente în judeţul Mehedinţi conform Planului de Dezvoltare Regională 2014-2020
70
Regiunea Sud-Vest Oltenia18 înregistrează la finele anului 2011 un produs intern brut (PIB) total de 44.840,6 milioane RON la prețuri curente, în creștere cu 6,91% faţă de anul 2010. Analiza dinamicii PIB din Regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 2000-2011, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al României de Comisia Națională de Prognoză pentru anii 2010 și 2011, evidențiază o creştere cu aproximativ 524,29% % față de anul 2000, existând un trend crescător de la an la an pentru întreaga perioadă cu excepția unei ușoare scăderi în anul 2009.
Analiza dinamicii PIB din regiunea Sud-Vest Oltenia
- milioane RON, prețuri curente –
Sursa: Anii 2005-2010 – Anuarul Statistic, Anul 2011- estimări CNP pe baza datelor statistice la nivel național
PIB total al Regiunii SV Oltenia reprezintă la nivelul anului 2011 doar 8,05% din valoarea PIB național, ocupând ultimul loc între regiuni, această situație manifestându-se, de altfel, pe întreaga perioadă de analiză 2005/2011. Regiunile București-Ilfov și Sud Muntenia au ocupat în aceeași perioadă locurile 1, respectiv 2, restul regiunilor înregistrând valori apropiate. Analiza dinamicii PIB total din Regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 2005-2011, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al României, evidențiază o creștere cu aproximativ 87%, existând un trend crescător de la an la an pentru întreaga perioadă.
Analizând dinamica PIB la nivelul județelor regiunii Sud-Vest Oltenia, observăm că pe întreaga perioadă analizată, judeţele şi-au păstrat locul în ierarhia privind contribuția pe care au adus-o la formarea PIB regional. Astfel, județul Dolj este lider în perioada de analiză 2005/2011, având o contribuție la realizarea PIB în anul 2011 de 32,50% din valoarea regională, înregistrând o ușoară creștere cu 10,23% în anul 2011 față de anul 2010. Județul Dolj este urmat de judeţul Gorj cu 22% contribuție la realizarea PIB regional. Cel mai mic aport îl aduce în toți anii de analiză județul Mehedinţi cu o contribuție de 10,42% la PIB-ul regional în anul 2011. Județul Vâlcea și Olt au o contribuție la formarea PIB-ului regional de 18,63% respectiv 16,45% în anul 2011 în creștere cu 11,74% în județul Vâlcea în anul 2011 față de anul 2010 și cu 13,35 % în județul Olt.
PIB pe judeţe în regiunea Sud Vest Oltenia / Sursa: www.adroltenia.ro - milioane RON, preţuri curente –
18 Sursa : http://www.adroltenia.ro/
71
Sursa: Anii 2005-2010 – Anuarul Statistic, Anul 2011- estimări CNP pe baza datelor statistice la nivel național
Între judeţele Regiunii, se observă că judeţul Mehedinţi înregistrează cel mai mic
PIB pe toată perioada analizată, respectiv 2000-2011.
Economia județului Mehedinţi este susținută, în cea mai mare parte de producția de
energie electrică în hidrocentralele de pe Dunăre; acest tip de producere a energiei
va dăinui, utilizarea cu eficiență a surselor regenerabile de energie fiind un obiectiv
major al dezvoltării durabile spre care tinde și România.
Alte industrii importante: fabricarea de nave, confecții metalice, fabricarea de
vagoane de marfă, apă grea, industria textilă și industria alimentară. Turismul este
puțin dezvoltat deși exploatarea potențialului turistic legat de Dunăre are o istorie
veche. Agricultura este un sector economic neperformant, practicându-se o
agricultură de subzistență cu tehnologii și utilaje învechite și neperformante.
Viticultura judeţului Mehedinţi este un sector cu potenţial prin zonele Drincea,
Vânju Mare şi Corcova, zone aflate în plin proces de retehnologizare şi care au un
nume recunoscut în domeniu.
Agricultura şi activitatea de comerţ-servicii sunt predominante în structura
ocupaţională a populaţiei.
Specificul economiei judeţului Mehedinţi este industrial agrar, contribuția industriei
la realizarea cifrei de afaceri realizată în județ fiind majoră, iar populația ocupată în
agricultură este majoritară față de totalul populației ocupate.
Analiza situaţiei existente în economia Drobeta Turnu Severin
Produsul intern brut, atât cel al Uniunii Europene – 28 cât şi cel al României, în
milioane Euro preţuri curente au suferit deprecieri în 2009 pe fondul crizei
economice, în rest înregistrând creşteri continue. PIB-ul României a înregistrat un
maxim procentual din PIB-ul UE28 în anul 2008, raportat la perioada 2005-2012.
UE(28) Romania %
2005 11,128,702.90 79,801.90 0.72
2006 11,764,658.10 97,751.00 0.83
2007 12,473,649.40 124,728.50 1.00
72
2008 12,548,545.20 139,765.40 1.11
2009 11,815,746.40 118,196.00 1.00
2010 12,337,163.50 124,327.70 1.01
2011 12,711,483.50 131,327.00 1.03
2012 12,967,742.10 131,747.00 1.02 Sursă : http://epp.eurostat.ec.europa.eu
Sursă : http://epp.eurostat.ec.europa.eu
Pentru perioada 2014-2020, se estimează că România, va figura în cadrul regiunilor mai puţin dezvoltate, excepţie făcând Regiunea Bucureşti Ilfov cotată ca fiind o regiune mai dezvoltată.
Simularea eligibilităţii pentru 2014–2020 PIB/cap de locuitor (PPS), index UE-27=100
Sursă: http://ec.europa.eu/inforegio
73
2008 2009 2010 2011
PIB Drobeta Turnu Severin 3,554,680,025 3,315,328,452 3,387,418,451 3,571,393,627
PIB Mehedinţi 4,394,400,000 4,359,800,000 4,287,400,000 4,372,200,000
% DTS/MH 80.89% 76.04% 79.01% 81.68% Sursa: Anii 2005-2010 – Anuarul Statistic, Anul 2011- estimări CNP pe baza datelor statistice la nivel național şi www.kompass.ro
Se observă conform datelor prezentate că economia judeţului Mehedinţi se concentrează în principal în Municipiul Drobeta Turnu Severin având în vedere proporţia PIB ului între 79-81% în perioada 2008-2011.
Printre cele mai importante companii din judeţ se numără Regia Autonomă pentru
Activităţi Nucleare (RAAN), cu afaceri de circa 1.218.828.041 milioane de lei în 2012
şi peste 3.653 de angajaţi, potrivit datelor www.kompass.ro.
Sursa: kompass.ro
Cifra de afaceri a firmelor din Drobeta Turnu Severin a înregistrat o evoluţie
fluctuantă în perioada 2008-2012, în anul 2012 înregistrând cea mai mică valoare din
decursul celor 5 ani studiaţi.
În perioada 2008-2012 au avut loc mai multe schimbări în volumul cifrei de afaceri
ale firmelor din Drobeta Turnu Severin, firme clasificate în funcţie de domeniul de
activitate:
- Industria prelucrătoare a ajuns în 2012, la 29.73% din totalul cifrei de afaceri
realizate la nivelul municipiului, în scădere de la 43.24% în 2008
- Producţia şi furnizarea de energie a crescut de la 2.33% în 2008 la 3.41% în 2012.
- Comerţul cu ridicata şi amănuntul a crescut de la 26.23% în 2008 la 29.62% în 2012.
- Hoteluri şi restaurante au crescut de la 0.98% din totalul cifrei de afaceri realizată
de firme la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin în anul 2008 la 1.99% în
2012.
- Sănătate şi asistenţă socială a crescut de la 0.30% în 2008 la 2.57% în 2012.
- Activităţi de spectacole, culturale şi recreative a crescut de la 0.04% la 0.10% în
2012.
Restul domeniile au avut fluctuaţii uşoare pe parcursul perioadei analizate.
74
Cifra de afaceri firme din Drobeta Turnu Severin (lei) 2008 2009 2010 2011 2012
A Agricultura, silvicultura şi pescuit 25,902,554 29,228,950 28,133,574 31,801,501 32,109,606
B Industria extractiva 333,113 499,167 165,259 121,220 357,441
C Industria prelucrătoare 1,537,195,298 1,369,328,165 1,078,196,482 1,054,910,694 919,038,231
D Producția şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiționat 82,733,453 85,630,435 110,378,318 31,446,257 105,486,047
E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare 329,185,251 117,131,886 396,320,070 481,029,471 438,993,425
F Construcții 377,330,241 379,470,763 460,371,570 474,372,230 301,354,310
G Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 932,441,362 1,046,604,914 1,039,698,699 1,137,791,746 915,639,024
H Transport şi depozitare 102,131,314 91,366,302 88,627,447 106,123,249 102,012,947
I Hoteluri şi restaurante 34,852,297 40,956,211 35,595,888 36,495,055 61,416,425
J Informații şi comunicații 11,594,496 15,343,247 15,585,169 17,812,258 14,795,921
K Intermedieri financiare şi asigurări 4,579,965 6,200,612 4,973,731 7,869,171 7,900,277
L Tranzacții imobiliare 11,119,650 10,984,794 8,684,398 7,941,095 8,951,706
M Activităţi profesionale, științifice şi tehnice 39,445,880 51,814,586 39,818,585 42,642,984 36,922,177
N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 46,638,464 49,896,254 48,239,794 46,911,288 57,644,837
O Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 320,683 318,419 202,386 175,375 716,907
P Învățământ 3,074,642 3,658,653 3,061,677 3,440,479 2,790,874
Q Sănătate şi asistenta sociala 10,621,759 11,855,360 23,997,876 83,909,394 79,421,007
R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1,342,019 1,517,271 1,957,357 3,191,082 3,192,991
S Alte activităţi de servicii 3,837,584 3,522,463 3,404,443 3,370,271 3,044,971
T
Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu - - - - -
U Activităţi ale organizațiilor şi organismelor extrateritoriale - - - - -
TOTAL 3,554,680,025 3,315,328,452 3,387,412,723 3,571,354,820 3,091,789,124
Sursa: kompass.ro
75
Cifra de afaceri firme din Drobeta Turnu Severin (%) 2008 2009 2010 2011 2012
A Agricultura, silvicultura şi pescuit 0.73% 0.88% 0.83% 0.89% 1.04%
B Industria extractiva 0.01% 0.02% 0.00% 0.00% 0.01%
C Industria prelucrătoare 43.24% 41.30% 31.83% 29.54% 29.73%
D Producția şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiționat 2.33% 2.58% 3.26% 0.88% 3.41%
E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare 9.26% 3.53% 11.70% 13.47% 14.20%
F Construcții 10.62% 11.45% 13.59% 13.28% 9.75%
G Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 26.23% 31.57% 30.69% 31.86% 29.62%
H Transport şi depozitare 2.87% 2.76% 2.62% 2.97% 3.30%
I Hoteluri şi restaurante 0.98% 1.24% 1.05% 1.02% 1.99%
J Informații şi comunicații 0.33% 0.46% 0.46% 0.50% 0.48%
K Intermedieri financiare şi asigurări 0.13% 0.19% 0.15% 0.22% 0.26%
L Tranzacții imobiliare 0.31% 0.33% 0.26% 0.22% 0.29%
M Activităţi profesionale, științifice şi tehnice 1.11% 1.56% 1.18% 1.19% 1.19%
N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 1.31% 1.51% 1.42% 1.31% 1.86%
O Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 0.01% 0.01% 0.01% 0.00% 0.02%
P Învățământ 0.09% 0.11% 0.09% 0.10% 0.09%
Q Sănătate şi asistenta sociala 0.30% 0.36% 0.71% 2.35% 2.57%
R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0.04% 0.05% 0.06% 0.09% 0.10%
S Alte activităţi de servicii 0.11% 0.11% 0.10% 0.09% 0.10%
T
Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; Activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
U Activităţi ale organizațiilor şi organismelor extrateritoriale 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro
76
An Agricultura Industria Construcţii Servicii turism Servicii Total
2008 25,902,554.00 1,949,447,115.00 377,330,241.00 34,852,297.00 1,167,147,818.00 3,554,680,025.00
2009 29,228,950.00 1,572,589,653.00 379,470,763.00 40,956,211.00 1,293,082,875.00 3,315,328,452.00
2010 28,133,574.00 1,585,060,129.00 460,371,570.00 35,595,888.00 1,278,251,562.00 3,387,412,723.00
2011 31,801,501.00 1,567,507,642.00 474,372,230.00 36,495,055.00 1,461,178,392.00 3,571,354,820.00
2012 32,109,606.00 1,463,875,144.00 301,354,310.00 61,416,425.00 1,233,033,639.00 3,091,789,124.00
Cifra de afaceri firme din Drobeta Turnu Severin (%)
2008 0.73% 54.84% 10.62% 0.98% 32.83% 100.00%
2009 0.88% 47.43% 11.45% 1.24% 39.00% 100.00%
2010 0.83% 46.79% 13.59% 1.05% 37.74% 100.00%
2011 0.89% 43.89% 13.28% 1.02% 40.91% 100.00%
2012 1.04% 47.35% 9.75% 1.99% 39.88% 100.00%
Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro
Aceleaşi cifre de afaceri prezentate anterior pentru perioada 2008-2012, realizate de
firmele din municipiul Drobeta Turnu Severin au fost grupate pe cinci domenii
principale de activitate: Agricultura, Industrie, Construcţii, Servicii, Turism, Servicii.
Domeniul industriei este principala activitate a firmelor din Municipiul Drobeta
Turnu Severin, urmat de domeniul serviciilor, alcătuite preponderent din firme ce
se ocupă cu Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi
motocicletelor.
Sursa: kompass.ro
77
Sursa: kompass.ro
Topul firmelor din Drobeta Turnu Severin care au realizat o cifră de afaceri peste
10 milioane lei în anul 2008
Nr. Denumire firma CA 2008 COD
CAEN CAEN
1 REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE RA
690,885,506 2013 Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază
2 MEVA SA 328,826,131 3020 Fabricarea materialului rulant
3 IZOMETAL - MAGELLAN SRL 223,677,528 4672 Comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice
4 NEW COMPANY RECYCLING SRL
208,999,731 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate
5 SEVERNAV SA 144,945,453 3011 Construcţia de nave şi structuri plutitoare
78
Nr. Denumire firma CA 2008 COD
CAEN CAEN
6 LAMDRO SA 115,146,200 2410 Producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje
7 REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL
97,360,139 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate
8 C&C MH CONFORT SRL 80,339,539 4322 Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat
9 ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA 60,497,608 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători
10 SOCIETATEA COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA BUCUREŞTI SA FILIALA PENTRU REPARAŢII ŞI SERVICII HIDROSERV PORTILE DE FIER SA
55,503,917 3511 Producţia de energie electrică
11 DROBETA OMEGA CONSTRUCT SA
47,503,159 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
12 CELROM SA 44,427,710 1711 Fabricarea celulozei
13 CILDRO PLYWOOD SRL 33,054,767 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn
14 COMAT - ELCONSTRUCT SA 30,863,921 4321 Lucrări de instalaţii electrice
15 TRANS BACO SRL 30,336,556 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
16 FORSEV SA 25,375,674 2550 Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor
17 MECANOENERGETICA SA 23,944,064 2511 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice
18 FLORA SERCOM SA 23,126,761 8130 Activităţi de întreţinere peisagistică
19 ROBSYLV COM SRL 20,443,665 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate
20 COMPETENT SERV SRL 19,650,960 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
21 B&P IMPEX SRL 19,014,584 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
22 LIPO TEST SRL 19,003,554 4673 Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare
23 MACH DISTRIBUTION SRL 18,535,291 4711 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun
24 TLS VEST SA 18,271,819 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
25 SECOM SA 17,649,010 3600 Captarea, tratarea şi distribuţia apei
26 COM PRODALIMENT SRL 17,396,508 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
27 BAMATI SRL 14,033,694 4778 Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi, în magazine specializate
79
Nr. Denumire firma CA 2008 COD
CAEN CAEN
28 BUILDING EXIM SRL 13,406,771 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
29 CONSTRUCT INTERNATIONAL SRL
13,343,779 4212 Lucrări de construcţii a căilor ferate de suprafaţă şi subterane
30 TRANSPORT PUBLIC URBAN DROBETA SA
12,574,541 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători
31 CIV GROUP SRL 12,570,529 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
32 POREXIM SRL 12,401,926 1011 Producţia şi conservarea cărnii
33 ECCOFARM SRL 12,158,548 4773 Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate
34 M.C.T. IMPEX SRL 12,156,895 5813 Activităţi de editare a ziarelor
35 VULTURUL PLESUV COM SRL 12,126,986 4941 Transporturi rutiere de mărfuri
36 ANDRITZ HYDRO GMBH VIENA - SUCURSALA PORŢILE DE FIER II SRL
11,525,911 4291 Construcţii hidrotehnice
37 TOTAL DISTRIBUTION MEHEDINŢI SRL
11,182,113 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
38 CILDRO SA 10,661,086 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn
39 ASIEN IMPEX SRL 10,571,453 4941 Transporturi rutiere de mărfuri
40 VIGILENT SECURITY SRL 10,099,728 8010 Activităţi de protecţie şi gardă
Sursa: kompass.ro
Topul firmelor din Drobeta Turnu Severin care au realizat o cifră de afaceri peste
10 milioane lei în anul 2012
Denumire firma
CA 2012 CAEN_cod CAEN_Text
1 REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE RA
636,841,401 2013 Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază
2 NEW COMPANY RECYCLING SRL
230,260,048 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate
3 REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL
184,093,999 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate
4 IZOMETAL - MAGELLAN SRL
154,420,223 4672 Comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice
5 ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA
146,493,252 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători
6 SOCIETATEA COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA BUCUREŞTI SA FILIALA PENTRU REPARATII ŞI SERVICII HIDROSERV PORTILE DE FIER SA
74,567,147 3511 Producţia de energie electrică
80
Denumire firma
CA 2012 CAEN_cod CAEN_Text
7 C&C MH CONFORT SRL 73,489,004 4322 Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat
8 BUMERANG 2002 SRL 68,301,655 9200 Activităţi de jocuri de noroc şi pariuri
9 SEVERNAV SA 55,685,653 3011 Construcţia de nave şi structuri plutitoare
10 EURO TYRES MANUFACTURING SRL
46,586,443 2211 Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer; reşaparea şi refacerea anvelopelor
11 VIA VITA CONSTRUCŢII SRL 45,170,479 4211 Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor
12 M.C.T. IMPEX SRL 35,601,706 5813 Activităţi de editare a ziarelor
13 ALORA SERV SRL 33,213,857 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
14 CILDRO PLYWOOD SRL 32,917,262 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn
15 FLORA SERCOM SA 24,817,691 8130 Activităţi de întreţinere peisagistică
16 LEXAR COM SRL 23,094,968 4752 Comerţ cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă şi a celor pentru vopsit, în magazine specializate
17 COMPETENT SERV SRL 22,939,149 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
18 FORSEV SA 22,820,221 2550 Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor
19 CONVALARIA SRL 20,892,414 4773 Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate
20 COM PRODALIMENT DISTRIBUŢIE SRL
20,751,670 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
21 SECOM SA 19,894,883 3600 Captarea, tratarea şi distribuţia apei
22 BUILDING EXIM SRL 19,051,697 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
23 ROBSYLV COM SRL 18,546,835 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate
24 TOTAL DISTRIBUTION MEHEDINŢI SRL
17,814,299 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
25 LA SANDU TRANS SRL 17,475,138 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
26 ECCOFARM NOU SRL 16,888,072 4773 Comerţ cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate
81
Denumire firma
CA 2012 CAEN_cod CAEN_Text
27 VIGILENT SECURITY SRL 15,849,672 8010 Activităţi de protecţie şi gardă
28 INTIM SRL 13,891,021 4711 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun
29 CIV GROUP SRL 13,684,553 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
30 MESACONS SA 13,562,047 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
31 MECANOENERGETICA SA 12,382,205 2511 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice
32 EUROBOILER SRL 12,375,271 2530 Producţia generatoarelor de aburi (cu excepţia cazanelor pentru încălzire centrală)
33 POREXIM SRL 11,834,232 1011 Producţia şi conservarea cărnii
34 ANDRITZ HYDRO GMBH VIENA - SUCURSALA PORŢILE DE FIER II SRL
11,050,712 4291 Construcţii hidrotehnice
35 CLASIC SRL 11,013,595 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
36 B&P IMPEX SRL 10,139,045 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
37 COM PRODALIMENT SRL 10,074,644 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
38 CILDRO SA 10,031,384 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn
Sursa: www.kompass.ro
Sursa: www.kompass.ro
Activele imobilizate sunt deţinute la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin de
către firmele din domeniul Industriei prelucrătoare, acestea înregistrând un trend
crescător în perioada 2008-2012.
82
Active imobilizate ale firmelor din Municipiului Drobeta Turnu Severin
2008 2009 2010 2011 2012
A Agricultura, silvicultura şi pescuit 18,869,833 19,735,771 26,407,189 34,227,335 42,408,376
B Industria extractiva 70,594 93,853 338,516 397,121 380,321
C Industria prelucrătoare 1,505,563,169 1,691,383,867 1,841,146,643 1,979,638,776 2,004,184,212
D Producția şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiționat
78,554,259 131,448,022 180,040,789 170,123,637 37,417,711
E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare
42,380,994 19,330,161 41,251,711 41,422,613 44,347,929
F Construcții 206,913,962 277,716,325 273,307,256 299,032,474 319,011,670
G Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
257,856,699 314,115,411 336,581,599 434,870,697 346,695,202
H Transport şi depozitare 51,781,365 51,418,036 45,317,809 47,194,751 45,539,229
I Hoteluri şi restaurante 41,207,737 60,079,239 63,267,870 52,374,112 47,600,715
J Informații şi comunicații 4,869,435 5,776,026 5,172,173 5,877,444 4,635,577
K Intermedieri financiare şi asigurări 4,599,561 4,416,426 3,125,233 3,069,352 3,656,926
L Tranzacții imobiliare 25,244,966 28,352,494 26,988,179 23,867,168 27,089,277
M Activităţi profesionale, științifice şi tehnice 17,878,215 19,267,871 20,956,832 22,638,912 21,652,980
N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
17,366,892 17,944,691 18,274,266 17,157,359 17,472,459
O Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public
1,091,194 1,005,434 1,016,281 1,220,525 1,443,639
P Învățământ 3,600,287 3,287,860 3,106,707 5,974,417 6,900,575
Q Sănătate şi asistenta sociala 3,512,901 3,953,543 5,649,527 5,998,012 10,275,155
R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 76,237 47,879 63,687 69,119 105,703
S Alte activităţi de servicii 4,737,740 4,488,361 4,043,935 4,888,366 5,441,587
TOTAL 2,286,176,040 2,653,861,270 2,896,056,202 3,150,042,190 2,986,259,243
Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro
83
Forţa de muncă
Datele utilizate au drept sursa Institutul Naţional de Statistică, Direcția Județeană de
Statistica Mehedinți, Planul de stimulare a ocupării și a incluziunii sociale pentru județul
Mehedinți, Planul Urbanistic General al Municipiului Drobeta Turnu Severin şi
www.kompass.ro.
Analizând structura populației ocupate civile pe sectoare de activitate, rezultă că din
cele 124.600 de persoane din județul Mehedinți care se încadrează la categoria
‘‘populație ocupată civilă” la nivelul anului 2012, dintr-un total de 108,2 mii
persoane ‘‘resurse de muncă’’, cea mai mare pondere se înregistrează în agricultură,
silvicultură și pescuit (46.8%), adică unul din doi locuitori al Mehedinți ului,
lucrează în agricultură. Urmează industria, la mare distanță (22,4%), urmată de
servicii comerciale (19,5%), și servicii sociale (11,3%).
Analizând dinamica ultimilor ani, constatăm păstrarea clasamentului structurii
populației, dar modificarea ponderilor în sensul:
creşterea populației ocupate din agricultură (de la 48.4 mii în 2008 la 50.5 mii
în 2012)
creşterea populației ocupate din construcții (de la 8.3 mii la 7.8 mii în 2012)
scăderea populației ocupate în industrie (de la 21.5 mii în 2008 la 16.1mii în
2012)
Populaţia ocupată civilă, pe activităţi ale economiei naţionale (la sfârşitul anului)
CAEN REV 2 - mii persoane
Judeţul Mehedinţi 2008 2009 2010 2011 2012
Total economie 111,8 107,1 104,6 105,4 108,5
Agricultură, silvicultură şi pescuit 48,4 49,0 48,4 49,3 50,5
Industrie, din care: 21,5 17,2 16,7 16,1 16,1
Industrie extractivă 1,2 0,8 1,1 0,9 0,8
Industrie prelucrătoare 16,1 12,4 11,8 11,5 11,5
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
2,7 2,4 2,3 2,3 2,3
Distribuţia apei ; Salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
1,5 1,6 1,5 1,4 1,5
Construcţii 8,3 7,6 8,1 7,5 7,8
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor
9,4 10,0 9,8 10,4 11,2
Hoteluri şi restaurante 1,1 0,9 1,0 1,0 1,1
Transport şi depozitare 4,8 4,5 4,4 4,6 4,7
Informaţii şi comunicaţii 0,4 0,3 0,3 0,3 0,3
Intermedieri financiare şi asigurări 0,8 0,8 0,7 0,8 0,7
Tranzacţii imobiliare 0,3 0,4 0,2 0,2 0,3
84
Judeţul Mehedinţi 2008 2009 2010 2011 2012
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1,2 1,0 0,8 0,9 1,0
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
2,2 1,7 1,5 2,0 2,3
Administraţie publică şi apărare; Asigurări sociale din sistemul public
3,3 3,5 3,1 3,1 3,1
Învăţământ 4,6 4,5 4,4 4,5 4,7
Sănătate şi asistenţă socială 4,6 4,7 4,2 3,8 3,7
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
0,4 0,6 0,5 0,5 0,5
Alte activităţi de servicii 0,5 0,4 0,5 0,4 0,5 Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
85
Angajați în firmele din Municipiului Drobeta Turnu Severin 2008 2009 2010 2011 2012
A Agricultura, silvicultura şi pescuit 137 132 124 141 131
B Industria extractiva 6 4 7 5 5
C Industria prelucrătoare 11,659 10,305 8,303 7,783 7,431
D Producția şi furnizarea de energie electrica şi termica, gaze, apa calda şi aer condiționat
955 917 945 433 1,060
E Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activităţi de decontaminare
236 152 267 374 381
F Construcții 3,237 2,769 2,476 2,732 2,389
G Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
4,082 3,827 3,537 4,106 4,078
H Transport şi depozitare 890 735 574 726 861
I Hoteluri şi restaurante 571 552 598 705 615
J Informații şi comunicații 153 169 182 192 186
K Intermedieri financiare şi asigurări 101 108 96 138 145
L Tranzacții imobiliare 163 153 139 132 116
M Activităţi profesionale, științifice şi tehnice 390 378 403 477 409
N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
1,494 1,355 1,339 1,679 1,587
O Administrație publica şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 18 31 32 28 25
P Învățământ 57 59 49 62 81
Q Sănătate şi asistenta sociala 174 178 205 229 238
R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 10 21 20 31 30
S Alte activităţi de servicii 193 174 165 156 151
TOTAL 24,526 22,019 19,461 20,129 19,919
Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro
86
Sursa: kompass.ro
În anul 2012 principalul angajator al municipiului era Regia Autonoma Pentru Activităţi
Nucleare RA cu 3653 salariați, urmat la mare distanţă de Vigilent Security SRL cu 771
salariaţi şi Alpha Construct Sistem SA cu 736 salariaţi.
Sursa: www.kompass.ro
Personalul salariat în firmele din Drobeta Turnu Severin, înregistrează un trend
descrescător în perioada analizată 2008-2012, înregistrând minime în anii 2010 şi în
2012, cu 19.461 angajaţi, respectiv cu 19.919 angajaţi. Majoritatea persoanelor sunt
angajate în domeniul industriei.
Menţionăm că în aceste analize nu a fost luat în calcul decât numărul salariaţilor din domeniul
privat, fără numărul de salariaţi din domeniul bugetar.
87
An Agricultura Industria Construcţii Servicii turism
Servicii TOTAL
2008 137 12,856 3,237 571 7,725 24,526
2009 132 11,378 2,769 552 7,188 22,019
2010 124 9,522 2,476 598 6,741 19,461
2011 141 8,595 2,732 705 7,956 20,129
2012 131 8,877 2,389 615 7,907 19,919
2008 0.56% 52.42% 13.20% 2.33% 31.50% 100.00%
2009 0.60% 51.67% 12.58% 2.51% 32.64% 100.00%
2010 0.64% 48.93% 12.72% 3.07% 34.64% 100.00%
2011 0.70% 42.70% 13.57% 3.50% 39.53% 100.00%
2012 0.66% 44.57% 11.99% 3.09% 39.70% 100.00%
Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro
Menţionăm de asemenea că Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin,
unitate sanitară cu personalitate juridică confirmată prin Ordinul Ministerului Sănătăţii
nr. 117/2000, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Mehedinţi şi Direcţiei de Sănătate
Publică Mehedinţi, avea la 01.04.2012 un număr de 1303 salariaţi, ceea ce îl face să fie
unul din principalii angajatori nu doar ai oraşului Drobeta Turnu Severin ci şi ai
judeţului.
Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin avea conform H.C.L. 49/2014 un
număr de 544 posturi, incluzând aici şi angajaţi din Serviciul Public Administraţia
Pieţelor Târgurilor şi Oboarelor, Casa Municipală de Cultură, Serviciul Public de
Evidenţă a Persoanelor şi Direcţia de Poliţia Locală.
Firme cu peste 100 salariaţi în anul 2012, care activau în Municipiul Drobeta Turnu
Severin:
Nr. Denumire firma Număr salariaţi
2012
Cod CAEN
CAEN
1 REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE RA
3,653 2013 Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază
2 VIGILENT SECURITY SRL 771 8010 Activităţi de protecţie şi gardă
3 ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA
736 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători
88
Nr. Denumire firma Număr salariaţi
2012
Cod CAEN
CAEN
4 SOCIETATEA COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA BUCUREŞTI SA FILIALA PENTRU REPARAŢII ŞI SERVICII HIDROSERV PORŢILE DE FIER SA
629 3511 Producţia de energie electrică
5 EURO TYRES MANUFACTURING SRL
580 2211 Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer; reşaparea şi refacerea anvelopelor
6 C&C MH CONFORT SRL 532 4322 Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat
7 SEVERNAV SA 463 3011 Construcţia de nave şi structuri plutitoare
8 SECOM SA 364 3600 Captarea, tratarea şi distribuţia apei
9 CILDRO PLYWOOD SRL 282 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn
10 IZOMETAL - MAGELLAN SRL
255 4672 Comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice
11 MECANOENERGETICA SA 177 2511 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice
12 COMPETENT SERV SRL 167 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
13 GARDIAN GRUP C.D.S.G SRL
152 8010 Activităţi de protecţie şi gardă
14 CILDRO SA 150 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn
15 TEHNO STAR TERRA SRL 146 3311 Repararea articolelor fabricate din metal
16 QUINTIVA RESOURCES SRL
136 7820 Activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului
17 VIA VITA CONSTRUCŢII SRL
134 4211 Lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor
18 BUILDING EXIM SRL 133 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
19 REMAT SCHOLZ FILIALA OLTENIA SRL
132 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate
20 TRANSPORT PUBLIC URBAN DROBETA SA
132 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători
21 LAMDRO SA 123 2410 Producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje
22 FORSEV SA 123 2550 Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor
23 ROBSYLV COM SRL 102 3832 Recuperarea materialelor reciclabile sortate
89
Nr. Denumire firma Număr salariaţi
2012
Cod CAEN
CAEN
24 CIV GROUP SRL 102 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
25 LBL SILVER SRL 101 3212 Fabricarea bijuteriilor şi articolelor similare din metale şi pietre preţioase
26 FLORA SERCOM SA 100 8130 Activităţi de întreţinere peisagistică
Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro
Nr. Denumire firma Număr salariaţi
2008
Cod CAEN
CAEN
1 REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE RA
3,877 2013 Fabricarea altor produse chimice anorganice, de bază
2 SEVERNAV SA 1,911 3011 Construcţia de nave şi structuri plutitoare
3 MEVA SA 1,377 3020 Fabricarea materialului rulant
4 CELROM SA 747 1711 Fabricarea celulozei
5 VIGILENT SECURITY SRL 731 8010 Activităţi de protecţie şi gardă
6 C&C MH CONFORT SRL 628 4322 Lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat
7 SOCIETATEA COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA BUCUREŞTI SA FILIALA PENTRU REPARAŢII ŞI SERVICII HIDROSERV PORţILE DE FIER SA
519 3511 Producţia de energie electrică
8 EURO TYRES MANUFACTURING SRL
374 2211 Fabricarea anvelopelor şi a camerelor de aer; reşaparea şi refacerea anvelopelor
9 ALPHA CONSTRUCT SISTEM SA
348 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători
10 GARDIAN GRUP COMPANY SRL
344 8010 Activităţi de protecţie şi gardă
11 GRIVAS SRL 340 1413 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)
12 CILDRO PLYWOOD SRL 326 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn
13 MECANOENERGETICA SA 303 2511 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice
14 TRANSPORT PUBLIC URBAN DROBETA SA
276 4931 Transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători
15 SECOM SA 258 3600 Captarea, tratarea şi distribuţia apei
90
Nr. Denumire firma Număr salariaţi
2008
Cod CAEN
CAEN
16 COMAT - ELCONSTRUCT SA
255 4321 Lucrări de instalaţii electrice
17 CILDRO SA 241 1621 Fabricarea de furnire şi a panourilor de lemn
18 COMPETENT SERV SRL 187 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
19 FLORA SERCOM SA 184 8130 Activităţi de întreţinere peisagistică
20 FORSEV SA 172 2550 Fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor
21 LAMDRO SA 162 2410 Producţia de metale feroase sub forme primare şi de feroaliaje
22 DROBETA OMEGA CONSTRUCT SA
135 4639 Comerţ cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun
23 INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SA
123 1051 Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor
24 ENERGO DROBETA SA 109 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
25 CILDRO SERVICE SRL 108 3530 Furnizarea de abur şi aer condiţionat
26 IZOMETAL - MAGELLAN SRL
102 4672 Comerţ cu ridicata al metalelor şi minereurilor metalice
27 IZOLATIA SRL 102 4120 Lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale
28 TUSCANY SRL 102 3212 Fabricarea bijuteriilor şi articolelor similare din metale şi pietre preţioase
Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro
Nivelul salariilor
Câştigul salarial nominal mediu net lunar, pe activităţi ale economiei naţionale CAEN
REV1 1995;2000-2008 şi din 2008 şi pe CAEN REV2, total salariaţi judeţ Mehedinți
REV2 Lei/ RON 2008 2009 2010 2011 2012
Total 1261 1296 1321 1298 1294
Agricultură, silvicultură şi pescuit 964 906 942 953 1110
Industrie, din care: 1386 1547 1681 1697 1717
Industrie extractivă 1966 2170 2190 1958 2172
Industrie prelucrătoare 1155 1312 1374 1399 1431
91
REV2 Lei/ RON 2008 2009 2010 2011 2012
Producţie furnizare energiei electrice, termice,
gaze, apă caldă, aer condiţionat
2379 2461 2771 2770 2759
Distribuţie apă, salubritate, gest. deşeuri, activ. de
decontam.
1055 1097 1161 1286 1231
Construcţii 1032 1023 1110 1103 988
Comerţ cu ridicata, şi cu amănuntul, autovehicule
şi motociclete
777 658 745 888 810
Transport şi depozitare 983 1039 1160 1130 1054
Hoteluri şi restaurante 575 634 704 666 676
Informaţii şi comunicaţii 1396 1459 1207 1671 1435
Intermedieri financiare şi asigurări 2170 2186 2221 2232 2314
Tranzacţii imobiliare 732 1105 949 941 964
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1479 1936 1716 1515 1571
Activitatea de servicii administrative şi activitatea
de servicii suport
636 695 671 688 692
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale
din sistemul public
2296 2070 1861 1726 1865
Învăţământ 1541 1462 1251 1111 1250
Sănătate şi asistenţă socială 1162 1200 1181 1166 1263
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 878 1022 829 890 878
Alte activităţi ale economiei naţionale 581 599 632 678 636
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
92
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Salariul mediu net în Mehedinți e mai mic cu 203 lei decât media națională în anul 2012
(în condițiile în care a înregistrat o creştere la nivel de județ de circa 3,4% față de anul
precedent - 2011). Cele mai ridicate salarii la nivelul județului Mehedinţi se
înregistrează în domeniile: Producere şi furnizare energie, intermedieri financiare şi
asigurări şi în industria extractiva.
Şomeri
Numărul şomerilor înregistraţi la nivelul judeţului Mehedinţi a avut un maxim în anul
2009, respectiv 17.363. În perioada 2011-2013 şi-a continuat trendul ascendent până la
12.295 şomeri. Indicatorul a înregistrat o scădere în anul 2014 faţă de anul 2013 până la
11.464 şomeri.
Şomeri înregistraţi Regiunea SUD-VEST
OLTENIA Mehedinţi
Anul 1991 40,755 5,515
Anul 2003 86,992 11,204
Anul 2004 68,694 12,567
93
Şomeri înregistraţi Regiunea SUD-VEST
OLTENIA Mehedinţi
Anul 2005 68,893 11,737
Anul 2006 64,285 11,257
Anul 2007 47,307 9,959
Anul 2008 64,540 11,429
Anul 2009 97,523 17,363
Anul 2010 84,595 12,219
Anul 2011 69,252 11,373
Anul 2012 75,565 11,445
Anul 2013 79,142 12,295
Anul 2014 72,839 11,464
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
În anul 2012, rata șomajului înregistrat în județul Mehedinți s-a situat la 9,5%, după un
vârf al şomajului de 13.9% înregistrat în primul an de criză (2009). Rata şomajului în
județul Mehedinți este aproape dublă faţă de media naţională în intervalul de timp
studiat, ceea ce evidenţiază problematica locurilor de munca în judeţ.
Rata şomajului 1991 2009 2010 2011 2012 2013
TOTAL naţional 3 7.8 7 5.2 5.4 5.7
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 3.4 10.4 9.2 7.7 8.2 8.7
Mehedinți 3.7 13.9 10.5 9.7 9.5 10.5 Sursă: Institutul Naţional de Statistică
94
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Reţeaua bancară19
În judeţul Mehedinți, la 31 decembrie 2012, îşi desfăşurau activitatea 44 unităţi bancare
aparţinând unui număr de 17 instituţii de credit din cele 41 înscrise în Registrul
instituţiilor de credit. Reţeaua bancară este reprezentată în teritoriu, în fiecare oraş
existând una sau mai multe unităţi aparţinând instituţiilor de credit. Din instituţiile de
credit cu un număr mare de unităţi deschise în judeţul Mehedinți amintim: BRD –
Groupe Société Générale cu 12 unităţi, BCR cu 9 unităţi, Banca Transilvania cu 5 unităţi,
Raiffeisen Bank cu 4 unităţi.
19 Sursa: Monografia Judeţului Mehedinț i realizata Banca Naţională a României
95
Credite bancare La 31 decembrie 2012 în judeţul Mehedinţi se înregistrau credite în
valoare de 1 658,8 milioane lei, din care 54,18% erau denominate în lei, iar 45,82% în
valută. 28 La această dată ponderea creditelor restante a fost de 12,76% în cazul
creditelor în lei şi de 8,96% în cazul celor în valută.
Structura creditelor la 31.12.2012 în judeţul Mehedinţi
96
În perioada 2008-2012, ponderea creditelor restante în lei la nivelul judeţului Mehedinţi
a înregistrat aceeaşi tendinţă de creştere ca şi ponderea creditelor restante în lei la nivel
de ţară. Şi ponderea creditelor restante în valută la nivelul județului Mehedinți a crescut
în perioada analizată, cu excepţia anului 2009 când a înregistrat o uşoară scădere.
Evoluţia ponderii creditelor restante în total credite în judeţul Mehedinţi
Analiza în structură a creditelor din judeţul Mehedinţi după moneda de denominare, în
perioada 2008-2012, ne arată că ponderea celor în lei a depăşit-o constant pe cea a
creditelor în valută, care a crescut în toată această perioadă.
97
Depozite bancare La 31 decembrie 2012 judeţul Mehedinți înregistra disponibilităţi,
depozite la termen, depozite rambursabile după notificare şi operaţiuni repo în valoare
totală de 915,5 milioane lei, din care 73,04 la sută erau denominate în lei, iar 26,96 la sută
în valută.
Structura pe monede de denominare a disponibilităţilor, depozitelor la termen,
depozitelor rambursabile după notificare şi operaţiunilor repo la 31.12.2012
Analizând în structură depozitele bancare pentru perioada 2008-2012, după moneda de
denominare, observăm că cele în lei au ponderi mai mari în fiecare an.
98
Structura depozitelor bancare în funcție de moneda de denominare
Evoluţia creditelor şi a disponibilităţilor, depozitelor la termen, depozitelor
rambursabile după notificare şi operaţiunilor repo
În perioada 2007-2011, evoluţia creditelor şi a disponibilităţilor, depozitelor la termen,
depozitelor rambursabile după notificare şi a operaţiunilor repo a fost următoarea:
99
TURISM
Scurtă prezentare a resurselor turistice din judeţul Mehedinţi20
Scurt istoric turism Drobeta Turnu Severin
Patrimoniul cultural al oraşului Drobeta Turnu Severin este îmbogăţit de existenţa
vestigiilor istorice datate în perioada ocupării romane a teritoriului. Numeroase
mărturii ale moştenirii Imperiului Roman pot fi găsite şi vizitate, cum ar fi: Podul peste
Dunăre construit de Apolodor din Damasc la ordinul Împăratului Traian după primul
război cu dacii şi Castrul Drobeta. Ruinele podului peste Dunăre pot fi încă văzute
astăzi atât pe ţărmul românesc cât și pe cel sârb al Dunării. Castrul Drobeta apără pe
malul de nord al Dunării podul pe care l-a construit Apolodor din Damasc la ordinul
împăratului Traian. Lângă castru se află instalaţia de băi romane, cea mai mare
construcţie de acest fel din Dacia romană.
Insula Ada-Kaleh, un pământ cu climat mediteranean, era aşezată chiar în mijlocul
Dunării, la trei kilometri de Orşova. Legenda insulei începe undeva în vremurile zeilor
şi se termină brusc în 1971. Atunci a fost dinamitată. Peste rămăşiţele ei au venit apele
lacului de acumulare al barajului de la Porţile de Fier. Pentru Ada Kaleh s-au bătut
secole de-a rândul Imperiul Austro-Ungar şi cel Otoman. Cine stăpânea Ada Kaleh, “un
mic Gibraltar”, cum l-au botezat istoricii, controla circulaţia pe fluviu şi pe uscat, în
zonă. Legendele despre Ada-Kaleh pornesc din vremurile argonauţilor. Până şi Hercule
ar fi încercat, cândva, să cucerească cetatea din mijlocul Dunării. Grecii au botezat-o
Cotinusa – adică pământul măslinilor sălbatici.
Insula a fost locuită încă din antichitate. Herodot amintea de Cyraunis, despre care scrie
că lungimea insulei este de 200 de stadii, îngustă, plină de măslini și de viţă sălbatică.
Prima atestare documentară este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430,
despre fortificaţiile bănăţene, care vorbeşte despre insula Saan cu 216 oameni. De la
1430 devine cunoscută ca Ada Kaleh.
Toţi cei care o vizitau aveau parte de o bucăţică din Turcia, puteau gusta delicatesele
turceşti (cafeaua, ceaiurile, rahatul), puteau încerca tutunul şi îşi puteau cumpăra
diverse bijuterii ori uleiuri. Insula mai era faimoasă şi pentru creşterea trandafirilor din
care se făcea parfum.
Din cauza poziţiei strategice a insulei, în conflictul imperiului austro-ungar cu cel
otoman insula Ada Kaleh a avut o importanţă deosebită21. În anul 1689 armata austriacă
20 Sursă: Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014-2020
100
a construit o fortăreaţă împotriva Imperiului Otoman. În următoarele decenii, ocupaţia
insulei Ada Kaleh s-a schimbat de mai multe ori între Austria şi Imperiul Otoman. În
urma Tratatului de Pace de la Belgrad din 1739, insula a rămas permanent turcilor, cu
scurte întreruperi temporare în favoarea austriecilor între anii 1789 și 1791.
Uitată la Congresul de pace de la Berlin (1878), insula Ada Kaleh a rămas posesiune
turcă aflată sub ocupaţie austro-ungară până în anul 1918/1920, când a devenit teritoriu
românesc. Majoritatea populaţiei insulei era de origine turcă.
În luna mai 1931, Carol al II-lea a vizitat inopinat insula, însoţit de primul-ministru N.
Iorga. Regele a ascultat într-o stare de bună dispoziţie, păsurile insularilor în timp ce
sorbea tacticos dintr-o cafea făcută „la nisip” din ceaşca din care băuse pe vremuri tatăl
său, Ferdinand I. Carol al II-lea le-a declarat solemn oficialităţilor insulei că localnicilor
li se vor reda privilegiile, ceea ce s-a materializat prin scutirea de vamă pentru tutun
străin, zahăr autohton, băuturi spirtoase, obiecte de suvenir etc., în anumite limite.
Deoarece pământul este impropriu agriculturii, majoritatea locuitorilor se îndeletniceau
cu comerţul, centrul de rezistenţă fiind bazarul oriental şi uliţele din jur presărate cu
cafenele şi două restaurante ce erau ticsite de clienţi, mai ales după ce Ada Kaleh a fost
declarată, în 1932, staţiune climaterică. Circa 40.000-50.000 de turişti români şi străini
poposeau anual în insulă atraşi de pitorescul locului, de vestitul rahat cu alune turceşti lokum,
de halviţă, acadele, dulceaţă de smochine şi trandafiri, sau de inegalabila băutură răcoritoare
braga, obţinută, printr-o reţetă secretă, se pare, prin fermentarea fasolei în apă.
În anul 1970 insula Ada Kaleh22 a fost scufundată sub apa lacului de acumulare al
Hidrocentralei Porţile de Fier I. Insula Ada Kaleh, sau Carolina, cum o numeau
austriecii, a dispărut sub apele Dunării în anul 1970.
Înaintea creării lacului de acumulare de la Porţile de Fier, principalele obiective istorice
de pe insulă au fost demolate. Încercarea reclădirii lor în aval pe insula Șimian în anii
următori, a fost însă fără succes, majoritatea locuitorilor preferând să se mute în alte
regiuni ale României (de ex. Dobrogea) sau să emigreze în Turcia.
Cu această istorie la temelie şi cu ferestrele unui prezent prosper, noul oraş Turnu
Severin intră în epoca modernă cu faţa spre Dunăre. Peste câţiva ani23 în acest loc cu
efigii istorice devenea pentru a doua oară via regia. Pe aici intrase Traian pentru a
aduce Europa peste Dunăre, pe aici intra (8 mai 1866) prinţul Carol pentru a îndrepta
România spre Europa. Traian a semnat actul de naştere al poporului român, Carol a
21 Sursă: http://www.drobetaturnuseverin.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=21 22 Sursă: http://adevarul.ro/locale/turnu-severin/fotografii-colectie-facute-insula-ada-kaleh-inundarea-ei-imaginea-lumi-
apocalipsa-1_54d7a179448e03c0fd67d3da/index.html 23 Sursă: http://www.drobetaturnuseverin.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=21
101
semnat actul de naştere al României moderne. La Turnu Severin Carol I va mai reveni
cu plăcerea amintirii şi cu folosul de obşte, sprijinind iniţiativele severinenilor pentru
ridicarea primului nou oraş european al României de atunci.
Oraşul era gândit şi croit europeneşte încă de ctitorii săi: generalul P. Kisselef,
domnitorul Al.Ghica, arhitectul Xavier Villacrose, inginerul Moritz von Ott, domnitorul
Barbu Ştirbei. Era locuit de la început de oameni cu vederi progresiste, mulţi străini:
austrieci, nemţi (vezi cartierul nemţesc şi astăzi), italieni, sârbi, evrei, francezi, unguri,
greci, armeni, bulgari, până în 1900 oraşul fiind populat 85% de străini, care s-au
severinizat şi au trasat împreună liniile definitorii ale acestei aşezări cu personalitate.
Era un orăşel cochet, cu frumoase clădiri, firme, străzi pavate, iluminat, parcuri, fântâni.
Era principalul port la Dunăre în condiţiile libertăţii comerţului şi a facilitat
pătrunderea capitalului austriac şi schimbul de valori materiale necesare dezvoltării
economice. Până în 1900 fuseseră construite: şoseaua naţională, calea ferată, bulevardele
Carol şi Elisabeta, Navigaţia Fluvială Românească, Atelierele CFR, Șantierul Naval
(care în 1914 devenise cel mai mare din ţară), Hala "Radu Negru", Palatul Municipal,
trei biserici, două spitale, doua scoli germane, una grecească, şcoli şi gimnazii
româneşti, în 1892 Liceul "Traian" care în secolul următor va deveni o şcoală modernă
de prestigiu naţional.
O altă instituţie de cultură cu un rol deosebit în păstrarea şi valorificarea tradiţiilor
istorice ale acestor locuri este Muzeul Regiunii Porţilor de Fier - instituţie înfiinţată în
1881 şi care la ora actuală are un bogat şi divers patrimoniu. Actualmente muzeul are ca
funcţii permanente: cercetarea ştiinţifică, colectarea şi achiziţionarea, depozitarea şi
conservarea, valorificarea cultural - educativă şi ştiinţifică a exponatelor muzeale.
Printre obiectivele turistice culturale existente în judeţul Mehedinţi enumerăm:
Aşezarea neolitică Valea Anilor, Bustul lui Apolodor din Damasc, Bustul Regelui
Decebal, Casa Armaşu Victor, Casa Balu, Tatucu Sever, Casa Cioclov Viorel, Castelul de
Apă, Castrul Drobeta, Castrul roman Hinova, Cetatea Medievală a Severinului,
Complexul arhitectonic Ada-Kaleh, Conacul Bibescu de la Corcova, Conacul
Răduţeştilor, Cula Cuţui, Muzeul de Artă – secţia Muzeului Regiunii Porţilor de Fier,
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Palatul Cultural Theodor Costescu, Palatul neoclasic
Gh. Pleşa, Podul lui Traian (ruina picior pod), Ruinele Cetăţii TRICULE, Sit arheologic
Crăguieşti, Sit arheologic de la Cireşu, Sit arheologic de Rogova 1, Sit arheologic de
Rogova 2, Sit arheologic Izvorul Frumos, Sit arheologic Oprișor, Sit arheologic Ostrovu
Mare, Sit arheologic Şimian, Sit arheologic Tismana.
102
În zonă dezvoltarea turismului a fost favorizată de proximitatea Dunării, relieful
muntos, vestigiile romane, etc. Potenţialul tehnico-economic include lacurile de
acumulare şi hidrocentralele de pe Dunăre şi sistemul hidroenergetic de la Porţile de
Fier I şi II. Prin crearea acestor lacuri au fost înlăturate obstacole naturale de pe cursul
Dunării, îmbunătăţindu-se navigaţia. Turistul găseşte în zona lacurilor de acumulare un
loc ideal pentru practicarea pescuitului sportiv, a sporturilor nautice sau a altor
activităţi de agrement. La Orşova este şi Sediul Kaiac Canoe, unde se desfăşoară
“Regata Orşova”, care atrage anual mii de turişti. Pentru Podişul Mehedinţi, un obiectiv
tehnic de mare însemnătate turistică îl reprezintă Barajul Porţile de Fier de la Gura Văii
– cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, şi una dintre cele mai mari construcţii
hidrotehnice din Europa, cu o putere instalată de 1080 MW.
1. Turismul cultural şi istoric
Acesta îmbracă toate formele, de la valorificarea vestigiilor arheologice - podul lui
Apolodor - la religios şi pelerinaje, - mai ales cu ocazia hramului celor mai importante
mânăstiri, urban, gastronomic sau prilejuit de organizarea diverselor festivaluri. În ceea
ce priveşte turismul cultural în judeţul Mehedinţi, acesta se remarcă printr-o serie de
obiective din care fac parte: siturile etnografice, monumentele, diverse sărbători şi
tradiţii populare, siturile arheologice etc. Potenţialul cultural-istoric este dat de
numeroase vestigii arheologice (geto-dacice, romane, precum ruinele podului Traian şi
medievale), monumente istorice şi de artă de factură religioasă (mănăstirea „Sf. Ana”
(1924), Schitul Topolniţa (1646), ruinele mănăstirii Vodiţa (1370), Gura Motrului (1512 -
1521) din comuna Butoieşti și biserica de la Mraconia), precum şi de monumente
istorice şi de artă, ansambluri arhitecturale civile, muzee și case memoriale.
2. Turismul monahal
O formă particulară a turismului este dată de turismul monahal. În general, acesta
constă în deplasarea persoanelor către lăcaşurile de cult sau în zonele specifice, cu
prilejul diverselor sărbători creştine, a hramurilor bisericilor şi mânăstirilor etc. Cu
ocazia acestor sărbători numărul turiştilor creşte și se înregistrează o creştere a gradului
de ocupare în unităţile de cazare. Dintre cele mai importante astfel de sărbători
amintim: Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul – 29 august de la Bâlvăneşti, Sf. Petru –
29 iunie şi Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril – 08 noiembrie de la Cireşu, Sf. Maria – 08
septembrie de la Bahna etc. Pe lângă pelerinajele efectuate cu prilejul unor astfel de
sărbători, o atractivitate însemnată o prezintă şi unele mănăstiri şi biserici consacrate,
cum sunt: Schitul Topolniţa şi Sf. Cruce, Mănăstirea Sfinţii Voievozi din Baia de Aramă,
Biserica Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din satul Brebina, Biserica din lemn din Turtaba,
103
Biserica de lemn Sf. Mucenic Pantelimon şi Sf. Ierarh Nicolae denumită şi Bisericuţa de
sub Stei situată în comuna Ponoarele, Biserica nouă din Balta, Biserica din Ponoarele,
Mănăstirea Vodiţa, Mraconia, etc.
3. Turism sportiv şi de vânătoare
O formă particulară a turismului o reprezintă turismul sportiv. Printre activităţile cu
caracter sportiv care pot fi efectuate în zonă se numără: scufundări în peșteri (în
peşterile Isverna şi Topolniţa), cicloturism, delta-planare de pe cornetele calcaroase
înalte (Vf. Paharnicului, Cuca Înaltă, Vf. Gornova, Cerboanieie, Cornetu, Godeanu),
pescuit sportiv în apele Bahnei, Topolniţei, Coşuştei. Mountain-bike, escalada, turismul
extrem, de asemenea, se practică pe teritoriul judeţului Mehedinţi. Astfel, turismul
sportiv la nivelul judeţului Mehedinţi este reprezentat de: cicloturism în lungul Dunării;
sporturi nautice în zona Orşova sau Drobeta Turnu Severin, mountain-bike, etc. Recent
în Mehedinţi, în apropierea municipiului Drobeta Turnu Severin, la 14 Km distanţă de
acesta, a fost înfiinţat un club, al cărui scop este revigorarea tradiţiilor marinăreşti şi
dezvoltarea yachtingului de agrement şi sportiv. Turismul de vânătoare este favorizat
de existenţa unui bogat fond cinegetic (urs, mistreţ, vulpe, căprior etc.) şi piscicol
(păstrăv, lipan, scobar, crap, somn etc.), în apele Dunării şi afluenţii săi.
4. Turism balnear, medical şi de wellness
În ceea ce priveşte turismul balnear, medical și de wellness practicat în Podişul
Mehedinţi, acesta este determinat de climatul sedativ şi de prezenţa unor resurse
hidrologice cu caracteristici minerale care au determinat dezvoltarea unei locaţii
balneare precum cea de la Bala ce dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi
nămol terapeutic, fiind profilată pe cura internă şi externă. Localitatea Bala este
recunoscută prin izvoare de ape minerale sulfuroase, oligominerale (hipotone), termale
(23,5 – 29,5 grade C) şi nămol terapeutic, indicate pentru tratarea afecţiunilor
reumatismale, ginecologice şi ale aparatului locomotor, precum şi a gastritelor,
colecistelor, insuficienţelor hepatice şi bolilor renale. Complexului balnear de la Bala,de
interes local, i se mai adaugă şi alte câteva localităţi (Balta, Negoieşti), care alături de
climatul blând dispun şi de un potenţial balnear, dar care datorită lipsei unei
infrastructuri adecvate, nu sunt valorificate din punct de vedere turistic.
5. Turism de croazieră
Dezvoltarea acestui tip de turism este favorizată de existenţa a două porturi în
localităţile Orșova și Drobeta Turnu Severin. Acestea reprezintă puncte de acostare
pentru diverse croaziere organizate pe traseul Dunării, precum și puncte de plecare
104
pentru plimbări cu barca sau cu vaporașul în zona Cazanelor Dunării. Tot în această
zonă, se poate admira chipul lui Decebal sculptat în munte (55 m înălţime) - „cea mai
mare statuie din Europa, cu doar 8.5 347 metri mai mică decât Statuia Libertăţii din
New York (46,5 m înălţime), dar cu 17 metri mai înaltă decât monumentul lui Christos
din Rio de Janeiro (38 m înălţime) ”.
6. Agro- şi ecoturism
Podişul Mehedinţi reprezintă una din zonele ţării în care aceste tipuri de turism se pot
practica și dezvolta. Astfel, există numeroase sate în care încă se mai păstrează vii
tradiţiile, cultura şi sărbătorile populare (situl etnografic din satul Balta, Prejna,
Dâlbociţa, Ansamblul de mori de apă de la Ponoarele etc.). De asemenea, în Podişul
Mehedinţi există numeroase pensiuni turistice şi agroturistice în care turiştii se pot
bucura de produse ecologice şi pot beneficia de cazare în case tradiţionale, putând lua
parte, dacă doresc, la activităţile gospodăriei (în localităţile Ponoarele, Isverna, Iloviţa,
Baloteşti, Godeanu). Acestora li se adaugă o serie de sărbători tradiţionale care au loc
anual şi care, datorită faptului că devin tot mai cunoscute, atrag mai mulţi turişti cu
fiecare an (Sărbătoarea liliacului la Nadanova, Festivalul ,,Munte, munte, brad frumos”
– Baia de Aramă, Festivalul Naţional de Folclor şi Meşteşuguri Populare ,,Pe fir de
baladă” – Titerleşti, Festivalul ,,Plaiul Cloşani” – Bala, Sărbătoarea liliacului de la
Ponoare).
7. Turism oeno-gastronomic
Podgoriile constituie, de asemenea, un important obiectiv turistic al judeţului
Mehedinţi. Aici turiştii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere a vinurilor,
a urmări îmbutelierea vinului şi, desigur, a degusta produsul finit. Judeţul Mehedinţi
este binecunoscut prin podgoriile Plaiurile Drincei, Severin (Cabernet Sauvignon),
Corcova (Muscat Ottonel), Podgoria Dacilor (Riesling Italian), Vânju Mare, Oreviţa.
Mâncăruri tradiţionale sunt oferite atât în restaurantele cu specific din zonele urbane
precum Drobeta Turnu-Severin, Orșova, cât în special în cadrul pensiunilor turistice
construite în zonele unde se practică agro- şi ecoturismului: Bala, Eselniţa, Dubova, etc.
8. Turism de tip ”City-break”
Judeţul Mehedinţi este un spaţiu favorabil pentru dezvoltarea acestui tip de turism. În
majoritatea localităţilor din Parcul Natural Porţile de Fier se desfăşoară anual
manifestări tradiţionale legate de evenimente religioase sau ale vieţii satului. Aceste
evenimente turistice sunt noi, introduse după 2000, fiind organizate în parteneriat de
consiliile locale, Centrul Cultural Mehedinţi şi numeroase ONG-uri mehedinţene.
105
9. Turism ştiinţific
În ceea ce priveşte valorificarea potenţialului natural prin turismul ştiinţific, se
detaşează o formă particulară a acestuia, turismul speologic, respectiv explorarea şi
studiul complex al peşterilor. Acest tip de turism se remarcă în ultimul timp ca un
turism specific, de nişă, în cadrul căruia turiștii trebuie să aibă un echipament adecvat,
precum şi să fie însoţiţi de ghizi specializaţi. În prezent există pasionaţi acreditaţi şi
custozi ai peşterilor din zonă (Topolniţa, etc.), membri ai Asociaţiei de Turism Montan
şi Ecologie SPEO-ALPIN Mehedinţi, etc. Cu toate că turismul speologic a luat amploare
în ultimul timp şi a devenit tot mai popular în rândul turiştilor, el rămâne totuşi un
turism specializat, practicat în mare măsură de cercetători în scopuri ştiinţifice. Din
punct de vedere al reliefului endocarstic (formele carstice prezente în interiorul
pământului unde apele râurilor au săpat adevărate castele subterane), acesta este la fel
de impresionant, fiind reprezentat de numeroase peşteri şi avene, dintre care cele mai
importante sunt: Peştera de la Zăton, Peştera Bulba, Peştera Topolniţa, Peştera lui
Epuran, Peştera Gramei, Peştera de la Isverna, Peştera de la Ponoare, Avenul din
Cornetul Băii, Avenul de sub Godeanu.
10. Turism de afaceri, congrese și reuniuni
Acest tip de turism se practică în special în reşedinţa judeţului, Drobeta Turnu Severin,
în oraşul Orşova, dar şi pe Clisura Dunării, fiind axat în jurul structurilor de cazare
turistică ce deţin săli de conferinţe. Este o formă de turism care are posibilităţi mari de
dezvoltare datorită poziţiei geografice a judeţului Mehedinţi, fiind în calea fluxurilor
turistice din vestul Europei și a căilor rutiere ce-l străbat.
Itinerarii specifice
1. Drobeta Turnu-Severin – Porţile de Fier 1 (Gura-Văii) - Mănăstirea Vodiţa – Orşova –
Eșelniţa – Sviniţa - Cazanele Mari - Cazanele Mici. Itinerar cu acces în Clisura Dunării –
Mănăstirea Vodiţa (Drobeta Turnu-Severin), Mănăstirea Sfânta Ana şi Biserica Catolică
(ambele în Orşova), fortificaţia medievală Tricule (Zona Sviniţa), Cazanele Dunării,
Tabula Traiani (vizibilă pe malul iugoslav). Acces pe Dunăre sau pe şosea. Un punct de
atracţie deosebit îl poate constitui Hidrocentrala Porţile de Fier 1 (acces permis pentru
grupuri), unde se află un interesant punct muzeal.
2. Drobeta Turnu-Severin - Baia de Aramă - Ponoare - Prejna – Cireşu Acces spre zona
de munte a judeţului Biserica Sfinţii Voievozi (Baia de Aramă), Podul Natural şi
Pădurea de liliac (Ponoare), Biserica construită de Tudor Vladimirescu (Prejna), Peştera
Topolniţa (Cireşu).
106
3. Drobeta Turnu-Severin – Schitul Topolniţei – Mănăstirea Strehaia - Mănăstirea Gura
Motrului.
4. Zone de interes etnografic: Centrul Etnografic Cireşu, Centru Etnografic Isverna ,
Centru Etnografic Obârşia Cloşani, Sat turistic Ponoarele, Centrul Folcloric Baia de
Aramă Centrul Folcloric Isverna, Centrul Folcloric Obârşia Cloşani
5. Zone de interes geologic: Bahna, Eşelniţa, Sviniţa, Varanic.
6. Speoturism: Valea Topolniţei, Baia de Aramă, Valea Pecinişcăi.
Localităţi cu potenţial turistic ce pot obţine în viitor titulatura de staţiune turistică
din regiunea Sud - Vest Oltenia
ŞIMIAN
Localitatea Şimian din judeţul Mehedinţi este situată în estul municipiului Drobeta
Turnu Severin, fiind într-o zonă în care relieful este predominant deluros, dar şi cu
câmpie situată spre Dunăre şi cu lunca de pe valea Topolniţei. Varietatea şi bogăţia
formelor de relief din regiunea în care se află localitatea Şimian fac din aceasta un punct
de atracţie deosebit din perspectiva turistică. Zona favorizează în primul rând turismul
sportiv, dat fiind faptul că cei care poposesc pe aceste meleaguri practică alpinismul sau
motociclismul montan, însă nu sunt de neglijat nici croazierele pe Dunăre. Astfel, oferta
de cazare se bazează în principal pe unităţile de tipul pensiunilor agroturistice şi, pe
alocuri, câteva vile, acestea oferind locuri de cazare la tarife pentru orice buzunar.
OBÂRŞIA CLOŞANI
Obârşia Cloşani este o localitate din nord-vestul judeţului Mehedinţi, aflată la
altitudinea de 470 de metri şi la o distanţă de 20 de kilometri de Baia de Aramă. În ceea
ce priveşte potenţialul turistic, Obârşia Cloşani le oferă turiştilor aflaţi în vacanţă
numeroase posibilităţi de petrecere a timpului liber, turismul fiind favorizat de poziţia
localităţii într-o zonă montană joasă. Fiind situată într-o zonă în care agroturismul a luat
amploare, Obârşia Cloşani dispune de o reţea modernă de unităţi de cazare de acest tip,
care pot oferi experienţe inedite turiştilor care optează pentru turismul rural, aceştia
având ocazia să trăiască pentru puţin timp alături de localnici, urmărindu-le obiceiurile
şi cunoscându-le tradiţiile.
EŞELNIŢA - Judeţul Mehedinţi Eşelniţa sau Ieşelniţa până în anul 1966, este o localitate
situată pe malul Dunării, în judeţul Mehedinţi, la 7 km depărtare de Orşova, la vărsarea
râului cu acelaşi nume în Dunăre. Fiind o localitate de dimensiuni reduse, atât din
107
punct de vedere al suprafeţei cât şi al populaţiei, turismul în zonă este slab dezvoltat, ca
şi ofertă de cazare, care se poate face totuşi în câteva pensiuni agroturistice. Localnicii
sunt însă mereu dornici de a primi oaspeţi, astfel încât le oferă locuri de cazare chiar în
casele lor turiştilor aflaţi în trecere sau chiar în vacanţă pe aceste meleaguri.
BALA
Comuna Bala este situată într-o zona pitorească de dealuri, în sud-vestul ţării, la
altitudinea de 400 m, dispunând de un complex balnear ce prezintă un interes deosebit.
Principalii factori terapeutici naturali constau în prezenţa izvoarelor mezotermale slab
sulfuroase oligometalice și a nămolului sapropelic, care sunt indicate pentru tratarea
diverselor afecţiuni. De la Bala pot fi vizitate mai multe obiective și zone turistice
importante și anume: Barajul Porţile de Fier, piciorul podului roman construit în secolul
I de Apolodor din Damasc, defileul Jiului între Livezeni și Bumbești ce se impune prin
peisajul sălbatic al versanţilor, defileul Cazanele Dunării, Valea Cernei, Mănăstirile
Lainici şi Tismana.
Scurtă prezentare a resurselor turistice din Drobeta Turnu Severin24
Oraşul Drobeta are o istorie foarte bogată despre care se păstrează dovezi materiale şi
imateriale de o valoare inestimabilă. Cea mai mare parte a lor pot fi valorificate şi din
punct de vedere turistic ca resurse turistice. Acestora li se adaugă şi obiective naturale.
An Servicii turism
2008 34,852,297.00
2009 40,956,211.00
2010 35,595,888.00
2011 36,495,055.00
2012 61,416,425.00
Cifra de afaceri firme din Drobeta Turnu Severin (%)
2008 0.98%
2009 1.24%
2010 1.05%
2011 1.02%
2012 1.99%
Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro
24 Sursă Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin 2009-2015
108
Firmele din Drobeta Turnu Severin care îşi desfăşoară activitatea în domeniul turism-
servicii reprezintă în general aproximativ 1% din cifra de afaceri realizată de firmele din
oraş în perioada 2008-2012. În 2012 aceasta a crescut ajungând la 1.99% din cifra de
afaceri realizată de firmele din Drobeta. Numărul de angajaţi în domeniul turismului la
nivelul municipiului a fost în 2012 de 615 persoane, reprezentând 3.09% din numărul
total al angajaţilor la nivelul oraşului.
An Servicii turism
2008 571
2009 552
2010 598
2011 705
2012 615
Număr angajaţi în domeniul turism raportat la numărul total angajaţi Drobeta Turnu Severin (%)
2008 2.33%
2009 2.51%
2010 3.07%
2011 3.50%
2012 3.09%
Sursa: Date furnizate de www.kompass.ro
Monumente istorice
Podul lui Traian, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în perioada dintre
războaiele dacice (103-105) purtate de împăratul Traian împotriva lui Decebal, face
parte din cele mai importante realizări ale ingineriei româneşti. Podul avea o lungime
de 1.135 m, lăţime de 14,55 m şi o înălţime de 18,6 m deasupra apei. Astăzi se mai pot
vedea primul şi ultimul stâlp al podului de pe malurile Dunării.
Castrul roman Drobeta a fost realizat în aceeaşi perioadă cu podul lui Traian, fiind
prima cetate romană construită din piatră de pe teritoriul Daciei. Astăzi se pot vedea
fundaţiile pe o suprafaţă de 2 hectare: cele patru porţi laterale, locuinţe, cazărmi,
depozite de arme, străzi şi în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului) unde
a poposit însuşi împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul
Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane.
Cetatea medievală a Severinului se află în Parcul Dragalina. Cetatea era formată din
două incinte, una interioară şi una exterioară, astăzi mai putând fi observat un perete
din turnul de NE al cetăţii, cu o înălţime de 11 m, lungime de 9 m şi lăţime de 2,5 m.
109
Fortificaţiile romano bizantine (sec. IV – VI d.Hr.) şi fortificaţiile medievale sec. XIV –
XV în insula Golu (numită şi Banu) din localitatea Gura Văii;
Vestigii ale epi-paleoliticului pe malul Dunării la Schela Cladovei;
Vestigii ale epocii bronzului în Cetatea Ada Kaleh, strămutate pe insula Şimian;
Ruinele mânăstirii Vodiţa (1372) cea mai veche mânăstire din Ţara Românească,
ctitorită de Nicodim în timpul domniei lui Vladislav Vlaicu.
Clădiri simbol
Palatul Cultural "Theodor Costescu", inaugurat în 1924, este opera arhitectului Grigore
Cerchez. Are un plan deosebit şi a fost proiectat să cuprindă şapte săli mari: trei săli
suprapuse cu destinaţia de bibliotecă (Biblioteca I. G. Bibicescu), cinematograf şi
restaurant, formând aripa de nord; alte trei săli la fel aşezate formează aripa de apus în
care s-a aflat Muzeul “Dr. C.I. Istrati”, salonul de festivităţi şi Sala ajutătoare; iar a
şaptea la mijloc între cele două aripi, este marea Sala de teatru care a fost terminată mai
târziu. În incinta palatului funcţionează, în aripa de est, Biblioteca Judeţeană "I.G.
Bibicescu.
Liceul (Colegiul Naţional) "Traian" a fost construit în 1892 şi reprezintă un monument
de arhitectură;
Palatul copiilor este situat în partea de vest a oraşului Drobeta Turnu Severin pe malul
bătrânului fluviu Dunărea. Construcţia a fost proiectată în anul 1908 şi are aspect
arhitectonic de palat baroc cu mai multe corpuri de clădire.
Castelul de apă, dat în folosinţă în anul 1914, este unul din simbolurile oraşului, fiind
aşezat în axul principal al oraşului. Castelul a fost construit în perioada 1910-1913,
pentru alimentarea cu apă a oraşului (numit astăzi Castelul Artlor).
Hala Radu Negru a fost realizată de arhitectul Scarlat Petculescu în perioada 1904-1905.
Statui şi monumente:
Monumentul Eroilor este dedicat eroilor Primului Război Mondial. Plasat în Parcul
Rozelor, edificiul a fost realizat în perioada 1928-1933 şi este un omagiu adus ostaşilor
români.
Bustul Împăratului Traian a fost inaugurat în anul 1906, el este opera sculptorului
Franasovici.
110
Bustul Regelui Decebal este construit în amintirea viteazului dac, care a preferat să se
sinucidă decât să se predea cuceritorilor romani.
Bust Apolodor din Damasc, renumitul arhitect al Podului lui Traian.
Statuia lui Teodor Costescu care reprezintă o personalitate proteică a municipiului şi
care a fost profesor, om politic, membru de onoare al Academiei Române (1934),
pedagog, reformator, edil şi ctitor de instituţii.
Lăcaşe de cult:
Episcopia Severinului şi Strehaiei ce a fost reînfiinţată după 600 de ani, are jurisdicţie
asupra tuturor unităţilor bisericeşti din judeţul Mehedinţi.
Biserica Maioreasa, ctitorită în 1842, este prima biserică ortodoxă ridicată în oraşul
Turnu Severin la câţiva ani de la înfiinţarea sa.
Biserica Grecescu a fost ctitorită în 1868 în stilul celei domneşti de la Curtea de Argeş.
În anul 1884 a devenit catedrală ortodoxă a oraşului Turnu Severin.
Biserica Nouă începută în 1936 a durat 22 de ani până la sfinţirea bisericii în 1958 de
către Mitropolitul Firmilian al Craiovei. Frumoasele picturi în frescă aparţin lui Emil
Ivănescu de la Curtea de Argeş.
Catedrala Romano - Catolică, construită în anii 1887 în stil neogotic.
Sinagoga construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea este singurul lăcaş de cult
evreiesc din Drobeta-Turnu Severin.
Mănăstirea Vodiţa – Gura Văii - monument istoric şi de arhitectură religioasă, este una
din cele mai vechi ctitorii voivodale ale ţării. Ea a fost ridicată în perioada 1364 - 1370 de
călugărul Nicodim.
Muzee:
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier prezintă exponate din domeniile: ştiinţele naturii:
faună şi floră, acvariu pentru fauna dunăreană şi peşti exotici; istorie: documente;
arheologie: lapidariu din epoca romană; numismatică; etnografie: port, ceramică,
ţesături; arta plastică românească;
Muzeul de Artă cuprinde numeroase lucrări ale marilor artişti: Luchian, Petraşcu,
Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Şirato, Stoenescu, Iser, Ressu, etc. Prezenţa volumetrică a
sculpturilor în marmură, piatră, lemn, bronz, semnate Medrea, Baraschi, Irimescu, Jalea,
111
Borgo Prund, Dorio Lazăr, Lucaci, completează colecţiile muzeului severinean. Icoane şi
arta decorativă religioasă, arta brâncovenească, tapiserii şi arta decorativă modernă şi
contemporană sunt alte domenii care conturează dimensiunile muzeului. Clădirea
muzeului reprezintă ea însăși un monument arhitectural, fiind una dintre cele mai
frumoase clădiri de patrimoniu, aşezată în centrul municipiului Drobeta Turnu Severin.
Interioarele rafinate şi somptuoase conferă alura unui palat;
Expoziţia Hidrocentrala Porţile de Fier cuprinde o colecţie impresionantă de piese de
istorie şi etnografie din zona Porţilor de Fier, exponate legate de construirea
hidrocentralei de pe Dunăre.
Case memoriale:
Casa Bibicescu – în memoria lui Ioan G. Bibicescu, publicist, om politic şi economist
român, guvernator al Băncii Naţionale a României (1916 - 1921).
Casa memorială a renumitului sculptor român Gheorghe Anghel.
Casa memorială Ştefan Odobleja – părintele ciberneticii. În onoarea sa a fost înfiinţată
Academia de Cibernetică din Elveţia.
Resurse naturale:
Punctul Fosilifer Bahna –Vârciorova este o rezervaţie naturală paleontologică cu o
suprafaţa de 10 ha în cadrul cărora se află depozitele cele mai bogate în fosile miocene
din ţară. Punctul cel mai reprezentativ al rezervaţiei îl constituie Cariera Curchia, pe
pârâul Lespezi.
Rezervaţia Botanică Gura Văii – Vârciorova este o rezervaţie naturală cu floră
specifică. Rezervaţia are o suprafaţă de 3.030 ha. Cuprinde o asociaţie vegetală originală
cu specii rare, ca: Prangos carinata, Rubus severinensis (endemisme locale), laleaua
galbenă, smochin, ghimpe, peste 100 specii rare.
Evenimente locale25:
Zilele Severinului - 23 aprilie în fiecare an
Ziua Dunării - 29 iunie
Festivalul Naţional de Literatură "Sensul iubirii" - în luna iunie a fiecărui an
25 Sursă: http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA_DROBETA_TURNU_SEVERIN/68970
112
Festivalul "Cântecele Românilor de pretutindeni" - octombrie, fiecare an
Târgul Naţional de Toamnă al Cărţii - octombrie
Festivalul de Tarafuri Populare "Toamna Severineană" - septembrie fiecare an
Gala premiilor de excelenţă
Capacitatea de cazare turistică - număr unităţi
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Aproximativ jumătate din unităţile de cazare din judeţul Mehedinţi sunt concentrate în
Municipiul reşedinţă de judeţ. Numărul unităţilor de cazare a crescut de la 9 în 1990 la
20 în 2014, în Drobeta Turnu Severin.
An Judeţ Mehedinţi Municipiu Drobeta Turnu Severin
1990 22 9
1991 22 8
1992 19 8
1993 20 9
1994 17 6
1995 16 5
1996 15 5
1997 17 5
1998 16 4
1999 14 4
2000 18 6
2001 13 6
2002 13 6
2003 13 7
2004 13 9
2005 15 11
2006 18 13
2007 19 15
2008 19 15
2009 30 18
2010 27 15
2011 35 19
2012 42 21
2013 42 20
2014 45 20
113
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Hoteluri Hoteluri pentru tineret
Hosteluri
Hanuri şi
mote-luri -
total 0 din care
Mote-luri
Vile turist
ice
Cabane turistice
Tabere de
elevi şi preşco-
lari
Pensiuni
turistice
Pensiuni agroturi
stice
1990 4 0 0 1 0 4 0 0 0 0
1991 3 0 0 1 0 4 0 0 0 0
1992 3 0 0 1 0 4 0 0 0 0
1993 4 0 0 1 0 4 0 0 0 0
1994 4 0 0 1 0 0 1 0 0 0
1995 4 0 0 1 0 0 0 0 0 0
1996 4 0 0 1 0 0 0 0 0 0
1997 4 0 0 1 0 0 0 0 0 0
1998 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1999 4 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2000 4 0 0 1 0 0 0 1 0 0
2001 4 0 0 0 1 0 0 1 0 0
2002 4 0 0 0 1 0 0 1 0 0
2003 4 0 0 0 1 0 0 1 1 0
2004 4 0 0 0 2 0 0 1 1 1
2005 3 1 1 0 2 0 0 1 3 0
2006 3 2 1 0 2 1 0 1 3 0
2007 3 2 2 0 2 1 0 0 5 0
2008 3 2 2 0 2 1 0 0 5 0
2009 4 0 3 0 1 1 0 0 9 0
114
Hoteluri Hoteluri pentru tineret
Hosteluri
Hanuri şi
mote-luri -
total 0 din care
Mote-luri
Vile turist
ice
Cabane turistice
Tabere de
elevi şi preşco-
lari
Pensiuni
turistice
Pensiuni agroturi
stice
2010 5 0 3 0 1 1 0 0 5 0
2011 7 0 3 0 1 0 0 0 8 0
2012 7 0 3 0 1 0 0 0 10 0
2013 7 0 3 0 1 0 0 0 9 0
2014 7 0 4 0 0 0 0 0 9 0
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
În 2014, în Drobeta Turnu Severin erau 7 hoteluri, 4 hosteluri şi 9 pensiuni turistice.
Su
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Capacitatea de cazare turistică existentă
An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
1990 2407 1214
1991 2236 1152
1992 2166 1133
1993 2082 1049
1994 2100 1067
1995 1875 883
1996 1835 819
1997 2009 805
1998 1769 681
115
An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
1999 1699 674
2000 1858 813
2001 1772 940
2002 1480 836
2003 1358 843
2004 916 612
2005 1164 859
2006 1221 901
2007 1276 996
2008 1223 943
2009 1537 1107
2010 1524 1082
2011 1587 1099
2012 1772 1188
2013 1768 1159
2014 1804 1095
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
În 1990 capacitatea de cazare în Drobeta Turnu Severin era de 1.214 locuri, ajungând la
1.095 locuri în 2014, după ce în acest interval a suferit diverse fluctuaţii cu un minim de
612 locuri de cazare în 2004. În 2014, 60,7% din locurile de cazare din judeţul Mehedinţi
erau concentrate în Municipiu.
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
116
Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistică -
Număr locuri-zile a crescut de la 293.933 (Număr locuri-zile) în 2001 la 392,304 (Număr
locuri-zile).
An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
2001 425,990 293,933
2002 447,791 307,415
2003 414,604 287,258
2004 314,966 210,326
2005 403,814 302,932
2006 436,561 328,422
2007 456,820 357,324
2008 467,226 360,522
2009 508,503 378,119
2010 508,284 376,402
2011 500,359 359,212
2012 549,413 386,835
2013 573,540 392,304
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Capacitatea de cazare turistică lunară - Număr locuri-zile
Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
ianuarie 2010 33,647 29,741
februarie 2010 31,610 26,626
117
Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
martie 2010 39,115 28,451
aprilie 2010 42,810 30,690
mai 2010 46,332 33,046
iunie 2010 45,810 32,520
iulie 2010 47,244 33,542
august 2010 47,244 33,542
septembrie 2010 45,810 33,300
octombrie 2010 44,423 31,992
noiembrie 2010 41,490 30,960
decembrie 2010 42,749 31,992
ianuarie 2011 33,588 30,194
februarie 2011 34,160 27,720
martie 2011 39,649 29,295
aprilie 2011 40,860 28,350
mai 2011 41,927 29,264
iunie 2011 46,770 32,970
iulie 2011 46,035 31,775
august 2011 45,601 31,775
septembrie 2011 42,120 28,710
octombrie 2011 42,191 29,698
noiembrie 2011 39,570 28,740
decembrie 2011 42,036 30,721
ianuarie 2012 35,787 31,620
februarie 2012 33,357 29,580
martie 2012 38,239 31,620
aprilie 2012 43,564 30,600
mai 2012 49,662 32,643
iunie 2012 48,300 31,410
iulie 2012 51,615 34,069
august 2012 51,615 34,069
septembrie 2012 49,020 32,970
octombrie 2012 49,197 32,984
noiembrie 2012 46,950 32,100
decembrie 2012 47,213 33,170
ianuarie 2013 40,889 33,170
februarie 2013 40,852 28,504
martie 2013 40,393 33,170
aprilie 2013 47,100 32,100
mai 2013 50,561 33,170
iunie 2013 49,920 32,550
118
Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
iulie 2013 51,584 33,635
august 2013 51,584 33,635
septembrie 2013 49,830 32,550
octombrie 2013 50,871 33,635
noiembrie 2013 47,940 32,550
decembrie 2013 47,306 33,635
ianuarie 2014 40,238 32,023
februarie 2014 40,712 28,364
martie 2014 48,608 33,945
aprilie 2014 50,670 32,850
mai 2014 54,374 33,976
iunie 2014 53,520 32,850
iulie 2014 55,180 33,945
august 2014 55,738 33,945
septembrie 2014 51,570 32,850
octombrie 2014 50,685 33,945
noiembrie 2014 45,870 31,290
decembrie 2014 47,326 32,333
ianuarie 2015 40,889 32,333
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Analizând datele lunare din perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2015 privind capacitatea
de cazare ocupată lunar în număr de locuri-zile se observă că la nivelul oraşului
Drobeta Turnu Severin nu există sezonalitate, înregistrându-se aproximativ acelaşi
număr în perioadele de iarna cu cele de vară. La nivelul judeţului Mehedinţi, se observă
că indicatorul Capacitate de cazare înregistrează valori mai mari pe timpul verii.
119
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică
An Judeţ Mehedinţi
Drobeta Turnu Severin Sosiri DTS / MH
2001 35,772 27,440 76.71%
2002 41,954 32,460 77.37%
2003 46,475 38,362 82.54%
2004 47,805 40,503 84.73%
2005 45,596 38,515 84.47%
2006 46,092 38,505 83.54%
2007 48,542 39,448 81.27%
2008 57,551 47,082 81.81%
2009 54,126 42,660 78.82%
2010 54,942 44,027 80.13%
2011 54,778 44,039 80.40%
2012 53,684 39,601 73.77%
2013 52,323 37,259 71.21%
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Numărul sosirilor turiştilor în Drobeta Turnu Severin reprezintă în perioada 2001-2013
aproximativ 71% - 84% din numărul total al sosirilor turiştilor la nivelul judeţului
Mehedinţi. Analizând perioada 2001-2013 se observă că în anul 2008 s-a înregistrat un
maxim de 47,082 sosiri ale turiştilor în Drobeta Turnu Severin. În anul 2013, în Drobeta
Turnu Severin au fost 37.259 sosiri, faţă de 52.323 sosiri înregistrate la nivelul judeţului.
120
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Luna Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
ianuarie 2010 2,030 1,801 88.72%
februarie 2010 2,776 2,245 80.87%
martie 2010 3,985 3,147 78.97%
aprilie 2010 5,458 4,593 84.15%
mai 2010 5,458 4,220 77.32%
iunie 2010 5,298 4,203 79.33%
iulie 2010 5,227 4,050 77.48%
august 2010 6,290 4,759 75.66%
septembrie 2010 6,325 5,027 79.48%
octombrie 2010 4,690 3,798 80.98%
noiembrie 2010 4,017 3,270 81.40%
decembrie 2010 3,388 2,914 86.01%
ianuarie 2011 3,152 2,718 86.23%
februarie 2011 2,968 2,517 84.80%
martie 2011 4,543 3,856 84.88%
aprilie 2011 3,881 3,308 85.24%
mai 2011 4,534 3,677 81.10%
iunie 2011 5,338 4,136 77.48%
iulie 2011 6,013 4,634 77.07%
august 2011 6,448 4,607 71.45%
septembrie 2011 5,494 4,387 79.85%
octombrie 2011 4,911 4,019 81.84%
121
Luna Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
noiembrie 2011 4,220 3,580 84.83%
decembrie 2011 3,126 2,600 83.17%
ianuarie 2012 2,314 2,116 91.44%
februarie 2012 2,458 2,283 92.88%
martie 2012 3,763 3,096 82.27%
aprilie 2012 4,143 3,206 77.38%
mai 2012 5,378 3,850 71.59%
iunie 2012 5,899 4,126 69.94%
iulie 2012 5,626 3,787 67.31%
august 2012 7,368 4,663 63.29%
septembrie 2012 5,105 3,517 68.89%
octombrie 2012 4,668 3,517 75.34%
noiembrie 2012 4,073 3,178 78.03%
decembrie 2012 2,690 2,262 84.09%
ianuarie 2013 2,397 2,046 85.36%
februarie 2013 2,727 2,363 86.65%
martie 2013 3,499 2,946 84.20%
aprilie 2013 4,275 3,392 79.35%
mai 2013 4,436 2,861 64.50%
iunie 2013 5,297 3,619 68.32%
iulie 2013 5,802 3,447 59.41%
august 2013 7,746 4,688 60.52%
septembrie 2013 5,463 3,634 66.52%
octombrie 2013 4,552 3,505 77.00%
noiembrie 2013 3,708 2,967 80.02%
decembrie 2013 2,256 1,791 79.39%
ianuarie 2014 2,161 1,889 87.41%
februarie 2014 2,120 1,734 81.79%
martie 2014 2,915 2,221 76.19%
aprilie 2014 4,539 3,615 79.64%
mai 2014 4,888 3,249 66.47%
iunie 2014 4,724 3,109 65.81%
iulie 2014 6,223 3,542 56.92%
august 2014 8,024 4,857 60.53%
septembrie 2014 5,765 4,307 74.71%
octombrie 2014 4,708 3,850 81.78%
noiembrie 2014 3,157 2,535 80.30%
decembrie 2014 2,568 2,182 84.97%
ianuarie 2015 2,634 2,344 88.99%
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
122
Capacitatea la nivel lunar pentru este aproape liniară în perioada ianuarie 2010 -
ianuarie 2015. Sosirile turiştilor în Drobeta Turnu Severin înregistrează valori mai mari
în perioadele iunie-septembrie în fiecare an. Din totalul turiştilor sosiţi în judeţul
Mehedinţi în perioada ianuarie 2010 - ianuarie 2015, marea majoritate au fost
înregistraţi în Drobeta Turnu Severin cu o medie de 77.83% raportat la judeţ.
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Înnoptări în structuri de primire turistică - număr
An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
2001 119,801 54,615 45.59%
2002 120,971 60,202 49.77%
2003 117,415 59,385 50.58%
2004 123,508 72,375 58.60%
2005 115,012 64,003 55.65%
2006 125,632 72,307 57.55%
2007 134,875 69,610 51.61%
2008 148,393 82,882 55.85%
2009 141,007 72,339 51.30%
2010 135,869 77,540 57.07%
2011 137,129 78,715 57.40%
2012 119,972 63,036 52.54%
123
An Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
2013 117,103 56,923 48.61%
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Chiar dacă raportăm procentual numărul turiştilor sosiţi în Drobeta Turnu Severin, la
valoarea înregistrată pentru cei sosiţi la nivelul judeţului, procentul înnoptărilor
acestora în structurile de cazare turistică este mai scăzut. Se deduce astfel ca turiştii
petrec mai mult timp în locaţiile din judeţ comparativ cu cei sosiţi în Municipiu.
Numărul înnoptărilor la nivelul Drobeta Turnu Severin înregistrează un trend
descrescător în perioada 2011-2013, ajungând de la 137.129 la 117.103 de înnoptări.
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Înnoptări în structuri de primire turistică pe luni
Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
ianuarie 2010 3,093 2,784 90.01%
februarie 2010 4,791 3,647 76.12%
martie 2010 10,656 5,282 49.57%
aprilie 2010 10,792 7,797 72.25%
mai 2010 12,148 6,965 57.33%
iunie 2010 15,203 7,020 46.18%
iulie 2010 14,187 8,030 56.60%
august 2010 17,228 8,667 50.31%
septembrie 2010 15,492 8,626 55.68%
octombrie 2010 11,574 6,083 52.56%
noiembrie 2010 12,170 6,522 53.59%
124
Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
decembrie 2010 8,535 6,117 71.67%
ianuarie 2011 7,021 6,147 87.55%
februarie 2011 8,016 5,883 73.39%
martie 2011 12,754 8,002 62.74%
aprilie 2011 8,768 6,428 73.31%
mai 2011 11,288 6,727 59.59%
iunie 2011 12,884 6,558 50.90%
iulie 2011 16,987 8,440 49.69%
august 2011 15,930 7,257 45.56%
septembrie 2011 12,230 6,695 54.74%
octombrie 2011 12,323 6,270 50.88%
noiembrie 2011 11,107 5,913 53.24%
decembrie 2011 7,289 4,395 60.30%
ianuarie 2012 3,338 3,063 91.76%
februarie 2012 3,733 3,376 90.44%
martie 2012 7,485 4,933 65.91%
aprilie 2012 8,693 5,509 63.37%
mai 2012 10,672 6,039 56.59%
iunie 2012 12,304 6,428 52.24%
iulie 2012 13,337 5,601 42.00%
august 2012 15,884 7,660 48.22%
septembrie 2012 12,243 5,557 45.39%
octombrie 2012 13,326 5,657 42.45%
noiembrie 2012 12,590 5,578 44.31%
decembrie 2012 5,738 3,635 63.35%
ianuarie 2013 4,347 3,192 73.43%
februarie 2013 4,461 3,738 83.79%
martie 2013 5,543 4,594 82.88%
aprilie 2013 7,501 5,456 72.74%
mai 2013 10,384 4,429 42.65%
iunie 2013 12,507 4,896 39.15%
iulie 2013 16,008 5,493 34.31%
august 2013 17,930 7,004 39.06%
septembrie 2013 11,895 5,168 43.45%
octombrie 2013 10,704 5,488 51.27%
noiembrie 2013 10,964 4,876 44.47%
decembrie 2013 4,422 2,589 58.55%
ianuarie 2014 3,080 2,753 89.38%
125
Judeţ Mehedinţi Drobeta Turnu Severin
februarie 2014 4,108 2,474 60.22%
martie 2014 6,537 3,426 52.41%
aprilie 2014 8,319 5,586 67.15%
mai 2014 10,112 5,071 50.15%
iunie 2014 10,588 4,756 44.92%
iulie 2014 15,376 5,009 32.58%
august 2014 18,723 7,576 40.46%
septembrie 2014 12,276 6,371 51.90%
octombrie 2014 9,580 5,823 60.78%
noiembrie 2014 8,545 3,985 46.64%
decembrie 2014 4,915 3,438 69.95%
ianuarie 2015 3,692 3,188 86.35%
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Sursă: Institutul Naţional de Statistică
Numărul înnoptărilor lunare în structuri de primire turistică pentru perioada ianuarie
2010 – ianuarie 2015 înregistrează valori mai mari în perioadele iunie-septembrie în
fiecare an, atât la nivelul municipiului cât şi la nivelul judeţului. Procentul înnoptărilor,
la nivelul Oraşului Drobeta Turnu Severin raportat la judeţ, creşte în perioadele
octombrie – mai în fiecare an, ceea ce arată preferinţa turiştilor de a înnopta mai mult în
zone din judeţul Mehedinţi şi nu în municipiu în perioada estivală a anului.
126
Concluzii
DEMOGRAFIE
Natalitatea în Drobeta înregistrează un trend descrescător, scăzând de la un număr de
1571 născuţi în anul 1990 la o valoare de 831 născuţi în anul 2013.
Conform datelor de la Recensământul din 2011 în Drobeta Turnu Severin erau
înregistraţi 92.617 locuitori, ceea ce reprezenta 34.9% din totalul populaţiei de la nivelul
judeţului Mehedinţi, respectiv 265.390 locuitori.
În anul 1891 populaţia oraşului Drobeta Turnu Severin era de aproximativ 20.300 locuitori şi în 1919 de aproximativ 24.000 locuitori26. În 1937 populaţia oraşului a scăzut la 20.827 locuitori. După anul 1948 populaţia oraşului a crescut în mod constant ca urmare a industrializării forţate a oraşului, ajungând în 1996 la 118.645 locuitori conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. După anul 1996, populaţia oraşului a scăzut în mod constant ajungând la 111.580 locuitori conform Institutului Naţional de Statistică. Recensământul din 2011 a arătat însă că numărul populaţiei din Drobeta Turnu Severin este de 92.617 locuitori. Diferenţele datelor rezultate la Recensământ şi cele ale Institutului Naţional de Statistică au apărut datorită faptului că INS centralizează întreaga populaţie înregistrată cu domiciliul oraş chiar dacă s-au mutat în afara țării ori în alte judeţe ale ţării, în timp ce datele de la Recensământ sunt mult mai apropiate de realitate.
Urmărind datele înregistrate la recensămintele 1992, 2002 şi 2011 se observă clar tendinţa de scădere a populaţiei nivelul oraşului.
ECONOMIE
Economia judeţului Mehedinţi se concentrează în principal în Municipiul Drobeta
Turnu Severin având în vedere că proporţia PIB a municipiului raportată la judeţ
variază între 79-81% în perioada 2008-2011. Se poate spune astfel că starea economiei
din Municipiul Drobeta Turnu Severin reflectă în mod direct situaţia economică de
la nivel judeţean.
În anul 2010 judeţul Mehedinţi era penultimul judeţ din ţară cu cele mai mici venituri
realizate, ultimul judeţ fiind Covasna.
În Regiunea Oltenia cel mai mic aport îl aduce, în toţi anii de analiză 2000-2011, judeţul
Mehedinţi, cu o contribuţie de 10,42% la PIB-ul regional în anul 2011.
Principalele semne de dezvoltare industrială ale oraşului Drobeta Turnu Severin sunt
legate de înfiinţarea portului Turnu Severin în anul 1852 de către compania austriacă de
26 Sursă: Viaţa cotidiană în perioada interbelică a oraşului Drobeta Turnu Severin- Elena Junc. Ed. Tipo Radical
127
transport naval D.D.S.G. ce a funcţionat la început doar ca șantier de reparaţii navale.
Orașul a devenit ulterior un important nod rutier și feroviar, aici formându-se
convoaiele care circulau pe Dunăre în amonte și în aval.
Până la naţionalizarea afacerilor locale datorate instalării la putere a Partidului
Comunist, economia locală în Drobeta Turnu Severin era destul de diversificată fiind
reprezentată de mai multe industrii: metalurgică, alimentară, textilă şi ceramică.
Până în 1989, în Drobeta Turnu Severin funcţionau mai multe fabrici dintre care
reprezentative la nivel naţional erau: Întreprinderea de vagoane Drobeta Turnu-Severin
Mehedinţi, Şantierul Naval Drobeta-Turnu Severin Mehedinţi, Întreprinderea de
confecţii “Porţile de Fier” Drobeta Turnu Severin Mehedinţi, Întreprinderea de
anvelope Drobeta-Turnu Severin. Existau întreprinderi reprezentative şi în domeniul
alimentar, al textilelor şi al micii industrii.
În 2009 cele două hidrocentrale de la Porţile de Fier au produs 43% din întreaga
producţie Hidroelectrica și circa 14% din energia electrică a întregii ţări, făcând din
Drobeta un important centru energetic.
După 1990, marile unităţi economice ale Severinului, odinioară unităţi etalon pentru
industria României, şi-au închis porţile fie din cauza unui management defectuos, fie
pentru că nu au reuşit să se adapteze economiei de piaţă. Şi criza din ultimii ani şi-a
spus cuvântul, multe societăţi comerciale fiind nevoite să-şi restrângă activitatea.
Sectorul industrial a suferit un puternic regres economic, oraşul aflându-se în prezent în
situaţia în care însăşi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare RA - Sucursala
Drobeta Turnu Severin îşi va reduce substanţial activitatea.
Astfel judeţul Mehedinţi, susţinut în principal de economia concentrată în Drobeta
Turnu Severin, se află în ultimii ani printre ultimele judeţe din ţară din punctul de
vedere al produsului intern brut realizat.
Câţiva investitori, prea puţini însă, s-au orientat totuşi spre Severin dar strict spre acele
unităţi cu prestigiu, care aveau nevoie doar de infuzie de capital şi acces la piaţa
internaţională. Este cazul fostei întreprinderi de vagoane din Drobeta Turnu Severin –
Meva SA, cu peste 100 de ani de tradiţie în industria românească, care a fost cumpărată
de un investitor german. De asemenea, fosta fabrică de anvelope gigant Rotras din
Turnu Severin, actualmente Euro Tyres Manufacturing, a fost cumpărată de un
investitor în anul 2007, înregistrând în 2012 un număr de 580 angajaţi.
128
Conform datelor de la Institutului Naţional de Statistică, rata şomajului în judeţul
Mehedinţi este aproape dublă faţă de media naţională în intervalul de timp studiat, ceea
ce evidenţiază problematica locurilor de muncă în judeţ, şi implicit în Drobeta Turnu
Severin.
Personalul salariat în firmele din Drobeta Turnu Severin, înregistrează un trend
descrescător în perioada analizată 2008-2012, înregistrând minime în anii 2010 şi în
2012, cu 19.461 angajaţi, respectiv cu 19.919 angajaţi. Majoritatea persoanelor sunt
angajate în domeniul industriei.
Nici din punctul de vedere al salarizării angajaţilor nu se înregistrează o situaţie foarte
bună, salariul mediu net în judeţul Mehedinţi fiind cu 203 lei mai mic decât media
naţională în anul 2012, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Cele mai mari
salarii sunt acordate în domeniul producerii şi furnizării de energie, reprezentate în
principal de Hidrocentralele de la Porţile de Fier I şi II şi Regia Autonomă pentru
Activităţi Nucleare RA - Sucursala Drobeta Turnu Sever.
În anul 2012 principalul angajator al municipiului era Regia Autonomă Pentru Activităţi
Nucleare RA- Sucursala Drobeta Turnu Sever, instituţie care urmează să-şi diminueze
semnificativ activitatea în anul 2015. O altă firmă cu un număr mare de salariaţi, Alpha
Construct Sistem SA, întâmpină în prezent mari dificultăţi.
Datorită închiderii multor unităţi economice, s-a produs un număr mare de
disponibilizări, locurile de muncă disponibile în oraş fiind foarte puţine. Se observă de
asemeni că un număr foarte mare de angajaţi se află în sistemul public. Astfel, doar
Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin şi Primăria Municipiului
Drobeta Turnu Severin au un număr de aproximativ 1.850 angajaţi.
Primăria Municipiului Drobeta-Turnu-Severin acordă facilităţi fiscale investitorilor
privaţi care vin să dezvolte o afacere pe teritoriul oraşului. Astfel, pentru investiţiile mai
mari de 500.000 de euro şi crearea a cel puţin 50 de noi locuri de muncă în municipiul
Drobeta-Turnu-Severin, ca urmare a investiţiei iniţiale, se acordă o reducere de 30% la
plata impozitului pe clădiri şi o scutire de la plata impozitului pe teren aferent
investiţiei. Pentru o investiţie mai mare de un milion de euro şi crearea a cel puţin 100
de locuri de muncă, Primăria oferă o reducere de 40% la plata impozitului pe clădiri şi
scutire la plata impozitului pe teren, iar pentru o investiţie cu o valoare mai mare de trei
milioane de euro şi crearea a cel puţin 150 de locuri de muncă, investitorul va plăti un
impozit cu 50% mai mic pe clădiri. Cea mai mare facilitate pe care Executivul o oferă
investitorilor se referă la cei a căror cifră de afacere depăşeşte cinci milioane de euro,
dar cu condiţia să angajeze cel puţin 200 de persoane. În acest caz, investitorul nu va
129
achita decât 30% din valoarea totală a impozitului pe clădiri şi nu va plăti pentru
impozitul pe teren.
Schema de ajutor de stat creată pentru potenţialii investitori de către Primăria
Municipiului nu a fost valorificată însă de nici un agent economic până în prezent.
TURISM
Oraşul Drobeta Turnu Severin27 are o importanţă aparte, având în vedere că pe aici
intrase Traian pentru a aduce Europa peste Dunăre, şi tot pe aici intra (8 mai 1866)
printul Carol pentru a îndrepta România spre Europa. Traian a semnat actul de naştere
al poporului român, Carol a semnat actul de naştere al României moderne.
Oraşul era gândit şi croit europeneşte încă de ctitorii săi: generalul P.Kisselef,
domnitorul Al. Ghica, arhitectul Xavier Villacrose, inginerul Moritz von Ott,
domnitorul Barbu Ştirbei. Era locuit de la început de oameni cu vederi progresiste,
mulţi străini: austrieci, nemţi (vezi cartierul nemţesc şi astăzi), italieni, sârbi, evrei,
francezi, unguri, greci, armeni, bulgari, până în 1900 oraşul fiind populat 85% de străini,
care s-au severinizat şi au trasat împreună liniile definitorii ale acestei aşezări cu
personalitate.
În 1932 circa 40.000-50.000 de turişti români şi străini poposeau anual în insula Ada
Kaleh. Ca urmare a industrializării forţate şi a schimbării specificului oraşului, Drobeta
Turnu Severin şi-a pierdut din specificul turistic în ultimii 50 de ani.
Firmele din Drobeta Turnu Severin care îşi desfăşoară activitatea în domeniul turism-
servicii reprezintă în general aproximativ 1% din cifra de afaceri realizată de firmele din
oraş în perioada 2008-2012. În 2012 aceasta a crescut ajungând la 1.99% din cifra de
afaceri realizată de firmele din Drobeta. Numărul de angajaţi în domeniul turismului la
nivelul municipiului a fost în 2012 de 615 persoane, reprezentând 3.09% din numărul
total al angajaţilor la nivelul oraşului.
Aproximativ jumătate din unităţile de cazare din judeţul Mehedinţi sunt concentrate în
Municipiul reşedinţă de judeţ.
Analizând perioada 2001-2013 se observă că în anul 2008 s-a înregistrat un maxim de
47.082 sosiri ale turiştilor în Drobeta Turnu Severin. În anul 2013, în Drobeta Turnu
Severin au fost 37.259 sosiri, faţă de 52.323 sosiri înregistrate la nivelul judeţului.
27 Sursă: http://www.drobetaturnuseverin.ro/modules.php?name=Content&pa=showpage&pid=21
130
Din totalul turiştilor sosiţi în judeţul Mehedinţi în perioada ianuarie 2010-ianuarie 2015,
marea majoritate au fost înregistraţi în Drobeta Turnu Severin cu o medie de 77,83%
comparativ cu judeţul.
Chiar dacă raportăm procentual numărul turiştilor sosiţi în Drobeta Turnu Severin, la
cei sosiţi la nivelul judeţului, procentul înnoptărilor acestora în structurile de cazare
turistică este mai scăzut. Se deduce astfel ca turiştii petrec mai mult timp în locaţiile din
judeţ comparativ cu cei sosiţi în Municipiu.
Procentul înnoptărilor la nivelul Oraşului Drobeta Turnu Severin raportat la judeţ
creşte în perioadele octombrie – mai în fiecare an, ceea ce arată preferinţa turiştilor de a
înnopta mai mult în zone din judeţul Mehedinţi şi nu în municipiu în perioada estivală
a anului.
Printre activităţile cu caracter sportiv care pot fi efectuate în zonă se numără: scufundări
în peșteri (în peşterile Isverna şi Topolniţa), cicloturism, delta-planare de pe cornetele
calcaroase înalte (Vf. Paharnicului, Cuca Înaltă, Vf. Gornova, Cerboanei, Cornetu,
Godeanu), pescuit sportiv în apele Bahnei, Topolniţei, Coşuştei. Mountain-bike,
escalada, turismul extrem, de asemenea, se practică pe teritoriul judeţului Mehedinţi.
Astfel, turismul sportiv la nivelul judeţului Mehedinţi este reprezentat de: cicloturism
în lungul Dunării; sporturi nautice în zona Drobeta Turnu Severin, mountain-bike, etc.
Turismul de croazieră este favorizat de existenţa celor două porturi în localităţile
Orşova şi Drobeta Turnu Severin.
În ceea ce priveşte valorificarea potenţialului natural prin turismul ştiinţific, se
detaşează o formă particulară a acestuia, turismul speologic, respectiv explorarea şi
studiul complex al peşterilor. Acest tip de turism se remarcă în ultimul timp ca un
turism specific, de nişă, în cadrul căruia turiștii trebuie să aibă un echipament adecvat,
precum şi să fie însoţiţi de ghizi specializaţi. În prezent există pasionaţi acreditaţi şi
custozi ai peşterilor din zonă.
Existenţa turiştilor şi a exploatării turistice a oraşului s-a datorat în principal beneficiilor
oferite de proximitatea Dunării. Drobeta Turnu Severin beneficiază de mai multe
obiective ce pot fi introduse în circuite turistice, care însă ar trebui reabilitate. Ar fi
necesară de asemenea crearea unei strategii turistice care să cuprindă şi activităţi în
vederea sprijinirii mediului privat din domeniul turismului, pe lângă obiectivul de
promovare turistică a oraşului ca destinaţie turistică.
131
CAPITOLUL 3- ANALIZA PERCEPŢIEI SUBIECTIVE
Analiza percepţiei subiective a fost realizată în scopul identificării marilor
probleme şi provocări ale teritoriului. În cadrul acesteia a fost realizată o cercetare
cantitativă pe un eşantion semnificativ, o cercetare calitativă (7 focus grupuri) şi
interviu monografic (3). Analiza are la bază studiile de cercetare efectuate în anul 2014.
3.1 Cercetarea cantitativă
Principala preocupare a locuitorilor o reprezintă lipsa locurilor de muncă.
Aceasta determină secvenţial o migraţie a forţei de muncă locale în special către alte
ţări. Preocuparea este confirmată de declinul demografic al teritoriului. Această lipsă de
atractivitate a teritoriului este dublată de percepţia lipsei de reacţie a actorilor teritoriali.
Principalele aşteptări fără răspuns ale locuitorilor întăresc preocupările importante ale
acestora: lipsa investiţiilor în economie în general şi dezvoltarea/susţinerea insuficientă
a turismului ca ramură cu potenţialul cel mai mare pentru teritoriu. Pe lângă aceste
aşteptări neîmplinite, severinenii consideră că alimentarea cu gaze reprezintă un
domeniu prioritar de investiţii pentru teritoriu, deşi rămâne un domeniu neglijat de
administraţia publică. Probabil că această ultimă aşteptare a locuitorilor reprezintă o
consecinţă a preocupării acestora faţă de situaţia furnizorului de energie termică locală
aflat în insolvenţă şi a dorinţei lor de a avea o alternativă viabilă în cazul acutizării
acestei probleme.
- În ceea ce priveşte resursele teritoriului, văzute ca puncte tari pe care se poate
susţine o abordare strategică în vederea contracarării problemelor teritoriului, există o
cvasi unanimitate în rândul severinenilor în definirea potenţialului dat de Dunăre ca
element principal. Acest lucru consfinţeşte de altfel şi rădăcinile identitare ale
municipiului Drobeta Turnu Severin constituit tocmai ca localitate dunăreană ce
reprezintă atât un pod (încă din antichitate podul a reprezentat un simbol al
teritoriului) cât şi un punct de tranzit dunărean dinspre şi înspre teritoriu (element
fundamental care a favorizat fondarea localităţii în prima jumătate a secolului XIX).
Probabil că la aceste două elemente se adaugă şi poziţionarea de dată mai recentă a
teritoriului ca principal producător de energie electrică din resurse hidro din ţară ca
urmare a realizării Complexului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier.
Investiţia a avut însă şi o consecinţă negativă, reprezentată de pierderea unei atracţii
turistice deosebite - Insula Ada Kaleh (o mică parte din obiective au fost mutate pe
Insula Şimian). Bineînţeles că această realitate a Dunării văzută ca element principal al
132
teritoriului îşi are variante nuanţate în percepţia locuitorilor. Astfel, un element
puternic în percepţie îl reprezintă potenţialul turistic al zonei care în mod evident este o
consecinţă a proximităţii Dunării cu elementele sale de protecţie deosebită prin politica
comunitară în domeniul Ariilor Naturale Protejate (crearea reţelei Europene Natura
2000 şi clasarea unor zone din teritoriu ca arii protejate conform Directivei Habitate sau
Directivei Păsări). De asemenea tot ca o consecinţă a proximităţii Dunării există
percepţia unei poziţii strategice de fructificat. Această percepţie este susţinută de
importanţa majoră în politicile europene a creării şi dezvoltării reţelei TEN-T în care
Dunărea va reprezenta elementul fundamental al acesteia (importanţa tot mai mare
dată porturilor ca noduri pentru un transport intermodal ca element esenţial al
conceptului).
- Având în vedere însemnătatea pe care o dau poziţiei strategice a localităţii,
severinenii consideră infrastructura de transport importantă şi se declară relativ
mulţumiţi de reţeaua de drumuri, „mediu mulţumiţi” de reţeaua de cale ferată şi „mai
degrabă nemulţumiţi” de transportul fluvial. În cadrul infrastructurii de transport
consideră drept prioritare proiectele privind modernizarea reţelei de drumuri/străzi la
nivelul localităţii şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene plecând probabil, aşa
cum am spus, de la mentalul identitar (localitatea s-a structurat în prima parte a
secolului XIX ca un punct de tranzit dunărean dinspre şi înspre teritoriu).
- Serviciile publice prezintă pentru severineni o preocupare de importanţă mare. Cele
mai însemnate proiecte în domeniu converg spre extinderea şi modernizarea reţelei de
alimentare cu gaze care reprezintă şi o problematică generală majoră, urmată de
extinderea şi modernizarea serviciilor publice de colectare şi gestiune a deşeurilor şi
extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare, domenii în care
însă există realizări recente semnificative. Acest lucru pare susţinut de faptul că aceştia
sunt mulţumiţi de serviciile de alimentarea cu energie electrică şi curăţenia oraşului.
- Severinenii se declară preocupaţi de serviciile de învăţământ de tip centre de
formare, calificare şi recalificare, această preocupare reprezentând una din explicaţiile
pe care şi le dau privind lipsa de locuri de muncă (forţa de muncă neadaptată cererii
actuale a pieţei). În ceea ce priveşte serviciile de învăţământ clasice, acestea par să
satisfacă aşteptările severinenilor care sunt mulţumiţi de serviciile oferite de universităţi
(?) şi grădiniţe dar mai puţin mulţumiţi de nivelul liceal care probabil ar trebui adaptat
spre zona vocaţională. Drept urmare, severinenii consideră că cele mai importante
acţiuni în acest domeniu sunt: (1) extinderea reţelei de centre de formare a adulţilor,
care să ofere servicii de recalificare a forţei de muncă în domenii cu cerere ridicată de
personal, (2) reabilitarea şi modernizarea reţelei de unităţi de învăţământ existente şi (3)
133
dezvoltarea învăţământului profesional şi vocaţional pentru a deservi nevoia de forţă
de muncă cu studii medii din judeţ.
- Serviciile sociale şi de sănătate corespund aşteptărilor. Puţini cetăţeni par să fi fost
nevoiţi să se deplaseze în alt judeţ sau în altă ţară pentru a beneficia de tratament
pentru afecţiunea de care suferă. Aceasta denotă un grad ridicat de acoperire şi
satisfacere a nevoilor medicale din judeţ. Cu toate acestea, spitalele din judeţ tind să
provoace nemulţumire. Serviciul de ambulanţă şi SMURD sunt apreciate. Din această
perspectivă domeniile de acţiune pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale sunt
modernizarea şi dotarea cu aparatură a spitalelor din judeţ ca o prioritate „zero”
- Severinenii par să aprecieze eforturile administraţiei locale în domeniul comunicării,
transparenţei şi implicării locuitorilor în definirea acţiunilor strategice. O parte
importantă a acestora au cunoştinţă de cel puţin un proiect derulat de autorităţile
publice locale, iar un segment mic, dar semnificativ a fost consultat personal cu privire
la proiectele pe care diferitele autorităţi publice le pregătesc.
- În percepţia generală în domeniul economic şi al mediului de afaceri, plecând de la
principala resursă naturală a teritoriului Dunărea, principalele activităţi economice
pentru care există aşteptări de revigorare şi/sau dezvoltare sunt legate de şantierul
naval şi port. Cu toate acestea, în prezent, segmente semnificative din populaţie,
mizează pe alte ramuri ca industrie dar mai ales turism. În privinţa proiectelor de
dezvoltare a economiei municipiului Drobeta Turnu Severin, cetăţenii consideră
prioritare proiectele de dezvoltare a transportului fluvial, atât comercial cât şi turistic.
Ei dau o mare importanţă de asemenea acţiunilor de atragere de investiţii străine şi
sprijinire a dezvoltării afacerilor înfiinţate de întreprinzătorii locali.
- Turismul pare să fie principalul domeniu către care severinenii îşi canalizează
aşteptările. Ei consideră că existenţa unei multitudini de atracţii turistice poate regenera
o economie locală puternică bazată pe oferta turistică diversă (primele trei atracţii sunt
Dunărea, Parcul Natural Porţile de Fier şi Cetatea Medievală a Severinului; există şi alte
atracţii turistice considerate importante de către severineni precum: Castrul Roman,
Podul lui Traian, Cazanele Dunării şi muzeele). În percepţia lor motivele pentru care
numărul turiştilor care vizitează municipiul este încă redus sunt promovarea
insuficientă a obiectivelor turistice din judeţ, infrastructura de transport slab dezvoltată
şi calitatea slabă a serviciilor turistice oferite de unităţile turistice.
- Mediul de afaceri severinean este interesat/preocupat în contextul actual, de
eventualele politici pro-active locale în domeniul fiscal, de echiparea cu infrastructură a
teritoriului (în special de infrastructură rutieră) şi posibilităţile de mobilitate/transport
în comun pentru angajaţi, costul şi specializarea forţei de muncă locale. Şi pentru
mediul de afaceri local cel mai potrivit domeniu pentru dezvoltarea Drobeta Turnu
134
Severin este turismul, urmat de industrie. Mediul de afaceri local este preocupat de
declinul actual şi nu are planuri de dezvoltare semnificative. Drept consecinţă, un
segment redus al mediului de afaceri, dar semnificativ, doreşte să îşi reducă sau să îşi
închidă activitatea. Cu toate acestea un segment la limita semnificativă ar dori să îşi
deschidă o filială în Bucureşti sau în altă zonă din ţară.
3.2 Cercetarea calitativă
Fundamentarea deciziilor în domeniul reglementării amenajării teritoriului şi al
dezvoltării strategice locale reprezintă un demers în care elementul participativ este
esenţial. El ar trebui să plece de la identificarea tematicii teritoriului, aşa cum este
percepută de actorii locali definiţi ca grupuri semnificative în acţiunea locală. La nivelul
teritoriului de proiect, definit ca Municipiul Drobeta Turnu Severin şi zona auto-
structurata de influenţă metropolitan, şapte domenii par a preocupa şi influenţa
dezvoltarea strategică locală. Acestea domenii sunt: economic, demografic/populaţie,
administraţie publică, educaţie, societate civilă/ONG (din perspectiva europeană
privind guvernanţă locală ca nou mecanism al administrării locale), sănătate, cultura-
sport. Prin prisma reprezentanţilor semnificativi ai acestor domenii trebuie definite:
Principalele probleme din municipiul Drobeta Turnu Severin
Elementele reprezentative pentru teritoriu
Definirea nevoilor de dezvoltare
Percepţia asupra serviciilor furnizate
Ca orice demers definitoriu evaluarea trebuie să pornească de la întrebările
fundamentale ale oricărui demers strategic şi anume:
Cine suntem azi? (definirea potenţialului)
De unde vin? (definirea identitară)
Încotro mă îndrept? (definirea unei viziuni/abordarea)
Actori ai domeniului Economic
1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)
Economie locală
Deşi Dunărea, cu întreg potenţialul său în mare parte nevalorificat (în special în
domeniul comercial şi de transport fluvial), este percepută de actorii domeniului drept
cea mai importantă resursă, aceasta nu pare să fie valorificată. Acest lucru generează o
135
pierdere identitară având în vedere elementele ce au condus la constituirea localităţii.
Astfel, portul mai are doar o importanţă simbolică, iar şantierul naval este cvasi redus la
inactivitate. Declinul economic este general, elemente cheie ale teritoriului precum
uzina de apă grea care include activitatea de termoficare locală, alături de celelalte
unităţi industriale şi-au redus foarte mult activitatea în ultimii ani (fabrica de vagoane,
fabrica de anvelope, forja, Celrom- fabrica de celuloză etc. – întreaga platformă
industrială care ar trebui să deservească şantierul naval). Din acest motiv turismul este
indicat ca domeniu cheie în vederea dezvoltării municipiului, motivat de existenţa în
zonă a unor obiective turistice importante precum şi a portului ca element simbol al
relansării.
Guvernare locală
Principala aşteptare este în domeniul implicării autorităţilor în cadrul unor
programe care să sprijine formarea, calificarea şi recalificarea profesională. Este
evidentă inadecvarea forţei de muncă la eventualele restructurări/repoziţionări ale
economiei locale.
Societatea civilă
Societatea civilă este cvasi-inexistentă. Par a fi cunoscute activităţile unor ONG-uri
din domeniul turismului şi domeniul social.
2. De unde vin? (definire identitară)
Mediul economic se simte identitar severinean, aparţinând regiunii Oltenia.
3. Încotro mă îndrept? (definirea viziunii/abordare)
Mediul economic percepe ca prioritare proiectele vizând reabilitarea drumurilor
care conduc la zona industrială, investiţiile dezirabile trebuind să vizeze domeniul
industriei şi turismului. Susţinând definirea identitară, mediul economic doreşte o
abordare a dezvoltării din perspectiva microregională (judeţeană) şi regională.
Notă: În general oamenii sunt pesimişti, neîncrezători într-un viitor mai bun. Se
declară nemulţumiţi de lipsa investiţiilor în turism, industrie şi de nivelul actual de
dezvoltare a mediului de afaceri. Principalele proiecte dezirabile sunt cele care
vizează potenţialul turistic şi exploatarea Dunării prin intermediul portului.
136
Reprezentanţi semnificativi populaţie
1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)
Economie locală
Consfinţind Dunărea ca principală resursă a teritoriului, populaţia percepe acest
potenţial ca fiind în cea mai mare parte nevalorificat. Domeniile vizate ca fiind
insuficient exploatate sunt turismul (poate fi susţinut de obiective precum Castrul
Roman, Podul lui Traian, Cazanele Dunării, Parcul Natural Porţile de Fier, Muzeul de
Artă şi Muzeul Porţile de Fier) şi domeniul transportului fluvial (atât cel de pasageri cât
şi cel comercial), domeniu conex turismului. Principala preocupare o reprezintă lipsa
locurilor de muncă, aceasta fiind considerată cea mai importantă problemă a
municipiului. Percepţia populaţiei este că această problemă este cauzată de lipsa de
investiţii care să valorifice forţa de muncă calificată în anumite specializări specifice
activităţii navale (ingineri, maiştri), dar şi de calificarea inadaptată a forţei de muncă la
necesităţile pieţei (spre exemplu calitatea serviciilor de turism influenţată de calitatea
calificării forţei de muncă este o cauză a aportului redus al acestui sector).
Guvernare locală
Percepţia populaţiei privitoare la existenţa unui eventual dialog deschis de
administraţia locală este destul de negativă (populaţia consideră inexistent acest dialog
excepţie făcând perioada campaniilor electorale). Preocupările sunt legate de serviciile
publice apreciindu-se calitatea lor (bune aprecieri în ceea ce priveşte serviciile de
sănătate - actul medical şi infrastructura medicală, cu toate că lipsa medicamentelor
reprezintă o problemă; infrastructura locală bună, apreciate fiind reţeaua de canalizare,
reţeaua termică şi infrastructura rutieră - străzile reabilitate în cea mai mare măsura).
Societatea civilă
Prezenţa acestui segment este percepută în special la nivelul organizaţiilor
confesionale, existând organizaţiile parohiale şi o mânăstire. Sunt cunoscute puţine alte
domenii de activitate ale societăţii civile, menţionându-se doar existenţa unor
organizaţii şi fundaţii care activează în domenii precum turism, sport şi activism social,
fără să se cunoască nici numele, nici activităţi semnificative ale acestora.
2. De unde vin? (definire identitară)
Percepţia identitară locală este una severineană, dar ca o componentă a identităţii
regionale oltene. Este percepută o posibilă pierdere a identităţii ca urmare a percepţiei
137
unei decăderi a localităţii cunoscută ca „Oraşul Trandafirilor”. Tema lipsei locurilor de
muncă revine în tot ce reprezintă îngrijorarea populaţiei. Există o percepţie a faptului că
tradiţiile sunt păstrate în zona de nord a judeţului ceea ce ar putea justifica dorinţa de
redefinire identitară la nivelul unui areal extins care să reconstituie Tara Severinului.
3. Încotro mă îndrept? (definire viziune/abordare)
Populaţia pare să devină sceptică în relansarea economică. Cu toate acestea, populaţia
ar accepta participarea în proiecte judeţene, regionale, chiar dacă există o reticenţă
persistentă că lucrurile se vor întâmpla mai bine decât până acum. Opiniile pesimiste cu
privire la viitorul municipiului sunt generate de lipsa de încredere în clasa politică.
Aceasta este percepută ca incapabilă să atragă investitori. Populaţia aşteaptă utilizarea
oricăror mijloace rezonabile, inclusiv acordarea de facilităţi pentru investitori. Şi despre
iniţiativa privată locală există o percepţie negativă: pe de o parte datorită incapacităţii ei
de a valoriza forţa de muncă, iar pe de altă parte pentru calitatea locurilor de muncă
oferite (program de lucru prelungit şi salarii minime).
Reprezentanţi semnificativi - administraţia publică
1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)
Economie locală
Şi administraţia publică locală consideră Dunărea cu întreg potenţialul său drept
cea mai importantă resursă. Administraţia locală pare să fie conştientă de faptul că nu a
identificat sau susţinut iniţiative care să valorifice acest potenţial. Astfel, cu toate că
turismul, sprijinit pe atractivitatea dată de proximitatea dunăreană, ar fi un domeniu
care s-ar putea dezvolta în municipiu, au existat puţine proiecte de animare teritorială
care să susţină multitudinea de unităţi de cazare apărute în zonă. Deşi este conştientă
de un declin puternic al activităţii industriale, în percepţia factorilor din administraţia
publică locală, locaţiile unde principalele activităţi industriale îşi mai desfăşoară sau îşi
desfăşurau activitatea constituie zone de interes. Există speranţa că aceste zone sunt
susceptibile să susţină un proiect de realizare a unui parc industrial care să relanseze
economia locală. Principalele dificultăţi percepute de administraţie sunt lipsa
investitorilor şi lipsa terenurilor publice pe care administraţia să le propună
antreprenorilor pentru atragerea acestora.
138
Guvernare locală
Deşi are la dispoziţie unele instrumente strategice pentru modelare prin politici
locale şi sprijin antreprenorial, precum PUG actualizat şi Registrul Agricol,
administraţia locală dispune de un dispozitiv de sprijin antreprenorial limitat la
concesiune şi unele reduceri fiscale în conformitate cu legea. Percepţia administraţiei
este că politicile sale au rezolvat atât problema reabilitării infrastructurii locale rutiere,
cu excepţia drumurilor de acces spre zona industrială care rămân deficitare, cât şi a
infrastructurii reţelei de canalizare.
Societatea civilă
Administraţia nu percepe complementaritatea activităţii societăţii civile,
neexistând un dialog cu aceasta, recunoscându-se doar existenţa unor organizaţii şi
fundaţii care activează în domenii precum turism, sport şi în domeniul social.
2. De unde vin? (definire identitară)
Şi persoanele făcând parte din administraţia locală se simt identitar severineni din
Oltenia, considerând aceasta un motiv de mândrie. Ca responsabili în susţinerea
identitară, administraţia a susţinut direct şi/sau indirect obiceiuri/tradiţii precum
Târgurile, Nedeile, Sărbătoarea Liliacului.
3. Încotro mă îndrept? (definire viziune/abordare)
Principalele proiecte locale în viziunea administraţiei vizează dezvoltarea
transportului fluvial. Relansarea industriei locale i se pare posibilă fiind bazată pe
constituirea filierelor economice. Acestea ar putea valorifica produsele locale agricole în
special cele din legumicultură, dar s-ar putea constitui şi în lanţuri de servicii turism
care să promoveze Parcul Natural Porţile de Fier şi monumentele istorice din localitate.
Dezvoltarea strategică pentru viitor este văzută în proiecte judeţene şi regionale dar şi
proiecte de tip transfrontalier.
Actori ai domeniului educaţie
1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)
Economie locală
Şi din percepţia factorilor semnificativi din educaţie, Dunărea, cu potenţialul său
în mare parte nevalorificat, este consemnată că principala resursă a potenţialului local.
De ea sunt legate elementele importante ale acesteia şi anume obiectivele turistice
139
naturale şi portul, ambele putând susţine o relansare economică fundamentată pe
turism. Percepţia actorilor domeniului arată un mediu antreprenorial neadaptat şi
caracterizat ca fiind lipsit de iniţiative, permanent în aşteptarea stimulentelor şi
avantajelor nejustificate în raport cu aportul lor în economia locală. Activităţile
importante mai noi sau mai vechi sunt în declin. Cea mai gravă situaţie există la uzina
de apă grea şi la şantierul naval.
Guvernare locală
Deşi este percepută o oarecare implicare a autorităţilor locale în dezvoltarea şi
reabilitarea infrastructurii şcolare, nu sunt vizibile iniţiative care să vizeze formele
continue de educaţie/formare şi elemente inovatoare de restructurare care să conducă
la adaptarea forţei de muncă la cererea pieţei locale. Este perceput cu neîncredere
modul de abordare în regionalizarea României, acest grup de actori, ca mehedinţenii,
preferând apartenenţa la o altă regiune decât cea actuală Sud-Vest Oltenia. De
asemenea lipsa unei macro-evoluţii adecvate în domeniul demografic precum şi lipsa
proiectelor locale vizând atractivitatea teritorială sunt percepute ca responsabile de o
scădere a numărului de elevi din şcoli. Există o preocupare legată de creşterea
siguranţei elevilor şi cadrelor didactice prin împrejmuirea unităţilor şcolare.
Societatea civilă
Acest segment pare activ, în colaborarea cu societatea civilă fiind menţionată
existenţa unor parteneriate şi proiecte în colaborare cu ONG-uri precum Crucea Roşie.
2. De unde vin? (definire identitară)
Deşi ar prefera apartenenţa la o altă regiune (Banat) şi persoanele făcând parte din
acest segment se percep totuşi ca fiind severineni din Oltenia.
3. Încotro mă îndrept? (definire viziune/abordare)
Dezvoltarea nu este văzută ca un demers local refondat pe identitate. Participarea
în proiecte judeţene, regionale, este percepută ca o salvare din exterior. Concluzia care
se impune este că nivelul local nu este perceput ca un posibil promotor zonal. Ca
motoare ale relansării economice sunt indicate industria şi turismul.
140
Reprezentanţi semnificativi din domeniul sănătate
1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)
Economie locală
În definirea potenţialului actual şi acest segment identifică drept resursă
principală a teritoriului Dunărea. Şi aceştia consideră că această resursă are un potenţial
imens care este însă în mare parte nevalorificat. În percepţia acestui segment, principala
modalitate de valorificare o reprezintă ramura turismului motivat de existenţa
obiectivelor turistice numeroase şi a portului.
Guvernare locală
În percepţia lor autorităţile locale par preocupate de dezvoltarea şi reabilitarea
infrastructurii sanitare. Aceştia consideră că există o reţea adecvată de sănătate. De
asemenea, se consideră că metodele inovatoare vor putea genera dezvoltarea zonei. Ei
consideră oportună promovarea parteneriatului public privat în domeniu. Este de
reţinut faptul că unul dintre cei mai mari utilizatori de forţă de muncă (dacă nu chiar cel
mai mare) este Spitalul Judeţean Mehedinţi.
Societatea civilă
Şi acest segment, ca şi cel din educaţie, are o colaborare vizibilă cu societatea
civilă, fiind menţionate parteneriate şi proiecte în colaborare cu ONG-uri cum ar fi
Crucea Roşie şi Filiala Judeţeană a Agenţiei Naţionale Antidrog care derulează
proiecte/programe şi campanii de informare şi conştientizare prin intermediul
voluntarilor.
2. De unde vin? (definire identitară)
Există o cvasi unanimitate în percepţia privind identitatea: oamenii se simt
severineni din Oltenia, fiind mândri de identitatea lor.
3. Încotro mă îndrept? (definire viziune/abordare)
Şi în cadrul percepţiei acestui segment aşteptarea privind relansarea economică şi
dezvoltarea teritoriului este văzută prin participarea în proiecte judeţene şi regionale.
Iniţiativa locală li se pare ca şi inexistentă chiar şi în sectorul ce dă cel mai mare
utilizator de forţă de muncă. Acest lucru este confirmat de faptul că deşi acest segment
deţine principalul utilizator de forţă de muncă, vede dezvoltarea locală depinzând de
investiţiile în domeniul industriei şi turismului. Forţa de muncă locală calificată şi
poziţionarea ar justifica crearea unui pol de competitivitate în domeniul lor de
activitate.
141
Actori semnificativi ai domeniului cultură, sport
1. Cine suntem astăzi? (definire potenţial)
Economie locală
Dunărea cu posibilităţile sale imense dar în mare parte nevalorificate se consacră
ca laitmotiv în definirea resurselor locale. Insula Şimian, identificată ca depozitară
parţială a patrimoniului istoric ADA KALEH, este văzută ca cel mai important element
în redefinirea identitară (sunt evaluate o suită de proiecte valorizatoare: reconstituirea
întregii cetăţi, un muzeu de artă medievală la mânăstirea Godiţa, conservarea
cuptorului dacic de redus minereu, în situ). Este evident că pentru acest segment
turismul este domeniul principal de dezvoltare a municipiului. Ei au în vedere atât
patrimoniul cultural cât şi de posibilitatea dezvoltării portului. Pentru acest segment
Muzeul Regiunii Porţile de Fier (în prezent în reabilitare) ar trebui să fie beneficiarul
unei strategii de promovare. Plecând de la această strategie, consideră că se va putea
promova mai eficient întreaga zonă. Un alt element nevalorificat în percepţia acestui
segment este şi Muzeul de Artă (care deţine o colecţie Tonitza). În prezent acest muzeu
nu este pus în circuit. Acest segment, unul al elitelor culturale locale, este îngrijorat de
migraţia forţei de muncă în alte ţări. În percepţia lor aceasta constituie principala
problemă a localităţii, problema fiind generată de lipsa locurilor de muncă. Segmentul
intuieşte potenţialul animării teritoriului prin crearea de evenimente şi menţionează
existenţa campionatelor internaţionale de judo organizate de Direcţia Judeţeană de
Sport şi Federaţia de Judo.
Guvernare locală
Segmentul resimte un minus în implicarea autorităţilor în cadrul unor grupuri de
lucru care să definească produse turistice locale specifice pe care apoi să le promoveze.
Evaluează drept benefice investiţiile actuale în Clisura Dunării şi în muzeele din zonă
dar deplâng faptul că nu există o marketare adecvată a teritoriului care să structureze
un program de promovare integrat: zonă cu o cuplare de tip obiective/tradiţii sau
obiective/produse locale sau produse locale/tradiţii. Segmentul resimte neimplicarea
mediului privat dar nu este capabil să iniţieze un dialog cu acesta şi să se constituie în
mediator între acesta şi administraţia publică locală.
142
Societatea civilă
Segmentul este unul care generează iniţiativa civică, fiind semnificativă activitatea
Asociaţiei sportive care promovează în rândul tinerei generaţii un stil de viaţă sănătos
(activează peste 200 de copii cu 7 antrenori) şi care are o capacitate de autosusţinere
importantă, dând activităţii continuitate.
2. De unde vin? (definire identitară)
Tema identitară este importantă pentru acest segment. Se fundamentează în acest
caz plecând de la o evaluare a obiceiurilor şi meşteşugurilor locale. Se apreciază
menţinerea lor în proximitatea auto structurata a municipiului (Şişeşti, Izverna) şi
pierderea lor în arealul urban metropolitan. Se simt severineni fiind mândri de
apartenenţa la Oltenia.
3. Încotro mă îndrept? (definire viziune/abordare)
Având în vedere gradul de instrucţie şi implicare pentru un astfel de segment,
există un grad ridicat de neîncredere într-un viitor mai bun. Totuşi într-un demers
participativ strategic, soluţiile pentru teritoriu pot fi structurate prin implicarea acestui
segment. Acesta consideră că orice proiect local trebuie să plece de la valorizarea
potenţialului turistic al municipiului şi al zonei în general. Odată valorizat, potenţialul
turistic ar putea contribui substanţial la relansarea economică locală şi chiar ar avea un
aport determinant la dezvoltarea economică a regiunii. Şi acest segment este lipsit de
spirit de iniţiativă şi consideră că pentru viitor doar participarea în proiecte judeţene,
regionale poate scoate teritoriul din declinul economic. Segmentul arată o consistenţă în
domeniul viziunii şi abordării (singurul segment) considerând că efortul investiţional
trebuie concentrat în domeniul turismului.
Actori semnificativi ai domeniului societăţii civile
Segmentul este cvasi inexistent în teritoriu. Domeniul a fost evaluat împreună cu
segmentul cultură şi sport, deoarece din rândurile acestui segment se structurează în
fapt acţiunile şi/sau structurile acestuia. Rămâne una din principalele probleme ale
teritoriului. Chiar şi pentru administraţia locală lipsa acestui segment creează probleme
precum percepţia populaţiei pentru lipsa dialogului în afara campaniilor electorale. În
143
acest sens iniţierea unui parteneriat larg care să conducă la structurarea acestui segment
pare un deziderat urgent.
3.3 Interviuri
Interviurile au fost realizate prin contact direct, “faţă în faţă”, cu următoarele
persoane din cadrul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin:
- Ştefan Burlacu – Arhitect Şef
- Elena Calianu – Director executiv – Direcţia economică
- Marinela Mateescu – Director executiv – Direcţia Impozite şi Taxe Locale
Ghidul de interviu folosit a vizat următoarele teme/întrebări:
Care credeţi că este principalul punct tare al municipiului Drobeta Turnu
Severin?
Care credeţi că este principalul punct slab municipiului Drobeta Turnu Severin?
Cum apreciaţi situaţia din municipiu în ceea ce priveşte infrastructura existentă?
Consideraţi că municipiul Drobeta Turnu Severin deţine un potenţial turistic
şi/sau economic?
În general, care este părerea dumneavoastră despre investiţiile făcute în Drobeta
Turnu Severin în perioada 2007-2013?
Consideraţi că legăturile transfrontaliere reprezintă un factor care poate facilita
dezvoltarea localităţii dumneavoastră?
Care sunt principalele probleme din oraş?
Care sunt principalele probleme ale domeniului dumneavoastră de activitate?
Care sunt soluţiile din punctul dumneavoastră de vedere?
Care sunt primele domenii care ar trebui stimulate?
Pentru fiecare domeniu enumeraţi direcţii, metode, acţiuni.
Concluziile prezentării subiective – administraţie publică locală
1. Localitate şi resurse – puncte tari
Municipiul Drobeta Turnu Severin este avantajat în primul rând de aşezarea
geografică, pe malul Dunării. Atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de
vedere turistic, Dunărea este considerată principala resursă a zonei, dar care nu este
exploatată la potenţialul maxim. Pe de o parte intenţiile sunt orientate către a crea o
144
zonă de agrement pe malul fluviului, dar, în acelaşi timp, se doreşte şi dezvoltarea
economică prin crearea unui port comercial, a unei zone libere care să dezvolte ulterior
transportul fluvial, aceasta fiind una din cele mai avantajoase metode de transport.
În acelaşi timp, accesul la transport feroviar, care dispune inclusiv de zone de
transport feroviar uzinal, este considerat un plus major al zonei, în condiţiile în care este
o alternativă avantajoasă la transportul rutier. Poziţionarea, însă, a căii ferate este
considerată un punct slab, deoarece străbate oraşul pe o axă paralelă cu Dunărea şi,
astfel, împiedică relaţia comunităţii cu zona fluvială.
Un alt punct tare este reprezentat de potenţialul industrial al zonei, care ar putea
crea premisele unei relansări economice foarte necesare pentru oraş. Avantajele sunt pe
de o parte cele create de unităţile de producţie care funcţionează de foarte mult timp,
creând astfel o tradiţie în aceste domenii (şantier naval, uzina de vagoane, producţia de
apă grea), iar pe de altă parte de existenţa unor zone industriale bine delimitate şi
funcţionale.
2. Localitate şi deficienţe – puncte slabe
Principalul punct slab identificat la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin
este delimitarea spaţială geografică. Mărginirea oraşului de Dunăre, Defileul Porţile de
Fier şi munţii face aproape imposibilă perspectiva unei dezvoltări orizontale a aşezării,
care să pună la dispoziţia eventualilor investitori terenuri, atât în perspectiva unor
investiţii private, cât şi a creării unui parc industrial.
Un alt punct slab este declinul economic accentuat, care a condus la scăderea
populaţiei, îmbătrânirea acesteia, creşterea numărului de şomeri şi lipsa locurilor de
muncă.
3. Programe de investiţii derulate în 2007 -2013
Aprecierea asupra investiţiilor derulate în perioada 2007 – 2013 este una pozitivă,
mai ales în ceea ce priveşte reabilitarea infrastructurii de utilităţi, a reţelei de străzi
urbane şi a infrastructurii educaţionale. Aceste proiecte derulate de administraţia
publică locală au îmbunătăţit imaginea spaţiului urban şi, în acelaşi timp, creează o
bază solidă de la care se poate porni în a defini o nouă strategie pe termen mediu şi
lung.
4. Probleme – măsuri pe termen scurt
Din punct de vedere al aşezării spaţiale, principala problemă este considerată
poziţionarea spaţiului urban în raport cu Dunărea. Şantierul naval, uzina de vagoane,
zona industrială în general şi dispunerea căii ferate au fracturat accesul oraşului la
145
Dunăre, astfel încât nu s-a reuşit valorificarea potenţialului acestei resurse. Soluţia
indicată este relocarea căii ferate în partea de nord a oraşului, proiect care, însă, a fost
evaluat ca fiind deosebit de costisitor.
Tot în ceea ce priveşte domeniul urbanistic şi arhitectural, ca urmare a delimitării
spaţiale stricte a zonei urbane, a apărut în ultimii ani şi problema unei dezvoltări
imobiliare haotice, cu mult diferită de cea prezentă în zona centrului vechi a oraşului.
Soluţii şi măsuri se găsesc foarte greu, având în vedere că pentru o retrasare a acestor
zone ar trebui regândită o sistematizare de la “zero”, ceea ce este puţin probabil,
deoarece condiţiile financiare nu le permite locatarilor zonei o relocare, chiar şi
temporară. Singura măsură care ar putea face posibilă o dezvoltare spaţială a zonei este
indicată ca fiind instituirea uni politici de achiziţii de terenuri, concomitent cu
încercarea unei dezvoltări în parteneriat cu zonele/localităţile limitrofe municipiului
Drobeta Turnu Severin.
O altă problemă cu care se confruntă oraşul este lipsa locurilor de muncă,
consecinţă a slabei dezvoltări economice a ultimilor ani. Ca şi urmări resimţite, dintre
cele mai importante sunt îngreunarea bugetului local cu sume destinate asistenţei şi
protecţiei sociale, care diminuează în acest mod alocările financiare care ar putea fi
direcţionate spre realizarea de investiţii şi susţinerea unor activităţi care să aducă
beneficii comunităţii. De asemenea, scăderea economică s-a tradus şi printr-o reducere
drastică a turismului de business practicat la un moment dat pe scară largă în oraş şi
care a creat bazele unei dezvoltări a infrastructurilor de cazare. Ulterior, activitatea
acestora s-a redus aproape de zero, ceea ce poate fi considerată o problemă în contextul
adoptării unor măsuri în domeniul dezvoltării turismului. Principala acţiune necesară
din punct de vedere al dezvoltării economice este înfiinţarea unui parc industrial, însă
această soluţie conduce la o altă problemă, cea a lipsei terenurilor.
Deficienţe majore sunt constatate în momentul de faţă în promovarea domeniilor
economic şi turistic.
Pe de o parte oraşul are de suferit din punct de vedere identitar, nereuşindu-se
asocierea acestuia cu unul din obiectivele importante şi crearea unei imagini, a unui
brand reprezentativ pentru Drobeta Turnu Severin. În acelaşi registru se înscrie şi
situaţia vizibilităţii firmelor din municipiu. Acestea nu îşi promovează îndeajuns
imaginea şi activitatea, fapt care conduce la insuficiente legături pe pieţele de profil.
Campaniile derulate în parteneriat cu şcolile, precum şi cu ONG-urile şi agenţii
economici care activează în domeniu ar putea fi o primă măsură care trebuie instituită.
5. Potenţial şi domenii prioritare – măsuri pe termen mediu şi lung
146
Zona judeţului Mehedinţi în general, precum şi a municipiului Drobeta Turnu
Severin în particular, este una cu potenţial deosebit, în ceea ce priveşte infrastructura
industrială, tradiţia în domenii productive importante (şantier naval, apă grea, uzina de
vagoane), dar şi în ceea ce priveşte avantajele aşezării pe Dunăre, din punct de vedere
turistic. Domeniile indicate ca fiind cele care se pretează la o dezvoltare pe termen lung
sunt cel industrial şi cel turistic.
Un alt potenţial identificat este cel al structurilor de petrecere a timpului liber
existente în oraş (stadion, bazin de înot, cinematograf), dar care sunt nevalorificate,
activităţile extraşcolare ale copiilor fiind aproape inexistente la nivelul oportunităţilor
oferite de oraş.
O dezvoltare singulară, pe termen mediu şi lung, nu este cea mai potrivită pentru
oraş. Aceasta trebuie gândită în context teritorial, singura perspectivă care ar putea oferi
soluţii şi răspunsuri la situaţia actuală.
Percepţii comune cvasi unanime:
- Pesimism în conexiune cu lipsa de speranţă
- Potenţial nevalorificat în conexiune cu aşteptarea soluţiei miraculoase din
afară (investitori)
147
CAPITOLUL 4 - ANALIZE DIAGNOSTIC
4.1 PEST
Formularea unei strategii impune în primă fază analizarea tuturor elementelor
care o pot influenţa în prezent sau care ar putea afecta în viitor implementarea acesteia.
Poziţia iniţială a comunităţii şi a organizaţiei prin care acţionează strategia pentru
implementarea politicilor şi strategiilor ei de dezvoltare este definită prin configuraţia
unui ansamblu de factori organizaţionali delimitaţi conceptual în două categorii: factori
externi şi factori interni.
Factorii cauzali care influenţează comunitatea, respectiv organizaţia sunt clasificaţi
în următoarele categorii, fiind constituiţi ca medii specifice:
- factori politici, ce formează mediul politic;
- factorii economici, ce formează mediul economic;
- factorii socio – culturali, ce formează mediul socio – cultural;
- factorii tehnologici, ce formează mediul tehnologic.
Factori politici
Subiectul a fost structurat în următoarele elemente semnificative:
Factor politic - dezvoltare strategică
Dezvoltarea strategică este instituită prin următoarele documente programatice:
Strategia Europa 2020 - În anul 2011, Comisia a definit strategia pentru perioada 2014-
2020, începând apoi să ajusteze mecanismele de implementare a ei în faţa crizei
financiar-economice mondiale şi a consecinţelor deosebite ale acestora în unele ţări din
Uniunea Europeană. Europa 2020 propune 3 priorităţi care se susţin reciproc: creştere
inteligentă - dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; creştere
durabilă - promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice şi mai competitive; creştere favorabilă incluziunii -
promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure
coeziunea socială şi teritorială.
Acordul de parteneriat 2014 - 2020 - vizează următoarele provocări și priorităţile
aferente: promovarea competitivităţii și a dezvoltării locale; dezvoltarea capitalului
uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi a numărului de absolvenţi din
învăţământul terţiar; dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât și în
148
sectorul transporturilor; încurajarea utilizării durabile şi eficiente a resurselor naturale
prin promovarea eficienţei energetice; consolidarea unei administraţii publice moderne
şi profesioniste.
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului european şi al Consiliului din 17
decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de
dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european
agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime -
introduce instrumente inovatoare în dezvoltarea locală: Grupurile de Acţiune Locală,
Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii, Investiţii Teritoriale
Integrate şi instrumente financiare.
Factor politic - Politica economică
Dezvoltarea comerţului mondial este însoţită de o deplasare din sfera producţiei
de bunuri şi servicii, care se explică prin fragmentarea procesului de producţie, reţele
ale unei specializări în filieră sau pe produs, iar dezvoltarea economiei mondiale este
însoţită de importante mişcări de manoperă cu imigrare legală şi ilegală. Viziunea
României privind politica şi schimburile economice şi comerciale este dată de structura
contribuţiei ei prin exporturi şi importuri la comerţul mondial. În ceea ce priveşte
teritoriul severinean, acesta are o pondere redusă în exporturile naţionale, având o
importanţă medie dată de dezvoltarea mai slabă a regiunii. La nivel local nu sunt
vizibile utilizarea instrumentelor de tip scheme de ajutor de stat, politici fiscale sau
parteneriate care să conducă la dinamizarea economică locală. În mod special se simte
lipsa stimulentelor care să sprijine fructificarea poziţiei TEN-T şi/sau de zonă periferică
comunitară, naţională şi regională.
Factor politic - Politica financiară şi monetară
Pactul de stabilitate monetară îşi propune ca ţintă să treacă la euro până în anul
2018, însă momentan se reanalizează această posibilitate. Sistemul financiar mondial
este afectat încă puternic de criza financiară şi în special de criza datoriilor suverane ale
unor ţări, având loc o acutizare în ultimul timp în zona Greciei; răspunsul Uniunii
Europene la această problemă este format atât din acţiunea CE de utilizare a
instrumentelor financiare, cât şi de acţiunea BCE de a lansa pe piaţă mai multă monedă.
La nivel naţional nu putem aprecia o politică financiară sau monetară coerentă în afara
politicilor Băncii Naţionale a României care a fost singurul factor de stabilitate
economică, financiară şi monetară de după anul 1990 în România, putând aprecia că
politica financiară şi monetară este singura coerentă şi predictibilă. Ca un element de
implementare a aquis-ului comunitar, respectiv DIRECTIVA 2009/110/CE A
PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI, privind accesul la activitate,
149
desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţii instituţiilor emitente de
monedă electronică, a fost adoptată la nivel naţional Legea 127/2011 privind activitatea
de emitere de monedă electronică.
Factor politic - Politica instituţională şi guvernanţă
Prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului european şi al
Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind
Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de
coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru
pescuit şi afaceri maritime, este definit cadrul instituţional al temei şi sunt promovate
politicile de guvernanţă prin instrumentele de tip GAL, CLLD şi ITI. În România, a
existat doar experienţa Axei IV - LEADER şi a structurilor de tip GAL, niciun alt
element care să implementeze Carta Albă a guvernanţei europene neputând fi
identificat.
În concluzie FACTORII POLITICII par să nu fi avut decât indirect influenţă
asupra TERITORIULUI şi au avut influenţă constrângătoare în sens pozitiv la nivel
naţional şi regional în trecut. În prezent ei pot modifica esenţial TERITORIUL în măsura
în care sunt cunoscuţi şi utilizaţi în sensul operaţional definit de politicile europene şi
de cadrul strategic comun creat. Ele pot fi determinante şi hotărâtoare pentru perioada
următoare, 2014-2020, în cazul în care în prezentul demers este implicat Comitetul de
Iniţiativă Economică Locală şi sunt structurate mecanismele guvernanţei locale.
Factori economici
Subiectul a fost structurat în următoarele elemente semnificative:
Factor economic - Produs Intern Brut
Produsul Intern Brut al judeţului Mehedinţi, realizat în proporţie covârşitoare în
municipiul reşedinţă de judeţ - Drobeta Turnu Severin, a avut un trend continuu
descrescător ca pondere în Produsul Intern Brut la nivel naţional. Veniturile firmelor
locale sunt modeste, Drobeta Turnu Severin ca pol urban local fiind mult sub media
naţională la acest capitol.
Factor economic - Deficit bugetar
Bugetul local a avut o evoluţie fluctuantă, înregistrând an de an mici deficite.
Serviciul datoriei publice interne a fost până în anul 2013 unul relativ ridicat, dar revine
la un nivel rezonabil începând cu 2014, gradul de îndatorare fiind ridicat, în perioada de
derulare a creditelor destinate susţinerii proiectelor cu finanţare europeană.
150
Factor economic - Nivelul dobânzii de referinţă
Nivelul dobânzii de referinţă a înregistrat un trend descendent şi continuă să aibă
şi în 2015 aceleaşi tendinţe, încercându-se stimularea relansării economice; nivelul de
impozitare a fost unul modificat permanent, atât prin legi cât şi OUG, codul fiscal fiind
puţin predictibil. În prezent se vorbeşte de un nou Cod Fiscal. Ca element esenţial în
evoluţia nivelului de impozitare, pentru prima dată în 2014 a avut loc o scădere a
contribuţiilor pentru venituri şi se menţine cota unică de impozitare de 16%.
Factor economic - Rata inflaţiei
Rata anuală a inflaţiei a avut şi are în continuare un trend descendent, România
încadrându-se în ţintele de inflaţie pe care şi le-a propus, în special prin contribuţia
politicilor BNR.
Factor economic - Cadru economic general
Comerţul ocupă locul întâi în ierarhia sectoarelor economice, după importanţa pe
care o deţine în veniturile brute ale economiei severinene. Jumătate din agenţii
economici locali au ca domenii principale de activitate activităţi comerciale. Industria
prelucrătoare deţine aproximativ 17 % din cifra de afaceri realizată la nivel judeţean.
Construcţiile deţin circa 14% din economia judeţeană. Evoluţia acestui domeniu, în
ultimii ani, a raportat creşteri importante, cu toate că „fenomenul” construcţiilor nu a
avut amploarea regăsită în alte oraşe din ţară. Aflat într-o interdependenţă evidentă,
sectorul imobiliar nu a avut nici el o contribuţie importantă la dezvoltarea locală, abia
reuşind să treacă peste pragul de 2% din cifra de afaceri a municipiului. În lipsa unei
strategii şi în special a unei alegeri strategice a tipului de dezvoltare (ce poli de
competitivitate şi/sau excelenţa vor fi aleşi ca motor al dezvoltării) impactul până în
prezent a fost unul redus şi involuntar. Numai o alegere strategică dublată de crearea
unei arhitecturi instituţionale de susţinere poate schimba trendul şi poate da nivelului
local economic caracterul de motor al dezvoltării durabile.
Factor economic - Investiţii
Investiţiile nu au creat impact şi au fost rezultatul unei simple voinţe
antreprenoriale şi nu al unui parteneriat cu TERITORIUL. În viitor aceasta poate fi una
din pârghiile importante de susţinere a dezvoltării locale în eventualitatea creării
mecanismelor financiare definite de politicile Europene.
Factor economic - Forţa de muncă
Analizând dinamica ultimilor ani, constatăm păstrarea clasamentului structurii
populaţiei, dar modificarea ponderilor în sensul:
151
creşterea populaţiei ocupate din agricultură
creşterea populaţiei ocupate din construcţii
scăderea populaţiei ocupate în industrie
Cele mai ridicate salarii la nivelul judeţului Mehedinţi se înregistrează în
domeniile: producere şi furnizare energie, intermedieri financiare şi asigurări şi în
industria extractivă. Rata şomajului în judeţul Mehedinţi este dublă faţă de media
naţională, ceea ce evidenţiază problematica locurilor de muncă în judeţ.
Factori sociali
Subiectul a fost structurat în următoarele elemente semnificative:
Factor social - Dinamica demografică
Evoluţia pentru perioada 2000 - 2014 a relevat o descreştere dramatică a
populaţiei; au existat previziuni care au fundamentat Planul Urbanistic General al
municipiului Drobeta Turnu Severin ce estimau în 20 de ani o populaţie de 200 mii de
locuitori, iar în prezent există o previziune pentru 2027 de 110 mii locuitori.
Factor social - Calitatea vieţii
Educaţie - toate elementele indică atât descreşterea numărului de elevi, studenţi,
absolvenţi, cât şi al cadrelor didactice şi infrastructurii. Sănătate - principalul angajator
la nivelul judeţului este Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin, sistemul
de sănătate fiind unul subfinanţat şi cu un serviciu sub un nivel minim rezonabil.
Cultură - există un patrimoniu cultural important, elemente semnificative ale acestuia
fiind în curs de restaurare; activitatea culturală şi de animare culturală este una
modestă, fără evenimente semnificative.
Factor social - Indicele dezvoltării umane locale
Indicele Dezvoltării Umane Locale arată că atât judeţul Mehedinţi cât şi Drobeta
Turnu Severin se află pe ultimele locuri la nivel naţional, după cum confirmă scăderea
dramatică a dinamicii demografice, consfinţind imobilitatea politicilor de dezvoltare
durabilă locală.
Factori tehnologici
Factorii tehnologici care influenţează dezvoltarea teritoriului şi cu repercusiuni
negative directe asupra sistemului de cercetare dezvoltare local:
- Număr mic de brevete de invenţie – 3 brevete în judeţul Mehedinţi – anul 2008
- Număr mic al cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor – 1 în anul 2008
152
- Resurse umane insuficiente în activităţile de cercetare-dezvoltare – 2 angajaţi în
anul 2009
- Cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare inexistente în sectorul public
- Nivelul de infrastructură tehnologică scăzut
- Costurile ridicate legate de brevetare la nivel naţional;
- Caracterul fragmentat al eforturilor la nivelul regiunilor, în ceea ce priveşte
activităţile de cercetare – dezvoltare şi capacitatea de inovare.
- Din ce în ce mai puţini studenţi înscrişi în unităţile de învăţământ superior,
ajungând în 2012 la jumătate din numărul de studenţi în anul 2005
Cvasi-inexistenţa sectorului explică dinamismul redus în economia locală. Până
în prezent factorul nu a avut niciun impact local sau regional. Fiind un factor ale cărui
rezultate devin vizibile în timp, este greu de anticipat un impact chiar şi mediu asupra
dezvoltării locale.
CONCLUZIA ANALIZEI PEST
Factorii politici pot influenţa acţiunea locală, dar fie lipsa de comunicare, fie
lipsa unor mecanisme funcţionale, le cantonează strict în zona de impact negativ
asupra acţiunii locale. Cel mai nou exemplu îl reprezintă insolvenţa RAAN şi care
implică închiderea centralei termice, în care există un impact dublu: şomaj şi
destructurarea serviciului local de termoficare. Factorii economici pot constitui
pârghii în condiţiile în care vor fi create şi utilizate instrumentele şi mecanismele noi
propuse de reglementările europene. Factorii sociali sunt factori care pot genera
impactul cel mai mare, contracararea provocărilor din domeniu trebuind să constituie
o prioritate, precum şi o axă specială strategică dublată de abordări în spiritul
economiei sociale şi solidare. Factorii tehnologici practic nu mai reprezintă nimic în
teritoriu, domeniul a fost destructurat; fiind totuşi un factor cheie al politicilor şi
ţintelor europene, va trebui acţionat pentru refacerea lui în cadrul unor parteneriate
urmate de crearea reprezentanţelor locale.
4.2 VENN
O populaţie constituie/creează în principiu un centru urban dintr-unul din
următoarele motive, ce devin scop şi element structurant funcţional pentru oraş:
- Oraş de consum
- Oraş de producţie
- Oraş comercial
153
Astfel în cadrul acelei funcţiuni ce devine sensul şi modul de existenţă al oraşului,
sunt prezente două tipuri de interese (Deţinători şi Utilizatori) ce generează constituirea
şi coagularea unor grupuri şi actori ce interacţionează. Avem pe de o parte deţinătorii
care sunt proprietarii pământurilor cu destinaţie pentru locuire şi pe de altă parte
utilizatorii care sunt cei ce folosesc pământurile şi orice alte resurse ale teritoriului în
vederea producerii de bunuri pentru comercializare. Şi unii şi alţii sunt interesaţi în
administrarea teritoriului în care deţinătorii cedează din drepturi şi resurse către
utilizatori pentru funcţionalitatea şi viaţa/dezvoltarea armonioasă a comunităţii create
pe teritoriul deţinut.
Administrarea (administraţia publică locală) este cea care în numele deţinătorilor
creează condiţiile de funcţionalitate pe care le cedează contra cost (taxe şi impozite)
către utilizatori.
Administraţia publică locală este cea care iniţiază constituirea cadrului
funcţionalităţii printr-un PACT între utilizatori şi deţinători. Ambele interese de grup
(deţinători şi utilizatori) îşi structurează pentru echilibru structuri ale INTERESELOR
PUBLICE (organizaţii NON guvernamentale) de tip:
- Patronale, sindicale, de ramură (utilizatori)
- Culturale, religioase, în domeniul educaţiei, în domeniul protecţiei şi promovării
patrimoniului local, drepturile omului (deţinători)
În fapt un pact teritorial se fundamentează pe acordul dintre deţinători (prin
administraţii publice locale) şi utilizatori (agenţi economici locale), având ca factor de
echilibru interesul public (societatea civilă – ONG-uri).
POPULAŢIE - DEŢINĂTORI
Structurarea intereselor/preocupărilor populaţiei poate fi apreciată astfel:
- în ceea ce priveşte opţiunile politice la nivelul legislativului naţional, populaţia a
decis o reprezentare integral social-liberală
- în ceea ce priveşte opţiunile politice la nivelul judeţean, 67% (16 consilieri) din
totalul populaţiei a optat pentru o reprezentare social-liberală, 29% (7 consilieri)
a optat pentru o reprezentare populară şi 4% (1 consilier) a optat pentru o
reprezentare populistă (PPDD).
- în ceea ce priveşte opţiunile politice la nivelul local, 52% (12 consilieri) din totalul
populaţiei a optat pentru o reprezentare populară şi 48% (11 consilieri) din
totalul populaţiei a optat pentru o reprezentare social-liberală.
- în ceea ce priveşte structura populaţiei pe categorii de vârstă, în teritoriu,
observăm o pondere de 18% (19.154) categoria copii şi adolescenţi (0-19 ani), o
pondere 72% (76.806) categoria populaţia activă (20-65 ani) şi o pondere de 10%
(8.383) categoria pensionari (peste 66 de ani)
154
- în ceea ce priveşte structura populaţiei active, constatăm că cele mai importante
domenii de activitate sunt: 46,8% ocupaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
22,4% industrie, 19,5% servicii comerciale şi 11,3% servicii comerciale.
- din populaţia activă, 9,8% (11.430 persoane) sunt şomeri, dublu faţă de media
naţională.
GUVERNARE LOCALĂ – SPRIJIN PENTRU ECONOMIA LOCALĂ (UTILIZATORI) ÎN
FOLOSUL COMUNITĂŢII (DEŢINĂTORI)
Având în vedere modul în care au acţionat până în prezent şi este prevăzut să
acţioneze în viitor macro-factorii şi factorii locali, demersul strategic la nivelul local
municipiul Drobeta Turnu Severin, îşi impune ca obiectiv regenerarea urbană. Aceasta
vizează valorizarea resurselor locale prin animarea teritorială, urmărind să creeze
atractivitate teritorială care să conducă la creştere demografică, creştere economică,
indicele dezvoltării umane locale/calitatea vieţii. În vederea realizării acestui obiectiv,
instituţiile îşi propun crearea mecanismelor de sprijin pentru dezvoltarea locală.
Astfel au fost definite interesele structurate şi implicarea acestor instituţii:
Instituţia prefectului are interes şi îşi exercită interesul în domeniul controlului
legalităţii activităţilor administraţiilor publice locale dar nu pare să aibă o iniţiativă în
domeniul demersurilor strategice locale. De asemenea instituţia are interesul şi atribuţia
de a implementa politici şi programe guvernamentale în teritoriu dar nu are pârghii de
implementare şi instrumente de măsurare a eficienţei implementării acestora (în
principiu politicile şi programele guvernamentale nu au avut o dimensiune strategică
locală).
Consiliul Judeţean are interes şi îşi exercită interesul în domeniul reglementării
amenajării teritoriului judeţean, exercitând doar în mod coercitiv funcţia de control în
domeniul reglementărilor amenajării teritoriului. Neavând o strategie şi un PATJ
actualizat, Instituţia nu poate coordona şi impune decizii în domeniul dezvoltării
strategice teritoriale.
Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin are interes şi îşi exercită interesul
în domeniul reglementării amenajării locale. Deşi are o strategie valabilă până în 2015 şi
un PUG valabil până în 2017, primăria nu şi-a creat pârghii şi mecanisme de
implementare eficientă şi nici instrumente de măsurare a eficienţei implementării
acestora. Neexistând o alegere strategică (definirea a unu-trei domenii poli de
competenţă/excelenţă) demersul strategic actual a fost unul tranzitoriu până la
redefinirea corelată pentru cele două instrumente strategice cu strategia macro Europa
2020. Fiind iniţiatorul prezentului demers strategic (iniţiator şi al CIEL), instituţia îşi
155
propune definirea unei strategii de relansare economice prin susţinerea economiei
locale bazate pe resursele teritoriului şi tradiţie.
MEDIUL ECONOMIC – UTILIZATORI
Cheia relansării se află în resursele locale şi antreprenoriatul local, pentru o
economie locală care să creeze atractivitate teritorială.
Astfel au fost definite interesele structurate şi implicarea actorilor importanţi
din cadrul mediului economic (utilizatori).
Propunerile pentru implicarea în faza operaţională de elaborare/reactualizare a
demersului strategic în domeniul activităţii economice au fost evaluate în funcţie de
structurarea pe ramuri şi a ponderii acestora în PIB-ul local în corelaţie cu preocupările
şi structura categoriilor de populaţie şi al structurării preocupărilor civice.
Astfel, putem aprecia că ramurile reprezentative sunt comerţul, industria
prelucrătoare, construcţii, servicii publice, transport depozitare şi producţie şi furnizare
de energie electrică, termică şi gaze.
Cele mai importante companii sunt din domeniul transport urban şi suburban,
activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, lucrări de instalaţii sanitare, încălzire şi aer
condiţionat, construcţii de nave, producţie de energie electrică, construcţii de drumuri şi
autostrăzi, construcţii de material rulant.
Activităţi de tradiţie sunt construcţia de nave şi construcţia de vagoane.
Din domeniul serviciilor publice doar ramura de transport public este un
domeniu important dar şi unul deficitar în percepţia locuitorilor. O problemă deosebită
o prezintă furnizorul energiei termice, filială a Regiei Autonome pentru Activităţi
Nucleare, unitate în lichidare.
Deşi bine reprezentată, mass-media nu pare să se fi adaptat problematicii locale,
dar este indispensabilă în demersul strategic.
Propunerile pentru implicare în faza operaţională de elaborare/reactualizare a
demersului strategic în domeniul activităţii civice au fost evaluate în funcţie de
structurarea pe domenii şi intensitatea activităţii ONG-urilor şi în corelaţie cu
preocupările şi structura categoriilor de populaţie.
Astfel, la nivelul agregării societăţii civile, putem aprecia că domeniile
reprezentative sunt serviciile sociale (problema şomajului, ponderea în creştere a
persoanelor în vârstă, instabilitatea locului de muncă), asociaţii profesionale patronale
(declinul economic dar şi lipsa de acţiune), educaţie, învăţământ şi cercetare
(preocuparea pentru calificare şi un loc de muncă), sport, cultură şi religie – populaţie
omogenă română din punctul de vedere al etniei şi credinţei, cu 90% români şi 90%
credinţă ortodoxă, alternativă la problemele sociale, drepturile omului.
156
În ceea ce priveşte acţiunea civică, domeniile semnificative sunt: educaţie,
învăţământ, cercetare; servicii sociale; religie; sport. Deşi fără o pondere importantă,
sunt de asemenea semnificative domeniile turism, filantropie/voluntariat şi asociaţii
profesionale patronale şi sindicale.
În concluzie, s-au identificat următoarele categorii de factori interesaţi:
I. Populaţia
a. Locuitorii ce utilizează încălzirea centrală
b. Şomerii
c. Populaţie categorie de vârstă 0-19 ani
d. Populaţie categorie de vârstă peste 66 de ani
e. Populaţia activă ocupată
f. Întreaga populaţie
II. Administraţie publică locală
a. Instituţia Prefectului
b. Consiliul Judeţean
c. Municipiul Drobeta Turnu-Severin
d. Localităţi învecinate din zona de influenţă metropolitană
e. Localităţi semnatare CIEL
III. Mediul economic
a. Serviciile publice
b. Construcţii de nave şi material rulant
c. Sectorul producţie energetică
d. Sectorul jocuri de noroc
e. Sectorul mass-media locală
f. Agenţi economici semnatari ai CIEL
g. Mediul economic general
IV. Interes public
a. ONG-uri în domeniul Educaţiei, învăţământului şi cercetării
b. ONG-uri în domeniul Serviciilor sociale
c. ONG-uri în domeniul Religiei
d. ONG-uri în domeniul Sport
e. ONG-uri în domeniul Turism
f. Asociaţii profesionale patronale
g. Asociaţii profesionale sindicale
h. ONG-uri semnatari ai CIEL
i. Interesul public general
157
Factori
interesaţi
Putere de
decizie/
influenţă
Interes
Mare Mediu Scăzut
Mare Municipiul Drobeta
Turnu-Severin
Sectorul producţie
energetică
ONG-uri semnatari ai
CIEL
Sectorul mass-media
locală
Medie
Locuitorii ce utilizează
încălzirea centrală
Populaţie categorie de
vârstă peste 66 de ani
Localităţi semnatare
CIEL
Agenţi economici
semnatari ai CIEL
Sectorul jocuri de
noroc
ONG-uri în domeniul
Religiei
Consiliul Judeţean
Localităţi învecinate
din zona de
influenţă
metropolitană
Construcţii de nave
şi material rulant
Serviciile publice
Asociaţii
profesionale
patronale
Asociaţii
profesionale
sindicale
Scăzută
Şomerii
ONG-uri în domeniul
Educaţiei,
învăţământului şi
cercetării
ONG-uri în domeniul
Serviciilor sociale
ONG-uri în domeniul
Sport
Populaţie categorie
de vârstă 0-19 ani
Populaţia activă
ocupată
ONG-uri în
domeniul Turism
Interesul public
general
Întreaga populaţie
Instituţia
Prefectului
Mediul economic
general
158
DIAGRAMA VENN- STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ
CONCLUZIA ANALIZEI VENN
Vectorul principal local este cel public, din care administraţia publică locală
Drobeta Turnu Severin este lider, dar nu a acţionat până în prezent ca factor de
concertare a interesului public local. Există puţine acţiuni în comun cu nivelul
judeţean, regional sau prefectură. Cu atât mai puţin administraţia publică nu a reuşit
concertarea şi/sau dialogul cu ceilalţi vectori locali. Vectorul mediu economic nu şi-a
coagulat o identitate locală şi deci nu poate exprima un astfel de interes. Acţiunea
componenţilor lui se manifestă pe pieţe şi pentru teme diverse. Vectorul societate
civilă este cvasi inexistent şi deci nu au putu fi identificate teme şi / sau puncte de
interes care să fi constituit dezbateri locale. În concluzie, avem un vector puternic
care asumă aspiraţii ale comunităţii locale în condiţiile unui dialog încă incipient.
159
4.3 SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Poziţie strategică deosebită prin situarea la Dunăre – principal coridor european de transport (axa prioritară TEN-T 18 Rin/Meuse – Main – Dunăre)
Poziţionarea pe drumul european E70 – important coridor rutier
Situarea strategică din punct de vedere feroviar la km 363+764 pe Magistrala 300 (Bucureşti - Craiova - Timişoara)
Număr mare de atracţii naturale (7 arii naturale protejate pe teritoriul administrativ al municipiului Drobeta Turnu Severin, din care 3 arii Natura 2000)
Importante resurse de ape minerale şi termale în bazinul Schela Cladovei
Sector puternic de servicii publice (10% din cifra de afaceri – P.I.B. la nivelul municipiului)
Concentrate economică în Drobeta Turnu Severin – 35% din PIB-ul înregistrat la nivelul judeţului Mehedinţi
Hidrocentrala Porţile de Fier – lider european în producţia de energie hidro (71,65% din producţia naţională de energie hidro)
Existenţa unui număr important de monumente istorice şi arhitecturale
Dispunerea căii ferate împiedică accesul oraşului la Dunăre
Administraţia publică locală nu dispune în domeniul public şi privat al unităţii administrativ teritoriale de terenuri disponibile pentru noi investiţii
Transportul public local aproape desfiinţat
Evoluţie descendentă a cifrei de afaceri din industrie în perioada 2007-2011, care a condus la un proces de dezindustrializare
Valoare mică a exporturilor, consecinţă a unui sector productiv cu volum redus şi neperformant
Nivelul şomajului este aproape dublul mediei pe ţara
Câştigul salarial nominal mediu lunar este mai mic decât media pe ţara
Cultura este un sector neatractiv – scăderi ale câştigului mediu net lunar în ultimii ani
Lipsa unui calendar semnificativ de animare a teritoriului – anual se desfăşoară doar 4 evenimente de acest gen
Indicele dezvoltării umane locale (IDUL) este unul din cei mai mici la nivel naţional
Activitatea societăţii civile este slab reprezentată
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Economia judeţului Mehedinţi este concentrată în mare parte în municipiul
Producătorul de energie termică – R.A.A.N. prin sucursala ROMAG
160
Drobeta Turnu Severin (35% din PIB-ul judeţului Mehedinţi)
Percepţia populaţiei este cea a unei scăderi a gradului de poluare în ultimii ani, ca urmare a reducerii activităţii industriale la nivelul municipiului
Tendinţe de creştere a salariilor în domeniul energetic
Extinderea Universităţii Craiova în zonă, prin deschiderea filialei Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin, singura instituţie de învăţământ superior de stat din judeţul Mehedinţi
Existenţa unui important sector media – cinci televiziuni şi trei posturi de radio locale
Crearea TURINN CLUSTER – pol de competitivitate pentru sectorul turistic
Propuneri de extindere a ariilor naturale protejate cu un impact pozitiv în dezvoltarea produselor eco-turistice şi în echilibru biosferei
Existenţa unor politici regionale ale UE cu o relevanţă mare pentru teritoriu (TEN-T, Strategia Dunării şi Strategia Bazinului Mării Negre)
Relansare consum în turism cu trend ascendent; un plus pentru trendul turismului în şi spre Europa Centrală şi de Est în special pentru formulele City Break
Cadrul Strategic Comun 246 – cu noile propuneri (CLLD, ITI şi instrumente financiare)
Existenţa unei legislaţii pentru parcuri industriale cu facilităţi importante
Existenţa reglementărilor pentru schemele de ajutor de stat ca mecanisme de sprijin antreprenorial local
Existenţa unei multitudini de programe de finanţare europene
TERMO – a intrat în lichidare Populaţia se află într-un accentuat
declin demografic Populaţia tânără, între 0-09 ani, a
înregistrat un trend descrescător Scăderea constantă urmată de lipsa
investiţiilor în industrie Scăderea populaţiei ocupate în
industrie Scăderea numărului de salariaţi
începând cu anul 2009 Creşterea decalajului între nivelul
zonei şi nivelul naţional al câştigului salarial nominal mediu lunar
Rata şomajului pe termen lung rămâne ridicată, chiar dacă s-a aflat într-o uşoară scădere în ultimii ani
Fenomen de scădere dramatică a absolvenţilor din învăţământul universitar cu impact important pentru piaţa muncii şi creşterea inteligentă - Reducerea cu peste 50% a numărului de studenţi înscrişi, în perioada 2005 – 2012
Apariţia schimbărilor climatice semnificative la nivelul teritoriului
161
CONCLUZIA ANALIZEI SWOT
Puncte tari:
- Dunăre
- Poziţie strategică
- Tradiţie (Th. Costescu etc.)
Puncte slabe:
- Declin demografic economic şi al gradului de ocupare a forţei de muncă
- Conectivitate de slabă calitate
- Acces limitat la resurse
Oportunităţi:
- Programele operaţionale naţionale
- Programele europene comunitare (în special H2020) şi transfrontaliere
- Noile instrumente europene - Regulamentul 1303/2013 (ITI, CLLD, Instrumente
financiare)
Ameninţări:
- Riscuri geopolitice
- Competiţia la nivel regional şi naţional pentru resurse financiare (în condiţiile
declinului local puternic)
162
4.4 Dinamica spaţială
Analiza teritoriului administrativ Drobeta Turnu Severin între anii 1990 şi 2015
utilizând imagini satelitare şi date GIS, pentru a evidenţia schimbările care au avut
loc în timp asupra spaţiului urban
Scopul acestei analize este de a evidenţia modificările în timp şi spaţiu ale
teritoriului administrativ Drobeta Turnu Severin.
Dinamica oraşelor şi a sistemului urban.
Spaţiul urban reprezintă un „spaţiu cu un anumit conţinut, structură şi
organizare specifică, fiind o manifestare concretă a efectului interacţiunii în timp a
spaţiilor demografice, sociale şi economice, proiectate pe spaţiul fizic” (I. Ianoş, 1987, p.
28).
Oraşul desemnează un spaţiu urban de extensiune limitată în raport cu spaţiul
rural, care îl înconjoară, detaşându-se prin caracteristicile morfologice şi demografice,
prin funcţiile şi rolul său economic, social şi cultural.
În analiza modului de organizare a acestuia trebuie să se ţină cont de influenţa
condiţiilor naturale, de raportul dintre zonele rezidenţiale, industriale şi de servicii.
Raportul dintre potenţialul de dezvoltare şi capacitatea de consum a unui oraş de
a valorifica acest potenţial, proiectat pe coordonata temporală, facilitează depistarea
tendinţelor de evoluţie viitoare şi elaborarea unor programe specifice pentru
organizarea adecvată a spaţiului urban.
De la o fază supercentralizată de dezvoltare urbană se poate trece la una relativ
haotică, în care procesele de structurare sunt foarte confuze, iar lipsa unor instrumente
adecvate de control a dezvoltării urbane prin intervenţia societăţii civile, a
comunităţilor implicate şi a specialiştilor accentuează starea de dezordine la nivelul
sistemelor urbane.
Vulnerabilitatea oraşelor la factorii de risc se dezvoltă ca direcţie de cercetare,
paralel cu ideea dezvoltării durabile a urbanului, în general. Parte integrantă a unor
sisteme teritoriale, cu o dominantă anti-entropică evidentă, impusă de încărcătura
umană tot mai mare şi de necesitatea asigurării calităţii vieţii acesteia, oraşele sunt
supuse riscului producerii de evenimente cu caracter catastrofal. Diversificarea
riscurilor şi, mai ales, a celor necunoscute implică depăşirea fazei constatative şi
163
trecerea la o abordare ştiinţifică, inclusiv la o evaluare a probabilităţii producerii
acestora.
Domeniul GIS (Sistemele Informaţionale Geografice)
Sistemele Informaţionale Geografice sunt sisteme care servesc la colectarea,
punerea în memorie, analizarea şi afişarea datelor extrase din diferite surse, cum sunt
hărţile, sursele satelitare sau datele statistice.
Sistemul de informaţie geografică se poate imagina ca o stivă, fiecărui nivel
corespunzându-i un strat de informaţie. Prin introducerea în acest sistem a informaţiilor
satelitare, nu numai că se obţin informaţii noi, dar ele sunt în mod continuu actualizate.
Prin aceasta se asigură o mai bună cunoaştere şi o mai bună gestionare a mediului
înconjurător prin luarea deciziilor de utilitate la toate nivelurile.
În domeniul amenajării teritoriului, teledetecţia spaţială, GIS-ul şi cartografia
asistată de calculator au importanţă şi justificare în faptul că, presiunea asupra ocupării
spaţiului se face fără încetare şi că trebuie vizată o împărţire optimală a terenurilor pe
categorii de utilizare, pentru a satisface exigenţele socio-economice şi criteriile
ecologice.
Aspectele privind protecţia mediului înconjurător, conservării biodiversităţii,
valorificării turistice şi planificării rurale sunt avute în vedere în toate planurile de
dezvoltare a infrastructurii. Pentru aceasta sunt întocmite studii de impact, ce evaluează
efectele induse asupra mediului.
În ţările în curs de dezvoltare, cartografia bazată pe teledetecţie satelitară rezolvă o
serie de probleme legate de accesibilitate, lipsa informaţiilor de teren, urgenţa
problemelor economice şi de mediu. Pentru unele teritorii s-a realizat analiza regională
de sisteme agro-pastorale, supravegherea creşterii urbane, urmărirea defrişărilor de
pădure sau extinderea fenomenului de deşertificare.
Una din problemele grele ale ţărilor în curs de dezvoltare constă în a furniza
populaţiei resurse agricole şi energetice suficiente. Analiza teritoriului pe imagini
satelitare permite realizarea rapidă a unui recensământ agricol şi identificarea de zone
omogene unde pot fi aplicate anumite strategii de dezvoltare.
Utilizarea teledetecţiei şi GIS este un pas important spre modernizarea şi
informatizarea urbanistică, având rezultate obiective şi reale.
164
Zona de studiu: municipiul Drobeta Turnu Severin
Municipiul Drobeta Turnu Severin este cel mai mare oraş al judeţului Mehedinţi.
Municipiul își are originile în antichitate, în așezarea dacică Drobeta, menţionată de
Ptolemeu în scrierile sale. Este amplasat pe terasele de pe malul stâng al Dunării şi
străbătut de râurile Bahna, Vodiţa, Jidoştiţa şi Topolniţa.
Componenţa teritoriului administrativ
În perimetrul lui intră suburbiile Dudaşul Schelei, Gura Văii şi Schela Cladovei.
Municipiul este împărţit în 15 unităţi urbane, din care opt cartiere ale oraşului Drobeta
Turnu Severin, cele trei localităţi componente (Schela Cladovei, Dudaşu Schelei şi Gura
Văii) şi patru trupuri (Bahna, Vodiţa, Slătinic şi Vârciorova).
Date privind evoluţia în timp a municipiului Drobeta Turnu Severin
În perioada interbelică oraşul era bine sistematizat, cu străzi şi pieţe largi, iar o
treime din suprafaţa sa era acoperită cu parcuri şi plantaţii şi fiecare casa dispunea de
gradina ei.
Harta orasului în anul 1970 – Istoria municipiului Drobeta Turnu Severin
165
Drobeta Turnu Severin este un oraş modern ce a cunoscut multe transformări
de-a lungul timpului.
În perioada comunista municipiului Drobeta Turnu Severin a avut parte de o
intensa industrializare.
Între anii 1944-1960 şantierul naval a construit 200 de vase pescăreşti metalice,
uzine electrice pentru exploatarea stufului în Delta Dunării, vapoare pentru marfa etc.
Producţia industriala a crescut cu 178% în 1950 fata de 1948.
În 1960, ia fiinţă Combinatul de Industrializare a Lemnului (CIL). Tot atunci este
comasat Șantierului Naval cu Atelierele CFR, formând Uzina Mecanică profilată pe
construcţii de nave și vagoane.
În perioada 1960-1965, statul a construit 1.047 de apartamente cu 3.981 m2 iar
populaţia a construit 320 de case cu 10.354 m2.
În anul 1964 a început construcţia Hidrocentralei Porţile de Fier 1, cea mai mare
de pe Dunăre şi a treia din Europa, construcţie finalizata în 1972. Lacul său de
acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se întinde de la baraj până la
confluenţa cu râul Tisa. Lacul cuprinde în principal zona Defileului Dunării, cel mai
mare defileu din Europa, cuprins între localităţile Baziaș și Orșova. Zona Porţile de Fier
are un bogat potenţial arheologic, istoric și turistic. Pentru protejarea habitatului său
natural deosebit, regiunea defileului Dunării a fost inclusă în Parcul Natural Porţile de
Fier.
Hidrocentrala Porţile de Fier 2, a doua ca mărime din ţară, este amplasată la
aproximativ 80 de kilometri în aval de Porţile de Fier 1. De la inaugurarea ei din anul
1984, asigură nu doar valorificarea potenţialului hidroenergetic al Dunării pe sectorul
romano-iugoslav, ci contribuie şi la îmbunătăţirea funcţionării hidrocentralei Porţile de
Fier 1 prin stabilizarea nivelului din aval al acesteia. La 50 de metri se află ecluza şi
podul care face legătura între Porţile de Fier 2 şi localităţile limitrofe.
După anul 1964 au început lucrările la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie
“Porţile de Fier”, au urmat reconstrucţia reţelelor de comunicaţie, au fost demolate
satele inundabile, apare cartierul Schela Noua, a fost refăcută infrastructura rutieră şi
feroviară pe un nou amplasament, calea ferată electrificată.
În 1967 s-a terminat construcţia cinematografului "Porţile de Fier" şi a Policlinicii.
Combinatul de Celuloză şi Hârtie (CCH) este înfiinţat în 1969 iar capacităţile de
producţie vor intra pe rând în funcţiune între 1972-1975. În 1970 este inaugurată Fabrica
de Nutreţuri Combinate. În 1972 Turnu-Severin devine municipiu.
S-a înregistrat un ritm de creştere al producţiei industriale de 13,5% pentru
perioada 1951-1973, de 12% fiind în cincinalul 1966-1970, dar în perioada 1970-1973
ritmul de creştere a fost de 27,8% (în anul 1970 se prognoza o creştere industrială de
166
21,6% pentru cincinalul 1971-1975). Acest ritm de creştere a dus la realizarea producţiei
din anul 1950 în 35 de zile în 1970 şi în 17 zile în 1973.
În anii 80 apar noi fabrici: Fabrica de aparate de măsură şi control (1980-1983),
Fabrica de material de construcţii (1983), Fabrica de anvelope (1985) etc.
Daca în perioada 1966-1975 s-au construit 8.498 apartamente de cărămidă, în
perioada 1975-1985 s-au construit 14.105 apartamente din prefabricate şi 5.664
apartamente în perioada 1986-1990. Este momentul în care reapare criza economică.
Drobeta Turnu Severin în ultimii 20 de ani
În anii de reforma ce au urmat după 1989, economia severineana a intrat intr-o
noua criza din cauza supradimensionării acesteia, producerii de bunuri pe stoc fără a
avea o desfacere asigurată.
La finele anului 1989, numărul întreprinderilor industriale din Severin era de 32,
din care 28 de interes republican.
După 1990, Drobeta-Turnu Severin va trece printr-un proces involutiv al
industriei locale. Oraşul a început să piardă din atractivitate pentru populaţie şi se
instalează tendinţa de scădere demografică şi de reducerea concomitentă a densităţii
populaţiei;
Conform I.N.S faţă de recensământul din anul 1992 când se înregistrau 115.169
de locuitori la nivelul anului 2014 numărul populaţiei s-a redus până la 111.580.
Drept urmare, către sfârșitul anilor '90, cea mai mare parte din întreprinderi vor
fi privatizate devenind societăţi. Apar deopotrivă altele noi.
În anul 1998 au fost demarate lucrările pentru retehnologizarea grupurilor de la
Porţile de Fier 1 şi au fost finalizate în anul 2007.
În 2003 au fost finalizate primele blocuri de pe bulevardul T. Vladimirescu, a fost
realizată Sala Polivalentă cu 1800 de locuri.
În ultimii ani au fost deschise magazinele: Plus, Penny, Profi, Interex, a fost
amenajata Piaţa Mircea, au fost construite mai multe fântâni arteziene. În 2010 a fost
inaugurat magazinul Carrefour, din anul 2011 au apărut magazinele: BricoStore, Cora,
Dedeman, Kaufland, Brithouse, Lidl etc.
În partea de est s-a dezvoltat zona comercială cu magazine precum Cora,
Dedeman, Kaufland (2011) şi a fost inaugurat un nou complex Ford (Plusauto) în 2009.
În partea de vest s-au construit şoseaua de centură a municipiului Drobeta Turnu
Severin, finalizată în luna decembrie 2011, Severin Shopping Center, BricoStore etc.
167
Centrala de bază românească de la Porţile de Fier 2 a fost în proces de
retehnologizare până în 2013. Centrala Gogosu este în proces de retehnologizare,
lucrările urmând să fie finalizate anul acesta.
În scurta, dar încărcată sa istorie, oraşul Drobeta Turnu Severin a încercat de cele
mai multe ori să adopte soluţii occidentale în domeniul urbanistic-edilitar: străzi drepte,
case aliniate, parcuri proiectate şi amenajate, pieţe largi etc.
În prezent Drobeta Turnu Severin este un important centru economic şi cultural
dar şi turistic
Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe
un platou înclinat uşor, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş,
altitudinea este de 104 metri, iar punctul cel mai jos se află situat lângă gară, unde
altitudinea este de 48,75 metri, faţă de nivelul mării. Acest platou uşor înclinat spre
Dunăre a permis atât scurgerea rapidă a apei de ploaie şi realizarea unei bune
canalizări, cât şi o sistematizare ordonată şi estetică a oraşului, cu străzi largi şi drepte
ce se intersectează în unghi de 90 de grade.
Bariere în dezvoltarea oraşului
În urma studiilor şi analizelor efectuate s-au evidenţiat o serie de
incompatibilităţi în dezvoltarea urbană: partea de sud este compromisa de zonele
industriale poziţionate pe malul Dunării şi de calea ferata dispusa de-a lungul Dunării;
În partea de nord extinderea spaţiului urban e diminuată de Pădurea Crihala, şi
de limita administrativă a municipiului iar partea de nord est este blocată de reţeaua de
linii electrice aeriene.
Partea estică a municipiului cuprinde în mare parte zone industriale respectiv
cele trei platforme industriale: platforma industrială Nord-Est, Platforma industrială Est
şi Platforma industrială Sud-Est.
Partea vestică este singura deschizătură spre o extindere urbană controlată. În
ultimii ani s-a dezvoltat cartierul Aeroport, o puternică zonă comercială ce cuprinde
magazine precum Carrefour, BricoStore.
Metodologie
Tehnica RS şi GIS oferă o perspectivă unică a modului de evoluţie a oraşelor, care
a fost identificat şi folosit ca un instrument important pentru a monitoriza schimbările
de utilizare a terenurilor.
168
Analiza datelor
Integrarea datelor multitemporale constă în integrarea imaginilor achiziţionate în
perioade de timp diferite dar conţinând aceeaşi zonă de pe suprafaţa terestră.
Detectarea modificărilor multitemporale se poate efectua fie simplu, doar prin
comparare, fie prin procedee mai complexe ce constau în compararea clasificărilor
multiple sau a clasificărilor de ansamblu a datelor multitemporale.
Operaţii preliminare analizei
S-au utilizat imagini satelitare Landsat 4-5 TM din 1990 respectiv L8 OLI
(Operational Land Imager) /TIRS (Thermal Infrared Sensor) din 2015 pentru un rezultat
cât mai obiectiv. Proiecţia utilizata a fost WGS 84/UTM zone 34 N pentru ambele seturi
de imagini.
Drobeta Turnu Severin - Imagine satelitară 1990
169
Drobeta Turnu Severin - Imagine satelitara 2015
Sateliţii LANDSAT (iniţial ERTS, adică Earth Resources Technology Satellite) au
fost lansaţi de NASA (National Aeronautic and Space Administration, SUA), fiind
concepuţi pentru observarea resurselor terestre. Caracteristicile speciale ale
programului Landsat sunt: combinaţii de captatori din domeniul spectral adaptaţi la
observarea Pământului, o rezoluţie spaţială ce funcţionează pentru o acoperire în
întregime a suprafeţei Pământului.
Cu sistemul TM sunt captate, în acelaşi timp, 16 linii de baleiere pentru fiecare
bandă nontermică şi 4 pentru benzile termice. Acest lucru este posibil datorită unei
oglinzi oscilante care baleiază atât la direcţia dus (de la vest la est) şi cât şi la direcţia
întors (de la est la vest).
Limita rezoluţiei spaţiale a captatorilor de tip TM este de 30 m pentru toate
benzile, mai puţin pentru infraroşu termic unde este de 120 m. Toate benzile sunt
înregistrate în 256 de valori numerice (8 octeţi).
Landsat 8 OLI/TIRS (Operational Land Imager) and TIRS (Thermal Infrared
Sensor): Acest satelit este al optulea din seria Landsat inaugurată în 1972. A fost lansat
în februarie 2013 de la baza militară Vandenberg din California şi plasat pe orbita
polară la o altitudine de 705 km deasupra Terrei. Spre deosebire de predecesorii săi,
Landsat 8 este dotat cu un aparat foto (OLI) şi un senzor termic în infraroşu (TIRS).
Satelitul efectuează o rotaţie în jurul Pământului în 99 de minute, de 14 ori pe zi. El
170
cartografiază astfel întreaga planeta o dată la 16 zile obţinând o serie de date ştiinţifice
preţioase mai ales în ceea ce priveşte pădurile, cursurile de apa şi terenurile agricole.
Software-ul utilizat a fost varianta: QGIS 2.8.1
S-au efectuat următoarele operaţii pentru ambele seturi de imagini: Pre
Classification: Reflectance, ROI, SIG, Classification, Raster Calculator Expession şi Post
Classification: Land Cover Change.
Clasificare supervizata 1990 Clasificare supervizata 2015
Datele preluate prin teledetecţie pot fi integrate în două feluri: fie ca imagini
preprocesate fie ca imagini clasificate, urmând apoi un proces de combinare cu o hartă
vectorială rezultând ceea ce se numește hartă-imagine.
În cazul clasificărilor supervizate se utilizează eşantionajul, fiecare dintre eşan-
tioane formând un ansamblu de date test.
Clasificarea supervizată începe prin identificarea claselor de informaţii care sunt
utilizate apoi pentru a definii clasele spectrale pe care le reprezintă.
Clasificarea şi analizarea imaginilor ţine de clasificarea caracteristicilor unei
imagini, utilizând elementele de interpretare vizuală. Clasificarea numerică a imaginilor
foloseşte informaţiile spectrale conţinute în una sau mai multe benzi spectrale pentru a
clasifica fiecare pixel individual.
Acest tip de clasificare este denumită “regrupare spectrală”. Există două
procedee de realizare a acestui tip de clasificare, manual sau automat şi ambele
funcţionează după principiul atribuirii unei clase particulare sau teme (de exemplu:
apă, pădure de conifere, viţă de vie etc.) fiecărui pixel dintr-o imagine. “Noua imagine”,
care reprezintă clasificarea, este compusă dintr-un mozaic de pixeli care aparţin
fiecăreia dintre temele particulare.
171
Această imagine este o reprezentare tematică a imaginii originale.
Clasele spectrale sunt grupe de pixeli care au aceleaşi caracteristici (sau
apropiate) şi care au aceeaşi valoare de intensitate în diferite benzi spectrale ale datelor.
Obiectivul final al clasificării este de a realiza concordanţa între clasele spectrale şi cele
informatice.
Land Cover Change
172
Concluzii
Interpretarea vizuală:
Plecând de la forma actuală a oraşului, de la relaţia acestei forme cu cadrul
natural şi de la condiţionări de tip ecologic, economic şi administrativ schema propusă
vizează o extindere direcţionată predominant către nord-vest.
Drobeta Turnu Severin 2015 Land cover change 1990-2015
Teritoriul administrativ al Drobetei Turnu Severin este împărţit oarecum în două
jumătăţi, cea vestică reprezentând patrimoniu natural iar cealaltă jumătate zona urbana
şi terenurile agricole.
În general în zonă se întâlnesc subunităţile naturale ale Carpaţilor Meridionali,
Piemontului Genetic şi Câmpiei Române, fiecare dintre ele conţinând resurse naturale
de importanţă economică deosebită. Relieful muntos este reprezentat de Munţii
Mehedinţi (vârful lui Stan-1466 m) şi de Munţii Almaj cu multe culmi domoale complet
împădurite. În acest perimetru se desfăşoară defileul Dunării de la Cazane - Porţile de
Fier.
Principiul gestionării spaţiale a oraşului este dezvoltarea de la centru spre
periferii. Transpunere directă în plan spaţial a principiilor dezvoltării durabile,
dezvoltarea de la centru spre periferii urmăreşte în primul rând economia de terenuri,
văzute ca resursă primă şi epuizabilă a oricărei forme de dezvoltare.
Pentru a evidenţia modificările apărute asupra teritoriului administrativ au fost
separate clasele spectrale, respectiv culoarea alba evidenţiază clasa spectrală care ne
interesează:
173
Fig.1 Zona urbana 1990 Fig. 2 – Zona urbana 2015
Fig.3 Teren agricol 1990 Fig.4 Teren agricol 2015
Fig.5 Zone naturale 1990 Fig.6 Zone naturale 2015
Fig.5 Dunăre 1990 Fig. 6 Dunăre 2015
174
Tehnica RS şi GIS oferă o perspectivă unică a modului de evoluţie a oraşelor, care
a fost identificat şi folosit ca un instrument important pentru a monitoriza schimbările
de utilizare a terenurilor.
Utilizarea teledetecţiei şi GIS este un pas spre modernizarea şi informatizarea
urbanistica, având rezultate obiective şi reale.
Succesiunea de analize de specialitate şi studii de fundamentare scot în evidenţă
principalele trăsături ale stadiului actual al dezvoltării, definind în acelaşi timp puncte de
plecare pentru planificarea următoarei decade.
Rezultatele studiului reliefează o dezvoltare lentă a spaţiului urban între 1990-
2015 şi o diminuare a terenurilor agricole datorată dezvoltării în direcţia nord, nord-est
îndeosebi în vest. Nu s-au produs modificări semnificative în perimetrul natural, în
perioada studiată.
175
PARTEA a II-a
STRATEGIE DE
DEZVOLTARE
176
CAPITOLUL 5- SCENARII DE DEZVOLTARE
Scenariul este un ansamblu sistemic creat prin imaginarea şi descrierea unei
situaţii viitoare posibile şi de înlănţuire a evenimentelor care permit trecerea de la
situaţia de origine la acea situaţie viitoare.
Metoda prospectării strategice a presupus parcurgerea următoarelor etape:
1 Analiza problemelor teritoriului - ierarhizare şi cercetare cantitativă sectorială
2 Evaluarea tendinţelor de evoluţie a sistemului - variabile de context şi variabile
interne
3 Analiza strategiei actorilor - grupuri de lucru tematice
4 Descompunerea datelor - elaborarea scenariilor de lucru
5 Alegerea strategică - scenariul compus
6 Scenariul de viziune
7 Politici publice - strategia de dezvoltare
5.1 Analiza problemelor teritoriului
5.1.1 Arborele problemelor
În urma analizei situaţiei existente, au fost identificate aspectele negative,
problemele, prin raportarea percepţiei /situaţiei la un anumit model, de proces ori
de stare, model care este reprezentat de cadrul de viaţă existent, precum şi de
valorile, cultura comunităţii şi principiile declarate.
În cadrul procesului a fost realizată o evaluare sectorială a problematicii
teritoriului, diagnosticarea fiind completată cu concluziile rezultate din consultările
publice desfăşurate cu locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin şi factorii
interesaţi. Problematica a fost preluată şi grupată astfel:
Problemele la nivelul populaţiei - cercetare cantitativă şi cercetare
calitativă (focus grup)
Problemele la nivelul factorilor interesaţi - cercetare calitativă - focus
grupuri centrate specific: administraţie publică locală şi instituţii
publice, economie, educaţie, sănătate, cultură, sport, ONG
Probleme rezultate în urma diagnosticului teritorial
Disfuncţionalităţi identificate în cadrul Conceptului de amenajare
teritorială în context local şi intercomunitar.
Plecând de la experienţa 2009 – 2015, nevoia prioritizării strategice a
problemelor identificate în zona de studiu (în funcţie de care se va face
implementarea etapizată a investiţiilor), reprezintă un punct fundamental. În
177
consecinţă, în urma identificării problemelor majore definite ca stări, situaţii,
dificultăţi, aspecte negative cu care se confruntă grupurile ţintă, beneficiarii şi
factorii interesaţi, acestea au fost ierarhizate pe baza relaţiei cauză - efect şi sunt
reprezentate în formă grafică într-o schemă tip arborele problemelor (Anexa 2).
Principala problemă identificată a fost nivelul de trăi foarte scăzut al
locuitorilor municipiului Drobeta Turnu Severin. Cauzele sunt pe de o parte declinul
economic accentuat, iar de cealaltă parte un indice al dezvoltării umane foarte
scăzut, care plasează teritoriul pe penultimul loc în ţară.
Situaţia negativă ilustrată de arborele problemelor va fi transpusă într-o
situaţie îmbunătăţită, prin reformularea pozitivă a problemelor identificate. Aceste
formulări pozitive vor deveni astfel obiective, iar relaţia cauză-efect va fi
transformată într-o relaţie de tip mijloace - scop.
5.1.2 Ajustarea cercetării cantitative
Diagnosticul teritorial a condus la necesitatea elaborării, pe lângă strategia de
dezvoltare locală, a patru studii strategice în următoarele domenii majore de interes
local:
Sector fiscal
Sector eficienţă energetică
Sector socio-cultural şi educaţional
Sector mediu.
Evaluarea nevoilor sectoriale a avut la bază o abordare orientată spre
determinarea participării părţilor interesate în construcţia colectivă. Ca instrument
de aducere în prim plan a opiniei diferiţilor actori locali asupra definirii teritoriului,
a fost utilizată cercetarea cantitativă, prin aplicarea de chestionare structurate pe cele
patru domenii de interes.
Sectorul fiscal
Un procent foarte mare din agenții economici nu cunosc facilitățile fiscale
oferite de Primărie, cei care cunosc schema de minimis fiind în proporție de doar
36,7%.
Există un procent de 33,3% care cunosc opțiunile, dar nu sunt interesați. Este
clar că acea schemă de minimis propusă de primărie nu a fost atractivă pentru
agenții economici din municipiu. Din acest motiv s-a decis definirea unei noi scheme
atractive pentru mediul privat, așa cum a reieșit și în urma discuțiilor purtate în
grupul de lucru cu directorul Serviciului de Taxe și Impozite, din cadrul primăriei.
Dintre agenții economici chestionați care nu au beneficiat de facilități fiscale,
60% declară că ar fi interesați pe viitor de facilităţile pe care Primăria Municipiului
Drobeta Turnu Severin le poate oferi persoanelor juridice, şi anume: reduceri / scutiri
178
de taxe și impozite (25,6%), parteneriate în promovarea activităților antreprenoriale
(15,4%), ajutor pentru salvarea și restructurarea firmelor aflate în dificultate (12,8%),
facilități în ceea ce privește impozitul pe venit (12,8%), concesiuni și parteneriate
publice locale (12,8%), facilități în domeniul atribuirii achizițiilor publice către economia
locală (10,3%), instrumente financiare pentru susținerea economiei locale (7,7%) și
ajutor pentru capitalul de risc (2,6%).
Sectorul energetic
Conform studiului cantitativ privitor la temele energetice de interes local,
realizat pe un eşantion de 36 companii şi persoane fizice din municipiul Drobeta
Turnu Severin, se constată că un procent covârşitor al celor intervievaţi, de peste
90%, nu beneficiază de măsuri de eficientizare energetică a spaţiilor de locuit,
respectiv izolarea termică a clădirilor sau utilizarea panourilor solare în producerea
apei menajere.
Modul de utilizare a surselor de energie preocupă majoritatea severinenilor,
aceştia declarând că monitorizează consumurile lunare şi, de asemenea, sunt atenţi
în alegerea alternativelor pentru iluminat.
Modernizarea sistemului de transport public urban şi extinderea acestuia
reprezintă în cvasiunanimitate o prioritate pe agenda de investiţii publice, în opinia
celor intervievaţi. Alături de acest sector, producţia de energie din surse
regenerabile, refacerea sistemului de termoficare centralizat sau eficienţa energetică
a clădirilor reprezintă măsuri pe care administraţia publică ar trebui să le adopte,
pentru o dezvoltare sustenabilă în Drobeta Turnu Severin.
În ceea ce priveşte măsurile considerate prioritare la nivelul gospodăriilor,
severinenii au indicat în cea mai mare parte producţia de energie din surse
regenerabile, eficientizarea energetică a clădirilor, precum şi eficientizarea sistemului
de iluminat.
Cu toate acestea, eficienţa energetică reprezintă în acest moment un sector
neatractiv, 56% din respondenţi declarând că nu sunt interesaţi de realizarea de
proiecte noi nici chiar în cazul în care ar primi sprijin în realizarea de investiţii, iar
61% nu consideră că domeniul eficienţei energetice poate sprijini relansarea
economică a localităţii.
Sectorul socio-cultural şi educaţional
Cetatea Medievală a Severinului reprezintă simbolul reprezentativ al orașului
pentru cei mai mulţi dintre severineni, iar Palatul Cultural “Theodor Costescu” și
Muzeul Regiunii Porților de Fier sunt principalele elemente patrimoniale
reprezentative socio-culturale ale orașului legendar care ar trebui promovate.
179
Speranța că în viitor, municipiul Drobeta Turnu Severin va redeveni un oraș
cosmopolit a dispărut pentru cei mai mulţi dintre severinenii chestionați.
În general, locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin participă la foarte
puțin evenimente culturale, dar își doresc ca în viitor agenda să fie mai bogată, cu
organizarea mai multor manifestări de acest gen în orașul lor. Zilele Severinului este
evenimentul preferat de majoritatea participanţilor la sondaj pentru că are cele mai
complexe manifestări.
În ceea ce priveşte tradiţiile gastronomice ale comunităţii, nu au fost indicate
produsele specifice zonei, cu excepţia câtorva preparate turcești comercializate încă
pe teritoriul Drobetei Turnu Severin din cele mai îndepărtate vremuri.
Respondenții își doresc ca societatea civilă să acționeze în sectoarele educație
și cultură. Nu se simte nevoia de alte specializări în unitățile de învățământ existente
în oraș. Primordială este nevoia de locuri de muncă avantajoase pentru a păstra
tinerii în teritoriu.
Sectorul mediu
În urma sondajului de opinie au fost evidenţiate probleme care afectează atât
mediul cât şi viaţa şi confortul locuitorilor din Drobeta Turnu Severin.
Severinenii consideră că poluarea aerului este una din principalele probleme
ale municipiului iar principalii factori poluatori sunt activitatea industrială şi
transportul.
Relocarea zonei industriale, extinderea spaţiilor verzi, eficienţa energetică şi
colectarea selectivă a deşeurilor sunt măsuri considerate necesare de factorii
interesaţi. Este vizată reducerea poluării la nivelul municipiului.
Cetăţenii sunt nemulţumiţi de tarifele mari ale serviciilor de apă şi canalizare
şi ale serviciului de salubritate. Totodată consideră că schimbările climatice cresc
substanţial riscul de inundaţii în municipiu.
Sunt destul de mulţumiţi de serviciile de alimentare cu apă, serviciul de
termoficare şi de calitatea şi suficienta spaţiilor verzi. Consideră că ariile protejate
sunt principala resursă utilizată ca motor de dezvoltare a municipiului.
5.2 Evaluarea tendinţelor de evoluţie
Pentru explorarea tendinţelor de evoluţie au fost evaluate ipoteze atât pentru
variabilele de context, cât şi pentru cele interne.
5.2.1 Variabile de context
Pentru variabilele de context au fost construite ipoteze care pleacă de la
opţiunile politice strategice ale Uniunii Europene şi ale celorlalţi mari actori ai
180
globalizării (în special SUA, BRICS, ONU, UNESCO), care pot avea impact direct sau
indirect asupra teritoriului.
CONSTRUCŢIA EUROPEANĂ/POLITICA REGIONALĂ EUROPEANĂ
a. DEFINIŢIE:
Într-o lume în care ţările în curs de dezvoltare, precum China, India şi Brazilia iau
progresiv un loc privilegiat, continentul european îşi vede importanţa scăzând, chiar
dacă rămâne o regiune bogată şi sigură. În acest cadru, Uniunea Europeană se vede
condamnată să se adapteze pentru a-şi păstra atuurile şi pentru a-şi dezvolta
competitivitatea şi creşterea economică. Dezvoltarea trebuie să răspundă exigenţelor
de inovare şi eficienţă, fără să compromită exigenţele de coerenţă ale politicilor
publice şi de solidaritate ale teritoriilor. Obiectivul nu este numai acela de a păstra
un loc important competitivităţii, indispensabil teritoriilor celor mai dinamice, dar şi
de a impulsiona ansamblul regiunilor europene. Mai mult ca niciodată, guvernanța
locală în Europa şi apropierea de cetăţeni prin intermediul politicilor regionale,
constituie o condiţie a competitivităţii globale a Uniunii Europene. Este vorba de
utilizarea bazată pe valorile Uniunii Europene a obiectivului mondializării ca factor
de progres şi reuşită.
b. INDICATORI:
- Valoare adăugată a politicilor europene de coeziune şi eficienţa ei
- Vizibilitatea în rândul cetăţenilor a acţiunii comunitare (coeziune şi regionalizare)
- Subsidiaritate şi clarificare competenţe
c. IPOTEZE
Ipoteza 1: lipsa voinţei politice de a acţiona: continuitate fără perspectivă de
progres
O întârziere persistă în particular în România în ceea ce priveşte reformele
structurale pentru adaptarea la mondializare, cu manifestarea unor riscuri puternice
în ceea ce priveşte politica europeană de coeziune. Aceasta nu aduce niciun sprijin
suplimentar teritoriilor. Se impune obligaţia statelor, chiar şi a celor cu resurse
reduse, de a privilegia doar logica competitivităţii la nivel comunitar. În această
ipoteză Europa pierde poziţii importante la nivel mondial, teritoriul va progresa dar
lent, doar datorită poziţiei strategice deţinute în reţeaua TEN-T.
Ipoteza 2: politica armonioasă între competitivitate şi coeziune
Valoarea adăugată a politicii comunitare şi în special cea regională este
eficientă şi produce efecte pozitive importante. Statele lasă regiunilor libertatea de a
valoriza diversitatea, în special în cadrul cooperării interregionale. În respectul
181
diversităţii naţionale şi regionale, armonizarea politicilor devine eficientă în special
în plan fiscal şi social. În această ipoteză, Teritoriul se poate poziţiona ca un centru
logistic important al reţelei TEN-T.
Ipoteza 3: Europa fragmentată într-o ordine dispersată
Anumite state creează un nucleu dur cu multiple faţete constrângătoare.
Extinderea Uniunii Europene continuă, dar fără o structurare politică puternică. În
Europa persistă zone de disparităţi economice, puternice. În această ipoteză
Teritoriul se poate defini ca microregiune şi poate încerca să fructifice oportunităţile
strategiei EUROPA 2020. Ţinând de politicile şi ponderea nivelului naţional, această
poziţionare va fi realizată cu dificultate şi cu rezultate minimale.
Ipoteza 4: politica comunitară dominată doar de competitivitate
Bugetul Uniunii Europene se reduce şi o parte din fondurile structurale sunt
re-naţionalizate, iar aprofundarea armonizării între state avansează dificil. Regiunile
bogate şi polii de excelenţă se pun în valoare trăgând foloase suplimentare, în timp
ce disparităţile intra-regionale se agravează datorită dificultăţii structurării unor
politici teritoriale/regionale, care să sprijine dezvoltarea locală. În această ipoteză,
cea mai probabilă poziţionare a Teritoriului se va face în adoptarea unor politici de
dezvoltare a polilor de competitivitate în sectorul industrial, urmărindu-se
valorificarea resurselor locale.
Ipoteza 5: politica comunitară dominată doar de coeziune
În mod global, la scara continentului se creează un echilibru teritorial şi se
instaurează integrarea socială. Reţelele europene de transport se dezvoltă, reuşind să
creeze accesibilitate către regiunile periferice europene. În această ipoteză, cea mai
probabilă poziţionare a Teritoriului se va face în domeniul turismului diversificat şi
extins pe toate sezoanele.
ECONOMIE ÎN PERSPECTIVA UNEI SOCIETĂŢI INFORMATIZATE
a. DEFINIŢIE:
Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) constituie un element de răspuns în
cadrul unui demers de dezvoltare durabilă. Ca şi celelalte industrii ce necesită
infrastructuri importante în reţea, TIC constituie un motor al creşterii economice. De
asemenea, TIC, prin modul de folosire, contribuie la transformarea tipului de
creştere, făcând ca aceasta să fie mai reactivă la riscuri, adică mai solidară. În acest
sens, TIC reprezintă o pârghie de acţiune în favoarea dezvoltării durabile.
182
b. INDICATORI:
- Intensitatea emisiilor de CO2, intensitatea consumului de SO2 şi de NO2
- Dezvoltare a formelor de telecomunicaţii şi de e-comerţ
- Importanta industriei TIC (hardware şi software)
- Accesibilitate şi utilizare TIC (conexiuni internet/e-mail-uri transmise prin reţeaua
internet)
c. IPOTEZE
Ipoteza 1: un cerc virtuos: interoperabilitate, interacţiune şi integrare socială
Ţările sau regiunile care au investit în dezvoltarea reţelelor de debit înalt
ajung la performanţe notabile. Ramura contribuie la modificarea modurilor de
deplasare urbane şi periurbane. Reţelele sunt omniprezente, conturându-se un
tablou al unui amestec al lumii reale cu lumea virtuală. Bazat pe performanţele
locale şi fructificând oportunităţile de context ale ramurii, Teritoriul poate utiliza
progresul din domeniul IT pentru dezvoltarea/poziţionarea în ramuri de excelenţă
locale (de la servicii turism la transport intermodal).
Ipoteza 2: O legătură periculoasă: uniformizarea comportamentelor, fractura în
domeniul IT şi degradare a legăturilor sociale
Dezvoltarea TIC contribuie la accelerarea mobilităţii persoanelor şi mărfurilor
precum şi la dispersia geografică a lanţurilor de producţie şi lărgirea zonei
periurbane. Sunt astfel reduse ciclurile de inovare. Se constată producţia de noi
tipuri de deşeuri şi creşterea emisiilor. Ramurile TIC măresc prăpastia între ţările
dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare şi agravează excluderea socială şi segregaţia
spaţială. Puţine sectoare reuşesc să coopereze şi să realizeze interoperabilitatea
sistemelor lor, fragmentarea rămânând predominant în celelalte sectoare.
Ipoteza 3: O legătură nedefinită: un impact moderat al TIC în domeniul dezvoltării
durabile
Dezvoltarea reţelelor, multiplicarea instrumentelor de comunicare la distanţă,
nu revoluţionează modele de organizare ale muncii, maniera de viaţă şi mai general,
relaţiile sociale. Ca şi între anii 2000-2010, e-munca e utilizată în special ca formă de
muncă parţială şi într-o proporţie limitată. Impactul în termeni de dezvoltare
durabilă rămâne unul moderat.
Ipoteza 4: O legătură ambivalentă cu dezvoltarea durabilă: slăbirea exigenţelor în
domeniul normelor structurale şi întărirea exigenţelor în domeniul normelor de
comportament
Utilizarea în creştere a instrumentelor TIC măresc expunerea la riscuri
informatice, iar produsele TIC sunt din ce în ce mai orientate către imperative de
securitate (telesupraveghere, autentificare, biometrie) şi mai puţin către dezvoltare
183
personală şi durabilă, conducând la slăbirea exigenţelor în domeniul normelor
structurale, dar amplificând exigenţele în domeniul normelor de comportament
(monitorizarea comportamentelor individuale).
TENDINŢE LA NIVEL MONDIAL ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
a. DEFINIŢIE:
Comerţul între ţări nu este un fenomen nou, dar a cunoscut o creştere fără precedent
în ultimii 30 de ani, prin schimburi care privesc materiile prime, mijloace de
producţie şi semifabricate, bunuri de consum, dar în acelaşi timp şi servicii. Aceasta
s-a putut face într-un context de scădere masivă a costurilor comunicaţiilor şi
transporturilor internaţionale. Economia internaţională se defineşte într-un curent de
mondializare, de globalizare a muncii, capitalurilor, bunurilor şi serviciilor. Țări
foarte puţin prezente în producţia mondială acum trei decenii, cunosc creşteri foarte
mari în ultimul timp şi acced la rangul de ţări în curs de dezvoltare. În acelaşi timp,
aceste ţări bulversează ierarhia economică mondială şi repun problema avantajelor
obţinute de ţările membre OCDE, exacerbând competitivitatea, modificând polii
mondiali de competitivitate şi retrasând o nouă diviziune internaţională a muncii.
Aceasta evoluează foarte rapid către echilibre instabile succesive care se traduc
printr-o punere într-o concurenţă puternică a muncitorilor din toarte ţările. Aceste
schimbări au condus la schimbări structurale importante pe piaţa mondială a
muncii.
b. INDICATORI:
- Indicele de creştere al PIB
- Cota din PIB-ul mondial
- Cota din PIB-ul mondial/locuitor
- Capitaluri străine în întreprinderi locale/investiţii directe în străinătate
- Evoluţia pieţei muncii
- Costul muncii
- Nivelul de productivitate
- Volumul fluxului comercial între ţări/continente şi regiuni în exporturile şi
importurile mondiale
- Repartiţia pe ramuri de activitate
- Cota economiei subterane în economia mondială
184
c. IPOTEZE
Proiecţiile realizate de către economişti ajung toate la aceeaşi concluzie, adică o
scădere a ponderii relative a economiilor avansate în economia mondială, în
favoarea ţărilor în curs de dezvoltare: China, India, Coreea de Sud şi într-o mai mică
măsură, Rusia şi Brazilia. În unele din aceste ţări, putem considera că în anul 2050,
nivelul de viaţă ar putea ajunge din urmă şi chiar depăşi nivelul de viaţă din ţările
dezvoltate. Numeroşi factori creează totuşi o incertitudine asupra ţărilor în curs de
dezvoltare.
Ipoteza 1: continuarea creşterii ponderii ţărilor în curs de dezvoltare în detrimentul
Europei
În această ipoteza, ţările în curs de dezvoltare, în special China, se dezvoltă
rapid. Acest lucru, în cazul lor, reuşeşte atât evoluţia sistemului instituţional cât şi
investiţiile în infrastructură, care le securizează aprovizionarea cu energie electrică şi
materii prime. Se observă o intensificare a mondializării şi o concurenţă mărită între
economii. Economia europeană se recentrează pe activităţi interne, cu o pondere
scăzută pe piaţa mondială.
Ipoteza 2: o continuare a creşterii ponderii ţărilor în curs de dezvoltare care sprijină
ansamblul economiei mondiale
Progresul ţărilor în curs de dezvoltare se face în profitul economiei mondiale
în ansamblu. Apariţia unei clase de mijloc în ţările în curs de dezvoltare şi
modificarea structurii consumurilor gospodăriilor, creează noi pieţe, în special
pentru întreprinderile europene. Această ipoteza poate fi completată astfel: o
creştere europeană puternic legată de dezvoltarea ţărilor africane.
Ipoteza 3: o situaţie de criza mondială şi o întoarcere la protecţionism
O situaţie de criza mondială conduce la un protecţionism extins la nivel
mondial, în care se observă o reducere a schimburilor şi a călătoriilor internaţionale.
În Europa şi Statele Unite ale Americii, au loc relocalizări ale activităţii industriale şi
serviciilor.
Ipoteza 4: o criză a creşterii în ţările în curs de dezvoltare
Dezvoltarea în China şi India se opreşte brusc, în special din cauza
dificultăţilor de aprovizionare energetică şi de materii prime. Triada America de N -
Europa-Japonia/Coreea domină net economia mondială şi dezvoltă o diviziune
internaţională a muncii între aceşti trei poli, marginalizând China şi India şi
reducând considerabil schimburile şi investiţiile internaţionale ale acestor ţări.
185
DIVERSITATE CULTURALĂ
a. DEFINIŢIE:
Diversitatea culturală (în sensul tradiţional propus de UNESCO) se defineşte ca un
proces evolutiv şi o capacitate de expresie, de creaţie şi inovaţie, prin care fiecare
individ poate recunoaşte alteritatea/diferenţa sub toate formele, precum şi
pluralitatea identităţii sale, în cadrul societăţilor, ele însele diverse. Diversitatea
culturală are ca scop umanizarea mondializării. Ea poate fi înţeleasă ca “o postură
sau poziţie intelectuală care consistă în a spune sau a gândi că legile structurale ale
pieţii nu permit garantarea diversităţii ofertei artistice şi a creaţiilor culturale în
general”.
b. INDICATORI:
- Pluritatea ofertei
- Respectul valorilor
- Excepţia culturală
- Dialogul intercultural
c. IPOTEZE
Ipoteza 1: Diversitatea culturală a dispărut lăsând acţiune liberă pieţei mondiale şi
monopolurilor
Ca efect al mondializării şi al noilor tehnologii, americanii îşi cresc influenţa
în lume deoarece nicio ţară şi nici Uniunea Europeană nu pot pretinde la nivelul lor
că reprezintă o naţiune universală. Toate privilegiile sunt acordate marilor
monopoluri în domeniu, precum Time Warner, News Corporation. Paralel,
furnizorii de servicii de informaţii publice precum Google, cresc în putere.
Producţiile naţionale nu mai pot fi protejate. Se impune modelul cultural unic.
Ipoteza 2: Naţiunile reuşesc să-şi protejeze producţiile şi să păstreze echilibrul şi
diversitatea lor culturală în interiorul frontierelor
Mondializarea a creat condiţiile unui dialog între culturi. Politicile culturale
naţionale sau internaţionale se întăresc cu sprijinul autorităţilor locale, statelor,
organizaţiilor internaţionale. Fondul Internaţional pentru Diversitate Culturală
prevăzut în Declaraţia UNESCO a fost în fine creat. Teritoriul severinean se defineşte
drept model de dialog cultural atât pentru România cât şi pt Uniunea Europeană
proiecte importante transfrontaliere în domeniul dialogului diversităţii culturale,
precum proiectul Ada Kaleh - reconstituire culturală tradiţională a unei comunităţi
locale.
186
Ipoteza 3: Respectul diversităţii culturale a întărit coeziunea socială
UNESCO, în Declaraţia despre diversitatea culturală, afirmă că domeniul
cultural reprezentat în toată diversitatea sa, asigură o interacţiune între oameni,
pace, coeziune socială, dorinţa de a trăi împreună. Respectul diversităţii culturale
asigură o funcţiune socială completă şi recunoscută.
Ipoteza 4: O piaţă reglementată
Sunt continuate marile acţiuni de liberalizare (mondializare bunuri şi servicii,
fluxuri financiare, dereglementare în domeniul audiovizual). Industriile culturale îşi
continuă concentrarea în căutarea noilor mijloace de creştere externă. Uniunea
Europeană continuă să impună respectul principiului subsidiarităţii care asigură un
sprijin şi o complementaritate acţiunii statelor membre. Convenţia UNESCO,
ratificată de un mare număr de state permite crearea unui suport pentru dezvoltarea
identităţii proprii a diferitelor culturi, în special pentru ţările din sud.
GEOPOLITICA
a. DEFINIŢIE:
Prin geopolitică se înţelege evoluţia raporturilor de forţă între puterile
mondiale (ordine/dezordine, stabilitate/instabilitate). Mult timp a fost considerată
ca studiul implicaţiilor politice ale geografiei şi al spaţiilor şi statelor în legătură cu
puterea acestora (politică, militară, culturală, legală). Noţiunea de geopolitică s-a
definit mai precis după al doilea război mondial, exprimând în prezent,
complexitatea repartiţiei puterilor instituţionale în lume, în detrimentul celorlalte
patru abordări:
- Relaţiile internaţionale care se definesc în aria dreptului internaţional
- Sociologia politică care defineşte divizarea interguvernamentală a lumii
- Geografie politică care defineşte organizarea puterilor şi teritoriilor, decupajul
social al spaţiului mondial, cartografia electorală
- Geostrategia care studiază interesele statelor şi actorilor politici (alianţe, conflicte,
interese)
Noţiunea de geopolitică se referă printre altele la raporturile de forţă între
puterile mondiale şi polii regionali în competiţie, cu lumea/ordinea ideologiilor,
religiilor şi a guvernanței mondiale.
Ideologiile şi curentele religioase influenţează organizarea mondială a
sistemelor sociale şi politice într-o abordare paralelă sau încrucişată cu puterile
instituţionale. Acestea trebuie luate în considerare în contextul mondializării, în care
creşte capacitatea de difuzare a mesajelor religioase, în care creşte forţa de
187
individualizare şi pluralism a curentelor religioase, ambele posibilităţi căpătând o
influenţă deosebită.
Problema guvernanței mondiale are de asemenea un rol important în
contextul mondializării actuale. Urmare a creşterii interdependenţei societăţilor
umane la scară mondială, guvernanța mondială se defineşte prin construcţia
reglementărilor publice şi private la nivelul provocărilor lansate de mondializare.
Actorii guvernanței mondiale sunt:
- La nivelul public: ONU, BM, OMC, UE, Uniuni regionale etc
- La nivelul privat: asociaţii, ONG-ruri, întreprinderi, companii multinaţionale etc
b. INDICATORI:
Pentru evaluarea locului unei ţări în echilibrul mondial:
- Creşterea economică
- Nivelul exporturilor
- Diversitatea industriilor
- Numărul de companii multinaţionale implantate
Ponderea demografică:
- Mana de lucru calificată: pondere/cost
- Capacitatea militară
- Control asupra resurselor/rezervelor financiare
- Control asupra tehnologiilor avansate
- Zona de influenţă lingvistică şi culturală
Pentru evaluarea aspectelor religioase:
- Numărul credincioşilor creştini, musulmani, hindu, budişti, mozaici, etc
- Creşterea influenţei mişcărilor religioase noi
Pentru evaluarea guvernanței mondiale:
- Ratificarea convenţiilor internaţionale
- Număr de cauze/recursul la instituţiile create pentru respectarea Dreptului
Internaţional (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Internaţională de
Justiţie)
- Numărul şi ponderea (financiară şi în termen de resurse umane) ONG-urilor
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: o lume unipolară în jurul Statelor Unite ale Americii, singura mare putere
Statele Unite ale Americii îşi menţin rolul de lider mondial economic, politic şi
cultural, în condiţiile în care ţările în curs de dezvoltare nu pot face faţă creşterii
preţurilor materiilor prime şi energiei, iar Uniunea Europeană nu dispune de
instituţii suficient de solide pentru a gestiona diversitatea punctelor de vedere ale
statelor membre.
188
Ipoteza 2: o lume multipolară reglementată de către un leadership occidental
Statele Unite ale Americii reuşesc să-şi menţină locul de primă putere
mondială, cu mult înaintea restului lumii. Cu toate acestea, Uniunea Europeană îşi
creează instituţii puternice care îi permit să se afirme pe eşichierul politic mondial,
iar ţările în curs de dezvoltare îşi diminuează importanţa la nivel mondial. Modelul
democraţiei liberale occidentale se impune.
Ipoteza 3: o lume multipolară într-un echilibru instabil şi incert
Ţările în curs de dezvoltare continuă creşterea în ritmul actual, cu China în
primă poziţie. Creşterea ponderii lor economice, permite impunerea unor noi
modele economice şi politice, reuşind să impună pe scena internaţională, ansamblul
valorilor ce prevalează în sistemul lor social. Zona eurasiatică rămâne incertă.
Ipoteza 4: o lume compusă din state bazate pe o politică autarhică conducând la o
lume/realitate radicalizată, extremă
Creşterea cereri de materii prime şi energie antrenează conflicte interstatale
pentru accesul la resurse, iar modelul democratic occidental nu reuşeşte să frâneze
ascensiunea extremelor. Efectele nefaste ale fenomenului de mondializare se
intensifică şi vin să alimenteze curentele religioase, pledând pentru o întoarcere la
valorile tradiţionale în cadrul unor reacţii de cele mai multe ori violente.
RESURSE NATURALE PROPRII ŞI ACCES LA RESURSE
a. DEFINIŢIE:
Sunt considerate resurse naturale: aerul, pământul, apa, pădurile, fauna şi flora,
zăcămintele minerale. Ele pot fi: regenerabile şi neregenerabile. Resursele
regenerabile pot fi înlocuite sau reconstituite, sau printr-o evoluţie naturală, sau prin
intervenţia omului. Zăcămintele minerale şi combustibilii fosili sunt resurse naturale
neregenerabile (care nu pot fi înlocuite sau reconstituite).
b. INDICATORI:
- Resurse de apă dulce
- Resurse forestiere
- Resurse de pescuit
- Resurse energetice
- Biodiversitate
189
c. IPOTEZE
Ipoteza 1: inacţiune şi lipsă de reglementare
Planeta continuă fenomenul de mondializare. Progresele tehnologice permit
producţia de cereale şi animale necesare nevoilor populaţiei. Continuă să existe
probleme de repartiţie şi de acces la resurse. Foametea continuă să fie o problemă în
ţările cu o slabă guvernanţă său atinse de dezastre naturale (Somalia, Coreea de
Nord). Mediul cunoaşte o agravare a problemelor de degradare a solurilor,
distrugerea pădurilor, efect de seră, pierdere a biodiversităţii. Conflictele, războaiele
şi tensiunile se multiplică cu o ruptură din ce în ce mai pronunţată între nord şi sud.
Ipoteza 2: o întoarcere la protecţionism şi autarhie
Politicile agricole sunt revăzute, programele nucleare se extind, utilizarea
resurselor naturale sunt strict controlate. Diviziunea internaţională a muncii este
repusă în cauză, mondializarea economică stagnează. Ţările sărace devin şi mai
sărace. Creşterea în ţările în curs de dezvoltare încetineşte, iar ţările fără resurse
primare suficiente (alimentare apă, energie) cunosc crize violente.
Ipoteza 3: o creştere a responsabilităţii la nivel mondial
Exploatarea resurselor face obiectul acordurilor internaţionale. Se realizează
un echilibru între cerere şi ofertă pe piaţa energetică, luând în considerare dorinţa
ţărilor exportatoare de a nu creşte capacităţile de producţie. Se realizează un
dispozitiv global de control şi administrare eficientă a resurselor.
MEDIU
a. DEFINIŢIE:
Ambientul în care un organism funcţionează, incluzând aer, apă, pământ,
resurse naturale, floră, faună, oamenii şi relaţiile lor, reprezintă definiţia mediului
după OCDE. După anul 1990, indicatorii de mediu au căpătat o importanţă
deosebită, utilizarea lor fiind puternic răspândită. OCDE a identificat în anul 2001, o
listă de indicatori de mediu care se bazează pe evaluări anterioare şi pe experienţa
acumulată în utilizarea indicatorilor de mediu în evaluările sale politice.
b. INDICATORI:
Indicatori de evaluare imediată/Indicatori pe termen mediu:
- Intensitatea emisiilor de CO2/Indicele emisiilor de gaz cu efect de seră
- Intensitatea emisiilor SOx şi NOx/Populaţie expusă la poluarea din aer
- Intensitatea producţiei de deşeuri municipale/Intensitatea producţiei totale de
deşeuri
- Indicele de racordare la canalizare/Gradul de poluare ce afectează apele
190
- Intensitatea utilizării resurselor de peşte/Volumul pescuitului raportat la resursele
disponibile
- Consumul energetic/Eficienţa energetică
- Specii ameninţate/Diversitatea speciilor şi habitatelor sau suprafaţa ecosistemelor
importante
c. IPOTEZE
Ipoteza 1: O reglementare/organizare globală
Planeta continuă fenomenul de mondializare stimulând deschiderea ţărilor
către restul lumii. Dezvoltarea durabilă este gestionată prin intervenţia în
problemele de mediu, doar când apar astfel de probleme într-o abordare reactivă.
Creşterea economică a mărit intensitatea producţiei deşeurilor, iar managementul
acestora are de la caz la caz repercursiuni importante asupra calităţii apei.
Ipoteza 2: Soluţia individuală: fiecare pentru sine
Tendinţa mondializării se inversează, lumea se regionalizează, guvernele dau
prioritate securităţii naţionale şi intereselor lor regionale. Este o abordare reactivă la
problemele ecosistemelor. Şi în această ipoteză managementul mediului este făcut
într-un mod reactiv.
Ipoteza 3: Scenariul unui tip de adaptare moderată
Guvernele îşi orientează politicile în funcţie de ecosistemele tipice fiecărei
ţări. Este vorba de un management proactiv al ecosistemelor. Creşterea economică în
acest context este redusă dar cunoaşte o evoluţie ascendentă. Creşterea demografică
este puternică la fel ca şi în cazul Ipotezei 2.
Ipoteza 4: Majoritatea ţărilor unite pentru o politică globală de protecţie a mediului
În această ipoteza, guvernanța este fundamentată pe mondializare, lumea este
interconectată şi practică un management proactiv în domeniul protecţiei mediului.
Ţările care nu au bune practici în domeniu sunt marginalizate. Are loc o creştere
semnificativă a resurselor din ecosisteme cu o oarecare pierdere în domeniul
biodiversităţii şi deci cu o pierdere a anumitor roluri a ecosistemelor. Se decide că
este important să se lupte contra degradării ecosistemelor dar răspunzând la cererea
din ce în ce mai mare de servicii oferite de mediu.
191
SECTORUL FINANCIAR INTERNAŢIONAL, CRIZA FINANCIARĂ
MONDIALĂ/EUROPEANĂ ŞI ZONA EURO
a. DEFINIŢIE:
Sisteme financiare internaţionale
Sistemul financiar desemnează ansamblul instituţiilor, mecanismelor şi
actorilor mobilizaţi pentru a permite interacţiunea între agenţii economici care în
decursul unei perioade, au o capacitate de economisire şi alţi agenţi care în decursul
aceleiaşi perioade, au nevoie de o finanţare.
Interacţiunea între agenţii care au capacitate de finanţare şi cei care au nevoie
de finanţare, poate fi intermediată printr-o bancă (care colectează fonduri
economisite şi care acordă credite) sau în mod direct, prin piaţa de capital
(emisia/subscripţia de titluri de creanţă sau de proprietate). Sistemul financiar se
înscrie într-un cadru mondializat unde agenţii care au nevoie de finanţare pot face
apel la resurse de finanţare non-rezidente, în special prin intermediul investitorilor
instituţionali (companii de asigurare, organisme de plasament colectiv, fonduri de
investiţie sau de pensii).
Sisteme monetare internaţionale
Sistemele monetare internaţionale acoperă dispozitivele instituţionale care
definesc şi încadrează într-o manieră mai mult sau mai puţin liberă, modul în care se
formează ratele de schimb (preţul unei monede exprimată în altă monedă).
Distingem în linii mări regimul de schimb fix (sau administrativ) şi regimul de
schimb flotant (rata de schimb este un preţ de piaţă rezultat în confruntarea dintre
cerere şi ofertă). Sistemul regional cel mai performant, cu toate problemele sale
structurale de coagulare şi dezvoltare este sistemul EURO.
Ultimii 25 de ani au fost marcaţi de un număr record de crize financiare;
sistemul monetar euro a fost zguduit şi el de criză.
b. INDICATORI
- Rata intermedierilor (volumul finanţărilor/plasamentelor investiţiilor pe piaţa de
capital în comparaţie cu volumul finanţărilor/plasamentelor investiţiilor din credite
bancare)
- Fluxul de capital
- Titritizarea creditelor
- Stabilitatea ratei de schimb şi rata dobânzii după anul 1985
- Corelarea între economisirea/capitalizarea internă şi investiţiile interne
c. IPOTEZE
192
Ipoteza 1: o reglementare monetară şi financiară strictă; o arhitectură administrată
inflexibil cu norme de comportament şi norme de structură întărite
Ca urmare a crizei cambiare/bancare sau financiare majore, este
implementată o reglementare rigidă a sistemului monetar. Activitatea monetară şi
financiară sunt strict reglementate prin instaurarea (sau în anumite cazuri
reinstaurarea) controlului statal, strict. Într-un sistem financiar care rămâne divizat,
asistăm la preluarea controlului de către State.
Ipoteza 2: un mix regăsit între disciplină şi flexibilitate, o arhitectură mai suplă, o
administrare a sistemului bazat pe coduri de bună conduită şi stimulente
Se instaurează o guvernanță mondială. Au fost adoptate reguli procedurale
bazate pe coduri de bună conduită şi sisteme de stimulare. Sub auspiciile FMI,
Statele ajung să pună în practică o nouă arhitectură în jurul unor zone - ţintă care
permit definirea zonelor de fluctuaţie monetară dincolo de care autorităţile se
angajează să intervină.
Ipoteza 3: primatul finanţelor: un model depăşit. Un nou sistem de măsură al
valorilor activelor imateriale şi al performanţei plasamentelor. Modelul pieţei
financiare, un model depăşit
Este repusă în discuţie hiperfinanciarizarea economiilor de la sfârşitul anilor
2000. Creşterea bulei financiare, constituirea bulelor speculative pe instrumentele
financiare, pe creanţele bancare şi pe materiile prime, au alimentat critici dure
asupra conţinutului şi moralei capitalismului financiar.
Ipoteza 4: crize bancare, financiare şi cambiare periodice. Finanţele, bolnavul cronic
al economiei. Incertitudinea se resimte peste tot, crizele sunt periodice iar
reglementarea este absenţa
Sistemul financiar este zguduit de crize frecvente şi imprevizibile.
Incertitudinea rămâne elementul principal. Nici o reglementare financiară nu este
acceptată şi deci nu funcţionează. Finanţele sunt considerate ca o activitate cronică,
în criză. Funcţiunea de creditor salvator al băncilor centrale, rămâne instrumentul
principal pentru injectarea de lichidităţi în cazul crizelor.
POPULAŢIA MONDIALĂ
a. DEFINIŢIE
Creşterea explozivă a populaţiei la nivel mondial (6 miliarde în anul 1999 faţă
de 1 miliard în anul 1804) se explică prin tranziţia demografică. Evoluţia acesteia pe
trei secole, a condus umanitatea să treacă de la un regim demografic marcat de o
puternică natalitate la un regim nou definit de o natalitate şi o mortalitate reduse.
193
b. INDICATORI
Trei variabile determină demografia mondială:
- Fecunditatea care se măsoară prin indicele de fecunditate
- Mortalitatea care se evaluează prin intermediul indicelui de speranţă de viaţă la
naştere
- Migrarea internaţională care se evaluează la nivelul fiecărei ţări sau regiuni ale
lumii, prin soldul migrator, negativ dacă numărul de emigranţi este superior celui
de imigranţi şi pozitiv în cazul contrar
c. IPOTEZE
Ipoteza 1: Spre un nou echilibru în căutarea unei solidarităţi nord-sud
În varianta medie a proiecţiilor ONU este previzionată creşterea continuă a
speranţei de viaţă în toate ţările, care ar putea totuşi să scadă ca urmare a
comportamentelor de risc şi alimentaţiei. În anul 2025, marile oraşe vor constitui
principalele centre de producţie şi circulaţie pentru informaţii, capitaluri, persoane şi
schimburi comerciale. Se estimează că 60% din populaţie va fi urbană (82%în ţările
industrializate şi 57% în ţările în curs de dezvoltare). Proiecţiile ONU arată că toate
ţările vor recurge la imigrare pentru a evita descreşterea populaţiei. O concurenţă
riscă să se stabilească între ţările dezvoltate, pentru atragerea forţei de muncă străine
care va deveni mai exigentă în ceea ce priveşte alegerea destinaţiei.
Ipoteza 2: Un proces de îmbătrânire a populaţiei care fragilizează atât Nordul cât şi
Sudul
Ca urmare a scăderii indicelui de fecunditate şi de creştere a indicelui
speranţei de viaţă, populaţiile din aproape toate ţările lumii îmbătrânesc rapid.
Ipoteza principală a proiecţiilor ONU este cea a unei convergenţe progresive a
indicelui de fecunditate în toate ţările, în anul 2050, peste 80% din populaţia
mondială va trăi în ţări unde indicele de fecunditate va fi sub 2,1. Pe plan mondial,
numărul persoanelor de peste 60 ani se va tripla până în anul 2050 faţă de anul 2005.
La aceasta se va adăuga şi insecuritatea alimentară provocată de creşterea accentuată
a preţurilor produselor agricole.
Ipoteza 3: Riscuri climatice: o populaţie mondială tot mai expusă
Dintotdeauna populaţia a fost atrasă de zonele de ţărm din raţiuni economice,
bogăţiile ajungând prin porturi. Opt din cele mai mari zece oraşe ale lumii sunt
situate în zona de ţărm. Astăzi, dezvoltarea turismului şi atracţia acestor zone de
ţărm pentru pensionari au un impact asupra creşterii populaţiei în aceste zone este
mai rapid decât în celelalte zone. Aceasta “riveranizare” a populaţiei devine riscantă
datorită încălzirii climatice a planetei. Migrările cauzate de efectele climatice
afectează în mod considerabil migrările economice motivate de ajustările necesare pe
194
piaţa de muncă (meserii cu un mare deficit în anumite ţări şi creşterea persoanelor
active în alte ţări).
POLITICA ENERGETICĂ
a. DEFINIŢIE:
UE a declanşat o nouă revoluţie industrială şi a creat o economie cu o eficienţă
energetică ridicată şi cu emisii reduse de CO2. În acest scop, ea şi-a stabilit câteva
obiective energetice majore. Sectorul energetic influenţează fundamental evoluţia
întregii societăţi. În prezent nu poate fi concepută o economie dezvoltată, cu un
sector social adecvat Europei secolului XXI, fără un sector energetic eficient. Politica
energetică este corelată cu celelalte politici sectoriale şi susţin împreună îndeplinirea
programelor guvernamentale. Sectorul energetic naţional trebuie să facă faţă
principalelor provocări ce se manifestă la nivel intern şi global: securitatea
alimentării cu energie, creşterea competitivităţii economice şi reducerea impactului
asupra mediului Aceste provocări sunt deosebit de importante, în condiţiile în care
România trebuie să recupereze decalajul de performanţă economică faţă de ţările
dezvoltate ale UE. Într-o economie din ce în ce mai globalizată, politica energetică a
unei ţări se realizează în contextul evoluţiilor şi schimbărilor care au loc pe plan
mondial.
b. INDICATORI:
- Securitate energetică
- Protecţia mediului ambiant
- Eficienţa energetică
- Eficienţa utilizării resurselor existente la nivel mondial
- Balanţă de energie în Uniunea Europeană
c. IPOTEZE
Ipoteza 1: Colectivităţile locale în centrul acţiunii
Se face tot mai resimţită necesitatea de a uni forţele locale şi regionale în
domeniul eficienţei energetice. Se promovează astfel tot mai mult implicarea
regiunilor în Pactul primarilor. Autorităţile locale şi regionale împart
responsabilitatea cu autorităţile naţionale, iar angajamentul UE va fi realizabil cu
participarea directă a părţilor interesate la nivel local.
Ipoteza 2: Energia curată şi clima se vor deprecia până în 2050
Conform studiului “Tendinţe 2050” publicat de Uniunea Europeană,
demersul UE de a elibera sectorul energetic de dependenţă faţă de carbon va reduce
doar cu jumătate cantitatea de emisii necesară pentru a limita încălzirea globală cu 2
195
grade Celsius în 2050. Europa îşi intensifică eforturile prin elaborarea unui cadru
ambiţios pentru mediu şi energie pentru 2030, cu obiective pentru energia
regenerabilă şi reducerea gazelor cu efect de seră.
Ipoteza 3: Efortul economic major şi necorelarea măsurilor conduc la eşec
Preţurile energiei vor fi afectate în creştere de marea nevoie de investiţii din
sectorul energetic şi de stabilirea preţului hidrocarburilor la nivel internaţional
datorită creşterii cererii în ţările emergente. Piaţa internă a energiei este încă
fragmentată şi nu a atins potenţialul de transparenţă, accesibilitate şi alegere. Există
încă multe bariere pentru o competiţie deschisă şi corectă.
Ipoteza 4: O creştere a responsabilităţii la nivelul Uniunii Europene
Obiectivele propuse prin Strategia Europa 2020 vor fi atinse. Se vor realiza
eforturi concertate în vederea adoptării unei noi viziuni economice, care să asigure
atingerea obiectivelor Uniunii Europene în ceea ce priveşte schimbările climatice şi
utilizarea durabilă a energiei. Securitatea energetică va fi garantată. Lupta împotriva
schimbărilor climatice ar putea fi câştigată printr-o acţiune la nivel global.
TURISMUL INTERNAŢIONAL
a. DEFINIŢIE:
„Turismul internaţional reprezintă acţiunea de deplasare temporară a
rezidenţilor unei ţări în calitate de vizitatori spre o altă ţară, în scopul satisfacerii
unor motivaţii şi consumuri specifice acoperite de activităţi de producţie
generatoare de venituri în ţara de destinaţie”. Motivaţiile şi consumurile specifice
exclud pe cele legate de prestarea unor activităţi lucrative. Prin analogie cu
circulaţia internaţională de mărfuri, se poate defini circulaţia turistică internaţională
ca fiind „totalitatea tranzacţiilor comerciale (cu servicii şi mărfuri) care premerg,
însoţesc şi decurg din călătoriile turistice internaţionale”.
b. INDICATORI:
- Cerere şi ofertă în turismul internaţional
- Corelaţia dintre diversele laturi ale pieţei turistice
- Efecte economice directe ale turismului internaţional
- Utilizarea forţei de muncă în sectorul turistic
- Turismul urban cultural
c. IPOTEZE
Ipoteza 1: Declin al turismului
196
Consecinţele crizei economice şi ale declinului sectorului financiar sunt
profunde. Contribuţia turismului în PIB se diminuează drastic. TERITORIUL este
puternic afectat. Va deveni destinaţie a unui turism de tranzit redus. Declinului
industrial i se adaugă şi cel al sectorului terţiar.
Ipoteza 2: Politici bazate pe cerere
Se adoptă un mod de abordare pe termen scurt, care se axează numai pe
fluxurile de vizitatori şi se iau în considerare în mod tipic măsurile bazate pe cerere.
Acest mod de abordare constituie o primă reacţie naturală la creşterea importanţei
turismului de masă în zonele istorice, în ultimele decenii. Zone întregi din oraşe au
cedat dezvoltării turismului, în timp ce altele au devenit zone rezidenţiale. Pe
ansamblu, aceste politici vor avea un succes limitat.
Ipoteza 3: Politici bazate pe ofertă
Cererile turistice nu mai sunt considerate date de sine stătătoare, ci trebuie
ghidate şi construite în timp. Capacitatea de a manevra informaţia şi a conduce
schimbarea, disponibilitatea bugetelor flexibile şi implicarea reţelelor strategice ale
sectorului privat sunt elemente fundamentale ale acestei abordări. Deşi în
TERITORIU se dezvoltă un turism eficient, acesta nu poate susţine dezvoltarea
tuturor sectoarelor urbane.
Ipoteza 4: Aglomerarea culturală - model sinergic al dezvoltării turismului
Se va adopta o strategie pertinentă de dezvoltare turistică, în care atenţia celor
care fac planificările se va îndrepta şi spre alte domenii. Relaţia dintre turism şi
restul ramurilor economice este problema fundamentală, iar capacitatea
organizatorică a instituţiilor ce conduc schimbarea, devine elementul critic de succes.
5.2.2 Variabile interne
Pentru variabilele interne au fost construite ipoteze care continuă sau atenuează
tendinţele actuale, dar şi ipoteze care le inversează, în special în sensul maximizării
valorificării resurselor şi potenţialului local.
DEMOGRAFIE ÎN AREAL
a. DEFINIŢIE:
Demografia este determinată de trei variabile principale: sporul natural,
mortalitate şi fluxuri migratorii.
În arealul proiectului cele trei variabile au avut evoluţii contradictorii.
197
b. INDICATORI:
- Populaţia totală, populaţia activă
- Sporul natural
- Populaţia repartizată pe grupe de vârstă
- Soldul migrator
- Indicator privind dependenţa economică
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: uşoară scădere demografică şi o relativă îmbătrânire a populaţiei.
Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a
teritoriului să se menţină pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat prin
extrapolarea proiecţiilor INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.
Ipoteza se bazează pe creşterea speranţei de viaţă şi pe tendinţa de scădere a
sporului natural.
Ipoteza 2: continuarea tendinţelor demografice actuale în contextul unei politici
reactive fără măsuri proactive în domeniu
Scăderea populaţiei are loc în special ca urmare a fluxurilor migratoare
negative dar şi a îmbătrânirii populaţiei, consfinţind o lipsă de atractivitate a
TERITORIULUI cu excepţia perioadei sezonului estival. Dificultăţile economice
majore vor conduce spre o ruptură a indicatorului spor natural, iar speranţa de viaţă
va cunoaşte şi ea o aplatizare.
Ipoteza 3: creşterea atractivităţii care va influenţa un şold migrator considerabil
pozitiv
O politică activă în domeniul parcurilor industriale de-a lungul Dunării ca şi o
politică în domeniul turismului care să conducă la o activitate continuă, pot constitui
elemente care să favorizeze soldul migrator în sens pozitiv. Aceste două politici sunt
sau pot fi susţinute prin politica europeană în domeniul transporturilor “TEN-T” şi
în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile.
OFERTA DE SERVICII PUBLICE
a. DEFINIŢIE:
Ţările Uniunii Europene trebuie să gestioneze un echilibru între pe de o parte
cererea susţinută de bunuri/patrimoniu public pentru sectoarele sănătate, ordine
publică, formare şi pe de altă parte necesitatea raţionalizării resurselor bugetare şi
gestionarea eficientă după principiile dezvoltării durabile a finanţelor publice. Oferta
198
de servicii publice naţională trebuie să se situeze într-un context reglementat la nivel
european. Aceasta delimitează clar domeniile naturii publice a serviciului ce trebuie
asigurat, a statutului celui care prestează/oferă serviciul şi calitatea serviciului
considerat de “serviciu de interes general”. Viziunea naţională în acest domeniu este
departe de ceastă viziune şi conduce la anomalii grave în perimetrul serviciilor
publice. Ansamblul parametrilor amintiţi reprezintă oferta de servicii publice. Un
domeniu sensibil la nivel european şi naţional îl constituie oferta de servicii în
domeniul asistenţei medicale. Oferta în acest domeniu regrupează ansamblul celor
ce profesează în domeniu (medici, infirmiere, farmacişti, etc), infrastructura de bază
(locul de prestare: spitale, clinici, cabinete, laboratoare, etc) şi echipamentele
(scanere, blocuri operatorii, etc).
b. INDICATORI:
Principalii indicatori ai oferte de servicii sunt:
- Ponderea personalului din administraţia publică în total forţă de muncă ocupată
- Indicele administrative: numărul personalului din administraţia publică/locuitori
- Ponderea sectorului public în PIB
- Acoperirea teritorială cu servicii
- Accesibilitate servicii/TIC
În ceea ce priveşte indicatorii importanţi din domeniul asistenţei medicale,
aceştia sunt:
- Numărul de spitale publice
- Numărul de spitale private
- Numărul de servicii de urgent
- Numărul practicienilor din domeniu
c. IPOTEZE:
Ipotezele de evoluţie relative acestei variabile ţin cont de următorii parametri:
- Evoluţia ponderii alocate acestor servicii din PIB/execuţii bugetare (spre exemplu
pentru sănătatea şi educaţie sunt prevederi de 6% din PIB dar alocările sunt mult
mai mici)
- Constrângerile privitoare la asigurarea unor servicii obligatorii care după natura
lor vor influenţa evoluţia numărului de bugetari
- Scăderea numărului bugetarilor fie prin pensionare fie datorită migrării lor (în
special din sănătate şi educaţie)
Ipoteza 1: O abordare financiară a eficienţei cheltuielilor bugetare în cadrul unui
proces de descentralizare
199
Această ipoteză corespunde unei logici de continuare a tendinţei actuale, care
însă nu a dat rezultate. De peste 20 de ani sectorul se restructurează dar serviciile nu
se ridică la nivelul impus de reglementările europene în domeniu.
Ipoteza 2: Un nou model pentru serviciu public
Acesta ipoteză ia în calcul o reducere limitată a cheltuielilor publice dar care
antrenează evoluţia pozitivă a dimensiunii calitative a serviciului prin implementare
unor indicatori de eficienţă. În această ipoteze este foarte posibil ca o parte
importantă a serviciilor să evolueze către externalizare.
Ipoteza 3: Nivel de prestare/venituri din domeniul privat aplicat serviciilor publice
Această ipoteză este cea a unor reduceri drastice ale cheltuielilor publice în
cadrul unor planuri/contracte de management (pe criterii de calitate şi eficienţă)
care se impun în scopul evoluţiei serviciilor oferite/prestate. Această ipoteză se
fundamentează pe managementul resurselor umane foarte strict şi pe măsuri ce pot
conduce la reajustări drastice în domeniul ofertei.
Ipoteza 4: Recunoaşterea unor noi nevoi necesitând un management public
Această ipoteză se caracterizează printr-o evoluţie puternică a nevoilor
colectivităţilor (formare, sănătate, mediu, etc). Asistăm la apariţia unor noi servicii
locale necesitând management public. Acesta poate lua diverse forme (delegare de
serviciu public, concesiune, etc). Această ipoteză are ca premisă descentralizarea
puternică şi creşterea rolului parteneriatului public privat.
CULTURĂ, CREATIVITATE, AGREMENT
a. DEFINIŢIE:
Creativitatea culturală se bazează pe individualităţi (artiştii), structuri
(companiile din domeniu), iniţiative (artişti reuniţi în colective) şi reţele.
Instituţional, aceasta se sprijină pe Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural şi Naţional, fiind un serviciu deconcentrat, cu personalitate
juridică al Ministerului Culturii. Responsabilităţile exercitate de colectivităţile locale
în domeniul cultural se adaugă cadrului instituţional.
Din punct de vedere formal, atractivitatea culturală a zonei se defineşte drept
capacitatea acesteia de a atrage activităţi pe teritoriul său. Producţia culturală la
nivel global se industrializează sub influenţa americană. Această influenţă a generat
apariţia unei ramuri conexe, care adeseori înglobează activitatea denumită
entertainment (divertisment/agrement). Într-o economie globală unde influenţele se
întrepătrund, această atractivitate trebuie mărită în cazul unor fluxuri de turişti
200
veniţi să consume servicii sau produse culturale, inclusiv sub noile forme de
divertisment/agrement.
b. INDICATORI:
- Echipamente culturale (inclusiv cele conexe de agrement)
- Evenimente - festivaluri
- Formare în domeniul artistic
- Indicele de utilizare al echipamentelor culturale
- Dinamism economic
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: dispariţia creativităţii şi atractivităţii culturale în regiune
Modelul global şi al instituţiilor internaţionale se impun în faţa creativităţilor
locale. Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi identice la nivel
mondial, ajungând să se banalizeze. Nu mai este nimic particular de arătat sau
experimentat în TERITORIU.
Ipoteza 2: creşterea explozivă a atractivităţii culturale în TERITORIU
În cadrul unor politici publice active şi a unui angajament al sectorului privat
în agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o realitate culturală bazată pe
industriile culturale, bogăţia patrimoniului şi artele spectacolului în toate formele
lor. TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalităţii şi poate exploata
toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local, intracomunitar şi
internaţional.
Ipoteza 3: apariţia unui pol unic de creativitate şi atractivitate culturală în
TERITORIU
TERITORIUL nu a reuşit să creeze o dinamică globală care să se dezvolte
armonios în domeniile patrimoniului, creaţiei, industriilor culturale. Dezvoltarea s-a
focalizat în Drobeta-Turnu Severin pe infrastructură şi resursele de turism. Restul
TERITORIULUI rămâne centrat doar pe valorificarea patrimoniului şi pe activităţi
de creaţii culturale de anvergură modestă.
URBANISM/AMENAJAREA TERITORIULUI
a. DEFINIŢIE:
Aceasta este ştiinţa organizării spaţiale a teritoriilor. Amenajarea teritoriului
cuprinde o componentă funcţională şi o componentă culturală:
201
- Funcţiunile de utilizare ale localităţilor, identificate în anul 1934 de arhitecţii reuniţi
în cadrul Chartei de la Atena, sunt în număr de patru: Locuire, Activităţi economice,
Spaţii de recreere, Circulaţie.
- Dimensiunea de reprezentare a localităţilor şi teritoriilor defineşte luarea în
stăpânire identitară de către locuitorii ei. Aceasta este dimensiunea culturală a
urbanismului/amenajării teritoriale.
b. INDICATORI:
- Gradul de întrepătrundere între cele patru funcţiuni ale teritoriului, alegerea între
zonare strictă unifuncţionalitate sau funcţiuni mixte
- Necesitatea armonizării între urbanismul reglementator care uniformizează forma
(limită de înălţime, zonări şi densitate) şi între urbanismul de proiecte dând sens
teritoriului şi favorizând identitatea locală
- Existenta reglementărilor/normelor, adecvarea lor la ritmul dezvoltării şi la noile
provocări şi activităţi
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: fragmentarea funcţiunilor urbane dublate de politici funciare inadaptate
Plafoane legale în domeniul construcţiilor sunt neactualizate şi practic
blochează iniţiativele. Din acest motiv, dezvoltările sunt inabordabile pentru
domeniul funciar. Nu sunt realizate alte PATZ-uri adaptate potenţialităţilor
teritoriale. Segregarea socială şi spaţial creşte ca urmare a constrângerilor din
domeniul funciar şi în domeniul mobilităţii.
Ipoteza 2: Un urbanism funcţional şi de proiect la scara microzonală sau
aglomeraţie
Coerentă de ansamblu al celor patru funcţiuni urbane se realizează în
perimetre restrânse sau sunt integrate în special imperativele impuse de necesitatea
fluidizării schimburilor. O viziune de ansamblu este absenţa. Există un risc pe
termen mediu de izolare pentru zone (cartiere) sau aglomerări, care conduc la
dezvoltarea TERITORIULUI în mai multe viteze şi crearea unor disparităţi
importante.
Ipoteza 3: un urbanism multipolar ierarhizat
Organizarea teritoriului se face ierarhizat, proiectele locale sunt corelate
coerent între ele prin articularea instrumentelor de amenajare a teritoriului precum
PUG-uri şi scheme de coeziune teritorială de tip PATZ.
CALITATEA MEDIULUI
202
a. DEFINIŢIE:
Prima definiţie tehnică a mediului a apărut în anii ‘20, ca ansamblul
condiţiilor naturale (fizice, chimice, biologice) şi culturale (sociologice) susceptibile
să influenţeze toate organismele vii şi activităţile umane. Începând cu anii ‘60,
această noţiune acoperă resursele natural biotice (faună, floră) şi abiotice (aer, apă,
sol) şi interacţiunile reciproce, aspectele caracteristice ale peisajului şi bunurile care
compun moştenirea culturală.
În manieră generală, mediul defineşte ansamblul de elemente naturale şi
artificiale în cadrul căruia se derulează viaţă umană.
Cu provocările ecologice actuale, această noţiune a căpătat o dimensiune
mondială.
Când evocăm percepţia noastră asupra mediului (social, ecologic, politic...)
trebuie deci să integrăm dimensiunea mondializării şi să o definim de la început la
scară mondială.
Totuşi, componenţa sa teritorială este una puternică: mediul este de asemenea
perceput ca un teritoriu destructurat şi amenajat ţinând cont de necesităţile omului
dar adaptat la necesităţile economice, industriale şi financiare.
În competiţia teritorială care s-a instaurat între zone/regiuni/ţări, teritoriile
pot să propună alegeri voluntariste în favoarea mediului, ca factori ai unei dezvoltări
durabile şi sustenabile pe de o parte dar şi ca factor al atractivităţii teritoriale pe de
altă parte.
Mediul, ca element de atractivitate este definit de două dimensiuni:
- Mediul în sensul de “spaţiu emblematic”: spaţii naturale care contribuie la crearea
imaginii şi la notorietatea unui teritoriu (litoral, masivi muntoşi..)
- Mediul în sens “obişnuit”: calitatea aerului, apei, emisii chimice sau sonore,
sentimentul de securitate (în plan industrial). Această natură obişnuită participă la
bună funcţionare a ecosistemelor (concept de coridor ecologic) dar de asemenea şi la
atractivitatea unui teritoriu.
b. INDICATORI:
- Calitatea aerului (intensitatea emisiilor de gaze)
- Gestionarea deşeurilor
- Producţia şi consumul energetic
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: un şoc climatic neanticipat
Schimbările climatice şi accelerarea efectelor sale asupra mediului se vor simţi
şi vor constitui principalul factor de ruptură. Acest scenariu ia în considerare ipoteza
203
unei evaluări greşite a condiţiilor climatice viitoare şi a unei cunoaşteri imprecise a
sectoarelor de activitate cele mai sensibile la schimbările climatice.
Ipoteza 2: vulnerabilitatea resurselor energetice europene reprezintă un factor de
ruptură
Mai presus decât problema disponibilităţii rezervelor, este concentrarea
acestora în câteva zone geografice. România în schimb, se confruntă cu un excedent
de energie, exportul ajungând în ultimul timp la 10% din cantitatea produsă. Poziţia
Teritoriului îl poate impune ca pol de excelenţă pentru tranzitul excedentului de
energie electrică spre Serbia.
Ipoteza 3: politici active în domeniul ambiental în general de protecţie şi conservare
a biodiversităţi în special
Această ipoteză proiectează o situaţie ideală în care ştiinţele şi tehnologiile s-
au dezvoltat într-un mod inteligent pentru a garanta dezvoltarea durabilă la toate
nivelurile. Această ipoteza poate capătă o importanţă deosebită la nivelul unui Pact
Teritorial Extins la nivelul întregului areal severinean printr-o politică specială
orientată spre biodiversitate şi crearea unui continuum al protecţiei biodiversităţii
(realizarea unor coridoare ecologice).
TRANSPORTUL ŞI INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT
a. DEFINIŢIE:
Dezvoltarea mobilităţii oamenilor şi mărfurilor constituie un factor
determinant indispensabil pentru a răspunde aspiraţiilor fiecăruia la ameliorarea
nivelului şi calităţii vieţii, într-o economie mondializată unde exigenţele ce vizează
adaptabilitatea la realităţile în evoluţie sunt din ce în ce mai puternice. În acest
context este importantă confruntarea nevoii de transport constatată astăzi şi cea
previzionată în viitor, cu răspunsurile la nivelul politicilor publice posibil de a fi
anticipate, în scopul prevenirii riscurilor de regres economic şi social. În ceea ce
priveşte cererea de transport, au fost realizate proiecţii globale şi multimodale cu
orizont 2020-2050, la nivelul Uniunii Europene. Aceste previziuni, împreună cu
abordarea care integrează evoluţia resurselor de hidrocarburi fosile şi preţul
energiei, introduc modificări substanţiale şi impun tendinţe noi ale diferitelor tipuri
de trafic şi în special interconectivitatea lor. Evaluările prospective trebuie plasate
într-un cadru al constrângerilor în creştere în materie de resurse energetice, în
special petroliere şi a emisiilor de gaz cu efect de seră.
Schimburile reprezintă fundamentul pentru orice activitate. Poziţia de
intersecţie europeană, chiar într-o zonă periferică, constituie un atu major al
TERITORIULUI pentru păstrarea şi valorizarea economiei sale, cu un rol deosebit de
204
important în Europa de mâine. Calitatea infrastructurii, în special a celei de
transport, este primordială (rutieră, feroviară, fluvială, maritimă) într-o logică de
complementaritate a modurilor. Aceste reţele constituie prima condiţie a realizării
unui ansamblu de obiective umane în materie de amenajare a teritoriilor.
b. INDICATORI:
- Creşterea economică, factor major pentru cererea de transport
- Modul de organizare a ramurii Transport şi a ramurii sale conexe, Logistică
- Capacitatea de finanţare publică şi privată
- Politici publice în domeniul modului de a răspunde la cererea de transport
- Oferta de infrastructură de transport de toate tipurile
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: regularizarea cererii de transport într-un context de creştere economică
încetinită şi lipsa unei politici clare în domeniul amenajării infrastructurilor
Se instaurează o politică de reducere a mobilităţii. TERITORIUL este
marginalizat prelevând caracteristică de extremitate a lui. Teritoriul confirmă
statutul de regiune intrată în spirala pierderii de bogăţie/resurse, dinamism,
populaţie, locuri de muncă. Absenţa deciziilor în domeniul investiţiilor în
infrastructură lasă fără soluţie problemele de circulaţie.
Ipoteza 2: privilegierea modurilor de transport alternative celui rutier cu alocarea
unor resurse bugetare constante
Proiectele feroviare şi fluviale ajung să fie favorizate printr-o voinţă politică
puternică în cadrul unui discurs ce vizează protecţia globală a mediului.
Transporturile colective urbane sunt încurajate iar utilizarea autoturismului este
penalizată. Un discurs inadaptat privitor la transportul intermodal nu poate satisface
nevoile reale ale utilizatorilor.
Ipoteza 3: voinţa puternică şi coerentă în materie de ofertă de transport anticipând
interesul general pe termen lung
O prioritate deosebită este acordată investiţiilor în infrastructura de transport
şi în special cercetării, inclusiv în ceea ce priveşte energiile alternative la petrol,
conducând la reducerea poluării şi a emisiilor CO2. Este instaurată o guvernanță de
calitate pentru optimizarea acţiunii publice şi private în domeniul transportului
interurban şi urban. TERITORIUL se poziţionează ca o zonă europeană de creştere
economică susţinută.
205
PIAŢA IMOBILIARĂ ŞI CALITATEA LOCATIVĂ
a. DEFINIŢIE:
Problemele în domeniul funciar în general, ale pieţei imobiliare în special,
devin o condiţie prealabilă importantă practic a oricărui proiect de investiţii, fie că
este vorba de dezvoltare economică, producţie agricolă, rezidenţial, infrastructura de
transport, spaţii naturale, echipamente publice, etc. Aceste probleme pot întârzia
proiectele esenţiale pentru viitorul TERITORIULUI, putând chiar paraliza ca urmare
a unei eventuale lipse de anticipare a colectivităţilor publice.
b. INDICATORI:
- Concertare şi transversalitate
- Predictibilitate
- Transparentă a deciziilor publice în acest domeniu
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: continuarea tendinţei în domeniul politicii funciare şi de amenajare a
TERITORIULUI de cvasi-dereglementare
Reglementarea în cadrul acestei pieţe este deficitară. Sunt inexistente practic
instrumentele de tip companii publice de investiţii sau parteneriat public privat.
Sistemul fiscal continuă să fie inadaptat existând puţine facilităţi pentru domeniu.
Ipoteza 2: voinţa actorilor publici de control strict al pieţei, fără dialog şi
concertare generează conflicte şi este puţin eficientă
Deciziile publice sunt luate a priori şi sunt în consecinţă deconectate de
realităţile economice ale TERITORIULUI, făcându-se abstracţie de principiul
subsidiarităţii. Conflictele în domeniul utilizării terenurilor se intensifică
(rezidenţială, utilizare economică, echipamente publice, spaţii naturale, etc).
Ipoteza 3: reglementare în spiritual cooperării concertate între utilizatori
Se creează un observator teritorial pentru fundamentarea strategiilor în
domeniu. Politicile în domeniu, sunt coordonate cu reglementările urbanistice.
Procedurile sunt articulate, simplificate şi predictibile. Coerenţa este asigurată între
localităţi şi intercomunitar, în baza schemelor de coeziune a TERITORIULUI
respectiv Planul de Amenajare Zonal. Se instaurează o cooperare între actorii tuturor
nivelurilor: Stat, Regiune, Intercomunalitate, Colectivităţi locale.
206
DISPARITĂŢI TERITORIALE
a. DEFINIŢIE:
Precum majoritatea regiunilor şi zonelor din România, TERITORIUL cunoaşte
dezechilibre în dezvoltarea sa spaţială. Aceste dezechilibre sunt structurale şi sunt
legate de mai mulţi factori:
- Factori naturali: disparităţi între zona Drobeta Turnu Severin şi restul
TERITORIULUI iar în cadrul municipiului, între zona oraşului şi celelalte localităţi
aparţinătoare
- Structura economiei, în care distingem zone strict turistice sau agricole şi localităţi
în care există activităţi portuare şi industriale
- Structura demografică şi fluxurile migratoare ca şi densitatea populaţiei
- Nivelul de servicii şi echipamente publice
La scara TERITORIULUI există zone de concentrare economică şi populaţie şi
zone cu o concentrare mai mică economică şi populaţie, cu un grad de izolare dat de
o infrastructură deficitară. O reflecţie asupra consecinţelor evoluţiei demografice
trebuie să confrunte proiecţiile statistice cu previziunile privind evoluţia la nivel
societal mai puţin previzibile. La nivelul TERITORIULUI observăm fenomene
cumulative între diferiţi factori structurali de dezechilibru, la care se adaugă
dinamica dezechilibrată a teritoriilor de proiect.
b. INDICATORI:
- Evoluţia accesibilităţii
- Evoluţia populaţiei
- Evoluţia indicelui de ocupare
- Evoluţia indicelui şomaj
- Evoluţia serviciilor şi echipamentelor
- Evoluţia dinamicii şi coerenţei structurării teritoriale
c. IPOTEZE:
Ca urmare a inerţiei lor specifice, evoluţiile demografice pot face obiectul unei
previziuni. Ele trebuie realizate la nivel judeţean, intercomunitar şi la nivelul marilor
localităţi. Aceste proiecţii trebuie să fie evaluate în contextul diferitelor ipoteze de
evoluţie socio-economice.
Ipoteza 1: declin economic al TERITORIULUI: criza atinge cea mai mare parte a
TERITORIULUI în lipsa unei politici de solidaritate
Proiectele TERITORIULUI sunt bine structurate pe hârtie cu sprijinul actorilor
locali şi zonali, dar nu sunt finanţate datorită unor deficienţe în capacitatea
financiară. TERITORIUL pierde din competitivitatea internaţională şi deficienţele
207
locale nu sunt remediate. Strategia teritorială are efecte minore fiind de factură
dirijistă.
Ipoteza 2: dezechilibru accentuat cauzând o mărire a dezechilibrului între
localităţile dezvoltate şi cele nedezvoltate
Polii de excelenţă se dezvoltă ca o prioritate pentru toate colectivităţile locale
ale TERITORIULUI (Drobeta Turnu Severin, zonele portuare, zonele turistice). În
zonele mai puţin dezvoltate și fragile practic nu se mai investeşte în dezvoltarea
economică şi/sau dezvoltarea infrastructurii. Fractura teritorială şi socială creşte.
Ipoteza 3: un echilibru dinamic într-o logică “win-win”
Polii de excelenţă sunt încurajaţi. TERITORIUL se adaptează la transformările
continue şi anticipatoare ale structurilor economice. Dezvoltarea locală este asigurată
de proiecte de teritoriu coerente şi fondate pe principiul subsidiarităţii ascendente,
plecând de la realităţile TERITORIULUI şi actorii din teren. Nivelul regional şi/sau
naţional nu impun constrângeri strategice în dezvoltare. Solidaritatea teritorială şi
dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”.
EVOLUŢIA ŢESĂTURII ECONOMICE A ZONEI
a. DEFINIŢIE:
Ţesătura economică a TERITORIULUI a evoluat puternic în ultimii 20 de ani. În
aceşti ani TERITORIUL, ca de altfel întreaga ţară, a trecut de la o economie de stat
planificată (cu o industrializare forţată, puternic intensificată în perioada anilor ‘70-
90), la o economie de piaţă privată. Procesul de privatizare în industrie şi de
retrocedare a proprietăţilor desfăşurate lent şi netransparent au îngreunat procesul
de trecere la o economie de piaţă eficientă şi competitivă. Efectul de modificare a
ţesăturii economice a TERITORIULUI a fost şi el lent. Mult timp fără o piaţă
adevărată şi concurenţială iniţiativa privată în general şi în special IMM-urile s-au
impus cu greu (acestea depășind rar trei ani de existență). IMM-urile nu au reuşit să
se impună şi să creeze o ţesătură economică care să echilibreze activitatea marilor
companii/grupuri care controlează practic piaţa din poziţia de comanditari ai
acesteia, chiar şi în condiţia de insolvabilitate a marilor companii.
b. INDICATORI:
- Ponderea diferitelor sectoare
- Evoluţia marilor întreprinderi
- Numărul centrelor de decizie
- Ponderea subcontractării/subcontractanţilor
- Nivelul productivităţii
208
- Ponderea activităţilor internaţionale
- Politici industriale
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: o continuare a dezindustrializării şi chiar reducere a sectorului terţiar
productiv
Activităţile industriale se închid sau delocalizează ca urmare a unei pierderi
de competitivitate. Îmbătrânirea populaţiei antrenează o dezvoltare importantă a
serviciilor de proximitate cu caracter rezidenţial, creând totuşi un număr limitat de
locuri de muncă.
Ipoteza 2: o încetinire a dezindustrializării şi delocalizării şi o relocalizare în
TERITORIU a anumitor activităţi
Anumite activităţi sunt relocalizate în zonele special create pentru parcuri
industriale, atrăgând serviciile terţiare productive asociate. Acest fenomen este
influenţat de importanţa în creştere a activităţii portuare în cadrul reţelei TEN-T,
precum şi de politicile stimulatoare în domeniul fiscal pentru mărfurile tranzitate în
special prin port.
Ipoteza 3: o creştere influenţată de un sector cheie, competitivitate întărită pentru
sectoarele tradiţionale şi un efect puternic de antrenare pentru activităţile terţiare
Un sector lider la întretăierea între producţia de energie hidro, cercetarea în
domeniul schimbărilor climatice, eficienţei energetice şi transporturilor durabile,
antrenează ansamblul economiei TERITORIULUI, al zonei în general. Sectorul
terţiar, în special terţiarul productiv se întăreşte prin această imagine de calitate.
DINAMICA INVESTIŢIILOR ŞI FILIERELE DE EXCELENŢĂ
a. DEFINIŢIE:
TERITORIUL comportă un număr de filiere de excelenţă, în special de importanţă
naţională. Pot fi consideraţi poli de competitivitate, zona fluvială în domeniul
turismului dar şi Porturile Drobeta Turnu Severin şi Orşova. De asemenea, poate fi
evaluată drept o filieră, producţia tradiţională în care excelează vinul din Regiunea
Viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei Mehedinţi însoţită sau neînsoţită de una
dintre următoarele subdenumiri: Severin, Corcova, Golul Drancei, Vânju Mare,
Oreviţa. Dinamica investiţiilor în anumite domenii arată inovare tehnologică şi
inovare organizaţională (turism, mediu, energie din resurse regenerabile) şi devin
surse de creştere şi competitivitate. Variabilă va fi considerată esenţială din punct de
209
vedere al creării unor clustere care să integreze capacitatea de inovare şi cercetare.
Investiţiile străine au un rol puternic de antrenare.
b. INDICATORI:
- Organizarea de filiere
- Indicele de creştere a polilor
- Evoluţia polilor de excelenţă
- Polii de creştere şi evoluţia lor
- Filiera produselor tradiţionale în crearea unei mărci locale
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: câţiva poli de excelenţă ai teritoriului devin poli de competitivitate
În jurul activităţilor importante ale TERITORIULUI, ca spre exemplu
Nuclearelectrica, Portul Drobeta Turnu Severin împreună cu portul Orşova se
creează adevărate legături de cluster, cu o ţesătură de IMM-uri inovatoare.
Ipoteza 2: doar un pol de creştere susţine dezvoltarea şi ţesătura economică a
TERITORIULUI; acesta devine un pol de competitivitate într-unul din domeniile de
excelenţă ale TERITORIULUI
Se impune o singură locomotivă a dezvoltării. Acesta este polul de creştere,
Zona Metropolitană Drobeta Turnu Severin. Disparităţile teritoriale se accentuează.
Cercetarea capătă importanţă în TERITORIU, dar are un impact limitat, având un rol
doar de prestator de servicii şi nu de iniţiator al inovării.
Ipoteza 3: modelul European al polilor este un eşec. Niciun domeniu de excelenţă al
TERITORIULUI nu reuşeşte să devină pol de competitivitate
Politica europeană în domeniul cercetării şi inovării nu produce efecte în
TERITORIU. Nici polul de creştere Drobeta Turnu Severin nu reuşeşte să susţină
vreunul din domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI astfel încât să devină pol de
competitivitate şi să creeze o dinamică economică pozitivă în TERITORIU.
GUVERNANȚA TERITORIALĂ/CADRU INSTITUŢIONAL TERITORIAL
a. DEFINIŢIE:
La nivelul Uniunii Europene există un cadru politic şi instituţional al guvernanței,
bine definit încă din anul 2001 şi în plin proces de implementare prin
crearea politicilor de cooperare în toate ţările membre ale Uniunii Europene ca şi în
cele în curs de aderare. Prin Regulamentul CE 1303/2013, este definit cadrul general
şi instituţional al temei. În ultimii zece ani, sprijinul pentru bună guvernanţă a
devenit un instrument fundamental al ajutorului pentru dezvoltare. Acest element
210
este integrat în programele de cooperare ale Comisiei. Acest concept acoperă mai
multe aspecte. Cu toate că nu există o definiţie clară a bunei guvernanţe, termenul se
referă, în general, la elementele de bază ale legăturii dintre stat şi societate: normele,
procesele şi comportamentele prin care sunt organizate interesele, prin care sunt
gestionate resursele şi prin care puterea este exercitată în societate. Calitatea
guvernanţei este, prin urmare, adesea bazată pe capacitatea unui stat de a oferi
cetăţenilor săi servicii de bază care să permită reducerea sărăciei şi promovarea
dezvoltării. Există o gamă largă de instrumente disponibile pentru a promova
guvernanţa în cadrul combaterii sărăciei şi al promovării dezvoltării durabile, şi
anume: ajutorul umanitar, sprijinul pentru dezvoltarea instituţională în domenii
cum ar fi transportul, sănătatea sau educaţia, reforma administrativă şi combaterea
corupţiei, însuşirea programelor de reformă în aceste ţări, menţinerea păcii şi
securităţii, promovarea drepturilor omului, promovarea participării societăţii civile,
promovarea comerţului şi sprijinul bugetar.
Abordări inovatoare de acest tip au apărut în România după anul 2007, anul aderării
la Uniunea Europeană. Deşi în viziunea Uniunii Europene pentru fundamentările
politicilor şi implementarea strategiilor, în scopul eficientizării lor, trebuie deschis un
dialog cu toate părţile implicate, cadrul românesc a creat în mod concret doar
Grupuri de Acţiune Locală ca structuri ale guvernanței în cadrul Axei 4 LEADER din
cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Societatea civilă
românească este la nivel local puţin dezvoltată şi cu activităţi cu impact minor.
Administraţiile publice locale, rareori au iniţiat un dialog cu mediul privat. Nu
există iniţiative de tip partenerial la nivel local. Atât aleşii locali cât şi cei naţionali şi
europeni au un dialog formal cu TERITORIUL.
b. INDICATORI:
- Deschiderea teritoriilor către parteneriate între toţi actorii
- Gradul de asociere şi deschidere pentru dialog al actorilor locali
- Realizările în domeniul creării unui cadru instituţional şi iniţierii unui Pact
Teritorial bazat pe guvernanţă
c. IPOTEZE:
TERITORIUL nu dispune de un trecut al unei guvernante locale dar strategia
Europa 2020 impune şi condiţionează prin politica sa de coeziune, un management
al fondurilor europene fundamentat pe guvernanţă şi crearea unui cadru
instituţional adecvat.
Ipoteza 1: status qvo al competiţiei între colectivităţile locale
Guvernanța locală nu s-a coagulat în TERITORIU. Actorii locali, inclusiv
societatea civilă nu au iniţiative comune. Administrarea TERITORIULUI este
211
divizată la nivelul teritorial, necoagulându-se nici o iniţiativă intercomunitară
eficientă.
Ipoteza 2: societatea civilă, organizată sau nu instituţional, se impune
Colectivităţile acţionează ca reacţie la curentul de opinie al opiniei publice
care preia în acest fel puterea. Pot fi imaginate două variante: revolta fiscală sau
guvernanța prin forumuri cetăţeneşti.
Ipoteza 3: reierarhizarea şi recentralizarea financiară
Veniturile bugetare sunt recentralizate şi apoi redistribuite către nivelurile
judeţene. Nivelul regional rămâne un nivel formal statistic. Nivelul judeţean se
impune net în organizarea deconcentrată a statului. Societatea civilă organizată,
începe să se structureze asumându-şi un rol de control şi mediere.
Ipoteza 4: teritoriile de proiect într-un cadru regional european se impun
Regiunile dezvoltă strategii în complementaritate cu teritoriile sale,
structurând teritorii de proiect de tip ITI, CLLD, GAL, Agenţii de Dezvoltare
Intercomunitare. Este fondată o fiscalitate teritorială, pe strategii fiscale teritoriale, în
care sunt definite instrumente şi mecanisme pentru dezvoltarea TERITORIULUI.
Regiunea are un rol decisiv de coordonare în cadrul căruia teritorii de proiect devin
motoarele dezvoltării.
TURISMUL
a. DEFINIŢIE:
Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau
pentru afaceri. Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.) defineşte turiştii ca fiind
persoanele ce „călătoresc sau locuiesc în locuri din afara zonei lor de reşedinţa
permanentă pentru o durată de minimum douăzeci şi patru (24) de ore dar nu mai
lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de
exercitarea unei activităţi remunerate în localitatea vizitată.” Turismul a devenit o
activitate de recreere globală populară. Turismul este ramură economică cea mai
puternică pe plan mondial. În 2004 s-au obţinut în acest sector, conform Organizaţiei
Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. În 2008, s-au consemnat peste
922 milioane de sosiri la nivel internaţional, cu o creştere de 1,9% fată de anul 2007.
Încasările internaţionale din turism au crescut în 2008 la 944 bilioane UŞ$ (642
bilioane euro), ceea ce corespunde la o creştere în termeni reali de 1,8%. Cu
aproximativ 100 milioane de angajaţi la nivel mondial, turismul se evidenţiază şi ca
cel mai important angajator. Călătoriile transfrontaliere se ridică la un procent de 25
până la 30 din comerţul mondial în domeniul serviciilor.
212
b. INDICATORI:
- Pondere venituri din turism din PIB
- Număr de turişti/an din care turişti străini
- Capacitate de cazare
- Grad de ocupare al capacităţii de cazare
- Înnoptări în structuri de cazare
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: Turismul devine motorul economic al zonei
În cadrul unei filiere agroalimentare – servicii de turism, turismul devine
motorul economiei locale. Turismul contribuie decisiv la redefinirea brandurilor
locale pe care reuşeşte să le promoveze, creându-le notorietate europeană/mondială.
Pe lângă turismul estival fluvial şi/sau montan se dezvoltă un turism de descoperire
gastro-oenologic. Împreună cu acestea devin tot mai importante turismul cultural,
ecoturismul. Un program de animare a teritoriului cu un calendar de festivaluri
creează noua ofertă de turism a teritoriului.
Ipoteza 2: Turismul rămâne ceea ce este, adică o ramură sezonieră bazată pe
atractivitatea datorată Dunării
Turismul se dezvoltă limitat bazându-se pe potenţialul turistic al
judeţului Mehedinţi grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea cu defileul său,
diversitatea reliefului din zona muntoasă, elementele floristice şi faunistice
deosebite. Poziţionarea doar pe turismul datorat Dunării fără o gamă variată de
servicii turistice la nivel judeţean conduce la un turism sezonier.
Ipoteza 3-Declin al turismului ca urmare a eroziunii malurilor şi efectelor
schimbărilor climatice
Calitatea ofertei scade şi ea urmând spirala cerere-ofertă în scădere. Turismul
zonei scade iar contribuţia sa în PIB-ul local se diminuează drastic. Neadaptarea
infrastructurii la noile realităţi le fac improprii utilizării pentru alte tipuri de turism
în restul anului. Populaţia ocupată în turism migrează agravând trendul demografic
negativ.
PIAŢA MUNCII
a. DEFINIŢIE:
Forţa de muncă şi raporturile sale pe piaţa de muncă, reprezintă un element de
coeziune socială care face referinţă la influenţa sa în termen de integrare socială. De
213
asemenea, munca este înţeleasă ca o valoare şi în articularea sa cu diferiţii timpi ai
vieţii indivizilor (muncă, repaus, recreere). Înţelegem raporturile de muncă atât ca
un concept, cât şi ca un factor de dezvoltare al indivizilor. Elementele de reflecţie
asupra previziunilor în domeniul pieţei muncii se pot aplica la nivel naţional ţinând
cont de specificităţile teritoriale ale zonei în ceea ce priveşte economia şi sectoarele
de activitate.
b. INDICATORI:
- Mobilitatea profesională
- Managementul fluxurilor
- Ieşirea de pe piaţa muncii la pensie (vârsta, indice, ieşire anticipată la pensie)
- Natura contractelor profesionale
- Repartizarea populaţiei active pe clase de: vârstă, sex, nivel de studii
- Şomajul
- Nivelul salariilor
c. IPOTEZE
Ipoteza 1: o piaţă a muncii individualistă şi duală
Asistăm la zonificarea TERITORIULUI, cu o puternică specializare între
sectorul rezidenţial şi zone de activitate. Două subipoteze pot fi conturate: o societate
duală şi individualist liberală şi o societate duală şi individualistă.
Ipoteza 2: o piaţă a muncii armonizată
După modelul scandinav, raportul pe piaţa muncii în TERITORIU, se
dezvoltă armonizat între diferitele ramuri de activitate. Ramură agricolă este
predominantă. Constatăm o pondere mică a abordării individualiste în raport de
piaţă de muncă, în timp ce implicit capacitatea de negociere se întăreşte.
Ipoteza 3: către sfârşitul modelului salarial dominant
Proporţia salariată a populaţiei tinde încet, încet să se diminueze. Crearea de
noi locuri de muncă se concentrează pe demersul antreprenorial, crearea de
microîntreprinderi. Acest lucru pune problema în termeni de protecţie socială.
Ipoteza 4: către o sedentaritate a parcursului profesional
Întreprinderile creează condiţii de muncă şi modalităţi contractuale care
favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul scade şi mai mult şi devine rezidual.
Această ipoteza corespunde nu numai unei aspiraţii a populaţiei active la o anumită
214
securitate a locului de muncă, dar şi la voinţa de armonizare a vieţii profesionale cu
viaţa privată.
CERCETARE/INOVARE/PROGRES
a. DEFINIŢIE:
Cercetarea acoperă activităţile intelectuale având drept obiect producţia şi progresul
cunoştinţelor. O distincţie importantă operează între cercetarea fundamentală
(plasată în sens strict în procesul de creare a noi cunoştinţe teoretice) şi cercetarea
aplicată (noile cunoştinţe create vizează aplicarea lor în industrie sau alte ramuri,
precum sănătatea şi problemele mediului ambient în special).
Inovarea desemnează procesul prin care se încearcă găsirea de răspunsuri noi la
nevoi formulate, de manieră mai mult sau mai puţin explicită. Se disting în mod
obişnuit, inovaţii în domeniul produselor sau inovaţii în domeniul proceselor sau
procedeelor. Invenţia este o cunoştinţă, un produs sau un procedeu nou, inovarea
fiind o aplicare a ei în câmpul economic. Ea oferă avantajul concurenţial.
Cercetarea şi inovarea sunt corelate fără să acopere totuşi acelaşi perimetru. Anumite
inovaţii pot decurge din procesul pur empiric, în timp ce într-o economie întoarsă
către cunoştinţe şi inovare activitatea ei îşi creează un protocol formalizând
cercetarea.
Progresul ştiinţific desemnează acumularea de cunoştinţe, produse de cercetare
(fundamentală şi aplicată) această acumulare servind dezvoltării umane în
ansamblul ei. În decursul ultimelor decenii, ştiinţele şi tehnologiile au cunoscut un
progres semnificativ.
b. INDICATORI:
- Cheltuieli în domeniile Cercetare şi Dezvoltare, publice şi private
- Cota din PIB consacrată Cercetării
- Numărul de cercetători şi cadre universitare-cercetători
- Numărul de teze de doctorat, susţinute
- Producţia tehnologică evaluată prin numărul de brevete
- Producţia ştiinţifică măsurată
- Numărul de publicaţii
- Mediul juridic în domeniul cercetării
- Diversitatea temelor de cercetare
- Cultura interdisciplinarităţii
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: diluare şi recul al cercetării în TERITORIU, într-un context de
mondializare
215
TERITORIUL nu reuşeşte să capete importanţa în niciunul din domeniile de
competenţă, centrul de gravitate în cercetare se deplasează către est. Fără o susţinere
financiară adecvată şi printr-o continuare a unei activităţi decuplate de economie,
institutele de cercetare nu reuşesc să creeze legături cu mediul economic.
Ipoteza 2: Europa cercetării: de la Atlantic la Ural
Uniunea Europeană găseşte în cercetare un simbol puternic de consolidare a
integrării. În stadiul în care “benchmark” -ul este European, TERITORIUL reuşeşte
să creeze o marcă locală în materie de cercetare. TERITORIUL devine o zonă motrice
în materie de cercetare la nivel naţional şi est comunitar.
Ipoteza 3: O dereglementare sălbatică a pieţei cercetării
După modelul celorlalte sectoare (telecomunicaţii, energie, transporturi),
cercetarea face obiectul unei decizii politice de dereglementare. Ea este considerată
ca un bun economic banalizat, supus concurenţei şi normelor de piaţă. În această
mişcare de consolidare a unei pieţe concurenţiale ascuţite, laboratoare din
TERITORIU, devin simpli subcontractori pentru marile companii din domeniu, sau
dispar.
EDUCAŢIE ŞI FORMARE PROFESIONALĂ
a. DEFINIŢIE:
Educaţia şi formarea sunt esenţiale atât pentru progresul economic cât şi
pentru progresul social, iar alinierea competenţelor la nevoile de pe piaţa muncii
joacă un rol important în acest sens. Educaţia şi formarea profesională stimulează, de
asemenea, dezvoltarea personală şi cetăţenia activă şi promovează echitatea,
incluziunea şi coeziunea socială.
Învăţământul superior are responsabilitatea de a le oferi studenţilor
cunoştinţe, competenţe şi abilităţi care să le permită să se angajeze, să dezvolte o
afacere proprie, să-şi continue studiile şi să înveţe permanent.
Învăţământul vocaţional îi pregăteşte pe tineri sau îi califică pe adulţi pentru
slujbe bazate pe activităţi manuale sau practice, artistice, sportive şi într-o mai mică
măsură teoretice. La acest capitol, România nu are o strategie clară, oscilând între
desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii şi creşterea finanţării per elev în învăţământul
vocaţional. Un motiv în favoarea acestui tip de educaţie este reducerea abandonului
şcolar: mulţi tineri care nu participă cu plăcere la cursurile teoretice manifestă interes
pentru activităţile aplicate. Din această perspectivă, creşterea numărului
absolvenţilor de gimnaziu care se îndreaptă spre învăţământul vocaţional nu
echivalează cu reducerea numărului de studenţi.
216
b. INDICATORI:
- Infrastructura de învăţământ/formare
- Indicele de utilizare al infrastructurii
- Resurse umane
c. IPOTEZE:
Ipoteza 1: scăderea populaţiei şcolare
Continuă tendinţa de scădere ceea ce va conduce la scăderea calităţii învăţământului.
Ipoteza 2: menţinerea unui grad scăzut de interes al absolvenţilor în învăţământul
primar şi gimnazial, postliceal şi universitar
Se va menţine aceeaşi inadecvare a corelării sistemului de învăţământ cu piaţa
muncii, lucru care va conduce la un interes scăzut pentru sistemul local de
învăţământ.
Ipoteza 3: creşterea graduală a interesului absolvenţilor de liceu şi orientarea spre
învăţământul tehnic şi vocaţional concomitent cu menţinerea interesului spre
învăţământul universitar
Autorităţile locale iniţiază un parteneriat cu economia locală în cadrul căruia oferta
de învăţământ se corelează cu piaţa muncii. Apar clustere şi filiere locale.
5.3 Analiza strategiei opţiunii actorilor locali
Această analiză a fost efectuată în cadrul a 3 grupuri de lucru tematice, ca o
continuare a cercetării calitative, iniţiată ca demers pe de o parte identitar, iar pe de
altă parte de evaluare a resurselor locale. De această dată, demersul a fost unul de
evaluare a ipotezelor de evoluţie a teritoriului şi ierarhizare a problemelor şi
obiectivelor. Au fost urmărite următoarele aspecte:
1-Tabloul strategiilor / opţiunilor actorilor locali (primele 2-3 opţiuni şi/sau viziune)
2-Raportul de forţe între actori
3-Obiectivele de convergenţă şi divergenţă între actori
4-Evaluarea poziţionării actorilor în cadrul sistemului - gruparea variabilelor în
scheme generale pentru crearea microscenariilor
5-Ierarhizarea priorităţilor /obiectivelor
6-Evaluarea integrativă relaţională la nivelul sistemului, evaluarea posibilităţilor de
realizare a alianţelor locale (cluster, filieră, etc.)
7-Recomandari / formulări strategice pentru alegerea strategică - criterii pentru
alegerea strategică
217
Grupurile de lucru au fost organizate şi animate în perioada 12-13.02.2015,
întâlnirile având loc la sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin.
Grup de lucru mediu privat
Apare evidentă lipsă de dialog instituţional între administraţia publică şi
antreprenoriat dialog văzut ca fundament al dezvoltării concertate şi a creării unui
parteneriat local care să conducă spre o guvernanță. Pe de o parte, administraţia
publică a creat o schemă de ajutor fără a realiza o comunicare şi promovare eficientă.
Pe de altă parte, mediul privat răspunde prin iniţiativă privată, investind într-un
cinematograf şi iniţiază un dialog (fără rezultate) cu administraţii publice rurale din
proximitatea municipiului în încercarea de a prelua produse locale.
Pentru rezolvarea unor probleme de infrastructură există disponibilitatea
mediului privat de a se implica în cazul iniţierii unui dialog şi eventual realizării
unor parteneriate: susţinere financiară pentru infrastructura de bază (drum, apă
canal în zonă comercială Mihai Viteazu), orice formă de colaborare în realizarea unor
structuri de preluare/depozitare a produselor locale, parteneriat în recalificarea
forţei de muncă locală, extinderea transportului public local.
Rezultă necesitatea unei poziţionări locale care să ţină cont de o ofertă
teritorială de definit pentru care să se realizeze un mesaj adecvat către grupuri ţintă
interesate. Grupurile ţintă interesate de problemele ridicate în acest grup de lucru
par a fi: populaţie, antreprenoriatul din domeniul comerţului/mari distribuţii,
turiştii şi mediul privat după definirea poziţionării.
Grup de lucru sector public
Au fost puse în discuţie următoarele teme: crearea unor instrumente
mecanisme care să relanseze economia locală, conturarea unei poziţionări strategice
a localităţii, evaluarea resurselor susceptibile să definească oferta teritorială şi
realizarea un mesaj adecvat către grupurile ţintă identificate. Dintre elementele
importante care pot ajuta la definirea ofertei teritoriale şi poziţionarea strategică,
menţionăm: Drobeta Turnu Severin pol al unei aglomerări dunărene (ADI conform
Art.1, (2) lit. b din Legea 215), definirea ofertei de turism, parteneriat cu
antreprenoriatul local şi AJOFM pentru adaptarea ofertei de forţă de muncă,
dezvoltarea transportului în comun şi ajustări în infrastructura de bază, sprijin
pentru economia locală (incubatoare de afaceri, economie socială, economie verde).
Un punct deosebit îl reprezintă crearea infrastructurii şi mecanismelor pentru
modelare financiar-bugetară a resurselor locale (crearea unei baze de date
informaţionale în conformitate cu legea 273).
218
Rezultă următoarele grupuri ţintă interesate de problemele ridicate în acest
grup de lucru: populaţie, mediul privat după definirea poziţionării, turişti,
antreprenoriatul din domeniul comerţ/mare distribuţie.
Grup de lucru cultură, ONG, educaţie, servicii sociale
Dorinţa de participare/implicare a societăţii civile şi a instituţiilor de educaţie
şi cultură este redusă. Sectorul nu reuşeşte să culeagă şi să coaguleze iniţiative şi
dorinţe ale populaţiei şi nici să acţioneze ca vector pentru definirea problemelor
teritoriului şi rezolvarea lor. Calendarul de animare teritorială, ca expresie a
societăţii civile, este modest şi cu o slabă notorietate. Comunicarea evenimentelor
este cvasi-inexistentă. Deşi era un centru relevant la nivel regional, astăzi ambiţiile
sunt reduse, municipiul punându-se la remorcă Craiovei în tentativa de câştigare a
viitoarei candidaturi pentru Capitală Culturală. Atât spiritul cosmopolit,
multiculturalitatea cât şi patrimoniul local ar fi permis coagularea unei iniţiative
individuale. Spiritul sectorului este unul fie melancolic, fie critic fără iniţiativă (în
sensul dorinţei de colaborare/parteneriat). În acest peisaj, activităţile singulare ale
unei asociaţii în domeniul turismului, pot constitui totuşi, un început de dialog în
vederea realizării susţinerii unor parteneriate locale. Cu atât mai mult cu cât
activităţile asociaţiei sunt susţinute de voluntariat.
Rezultă necesitatea unei poziţionări locale care să ţină cont de o ofertă
teritorială de definit pentru care să se realizeze un mesaj adecvat către grupuri ţintă
interesate. Grupurile ţintă interesate de problemele ridicate în acest grup de lucru
par a fi: turiştii, populaţie şi antreprenoriatul din domeniul comerţului/marii
distribuţii.
5.4 Scenarii de lucru
Au fost elaborate următoarele scenarii de lucru:
Microscenarii de context - pe baza cercetărilor consultantului; variabilele de
context au fost împărţite în două grupe: context mondial - GEOPOLITICĂ,
TENDINŢE LA NIVEL MONDIAL ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ, RESURSE
NATURALE PROPRII ŞI ACCES LA RESURSE, MEDIU, SECTORUL FINANCIAR
INTERNAŢIONAL, CRIZA FINANCIARĂ MONDIALĂ/EUROPEANĂ ŞI ZONA EURO,
POPULAŢIA MONDIALĂ (Anexa 3) şi context european - CONSTRUCŢIA
EUROPEANĂ/POLITICA REGIONALĂ EUROPEANĂ, ECONOMIE ÎN PERSPECTIVA
UNEI SOCIETĂŢI INFORMATIZATE, DIVERSITATE CULTURALĂ, POLITICĂ
ENERGETICĂ, TEN-T ŞI STRATEGIA DUNĂRII, TURISM INTERNAŢIONAL (Anexa
4)
Microscenarii interne - pe baza alegerii factorilor interesaţi; în acest sens,
variabilele interne au fost împărţite în 4 grupe: Omul - DEMOGRAFIE;
219
CULTURĂ, CREATIVITATE, AGREMENT; PIAŢA MUNCII; EDUCAŢIE (Anexa 5),
Cadrul de viaţă - OFERTA DE SERVICII PUBLICE; CULTURĂ, CREATIVITATE,
AGREMENT; CALITATEA MEDIULUI; TRANSPORTUL ŞI INFRASTRUCTURA DE
TRANSPORT; DISPARITĂŢI TERITORIALE (Anexa 6), Organizarea teritoriului - URBANISM ŞI AMENAJARE TERITORIALĂ; TRANSPORTUL ŞI INFRASTRUCTURA
DE TRANSPORT; PIAŢA IMOBILIARĂ; GUVERNANŢĂ TERITORIALĂ (Anexa 7),
Economie - EVOLUŢIA ŢESĂTURII ECONOMICE A ZONEI; DINAMICA
INVESTIŢIILOR ŞI FILIERE DE EXCELENŢĂ; TURISM; CERCETARE INOVARE
PROGRES; PIAŢA MUNCII (Anexa 8).
Microscenarii de context
CONTEXT GLOBAL
1. Impact major al concluzionării TTIP
Statele Unite ale Americii reuşesc să-şi menţină locul de primă putere
mondială, cu mult înaintea restului lumii. Cu toate acestea, Uniunea Europeană îşi
creează instituţii puternice care îi permit să se afirme pe eşichierul politic mondial.
Implementarea acordului TTIP va duce la "liberalizarea a o treime din comerţul
mondial", care va crea milioane de locuri de muncă. Modelul democraţiei liberale
occidentale se impune. Exploatarea resurselor face obiectul acordurilor
internaţionale. Este facilitat transferul de tehnologii, iar schimburile internaţionale
sunt reglementate de un cadru contractual pe termen lung. Se realizează un echilibru
între cerere şi oferta pe piaţa energetică. Guvernele îşi orientează politicile de mediu
în funcţie de ecosistemele tipice fiecărei ţări. Fiecare îşi gestionează ecosistemele în
scopul protecţiei mediului. În ceea ce priveşte sectorul financiar, se instaurează un
Consiliu de securitate economică şi financiară. Cooperarea între FMI şi Banca
Reglementărilor Internaţionale se întăreşte în acest cadru, în special cu titlu de
supervizare mondială a activităţii conglomeratelor financiare. Oraşele şi metropolele
în ţările industrializate investesc masiv în moduri de deplasare nepoluante, parcuri
naturale şi adevărate perdele verzi de protecţie. Acestea vor privilegia locurile de
mixitate socială şi mixitate între generaţii. Odată cu îmbătrânirea populaţiei aceste
oraşe întăresc serviciile destinate persoanelor cu probleme şi serviciile de
proximitate. Oraşele îşi păstrează astfel o putere de atracţie importantă.
2. O lume bipolară TTIP - BRIC
Ţările în curs de dezvoltare continuă creşterea în ritmul actual, cu China în
primă poziţie. Ele reuşesc să răspundă provocărilor tehnologice necesare pentru
consolidarea dezvoltării, fiind prezente pe mai toate pieţele pe care reuşesc rapid să
220
capete poziţie de monopol. Creşterea ponderii lor economice le permite să impună
modele economice şi politice, reuşind să impună pe scena internaţională, ansamblul
valorilor ce prevalează în sistemul lor social.. În paralel, Statele Unite şi Europa
implementează acordul TTIP. Pluralismul religios se generalizează şi numeroase
grupuri religioase noi şi vechi, coabitează. Acest lucru este o sursă de mare
incertitudine. Progresele tehnologice permit producţia de cereale şi animale necesare
nevoilor populaţiei. Continuă să existe probleme de repartiţie şi de acces la resurse.
În faţa unei dificultăţi foarte mari în aprovizionarea populaţiilor în suferinţă
alimentară, opoziţia la culturile modificate genetic devine aproape nulă. În materie
de energie, eficienţă energetică se ameliorează în transporturi, industriile tradiţionale
şi producţia de energie. Mediul cunoaşte o agravare a problemelor de degradare a
solurilor, distrugerea pădurilor, efect de seră, pierdere a biodiversităţii. Ţările
dezvoltate ajung să-şi administreze problemele lor de mediu fără a influenţa în mod
decisiv creşterea. Ţările în curs de dezvoltare au serioase probleme care rezultă din
presiunea demografică, dezvoltarea economică şi urbanizarea rapidă.
3. O criză mondială
O situaţie de criză mondială legată de costurile energiei, dificultăţile financiare
sau monetare în absenţa unor reglementări internaţionale şi a unor pierderi masive
de locuri de muncă în ţările dezvoltate, ar putea conduce la un protecţionism extins
la nivel mondial. Se observă o reducere a schimburilor şi a călătoriilor internaţionale.
În Europa şi Statele Unite ale Americii, au loc relocalizări ale activităţilor industriale
şi serviciilor. Acest lucru poate fi cauzat de refuzul semnării acordului general
asupra comerţului şi serviciilor, sau de restricţii clare a condiţiilor sociale restrictive,
precum şi de creşterea standardelor de calitate şi dezvoltarea economiei de
funcţionalitate (produs şi serviciu în pachet). Dezvoltarea în China şi India se opreşte
brusc, în special din cauza dificultăţilor de aprovizionare energetică şi de materii
prime. Problemele de mediu, politice şi sociale încetinesc puternic ritmul de creştere
în aceste ţări. Paralel, modelul democratic occidental nu reuşeşte să frâneze
ascensiunea extremelor rezultate în urma unei proceduri de vot (islamizarea lumii
musulmane, ascensiunea extremei dreapta în Europa, întărirea mişcării sectare în
America de Nord, etc). Are loc o punere în discuţie a rolului şi locului Organizaţiei
Mondiale a Comerţului de către ţările dezvoltate, în paralel cu utilizarea de către ele
a unor politici protecţioniste. Politicile agricole sunt revăzute, programele nucleare
se multiplică, utilizarea resurselor naturale sunt strict controlate. Diviziunea
internaţională a muncii este repusă în cauză, mondializarea economică stagnează.
Ţările sărace devin şi mai sărace. Creşterea în ţările în curs de dezvoltare încetineşte,
iar ţările fără resurse primare suficiente (alimentare apă, energie) cunosc crize
violente. Accesul la resurse generează numeroase conflicte precum şi o sărăcire
221
generală relative, în ţările în curs de dezvoltare. Asistăm la un proces masiv de
emigrare.
CONTEXT EUROPEAN
Construcţia
europeană/Politi
ca regională
europeană
Politica
armonioasă între
competitivitate şi
coeziune
Sunt implementate veritabile politici europene, ca spre
exemplu, realizarea reţelei TEN-T. Este implementată
o politică de investiţii pe termen scurt şi mediu, pentru
reducerea costurilor sociale pe termen lung. În această
ipoteză, Teritoriul se poate poziţiona ca un centru
logistic important în reţeaua TEN-T.
Economie în
perspectiva unei
societăţi
informatizate
Un cerc virtuos:
interoperabilitate,
interacţiune şi
integrare socială
Această societate a cunoştinţelor durabile reprezintă
un spaţiu de creativitate şi dezvoltare durabilă. Bazat
pe performanţele locale şi fructificând oportunităţile
de context ale ramurii, Teritoriul poate utiliza
progresul din domeniul IT pentru
dezvoltarea/poziţionarea în ramuri de excelenţă locale
(de la servicii turism la transport intermodal).
Diversitate
culturală
O piaţă
reglementată
Sunt continuate marile acţiuni de liberalizare (bunuri
şi servicii, fluxuri financiare, dereglementare în
domeniul audiovizual). Industriile culturale îşi
continuă concentrarea în căutarea noilor mijloace de
creştere externă. Lumea audiovizualului, informaticii
şi telecomunicaţiilor şi-au accelerat convergenţa. Piaţa
în domeniu îşi continuă progresul exponenţial. În acest
timp piaţă nu este lăsată în totalitate fără control, un
minim de reglementare fiind asigurat.
Politica
energetică
O creştere a
responsabilităţii
la nivelul Uniunii
Europene
Obiectivele propuse prin Strategia Europa 2020 vor fi
atinse. Se vor realiza eforturi concertate în vederea
adoptării unei noi viziuni economice, care să asigure
atingerea obiectivelor Uniunii Europene în ceea ce
priveşte schimbările climatice şi utilizarea durabilă a
energiei. Industria din UE îşi va grăbi procesul de
tranziţie spre o economie cu emisii scăzute de CO2 şi
eficienţă în privinţa resurselor şi a energiei.
222
TEN-T şi
Strategia
Dunării
Dunărea şi
coridoarele TEN-
T - pilon al
dezvoltării
Vor fi implementate proiectele identificate care au ca
obiect infrastructura feroviară (tronsonul Arad -
Constanța, inclusiv podurile peste Dunăre de la
Cernavodă și Fetești; tronsonul Timișoara - Drobeta
Turnu Severin - Craiova/Calafat - București),
infrastructura fluvială (segmentul românesc al Dunării,
inclusiv canalul Dunăre - Marea Neagră) și conexiunile
dintre rețele (conectarea aeroporturilor (Otopeni și
Traian Vuia) și a porturilor (Drobeta Turnu Severin,
Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați și Constantă) cu
infrastructura feroviară și rutieră). Se vor atinge
obiectivele stabilite prin Strategia Dunării. Teritoriul se
va dezvolta cultural, turistic şi va deveni unul
competitiv economic, cu un nivel de trai crescut.
Turism
internaţional
Aglomerarea
culturală - model
sinergic al
dezvoltării
turismului
Se va adopta o strategie pertinentă de dezvoltare
turistică, în care atenţia celor care fac planificările se va
îndrepta şi spre alte domenii. Relaţia dintre turism şi
restul ramurilor economice este problema
fundamentală, iar capacitatea organizatorică a
instituţiilor ce conduc schimbarea, devine elementul
critic de succes
O construcţie europeană care promovează o politică armonioasă între competitivitate şi
coeziune va crea un cadru propice pentru implementarea unor investiţii pe termen scurt şi
mediu, având ca rezultat reducerea costurilor sociale pe termen lung. Vor fi dezvoltate ramuri
de excelenţă locală, utilizând progresul din domeniul IT, iar în domeniul cultural va fi
urmărită recrearea în Drobeta Turnu Severin a unei atmosfere de oraş cosmopolit. În acest
context, industriile culturale vor fi parte activă a dezvoltării economice. Dezvoltarea viitoare
va fi una durabilă, urmărind obiectivele Strategiei Europa 2020 în ceea ce priveşte politica
energetică, precum şi una ce va asigura competitivitatea economică, în contextul cooperării
teritoriale asigurate de poziţionarea în coridoarele Rin - Dunăre şi Orient - Mediterană de Est.
Se va adopta de asemenea o strategie pertinentă de dezvoltare turistică, în strânsă legătură cu
contextul european şi cu celelalte ramuri economice.
Construcţia
europeană /
Politica
regională
europeană
Europa fragmentata
într-o ordine
dispersată
Uniformitatea instituţională a Europei se
conturează dificil. Anumite state crează un nucleu
dur cu multiple faţete constrângătoare . Extinderea
Uniunii Europene continuă, dar fără o structurare
politică puternică. În Europa persistă zone de
disparităţi economice, puternice. Teritoriul se poate
defini ca microregiune şi poate încerca să fructifice
oportunităţile strategiei EUROPA 2020, dar ţinând
223
de politicile şi ponderea nivelului naţional, acest
lucru va fi realizat cu dificultate şi cu rezultate
minimale.
Economie în
perspectiva
unei societăţi
informatizate
O legătură
periculoasă:
uniformizarea
comportamentelor,
fractură în domeniul
IT şi degradare a
legăturilor sociale
Dezvoltarea TIC contribuie la accelerarea mobilităţii
persoanelor şi mărfurilor precum şi la dispersia
geografică a lanţurilor de producţie. Ramurile TIC
măresc prăpastia între ţările dezvoltate şi ţările în
curs de dezvoltare şi agravează excluderea socială şi
segregaţia spaţială. Dezechilibrul între zonele
urbane dense şi/sau solvabile financiar pe de o
parte şi zonele rurale şi /sau defavorizate pe de altă
parte, pot să crească şi să devină ireversibile: există
reţele internet peste tot, dar condiţiile de folosire a
acestora şi densitatea echipamentelor conectate sunt
diferite.
Diversitate
culturală
Reuşesc să-şi
protejeze producţiile
lor naţionale şi să
păstreze echilibrul şi
diversitatea lor
culturală în
interiorul
frontierelor lor
Teritoriul severinean se defineşte drept model de
dialog cultural atât pentru România cât şi pt
Uniunea Europeană. Sunt propuse proiecte
importante transfrontaliere în domeniul dialogului
diversităţii culturale, ca spre exemplu proiectul Ada
Kaleh - reconstituire culturală tradiţională a
comunităţii locale). Echilibrul găsit între integrare şi
refuzul integrării evită fractura culturală.
Politica
energetică
Efortul economic
major şi necorelarea
măsurilor conduc la
eşec
Competitivitatea, securitatea aprovizionării şi
obiectivele legate de atenuarea schimbărilor
climatice vor fi subminate cu excepţia cazului în
care reţelele electrice vor fi modernizate, instalaţiile
învechite vor fi înlocuite cu alternative competitive
şi mai curate iar energia va fi folosită mai eficient pe
tot parcursul lanţului energetic. Piaţa internă a
energiei este încă fragmentată şi nu a atins
potenţialul de transparenţă şi accesibilitate.
Companiile au crescut dincolo de frontierele
naţionale nearmonizate, dar dezvoltarea lor este
încă afectată de o serie de reguli şi practici naţionale
rearmonizate. Există încă multe bariere pentru o
competiţie deschisă şi corectă.
224
TEN-T şi
Strategia
Dunării
Lipsa voinţei politice
- Dispersarea
macroregiunilor UE
(Regiunea Dunării şi
Regiunea Marii
Baltice)
Interesele strategice europene se conturează puţin,
cooperarea inter-regionala este limitată. O întârziere
persistă în particular în România în ceea ce priveşte
reformele structurale pentru adaptarea la
mondializare. În absenţa alegerii unor priorităţi
clare, negocierea permanentă cu societatea civilă
pentru garantarea interesului general, este dificilă.
În lipsa unei sinergii, există riscuri puternice: -
politica europeană de coeziune nu aduce niciun
sprijin suplimentar teritoriilor; obligaţia statelor,
având resurse reduse, de a privilegia doar logica
competitivităţii la nivel comunitar. Regiunea
Dunării nu va mai acţiona unitar, afectând
cooperarea teritorială. Teritoriul va progresa, dar
lent, doar ca urmare a poziţionării strategice.
Turism
internaţional Declin al turismului
Consecinţele crizei economice şi ale declinului
sectorului financiar sunt profunde. Contribuţia
turismului în PIB se diminuează drastic.
Instabilitatea zonei în care se află România (conflict
Ucraina - Rusia) afectează în egală măsură turismul.
Sectorul de servicii cunoaşte o decădere. Populaţia
ocupată în sectorul turism migrează. TERITORIUL
este puternic afectat. Devine destinaţie pentru
turism de tranzit redus. Declinului industrial i se
adaugă şi cel al sectorului terţiar.
Într-un context în care uniformitatea instituţională se conturează dificil, iar pe continentul
european persistă puternice zone de disparităţi economice, dezvoltarea TIC nu conduce decât
la o degradare a legăturilor sociale. Din punct de vedere cultural, teritoriul nu se dezvoltă
decât în interiorul graniţelor sale, neexistând o piaţă reglementată în acest domeniu. Piaţa
energetică este fragmentată, neasigurând competitivitate la nivel internaţional, iar obiectivele
legate de schimbările climatice vor fi subminate de efortul economic major. Consecinţele crizei
economice se răsfrâng şi asupra turismului, declinul acestuia urmând declinului industrial.
Cooperarea inter-regionala este limitată, Regiunea Dunării neasigurând avantaje, decât
limitate. Acestea vor conduce la un progres mult prea lent.
Construcţia
europeană /
Politica
regională
europeană
Politica comunitară
dominată doar de
competitivitate
Europa se dezvoltă doar într-o logică a liberului
schimb în detrimentul logicii de construcţie politică.
Dezvoltarea tehnologică devine principala
prioritate politică. Populaţia şi activităţile se
concentrează în zone metropolitane deja dezvoltate,
care se constituie într-o reţea funcţională. Se impune
225
fragmentarea teritorială şi socială. Această ipoteză
împreună cu ipoteza 5, au fost propuse de
programul INERREG III ESPON 3.2 iniţiat în mai,
2007. În această ipoteză, cea mai probabilă
poziţionare a Teritoriului va fi politică de
dezvoltare polilor de competitivitate în domeniile
industriei energetice şi construcţiilor de maşini,
ambele bazate pe valorificarea resurselor locale.
Economie în
perspectiva
unei societăţi
informatizate
O legătură
ambivalentă cu
dezvoltarea
durabilă: slăbirea
exigenţelor în
domeniul normelor
structurale şi
întărirea exigenţelor
în domeniul
normelor de
comportament
Utilizarea în creştere a instrumentelor TIC măresc
expunerea la riscuri informatice (spams, viruşi, e-
delicvenţă). Separarea sferei numerice de sfera fizică
induce numeroase puncte slabe. Produsele TIC sunt
din ce în ce mai orientate către imperative securitare
(telesupraveghere, autentificare, biometrie) şi mai
puţin către dezvoltare personală şi durabilă.
Asistăm la o degradare a climatului social.
Diversitate
culturală
Diversitatea
culturală a dispărut
lăsând acţiune liberă
pieţei mondiale şi
monopolurilor
Ca efect al mondializării şi al noilor tehnologii,
americanii îşi cresc influenţa în lume deoarece nicio
ţară şi nici Europa nu pot pretinde la nivelul lor că
reprezintă o naţiune universală. Exigenţa
rentabilităţii scade puternic creativitatea şi spiritul
antreprenorial. Toate privilegiile sunt acordate
marilor monopoluri în domeniu, precum Time
Warner, News Corporation şi paralel, furnizorii de
servicii de informaţii publice precum Google, cresc
în putere. Înţelegerile comerciale bilaterale au
permis reducerea vizibilităţii asupra măsurilor
precum Convenţia UNESCO. Producţiile naţionale
nu mai pot fi protejate. Se impune modelul cultural
unic.
Politica
energetică
Energia curată şi
clima se vor
deprecia până în
2050
Luând în considerare planurile actuale, la nivel
continental, emisiile se vor reduce doar cu o treime
până în 2030, şi cu 44% în 2050. Europa trebuie să îşi
intensifice eforturile prin elaborarea unui cadru
ambiţios pentru mediu şi energie pentru 2030, cu
obiective pentru energia regenerabilă şi reducerea
gazelor cu efect de seră.
TEN-T şi
Strategia
Dunării
Strategia Dunării -
instrument pentru
îmbunătăţirea
Dezvoltarea tehnologică şi reindustrializarea devin
principalele priorităţi politice. Într-un context în care
competitivitatea reprezintă pilonul politicii
226
conectivităţii şi
intermodalităţii
comunitare, cooperarea teritorială în regiunea
Dunării şi reţeaua TEN-T vor deservi în mod
preponderent acestor scopuri. Vor fi neglijate
relaţiile de cooperare inter-regionala în domeniile
cultural, turistic sau în cel al protecţiei mediului.
Turism
internaţional
Politici bazate pe
ofertă - sectorul
turismului dezvoltat,
sectoare urbane în
declin
Deşi în TERITORIU se dezvoltă un turism eficient,
acesta nu poate asigura eficienţa tuturor sectoarelor
urbane. Cu alte cuvinte, chiar dacă sectorul turistic
este foarte dezvoltat şi reuşeşte să crească profiturile
menţinând un nivel ridicat al serviciilor şi atracţiilor
turistice, acesta nu garantează că celelalte sectoare
vor avea aceleaşi rezultate. Este posibil chiar să
apară un impact negativ cauzat de preţurile ridicate
şi creşterea costurilor datorate unei intense activităţi
turistice, expunând din nou turismul economiei
structural instabile, ce contribuie la crearea unui cerc
vicios.
Dezvoltarea tehnologică şi reindustrializarea devin principalele priorităţi politice. Într-un
context în care competitivitatea reprezintă pilonul politicii comunitare, cooperarea teritorială în
regiunea Dunării şi reţeaua TEN-T vor deservi în mod preponderent acestor scopuri. Vor fi
neglijate relaţiile de cooperare inter-regionala în domeniile cultural, turistic sau în cel al
protecţiei mediului. Poziţionarea teritoriului va fi o politică de dezvoltăre a polilor de
competitivitate în domeniul industriei constructoare de maşini şi industriei energetice.
Industrializarea conduce la politici ineficiente în domeniul eficienţei energetice.
Construcţia europeană / Politica regională europeană
Politica comunitară dominată doar de coeziune
În mod global, la scara continentului se creează un
echilibru teritorial şi se instaurează integrarea socială.
Reţelele europene de transport se dezvoltă, reuşind să
creeze accesibilitate către regiunile periferice
europene. În contextul actual, TERITORIUL este mai
puţin penalizat de această ipoteză în comparaţie cu
ipoteza 4. Aceste două ipoteze sunt ipoteze propuse
de programul INERREG III ESPON 3.2 iniţiat în mai,
2007. În această ipoteză, cea mai probabilă
poziţionare a Teritoriului se va face în domeniul
turismului diversificat şi extins pe toate sezoanele. În
cadrul acestei poziţionări un element important îl va
reprezenta marketarea teritoriului bazată pe
produsele tradiţionale locale promovate ca brand
local şi suport pentru animarea teritoriului.
227
Economie în perspectiva unei societăţi informatizate
O legătură nedefinită: un impact moderat al TIC în domeniul dezvoltării durabile
Reţelele sunt dezvoltate şi ajung la maturitate în toate
regiunile ţării. Astfel, ele nu constituie un factor de
diferenţiere sau un element de atractivitate al
teritoriului. Dezvoltarea reţelelor, multiplicarea
instrumentelor de comunicare la distanţă, nu
revoluţionează modele de organizare ale muncii,
maniera de viaţă şi mai general, relaţiile sociale.
Produsele TIC se dovedesc a fi scumpe, atât în ceea ce
priveşte producţia cât şi în ceea ce priveşte utilizarea
lor (consumul energetic).
Diversitate culturală
Respectul diversităţii culturale a întărit coeziunea socială
UNESCO, în Declaraţia despre diversitatea culturală ,
afirmă că domeniul cultural reprezentat în toată
diversitatea sa, asigură o interacţiune între oameni,
pace, coeziune socială, dorinţa de a trăi împreună.
Mişcarea de înţelegere şi de clarificare a drepturilor
culturale îşi continuă activitatea, noi forme de metisaj
sunt încurajate prin ajutoare concertate în cadrul
politicilor urbane. Respectul diversităţii culturale
asigură o funcţiune socială completă şi recunoscută.
Politica energetică
Colectivităţile locale în centrul acţiunii
Se face tot mai resimţită necesitatea de a uni forţele
locale şi regionale în domeniul eficienţei energetice,
dat fiind că guvernanţa pe mai multe niveluri
constituie un instrument adecvat pentru a spori
eficienţa acţiunilor menite să combată schimbările
climatice. Se promovează astfel tot mai mult
implicarea regiunilor în Pactul primarilor. Măsurile
propuse vor avea ca obiectiv mobilizarea opiniei
publice, a decidenţilor politici şi a agenţilor de pe
piaţă şi transformarea pieţei interne a energiei, astfel
încât cetăţenii din Uniunea Europeană (UE) să
beneficieze de infrastructuri (inclusiv clădiri), de
produse (aparate şi maşini), de procedee şi de servicii
energetice care să ofere cea mai bună eficienţă
energetică din lume. Autorităţile locale şi regionale
împart responsabilitatea cu autorităţile naţionale, iar
angajamentul UE va fi realizabil cu participarea
directă a părţilor interesate la nivel local.
228
TEN-T şi Strategia Dunării
Strategia Dunării - instrument pentru promovarea culturii şi turismului
Cooperarea teritorială îşi va face resimţite efectele cu
precădere în ceea ce priveşte coeziunea. Comunităţile
locale implicate vor conlucra în vederea promovării
culturii şi turismului, a contactului direct între
oameni. Reţelele europene de transport se dezvoltă,
reuşind să creeze accesibilitate către regiunile
periferice europene.
Turism internaţional
Politici bazate pe cerere - fragmentare în zone turistice şi zone rezidenţiale
Se adoptă un mod de abordare pe termen scurt, care
se axează numai pe fluxurile de vizitatori şi se iau în
considerare în mod tipic măsurile bazate pe cerere.
Obiectivul acestora este de a reduce stresul creat prin
turism şi de a diminua aglomeraţia, cu intervenţii
asupra volumului şi cu impact asupra fluxurilor.
Acest mod de abordare constituie o primă reacţie
naturală la creşterea importanţei turismului de masă
în zonele istorice, în ultimele decenii. Zone întregi din
oraşe au cedat dezvoltării turismului, în timp ce altele
au devenit zone rezidenţiale. Instrumente mai uşoare
cum ar fi taxele turistice, restricţiile de parcare şi alte
motivări au fost implementate. Ele au condus la
rezultate ambigue. Pe ansamblu, aceste politici vor
avea un succes limitat.
În mod global, la scara continentului se creează un echilibru teritorial şi se instaurează
integrarea socială. Poziţionarea teritoriului se va face în domeniul turismului diversificat şi
extins pe toate sectoarele. Promovarea culturii şi turismului va deveni pilonul dezvoltării
teritoriului. Reţelele europene de transport se dezvoltă, reuşind să creeze accesibilitate către
regiunile periferice europene. Dezvoltarea reţelelor, multiplicarea instrumentelor de
comunicare la distanţă, nu revoluţionează modele de organizare ale muncii, maniera de viaţă
şi mai general, relaţiile sociale.
Microscenarii teritoriale
OMUL
Scenariul pesimismului local
Scăderea populaţiei are loc în special ca urmare a fluxurilor migratoare negative dar şi a îmbătrânirii populaţiei, consfinţind o lipsă de atractivitate a TERITORIULUI cu excepţia perioadei sezonului estival. Dificultăţile economice majore vor influenţa spre o ruptură a indicatorului spor natural, datorită unei crize de încredere în viitor. / Modelul global şi al instituţiilor internaţionale
229
se impun în faţa creativităţilor locale. Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi-identice la nivel mondial, ajungând să se banalizeze. Nu mai este nimic particular de arătat sau experimentat în TERITORIU. / TERITORIUL evoluează spre o societate din ce în ce mai individualistă şi duală: pe de o parte cu salariaţi cu o stabilitate a veniturilor încă mici dar peste media naţională şi pe de altă parte, salariaţi cu contracte sezoniere sau pe durată determinată. O parte a populaţiei, mică dar în creştere, îşi găseşte din ce în ce mai greu un loc de muncă. Cultura muncii dispare pentru această parte a populaţiei. / Continuă tendinţa de scădere a populaţiei şcolare, ceea ce va conduce la scăderea calităţii învăţământului.
Scenariul realismului local (reactiv)
Având în vedere tendinţele de creştere a speranţei de viaţă şi scădere a sporului natural, în special îmbătrânirea populaţiei, nevoile în materie de servicii pentru această categorie vor fi în creştere într-o manieră importantă (asistenţa de zi, asistenţa medicală şi eventual plasament instituţionalizat). De asemenea, în acest context, resursele locale pot constitui un atu într-o specializare suport, atât pentru populaţia locală cât şi pentru turism specific/servicii specializate pentru nerezidenţi. / TERITORIUL nu a reuşit să creeze o dinamică globală care să se dezvolte armonios în domeniile patrimoniului, creaţiei, industriilor culturale. Dezvoltarea s-a focalizat în Drobeta-Turnu Severin pe infrastructură şi resursele de turism. Aceasta atrage artişti, expoziţii, vizitatori, industrii culturale, susţinute de fonduri internaţionale, europene şi ale colectivităţii locale. Restul TERITORIULUI rămâne centrat doar pe valorificarea patrimoniului şi pe activităţi de creaţii culturale de anvergură modestă. / După modelul scandinav, raportul pe piaţa muncii în TERITORIU, se dezvoltă armonizat între diferitele ramuri de activitate. Ramură agricola este predominantă. Constatăm o pondere mică a abordării individualiste în raport de piaţă de muncă, în timp ce implicit capacitatea de negociere se întăreşte. Sprijinul pentru pregătirea profesională şi pe tot parcursul vieţii, este din ce în ce mai eficient şi adaptat la nevoile pieţei de muncă ţintind în special soluţii pentru populaţiile marginalizate, în special cele cu pregătire precară. / Se va menţine aceeaşi inadecvare a corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, lucru care va conduce la un interes scăzut pentru sistemul local de învăţământ.
Scenariul de vis
Implantarea de noi activităţi stau la originea soldurilor migratoare pozitive prin “noi sosiţi” adesea cu studii superioare. O politică activă în domeniul parcurilor industriale de-a lungul Dunării ca şi o politică în domeniul turismului care să conducă la o activitate
230
continuă, pot constitui elemente care să favorizeze soldul migrator în sens pozitiv. Creşterea economică sustenabila poate schimba şi încrederea în viitor, influenţând astfel şi o nouă relansare a indicatorului, spor natural. / În cadrul unor politici publice active şi a unui angajament al sectorului privat în agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o realitate culturală bazată pe industriile culturale, bogăţia patrimoniului şi artele spectacolului în toate formele lor. TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalităţii şi poate exploata toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local, intracomunitar şi internaţional. / Întreprinderile crează condiţii de muncă şi modalităţi contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul scade şi mai mult şi devine rezidual. Funcţiunea publică ocupă o pondere din ce în cemai mare în cadrul populaţiei active, ca urmare a creşterii competenţelor prin descentralizare, în special în ceea ce priveşte funcţiunile publice ale TERITORIULUI. / Autorităţile locale iniţiază un parteneriat cu economia locală în cadrul căruia oferta de învăţământ se corelează cu piaţa muncii. Apar clustere şi filiere locale.
CADRUL DE VIAŢĂ
Drobeta Turnu Severin - model cultural axat pe gestionarea crizei
Modelul global şi al instituţiilor internaţionale se impun în faţa creativităţilor locale. Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi identice la nivel mondial, ajungând să se banalizeze. Nu mai este nimic particular de arătat sau experimentat în TERITORIU. /Se impun reduceri drastice ale cheltuielilor publice în cadrul unor planuri/contracte de management (pe criterii de calitate şi eficienţă) care se impun în scopul evoluţiei serviciilor oferite/prestate. Această situaţie se fundamentează pe managementul resurselor umane foarte strict şi pe măsuri ce pot conduce la reajustări drastice în domeniul ofertei. /Schimbările climatice şi accelerarea efectelor sale asupra mediului se vor simţi şi vor constitui principalul factor de ruptură. Acest scenariu ia în considerare ipoteza unei evaluări greşite a condiţiilor climatice viitoare şi unei cunoaşteri imprecise a sectoarelor de activitate cele mai sensibile la schimbările climatice. În absenţa unei capacităţi de reacţie, impactul schimbărilor climatice sunt vizibile, pierderile acceptate şi măsurile de adaptare tardive sunt considerate prea costisitoare pentru a fi puse în aplicare în comparaţie cu prejudiciile aduse. /Conjunctura economică europeană generală (în particular cea românească), nu au condus la o relansare economică importantă. Este o perioadă de stagnare cu creşteri
231
sau descreşteri minore, anuale. Interesul particular prevalează interesului general prin lipsa unei politici concertate la nivel european, deciziile vizând angajarea pentru funcţionalitatea efectivă a reţelei TEN-T nefiind luate. Se instaurează o politică de reducere a mobilităţii. TERITORIUL este marginalizat prelevând caracteristică de extremitate a lui. /Proiectele TERITORIULUI sunt bine structurate pe hârtie cu sprijinul actorilor locali şi zonali, dar nu sunt implementate datorită unor deficienţe în capacitatea financiară. Acestea au apărut ca urmare a lipsei unor instrumente care să susţină dezvoltarea economică şi datorită creşterii nivelului fiscal obligatoriu. TERITORIUL pierde din competitivitatea internaţională şi deficienţele locale nu sunt remediate. Dezechilibrele teritoriale se reduc într-o primă fază înainte de a se agrava şi mai mult în continuare. Strategia teritorială are efecte minore fiind de factură dirijistă.
Drobeta Turnu Severin - model cultural autarhic
TERITORIUL nu a reuşit să creeze o dinamică globală care să se dezvolte armonios în domeniile patrimoniului, creaţiei, industriilor culturale. Dezvoltarea s-a focalizat în Drobeta-Turnu Severin pe infrastructură şi resursele de turism. Aceasta atrage artişti, expoziţii, vizitatori, industrii culturale, susţinute de fonduri internaţionale, europene şi ale colectivităţii locale. Restul TERITORIULUI rămâne centrat doar pe valorificarea patrimoniului şi pe activităţi de creaţii culturale de anvergură modestă. /În contextul creşterii cheltuielilor publice, această ipoteză se caracterizează printr-o evoluţie puternică a nevoilor colectivităţilor (formare, sănătate, mediu, etc). Asistăm la apariţia unor noi servicii locale necesitând management public. Acesta poate lua diverse forme (delegare de serviciu public, concesiune, etc). Această ipoteză are ca premisă descentralizarea puternică şi creşterea rolului parteneriatului public privat. Acest parteneriat este mobilizat pentru finanţarea investiţiilor, conducând la punerea sub semnul întrebării a noţiunii de bun public. Probabil această noţiune este înlocuită tot mai des de funcţiune de interes public. /Mai presus decât problema disponibilităţii rezervelor, este concentrarea acestora în câteva zone geografice. Acest lucru este valabil atât pentru petrol cât şi pentru gaz, ambele punând probleme deosebite în privinţa estimării preţurilor în viitor. România în schimb, se confruntă cu un excedent, exportul depăşind 10% din cantitatea produsă. Poziţia Teritoriului îl poate impune ca pol de excelenţă pentru tranzitul excedentului energiei electrice spre zonele din sud vestul ţării. /În ciuda presiunii opiniilor locale, proiectele feroviare şi fluviale ajung să fie favorizate printr-o voinţă politică puternică în cadrul unui discurs ce vizează protecţia
232
globală a mediului. Transporturile colective urbane sunt încurajate iar utilizarea autoturismului este penalizată. Pe distanţă lungă, maximizarea fluxurilor de preţ îşi găsesc soluţia în transportul pe cale ferată sau apă, reţeaua europeană ajungând să se finalizeze după lungi discuţii, în special în domeniul finanţării ei. Efortul public în domeniul transporturilor colective urbane şi intraurbane/metropolitan, nu conduce la un rezultat pe măsura lui, creând nemulţumiri. /Polii de excelenţă se dezvoltă ca o prioritate pentru toate colectivităţile locale ale TERITORIULUI (Drobeta Turnu Severin, zonele portuare, zonele turistice). În zonele mai puţin dezvoltate/fragile practic nu se mai investeşte în dezvoltarea economică şi/sau dezvoltarea infrastructurii. Fractura teritorială şi socială creşte. Câteva zone profită în detrimentul celorlalte în care declinul economic se accentuează. Politicile şi strategiile pentru teritoriile de proiect sunt abandonate de către iniţiatori.
Drobeta Turnu Severin - teritoriu de proiect motor multiculturalitate
În cadrul unor politici publice active şi a unui angajament al sectorului privat în agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o realitate culturală bazată pe industriile culturale, bogăţia patrimoniului şi artele spectacolului în toate formele lor. TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalităţii şi poate exploata toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local, intracomunitar şi internaţional. /Are loc o reducere limitată a cheltuielilor publice dar care antrenează evoluţia pozitivă a dimensiunii calitative a serviciului prin implementare unor indicatori de eficienţă. Aceşti indicatori sunt fundamentaţi pe gradul de satisfacţie al utilizatorilor. Este foarte posibil ca o parte importantă a serviciilor să evolueze către externalizare, situaţie care conduce în materie de resurse umane, spre o funcţionare a sectorului public bazată pe inginerie şi gestiune a sectorului în detrimentul unei funcţionări bazate pe prestarea/executarea serviciului. În consecinţă apare o evoluţie spre mobilitate în detrimentul locului de muncă garantat. /Societatea, ştiinţa şi tehnologia ca factori cheie strâns legaţi între ei, conduc către o relaţie simbiotică şi benefică a acestor factori. Se proiectează o situaţie ideală în care ştiinţele şi tehnologiile s-au dezvoltat într-un mod inteligent pentru a garanta dezvoltarea durabilă la toate nivelurile. Mediul şi biodiversitatea în general sunt luate în calcul permanent în momentul luării deciziilor, în special datorită faptului că ele au un impact asupra viitorului. Se impune un Pact Teritorial Extins la nivelul întregului areal severinean printr-o politică specială orientată spre biodiversitate şi crearea unui continuum al protecţiei biodiversităţii (realizarea unor coridoare ecologice).
233
/O prioritate deosebită este acordată investiţiilor în infrastructura de transport şi în special cercetării, inclusiv în ceea ce priveşte energiile alternative la petrol, conducând la reducerea poluării şi a emisiilor CO2. Este instaurată o guvernanță de calitate pentru optimizarea acţiunii publice şi private în domeniul transportului interurban şi urban. Schimburile se dezvoltă şi permit crearea de noi bogăţii, conducând la redresarea situaţiei economice şi sociale şi la repoziţionarea TERITORIULUI ca un nod cheie al politicilor europene în dezvoltarea durabilă (reţeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5 pentru 2050). Datorită acestora, TERITORIUL se poziţionează ca o zonă europeană de creştere economică susţinută. /Administraţiile publice asigură o egalizare economică şi socială a teritoriilor. Polii de excelenţă sunt încurajaţi. TERITORIUL se adaptează la transformările continue şi anticipatoare ale structurilor economice. Dezvoltarea locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente şi fondate pe principiul subsidiarităţii ascendente, plecând de la realităţile TERITORIULUI şi actorii din teren. Nivelul regional şi/sau naţional nu impun constrângeri strategice în dezvoltare. Echipamentele colective şi serviciile realizate la un cost controlat sunt dezvoltate anticipând nevoile viitoare. Solidaritatea teritorială şi dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”.
ORGANIZAREA TERITORIULUI
Drobeta Turnu severin - enclavă sub control administrativ public local
Guvernanţa locală nu s-a coagulat în TERITORIU. Actorii locali, inclusiv societatea civilă nu au iniţiative comune. Competenţele actorilor instituţionali şi fiscalitatea sunt neclare şi imprecise. Administrarea TERITORIULUI este divizată la nivelul teritorial, necoagulându-se nici o iniţiativă intercomunitară eficientă. Eficientă. Reforma fiscală este mereu anunţată dar nu este niciodată pusă în practică. Nu există o strategie fiscală a TERITORIULUI. Apariţia democraţiei participative informale impusă de la nivel comunitar, antrenează confuzie în societatea civilă organizată. Nu se structurează nici o iniţiativă teritorială. /Plafoane legale în domeniul construcţiilor sunt neactualizate şi practic blochează iniţiativele. Din acest motiv, dezvoltările sunt inabordabile pentru domeniul funciar. Nu sunt realizate alte PATZ-uri adaptate potenţialităţilor teritoriale. Discursul asupra densificării urbane şi regruparea funcţiunilor nu se realizează în fapt. Proiectele/propunerile de parcuri industriale care ar putea valoriza intercomunalitatea în zona metropolitană Drobeta Turnu Severin rămân la stadiul de proiecte. În lipsa unui calendar de animare la
234
nivelul teritoriului, turismul rămâne doar o potenţialitate şi o speranţă neîmplinită. /Conjunctura economică europeană generală în particular cea românească, nu au condus la o relansare economică importantă. Este o perioadă de stagnare cu creşteri sau descreşteri minore, anuale. Interesul particular prevalează interesului general prin lipsa unei politici concertate la nivel european Deciziile vizând funcţionalitatea efectivă a reţelei TEN-T nu sunt luate. Se instaurează o politică de reducere a mobilităţii. TERITORIUL este marginalizat prelevând caracteristică de extremitate a lui. /Deciziile publice sunt luate a priori şi sunt în consecinţă deconectate de la realităţile economice ale TERITORIULUI. Se face abstracţie de principiul subsidiarităţii. Dereglementarea de până acum este înlocuită cu o planificare rigidă, constrângătoare. Confuzia intervenţiilor creează o slabă eficientă a obligaţiilor în domeniul taxelor şi fiscalităţii, care sunt la un nivel înalt. Conflictele în domeniul utilizării terenurilor se intensifică (rezidenţială, utilizare economică, echipamente publice, spaţii naturale, etc).
Dezvoltare concurenţială a teritoriului
Veniturile bugetare sunt recentralizate şi apoi redistribuite către nivelurile judeţene. Nivelul regional rămâne un nivel formal statistic. Nivelul judeţean se impune net în organizarea deconcentrată a statului. Societatea civilă organizată începe să se structureze asumându-şi un rol de control şi mediere. /În diverse zone (cartiere) sunt realizate intervenţii permiţând crearea unei identităţi puternice locale şi un sentiment de apartenenţă al locuitorilor. Coerentă de ansamblu al celor patru funcţiuni urbane se realizează în perimetre restrânse sau sunt integrate în special imperativele impuse de necesitatea fluidizării schimburilor. Calitatea vieţii, serviciile de proximitate şi mixtitatea funcţiunilor sunt susţinute printr-un efort important al autorităţii publice. O viziune de ansamblu este absenţa. Există un risc pe termen mediu de izolare pentru unele zone (cartiere) sau aglomerări, care conduc la dezvoltarea TERITORIULUI în mai multe viteze şi crearea unor disparităţi importante. /În ciuda presiunii opiniilor locale, proiectele feroviare şi fluviale ajung să fie favorizate printr-o voinţă politică puternică în cadrul unui discurs ce vizează protecţia globală a mediului. Transporturile colective urbane sunt încurajate iar utilizarea autoturismului este penalizată. Pe distanţă lungă, maximizarea fluxurilor de preţ îşi găsesc soluţia în transportul pe cale ferată sau apă, reţeaua europeană ajungând îşi găsesc soluţia în transportul pe cale ferată sau apă, reţeaua europeană ajungând să se finalizeze după lungi discuţii, în special în domeniul finanţării ei. Efortul public în domeniul transporturilor colective urbane şi intraurbane/metropolitan, nu conduce la un rezultat pe măsura lui, creând nemulţumiri. /Reglementarea în cadrul acestei pieţe este
235
deficitară. Anticipăm puţin, în special în domeniul marilor proiecte şi constatăm o atitudine de indecizie în politica la nivel strategic. Sunt inexistente practic instrumentele de tip companii publice de investiţii sau parteneriat public privat. Sistemul fiscal continuă să fie inadaptat existând puţine facilităţi pentru domeniu. Procedurile lungi şi greoaie paralizează deciziile de investiţii. Administraţiile publice în principiu responsabile în domeniu, sunt în fapt fără capacitate reală de acţiune şi în consecinţă au o slabă viziune globală.
Drobeta Turnu Severin - pol al aglomerării metropolitane
Se realizează descentralizarea reală. Regiunile se poziţionează ca principale instrumente ale dezvoltării teritoriale consfinţind o Europă a regiunilor. Regiunile dezvoltă strategii în complementaritate cu teritoriile sale, structurând teritorii de proiect de tip ITI, CLLD, GAL, Agenţii de Dezvoltare Intercomunitare. Este fondată o fiscalitate teritorială, pe strategii fiscale teritoriale, în care sunt definite instrumente şi mecanisme pentru dezvoltarea TERITORIULUI. Guvernanța este distribuită între colectivităţile teritoriale în cadrul unei conferinţe a consiliilor locale, din care fac parte reprezentanţi ai societăţii civile organizate. Statul joacă doar un rol regulator. Regiunea are un rol de coordonare decisivă în cadrul căruia teritorii de proiect devin motoarele dezvoltării. /Organizarea teritoriului se face ierarhizat între diferitele niveluri de conurbaţie/mare aglomerare, oraşe mici şi localităţile rurale. Fiecare dintre aceste niveluri regrupează cele patru funcţiuni, fiind creată o fluiditate a schimburilor interne şi externe. Restructurări ale oraşelor mici şi mijlocii care conduc la crearea unor spaţii publice, zone de comerţ de proximitate şi echipamente culturale atractive sunt realizate într-o logică de proiecte locale. Aceste proiecte locale sunt corelate coerent între ele prin articularea instrumentelor de amenajare a teritoriului precum PUG-uri şi scheme de coeziune teritorială de tip PATZ. Locuri de muncă în proximitatea centrelor sunt restructurate şi/sau create după compatibilitatea cu funcţiunile de rezidenţă şi recreere. Potenţialitatea de evoluţie este protejată în cadrul acestor unităţi urbane prin crearea unor zone cu posibilitate de afectare imediată. Aceste unităţi permit limitarea migraţiilor alternative. /O prioritate deosebită este acordată investiţiilor în infrastructura de transport şi în special cercetării, inclusiv în ceea ce priveşte energiile alternative la petrol, conducând la reducerea poluării şi a emisiilor CO2. Este instaurată o guvernanță de calitate pentru optimizarea acţiunii publice şi private în domeniul transportului interurban şi urban. Schimburile se dezvoltă şi permit crearea de noi bogăţii, conducând la redresarea situaţiei economice şi sociale şi la repoziţionarea TERITORIULUI ca un nod cheie al politicilor europene în dezvoltarea durabilă (reţeaua TEN-T,
236
Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5 pt 2050). Datorită acestora, TERITORIUL se poziţionează ca o zonă europeană de creştere economică susţinută. /Se crează un observator teritorial pentru fundamentarea strategiilor în domeniu. O politică strategică pe termen lung, integrează factorii importanţi, conducând la instaurarea unei predictibilităţi în acţiunea politică locală. Reactivitatea este posibilă prin decizii rapide care arată o bună capacitate de adaptare. TERITORIUL îşi exercită competenţele în domeniul amenajării TERITORIULUI în şpriţul unei coerenţe de ansamblu şi de respect al principiului subsidiarităţii. Politicile în domeniu, sunt coordonate cu reglementările urbanistice. Procedurile sunt articulate, simplificate şi predictibile. Coerenţa este asigurată între localităţi şi intercomunitar, în baza schemelor de coeziune a TERITORIULUI respectiv Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal. Se instaurează o cooperare între actorii tuturor nivelurilor: Stat, Regiune, Intercomunalitate, Colectivităţi locale.
ECONOMIE
Dezastru economic
Politica europeană în domeniul cercetării şi inovării nu produce efecte în TERITORIU. Nici polul de creştere Drobeta Turnu Severin nu reuşeşte să susţină vreunul din domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI astfel încât să devină pol de competitivitate şi să creeze o dinamică economică în TERITORIU. Politicile publice intervin doar ca politici de reacţie într-o logică concurenţială acerbă, fără să antreneze dimensiunea colectivă. Politicile publice se concentrează în continuare pe sprijinul punctual al unor iniţiative. Întreprinderile competitive se regrupează în afara zonelor vizate de politici pentru polii de dezvoltare, datorită constrângerilor administrative importante. /Activităţile industriale se închid sau delocalizează ca urmare a unei pierderi de competitivitate. Niciun sector de vârf cu caracter industrial nu este concurenţial la nivel mondial şi terţiarul productiv se delocalizează către zonele de producţie. Îmbătrânirea populaţiei antrenează o dezvoltare importantă a serviciilor de proximitate cu caracter rezidenţial, creând totuşi un număr limitat de locuri de muncă. /Calitatea ofertei scade şi ea urmând spirala cerere-ofertă în scădere. Turismul zonei scade iar contribuţia sa în PIB-ul local se diminuează drastic. Neadaptarea infrastructurii la noile realităţi o fac improprie utilizării pentru alte tipuri de turism în restul anului. Populaţia ocupată în turism migrează agravând trendul demografic negativ. /După modelul celorlalte sectoare (telecomunicaţii, energie, transporturi), cercetarea face obiectul unei decizii politice de dereglementare. Ea este considerată ca un bun economic banalizat, supus concurenţei şi normelor de piaţă. Institutele de cercetare devin operatori economici
237
în domeniul cercetării, într-o piaţă a cercetării total deschisă. Organizarea în domeniul cercetării, se calchează pe cea a întreprinderilor economice. În această mişcare de consolidare a unei pieţe concurenţiale ascuţite, laboratoarele din TERITORIU, devin simpli subcontractori pentru marile companii din domeniu, sau dispar. Şi în domeniul cercetării are loc fenomenul de out-sourcing. /TERITORIUL evoluează spre o societate din ce în ce mai individualistă şi duală: pe de o parte cu salariaţi cu o stabilitate a veniturilor încă mici dar peste media naţională şi pe de altă parte, salariaţi cu contracte sezoniere sau pe durată determinată. O parte a populaţiei, mică dar în creştere, îşi găseşte din ce în ce mai greu un loc de muncă. Cultura muncii dispare pentru această parte a populaţiei.
Menţinerea unui echilibru pe muchie de cuţit
Se impune o singură locomotivă a dezvoltării. Acesta este polul de creştere, Zona Metropolitană Drobeta Turnu Severin. Polul continuă activitatea neconcertata, dar decide să sprijine doar unul din domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI. Acest domeniu începe să capete o poziţie pe plan internaţional dar nu antrenează un efect semnificativ la nivelul TERITORIULUI. Disparităţile teritoriale se accentuează. Cercetarea capătă importanţă în TERITORIU, dar are un impact limitat, având un rol doar de prestator de servicii şi nu de iniţiator al inovării. / Într-un context internaţional nesigur, costul materiilor prime şi incertitudinile politice, problemele de calitate şi de securitate a mediului, precum şi fenomenul de dezindustrializare, cunosc o încetinire netă. În sens invers, anumite activităţi sunt relocalizate în zonele special create pentru parcuri industriale, atrăgând serviciile terţiare productive asociate. Acest fenomen este influenţat de importanţa în creştere a activităţii portuare în cadrul reţelei TEN-T, precum şi de politicile stimulatoare în domeniul fiscal pentru mărfurile tranzitate în special prin port. În plus, o politică activă în domeniul recalificărilor pe piaţa muncii susţinută de administraţiile locale, favorizează această tendinţă. / Turismul se dezvoltă limitat bazându-se pe potenţialul turistic al judeţului Mehedinţi: grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea cu defileul său, diversitatea reliefului din zona muntoasă, elementele floristice şi faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi artă, unele unice prin valoarea şi ineditul lor. Poziţionarea doar pe turismul în conexiune cu Dunărea fără o gamă variată de servicii turistice la nivel judeţean conduce la un turism sezonier. / Împreună cu sectorul financiar, cercetarea reprezintă domeniul de activitate în care procesul globalizării este cel mai important. Mondializarea competenţelor şi cunoştinţelor se
238
întăreşte. Ea contribuie la creşterea mobilităţii cercetătorilor pe plan internaţional, concentrarea laboratoarelor şi integrarea în reţelele internaţionale federate conduse de echipe lider. Cercetarea se polarizează în jurul câtorva mari centre internaţionale. TERITORIUL nu reuşeşte să capete importanţă în niciunul din domeniile de competenţă, centrul de gravitate în cercetare se deplasează către est. / După modelul scandinav, raportul pe piaţa muncii în TERITORIU, se dezvoltă armonizat între diferitele ramuri de activitate. Ramura agricolă este predominantă. Constatăm o pondere mică a abordării individualiste în raport de piaţă de muncă, în timp ce implicit capacitatea de negociere se întăreşte. Sprijinul pentru pregătirea profesională şi pe tot parcursul vieţii, este din ce în ce mai eficient şi adaptat la nevoile pieţei de muncă ţintind în special soluţii pentru populaţiile marginalizate, în special cele cu pregătire precară.
Creştere armonioasă prin valorizarea resurselor locale
În jurul activităţilor importante ale TERITORIULUI, ca spre exemplu Nuclearelectrica, Portul Drobeta Turnu Severin împreună cu portul Orşova se crează adevărate legături de cluster, cu o ţesătură de IMM-uri inovatoare. Cercetarea începe să aibă o activitate cuplată cu domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI, susţinută de politica în domeniul cercetării şi inovării din Uniunea Europenă. Se impune modelul polilor de competitivitate. Majoritatea iniţiativelor sunt reuşite, iar IMM-urile profită de dinamică creată. Cel puţin unul din poli capătă dimensiune europeană, poate chiar mondială. /Un sector leader la întretăierea între producţia de energie hidro, cercetarea în domeniul schimbărilor climatice, eficienţei energetice şi transporturilor durabile, antrenează ansamblul economiei TERITORIULUI, al zonei în general. Acest sector, prin vigoarea şi competitivitatea sa, capătă importanţă la nivel european şi mondial. Sectorul influenţează şi imaginea industriilor tradiţionale şi produselor la export, creând o marcă locală. Sectorul terţiar, în special terţiarul productiv se întăreşte prin această imagine de calitate. /În cadrul unei filiere agroalimentare – servicii de turism, turismul devine motorul economiei locale. Turismul contribuie decisiv la redefinirea brandurilor locale pe care reuşeşte să le promoveze, creându-le notorietate europeană/mondială. Pe lângă turismul estival fluvial şi/sau montan se dezvoltă un turism de descoperire gastro-oenologic. Împreună cu acestea devin tot mai importante turismul cultural, ecoturismul. Un program de animare a teritoriului cu un calendar de festivaluri crează noua ofertă de turism a teritoriului: Anotimpurile Severinului. /Europa cercetării, mult timp fragmentată, reuşeşte să facă funcţional spaţiul european al cercetării. Regrupări orizontale sunt operate în juriul obiectivelor şi mijloacelor puse în comun. După numeroase disfuncţionalităţi instituţionale şi în construcţia europeană, Uniunea Europeană
239
găseşte în cercetare un simbol puternic de consolidare a integrării. Se instaurează un paşaport al educaţiei şi cercetării pentru studenţi, doctoranzi, cercetători, favorizând mobilitatea între universităţi şi laboratoare de cercetare europeană. În stadiul în care “benchmark” -ul este European, TERITORIUL reuşeşte să creeze o marcă locală în materie de cercetare. TERITORIUL devine o zonă motrice în materie de cercetare la nivel naţional şi est comunitar. /Întreprinderile creează condiţii de muncă şi modalităţi contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul scade şi mai mult şi devine rezidual. Funcţiunea publică ocupă o pondere din ce în ce mai mare în cadrul populaţiei active, ca urmare a creşterii competenţelor prin descentralizare, în special în ceea ce priveşte funcţiunile publice ale TERITORIULUI.
5.5 Interviuri monografice - reajustare
Obiectivele cercetării sunt legate de imaginea şi atractivitatea teritoriului. S-au
urmărit identificarea grupurilor ţintă ale acţiunii locale, ofertele adecvate fiecărui
grup ţintă, identificarea alianţelor şi parteneriatelor pentru o poziţionare strategică.
În cadrul cercetării monografice, s-a avut în vedere reajustarea interviurilor
monografice realizate în anul 2014. Metoda observaţiei directe va orienta procesul de
planificare strategică în ceea ce priveşte poziţionarea teritoriului.
Protocolul de interviu s-a realizat pe baza următoarelor teme / întrebări:
1. Care este simbolul cel mai reprezentativ al oraşului?
2. Ce aţi asocia imaginii oraşului?
3. Care este principala calitate a severineanului?
4. Ce valoare /resursă a oraşului aţi promova?
5. Care este personalitatea cea mai reprezentativă din trecutul oraşului?
6. Care este cel mai cunoscut/popular severinean contemporan?
7. Care este/sunt locul/locurile de întâlnire/cele mai animate din oraş (parc,
zona pietonală, zonă comercială, alt tip de arteră, etc.) ?
8. Indicaţi cel puţin un loc, o acţiune, o activitate pe care să o întreprindeţi în
oraşul dumneavoastră într-o zi liberă şi care să vă facă plăcere?
9. Indicaţi locuri, poveşti, monumente, produse specifice pe care le-aţi
prezenta unor oaspeţi care vizitează oraşul dumneavoastră.
10. Ce tip de eveniment puteţi asocia cel mai bine unei poziţionări identitare
oraşului dumneavoastră?
S-au enumerat următoarele:
evenimente sportive (organizare campionat european/mondial, judo, etc);
evenimente culturale (festival/teatru,muzică,literatură, etc.);
240
evenimente expoziţionale/târg (arte vizuale, slow food, expoziţie universală,
etc.);
capitala culturală (naţională, regională);
imagine (oraş grădină/înflorit).
Dată: 05.03.2015
Sector investiţii
S-a investit mult în infrastructura rutieră, drumuri şi parcări. Au fost vizaţi
doar locuitorii. Nu sunt prevăzute în viitorul apropiat investiţii în parcări pentru
turişti în zona monumentelor restaurate. În ultimii ani, 30% din bugetul de investiţii
a fost alocat modernizării școlilor.
La problema accesului blocat la Dunăre, este evocată existenţa unui studiu
pentru mutarea căii ferate în zona de nord a oraşului. Proiectul pare blocat în
prezent de investiţia finanţată din fonduri europene în construcţia unei noi
gări/centru comercial (centrul comercial este neutilizat).
La problema unui centru de logistică care să preia mărfurile zonale/regionale
pentru piaţa oraşului sau eventual export, se menţionează existenţa unui studiu de
fezabilitate.
Financiar buget, taxe şi impozite
Gradul de îndatorare a fost redus drastic în ultimii ani. Datoria a fost
contractată pe termen lung (20 ani de la CEC). Există un grad rezonabil de colectare
(85%). În ciuda investiţiilor masive realizate în ultimii ani prin subvenţii europene,
bugetul nu a reuşit decât să se menţină valoric. Declinul economic şi sistemul
bugetar al finanţelor publice creează disfuncţii importante. Nu există o bază de date
în corelare cu raportările agenţilor economice la ANAF. Transferul cotelor defalcate
se face semestriale fără o previzionare lunară a încasărilor. Companiile mari sunt
delocate către ANAF central. S-a evocat posibilitatea creării schemelor de ajutor local
cu facilităţi în domeniul pregătirii profesionale/calificări, locuinţelor, scutiri de taxe
şi impozite aferente investiţiilor (clădiri/infrastructură). Este important faptul că
există spaţiul de îndatorare care să susţină finanţarea unor proiecte majore. Există o
reticenţă în utilizarea creditelor pentru investiţii datorită percepției negative a
costului finanţării. Departamentul are legături parteneriale cu actori locali pentru
susţinerea unor evenimente (culturale, meeting aviatic, etc.).
Agenţia de protecţie a mediului
Raportul de mediu pe anul 2014 va fi realizat şi făcut public după luna iulie a
anului curent, 2015. Nu există probleme majore în domeniul apă, canal chiar dacă în
anumite zone infrastructura apă şi canal a fost realizată de locuitori şi costul
racordării la sistemul local a fost suportat de aceştia. Infrastructura de salubritate nu
este performantă, dar poate fi considerată rezonabil conformă. Datorită
dezindustrializării, practic, nu mai există companii cu planuri de conformare. În
241
domeniul ariilor protejate, sunt în curs de realizare planuri de management. S-au
realizat material de promovare Nu există un proiect de creare a unei reţele zonale
care să propună valorificare acestor resurse teritoriale şi marketarea lor.
Dată: 06.03.2015
Departamentul cultural
Activitatea este centrată în prezent pe evenimente minore, fără un impact care
să creeze notorietate. Cele mai importante evenimente în prezent sunt Zilele
Severinului şi Toamna Severinului, dar abordarea este una clar autarhică şi nu
creează o animare reală a teritoriului în ideea de a atrage vizitatori. Principalul
spaţiu utilizat este Castelul de Apă, restaurat din fonduri europene. Acesta este
utilizat ca spaţiu expoziţional şi loc de desfăşurare a acţiunilor cenaclului local.
Există puţine materiale de promovare ale teritoriului. Există o publicaţie a cenaclului
local. Este menţionat ca eveniment important pentru o eventuală poziţionare faptul
că regele Carol I a venit în România pe Dunăre şi a pus piciorul pentru prima dată
pe teritoriul ţării în Drobeta Turnu Severin. Din acest motiv a fost şi încă există o
legătură a teritoriului cu regalitatea ca instituţie fondatoare a României moderne.
Este singurul sector în care există o opţiune pentru un eveniment de poziţionare:
festivalul culturilor dunărene.
Arhitect şef
Dereglementarea şi aplicarea fără discernământ şi abuziv a legilor retrocedării
şi amenajării teritoriului au creat şi creează probleme/disfuncţionalităţi deosebite
teritoriului. Dreptul de reglementare în domeniul de amenajare a teritoriului nu este
luat în considerare de justiţie, deciziile acesteia putând fi considerate ca îndreptate
împotriva interesului public. Au fost impuse penalizări şi daune importante. Părţi
importante din terenul aferent aerodromului au fost retrocedate. Terenuri
aparţinând domeniul public au fost parcelate şi valorificate. Administraţia publică
nu dispune de infrastructură rutieră, de conexiune importantă care să o
repoziţioneze ca nod regional important: calea ferată blochează accesul la Dunăre şi
nu mai prezintă o opţiune de transport; portul nu a putut fi preluat; aerodromul a
fost parcelat şi retrocedat; infrastructura rutieră naţională este de importanţă
secundară şi nu sunt prevăzute schimbări majore în viitor. În ceea ce priveşte
percepţia descreşterii demografice şi a dezindustrializării, departamentul
menţionează următoarele: localitatea nu a avut o tradiţie industrială; industrializarea
a fost forţată în perioada comunismului; excepţii sunt industria lemnului (în prezent
desfiinţată) şi construcţiile navale; populaţia de echilibru (anterior industrializării)
era de 50.000-60.000 locuitori. Se propune un plan de achiziţii de terenuri care să
creeze posibilitatea de remodelare economică. Există posibilitatea creării unei
peninsule pe Dunăre care să devină suportul pentru o zonă de agrement, inclusiv
242
port de agrement. Există posibilitatea unui parteneriat pentru dezvoltare
aerodromului privat din comună Balota. Ţinta este un aerodrom la nivel de zboruri
charter de 30-40 pasageri. Există posibilitatea reconsiderării oportunităţii proiectului
de modificarea traseului căii ferate prin nordul oraşului.
1. Care este simbolul cel mai reprezentativ al oraşului?
Au fost menţionate: Palatul Culturii, Turnul, Podul
2. Ce aţi asocia imaginii oraşului?
Fără să existe o înţelegere a poziţiilor de marketing şi al mesajului, au fost
menţionate Dunărea, Turnul, Podul şi Carol I
3. Care este principala calitate a severineanului?
Au fost menţionate în special ospitalitatea, dar şi firea deschisă.
4. Ce valoare /resursă a oraşului aţi promova?
Fără să existe o înţelegere a poziţiilor de marketing şi al mesajului, au fost
menţionate: Turnul şi Podul
5. Care este personalitatea cea mai reprezentativă din trecutul oraşului?
Au fost menţionaţi Theodor Costescu şi Odobleja
6. Care este cel mai cunoscut/popular severinean contemporan?
Au fost menţionaţi: primarul oraşului, artistul plastic Popa Popa`s şi Moise Guran
7. Care este/sunt locul/locurile de întâlnire/cele mai animate din oraş (parc,
zona pietonală, zonă comercială, alt tip de arteră, etc.) ?
Au fost menţionate Pădurea Crihală şi Crişan
8. Indicaţi cel puţin un loc, o acţiune, o activitate pe care să o întreprindeţi în
oraşul dumneavoastră într-o zi liberă şi care să vă facă plăcere?
Nimic specific pentru viaţa oraşului care să creeze legături.
9. Indicaţi locuri, poveşti, monumente, produse specifice pe care le-aţi
prezenta unor oaspeţi care vizitează oraşul dumneavoastră.
Nimic specific care să fie prezentat turiştilor. Nu sunt cunoscute în prezent produse
specifice. Este o singură menţionare a cafenelei Ada Kaleh şi a produselor unui
producător turc: bragă, rahat, îngheţată
10. Ce tip de eveniment puteţi asocia cel mai bine unei poziţionări identitare
oraşului dumneavoastră?
243
S-au enumerat următoarele:
evenimente sportive (organizare campionat european, mondial, judo, etc);
evenimente culturale (festival/teatru,muzică,literatură, etc.);
evenimente expoziţionale/târg (arte vizuale, slow food, expoziţie universală,
etc.);
capitala culturală (naţională, regională);
imagine (oraş grădină/înflorit).
Nu sunt vizate evenimente specifice de poziţionare. Este evaluată totuşi,
posibilitatea unui festival de teatru ţinând cont de simbolistica Palatului Cultural
Theodor Costescu. De asemene, a fost menţionată posibilitatea realizării unui festival
al culturilor ţărilor dunărene.
5.6 Alegerea strategică
5.6.1 Procesul consultativ
Analiza morfologică / explorarea viitorurilor posibile s-a desfăşurat în cadrul
grupurilor de lucru şi a urmat mai multe etape:
- trecerea de la ipoteze de evoluţie a teritoriului la ipoteze de construcţie a
teritoriului
- alegerea dintre viitorurile posibile a unui viitor de dorit, care va constitui
fundamentul acţiunii publice
- formalizarea înlănţuirii între viitorul dorit şi prezent pentru definirea mizelor
majore legate de această evoluţie
- elaborarea orientărilor şi proiectelor strategice
- alegerile strategice urmate de luarea deciziilor care să conducă la acţiune
- evaluarea demersului
Grupurile de lucru au fost organizate şi animate în perioada 12-13.03.2015, întâlnirile
având loc la sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin.
Grup de lucru mediu privat
Dorinţa de participare/implicare a mediului privat este redusă. Antreprenoriatul
local se bazează pe ipoteza în care demografia va cunoaşte în continuare o
descreştere mai mult sau mai puţin accentuată, urmând însă ca la un moment dat să
se atingă un prag minim, dincolo de care nu se va coborî. Situaţia nu ar putea fi
caracterizată însă ca un viitor catastrofal din punct de vedere demografic.
244
Dinamica demografică este influenţată şi va urma îndeaproape cursul evoluţiei
economice a zonei. Astfel, după lichidarea unuia din cei mai mari angajatori la nivel
local - ROMAG (cu diviziile PROD şi TERMO), care va atrage după sine un şold
migrator demografic negativ, va urma o perioadă de stabilizare atât economică, cât
şi demografică, concomitent cu un proces de relativ de îmbătrânire a populaţiei.
Scenariul economic ales este cel al menţinerii unui echilibru pe muchie de cuţit, iar în
ceea ce priveşte organizarea teritorială, se optează pentru dezvoltarea municipiului
Drobeta Turnu Severin ca pol al unei aglomerări metropolitane.
Grup de lucru sector public
Din punct de vedere demografic, administraţia publică locală şi reprezentanţii
instituţiilor publice au în vedere pentru viitor o scădere, determinată de migraţia
forţei de muncă în ţară şi mai ales în afara ţării, precum şi de migraţia tinerilor către
marile centre universitare.
În ceea ce priveşte evoluţia economică, pentru viitor se impune o locomotivă a
dezvoltării. Aceasta este polul de creştere, Zona Metropolitană Drobeta Turnu
Severin. Turismul este privit ca o componentă importantă a sectorului economic, dar
nu dispune de resurse suficiente şi nu poate genera efecte care să îl plaseze ca unic
motor de dezvoltare viitoare. Sectorul de servicii trebuie să fie dublat de o orientare
către regenerarea industrială. Este avută în vedere cu precădere industria uşoară, cu
o componentă importantă în ceea ce priveşte industria agroalimentară, de
valorificare a resurselor zonelor rurale din proximitate. Îmbunătăţirea accesibilităţii
în zonă, prin valorificarea poziţionării la Dunăre şi investiţii viitoare într-un parc
industrial sunt menţionate că opţiuni.
Din punct de vedere al guvernanței locale, se urmăreşte crearea unui teritoriu de
proiect şi a bazelor unui pact teritorial cu mediul privat şi societatea civilă.
Grup de lucru cultură, ONG, educaţie, servicii sociale
Descreşterea demografică determinată de nivelul de trai scăzut, lipsa locurilor de
muncă şi restructurarea economică masivă este scenariul imaginat. În perspectiva
demersurilor actuale, se crede în apariţia unui pol unic de creativitate şi atractivitate
culturală în teritoriu. Istoria deosebită a aşezării, puterea de renaştere de care a dat
dovadă de-a lungul timpului, precum şi resursele culturale deosebite pot constitui
premisele unui nou început pentru Drobeta Turnu Severin, care să îi confere
identitate şi să propulseze oraşul să îşi recapete locul de capitală culturală regională.
Poziţionarea doar pe turismul datorat Dunării fără o gamă variată de servicii
turistice la nivel judeţean ar putea conduce la un turism sezonier, astfel încât
245
SCENARIUL ALES:
SCENARIUL PRAGMATIC AL REALISMULUI LOCAL
dezvoltarea este privită într-un context regional, reunind eforturile tuturor factorilor
de răspundere: administraţie publică, instituţii de cultură, mediu privat şi societate
civilă.
Turismul poate fi ales ca pilon al dezvoltării, dar numai în contextul valorificării şi
valorizării tuturor resurselor de care dispune regiunea.
5.6.2 Scenariul compus - alegerea
Reprezintă câte o alegere / opţiune pe fiecare temă - global, european, om, cadrul de
viaţă, organizarea teritoriului şi economie, dar a fost ajustat cu opţiuni ale grupurilor
de lucru.
SCENARIU DE CONTEXT
GLOBAL - ECHILIBRU INSTABIL ȘI INCERT
Lumea intră într-o logică multipolară în care echilibrul este instabil şi incert,
mereu pe muchie de cuţit. Ezitările şi disputele intracomunitare în armonizarea şi
adoptarea deciziilor în Uniunea Europeană favorizează tendinţa de creştere a
ponderii ţărilor în curs de dezvoltare în detrimentul său şi al aliatului tradiţional
SUA. Cei doi, UE şi SUA, nu reuşesc să definitiveze cadrul acordului de liber schimb
acutizându-le problemele şi periclitându-le poziţiile. În ceea ce priveşte resursele
naturale şi accesul la aceste resurse se instaurează inacţiunea şi lipsa de reglementare
care conduc la tensiuni ciclice. Se reuşeşte totuşi o reglementare globală pe probleme
de mediu şi schimbări climatice. Măsurile au fost luate târziu iar dezastrele cauzate
de schimbările climatice au făcut ca parte tot mai mare a populaţiei mondiale să fie
tot mai expusa. Crizele bancare, financiare şi cambiare capătă un caracter intermitent
la perioade tot mai mici, permanentizând instabilitate şi nesiguranţă. Finanţele devin
bolnavul cronic al economiei. Incertitudinea se resimte peste tot, crizele sunt tot mai
globale şi neprevăzute făcând reglementarea imposibilă. Schimbarea paradigmei
economico - financiare se amână mereu.
EUROPEAN-COMPETITIVITATE ŞI COEZIUNE
Construcția europeană promovează o politică armonioasă între
competitivitate și coeziune. Se creează un cadru propice pentru implementarea unor
investiții pe termen scurt și mediu, având ca rezultat reducerea costurilor sociale pe
termen lung. Sunt stimulate ramuri de excelență locală, utilizându-se progresul din
246
domeniul IT. În domeniul cultural se va miza în continuare pe multiculturalism. În
acest context, industriile culturale vor fi parte activă a dezvoltării economice.
Dezvoltarea viitoare este una durabilă focusată pe obiectivele Strategiei Europa 2020:
politica energetică comunitară, competitivitatea economică contextualizată de
cooperarea teritorială implicând aspectele de coeziune. Contextul global și
încetineala decizională fragilizează poziția UE dând mai degrabă impresia de ezitare
și lipsă de coerență.
SCENARIU TERITORIAL
OMUL
Între SCENARIUL PESIMISMULUI LOCAL, SCENARIUL REALISMULUI
LOCAL și SCENARIU DE VIS a fost ales:
SCENARIUL REALISMULUI LOCAL
După o descreștere dramatică populația ajunge la un nivel stabil de 70.000
locuitori. Nivelul se datorează atât diminuării în mod treptat a migrației cât și
evidentelor tendințe de creștere a speranței de viață. Aceste cauze dublate de o
scădere a sporului natural conduc la un fenomen de îmbătrânire a populației.
Nevoile în materie de servicii pentru această categorie a populației depășesc oferta
privată și capacitatea de reacție publică (asistență de zi, asistență medicală și eventual
plasament instituționalizat). În acest context, resursele locale constituie atuul
specializării suport, pentru populația locală și pentru turism specific/servicii
specializate pentru non-rezidenți. / Orașul cu TERITORIUL auto-structurat nu
reușește să creeze o dinamică globală care să valorifice de o manieră semnificativă
patrimoniul și oportunitățile conexe în sectoarele creației și industriilor culturale.
Dezvoltarea este focalizată în Drobeta-Turnu Severin, creând o presiune pe oraş.
Investițiile semnificative se realizează în infrastructură. În mod conex sunt realizate
investiții și în resursele valorificabile prin turism. Orașul are politici care vizează să
rețină artiștii locali și să atragă artiști de renume, dar impactul este relativ. Principala
cauză este inconsecvența în domeniul animării teritoriului bazată doar pe
oportunitățile date de finanțările internaționale (UNESCO, ONU, Banca Mondială,
etc.) și europene şi mai puțin pe efortul local. Marile rezultate sunt încă așteptate.
Restul TERITORIULUI polarizat rămâne centrat pe valorificarea patrimoniului
natural și imaterial. Activitățile de creație culturală rămân de anvergură modestă. /
Sectoarele agro-alimentar și cele conexe lui devin predominante în ceea ce privește
ponderea ocupării forței de muncă. Se menține o pondere mică a abordării
individualiste pe piața de muncă. Sprijinul pentru pregătirea profesională continuă
pe tot parcursul vieții este instituționalizat la nivelul teritoriului. Mecanismele în
acest domeniu vizează preponderent populațiile marginalizate și cele cu slabă
247
pregătire și condiții de viață precare. / Inadecvarea corelării sistemului de
învățământ local cu piața muncii se menține. În aceste condiții nivelul pentru
sistemul local de învățământ rămâne scăzut.
CADRUL DE VIAŢĂ
Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT
PE GESTIONAREA CRIZEI, DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL
AUTARHIC și DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE
MULTICULTURALITATE a fost ales scenariul
DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE
MULTICULTURALITATE
În cadrul unui PACT LOCAL fondat pe politici publice active angajamentul
sectorului privat este decisiv în construcția unei realități culturale bazată pe industrii
creative. Sectorul privat reușește o animare vizibilă a patrimoniului. Artele
spectacolului în toate formele construiesc un peisaj cultural semnificativ. Impactul
rămâne însă limitat deoarece produsele și comunicarea se focusează pe vârsta a treia.
Orașul cu TERITORIUL polarizat își reclădește multiculturalitatea pe nostalgia
identitară de început de secol XX când orașul era unul din primele centre economice
ale țării și o metropolă culturală situată în fața Craiovei. / Are loc o limitare a
cheltuielilor publice. Prin implementare unor indicatori de eficiență. Decizia
antrenează o evoluție pozitivă a dimensiunii calitative a serviciului. Indicatorii
vizează gradul de satisfacție al utilizatorilor. O parte importanta a serviciilor sunt
externalizare. Funcționarea sectorului public se bazează pe inginerie și gestiune în
detrimentul unei funcționări bazate pe prestarea și executarea serviciului. Mobilitate
în detrimentul locului de muncă garantat devine opțiunea principală. / Societatea
civilă, educația, știința și tehnologia ca factori cheie strâns care acționează conex,
creează o relație simbiotică benefică lor dar și societății locale în general. Științele și
tehnologiile s-au dezvoltat într-un mod inteligent asigurând premisele dezvoltării
durabile în teritoriu. Calitatea mediului în general și menținerea biodiversității în
special au devenit principalele criterii pentru luarea deciziilor. Este evaluat
permanent impactul asupra viitorului. Pactul Teritorial Extins s-a impus la nivelul
întregului areal severinean. Au aderat zone extinse din Banatul Severinului (Caraș
Severin). Politică orientată spre biodiversitate și crearea unui continuum al protecției
biodiversității (realizarea unor coridoare ecologice) favorizează turismul ecologic
valorificând patrimoniul natural de excepție. / Investițiile în infrastructura de
transport favorizează cercetarea inovativă. Temele principale sunt soluțiile transport
multi-modal și energiile alternative la petrol. Sunt monitorizate emisiile CO2 și
248
poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța concertează acțiunile
administrației publice și mediului privat în domeniul transportului interurban și
urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi bogății. Orașul și
TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor europene în
dezvoltarea durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5 pt
2050). Economia locală este în restructurare căutând o nouă dinamică. Orașul și
TERITORIUL polarizat și-a definit propria politică de marketing. Aglomerarea
metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o zonă
europeană de creștere economică susținută. / Administrația publică locală
intercomunitară asigură o egalizare economică și socială a teritoriilor. Apare primul
Pol de excelență. Este încurajată multiplicarea experienței. TERITORIUL și-a creat
mecanismele financiare adaptate la transformările continue ale structurilor
economice publice, private și public-private.. Echipamentele colective și serviciile
realizate la un cost controlat sunt dezvoltate anticipând nevoile viitoare. Dezvoltarea
locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente. Plecând de la realitățile
TERITORIULUI acestea sunt fundamentate pe principiul subsidiarității ascendente.
Nivelurile regional și național nu impun constrângeri strategice în dezvoltare dar
nici nu își concertează acțiunea cu nivelul local. Dezvoltarea locală este exclusiv
susținută de efortul local. Efectele sunt moderate. Solidaritatea teritorială și
dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”.
ORGANIZARE TERITORIALA
Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - ENCLAVĂ SUB
CONTROLUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, DEZVOLTARE
CONCUREȚIALĂ CU TERITORIUL POLARIZAT și DROBETA TURNU SEVERIN -
POL AL AGLOMERĂRII a fost ales scenariul
DROBETA TURNU SEVERIN - POL AL AGLOMERĂRII
Descentralizarea locală este funcțională la nivel național. Regiunile sunt
poziționate ca principale instrumente ale dezvoltării teritoriale consfințind Europa
Regiunilor. Regiunile au strategii de dezvoltare în complementaritate cu teritoriile
componente. În cadrul regiunilor funcționează teritorii de proiect de tip ITI, CLLD,
GAL. Managementul lor este asigurat de Agenții de Dezvoltare Intercomunitare.
Este fondată o fiscalitate teritorială. Aceasta se bazează pe strategii fiscale locale
care folosesc instrumente și mecanisme pentru susținerea și modelarea dezvoltării
TERITORIULUI. Atributele guvernării locale în domeniul dezvoltării economice a
TERITORIULUI sunt distribuite între structuri organizate pe principiul guvernanței
locale din care fac parte reprezentanți ai administrației publice, mediului privat și
societății civile organizate. Statul joacă un rol regulator. Regiunea are un rol de
249
coordonare macro-economică a politicilor comunitare. Teritorii de proiect devin
motoarele dezvoltării. / Organizarea teritoriului se face ierarhizat între diferitele
niveluri: conurbație, mare aglomerare, orașe mici și localitățile rurale. Este susţinută
o fluiditate a schimburilor interne și externe ale teritoriilor. Restructurările orașelor
mici și mijlocii conduc la crearea unor spații publice, zone de comerț de proximitate
și echipamente culturale atractive. Amenajarea este realizată într-o logică a
proiectelor locale. Aceste proiecte locale sunt corelate între ele prin articularea
instrumentelor de amenajare a teritoriului precum PUG-uri și scheme de coeziune
teritorială de tip PATZ. Nivelurile regional și național sunt lipsite de o viziune
concertată a amenajării teritoriului. Piața locurilor de muncă din proximitatea
centrelor este restructurată după compatibilitatea cu funcțiunile de rezidență și
recreere. TERITORIUL acționează pentru construcția unor instrumente care să o
protejeze pe viitor de schimbări defavorabile ale mediului extern pe care nu le poate
influența. Principalul instrument al rezilienței teritoriale este Fondul Funciar pentru
Dezvoltare Locală. Acesta deține zone de spațiu funciar cu posibilitate de afectare
imediată. Aceste unități permit limitarea migrațiilor alternative dar nu reprezintă
încă soluții viabile pentru contracararea fenomenului de îmbătrânire a populației. /
Investițiile în infrastructura de transport favorizează cercetarea inovativă. Temele
principale sunt soluțiile transport multimodal și energiile alternative la petrol. Sunt
monitorizate emisiile CO2 și poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța
concertează acțiunile administrației publice și mediului privat în domeniul
transportului interurban și urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi
bogății. Orașul și TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor
europene în dezvoltarea durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul
Factor 5 pentru 2050). Economia locală este în restructurare căutând o nouă
dinamică. Orașul și TERITORIUL polarizat și-a definit propria politică de marketing.
Aglomerarea metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o
zonă europeană de creștere economică susținută. / Plecând de la realitățile
TERITORIULUI acestea sunt fundamentate pe principiul subsidiarității ascendente.
Nivelurile regional și național nu impun constrângeri strategice în dezvoltare dar
nici nu își concertează acțiunea cu nivelul local. Dezvoltarea locală fiind exclusiv
susținută de efortul local efectele sunt moderate. Solidaritatea teritorială și
dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”. Observator Teritorial
produce documentațiile și studiile fundamentării strategiei teritoriale și strategiilor
sale sectoriale. Acțiunea strategică pe termen lung, integrează evoluțiile factorilor
relevanți pentru dezvoltarea teritorială puse la dispoziție de Observatorul Teritorial.
Teritoriul devine predictibil și își construiește atractivitatea. Sunt realizate modele de
dezvoltare. Reactivitatea este posibilă prin decizii rapide care arată o bună capacitate
de adaptare. Dezvoltarea locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente.
250
ECONOMIE
Între scenariile CREȘTEREA ARMONIOASĂ PRIN VALORIZAREA
RESURSELOR LOCALE, ECHILBRU PE MUCHIE DE CUȚIT și DEZASTRUL
ECONOMIC a fost ales scenariul
ECHILBRU PE MUCHIE DE CUȚIT
Polul de creștere Aglomerarea Metropolitană Drobeta Turnu Severin se
impune ca locomotivă a dezvoltării zonale. Deși reușește să obțină angajamentul
sectorului privat în cadrul PACTULUI LOCAL acesta funcționează limitat în
domeniul cultural. Cu toate acestea, chiar acționând numai în domeniul culturii
creează coeziune și reclădește mândria locală prin Moneda Locală Complementară -
PANDUR-ul. Doar industriile creative și conexe sunt beneficiarele acțiunii
concertate. Administrația Publică nu extinde abordarea concertată și decide să
sprijine concentrarea unui pol de excelență al TERITORIULUI. Deși începe să capete
importanță în euroregiunea transfrontalieră. Polul nu antrenează un efect
semnificativ la nivelul TERITORIULUI. Disparitățile teritoriale interne se
accentuează. Cercetarea începe să capete o oarecare importanță în TERITORIU. Are
însă un impact limitat, având doar un rol de prestator de servicii și nu de inițiator al
inovării. / Contextul internațional este nesigur: costul materiilor prime este
imprevizibil, incertitudinile politice se extind, problemele de calitate și de securitate
a mediului devin greu de controlat. Fenomenul de dezindustrializare a
TERITORIULUI cunoaște o oarecare încetinire. Unele activități sunt relocalizate în
zonele special create pentru parcuri industriale. Reducându-și semnificativ costurile
aceste activități se salvează. Stimulate de noile instrumente de sprijin create acestea
se dezvoltă relativ. Atrăgând servicii terțiare asociate acestea creează un lanț
productiv de tip cluster, eficientizând procesul. Fenomenul este influențat pozitiv
atât de importanța în creştere a activității portuare și feroviare în cadrul rețelei TEN-
T cât și de politicile stimulatoare în domeniul fiscal pentru mărfurile tranzitate prin
Centrul Logistic Regional. Politica activă concertată a administrației publice locale și
AJOFM în domeniul recalificărilor pe piața muncii favorizează competitivitatea
polului de excelență din parcul industrial. Incubatorul incluzând un accelerator de
afaceri are o eficiență limitată. Fără servicii suport eficiente, puține start-up - uri
ajung în al treilea an de existență, pentru a putea fi sprijinite prin acceleratorul de
afaceri. Fondul de Investiții în Sprijinul Dezvoltării Economiei Locale și Fondul
Economic Local de Garantare Antreprenorială acționează rareori concertat iar
rezultatele sunt modeste. / Turismul se bazează pe potenţialul turistic natural al
judeţului Mehedinţi: grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea în zona defileului,
diversitatea reliefului din zona muntoasă, elementele floristice şi faunistice deosebite
înscrise în rezervaţii ştiinţifice. Turismului natural i se adaugă o ofertă care cuprinde
251
un pachet de circuite patrimoniale: o serie de monumente istorice de arhitectură şi
artă. Deși unele sunt unice prin valoarea şi ineditul lor acestea sunt valorificate sub
posibilități. Ezitările, lipsa unui calendar de evenimente importante precum și o
gamă redusă de servicii turistice la nivel județean conduc la un turism sezonier. /
TERITORIUL nu reușește să capete importanță în niciunul din domeniile de
competență inovatoare. / Sectoarele agro-alimentar și cele conexe lui devin
predominante în ceea ce privește ponderea ocupării forței de muncă. Se menține o
pondere mică a abordării individualiste pe piața de muncă. Sprijinul pentru
pregătirea profesională continuă pe tot parcursul vieții este instituționalizat la
nivelul teritoriului. Mecanismele în acest domeniu vizează preponderent populațiile
marginalizate și cele cu slabă pregătire și condiții de viață precare.
CONTEXT GLOBAL ÎN ECHILIBRU INSTABIL ȘI INCERT
CONTEXT EUROPEAN ACȚIUNE POLITICĂ ÎNTRE
COMPETITIVITATE ŞI COEZIUNE
OMUL SEVERINEAN - CĂUTĂRI: FRICĂ, SPERANȚE, PRAGMATISM,
RECLĂDIREA IDENTITĂȚII
CADRUL DE VIAȚĂ ORAȘ COSMOPOLIT MODELUL
MULTICULTURAL RENĂSCUT
ORGANIZAREA TERITORIALĂ POZIȚIONEAZĂ DROBETA TURNU
SEVERIN CA POL AL UNEI AGLOMERĂRI DE IMPORTANȚĂ ZONALĂ
ECONOMIA RELANSATĂ STĂ ÎNTR-UN ECHILBRU PE MUCHIE DE
CUȚIT
5.7 Scenariul de viziune
În procesul de construcție a microscenariilor sunt evaluate evoluțiile posibile
ale teritoriului care vor determina alegerea scenariului. În procesul de alegere a
scenariului de dezvoltare sunt exprimate opțiuni care conduc atât la alegerea
propriu-zisă cât și la enunțarea VIZIUNII. Deoarece în cazul scenariului ales au fost
introduse opțiuni care îl nuanțează vizibil față de viziune am optat pentru
construcția unui scenariu alternativă pe care l-am numit SCENARIU DE VIZIUNE.
Valorificând resursele și energiile locale, acest scenariu realizează o mai bună
articulare cu viziunea.
Ceea ce diferă în scenariul de viziune faţă de scenariul ales, sunt micro-
scenariile OMUL şi ECONOMIE. În cadrul scenariului ales alegerile s-au făcut sub
252
impactul pesimismului şi lipsei de speranţă, în contrast cu aşteptările definite în
VIZIUNE.
OMUL
Între SCENARIUL PESIMISMULUI LOCAL, SCENARIUL REALISMULUI
LOCAL și SCENARIU DE VIS a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul:
SCENARIUL DE VIS
Implantarea de noi activităţi în industriile inovatoare şi creative stau la
originea soldului migrator pozitiv. “Noi sosiţi” sunt majoritar cadre cu studii
superioare. Politica activă în domeniul parcurilor industriale devenite clustere sau
poli de competitivitate precum şi politica în domeniul turismului pe tot parcursul
anului sunt elementele care au favorizat soldul migrator pozitiv. S-a ajuns la o
populaţie în zona metropolitană de cca. 275.000 de locuitori, din care 150.000 de
locuitori în Drobeta Turnu Severin. Creşterea economică sustenabilă. a creat un
sentiment de încredere în viitor. Sporul natural are o contribuţie semnificativă la
creşterea demografică. / În cadrul unor politici publice active şi a unui angajament
al sectorului privat în agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o realitate
culturală bazată pe industriile culturale. Acestea valorifică bogăţia patrimoniului şi
artele spectacolului în toate formele lor. TERITORIUL redevine un teritoriu al
multiculturalităţii şi valorifică toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la
nivel local, intracomunitar şi internaţional. Drobeta Turnu Severin redevine Capitală
Culturală a Olteniei, adevărată metropolă regională. / Întreprinderile creează
condiţii de muncă şi modalităţi contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor.
Şomajul devine rezidual. Ca urmare a creşterii competenţelor prin descentralizare, în
special în ceea ce priveşte funcţiunile publice ale TERITORIULUI, populaţia ocupată
în sectorul public creşte, dar rămâne într-o proporție corecta faţă de populaţia activă.
/ Parteneriatul autorităţilor locale, societăţii civile şi economiei locale conduc la
adaptarea ofertei de învăţământ cu piaţa muncii. Apar clustere şi filiere locale
sprijinite de proiecte de cercetare din noul centru universitar.
CADRUL DE VIATA
Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT
PE GESTIONAREA CRIZEI, DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL
AUTARHIC și DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE
MULTICULTURALITATE a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul:
DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE
MULTICULTURALITATE
253
În cadrul unui PACT LOCAL fondat pe politici publice active angajamentul
sectorului privat este decisiv în construcția unei realități culturale bazată pe industrii
creative. Sectorul privat reușește animarea patrimoniului. Artele spectacolului în
toate formele construiesc un peisaj cultural devenit punct de atracție regional.
Impactul este puternic prin Strategia de marketing care propune Brandul Ținutul
Severinului. Orașul cu TERITORIUL polarizat își reclădește multiculturalitatea pe
identitatea de început de secol XX când orașul era unul din primele centre economice
ale țării și o metropolă culturală situată în fața Craiovei. / Are loc o eficientizare a
cheltuielilor publice. Prin implementarea indicatorilor de eficiență financiara decizia
antrenează o evoluție pozitivă a dimensiunii calitative a serviciului. Indicatorii
vizează gradul de satisfacție al utilizatorilor. O parte importanta a serviciilor sunt
externalizate, sprijinind economia locala. Funcționarea sectorului public se bazează
pe inginerie și gestiune în detrimentul unei funcționări bazate pe prestarea și
executarea serviciului. Mobilitate în detrimentul locului de muncă garantat devine
opțiunea principală. / Societatea civilă, educația, știința și tehnologia ca factori cheie
care acționează conex, creează o relație simbiotică benefică lor dar și societății locale
în general. Științele și tehnologiile s-au dezvoltat într-un mod inteligent asigurând
premisele dezvoltării durabile în teritoriu. Calitatea mediului în general și
menținerea biodiversității în special au devenit principalele criterii pentru luarea
deciziilor. Este evaluat permanent impactul asupra viitorului. Pactul Teritorial
Extins s-a impus la nivelul întregului areal severinean. Au aderat zone extinse din
Banatul Severinului (Caraș Severin). Politică orientată spre biodiversitate și crearea
unui continuum al protecției biodiversității (realizarea unor coridoare ecologice)
favorizează turismul ecologic valorificând patrimoniul natural de excepție. /
Investițiile în infrastructura de transport favorizează cercetarea inovativă. Temele
principale sunt soluțiile transport multimodal și energiile alternative la petrol. Sunt
monitorizate emisiile CO2 și poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța
concertează acțiunile administrației publice și mediului privat în domeniul
transportului interurban și urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi
bogății. Orașul și TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor
europene în dezvoltarea durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul
Factor 5 pentru 2050). Economia locală este restructurata şi are o buna dinamică.
Orașul și TERITORIUL polarizat și-a definit propria politică de marketing.
Aglomerarea metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o
zonă europeană de creștere economică susținută. / Administrația publică locală
intercomunitară asigură o egalizare economică și socială a teritoriilor. Apare primul
Pol de excelență. Este încurajată multiplicarea experienței. TERITORIUL și-a creat
mecanismele financiare adaptate la transformările continue ale structurilor
economice publice, private și public-private.. Echipamentele colective și serviciile
254
realizate la un cost controlat sunt dezvoltate anticipând nevoile viitoare. Dezvoltarea
locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente. Plecând de la realitățile
TERITORIULUI acestea sunt fundamentate pe principiul subsidiarității ascendente.
Nivelurile regional și național nu impun constrângeri strategice în dezvoltare şi
reușesc să își concerteze acțiunea cu nivelul local. Solidaritatea teritorială și
dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”.
ORGANIZARE TERITORIALA
Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - ENCLAVĂ SUB
CONTROLUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, DEZVOLTARE
CONCUREȚIALĂ CU TERITORIUL POLARIZAT și DROBETA TURNU SEVERIN -
POL AL AGLOMERĂRII a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul
DROBETA TURNU SEVERIN - POL AL AGLOMERĂRII
Descentralizarea locală este funcțională la nivel național. Regiunile sunt
poziționate ca principale instrumente ale dezvoltării teritoriale consfințind Europa
Regiunilor. Regiunile au strategii de dezvoltare în complementaritate cu teritoriile
componente. În cadrul regiunilor funcționează teritorii de proiect de tip ITI, CLLD,
GAL. Managementul lor este asigurat de Agenții de Dezvoltare Intercomunitare.
Este fondată o fiscalitate teritorială. Aceasta se bazează pe strategii fiscale locale
care folosesc instrumente și mecanisme pentru susținerea și modelarea dezvoltării
TERITORIULUI. Atributele guvernării locale în domeniul dezvoltării economice a
TERITORIULUI sunt distribuite între structuri organizate pe principiul guvernanței
locale din care fac parte reprezentanți ai administrației publice, mediului privat și
societății civile organizate. Statul joacă un rol regulator. Regiunea are un rol de
coordonare macro-economică a politicilor comunitare. Teritorii de proiect devin
motoarele dezvoltării. / Organizarea teritoriului se face ierarhizat între diferitele
niveluri: conurbație, mare aglomerare, orașe mici și localitățile rurale. Este stimulată
o fluiditate a schimburilor interne și externe ale teritoriilor. Restructurările orașelor
mici și mijlocii conduc la crearea unor spații publice, zone de comerț de proximitate
și echipamente culturale atractive. Amenajarea este realizată într-o logică a
proiectelor locale. Aceste proiecte locale sunt corelate între ele prin articularea
instrumentelor de amenajare a teritoriului precum PUG-uri și scheme de coeziune
teritorială de tip PATZ. Nivelurile regional și național capătă o viziune concertată a
amenajării teritoriului. Piața locurilor de muncă din proximitatea centrelor este
restructurată după compatibilitatea cu funcțiunile de rezidență și recreere.
TERITORIUL acționează pentru construcția unor instrumente care să o protejeze pe
viitor de schimbări defavorabile ale mediului extern pe care nu le poate influența.
Principalul instrument al rezilienței teritoriale este Fondul Funciar pentru
255
Dezvoltare Locală. Acesta deține zone de spațiu funciar cu posibilitate de afectare
imediată. Aceste unități permit limitarea migrațiilor alternative şi reprezintă o soluție
viabila pentru contracararea fenomenului de îmbătrânire a populației, în special prin
atragerea unui flux migrator. Acesta da un nou suflu. / Investițiile în infrastructura
de transport favorizează cercetarea inovativă. Temele principale sunt soluțiile
transport multimodal și energiile alternative la petrol. Sunt monitorizate emisiile
CO2 și poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța concertează acțiunile
administrației publice și mediului privat în domeniul transportului interurban și
urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi bogății. Orașul și
TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor europene în
dezvoltarea durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5
pentru 2050). Economia locală s-a restructurat şi are o buna dinamică. Orașul și
TERITORIUL polarizat și-a definit propria politică de marketing. Aglomerarea
metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o zonă
europeană de creștere economică susținută. / Plecând de la realitățile
TERITORIULUI acestea sunt fundamentate pe principiul subsidiarității ascendente.
Nivelurile regional și național nu impun constrângeri strategice în dezvoltare şi își
concertează acțiunea cu nivelul local. Solidaritatea teritorială și dezvoltarea locală se
întrepătrund într-o logică “win-win”. Observator Teritorial produce documentațiile
și studiile fundamentării strategiei teritoriale și strategiilor sale sectoriale. Acțiunea
strategică pe termen lung, integrează evoluțiile factorilor relevanți pentru
dezvoltarea teritorială puse la dispoziție de Observatorul Teritorial. Teritoriul devine
predictibil și are un grad sporit de atractivitate. Sunt realizate modele de dezvoltare.
Reactivitatea este posibilă prin decizii rapide care arată o bună capacitate de
adaptare. Dezvoltarea locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente.
ECONOMIE
Între scenariile CREȘTEREA ARMONIOASĂ PRIN VALORIZAREA
RESURSELOR LOCALE, ECHILBRU PE MUCHIE DE CUȚIT și DEZASTRUL
ECONOMIC a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul
CREȘTEREA ARMONIOASĂ PRIN VALORIZAREA RESURSELOR
LOCALE
În jurul activităţilor importante ale TERITORIULUI, ca spre exemplu
Nuclearelectrica (salvată prin susţinerea concertată locală şi statală), Portul Drobeta
Turnu Severin împreună cu portul Orşova se creează adevărate legături de poli de
competitivitate, cu o ţesătură de IMM-uri inovatoare. Cercetarea începe să aibă o
activitate cuplată cu domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI, susţinută de
politica în domeniul cercetării şi inovării la nivelul Uniunii Europene. Se impune
256
modelul polilor de competitivitate. Majoritatea iniţiativelor sunt reuşite, iar IMM-
urile profită de dinamica nou creată. Cel puţin unul din poli capătă dimensiune
europeană, poate chiar mondială. /Un sector lider la întretăierea între producţia de
energie hidro, cercetarea în domeniul schimbărilor climatice, eficienţei energetice şi
transporturilor durabile, antrenează ansamblul economiei TERITORIULUI, al zonei
în general. Acest sector, prin vigoarea şi competitivitatea sa, capătă importanţă la
nivel european şi mondial. El este susţinut de Polul de competitivitate în inovarea
financiară. Sectorul influenţează şi imaginea industriilor tradiţionale şi produsele lor
la export, creând o marcă locală. Sectorul terţiar, în special terţiarul productiv se
întăreşte prin această imagine de calitate. /În cadrul unei filiere agroalimentare –
servicii de turism, turismul devine motorul economiei locale. Apare Centrul Agro-
logistic Oltenia, care devine pilonul filierei agroalimentare. Turismul contribuie
decisiv la redefinirea brandurilor locale pe care reuşeşte să le promoveze, creându-le
notorietate europeană/mondială. Pe lângă turismul estival fluvial şi/sau montan se
dezvoltă un turism de descoperire gastro-oenologică. Împreună cu acestea devin tot
mai importante turismul cultural, ecoturismul. Un program de animare a teritoriului
cu un calendar de festivaluri creează noua ofertă de turism a teritoriului:
Anotimpurile Severinului. /Europa cercetării, mult timp fragmentată, reuşeşte să
facă funcţional spaţiul european al cercetării. Regrupări orizontale sunt operate în
jurul obiectivelor şi mijloacelor puse în comun. După numeroase disfuncţionalităţi
instituţionale şi în construcţia europeană, Uniunea Europeană găseşte în cercetare un
simbol puternic de consolidare a integrării. Se instaurează un paşaport al educaţiei şi
cercetării pentru studenţi, doctoranzi, cercetători, favorizând mobilitatea între
universităţi şi laboratoare de cercetare europeană. În stadiul în care “benchmark” -ul
este European, TERITORIUL reuşeşte să creeze o marcă locală în materie de
cercetare. TERITORIUL devine o zonă motrice în materie de cercetare la nivel
naţional şi est comunitar. /Întreprinderile creează condiţii de muncă şi modalităţi
contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul devine rezidual. Ca
urmare a creşterii competenţelor prin descentralizare, în special în ceea ce priveşte
funcţiunile publice ale TERITORIULUI, locurile de muncă în funcţiile publice cresc.
Acestea ocupă doar o pondere redusă în cadrul populaţiei active. TERITORIUL
devine Metropolă Regională care susţine creşterea zonală, model european de bune
practici.
5.8 Pârghii
Având în vedere existența celor doua scenarii am definit patru pârghii care pot
fi folosite în cazul necesității repoziționării și trecerii de pe un scenariu pe altul. Cele
patru pârghii sunt: guvernanță, activități, organizare teritorială și coeziune socială.
257
Axele și intervențiile au fost structurate pe premisele scenariului ales dar țintind
realizarea viziunii. În aceste condiții este posibil ca în implementarea strategiei să fie
create condiții de trecere la scenariul de viziune.
Guvernanță
Condițiile de schimbare a scenariului pot fi extinderea teritoriului, creșterea
importantă a populației și/sau restructurarea economiei locale. În acest caz
arhitectura instituțională poate fi modificată în primul rând în sensul cooptării în
Consiliul Teritorial a unor actori semnificativi ai teritoriului extins. Probabil că în
acest caz instituțiile de gestionare a instrumentelor financiare vor avea prezențe
micro-zonale și mecanisme adaptate de funcționare. În cazul creșterii populației care
implicit va modifica și structura economiei locale vor fi create noi instituții în
domeniul economiei sociale și al reconversiei profesionale.
Activități
În special în cazul creșterii importante a populației dublate de pierderea
fundamentului industrial și terțializarea economiei locale vor fi create instrumente
de restructurare a acesteia din urmă. Parteneriatul cu AJOFM va reuși să sprijine
restructurarea forței de muncă adaptând-o altor activități. Cu implicare
instituțională, forța de muncă restructurată va fi dirijată către activități susținute de
comenzi publice. Întreprinderile create vor fi sprijinite în incubatoare de afaceri
speciale. Vor fi privilegiate forme ale economiei sociale ca formă de reziliență
teritorială.
Organizare teritorială
În cazul unei extinderi a teritoriului vor fi create și/sau adaptate instrumente
de amenajare a teritoriului (PATZ, Plan de mobilitate metropolitană, etc). În cazul
unei creșteri masive a populației în Drobeta Turnu Severin la un nivel ce va depăși
nivelul maxim atins în trecut se va acționa în redefinirea zonării teritoriului urmând
a fi regândită echiparea teritoriului.
Coeziunea socială
În cazul creșterii masive a populației și a extinderii teritoriului pot apărea
unele noi disparități și se pot accentua cele existente deja. Reacția trebuie să vizeze
crearea unor instrumente de protecție socială în special în subvenții pentru transport
(dez-enclavizare) și utilități (condiții de subzistență civilizată). Acest tip de
intervenție poate fi dublată de un sprijin dat formelor de economie socială și
solidară, dar și de o politică extinsă în domeniul construcției de locuințe sociale.
258
5.9 Strategia - document de politici publice
În opinia lui Alberto Magnaghi, transpunerea în acţiune locală a unui
scenariu strategic comportă în ceea ce priveşte patrimoniul teritorial două căi diferite
şi independente, dar complementare: proiectul teritorial şi strategia teritorială.
Scenariul strategic se fondează pe definirea şi interpretarea unui viitor deschis
pe care să-l construieşti conştient, conform dorinţelor şi aşteptărilor teritoriului.
Proiectul teritorial se defineşte ca procesul de elaborare coerentă a unei imagini de
transformare pe termen lung care uneşte punctele de vedere diferite, considerând
contradicţiile şi conflictele ca punctele tari care creează / structurează complexitatea
teritoriului. Acest element nu reprezintă un document operaţional, normativ sau
care să constrângă. El oferă o orientare şi un cadru raţional general acţiunilor
specifice care se intenţionează să se aplice. Proiectul teritorial strategic este în mod
esenţial un document cultural, un instrument de comunicare şi de confruntare
constructivă la nivel social. Acesta trebuie să permită identificarea, selecţionarea şi
valorizarea actorilor politici, economici şi culturali, care sunt deţinătorii energiilor
novatoare în scopul creării organismelor publice care să favorizeze transformarea.
Proiectul reprezintă scenariul la care trebuie să facă referinţă acţiunile punctuale şi
proiectele specifice. El trebuie neîncetat reformulat pe tot parcursul transformării.
În concluzie, departe de a fi doar un proiect teritorial, acest document cultural
este şi un instrument tehnic în măsura în care el permite transformării ecologice a
teritoriului să se focalizeze asupra imaginii viitoare.
Diferenţiindu-se de proiectul teritorial, strategia teritorială (planul strategic)
are ca obiect construcţia şi managementul ansamblului de relaţii între actorii care
sunt în măsură să conceapă proiectul teritorial şi să procedeze la realizarea lui.
Scenariul definit de strategia teritorială se situează într-un plan de nivel de meta-
proiect şi vizează crearea condiţiilor de realizare a proiectului teritorial şi a fiecăruia
dintre diversele obiective programatice. Planul strategic construieşte un sistem de
comunicare între decidenţi la care trebuie să aibă acces actorii care nu stăpânesc
limbajul domeniului proiectării strategice. Strategia teritorială este pluridisciplinară,
oferind o imagine dinamică şi un ansamblu de reguli aplicabile sistemelor
productive şi acţiunilor sectoriale.1
Din perspectiva analizei ciclului de politici publice, cu menţiunea că prima
etapă a ipotezelor de evoluţie a teritoriului se face în baza agendei publice, cele 3
elemente fundamentale ale prospectării strategice sunt: ANTICIPAREA (Cartea
albastră), ASUMAREA (Cartea galbenă), ACŢIUNEA (Cartea verde):
1 Alberto Magnaghi, Le Projet Local
259
Cartea albastră furnizează o viziune globală asupra trecutului, prezentului şi
viitorului teritoriului şi implică elemente de diagnostic şi are vocaţie monografică.
Cartea galbenă reuneşte propunerile de acţiune locală elaborate pentru
pregătirea schimbărilor globale, anticipate în cartea albastră (pre-activitate) şi pentru
a permite construcţia proiectelor locale (pro-activitate). Aceasta este realizată de
actorii locali prin demersul de prospectare strategică teritorială.
Cartea verde propune un plan strategic global, fiecare orientare strategică,
fiecare obiectiv, corespunzând unei provocări clar identificate şi fiind asociată la
acţiuni şi viceversa. Aceasta este o sinteză a cărţii albastre şi a cărţii galbene şi are
vocaţie strategică şi angajează aleşii locali.
Pentru România, procesul de transformări din sectorul public trebuie să
capete noi dimensiuni. Astfel, acesta trebuie să răspundă noilor schimbări din
economia mondială, al crizei actuale, dar în egală măsură şi noilor cerinţe ale
procesului de planificare strategică în structurile Uniunii Europene. Reforma
statului implică modificări de substanţă ale componentelor sale majore, atât la
nivelul administraţiei publice centrale, cât şi al administraţiei publice locale în
general, o viziune pe termen lung cu privire la managementul cheltuielilor publice,
dar şi al modului cum este asumat procesul de implementare a politicilor publice.
Administraţia publică trebuie să-şi întărească continuu capacitatea de ameliorare a
rezultatelor, să încorporeze schimbarea şi îmbunătățirea permanentă în viziunea şi
modul său de lucru. Unul dintre punctele-cheie ale acestei provocări îl constituie
întărirea mecanismelor de formulare, implementare şi evaluare a politicilor publice.2
Adoptarea HG 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel
central, a introdus în administraţia românească, cel puţin la nivel formal, pentru
prima dată, conceptul de politică publică.
Ulterior, HG 870/2006, privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea
sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul
administraţiei publice centrale, propune trei tipuri de documente publice:
Strategia
Planul
Propunerea de politici publice.
2 Marius Constantin Profiroiu, Cuvant inainte, Manual de Politici Publice, Institutul pentru Politici Publice
Bucuresti
260
În sensul aceluiaşi act normativ, strategia este definită ca fiind “un document
de politici publice pe termen mediu şi lung care defineşte, în principiu, politică cu
privire la un anumit domeniu de politici publice în care se impune luarea unor
decizii privind o gamă largă de aspecte. Strategia este elaborată în vederea
formulării unei noi politici publice în domeniul respectiv, precum şi în cazul în care
politicile publice actuale necesită o îmbunătăţire semnificativă”.
Conceptul de politică publică
Definiţia cea mai simplă este probabil cea dată de Thomas Dye, după care
politicile publice sunt „tot ceea ce o administraţie decidă să facă sau nu”. În opinia
lui Jenkins, politicile publice sunt „un set de decizii intercorelate luate de un actor
politic sau de un grup de actori în ceea ce priveşte selectarea scopurilor şi mijloacele
de atingere a lor într-o anumită situaţie în care aceste decizii ar trebui să fie, în
principiu, în puterea de a le aduce la împlinire a acelor actori”. Dintr-un alt punct de
vedere o politică publică este o reţea de decizii legate între ele privind alegerea
obiectivelor, a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii
specifice (Miroiu, 2001).
Aşa cum arată Hogwood şi Gunn3, în mod obişnuit termenul “politică
publică” este folosit în mai multe sensuri:
1. Politicile ca etichete ale unor domenii de activitate - apare în contextul
afirmaţiilor de natură generală privind politicile economice, politicile sociale sau
de politică extern ale unui guvern.
2. Politicile ca expresie a scopului general sau a stării de fapt dorite - Într-un
document al unui partid politic, sau în cel al unui guvern, termenul “politică” e
folosit pentru a indica scopul general (sau finalitatea) unei activităţi.
3. Politicile ca propuneri specifice - unele acţiuni specifice pe care organizaţiile
politice (grupuri de interese, partide, guvernul însuşi) ar dori să le vadă realizate.
4. Politicile ca decizii - politica unei autorități de a sprijini un anumit sector
economic.
5. Politicile ca autorizare oficială - atunci când o anumită legislaţie în domeniu a
intrat în vigoare, politica a fost deja implementată.
6. Politicile ca programe - avem o politică a unei autorități publice atunci când
aceasta are sau aplică un anumit program.
7. Politicile ca produse - politicile sunt văzute ca ceea ce guvernul oferă, spre
deosebire de ceea ce a promis sau a autorizat prin intermediul legislaţiei.
3 B.W. Hogwood, L.A. Gunn, Policy Analysis for the Real World
261
8. Politicile ca rezultate - abordarea politicilor din perspectiva rezultatelor acestora
ne poate ajuta să evaluăm dacă scopul declarat al acelei politici este reflectat în
ceea ce se obţine efectiv în urma implementării politicii.
9. Politicile ca teorii sau modele - toate politicile au la baza presupoziţii cu privire
la relaţiile de tip cauză-efect sau corelaţiile considerate ca fiind semnificative
dintre anumite fenomene (sociale, politice, economice etc.), iar modul în care
aceste presupoziţii sunt transpuse în politici ţine de anumite modele teoretice
cunoscute.
10. Politicile ca procese - o politică apare atunci ca exprimând întreaga mişcare de
schimbare într-un anumit domeniu: politica de restructurare a sectorului minier;
sau politica de reformă a educaţiei etc.
Politicile publice şi elaborarea acestora trebuie sa reprezinte o abordare
orientată către:
a) conceperea şi elaborarea de soluţii pentru problemele societăţii: politica
publică nu se mărgineşte la a cerceta aceste probleme, ci are rolul expres de a emite
soluţii şi cadrul în care acestea urmează a fi aplicate;
b) înaintarea unor argumente bazate pe valori asumate (value-driven): Ca şi
chirurgia, procesul de înfăptuire a politicilor publice şi oferirea de alternative
politice sunt exerciţii care ţin de aptitudini, şi nu judecăm performanţa după
cantitatea de informaţii stocată în mintea celui care acţionează sau după volumul
planificării formale. În schimb, judecăm după criterii precum o bună planificare în
timp şi după atenţia pentru detalii; după capacitatea de a recunoaşte limitele
posibilităţilor, de a utiliza limitările în mod creativ şi de a învăţa din greşeli; după
abilitatea de a nu arăta ce trebuie făcut, ci de a convinge oamenii de a face ceea ce
ştiu că trebuie făcut .4
Problema unei politici publice este indisolubil legată de natura bunurilor şi
de caracteristicile acestora. Deoarece oferta, respectiv cererea pentru aceste bunuri se
întâlnesc pe o piaţă liberă, care nu funcţionează însă perfect, o primă funcţie a
politicii publice este tocmai aceea de a corecta imperfecţiunile acestei pieţe libere.
Acțiunea publică trebuie deci să intervină pentru a atenua aceste disfuncţionalităţi şi
a reduce inechităţile până în punctul în care acestea pot fi suportate de către
ansamblul cetăţenilor. Ca urmare, misiunea autorităţilor publice poate fi definită
plecând de la analiza disfuncţionalităţilor pieţei şi de la cercetarea echităţii în ceea ce
priveşte repartiţia bunăstării. În al doilea rând, politica publică are rolul de a
promova valorile general acceptate social (libertate, egalitate, bunăstare), iar
4 Majone Giandomenico, Evidence, argument and persuasion in the policy process
262
responsabilitatea statului este aceea de a elabora şi implementa acele politici publice
care să potenţeze şi să impună aceste valori în societate.5
Politicile publice sunt realizate de către subsisteme administrative , alcătuite
din actori care se confruntă cu o problemă publică. Termenul de actor include atât
actori din sfera socialului, cât şi actori din structurile de stat, unii fiind mai mult
implicaţi în procesul administrativ, în timp ce alţii sunt simpli spectatori.6
Howlett şi Ramesh împart actorii politici în următoarele cinci categorii:
oficialii aleşi (pot fi, la rândul lor, divizaţi în două categorii – membri ai executivului
şi ai legislativului – rolul acestora din urmă fiind însă mult mai redus), oficialii
numiţi în funcţie (funcţionarii), grupurile de interese, grupurile de cercetători şi
mass-media. Primele două categorii aparţin statului, iar celelalte trei, societăţii.
Ciclul politicilor publice
Procesul de înfăptuire a unei politici publice urmăreşte în mod consecvent
acelaşi model, indiferent de natura şi domeniul în care urmează a fi implementată
respectiva politică. În literatura de specialitate, acest model de construcţie este
cunoscut sub denumirea de ciclul politicii publice . Secvenţialitatea etapelor acestui
ciclu (modelul stadial) este utilă din perspectiva înţelegerii procedurilor de elaborare
şi de implementare a politicii publice, dar întregul mecanism trebuie internalizat ca
un proces continuu, care odată ce atinge etapa finală, intră de fapt într-o nouă fază,
în care se reia întreg ciclul.
5 Institutul de Politici Publice Bucuresti, Manual de Politici Publice
6 M. Howlett, M. Ramesh, Studiul politicilor publice: Cicluri şi subsisteme ale politicilor
263
Concret, ciclul politicilor publice reprezintă în fapt un proces logic deductiv,
unde actorul decizional urmăreşte un parcurs etapizat pentru a găsi soluţia la o
problemă reală din societate
În acest model, stabilirea agendei priveşte procesul prin care problemele ajung
în atenţia publicului şi a instituţiilor guvernamentale; formularea politicilor priveşte
procesul prin care sunt definite, evaluate, acceptate sau respinse politici alternative
de soluţionare a unei probleme aflate pe agendă; luarea deciziilor este procesul prin
care instituţiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluţionarea
unei probleme; implementarea este procesul prin care instituţiile guvernamentale
aplică politica, fac trecerea de la decizie la practică; iar evaluarea este procesul prin
care rezultatele politicilor sunt monitorizate şi evaluate, rezultatele sale putând
consta în reconceptualizarea problemei şi a soluţiilor propuse.
1. Definirea problemelor şi înscrierea pe agendă
Nu orice problemă poate ajunge să primească o soluţie printr-o măsură de
politică publică, tocmai de aceea procesul de stabilire a agendei este unul selectiv, în
care diverşi actori instituţionali încearcă să aducă problemele în atenţia
guvernanţilor. Putem spune, deci, că există mai multe feluri de agende:
agenda publică, însumând toate problemele percepute de membrii
unei comunităţi;
agenda instituțională, cumulând toate problemele pe care factorii
decizionali îşi propun să le rezolve într-un anumit interval de timp;
Stabilirea
agendei
Evaluarea
politicilor Formula
rea
politicil
or
Implement
area
politicilor
Luarea
deciziilor
264
agenda media, care acţionează ca un facilitator între agenda publică şi
cea instituţională, însă uneori poate avansa propriile priorităţi.
În viziunea lui Cobb, Ross şi Ross, există patru faze principale ale procesului
de stabilire a agendei, pe măsură ce problemele trec din agenda sistemică, în agenda
instituţională: problemele sunt mai întâi iniţiate, sunt specificate apoi soluţiile lor,
sunt dezvoltate argumente în sprijinul problemelor propuse, şi dacă au succes,
problema intră în agenda instituţională.
2. Luarea deciziei
În general se consideră că un proces decizional reuneşte activităţi şi actori în
jurul a două faze principale: faza de formulare şi cea de legitimizare (Jones, 1970).
Formularea desemnează activitatea prin care o cerere sau o problemă înscrisă
pe agenda guvernamentală se transformă în alternative pentru acţiune, în soluţii.
Formularea poate să se împartă, la rândul său, în două sub-etape: cea a analizei şi
cea a selecţiei:
Analiza defineşte o activitate de investigare a problemei, de căutare a
opţiunilor şi alternativelor. Consecinţele, avantajele şi inconvenientele,
efectele induse şi efectele urmărite sunt anticipate şi explicate. Se pune
întrebarea de a şti dacă trebuie să se acţioneze sau nu şi care ar fi rezultatele
acţiunii sau lipsei de acţiune.
Selecţia reprezintă, în esenţă, procesul de reducere a opţiunilor la o singură
alegere. Această fază este însoţită de tensiuni care ţin de divergenţe normative
şi utilitariste. Ea poate fi momentul în cursul căruia se exprimă şi se
soluţionează conflicte, faptele sau analiza nefiind neutre în ochii actorilor
implicaţi, în orice caz, nu mai neutre decât scopurile. Promovarea politică
însoţeşte de aproape selectarea unei alternative. Atunci când avem de-a face
cu mai multe soluţii pentru aceeaşi problemă, iar decidentul este pus în
postura de a alege una dintre ele, aceste variante pot fi, la rândul lor,
„cântărite” folosind diverse metode cantitative şi calitative.
Legitimizarea este un element central într-un sistem politic, implică autoritate,
aprobare, obligaţie, susţinere. O modalitate de a măsura legitimitatea este de a
analiza sprijinul disponibil pentru autoritate şi pentru ceea ce face acesta.
3. Implementarea politicilor publice
Odată ce s-a obţinut acordul tuturor factorilor decizionali asupra variantei
optime de soluţionare a problemei, aceasta trebuie făcută cunoscută tuturor celor
implicaţi, pentru a se stimula crearea unei legitimităţi asupra soluţiei. Diagrama de
265
mai jos prezintă simplificat un model al procesului de implementare a unei politici
publice [Van Meter; Van Horn, 1975], urmărind în acelaşi timp circuitele decizionale,
dar şi factorii exogeni care determină performanţa unei politici.
În literatura de specialitate se vorbeşte despre existenţa a patru modele
teoretice de implementare a politicilor publice:
1. Modelul autoritar – care pune accentul pe instrumente precum instrucţiuni
şi ordine ale conducerii, planificare, control, ierarhie şi responsabilitate;
2. Modelul participativ – se referă mai mult la instrumente indirecte de
control, cum ar fi stabilirea obiectivelor, spontaneitate, training, adaptare, negociere,
cooperare şi încredere, ca metode şi condiţii de urmat în cadrul implementării;
3. Modelul de coaliţie a actorilor – rezultă din presupunerea existenţei unei
pluralităţi de actori care participă la actualizarea unei anumite politici şi care
comunică între ei, negociază, fac compromisuri, şi care în acelaşi timp împărtăşesc
acelaşi set comun de valori şi care se străduiesc să îndeplinească aceleaşi obiective.
4. Modelul de învăţare continuă – în care cei care legiferează politica, în
încercarea de a atinge în mod gradual soluţia optimă, optimizează structura
obiectivelor lor şi tehnicile utilizate pentru atingerea acestora.
4. Monitorizarea şi evaluarea politicilor publice
Monitorizarea şi evaluarea sunt două tipuri de acţiuni ce se derulează
simultan cu implementarea politicii publice. Practic, monitorizarea asigură
266
corespondenţa obiectivelor stabilite cu acţiunile propuse spre implementare, iar
evaluarea cuantifică rezultatele obţinute în urma implementării şi furnizează bazele
următorului ciclu de politici publice – după cum se poate vedea din modelul
circular, o problemă poate fi repusă oricând pe agendă, într-o altă formă, în funcţie
de evoluţia politicii publice iniţiale. Monitorizarea şi evaluarea privesc atât
mijloacele folosite în procesul de implementare, cât şi rezultatele ca atare. În această
etapă se măsoară atât eficienţa (maximizarea rezultatelor – outputs în raport cu
resursele investite – inputs), cât şi eficacitatea politicii publice (raportul dintre
obiectivul rezultatelor obţinute şi obiectivul ce trebuia atins).
Evaluarea poate îndeplini cinci funcţii principale , ea fiind:
un instrument al deciziei publice
un instrument de gestiune economică
un instrument de management
un mijloc de comunicare şi de legitimare a acţiunii publice
un mijloc de formare, de schimbare a politicilor
Monitorizarea evidenţiază:
Modificări instituţionale survenite în urma implementării politicii;
Modificări ale situaţiei grupurilor-ţintă vizate;
Situaţia costurilor implementării la un moment dat;
Respectarea termenelor prevăzute în planul de acţiune;
Întârzieri/dificultăţi în realizarea activităţilor şi motivaţia acestora.
Evaluarea evidenţiază:
Măsura în care rezultatele implementării corespund cu cele stabilite iniţial;
Raportul dintre costuri şi rezultate;
Impactul asupra grupurilor-ţintă.
În procesul de evaluare, agentul care realizează evaluarea foloseşte indicatori
de performanţă . Aceşti indicatori se află în strânsă relaţie cu obiectivele politicii şi
contribuie la măsurarea realizării acestora şi pot fi clasificaţi în mai multe categorii:
indicatori de rezultate şi de impact: sunt cei care pun în evidenţă volumul
produselor şi serviciilor furnizate de către autorităţile publice şi efectele
obţinute în urma acestora.
indicatori de eficacitate: reprezintă acea categorie de indicatori care conţin
informaţii asupra gradului în care obiectivele politicii sau ale programului
guvernamental au fost realizate.
267
indicatori de activitate, de proces: se utilizează pentru substituirea indicatorilor
de eficacitate deoarece sunt mai uşor de calculat.
indicatori de eficienţă: sunt necesari pentru a pune în corelaţie rezultatele
obţinute (output-urile) cu volumul de resurse consumate în acest scop.
Tipul de criterii
Întrebarea Exemple
Eficacitatea S-a obţinut un rezultat valoros? Unităţi din bunurile sau din serviciul oferit prin aplicarea politicii respective
Eficienţa Cât de mare a fost efortul necesar pentru a obţine acel rezultat?
Costul unitar Beneficii nete Raportul cost/beneficiu
Adecvarea În ce măsură obţinerea acelui rezultat rezolvă problema care a dus la formularea acelei politici publice?
Costuri Eficienţă
Echitatea Sunt costurile şi beneficiile distribuite echitabil între diferitele grupuri din societate?
Criteriul Pareto Criteriul lui Rawls
Senzitivitatea Satisfac rezultatele aplicării acelei politici nevoile, preferinţele sau valorile diferitelor grupuri?
Consistenţa cu opiniile cetăţenilor
Corectitudinea Sunt rezultatele dorite şi valoroase? Politicile publice trebuie să fie atât eficiente cât şi echitabile
Un exemplu de model al politicilor care nu este stadial e cel al cutiei negre,
propus de Easton (1965). În acest model procesul politicilor este studiat în
interrelaţiile dintre mediul în care se desfăşoară acesta: Easton ia în discuţie
influenţele (inputurile) venite pe diverse canale (partide, mass-media, grupuri de
interese); procesele din interiorul sistemului politic; convertirea acestor inputuri în
rezultate.
268
Instrumentele politicilor sunt mijloacele sau resursele pe care guvernarea le
are la dispoziţie pentru a implementa politicile publice.
O clasificare detaliată e realizată de Howlett şi Ramesh (1995: cap. 4). Criteriul
după care instrumentele folosite în implementarea politicilor publice pot fi clasificate
este acela al nivelului de intervenţie a statului. În cazul în care aceasta este redusă,
instrumentele au un caracter voluntar; pe măsură ce intervenţia statului este mai
ridicată, instrumentele au un caracter mai coercitiv.
Instrumente voluntare (intervenţie scăzută a APL)
familia şi comunitatea
organizaţiile voluntare
Piaţa locala
Instrumente mixte (intervenţie medie a APL) vizează crearea unei concertări în domeniul acțiuni publice în scopul creării unui pact teritorial intre părțile interesate
informare şi consiliere în cadrul unor incubatoare, filiere
Subsidiile - instrumente financiare şi mecanisme de sprijin
licitaţiile şi drepturile de proprietate - concesiune, achiziții durabile şi responsabile
Sistem de taxe locale armonizate
Instrumente obligatorii (intervenţie neflexibila a APL)
Reglementările stricte ale amenajării teritoriale legate de zonare și activități
întreprinderile publice; servicii publice strict prin crearea propriilor companii
Mediul intern
societăţii
(sistemul
ecologic; sistemul
biologic; sistemul
social)
Mediul extern societăţii (sistemul politic internaţional; sistemul ecologic internaţional; sistemul social ternaţional)
I N
F L U E N T E
Solicitări
Sprijin
Sistemul politic Feedback de informaţii Producerea rezultatelor Feedback de informaţii
R E Z U L T A T E
A
U
T
O
R
I
T
Ă
Ţ
I
269
furnizarea directă - parteneriat cu nivelul statal pentru producători strategici
Bressers şi O'Toole (1998) propun o analiză amănunţită a procesului de
selectare a instrumentelor:
Interrelaţionare ridicată
Interrelaţionare scăzută
Coeziune ridicată
Instrumentele selectate se caracterizează prin:
apel scăzut la normativitate (reglementări); proporţionalitate; alocarea de resurse suplimentare
grupurilor ţintă; libertatea grupurilor vizate de a opta
pentru sau împotriva aplicării unui instrument;
aranjamente bilaterale sau multilaterale; implementarea de către decidenţi sau de
către organizaţii care depind de ei.
Instrumentele selectate se caracterizează prin:
apel scăzut la normativitate (reglementări); proporţionalitate (dar mai scăzută decât în
cazul în care interrelaţionarea e ridicată); alocarea de resurse suplimentare
grupurilor ţintă; libertate ridicată a grupurilor vizate de a
opta pentru sau împotriva aplicării unui instrument;
absenţa aranjamentelor bilaterale; implementarea de către decidenţi sau
organizaţii intermediare.
Coeziune slabă
Instrumentele selectate se caracterizează prin:
apel ridicat la normativitate (reglementări); proporţionalitate (dacă instrumentele sunt
aplicate individual); grupurilor vizate li se retrag unele resurse; absenţa libertăţii grupurilor vizate de a
opta pentru sau împotriva unui instrument;
multe acorduri bi- sau multilaterale;
implementare de către decidenţi sau de către organizaţii care depind de ei.
Instrumentele selectate se caracterizează prin:
apel ridicat la normativitate (reglementări); lipsă de proporţionalitate; retragerea resurselor de la grupurile vizate; libertate limitată a grupurilor vizate de a
opta pentru sau împotriva unui instrument;
absenţa aranjamentelor multilaterale; implementare caracterizată prin implicarea
şi a altor actori decât decidenţii şi organizaţii strâns legate de ei.
Construcţia strategică a fost realizată într-o opţiune de instrumente mixte,
într-o coeziune ridicată. În cazul coeziunii ridicate, probabil că în prima parte a
implementării vor prevala instrumente de coeziune ridicată în context de inter-
relaţionare scăzut, urmărindu-se ulterior inter-relaționarea ridicată.
CONCLUZIE CAPITOLUL 5
Scenariul ales - SCENARIU PRAGMATIC AL REALISMULUI LOCAL a
impus crearea unui scenariu alternativă - scenariul de viziune, ceea ce a condus la
definirea unor pârghii de repoziţionare în cazul eventualei schimbări de scenariu:
guvernanţa teritorială, activităţi, organizarea teritorială şi coeziunea socială.
Nu există exerciţiu de politici publice, nivelul participativ fiind practic
inexistent până la acest demers, cu excepţia consultărilor obligatorii în cadrul
proiectelor.
270
În conformitate cu legea nr. 52/2003 republicată în 2013 privind transparenţa
decizională în administraţia publică, în perioada 26 mai – 12 iunie 2015 a avut loc
procedura de consultare publică a Strategiei de Dezvoltare Durabilă a
Municipiului Drobeta Turnu Severin 2014 -2020 – Orizont 2030. Procedura a
început printr-o conferinţă de presă în 26 mai, data la care comunicatul de presa şi
Strategia au fost postate pe site-ul Primăriei Drobeta Turnu Severin. În perioada
de consultare Strategia a fost vizionată de 429 vizitatori din care 213 de vizitatori
unici.
În data de 9 iunie 2015 a avut loc o dezbatere publică pe tema Strategiei de
Dezvoltare Durabilă a Municipiului Drobeta Turnu Severin 2014 -2020 – Orizont
2030.
271
Drobeta Turnu Severin 2030 - polul severinean de atractivitate
al Olteniei, cu o economie locală funcţională, principalul centru
dunărean românesc de logistică în reţeaua TEN-T şi noua -
veche Capitală Culturală a Olteniei, aleasă Capitală Culturală
Europeană pentru 2033.
CAPITOLUL 6- MISIUNE. VIZIUNE. OBIECTIVE
6.1 Misiune
Drobeta Turnu Severin asigură rezilienţa teritoriului prin redefinire şi inovare
permanentă şi promovează valorile europene, în centrul cărora se află diversitatea,
multiculturalismul, protecţia valorilor identitare severinene, spiritul civic şi
cetăţenesc.
6.2 Viziune
6.3 Valori
Promovarea specificităţii: valorificarea resurselor locale
Flexibilitate: capacitatea de a răspunde rapid la semnale
Eficientă: utilizarea optimă a resurselor în vederea atingerii impactului
maxim
Răspundere publică: în centrul acţiunii stă interesul public
Solidaritate: coeziune socială şi comunitate de interese şi obiective
Dezvoltare durabilă: asigurarea unui echilibru între aspectele socio-
economice şi cele ale cadrului natural
Echitate: distribuire unitară a oportunităţilor şi asumarea unor obligaţii
reciproce
Diversitate: spaţiu cosmopolit ca sursă de bogăţie
Pasiune: entuziasm pentru succes, pentru tradiţii şi pentru cetăţeni
Inovare: reînnoire în toate domeniile, de la produse la procese
Excelenţă: rezultate calitative maxime
Respect: acţiune cu integritate şi respect pentru comunitate
272
6.4 Ţinte
Ţintele au fost definite ca rezultate finale ce vor fi atinse în urma perioadei de
planificare propuse, cu scopul de a îndeplini obiectivele. Urmărind cel mai direct
mod şi cele mai eficace mijloace de atingere a obiectivelor, au fost formulate
următoarele ţinte:
• Drobeta Turnu Severin - tărâmul atractivității teritoriale și al solidarității
contractuale echitabile
• Rezilienţă prin economie locală funcţională
• Principalul centrul de logistică românesc pe Dunăre
• Noua veche Capitală Culturală a Olteniei cu o candidatură validată de
Capitală Culturală Europeană în 2033
6.5 Obiective
Obiectiv general
În 2030 municipiul Drobeta Turnu Severin va avea un nivel de trai care să îl
plaseze ca regiune dezvoltată, cu un PIB de minim 90% din media PIB-ului Uniunii
Europene
Obiective strategice
OS1 - Crearea, conservarea /protejarea fondului patrimonial natural,
material şi imaterial prin management ştiinţific ghidat, precum şi responsabilizarea
comunităţii locale în valorizarea acestuia, ţintindu-se un IDUL care să plaseze oraşul
în primele 20 din România
Ceea ce a rămas neatins de declin sunt resursele patrimoniale. Ele reprezintă,
de asemenea, principalul capital local pentru relansarea economică.
OS2 - Rezilienţă locală prin restructurarea şi relansarea unei economii locale,
valorificând avantajele comparative ale zonei care să susţină extinderea şi
îmbunătăţirea serviciilor publice şi să asigure un grad acceptabil de ocupare a forţei
de muncă
Teritoriul a fost puternic lovit de criză economică financiară, lucru care a avut
un impact important asupra dinamicii demografice. În aceste condiţii, principala
ţinta este crearea unei rezilienţe locale.
273
OS3 - Coeziune socială prin crearea unei identităţi comune şi a unor
alterative economice bazate pe solidaritate, care să conducă la reducerea populaţiei
expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale
Comunitatea severineană este caracterizată de pesimism. Singura speranţă
este salvarea din exterior.
Se impune promovarea economiei sociale ca alternativă de dezvoltare
economică bazată pe principii de solidaritate.
OS4 - Instituirea unor mecanisme de implementare şi a unei arhitecturi
instituţionale care să asigure creşterea veniturilor bugetului local şi ale cifrei de
afaceri la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin
Strategia de dezvoltare trebuie transformată, din document, în politică
publică activă de amenajare şi dezvoltare teritorială, ceea ce face necesară crearea
unei arhitecturi instituţionale şi instituirea unor mecanisme cu rol în promovare,
monitorizarea implementării Pactului Teritorial creat, iniţierea de ajustări atunci
când situaţia o impune, emiterea şi adoptarea de politici de concertare şi coerentă
strategică şi, nu în ultimul rând, sprijinirea antreprenoriatului local.
În urma procedurii de consultare publică incluzând dezbaterea făcută nu au
apărut opinii care să modifice misiunea, viziunea, valorile şi obiectivele strategice.
Misiunea, viziunea, valorile şi obiectivele conduc la o abordare concertată.
Pentru atingerea viziunii Drobeta Turnu Severin 2030 - polul severinean de
atractivitate al Olteniei, cu o economie locală funcţională, principalul centru
dunărean românesc de logistică în reţeaua TEN-T şi noua - veche Capitală
Culturală a Olteniei, aleasă Capitală Culturală Europeană pentru 2033 vom adera
cu toții la Pactul pentru Severinul Nostru.
„Trăim într-un oraş foarte tânăr. Suntem primii nepoţi şi primii
strănepoţi ai celor care au croit frumosul Severin cu faţa la Dunăre. Suntem
ceea ce iubim” (Ileana Roman)
274
275
CAPITOLUL 7- AXE. INTERVENŢII. ACŢIUNI. DIRECŢII. MĂSURI
Strategia urmăreşte prin viziunea sa o poziţionare în competiţia dintre
teritorii. Atingerea viziunii se realizează prin acţiunile propuse de strategie care
devine un instrument de comunicare în scopul obţinerii poziţiei. Poziţia conduce
demersul către o strategie de marketing pe nou structurată piaţă a teritoriilor. Fiind
vorba de o piaţă, trebuie să ţinem cont de elementele ce o definesc: existenţa unei
cereri şi oferte ca răspuns.
Fiecare teritoriu este definit de :
Caracteristici personale: memorie şi identitate
Caracteristici relaţionale: economice, culturale, etnice
Un proiect: în special începând cu 2014 - 2020 UE vorbeşte de teritorii ca
“teritorii de proiect” (foştii poli, zonele metropolitane, PIDU, la care se
adăugă adevăratele teritorii de proiect ITI şi CLLD)
Construcţia teritoriului, realizarea viziunii şi deci poziţionarea se realizează
plecând de la caracteristici personale, prin modelarea caracteristicilor relaţionale în
scopul structurării unui proiect care la rândul său se poate constitui într-o redefinire
identitară declanşatoare (reluarea ciclului). În concluzie, cele trei elemente esenţiale
ale acţiunii strategice sunt:
IDENTITATE: de definit, de promovat, de valorizat, de apărat, de
redefinit (în sensul unei evoluţii)
ACTORI: de pus în dialog, de mobilizat, de pus în parteneriat, de
valorizat, de ATRAS
PROIECTE: de structurat, de poziţionat, de manageriat, de promovat, de
atras.
În acest fel oraşul ca teritoriu devine prin produsele sale (produsele oraşului)
un ansamblu omogen, coerent şi atractiv, adică un oraş - produs.
Marketingul teritorial francez (L. Texier şi J. P. Valla) vorbeşte de produsele
oraşului pentru a desemna diferitele elemente ale ofertei tehnice în materie de situri
de implantare pentru întreprinderi. Dar proiecte de importanţă majoră de tipul
Euralille (Lille) sau Antigone (Montpellier), distincţia dintre produsele oraşului şi
oraşul produs devine imposibilă: teritoriile sunt în fapt produse ale oraşului ca părţi
ale unui tot care nu se reduce doar la oferta pe care o reprezintă, ci în acelaşi timp
caracterul simbolic le asimilează conceptual oraşului produs.
276
În cadrul dezbaterii publice privind Strategia de Dezvoltare Durabilă a
Municipiului Drobeta Turnu Severin 2014 -2020 – Orizont 2030 au fost aduse în
discuţie 8 propuneri astfel:
- Două propuneri au vizat extinderea infrastructurii urbane de bază în
cartierele Serpentina Roşiori şi ANL
- Trei propuneri au vizat infrastructura de turism, cultură, educaţie şi sport,
amenajarea unei zone faleză la Dunăre, infrastructura pentru sporturi de
performanţă şi susţinerea activităţii sportive de performanţă, realizarea
proiectului de port turistic prin preluarea parţială a infrastructurii portului
actual. Propunerile din acest domeniu au vizat transformarea turismului
în ramura prioritară a Strategiei.
- În mod conex cu propunerile de mai sus, s-a adus de asemeni în discuţie
oportunitatea polurilor de competitivitate, sănătate şi financiar
- O altă propunere a vizat sectorul de eficienţă energetică, sugerându-se
realizarea unei centrale având ca sursă de materie primă biomasa
- Ultima propunere a vizat indicatorul ratei de ocupare a forţei de muncă,
sugerându-se creşterea nivelului acestui indicator
277
Proiectele Euralille şi Antigone ilustrează perfect tipul de mari programe
urbane ca mod de acţiune pentru oraşe. Ele sunt semnele unei reînnoiri ale unui oraş
în mişcare care îşi schimbă înfăţișarea pentru că “orice influențează MATERIALUL
capătă o forţă simbolică”7 şi reciproc anumite teritorii pot să dea sens schimbărilor şi
reînnoirilor mai mult decât altele: zonele industriale, zonele portuare, infrastructura
feroviară.
Proiectele teritoriale integrează următoarele componente:
Un eveniment declanşator: criza (economică, socială), o oportunitate,
(găzduirea unui eveniment sportiv sau cultural, construcţia unei
infrastructuri de acces deosebite - gara TGV, port, aeroport) sau o ameninţare
O ambiţie sau o voinţă politică puternică: este cazul în Franţa a marilor
personalităţi Georges Freche (Montpellier), Pierre Mauroy (Lille) sau Michel
Noir, Raymond Barre (Lyon) care au contribuit la proiectele far care au
transformat oraşele lor
Un simbolism puternic: proiectul trebuie să aibă o putere de simbol
importantă, care să sugereze ambiţia geografică a unui teritoriu - capitală,
metropolă, euro-metropolă. Este cazul Euralille în nord (Lille) - metropolă în
centrul Europei de Nord, Marseille - metropolă euro-mediteraneană, dar cel
mai semnificativ model îl reprezintă Birmingham sau “Proiectul urban în
serviciul reînnoirii oraşului post-industrial”. Proiectul de regenerare urbană
Birmingham trebuie înţeles în conceptul larg, cel puţin european şi nord-
american de redinamizare, a oraşelor industriale în era postindustrială.
Aceste proiecte recurg la trei pârghii asociate: urbanism, cultură, comerţ,
intervenind prioritar în vechile zone industriale, zone portuare şi/sau centrele
istorice ale oraşelor. În acest context, proiectele emblematice (monumente
arhitectonice simbolice - land marks) şi cultură au ca misiune să dea oraşului o
identitate nouă, sugerând modernitate. Responsabilii politicilor publice şi
conducătorii oraşelor concep o identitate a oraşului, asigurând promovarea ei, în
special prin proiecte urbane port-drapel (flagship developments) în scopul de a atrage
în teritoriu fluxuri de capital şi fluxuri de turism.
7 M. Rosenberg
AXA 1 - Relansare dinamică strategică prin proiecte far
278
Începând cu anii ’80 Birmingham s-a angajat în renovarea urbană. Obiectivul
era clar: transformarea unui oraş organizat în jurul bunurilor şi produselor într-un
oraş în care economia se fundamenta pe comerţ şi schimb de idei.
Cel de-al doilea oraş al Marii Britanii, cu peste 1 milion de locuitori, a
cunoscut un violent declin industrial începând cu anii ’70, când în peisajul economic
erau mărci importante precum Catburry, Rover, Jaguar, Austin (uzina istorică
deschisă în 1905), Dunlop (altă uzină istorică - 1910). Pierderile au fost inimaginabile.
În perioada 1971 -1984 în special 1980-1982, s-au pierdut peste 90.000 locuri de
muncă (proporţie de 30%). Declinul a continuat şi până în 1987 locurile de muncă
pierdute au ajuns la 149.000, cu aproape un loc din două pierdute. În plus, în 2005
încă 6.000 de locuri au fost suprimate de către Rover.
Unde este astăzi Birmingham? Oraşul a devenit a doua destinaţie în materie
de shopping după Londra (la începutul perioadei de renovare urbană era pe locul
13). Astăzi Birmingham-ul primeşte 22 milioane vizitatori pe an. Noul centrul
comercial a fost finalizat în 2003, are 110.000 metri pătraţi şi 10.000 de locuri de
muncă. 100.000 de locuri de muncă au fost create în sectorul financiar şi sectorul
serviciilor; a devenit primul pol după Londra şi unul dintre primele poluri europene
în materie de congrese. Royal Bank of Scotland a creat numai ea 3500 de locuri de
muncă în Brindley Place. Existau 250.000 de locuri industriale şi 250.000 de locuri în
sectorul terţiar în 1981. Astăzi au fost create sau păstrate 475.000 de locuri de muncă,
din care 390.000 în servicii. Această reconversie urbană a terţiarului a permis o
încetinire iremediabilă a eroziunii ocupării industriale.
Reputat ca cel mai urât oraş din Anglia, un oraş sacrificat modernităţii, în
special datoriră Inner Ring Road, o autostradă de centură din 1971, care avea 52 de
pasaje subterane necesare pentru traversare, Birmingham era considerat oraşul celor
mai multe non-locuri (locuri în care conexiunea umană este imposibilă) care
reprezentau produse ale unei alegeri catastrofale în amenajarea teritoriului. Din acest
motiv, demolarea Autostrăzii Inner Ring Road a reprezentat primul act simbolic
puternic al reconstrucţiei, costul acestuia fiind de 30 milioane de euro. Acest lucru a
permis eliberarea unei suprafeţe funciare în centrul oraşului de la 80 ha la 800 de ha.
Spaţiul funciar eliberat a fost cedat investitorilor.
Ca şi alte oraşe ameninţate de dezindustrializare, precum Bilbao şi Genova,
de exemplu, Birmingham a ales să angajeze cu prioritate o strategie de transformare
urbană, care a schimbat imaginea sa şi a redat încredere locuitorilor. Modelele sale
sunt oraşele nord - americane Boston şi Baltimore, oraşe pentru care centrele
comerciale novatoare implantate în centrul vechi în zona siturilor vechilor zone
industriale sau portuare şi implicarea sectorului privat au reprezentat rolul-cheie.
Cele trei idei directoare au fost formalizate astfel:
279
reechiparea zonei centrale pentru turism de afaceri de înaltă calitate (Centrul
de Congrese Internaţional ICC în 1991, Concert Hall, Stadionul Arena) şi
înfrumuseţarea zonei (renovarea canalelor, parcursuri pietonale şi elemente
de artă stradală);
crearea unui pol comercial de prim plan: Centrul Comercial Bullring (1996) -
el a jucat rolul de motor în proiectul de schimbare a imaginii oraşului şi a fost
ridicat pe locul al pieţei publice centrale, care data de 800 de ani;
relansarea locuirii pentru a face loc revenirii în centru şi populaţiilor mediilor
înalte prin proiecte far, precum Symphony Court, unde au fost create 143 de
apartamente de lux pe malul canalului, în proximitatea Bridley Place. În
perioada ’80-’90 au fost renovate peste 20.000 locuinţe între 15% şi 20% din
suprafaţa construită a fost rezervată locuinţelor sociale în scopul creării
diversităţii.
Centru Internațional de Congrese Birmingham
Sursă http://www.theicc.co.uk
Birmingham Concert Hall
Sursă www.travellerspoint.com
280
Buuring Centru Comercial
Sursă http://visitbirmingham.com
Brindley Place
Sursă http://en.wikipedia.org/wiki/Brindleyplac
Symphony Court
Sursă http://webarchive.nationalarchives.gov.uk
281
În perioada ’70-’85, Drobeta Turnu Severin a cunoscut un proces de puternică
industrializare forţată; în oraş au apărut mari unităţi industriale, iar populaţia
oraşului s-a dublat, ajungând la 120.000 de locuitori. Lipsa de performanţă şi
tehnologiile învechite au făcut ca unităţile industriale din oraş să devină
necompetitive. Dezindustrializarea a început lent, accentuându-se în ultimii ani.
Declinul demografic este şi el unul important. Deşi a fost creat ca centru urban
modern bazat pe conectivitatea şi importanţa sa ca nod comercial, politica autarhică
comunistă i-au anulat aceste atribute.
În Drobeta Turnu Severin, accesibilitatea slabă este în prezent principala
problemă care împiedică oraşul în dezvoltare: pe de o parte în valorificarea
resurselor culturale şi dezvoltarea atractivităţii turistice, iar pe de altă parte în
relansarea economică drept centru logistic dunărean. Din acest motiv, probabil ca
proiectele far ale vechiului - noului Drobeta Turnu Severin trebuie să reconstruiască
o accesibilitate pentru turism, dar şi o bună conectivitate pentru relansarea activităţii
care a reprezentat scop al creării şi recreării sale.
Identificată şi în Drobeta Turnu Severin ca o principală problemă, lipsa
fondului funciar pentru marile proiecte, poate fi rezolvată prin crearea unei
companii de proiect în domeniul amenajării strategice a teritoriului, după modelul
francez Etablissement Public Foncier Local - EPFL. În cadrul juridic românesc pot fi
invocate Legea administraţiei publice locale şi Legea Finanţelor publice locale şi pot
fi percepute taxe speciale pentru echipare. Probabil că una din ţinte ar trebui să fie
zonele industriale dezafectate, în special cele de pe malul Dunării, dar şi orice alte
suprafeţe susceptibile pentru ulterioare dezvoltări de proiecte locale.
A treia problemă pentru structurarea unui mare proiect de revigorare urbană
o reprezintă zonele de cartiere apărute în perioada comunismului, dar şi clădirile
care au agresat zona centrului istoric. Crearea unui cadru care să reglementeze
centru vechi istoric reprezintă o condiţie esenţială pentru recrearea aerului vieţii
Severinului; la acesta s-ar putea adăuga crearea unor muzee urbane de tip Muzeul
Urban Tony - Garnier din Lyon, Fresques de Quebecois sau clădirile pictate în
Angouleme în tema benzi desenate - zona de nişă a oraşului. În acest proiect vor fi
mobilizate forţele creatoare locale şi chiar cetăţenii în ideea identificării unor
materiale susceptibile să fie redate în imagini şi care să reprezinte spiritul oraşului.
282
INTERVENŢIA 1.1 ASIGURAREA CONECTIVITĂŢII
Fresques Quebecois
Sursă www.capitale.gouv.qc.ca
Parcurs clădiri pictate Angouleme
Sursă http://www.angouleme-tourisme.com
Intervenţia urmăreşte valorificarea poziţiei TEN-T a municipiului Drobeta
Turnu Severin. În domeniul Infrastructurii de Transport, noua politică europeană în
domeniu prevede realizarea unei reţele europene integrate la nivelul tuturor statelor
membre, pentru a promova creşterea economică şi competitivitatea. Această reţea va
face legătura între vest şi est şi va înlocui reţeaua actuală de căi de transport cu o
construcţie autentică europeană. Dezvoltarea acestei reţele este prevăzută a se
realiza corelat, pe două paliere: o reţea centrală (core network), formată din cele mai
importante rute şi noduri de transport ce va constitui elementul central
infrastructurii de transport în cadrul pieţei unice a Europei, având termen de
finalizare anul 2030 şi o reţea extinsă/globală (comprehensive network) care va
susţine reţeaua centrală, având termen de finalizare 2050.
În România, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1315/2013
privind liniile directoare pentru dezvoltarea Reţelei Trans-Europene de Transport,
TEN-T centrală cu orizont de realizare 2030 include următoarele obiective de interes
pentru municipiul Drobeta Turnu Severin:
Sectorul navigabil al Dunării până la Sulina şi prin canalele Dunăre-Marea
Neagră şi Poarta Albă-Midia Năvodari până la Constanţa, incluzând porturile
Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi Constanţa;
283
Liniile de cale ferată Arad – Timişoara – Dr. Turnu Severin – Craiova –
Bucureşti;
Căile de transport rutier: Timişoara – Lugoj – Drobeta Turnu Severin - Calafat
– Craiova – Bucureşti;
Porturile Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galaţi şi
Constanţa.
În acest context, oraşul trebuie să urmărească cu prioritate valorificarea
oportunităţilor şi realizarea următoarelor proiecte pentru soluţionarea problemei
accesibilităţii:
Acţiunea 1.1.1 Crearea companiei portuare locale Drobeta Turnu Severin
Această direcţie vizează preluarea portului actual sau construirea unui port nou,
care să aparţină administraţiei publice locale şi care să poată fi pus astfel în sprijinul
dezvoltării economiei locale.
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Construcţia unui port turistic în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin în administrare locală
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectivul 1: Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband.(OS 1.2)
Obiectiv general 2: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive (O2.2).
Obiectivul 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane. (OS 3.2 şi OS 3.4)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, ecologice şi competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: III.Infrastructura
SUERD, TEEN-T Coridorul VII
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Teritoriul îşi doreşte restructurarea economică mizând pe turism. În prezent accesibilitatea este una redusă care poate fi îmbunătăţită prin crearea unui port turistic. În plus portul turistic poate fi utilizat şi pentru crearea unor trasee fluviale de mobilitate cu localităţile Simian, Orşova şi
284
restul localităţilor din clisură. Crearea unei infrastructuri adaptate nevoilor de dezvoltare a oraşului.
Obiectivele și activitățile proiectului
Extinderea infrastructurii turistice şi/sau de transport fluvial. Dezvoltarea unei zone urbane funcţionale printr-o intervenţie integrată teritorială. Studiu fezabilitate – Proiectare tehnică Execuţie
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
10 Milioane EURO
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi
Durata de implementare orientativă
36 luni
Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.
Acţiunea 1.1.2 Crearea companiei aeronautice locale Drobeta Turnu
Severin
Construit în perioada interbelică, aerodromul a fost închis datorită
retrocedărilor inexplicabile ale unor terenuri. Se va urmări realizarea în
parteneriat public - privat a unui aerodrom pentru aparate de zbor uşoare.
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Construcţia unui aerodrom pentru curse charter în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Comuna Balota, Judeţul Mehedinţi
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectivul 1: Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband.(OS 1.2)
Obiectivul 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane. (OS 3.2 şi OS 3.4)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 3. Creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
285
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: III.Infrastructura
SUERD
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Teritoriul îşi doreşte restructurarea economică mizând pe turism. În prezent accesibilitatea este una redusă care poate fi îmbunătăţită prin crearea unui aerodrom pentru curse charter cu avioane uşoare. Crearea unei infrastructuri adaptate nevoilor de dezvoltare a oraşului. Oraşul a avut aerodrom însă a fost distrus datorită retrocedărilor.
Obiectivele și activitățile proiectului
Extinderea infrastructurii aeroportuare. Dezvoltarea unei zone urbane funcţionale printr-o intervenţie integrată teritorială. Studiu fezabilitate – Proiectare tehnică Execuţie
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
70 Milioane EURO
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi
Durata de implementare orientativă 36 luni
Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.
Actiunea 1.1.3 Crearea companiei feroviare locale Drobeta Turnu Severin
Infrastructura feroviară împiedică legătură cu Dunărea și accesul în port, iar
transportul feroviar este de slabă calitate. Se vor face demersuri în contextul
reglementărilor privind instituirea spaţiului feroviar unic european pentru
punerea în execuţie a studiului de fezabilitate existent (relocarea căii ferate pe
un amplasament nou, în nordul oraşului).
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Trecere în subteran sau construirea unui traseu ocolitor al liniilor de cale ferată în Municipiul Drobeta-Turnu Severin
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Traseul CF actual în sudul oraşului – şi /sau traseu în extremitatea nordică a oraşului la limita intravilanului.
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectivul 1: Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband.(OS 1.1 şi OS 1.2)
Obiectivul 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane. (OS 3.1 şi OS 3.4)
286
Obiectivul 4: Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (OS 4.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: III.Infrastructura
SUERD - TEEN-T(Coridorul IV)
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Principala problemă a teritoriului este amplasamentul actual al infrastructurii căi ferate care împiedică accesibilitatea dinspre oraş la principala resursă: Dunărea. Crearea unei infrastructuri adaptate nevoilor de dezvoltare a oraşului. Proiectul va permite regenerarea capitalului natural din zona dunăreană a oraşului.
Obiectivele și activitățile proiectului
Gestionarea eficientă a fluxurilor de oameni şi mărfuri. Regenerarea capitalului natural. Crearea unui nod logistic regional Studiu fezabilitate – Proiectare tehnică Execuţie
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
50-80 Milioane EURO
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin CFR Infrastructura Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 36 luni Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020
BEI POR Proiecte majore 2014-2020
Actiunea 1.1.4 Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
Direcţia va urmări atingerea obiectivelor de creştere inteligentă, durabilă şi
favorabilă incluziunii şi realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale.
Sunt propuse măsuri ca Infrastructură şi conectivitate TIC mai bune în
instituţiile publice şi Realizarea unei reţele broadband şi instalare hot-spot-
uri de internet Wi-Fi în oraşul - concept Drobeta Turnu Severin Smart City.
287
INTERVENŢIA 1.2 POZIŢIONARE STRATEGICĂ
Printre criteriile care determină decizia de implantare într-un teritoriu a unei
întreprinderi, îl reprezintă disponibilitatea funciară și costul elementelor
determinante. Proiectele în cadrul acestei măsuri vor urmări:
Acţiunea 1.2.1 Fond funciar pentru crearea spaţiului de dezvoltare
strategică
Sunt propuse următoarele măsuri:
Crearea unei companii de proiect în domeniul amenajării strategice a
teritoriului
Realizarea de Investiții în oportunități funciare pentru amenajările viitoare.
Pârghii juridice în domeniu, de tipul drept de preemțiune urbană
(expropriere) în vederea realizării operațiilor de amenajare teritorială și/sau a
rezervei de fond funciar strategică.
Pârghii financiare și fiscale legate de fiscalități în domeniul urbanismului
Acţiunea 1.2.2 Organizarea teritoriului achiziţionat
Sunt propuse următoarele măsuri:
Managementul rezervelor de fond funciar constituite.
Acțiuni ce vizează descurajarea logicii speculative în domeniul funciar în
scopul menținerii la un nivel abordabil al prețurilor terenurilor în spații
strategice.
Garantarea coerenței și calității proiectelor de amenajare a teritoriului, inclusiv
planificarea și comunicarea documentelor de urbanism (PUG, PUZ, PATZ,
Plan de Mobilitate)
Acţiunea 1.2.3 Echiparea specială a teritoriului
Având în vedere situaţia deosebită în domeniul serviciului de termoficare, un
proiect strategic de importanţă vitală îl reprezintă refacerea serviciului şi
infrastructurii sistemului de termoficare în parametri de eficienţă energetică şi
dezvoltare durabilă.
Construcţia unei centrale termice locale
Constituirea unui serviciu local de distribuţie a energiei termice
288
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Construcţia unei centrale termice în Municipiul Drobeta-Turnu Severin şi crearea unui sistem eficient de termoficare
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive.(OS 2.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; - Cogenerare
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
3. atingerea obiectivului „20/20/20" (sau 30/20/20, în cazul respectării anumitor condiţii) în domeniul schimbărilor climatice şi al energiei; Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: III.Infrastructura
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Datorită dificultăţilor economice, CET aparţinând RAAN îşi încetează activitatea. 90% din gospodăriile din localitate sunt aprovizionate cu apă/ căldură prin intermediul sistemului centralizat. Crearea unei infrastructuri adaptate nevoilor de dezvoltare a oraşului. Crearea unui sistem de termoficare eficient.
Obiectivele și activitățile proiectului
Asigurarea unei sistem de termoficare eficient. Reducerea emisiilor de CO2. Proiectare tehnică Execuţie
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
70-80 Milioane EURO
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 12 luni
Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional Proiecte Majore 2014– 2020 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI
289
INTERVENŢIA 1.3 CADRUL DE VIAŢĂ ŞI ORGANIZAREA TERITORIULUI
Știm că experiența turiștilor este amplificată de cadrul urban în care este
trăită. Se va urmări cu prioritate dezvoltarea și menținerea criteriilor de excelență în
amenajare urbană, pentru fiecare proiect de investiții.
Acţiunea 1.3.1 Plan Urbanistic Zonal - Centru Istoric
Sunt propuse următoarele măsuri:
Crearea unei carte pentru revizuirea PUG-ului bazat pe un PUZ Centru Istoric
care să reclădească ambianța identitară
Proiect realizarea unui traseu pietonal între Centrul Istoric și fluviul Dunărea
Definirea unui set de reguli pentru evenimente care se derulează în spațiul
public (afișaj, semnalizare, chioșcuri, terase temporare)
Acţiunea 1.3.2 Extinderea şi modernizarea infrastructurii existente
Dezvoltare şi echipare urbană prin continuarea investiţiilor în următoarele
tipuri de infrastructură:
Infrastructură rutieră
Infrastructură educaţională, socială şi de sănătate
Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului
de canalizare
Îmbunătăţirea managementului deşeurilor
Mobilitate durabilă locală şi micro-zonala
Servicii publice eficiente energetic (iluminat, producţia şi distribuţia de agent
termic pentru sistemul de încălzire centralizată)
Eficienţa energetică a patrimoniului construit
Având în vedere solicitările din dezbaterea publică, în cadrul acestei acţiuni
extinderea infrastructurii urbane de bază va fi finalizată prin instrumente de
tip dezvoltare plasată sub responsabilitatea locală. Vor vizate zonele izolate
şi/sau nefuncţionale din infrastructura de bază. O intervenţie prioritară o
reprezintă cartierul Serpentina Roşiori. În cadrul aceluiaşi tip de intervenţie
va fi inclus şi proiectul de realizare a unei centrale cu materie primă biomasă.
290
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Înfiinţarea unui CLLD la nivelul Microregiunii Ţinutul Severinului (valorificare zonei clisură)•
Subproiecte:
a) Reabilitarea infrastructurii educaţionale din Municipiul Drobeta Turnu Severin•
b) Înființarea unui sistem Agro-Logistic Oltenia şi a unei pieţe de gros în Municipiul Drobeta Turnu Severin•
c) Parc industrial Drobeta Turnu Severin•
d) Cluster informatic Drobeta Turnu Severin•
e) Creare reţea broadband şi instalare hotspot de internet wifi în oraş – concept Drobeta Turnu Severin - SmartCity
f) Înfiinţarea unui Centru de atestare şi formare în meserii montane În Municipiul Drobeta Turnu Severin
g) Reabilitarea infrastructurii rutiere în cartierele: Schela, Dudaşul Schelei, Gura Văii, Banoviţa din Municipiul Drobeta Turnu Severin
h) Creare zonă de agrement în parcul Aluniş din Municipiul Drobeta Turnu Severin
i) Cartierul spectacolelor
j) Creare sistem de bike-sharing şi piste ciclabile.
k) Reţea de centre de recepţie turistică şi infrastructură turistică de tipul „Albergo difuso”- ca bază de vizitare pentru ariile naturale din teritoriu (80% din teritoriu reprezintă arii naturale protejate)
l) Crearea bazei turistice Schela Cladovei şi clasarea bazei ca stațiune turistica
m) Crearea unor instrumente financiare la nivelul CLLD
n) Crearea unei companii de investiții funciare pentru modelarea atractivității economice
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Judeţului Mehedinţi:
Municipiul Drobeta Turnu Severin Oraşul Orşova Comuna Simian Comuna Işalniţa Comuna Dubova Comuna Svinita Comuna Ilovita Comuna Ciresu Comuna Malovat Comuna Breznita-Ocol Comuna Izvoru Barzii
Zonă urbană, zonă rurală, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
291
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (OS 2.2)
Obiectiv general 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane.(OS 3.2)
Obiectiv general 4: Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (OS 4.1)
Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.(OS 5.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: Provocări: I. Competitivitatea II. Oamenii şi societatea III. Infrastructura IV. Resursele V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Zona a suferit un declin economic şi demografic puternic, ocupând astăzi penultimul loc în IDUL. În Municipiu există cartiere foarte sărace cu o infrastructură precară (Schela, Dudaşul Schelei, Gura Văii, Banoviţa din Municipiul Drobeta Turnu Severin). Teritoriul deţine un patrimoniu natural deosebit (clisură) şi 80% din teritoriu reprezintă arii naturale protejate. Teritoriul a reprezentat un important centru educaţional şi cultural în perioada interbelică. Se doreşte dezvoltarea unui proiect în care resursele locale să fie valorificate într-o economie locală eficientă suport pentru pilonul principal al dezvoltării turismului. 70% din zonă este de tip montană, slab populată, însă deosebit de atractivă. Proiectul răspunde nevoilor complexe ale zonei.
Obiectivele și activitățile proiectului
Creşterea accesibilităţii/ conectivităţii la nivelul teritoriului; crearea unei zone urbane funcţionale; Protejarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului natural; crearea unor structuri de guvernanţă şi cooperare între structurile administraţiilor locale. Proiectare, reabilitare infrastructura rutieră, reabilitare infrastructura educaţională, crearea unui sistem agro-logistic, construirea unei pieţe de gros, crearea unui centru de atestare şi formare în meserii montane, crearea unor instrumente financiare de sprijin pentru economia locală.
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
120 Milioane EURO
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Primărie Orsova Primărie Simian Primărie Iesalnita Primărie Dubova Primărie Svinita Primărie Ilovita
292
Primărie Ciresu Primărie Malovat Primărie Breznita-Ocol Primărie Izvoru Barzii
Durata de implementare orientativă 84 luni
Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020
Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2014– 2020
Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014 - 2020.
Program Transfrontalier România Bulgaria
Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
III. Infrastructura
IV. Resursele
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Infrastructura de distribuție a apei potabile şi sistemul de canalizare sunt intr-o stare de uzura medie. În opinia locuitorilor municipiului Drobeta Turnu Severin, tarifele serviciilor de apa şi canalizare sunt mari şi foarte mari, datorita pierderilor din sistem. O alta problema importanta o reprezintă poluarea fluviului Dunărea, cauzata de deversarea directa a apelor menajere uzate din orașul Drobeta Turnu Severin şi a poluanților în râul Topolnița.
Obiectivele și activitățile proiectului
Obiectivul general al proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa şi canalizare în județul Mehedinți” reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare şi tratare a apei şi a sistemului de colectare şi epurare a apei uzate în județul Mehedinți în scopul
293
conformării cu obligațiile privind calitatea apei prevăzute în Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele POS Mediu: Conservarea, protejarea și îmbunătățirea mediului; Protejarea sănătății umane; Utilizarea prudenta și raționala a resurselor naturale; Promovarea masurilor la nivel International în vederea administrării chestiunilor de mediu la nivel regional şi internațional. Execuție lucrări la sectorul de alimentare cu apa şi la sectorul de apa uzata
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
Proiect 10.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 36 de luni
Surse de finanțare posibile POS MEDIU 2014-2020, Programele C.N.I., Proiecte majore C.E., Surse proprii
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Îmbunătățirea managementului deșeurilor în municipiul Drobeta Turnu Severin
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
III. Infrastructura
IV. Resursele
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
În prezent, municipiul Drobeta Turnu Severin întâmpina dificultăți în colectarea și depozitarea deșeurilor menajere şi stradale din lipsa unui depozit controlat de capacitate mare. O alta problema importanta este legata de depozitarea ilegala şi de nevoia de a introduce colectarea selectiva. Rezolvarea depinde de conștientizarea şi participarea publicului şi de capacitatea instituționala a serviciilor urbane.
Obiectivele și activitățile proiectului
Obiectivul proiectului îl reprezintă dezvoltarea şi aplicarea unei strategii de îmbunătăţire a managementului deșeurilor şi asigurarea contribuţiei
294
populaţiei la perfecţionarea managementului deşeurilor. Elaborarea şi adoptarea Planului de Acţiune pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor Înfiinţarea Centrului de Informare pentru Deşeuri Urbane Asigurarea cadrului instituţional al participării publice pentru întreg sistemul de management a deşeurilor urbane Îmbunătăţirea managementului organizaţional în cadrul Serviciului de Monitorizare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi publice din cadrul Primăriei Drobeta Turnu Severin Educaţia în şcoală şi educaţia publicului pentru managementul deşeurilor
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
5.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 24 de luni
Surse de finanțare posibile POS MEDIU; Programul de Cooperare Transfrontalier România – Serbia; Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei; Programul Transnaţional.
Actiunea 1.3.3 Crearea Muzeului „Povestea Severinului”
Sunt propuse următoarele măsuri:
Crearea Companiei culturale Muzeul Povestea Severinului
Proiect de remodelare și revigorare urbană – Muzeul “Povestea Severinului”
conform modelului Muzeul urban Tony Garnier din Lyon. Muzeul poate fi
realizat prin comandă publică de către artiștii locali.
295
AXA 2 - Restructurare economică strategică
Ideea unei întoarceri a oraşelor pe prima scenă politică este incontestabilă în
prezent. În Europa, mai multe ţări (Danemarca, Suedia, Olanda, Finlanda etc.) au
început cu reducerea numărului de localităţi pentru a le da responsabilităţi sporite,
în special în domeniul acţiunii dezvoltării locale. Marea Britanie a votat în 2011 un
Localism Act, atribuind puteri crescute primarilor şi principalelor aglomeraţii, iar
Frântă a acordat în 2013 un statut particular metropolelor şi aglomerărilor. De altfel,
Strategia Franţa 2040 vizează redesenarea ţării pe principiul aglomerărilor şi
bazinelor de muncă. Conceptul urmăreşte crearea economiilor locale funcţionale
(principalul criteriu - asigurarea produselor agroalimentare la nivel local). În Statele
Unite ale Americii tema revenirii oraşelor ca principali actori ai dezvoltării
economice a devenit subiectul celor mai importanţi economişti şi eseişti: Bruce Katz
“The Metroplitan Revolution”, Benjamin Barber “If Mayors Ruled the World”,
Edward Glaeser “Triumph of the City”. Aceştia se alătură curentelor mai vechi, în
special din Franţa, Jean Haentjens “Oraşele în ajutorul statului - Leş Villes au
Secours de l’Etat”, Raphael Souchier “Made în Local”, dar şi românul Ovidiu
Hurduzeu “Economia libertăţii” şi “A treia forţă” (acesta trăieşte în Canada).
În Europa, practic, se reface modelul oraşelor - stat europene care au
funcţionat în sec. XII - XVI şi, anterior, în Grecia Antică.
Celebra formulă a preşedintelui Georges Pompidou “trebuie să adaptăm
oraşul la realitatea automobilului” a rezumat practica politică dominantă pe durata a
peste 50 de ani. Aceasta considera organizarea teritorială şi urbană ca o variabilă de
ajustare, în care cuvântul de ordine era adaptarea cadrului urban la noile imperative:
economie industrială, logistică rutieră, marea distribuţie, culminând cu
mondializarea schimburilor. Trebuiau adaptate vechile oraşe europene la o
modernitate în care S.U.A. dădeau exemplul triumfal. Administrarea teritoriului era
invitată să urmeze perioada celor Treizeci de Ani Glorioşi, în care puterile locale nu
aveau nimic altceva decât să pună în practică deciziile politice ale statelor. Factorul
urban era de o importanţă majoră, care la începutul anilor ’80 defineau perioadă că o
eră nouă care se deschide fondată pe noţiunile mondializare, inteligenţa numerică.
Pionierii erei numerice credeau în sfârşitul oraşelor, închipuind un oraş planetar,
compus dintr-o planetă de oraşe legate între ele prin reţele inteligente. Oraşul de
beton organizat ca o maşină de locuit era asociat erei industriale, a devenit însă
repede un factor de crize şi stres, agravate de apariţia primilor militanţi ecologişti
din Colorado S.U.A. sau Larzac în Franţa. Au apărut din acest moment marile
296
dificultăţi; mai toate oraşele europene s-au confruntat cu situaţii critice cauzate de
de-localizare, care a condus la o dezindustrializare a oraşelor, poluare, sărăcirea
populaţiilor din zonele centrale, declin dramatic demografic.
Începând cu anii 1980, Barcelona este unul din pionierii renovării urbane, care
a fost vizibilă în 1992, cu ocazia Jocurilor Olimpice. Primarii principalelor metropole
europene au început să facă un adevărat pelerinaj în Barcelona, după care au urmat
acelaşi alte oraşe - Copenhaga, Malmo, Vancouver, Bilbao, Amsterdam, care la
rândul lor au inspirat strategii ale următorului val, reprezentat de Lyon, Hamburg,
Nantes, Bordeaux, Helsinki, Montreal sau Lisabona. Din acest moment a fost
acreditată progresiv ideea că organizarea urbană poate deveni principala pârghie a
politicilor publice, care să schimbe cu rezultate pozitive: dinamica economică,
atractivitatea rezidenţială, calitatea mediului, încrederea politică acordată primarilor.
Începând cu anul 2000, cele mai importante companii multinaţionale ale
planetei precum Siemens, IBM, CISCO, Schneider Electric, General Motors, au
început să se intereseze de oraşe şi să acorde o atenţie deosebită ingineriei urbane. În
2008, IBM a identificat oraşele ca fiind “sinteza integralităţii problemelor
umanităţii”. În 2010, General Motors declara inversând cuvintele lui Georges
Pompidou “automobilul a modelat oraşul timp de un secol, de acum va fi invers”. În
acelaşi an 2010, a devenit o realitate faptul că populaţia urbană a depăşit nivelul de
50% din totalul populaţiei mondiale şi că se îndreaptă în mod accelerat către 70%.
Această realitate în cadrul căreia palierele economic, social, ecologic şi
geopolitic conduc la definirea următoarelor realităţi care devin provocări:
Economia mondializată şi terțializată are în mod spontan tendinţa să se
polarizeze în oraşe
Competiţia economică se joacă între regiuni urbane pe criterii din domeniul
politicilor locale: accesibilitate, creativitate, atractivitate rezidenţială şi
costurile urbane
Oraşele se află în prima linie în gestionarea fracturilor sociale provocate de
mondializare
Conduita oraşelor în tranziţia energetică devine esenţială
Urbanizarea a 3 mld de oameni în plus până în 2050 va pune probleme
sociale, sanitare şi geopolitice considerabile
Marjele de manevră ale statelor au fost drastic reduse de crizele economice şi
financiare, pârghiile aflate la dispoziţia puterilor locale au crescut puternic,
cel puţin în unele ţări din Europa.
Definiţia în noul context al oraşului este: un teritoriu urbanizat este definit pe
de o parte ca un animat de către un oraş - centru, şi care include comunele care
trăiesc în sfera sa de influenţă şi de o societate (politică - economică - asociativă şi
culturală), ataşată acestui teritoriu şi împărtăşind cu el aceeaşi ambiţie.
297
Noua formulă impusă în special la nivel european pentru perioada 2014 -
2020 este să regândim economia la nivelul teritoriului, ca o economie localizată şi
non-delocalizabilă. Aceasta înseamnă că organizarea urbană şi teritorială trebuie
considerată ca o variabilă majoră a competitivităţii ţărilor şi nu ca o variabilă de
ajustare. Acest lucru a căpătat o importanţă şi mai mare după ultima poziţie
exprimată plin de curaj de către Olivier Blanchard, economist şef al FMI, care
recunoaşte ca “modelele macroeconomice ale FMI au subestimat efectele negative
ale politicilor de austeritate şi într-un mod mai general macroeconomia nu poate
permite nimic mai mult decât o foarte lentă întoarcere la o creştere durabilă, dar
slabă”.
Conceptele de metropolizare, economie rezidenţială, costuri urbane,
economie localizată, sunt pe punctul să schimbe credinţele şi noţiunile fundamentale
macroeconomice. Noţiunea de economie naţională devine din ce în ce mai lipsită de
pertinentă, ea rămânând cu un atribut simbolic deoarece efectiv ea nu va mai fi decât
un agregat statistic al economiilor regionale şi metropolitane care vor trăi fiecare
propria viaţă în legătură cu economia globalizată. “Oraşele de toate taliile au înţeles
deja că nu mai au nimic de aşteptat de la nivelul macroeconomic şi că singura lor
şansă este să îşi ia în mâini propriul destin.”8 Drept urmare, politica oraşelor vizează
întărirea legăturilor cu reţelele mondiale vizând să beneficieze tendinţele dinamicii
de polarizare. Astfel, oraşele investesc în:
poli de competitivitate/clustere pentru dezvoltarea competenţelor proprii;
lucrează pentru creşterea atractivităţii rezidenţiale, creativităţii şi viaţa
culturală;
gestionează costurile urbane
acompaniază diverse forme de economii localizate sau în curs de dezvoltare
prin incubatoare (văzut şi gestionat în Franţa ca un eventual cluster în
formare) şi acceleratoare
O divizare a rolurilor implicită începe să se instaureze între stat şi oraşe. Rolul
primului se conturează în primul rând în utilizarea pârghiilor pentru evitarea
recesiunilor, în acord şi/sau acorduri cu un cadru instituţional supranaţional, dublat
de rolul de susţinere a cererii. Oraşele capătă un rol în căutarea mijloacelor de
creştere, inventând formule economice inovate prin combinarea deschiderii
internaţionale, creativităţii şi valorizării atuurilor locale. În concluzie, statele susţin
cererea, în timp ce polii de competitivitate structuraţi în oraşe reinventează oferta
economică.
8 Jean Haentjens, Orasele in ajutorul statului
298
Un bun exemplu este politica metropolitană şi rolul sistemului feroviar
regional în dezvoltarea locală în Elveţia. Datorită, în parte, reţelei feroviare, Elveţia a
reuşit să articuleze o deschidere a economiei sale către lume cu o foarte puternică
specificitate economică creată de o reţea de oraşe mici şi medii.
Ideea de regândire a economiei plecând de la teritorii conduce politica locală
la întrebări şi soluţii privind accesibilitatea în general, dar în special legăturile
feroviare, urbanism, locuire, ecologie, cultură. Aceste teme aveau un loc restrâns în
conceptele macroeconomice clasice. Noul concept inversează punctul de vedere care
propune crearea în primul rând a bogăţiei, după care aceasta să fie repartizată
teritoriilor de nivelul central. Din acest motiv nouă provocare devine
MODUL ÎN CARE TERITORIILE ŞI ORAŞELE SE ORGANIZEAZĂ
ŞI
SE CONECTEAZĂ DETERMINĂ CAPACITATEA UNEI NAŢIUNI
DE A CREA BOGĂŢIE
Acest nou tip de politică a condus la refondarea legăturilor locale: 60% dintre
francezi au încredere în primarul lor şi numai 20% în partidele politice naţionale.
Dar astăzi pe primul loc pentru administrarea politică a schimbării în oraşe sunt
S.U.A. Aici administrarea oraşelor funcţionează pe principiul managementului
colaborativ şi lateral. După criza din 2008 oraşele americane şi-au luat hotărât
destinul în mâini, demonstrând reactivitatea lor. Spre exemplu în New York, oraş
care a suferit puternic de criza financiară, nu a trebuit decât un an municipalităţii
pentru a-şi defini împreună cu principalii parteneri o nouă strategie economică
fondată pe tehnologia aplicată (applied science) şi economie verde. Apoi, în mai
puţin de doi ani au creat în parteneriat cu universităţile bine clasate mondial
(Cornwell, Columbia şi Technion) trei noi campusuri dedicate applied science. Din
acestea, unul este specializat pe ştiinţele urbane.
Sistemul polilor de competitivitate este un sistem creat în Franţa de către
DATAR (Delegation a l’Amenagement du Territoire et Atractivite Regionale).
Adaptând modelul clusterului american, Franţa şi-a redefinit politica industrială în
2004 şi a definit polii de competitivitate prin legea Finanţelor în 2005: regruparea
într-un teritoriu de întreprinderi, instituţii de învăţământ superior şi organisme de
cercetare publice sau private care au vocaţia să lucreze în sinergie pentru a realiza
proiecte de dezvoltare economică inovatoare. Modelul a fost preluat în această formă
de Uniunea Europeană şi în perioada 2007 - 2013 a fost finanţat şi în România prin
POS CCE - Axa 1 3 1 Poli de competitivitate titulatura modelului francez.
În iulie 2014 în Franţa existau 71 de poli de competitivitate recunoscuţi. Ei au
apărut în urma selecţiei succesive. Astfel în 2005 în cadrul primei selecţii din 105
299
dosare prezentate au fost aprobate 66 de dosare. 6 dintre acestea au primit fonduri
suplimentare datorită vocaţiei mondiale, primind un buget de 1,5 mld euro. În 2010
cei 71 de poli existenţi s-au divizat în 3 categorii: 7 poli mondiali, 11 poli cu vocaţie
de a se mondializa şi 53 de poli naţionali. Ansamblul regrupează 9000 de cercetători,
lucrând în mai mult de 1000 de proiecte finanţate colaborativ. Peste 1 mld de euro au
fost investiţi din fonduri publice în perioada 2005 - 2008 din suma de 1,5 mld
prevăzută. 50% din resurse au fost concentrate pe cei 7 poli mondiali. În 2008 statul
francez a auditat activitatea polilor prin cabinetele CMI şi Boston Consulting Group
(BCG) ceea ce a condus la clasarea în trei categorii din punct de vedere al
performanţelor:
39 de poli care şi-au atins obiectivele politicii de pol competitiv
19 care şi-au atins parţial obiectivele şi care au fost notificate că trebuie să îşi
amelioreze anumite aspecte ale acţiunii
13 poli care au fost notificaţi să se restructureze profund sub sancţiunea
pierderii etichetei de poli.
Printre reproşurile acestui ultim grup figurează: lipsa de implicare a IMM în
cadrul polului, o deschidere insuficientă către internaţional şi o lipsă de claritate a
strategiei.
După prima fază încheiată în 2010, când au fost acceptaţi 6 noi poli dedicaţi toţi
eco-tehnologiilor, a urmat o fază a doua numită Pol 2.0, care are următoarele 3
priorităţi:
1 Întărirea animării şi a gestionării strategice a polilor prin “contracte de
performanţă”
2 Dezvoltarea de proiecte structurante de tip “platforme inovative”
3 Dezvoltarea eco-sistemelor inovative de creştere ale întreprinderilor din poli,
mobilizând finanţări private şi întărind sinergiile teritoriale.
Practic în prezent s-a trecut la o fază a treia 2014 - 2018, în care guvernanța
partenerială între stat şi colectivităţile locale întăreşte rolul componentei locale.
Această a treia fază vizează concentrarea acţiunii polilor către produse şi servicii care
să crească impactul economic al polilor sprijinindu-se pe doi piloni, efectul economic
al proiectelor de cercetare şi sprijin pentru creşterea IMM-urilor locale.
Noţiunea de pol de competitivitate finanţat de programele POR, POC, H2020
se susţine şi susţine noţiunea largă de sistem productiv local sau sistem local de
producţie caracterizat de trei noţiuni dinamice interne:
Zone spaţiale bine delimitate, care pot fi naturale, politice, culturale, sociale
În interiorul acestora activitatea priveşte una sau mai multe industrii conexe
Activitatea economică trebuie să nu depindă semnificativ de nivelul
circumstanţelor externe (materii prime, activitate economică etc).
300
Mecanismele distinctive pentru crearea unui sistem productiv local care poate
structura un pol sunt:
Un capital uman netransferabil în domeniul CD (deosebit de important
pentru crearea start-up-urilor)
Capital uman non transferabil în producţie (esenţialmente identificabil în
sistemele productive locale artizanale)
Externalităţi în domeniul cunoaşterii (privesc capacitatea firmelor de a
întreţine relaţii de parteneriat)
Dependenţa mutuală şi sinergii între întreprinderi
Sprijin pentru acumularea locală de capital
O opinie publică favorabilă.
Cea mai puternică regiune din punct de vedere al inovării, care dă
principalele modele, este regiunea Ile de France, unde se află 8 poli din cei 71
existenţi. Dintre aceştia, 3 sunt consideraţi poli de competitivitate mondială (Finance
Innovation, System@tique şi Medicen), 3 sunt poli cu vocaţie mondială şi unul de
competitivitate naţională.
Relevante pentru opţiunile exprimate în cadrul prezentului demers în
Drobeta Turnu Severin sunt polii de competitivitate Medicen şi Finance Innovation
din Ile de France. Polul Medicen este un pol a cărui tematică este biotehnologia şi
sănătatea. Domeniile sale de activitate sunt 3 mari axe de cercetare dezvoltare:
medicina translaţională, instrumente biologice pentru uzul industriei şi produselor
terapeutice şi bioinformatica. Cele mai importante 3 domenii terapeutice sunt
oncologia, boli neuro-degenerative senzoriale şi psihiatrice şi bolile infecţioase. Polul
cuprinde 200 de membri, dintre care 15 întreprinderi de talie medie şi mari (Servier,
Siemens Medical Solutions France, Fix France), 140 de IMM, cele mai importante
centre de formare în domeniu (Curie, Pasteur, Ecole Polytechnique etc.), cel mai
mare spital universitar din Europa AP-HP (Assistance Publique - Hopitaux de Paris).
În cadrul Polului sunt 10.500 de angajaţi, reprezintă 50% din potenţialul de cercetare
francez al sectorului Ştiinţele Vieţii, 50% din întreprinderile franceze de
biotehnologie, cel mai mare domeniu de cercetare clinică (22.000 paturi), locul I în
Europa şi locul 5 în lume în domeniul CD, mai multe centre de excelenţă cuprinzând
mai multe parcuri pentru întreprinderile în domeniul biotehnologiei (Biocitech,
Cancer Campus, Geopol®, BioParis, Biotech, Sante). Are susţinerea regională pentru
crearea a 4 noi centre de excelenţă care combină expertiza medicilor, oamenilor de
ştiinţă şi mediului industrial. Printre proiectele far sunt: IRIMI - un sistem de
imagistică medicală robotizată pentru intervenţiile chirurgicale minim invazive -
reprezintă un sistem mobil care permite ghidarea intervenţiilor chirurgicale pentru
tratarea unor boli precum cancer (tumori şi metastaze ale ficatului, creierului şi
oaselor), boli neurologice (anevrism) sau cardiovasculare (implantarea protezelor
301
valvulare); MINIARA - softuri inovante pentru tratarea eficientă a cancerului şi
maladiilor neurologice - este un soft de imagistică medicală utilizat în medicina
nucleară pentru tratarea cancerului, Parkinson, Alzheimer, epilepsie şi pentru
controlul calităţii radioterapiei.
Polul de competitivitate MEDICEN - Platforma DOSEO specializare oncologie
Sursă http://www-list.cea.fr
302
Polul de competitivitate FINANCE INNOVATION
Sursă www.finance-innovation.org
303
INTERVENTIA 2.1 INFRASTRUCTURĂ PENTRU RESTRUCTURARE ŞI
ATRAGERE DE INVESTIŢII
Finance Innovation este și el printre cei 7 poli mondiali francezi. Obiectivele
polului sunt:
- să facă din Paris o platformă de informare financiară europeană,
- favorizarea finanţării IMM-urilor şi inovării,
- sprijin pentru întărirea polului de cercetare şi inovare financiară,
- crearea la Paris a unui pol european de formare în domeniul finanţelor,
- creşterea rolului sectorului financiar în inovarea socială.
Federaţia Bancară Franceză a anunţat deja că doreşte să finanţeze 5 proiecte
de cercetare pentru bănci din domeniul investiţii şi pieţei. Politica europeană 2014 -
2020 consideră instrumentele financiare inovatoare ca un mijloc de stimulare a
economiei în general, a economiei locale în special. Din acest motiv, acestea sunt
definite în Regulamentul Comisiei Europene nr. 1303/2013. În cadrul polilor de
competitivitate, incubatorul reprezintă un instrument important din politica locală
de sprijin. Principiul de funcţionare are la bază un parteneriat cu una-două firme
importante din domeniu, susceptibile să ghideze dezvoltarea companiilor incubate şi
eventual să poată da comenzi. Spre exemplu, GDF Suez pentru incubatorul “Energie
durabilă în oraş” sau Credite Agricole şi Microsoft pentru Polul de competitivitate
Finance Innovation.
Plecând de la opţiunile exprimate, considerăm că Drobeta Turnu Severin se
poate poziţiona în cele două domenii menţionate: pol medical şi pol de inovare
financiară. Pot fi încercate şi variantele: de pol energetic şi / sau pol logistic.
Acţiunea 2.1.1 Logistica
Logistica reprezintă poziţionarea care îşi are suport în istoria şi tradiţiile
locului - colonia din perioada romană şi oraşul de negoţ din perioada
Severinului modern. Uniunea Europeană şi-a gândit un sistem de tip reţea
pentru transport - sistemul TEN-T (Trans European Network Transport),
care urmăreşte eficientizarea din punct de vedere energetic şi al emisiilor de
noxe pentru deplasarea fluxurilor de mărfuri. În cadrul acestuia, axa
principală este Dunărea, pe traseul căreia devin puncte strategice centrele de
logistică teritoriale. În conexiune cu intervenţia de asigurare a conectivităţii
din Axa 1, principala acţiune va fi realizarea Parcului de Logistică Drobeta
Turnu Severin.
304
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Construirea unui Centru Intermodal Regional de Transport de Marfă în Municipiul Drobeta Turnu Severin
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 1: Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi și broadband.(OS 1.1)
Obiectiv general 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane.(OS 3.1)
Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.(OS 5.3)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: Provocări: I. Competitivitatea III. Infrastructura SUERD TEN T, Coridorul IV – Coridorul VII
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Oraşul a fost creat ca centru de schimburi comerciale, fiind principalul punct de acces al mărfurilor occidentale în spaţiul românesc şi principalul punct de export al produselor din întreaga Oltenie. În prezent oraşul se află pe două din principalele coridoare europene şi poate valorifica acest potenţial prin crearea unui Centru Intermodal Regional de Transport de Marfă în Municipiul Drobeta Turnu Severin. Oraşul poate deveni un centru de logistică de importanţă regională, putând concentra fluxul de produse în ambele sensuri ale regiunii S-V Oltenia.
Obiectivele și activitățile proiectului
Gestionarea eficientă a fluxurilor de mărfuri. Crearea unui nod logistic regional. Poziţia oraşului ca pol internaţional de logistică în reţeaua urbană europeană. Studiu de fezabilitate, Proiectare tehnică Execuţie
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
100 Milioane EURO
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi Portul Drobeta Turnu Severin CFR Infrastructură Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă
48 luni
Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI
305
Acţiunea 2.1.2 Parc industrial
Având în vedere tendinţa naturală de restructurare a economiei locale şi
pentru protecţia şi sprijinul activităţilor industriale încă prezente, va fi creat
un parc industrial. Această acţiune este conexă cu Acţiunea Fond funciar
pentru crearea spaţiului de dezvoltare strategică din Intervenţia Poziţionare
Strategică din cadrul Axei 1.
Acţiunea 2.1.3 Poli de competitivitate / Clustere
Acţiunile vor prelua bunele practici ale experienţei franceze.
Plecând de la opţiunile exprimate, considerăm că Drobeta Turnu Severin se
poate poziţiona în următoarele două domenii:
Pol de competitivitate domeniul medical
Pol de competitivitate Inovare Financiară
În cadrul dezbaterii publice s-a pus în discuţie, însă fără argumente,
oportunitatea celor doi poli de competitivitate. Resursele (forţa calificată de
muncă importantă în domeniul medical, master în domeniul financiar),
precum şi tradiţia, infirmă susţinerea. Argumentele în susţinerea celor doi
poli de competitivitate sunt:
Argumente:
Pentru Polul medical principalele argumente: sunt Spitalul Judeţean
reprezintă principalul angajator al judeţului Mehedinţi; în cadrul Spitalului
Judeţean există principalul nucleu de forţă de muncă înalt calificată din oraş şi
din judeţ; numărul mare de paturi, important pentru studiile clinice;
importanţa regională; legătura simbolică a teritoriului de tehnologie nucleară,
ceea ce ar crea o bună poziţionare în domeniul radiologiei; tradiţie (personal),
poziţie care îi poate conferi importanţă regională şi transfrontalieră, vizând
zonele din apropiere (sârbă şi bulgară).
Pentru Polul de inovare financiară printre argumente ar fi: tradiţie în
domeniul financiar bancar (I.G. Bibicescu şi Constantin Rădulescu Motru) şi
domeniul IT (Ştefan Odobleja - precursor al IT). Intervenţiile din cadrul
Strategiei Fiscale includ crearea şi utilizarea instrumentelor financiare
inovative propuse de UE: moneda electronică, fond de investiţii, fond de
garantare. Aceste intervenţii pot crea prioritate naţională. De altfel, în judeţ, în
comuna Şişeşti, pare să fi fost realizată prima experienţă incipientă de
monedă complementară. Administraţia publică locală a creat un centru de
colectare şi prelucrare deşeuri plastice, unde acestea sunt preluate contra cost
de la populaţie şi sunt transformate pentru valorificare. Cei ce predau
306
INTERVENŢIA 2.2 INFRASTRUCTURA DE SPRIJIN A IMM
deşeurile primesc un bon valoric de 0,80 lei/kg. Cu acesta pot fi plătite taxe şi
impozite locale. Tradiţia în domeniul bancar poate constitui o bună premisă
de creare a unui Pol de inovare financiară. Obiectivele acestuia ar putea fi:
să facă din Drobeta Turnu Severin o platformă de informare financiară
regională
favorizarea finanţării IMM-urilor şi inovării
sprijin pentru întărirea polului de cercetare şi inovare financiară
crearea în Drobeta Turnu Severin a unui pol european de formare în
domeniul financiar
creşterea rolului sectorului financiar în inovarea socială.
Poate fi cuplată cu constituirea Polilor de competitivitate, după experienţa
franceză. Se va urmări asistarea în două faze:
Acţiunea 2.2.1 Incubatoare de afaceri
Acţiune de creare a unui incubator, în care sunt vizate start-up-uri şi activităţi
micro şi mici, repoziţionate în domeniile de activitate de interes local
Acţiunea 2.2.2 Acceleratoare de afaceri
Acţiune de creare de acceleratoare de afaceri pentru activităţile care având o
perspectivă bună de dezvoltare, cu impact teritorial relevant, vor fi sprijinite
fie pentru intrarea în polii de competitivitate, fie pentru crearea de reţele
inovative.
307
AXA 3 - Coeziune socială
Colectivităţile se găsesc de mult timp în prima linie pentru a face faţă
dezindustrializării, pauperizării anumitor cartiere sau primirii unor populaţii
fragilizate. Oraşele au fost întotdeauna locuri de excludere, în acelaşi timp cu locuri
de integrare. Ele au creat în acelaşi timp mizerie şi bogăţie, ca şi vehiculul social de
trecere de la o stare la alta. Oraşele contemporane de la mici aglomerări la metropole
concentrează marile probleme sociale: sărăcie, insecuritate, delincventă. Ceea ce a
apărut nou este agravarea fracturilor sociale prin fracturi spaţiale. Barierele fizice
cum sunt lipsa marilor infrastructuri de transport (autostrăzi, bulevarde de centură,
căi ferate) constituie un prim factor de separare. Marcajul social ataşat formelor de
arhitectură de tipul mari ansambluri de locuire colectivă (inclusiv fostele şi actualele
locuinţe sociale), reprezintă un alt factor important al separării. Dificultăţile de acces
la mobilitate şi de transport întăresc izolarea cartierelor mărginaşe. Dar bariera
spaţială cea mai puternică este creată de diferenţa de preţ între cartierele atractive şi
cele declasate. Aceste diferenţe de atractivitate din punct de vedere al valorii sunt
dublate de caracterul hipersecurizat pentru cele scumpe, la cele total insecurizate
pentru cele sărace. Segregarea spaţială vine deci să reducă puterea de integrare care
constituie încă de la originea ei principală calitate socială a oraşelor. Localizarea
devine o provocare socială de primă importanţă care le determină pe celelalte.
Problema de fond rămâne prăpastia care se adânceşte între punctele de pe
glob conectate la economia mondială şi cele care nu sunt conectate fiind definite de
economiştii anglo-saxoni ca zone înalte şi zone joase. Zonele înalte concentrează
bogăţie şi competenţe, dar inconvenientul indus de polarizare care îl reprezintă
preţul imobiliar ridicat. Zonele joase găzduiesc populaţiile cel mai prost plătite şi
cele mai slab calificate sau mai nou având calificări care nu mai corespund cererii de
pe piaţa muncii restructurate.
Una din pârghiile capabile să contracareze fenomenul de centrifugare socială
este dezvoltarea activităţilor localizate sau non-delocalizabile, dând o şansă tuturor
teritoriilor şi oferind locuri de muncă accesibile persoanelor de toate calificările.
Noţiunea de economie localizată sau non-delocalizabilă a devenit în ultimii ani
centru de focalizare al intervenţiilor în dezvoltarea teritorială. Aceste acţiuni au un
308
spectru larg de activităţi, de la turism urban la agricultura de proximitate şi
reinserţie şi incluzând producţia localizată de energie şi/sau economia socială şi
solidară. Acest spectru de activităţi este abordat prin concepte inovatoare de tip
economie circulară, economie colaborativă şi economie de proximitate. În prezent
acest tip de economie reprezintă deja în Franţa peste 20% din PIB, reprezentând
sectorul cu cel mai mare ritm de creştere.
Un important motor al acestui sistem de economii îl reprezintă ceea ce se
cheamă economie locală para-publica. Cele mai uzuale forme sunt locuinţele sociale,
transportul urban şi în general toate serviciile facturate (cultură, sport, imobiliar,
formare) de întreprinderi semi-publice, care depind de colectivităţi. În ultimul timp,
însă, cele mai importante reprezintă crearea pieţelor în domeniul eficienţei
energetice şi producţiei de energie regenerabilă, în care cele două modele sunt
Danemarca şi Regiunea Milano. În Danemarca colectivităţile locale au creat
întreprinderi de producție de energie regenerabilă, în care prin lege au acordat 20%
din participare populaţiei locale. Ţinta acestor companii este independentă
energetică a fiecărei localităţi, dublată de o producţie excedentară care să mărească
veniturile. În modelul Regiunii Milano, au fost realizate proiecte de eficienţă
energetică a clădirilor colective din cartierele mărginaşe defavorizate, creându-se o
piaţă pentru lucrările de acest tip şi pentru micii producători de materiale (ex. De tip
termopan). Pentru realizarea lucrărilor au fost create incubatoare şi acceleratoare de
afaceri locale care în parteneriat cu Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă locale au
calificat/recalificat persoanele aflate în şomaj din zonă. Atribuirea contractelor a fost
făcută pe loturi mici, care să le facă accesibile micilor companii create şi neatractive
pentru marile companii. Modelul este promovat de Comisia Europeană şi B.E.I.
Un alt element important îl reprezintă crearea filierelor agroalimentare
localizate şi non-delocalizabile, conexe cu turismul cultural şi urban. Principalele
tipuri de intervenţii sunt grădinile de legume sau pomicultură, inclusiv sere, în
zonele limitrofe extravilane, după modele franceze Jardins Familiaux sau Jardins de
Cocagne. Ambele vizează ajutor pentru persoanele cu venituri mici, familii tinere cu
mulţi copii sau, în ceea ce priveşte Jardins de Cocagne, grădini de reinserţie socială şi
profesională a persoanelor în dificultate. Ambele sprijină crearea unor mijloace,
venituri minime de subzistenţă persoanelor în nevoie. Se ţinteşte reinserţia prin
activitate economică, acompanierea socială şi profesională, lupta împotriva
excluziunii, promovarea agriculturii biologice pentru o bună protecţie a mediului,
economia socială, legăturile sociale şi spiritul cetăţenesc. Acestea au o componentă
de reţea şi schimb de experienţă. Terenurile sunt puse la dispoziţie de către primărie,
urmărindu-se eventualitatea fie a preluării producţiei pentru utilizarea în instituţii
publice, inclusiv cantine sociale, fie sprijin pentru crearea unui alt tip de economie
solidară, circuitele scurte de tip francez (circuits courts). Ele reprezintă modul de
309
INTERVENŢIA 3.1 FILIERE LOCALE DE EXCELENŢĂ
valorificare cât mai aproape de producător, administraţia publică locală creează
mărcile locale, spre exemplu Saveurs Paris Ile de France, care reprezintă produse
agricole realizate de producători care protejează mediul; sau Ici - produse gătite
local.
Legătura cu turismul urban este de sprijin, prin campania de tipul “Consumăm
produse locale”. La nivelul Franţei acest tip de campanie este susţinută de Guvernul
Francez sub deviza “Manger local partout en France”. În fapt, această deviză
reprezintă unul din punctele esenţiale ale Strategiei Franţei 2040 în care s-a urmărit
decuparea teritoriului în zone de asociaţii intercomunitare, care îşi pot produce
nevoia de alimente locale. Mărcile locale includ şi forme de găzduire şi /sau
alimentaţie publică împreună sau separat în forme tradiţionale ca formă de
activitate de subzistenţă, dar şi de includere a turistului în ambientul local
Filierele locale vizează în special domeniul agro-alimentar, căutând atât
producţia pentru autoconsumul zonal, cât şi crearea brandurilor locale. Acţiunile
principale vor fi canalizate spre crearea filierelor agroalimentare localizate şi non-
delocalizabile, conexe cu turismul cultural şi urban:
Crearea Centrului Agro-logistic Oltenia şi a unei pieţe de gros
Agricultura de proximitate - Centura Verde
Crearea unui FLAG care să furnizeze peşte pentru restaurantele locale
Acţiune care vizează recrearea cadrului istoric şi al unor produse tradiţionale,
din care menţionăm că posibile proiecte Braserie Austriacă (reprezintă un
punct de producţie şi consum de bere artizanală în centrele urbane,
principalul producător de astfel instalaţii / mini-fabrici este Austria), puncte
de producere şi desfacere dulciuri (austriece, turceşti etc.), mini-unităţi de
producţie şi desfacere artizanală a produselor de panificaţie şi patiserie
(produse greceşti, evreieşti, turceşti).
310
INTERVENŢIA 3.2 EFICIENŢĂ ENERGETICĂ
Sectorul poate fi dezvoltat în cadrul axei în special în formă de economie
socială şi solidară şi formele de auto-antreprenoriat şi micro-antreprenoriat. Astfel, o
acţiune poate fi producţia de energie termică din surse regenerabile în abordarea
economiei sociale (sprijin pentru reciclarea apelor uzate pentru producţia de energie
termică în construcţiile colective şi/sau surse solare). O altă acţiune posibilă este
crearea micilor companii şi a unităţilor auto-antreprenoriale fiscal prin finanţare
solidară Crow Funding.
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Realizarea inventarului de baza al emisiilor CO2
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 5
Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială (OS 5.2.)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Prin implementarea proiectului, municipiul Drobeta Turnu Severin îşi propune reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 până în 2020, contribuind la obiectivele Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, reducerea consumului primar de energie
Prin acest document se urmăreşte poziţionarea municipiului ca şi teritoriu al măsurilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice şi al dezvoltării durabile fundamentate pe valorile identitare şi tradiţionale.
Inventarul de bază al emisiilor CO2 va permite identificarea principalelor surse de CO2
pe teritoriul municipal şi astfel va folosi la stabilirea
311
acţiunilor adecvate.
Inventarul emisiilor este foarte important pentru cunoașterea realității privind poluarea, analiza datelor disponibile, înțelegerea semnificaţiei acestora şi menţinerea nivelului de motivare al factorilor de decizie, permiţându-le acestora să vadă rodul eforturilor lor. În conformitate cu principiile prevăzute în Convenţia primarilor, fiecare semnatar este responsabil de realizarea unui inventar de baza al emisiilor CO2 precum şi de emisiile care apar ca urmare a consumului de energie pe teritoriul său.
Obiectivele și activitățile proiectului
Municipiul Drobeta Turnu Severin își propune să realizeze un inventar de bază al emisiilor CO2. Cea mai importantă condiție prealabilă stabilirii planului de acțiune privind energia durabilă este inventarul de bază al emisiilor.
Prin Inventarul emisiilor de bază (Baseline Emission Inventory - BEI) se vor cuantifica următoarele emisii generate ca urmare a consumului de energie pe teritoriul localităţi:
1. Emisiile directe ca urmare a arderii de combustibil în teritoriu în următoarele sectoare: clădiri, echipamente/instalaţii transport.
2. Emisii indirecte legate de producerea de energie (electrică, energie termică, răcire) considerate indirect prin factori de emisii (pentru consumul de energie pentru încălzire, energie electrica şi răcire)
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
200.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 12 luni
Surse de finanțare posibile BEI ELENA POR 2014-2020
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Reabilitarea termica a clădirilor colective, publice şi private, din municipiul Drobeta Turnu Severin
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Muncipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.3)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
312
și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Municipiul Drobeta Turnu Severin este puternic marcat de influenta a doua mari cicluri de transformare urbana. Specific perioadei anilor ‘50-‘80 ai sec. XX, primul ciclu s-a caracterizat prin expansiunea accelerata a zonelor de locuit cu o eficienta energetica slaba în intravilan, ca urmare a dezvoltării economice generale a oraşului, dar a avut un impact negativ în planul design-ului urban, al habitatului şi al mediului ambiant. Cel de al doilea ciclu s-a declanşat după anii ‘90 ai sec. XX şi se caracterizează prin proliferarea haotica a construcţiilor individuale, în contextul lipsei unei strategii de dezvoltare urbană şi a unui plan integrat de considerare a zonei.
Reabilitarea termică a clădirilor de locuit constituie acţiune de interes public în scopul reducerii consumurilor energetice la consumatorii finali, cu efect direct în reducerea costurilor cu încălzirea şi prepararea apei calde de consum şi indirect în reducerea consumului de combustibil convenţional şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Obiectivele și activitățile proiectului
Creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice şi private din municipiul Drobeta Turnu Severin Activităţile proiectului a) Expertiza tehnică şi auditul energetic al clădirii; b) Decizia de intervenţie şi obţinerea certificatului de urbanism; c) Proiectarea lucrărilor de reabilitare termică şi obţinerea autorizaţiei de construire; d) Antecontractul pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică; e) Finanţarea executării lucrărilor de reabilitare termică; f) Contractarea şi decontarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirii; g) Recepţia lucrărilor de reabilitare termică.
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
45.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin Diverşi proprietari clădiri private şi publice
Durata de implementare orientativă 84 luni
Surse de finanțare posibile BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020
313
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Realizarea de mini-centrale fotovoltaice pe clădirile colective publice şi private din municipiul Drobeta Turnu Severin
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1, O.S 2.3)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Sistemele fotovoltaice sunt destinate producerii energiei electrice casnice şi industriale prin conversia luminii (energiei solare) în energie electrica. Sistemele fotovoltaice pot fi utilizate ca sisteme autonome pentru alimentarea cu energie electrica a unor consumatori aflaţi la distanta mare de sistemul naţional de alimentare cu energie electrica sau conectaţi la SEN. În scopul încadrării în prevederile UE de a promova dezvoltarea durabilă prin gestionarea durabilă a resurselor naturale şi îmbunătăţirea calităţii vieţii (Legea 13/2008 art. 10a), politica UE instituie obligativitatea acţiunilor solidare a statelor membre (Legea 13/2008 art. 177a, al. 1, pct.c) pentru dezvoltarea de noi surse de energie şi energii regenerabile. Statul român a promovat prin Legea 13 - 2007 şi prin HG 1892 / 2004 stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie.
Obiectivele și activitățile proiectului
Acest proiect urmăreşte în mod direct reducerea consumurilor energetic din surse fosile, neregenerabile, şi are impact indirect asupra calităţii vieţii la nivelul municipiului Drobeta Turnu-Severin prin reducerea volumului de noxe.
Studiu de fezabilitate
Proiectare tehnică
Execuţie
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
Proiect pilot 10.000.000 euro
314
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin Diverşi proprietari clădiri private şi publice
Durata de implementare orientativă 18 luni
Surse de finanțare posibile BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Realizarea unui sistem cu consumuri energetice reduse în domeniul iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu Severin
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1, O.S. 2.3)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Justificarea proiectului pleacă de la necesitatea schimbării corpurilor de iluminat stradal existente cu corpuri de iluminat ecologice cu consum redus (Cele mai scumpe servicii de iluminat public din tara la nivelul anului 2011 se înregistrează în municipiile Drobeta Turnu Severin, respective 56 lei/locuitor) dar şi necesitatea reducerii costurilor cu energia.
Acest proiect răspunde la nevoile specifice, prin realizarea de investiții referitoare la: înlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescență cu iluminat prin utilizarea unor lămpi cu eficiență energetică ridicată,
315
durată mare de viață și asigurarea confortului corespunzător, inclusiv prin reabilitarea instalațiilor electrice – stâlpi, rețele, etc.; achiziționarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public; extinderea/reîntregirea sistemului de iluminat public în localitățile urbane.
Obiectivele și activitățile proiectului
Acest proiect are în vedere reducerea consumului de energie electrica cu efect de impactare atât asupra reducerii costurilor susţinute cu energia electrica atât la nivelul iluminatului stradal cât şi al iluminatului clădirilor publice la nivelul municipiului Drobeta Turnu-Severin.
Studiu de fezabilitate
Proiectare tehnică
Execuţie
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
6.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 12 luni
Surse de finanțare posibile ELENA POR 2014-2020
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Realizarea strategiei în domeniul transportului public şi proiect privind dotarea sistemului de transport public urban de calatori cu mijloace de transport care sa conducă la reducerea consumului de carburant şi reducerea cantităţilor de noxe produse
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1, O.S. 2.3)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
316
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
La nivelul anului curent, parcul auto se afla intr-un stadiu fizic mediu. Este justificata înlocuirea mijloacelor de transport care utilizează combustibili fosili cu mijloace de transport hibride (autobuze hibride) care conduc la nivelurile de performanta prezente la o reducere a consumurilor de carburanţi şi implicit la reducerea volumului de noxe produs intre 30-40%. O evaluare exhaustiva atât prin prisma eficientei energetice (reducerea costurilor privind carburanţii şi reducerea volumului de noxe) cât şi prin prisma asigurării mobilităţii în timp real (reducerea blocajelor de trafic pe arterele aglomerate) cu efect economic în creşterea implicită a productivităţii, ar impune luarea în calcul pe principalele două direcţii de trafic din municipiul Drobeta Turnu-Severin.
Obiectivele și activitățile proiectului
Acest domeniu prioritar are în vedere reducerea consumului de carburanţi cu efect de impactare atât asupra reducerii costurilor susţinute de compania locală de transport (şi implicit a reducerii presiunii asupra bugetului local) cât şi asupra creşterii calităţii vieţii prin reducerea volumului de noxe produse la nivelul municipiului Drobeta Turnu-Severin. Studiu de fezabilitate
Proiectare tehnică
Execuţie
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
Proiect pilot 5.000.000 euro.
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 12 luni Surse de finanțare posibile ELENA
POR 2014-2020
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Realizarea unui sistem de management al traficului rutier şi a unor investiţii conexe acestuia pentru reducerea şi evitarea blocajelor în trafic, cu efect de reducere a consumului de carburanţi şi a volumului de noxe produs
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de
317
calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1, O.S. 2.3)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Acest proiect are în vedere reducerea consumului de carburanţi cu efect de impactare atât asupra reducerii costurilor susţinute de compania locală de transport (şi implicit a reducerii presiunii asupra bugetului local) cât şi asupra creşterii calităţii vieţii prin reducerea volumului de noxe produse la nivelul municipiului Drobeta Turnu-Severin.
Obiectivele și activitățile proiectului
Un proiect de trafic control va avea în vedere două componente : Un sistem de trafic control standard, care presupune instalare de senzori de monitorizare a traficului în principalele intersecţii semaforizare, dispecerat central de coordonare, soft-uri specializate, care să coordoneze pe principiul « stop&go » traficul rutier, combinat cu elaborarea unui sistem GIS bazat pe datele de trafic diurne multianuale, care să stabilească sensurile unice alternative. Construirea unei infrastructuri stradale care să presupună înlocuirea principalelor sensuri giratorii aferente arterelor cu circulaţie intensă cu treceri de nivel (subterane sau supraterane) cu scopul evitării blocajelor de trafic în intersecţiile cu trafic intens.
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
43.000.000 euro.
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Agenţia/Serviciul Public de Management Energetic Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 24 luni
Surse de finanțare posibile ELENA POR 2014-2020
318
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Crearea parteneriate de dialog civic în domeniul schimbărilor climatice
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
III. Infrastructura
IV. Resursele
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
În prezent, municipiul Drobeta Turnu Severin întâmpină dificultăţi în colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere şi stradale din lipsa unui depozit controlat de capacitate mare. O altă problemă importantă este legată de depozitarea ilegală şi de nevoia de a introduce colectarea selectivă. Rezolvarea depinde de conştientizarea şi participarea publicului şi de capacitatea instituţională a serviciilor urbane.
Obiectivele și activitățile proiectului
Obiectivul proiectului îl reprezintă dezvoltarea şi aplicarea unei strategii de îmbunătăţire a managementului deşeurilor şi asigurarea contribuţiei populaţiei la perfecţionarea managementului deşeurilor. Elaborarea şi adoptarea Planului de Acţiune pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor Înfiinţarea Centrului de Informare pentru Deşeuri Urbane Asigurarea cadrului instituţional al participării publice pentru întreg sistemul de management a deşeurilor urbane Îmbunătăţirea managementului organizaţional în cadrul Serviciului de Monitorizare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi publice din cadrul Primăriei Drobeta Turnu Severin Educaţia în şcoală şi educaţia publicului pentru managementul deşeurilor
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
5.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 2016-2023
Surse de finanțare posibile POS MEDIU; Programul de Cooperare Transfrontalier România – Serbia; Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei; Programul Transnaţional.
319
AXA 4 - Turism
Turismul reprezintă un domeniu cu cea mai importantă progresie, chiar şi în
ultima perioadă de criză economico - financiară. Nu poate fi imaginată o susţinere şi
dezvoltare a sectorului fără un marketing teritorial. Cel mai important element al
marketingului teritorial din ultimii 10 ani se referă la apariţia şi dezvoltarea noilor
destinaţii turistice în care principalul mesaj de comunicare este identitatea în sensul
de identitate culturală locală. Chiar şi elementele patrimoniului natural sunt
valorificate în cadrul legăturilor culturale cu locul. Din acest motiv, acţiunea în
domeniul cultural devine esenţială. Acest lucru a fost dezvoltat în Strategia Socio -
Culturală.
Cultură a devenit instrumentul unei strategii, din ce în ce mai explicite, de
comunicare. Conceptul european de metropolizare a orașelor (din țări precum
Franța, Italia, Austria, Germania, Anglia) pleacă de la politica culturală și se susține
pe ea. În special în cadrul Uniunii Europene a cărei politică este centrată pe
multiculturalism, Institutele Culturale naționale reprezintă principalele instrumente
de comunicare, intracomunicare. Printre cele mai active Institute Culturale în
România sunt: Institutul Cultural Francez, Institutul Cultural Austriac, British,
Institutul Goethe, Institutul Cultural Ceh, etc. Primind noi și multiple virtuți, cultura
devine un instrument de atragere de capitaluri, de ieșire din criză și de relansare
demografică. Indispensabilă pentru teritoriile urbane în ascesiune, cultura este
folosită, în mod implicit, în slujba dezvoltării economice a orașelor. În ciuda ultimei
crize economice de la sfârșitul anilor 2000, cultură a rămas o valoare sigură pentru
investițiile publice, poate singura valoare pentru acestea. Atractivitatea și impactul
economic al festivalurilor nu par să fi fost influențate de criză.
În studiul asupra impactului a 19 festivaluri din regiunea Languedoc-
Roussillon, Emmanuel Negrier (specialist în politici culturale la Universitatea
Montpellier) arată că aceste festivaluri au adus 34,2 milioane de euro din venituri
directe și indirecte. 1 euro investit public a generat 7 euro în medie pentru economia
locală. Franța avea în anul 2012 peste 400 de festivaluri cu vizibilitate și notorietate
relevante. Impactul lor este unul de excepție economică. Spre exemplu, un oraș ca
Aurillac își vede populația de 15.000 de locuitori crescând la 350.000 de locuitori în
timpul festivalului său internațional de teatru de stradă.
320
La ora actuală în Franța, cheltuielile publice în domeniul culturii reprezintă
aproximativ 14 miliarde de euro. Din această sumă Statul Francez contribuie cu
aproximativ 7,5 miliarde euro, iar colectivitățile locale cu aproximativ 6,5 miliarde de
euro. Franța primește anual 80 de milioane de turiști, din care mai mult de o treime
au un motiv cultural. Una din vocaţiile marketingului teritorial este aceea de a reda
încredere în viitor și a renaște mândria identitară. Identitatea este fundamental
culturală. Ea este cea care te diferențiază în competiția cu alte teritorii.
Creația contemporană sub toate formele ei (festivaluri și spectacole de stradă,
arhitectură și amenajare locală) mobilizează creatorii cei mai importanți.
Atractivitatea se conjugă din ce în ce mai mult și la prezent nu numai la trecut
(patrimoniu) antrenând și orașe al căror patrimoniu nu se ridică la nivelul marilor
orașe. Această confruntare, între trecut și prezent, devine o constantă care redă viața
memoriei locurilor reactivându-le prin creatori contemporani și proiectele lor
inovatoare.
Orașul cultural este un oraș al evenimentelor. Concurența între orașe nu este
doar una economică, ea implică și un anumit nivel al realității de a trăi ridicată la
rang de artă în Franța - “Art de vivre”. Acest stil de viață local este promovat
segmentului clasei creative, pentru care acest element are o importanță deosebită.
Creația contemporană poate fi mobilizată și pe teritoriul localităților de talie
modestă. În Franța, în acest domeniu, de fapt talia nu mai contează. Principalele
atuuri sunt imaginația și mobilizarea actorilor locali.
Sunt aduse în discuție realizările orașelor medii și mici, ca spre exemplu:
Aurillac
Sursă: www.aurillac.net
Alte exemple de orașe medii și mici cu realizări relevante:
Calais
Guingamp
321
Vienne (oraș de circa 10.000 de locuitori în apropiere de Lyon - festival de
jazz)
Sursă: www.theguardian.com
Avignon (cel mai important festival de teatru din lume).
Sursă: www.avignon-et-provence.com
Cognac (oraș de circa 12.000 de locuitori - festival de blues)
Încercând să-și obțină o mai bună vizibilitate, orașele sunt într-o concurență
din ce în ce mai puternică în materie de atragere a talentelor în dorința de a-și defini
domenii de excelență. Cultura reprezintă principalul pilon la atractivității. Ea
322
produce atât mândrie locală, cât și vizibilitate exterioară. Din acest motiv, o bună
politică în domeniul cultural trebuie să reconcilieze aspectele endogene și exogene
ale unui teritoriu.
De peste 30 de ani, motivația dominantă a orașelor care investeau în cultură
era aceea de a căuta un statut cultural care să le dea vizibilitate pe scena
internațională. O metropolă trebuia să aibă un muzeu sau o opera demnă de rangul
său și exprimând modernitatea sa. Acest obiectiv local, de obicei proiectat de un star
al arhitecturii, este capabil să impună o marcă și o identitate.
În anul 1977 au fost inaugurate Opera din Sydney şi Centre Pompidou din
Paris, ca repere amplasate între apă și pod. Amândouă au lansat această modă
care a fost preluată în toate capitalele planetei și apoi în orașele mai mici.
În anul 1987, Bilbao a demonstrat cu muzeul său, Guggenheim, că un
echipament cultural bine gândit și integrat poate să schimbe destinul unui
oraș. După 15 ani de la inaugurare, muzeul este bine integrat în operațiunea
de reînnoire urbană și contribuie într-un mod semnificativ în lansarea
economică. În afară de activitatea turistică pe care o generează, muzeul a
permis modernizarea imaginii de oraș în declin făcându-l atractiv pentru
activități terțiare cu o importanță valoare adăugată.
Guggenheim
Reper plasat
între apă și
pod
Sursă: www.hostalarias.es
Într-un alt registru Liverpool și-a creat propriul exemplu dezvoltând un
parcurs urban care pune în valoare locurile deja mitice frecventate de Beatles.
Investițiile culturale au servit drept punct de sprijin pentru turismul urban
care a cunoscut o puternică dezvoltare la nivel mondial ajungând în ultimele două
decenii la un ritm de creștere de aproximativ 4-5% pe an. În Franța, turismul urban
are același volum cu turismul de litoral, rural și alpin (aproximativ 3% din PIB-ul
său), cu diferența că el generează 70% din cheltuielile turiștilor străini în Franța. În
Canada, orașul Quebec estimează volumul economic al turismului cultural la 5% din
PIB-ul său.
323
INTERVENŢIA 4.1 RESURSE
Capacitatea activității culturale de a atrage “clasa creativă” considerată ca
forță motrice a dinamicii economice, a trezit interesul decidenților locali. În Franța,
Ministerul Culturii recunoaște că “excepția culturală franceză” nu ar putea să
supraviețuiască mondializării decât sprijinindu-se pe colectivitățile locale care au
devenit actori de prim rang. Orașele franceze cheltuiesc în valoare absolută aproape
echivalentul sumei cheltuite de stat pentru cultură. Statul francez (cel mai implicat
stat în politici culturale) alocă pentru cultură 1% din bugetul său. În schimb, orașe
precum Geneva, Liverpool, Bruxelles, Luxemburg, Lyon sau Montreal alocă în
prezent 10% pentru cultură din buget. În Romania, Sibiul alocă și în prezent peste
20% din buget, iar rezultatele se vad: Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană în
anul 2007 și a rămas un reper cultural european.
Mult timp, rolul de prim plan al culturii în mondializare a fost subestimat.
Astăzi nimeni nu îl mai contestă, în primul rând pentru că activitățile culturale
constituie o piață imensă care, spre exemplu în Europa este de ordinul a 8% din
cheltuielile gospodăriilor.
Strategia Drobeta Turnu Severin în domeniul cultural şi turistic, pe lângă
atragerea turiștilor, are drept obiectiv să propună propriul “Art de vivre”, un stil de
viață specific care reprezintă identitatea sa. Neprețuita comoară la care visăm stă
îngropată aici.
REÎNVIIND TRECUTUL NE CLĂDIM VIITORUL.
Fluxurile de turişti sunt atrase într-un loc sau altul de promovarea eficientă a
resurselor.
Acţiunea 4.1.1 Cultura
Principalul segment turistic al Franţei ca destinaţie turistică îl reprezintă
cultura. Experienţa ei poate fi preluată. Acţiunile principalele vizează
turismul patrimonial - valorificarea patrimoniului material, turismul de
eveniment şi animare teritorială - patrimoniul imaterial şi, ca o nouă
specificitate a arealului european, diversitatea culturală şi multiculturalitate,
aceasta având o tradiţie în arealul metropolitan Drobeta Turnu Severin.
324
Direcţia 4.1.1.1 Patrimoniul material
Sunt propuse măsuri care vizează valorizarea patrimoniului material al
oraşului:
Evaluarea potenţialului turistic al patrimoniului material şi identificarea
nişelor de dezvoltare posibile
Clasarea resurselor locale
Crearea Agenţiei Locale a Fondului Monumentelor
Managementul integrat al monumentelor
Completarea circuitelor culturale tradiţionale cu noi circuite în colaborare cu
organisme specializate.
Evaluarea nevoilor de semnalizare a aşezămintelor culturale şi a traseelor
turistice
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Conservarea şi valorificarea patrimoniului construit
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 4
Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (O.S. 4.2)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
În municipiul Drobeta Turnu Severin exista numeroase monumente istorice de importanta naţională, mare parte dintre ele necesitând investiţii în ceea ce priveşte restaurarea acestora. Investiţiile culturale sunt legate de obiectivele strategice locale, vizând întărirea identităţii inclusiv dezvoltările infrastructurale legate de polii de dezvoltare care îmbunătăţesc şi şansele de dezvoltare ale împrejurimilor. În vederea atingerii scopului urmărit trebuie exploatate posibilităţile de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracţie locala, în vederea
325
reducerii decalajului economic, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă.
Obiectivele și activitățile proiectului
Clasarea resurselor locale Crearea Agenţiei Locale a Fondului Monumentelor Managementul integrat monumentelor Identificare şi clasare patrimoniu imaterial (multiculturalism) ca forma de animare a patrimoniului construit Strategie de marketing - Drobeta Turnu Severin - vechea noua capitala culturala a Olteniei
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
4.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi
Durata de implementare orientativă 2016-2023
Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Reabilitarea şi punerea în valoare a centrului urban vechi în Drobeta Turnu Severin•
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane.(OS 3.4)
Obiectiv general 4: Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială.(OS 4.2)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Prioritatea tematică 3. Creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: Provocări: I. Competitivitatea IV. Resursele
SUERD
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Teritoriul îşi doreşte restructurarea economică mizând pe turism. Drobeta Turnu Severin este un oraş cu un patrimoniu construit deosebit care ar putea fi valorificat printr-o strategie de turism. Oraşul îşi propune să candideze pentru capitală culturală Europeană cu
326
ocazia sărbătorii a 200 ani de la atestare. În prezent Drobeta Turnu Severin susţine candidatura Craiovei participând împreună la proiectul Craiova Capitală cultural Europeană.
Obiectivele și activitățile proiectului
Reabilitarea patrimoniului construit în scopul conservării identităţii locale. Studiu de fezabilitate Proiectare tehnică Execuţie, Strategie de turism, Animare teritorială
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
20 Milioane EURO
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 36 luni
Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Realizare noi obiective patrimoniale în scopul valorificării turistice a acestora
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 4
Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială. (O.S. 4.1, O.S. 4.2)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
III. Infrastructura
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Investiţiile culturale sunt legate de obiectivele strategice locale, vizând întărirea identităţii inclusiv dezvoltările infrastructurale legate de polii de dezvoltare care îmbunătăţesc şi şansele de dezvoltare ale împrejurimilor. În vederea atingerii scopului urmărit trebuie exploatate posibilităţile de dezvoltare ale turismului cultural bazat pe elementele de atracţie locala, în vederea reducerii decalajului economic, a creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă şi a creării de noi locuri de muncă.
Obiectivele și activitățile proiectului
Obiectivul proiectului îl reprezintă remodelarea şi revigorarea urbana a municipiului Drobeta Turnu Severin. Crearea Muzeului “Povestea Severinului” după modelul urban Tony Garnier din Lyon
327
Crearea unui fond de achiziţii pentru dezvoltarea patrimoniului Muzeului de artă (crearea secţiunii artă contemporană în cadrul căruia să aibă un loc aparte Stefan Popa Popas, crearea unei secţiuni colecţii personale severinene). Proiect realizare a unei săli polivalente pentru spectacole şi evenimente sportive. Proiect Realizarea muzeului natural al Dunării care să includă cel mai mare acvariu din România. Proiect realizarea unui traseu pietonal între centrul istoric şi fluviu.
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
15.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi
Durata de implementare orientativă 2016-2023
Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020
Direcţia 4.1.1.2 Patrimoniul imaterial
Identificare şi clasare patrimoniu imaterial (multiculturalism) ca formă de
animare a patrimoniului construit
Identificarea noilor produse culturale de interes turistic
Identificarea potenţialului de circuite legate de expoziţii şi evenimente
culturale şi corelarea lor cu evenimente în legătură cu produse locale
tradiţionale
Evaluare şi sprijin pentru dinamizarea vieţii culturale actuale
Susţinerea unui calendar de evenimente şi festivaluri
Direcţia 4.1.1.3 Diversitate culturală, multiculturalitate şi areal metropolitan
Crearea unui parc cu destinaţie animare culturală, cartierul spectacolelor
(parc de agrement care va fi creat în spiritul multicultural al oraşului Drobeta
Turnu Severin: va cuprinde pe principiul Disneyland din Paris, zone tematice:
Ada Kaleh, cartier grecesc, cartier armenesc, cartier evreiesc, cartier austriac,
mahalaua nemţească, cartier maghiar, cartier ceh, cartier sârbesc, cartier
romanesc, cartier oltenesc)
Identificarea şi valorificarea potenţialului cultural şi turistic al arealului
severinean.
Dezvoltarea de instrumente de planificare care să asigure poziţionarea şi
integrarea în oferta turistică severineană a arealului metropolitan
328
Acţiunea 4.1.2 Natura
Brandul de ţară al României este “Exploraţi Grădina Carpaţilor”, care
poziţionează ţara noastră pentru ecoturism şi natură. În cadrul acţiunii sunt
vizate cele trei componente importante: ariile protejate, Dunărea şi apele
termale, care vor deveni direcţii de dezvoltare.
Direcţia 4.1.2.1 Arii protejate
Principalele măsuri:
Extinderea ariilor protejate şi crearea unei reţele la nivel microzonal
Managementul ariilor protejate, crearea unui management integrat
Plan de marketing pentru resursele ariilor protejate (marca “Made
în Reţeaua de Arii Protejate Ţinutul Severinului”)
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Managementul eficient al ariilor naturale protejate
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 4
Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială (O.S. 4.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
II. Oamenii şi societatea
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Proiectul va urmări creşterea gradului de valorificare economică în sens durabil a resurselor naturale ca element important al dezvoltării economice durabile a regiunii. Astfel, fundamentul economic va fi
329
promovarea şi comercializarea produselor specifice/tradiţionale teritoriului, prin marca generală „produs în aria naturală protejată din ...Drobeta Turnu Severin”, şi sub-mărcile „produs în zona ariei protejate”. Comunitatea va deveni suport pentru infrastructura de vizitare şi pol de dezvoltare pentru activităţile specifice din zonă (exploatare lemn şi extracţii-cariere pentru materiale construcţii tradiţionale, prelucrare produse lemn, comercializare produse locale, etc ; produse, tradiţii şi meşteşuguri ce pot constitui un fundament pentru o marcă „produs în aria naturală protejată din ...Drobeta Turnu Severin”. Obiectivele creării acestui spaţiu natural vizează aspecte precum păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi meseriilor actuale ca parte a culturii tradiţionale locale.
Obiectivele și activitățile proiectului
Extinderea ariilor protejate şi crearea unei reţele la nivel microzonal Managementul ariilor protejate, crearea unui management integrat Crearea unui brand al resurselor din ariile naturale protejate locale Realizarea unei strategii de marketing pentru brand-ul resurselor din ariile naturale protejate locale Susţinere pentru o economie locală care să valorifice resursele din ariile naturale protejate locale Crearea filierelor locale de excelenta
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
10.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 2016-2023
Surse de finanțare posibile BEI
Direcţia 4.1.2.2 Dunărea
Principalele măsuri:
Realizarea Muzeului Natural al Dunării care să includă cel mai mare acvariu
din România
Crearea unui eveniment în domeniul design-ului urban al zonelor riverane
Dunării
Dezvoltarea turismului de croazieră
Direcţia 4.1.2.3 Ape termale
Principalele măsuri:
Modernizarea şi extinderea bazei turistice de la Schela Cladovei
Clasarea bazei turistice de la Schela Cladovei ca staţiune şi includerea acesteia
în circuitul de turism balnear
Acţiunea 4.1.3 Infrastructură specifică
Principalele măsuri:
Proiect de construire a unei săli polivalente pentru spectacole şi evenimente
sportive
330
INTERVENŢIA 4.2 POZIŢIONARE
Soluţie tehnică pentru un echipament care să creeze varianta acoperită a
stadionului municipal
Realizarea infrastructurii suport pentru recrearea cadrului istoric şi al unor
produse tradiţionale (conexiune cu Axa 3, Intervenţia 3.1)
Având în vedere solicitările din cadrul dezbaterii publice, în cadrul acestei
acţiuni va fi extinsă infrastructura pentru sportul de performanţă. În acelaşi
timp vor fi create instrumente de susţinere a sportului de performanţă local.
După realizarea proiectului de port turistic local, va fi realizată o zonă de
faleză în arealul portului turistic.
Pentru a căpăta forţă, mesajul teritoriului către piaţa de turism va fi asociat
unei poziţionări preferabil multiple până la transformarea uneia din posibilităţi în
poziţionarea far.
Acţiunea 4.2.1 Festivaluri far
Turismul local nu dispune de un sprijin instituțional care să conducă la
identificarea unor produse și promovarea lor. Un prim pas îl poate constitui
crearea unei agenții locale pentru turism care să acționeze în direcția definirii
unui brand local, adică a unei mărci de identificare. Propunem două opțiuni
care se pot constitui în evenimente far și pot susține un brand local. Ambele
pot fi conectate la Dunăre.
Orașul poate să aderare la Asociația LUCI inițiată de Lyon în anul 1999
(Urban Community Internaţional)
Amsterdam a creat din 2012 Amsterdam Light Festival cu tema “A Bright
City”.
Ultimul sosit în cadrul Asociației LUCI este Municipiul București. Într-o
primă poziționare, capitala României a organizat cu suportul asociației în
perioada 22 - 26 aprilie 2015 – “City under Microscope în Bucharest, România”.
În cadrul programului au avut loc printre alte prezentări: “Bucharest Strategy
2035 – creating a sustainable city” (Strategia București 2035 - clădim un oraș
sustenabil) development model “Art de vivre” și “Bucharest strategic lighting
plan – towards an innovative and smart lighting system” (Un plan strategic
de iluminare în București - un sistem inovativ și inteligent de iluminare)
331
Poziționarea prin aderare la Asociaţia LUCI conduce la definirea unei strategii
în domeniul iluminării de atmosferă și animare teritorială. Asociația LUCI a
fost fondată de orașul Lyon și numără în anul 2014, 69 de membrii printre
care: Amsterdam, Copenhaga, Geneva, Hamburg, Paris, Shanghai, Osaka,
Nanjing etc. Poziționarea poate fi pusă în conexiune și cu teritorialitatea
Lyonului brăzdat de fluviul Rhonne.
A doua poziţionare poate viza rădăcinile austriece ale oraşului modern.
Acesta a apărut în prima parte a secolului al XIX- lea ca punte comercială cu
Imperiul Austro-Ungar. În cadrul unui parteneriat cu Viena, orașul își poate
crea un calendar de baluri și evenimente de tipul celor vieneze. La început
acestea pot fi incluse în calendarul vienez incluzând croaziere pe Dunăre. Ca
partener în susținerea proiectului poate fi luat Institutul Cultural Austriac
căruia îi poate fi propus un parteneriat de animare oferindu-se un spațiu în
restauratul Palat Cultural Theodor Costescu. Ulterior cu sprijinul institutului
poate fi propus chiar și un festival al valsului. Orașul este locul pe unde a
intrat în România Carol I – fondatorul României Moderne. Unul din cele mai
populare valsuri este Valurile Dunării compus de Iosif Iovanovici. Alte
compoziții semnificative ale acestuia sunt Marșul Carol I, valsul Carmen
Sylva, etc.
Acţiunea 4.2.2 Turneu sportiv
Plecând de la bunele performanţe ale judo-ului mehedinţean o posibilă
poziţionare poate fi organizarea unui turneu sportiv de judo care să devină
un brand emblematic al oraşului - turneu din categoria premium cu sportivi
de valoare din ţară şi străinătate.
Există de asemenea o bună tradiţie a sportului de masă în Drobeta Turnu
Severin - deschidere a unui parteneriat public privat de sprijinire a
fenomenului sportiv severinean şi instituire a unui program de susţinere a
performanţei poate crea poziţionarea, respectiv imaginea de oraş capitală
sportivă a zonei.
Acţiunea 4.2.3 Iniţiativa locală
Acţiunea poate viza poziţionări specifice ale cadrului sau în scopul refondării
unor elemente tradiţionale. Direcţiile principale sunt clasarea centrului istoric
ca patrimoniu UNESCO, organizarea unui eveniment de anvergură şi
candidatura pentru Capitala Culturală Europeană 2033.
Direcţia 4.2.3.1 Clasare UNESCO
332
Plecând de la fondarea de tip utopic (recrearea oraşului după modelul cetăţii
romane), se propun următoarele măsuri:
Grup de lucru permanent pentru valorizarea și promovarea Centrului Istoric
Studiu concept de restaurare a Centrului Istoric
Documentație pentru clasarea Centrului Istoric ca patrimoniu UNESCO
Direcţia 4.2.3.2 Poziţionare prin evenimente
Printre tradiţiile Severinului, un element istoric identitar îl reprezintă Parcul
Rozelor, care poziţiona oraşul Severin ca un Oraş al Trandafirilor. Plecând de
la această tradiţie, oraşul poate realiza un eveniment de tip Oraş Înflorit, după
modelul francez şi clasarea oraşului ca primă astfel de comunitate, “Severin –
Oraşul trandafirilor”. Parteneri: Asociaţia Municipiilor din România,
Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România, ADR
Sud Vest Oltenia.
Directia 4.2.3.3 Capitala Culturală Europeană 2033
Drobeta Turnu Severin era considerată Capitală Culturală a Olteniei în prima
parte a sec XX. Plecând de la această imagine, oraşul poate propune crearea
unui eveniment de tip Capitală Culturală Regională şi/sau naţională şi poate
fi iniţiatorul, propunându-se ca prima comunitate de acest gen. Acest
eveniment poate prefigura intenţia oraşului de a-şi propune în 2027
candidatura la Capitală Culturală Europeană în 2033, la serbarea
bicentenarului, şi de a o avea validată în 2030.
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Relansarea economiei locale prin turism
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 4
Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială.. (O.S. 4.1, O.S. 4.2)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 ani minimum 75%;
Prioritatea tematică 5. Reducerea cu 20 de milioane a numărului cetăţenilor europeni ameninţaţi de sărăcie (ceea ce ar corespunde reducerii cu 25% a
333
numărului de persoane cu risc de sărăcie).
Iniţiativa emblematică 5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Zona a suferit un declin economic şi demografic puternic, ocupând astăzi penultimul loc în IDUL. Teritoriul deţine un patrimoniu natural deosebit (clisură) şi 80% din teritoriu reprezintă arii naturale protejate. Teritoriul a reprezentat un important centru educaţional şi cultural în perioada interbelică. Se doreşte dezvoltarea unui proiect în care resursele locale să fie valorificate într-o economie locală eficientă suport pentru pilonul principal al dezvoltării turismului. 70% din zonă este de tip montană, slab populată, însă deosebit de atractivă. Proiectul răspunde nevoilor complexe ale zonei. Pe plan economic, turismul se dovedeşte a fi un factor al progresului economic, cu largi implicaţii asupra dezvoltării întregii societăţi. Prin faptul că acţionează în direcţia introducerii în circuitul economic, (intern şi internaţional) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atracţie, turismul se constituie într-un factor dinamizator al sistemului economic şi social, într-un mijloc de diversificare a structurilor economice, într-un factor de optimizare, a structurii economiei locale.
Obiectivele și activitățile proiectului
Obiectivul proiectului îl reprezintă protejarea şi valorificarea durabilă a resurselor locale, contribuind la creşterea economica a zonei şi crearea de noi locuri de muncă. Studii şi analize privind oportunitatea dezvoltării locale prin turism
- Documentaţie pentru Clasarea centrului istoric ca patrimoniu UNESCO.
- Crearea unei strategii Luminile Severinului - proiect pilot „Sclipirile Dunării”
- Identificarea şi valorificarea potentialului cultural şi turistic al arealului severinean.
- Analiza monografică privind identificarea diverselor elemente culturale semnificative din areal (istoric, patrimonial, arhitectural, artistic) care contribuie la creşterea potenţialul turistic local. Stabilire criterii
- Proiect realizare Plan Urbanistic General bazat pe un Plan Urbanistic Zonal - centru istoric care sa reclădească ambianţa identitară.
Turism bazat pe valorizarea resurselor Marketing şi animare teritorială Calendar de evenimente:
- Festival de muzică bizantină Theodora - Proiect pilot festival de weekend– “Vacanţă în Severin pentru
334
INTERVENŢIA 4.3 OFERTA
turişti şi vacanţă acasă pentru localnici” - Festival de artă multimedia - Iniţiere eveniment Capitala culturală europeană de nivel regional
şi naţional
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
6.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 2016-2023 Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional 2014– 2020
Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020
Turistul poate fi atras în cazul existenţei unei oferte variate, care să îi dea o
experienţă unică şi senzaţia de participare la modul de viaţă local (spiritul locului -
Art de Vivre). Intervenția vizează: acţiuni de tip animarea culturală a teritoriului, în
care principalele direcţii susţin poziţionarea drept Capitală Culturală. O altă acţiune
reprezintă susţinerea ofertelor de nişă de tip tururi şi circuite. Direcţiile principale
sunt city break, decouverte (descoperire) a tradiţiilor locale, explorarea în domeniul
speologic, turism tematic.
Acţiunea 4.3.1 Animarea culturală a teritoriului
Direcţia 4.3.1.1 Capitală Culturală a Olteniei
Principalele măsuri:
Lumina, element semnificativ al imaginii oraşului Drobeta Turnu Severin
Crearea titlului de ambasador cultural al Drobetei Turnu Severin
Crearea burselor de rezidenţă artistică în Drobeta Turnu Severin
Pact al actorilor culturali în realizarea unei programări integrate a ofertei
culturale.
Promovarea site-ului de turism al oraşului către agenţii de turism
Crearea Agenţiei locale pentru cultură şi turism
Crearea unui canal de comunicare web
Deschiderea dialogului concret între mediul cultural şi cel al turismului
Dezvoltarea competenţelor în turism a actorilor din mediul cultural
335
Monitorizare a impactului ofertei asupra grupului ţintă şi a
comportamentului lor
Deschiderea dialogului concret între mediul cultural şi cel al turismului
Strategie de marketing - Drobeta Turnu Severin - vechea noua capitală
culturală a Olteniei
Acţiunea 4.3.2 Tururi, circuite
Direcţia 4.3.2.1 Turism de tip City Break
Judeţul Mehedinţi este un spaţiu favorabil pentru dezvoltarea acestui tip de
turism. În majoritatea localităţilor din Parcul Natural Porţile de Fier se
desfăşoară anual manifestări tradiţionale legate de evenimente religioase sau
ale vieţii satului. Aceste evenimente turistice sunt relativ noi, introduse după
2000, fiind organizate în parteneriat de consiliile locale, Centrul Cultural
Mehedinţi şi numeroase ONG-uri mehedinţene.
Direcţia 4.3.2.2 Turism de tip “decouverte”
Podgoriile constituie, un important obiectiv turistic al județului Mehedinți.
Aici turiştii au posibilitatea de a studia tehnologia de producere şi îmbuteliere
a vinurilor, a degusta produsul finit. Judeţul Mehedinţi este binecunoscut
prin podgoriile Plaiurile Drincei, Severin (Cabernet Sauvignon), Corcova
(Muscat Otonel), Podgoria Dacilor (Riesling Italian), Vânju Mare, Oreviţa.
Mâncăruri tradiționale sunt oferite atât în restaurantele cu specific din zonele
urbane precum Drobeta Turnu-Severin, Orșova, cât în special în cadrul
pensiunilor turistice construite în zonele unde se practică agroturismul şi
ecoturismul: Bala, Eșelnița, Dubova, etc. Agroturismul şi ecoturismul -
Podişul Mehedinţi reprezintă una din zonele ţării în care aceste tipuri de
turism se pot practica şi dezvolta. Astfel, există numeroase sate în care încă se
mai păstrează vii tradiţiile, cultura şi sărbătorile populare (situl etnografic din
satul Balta, Prejna, Dâlbociţa, Ansamblul de mori de apă de la Ponoarele etc.).
De asemenea, în Podişul Mehedinţi există numeroase pensiuni turistice şi
agroturistice în care turiştii se pot bucura de produse ecologice şi pot
beneficia de cazare în case tradiţionale, putând lua parte, opţional, la
activităţile gospodăriei (în localităţile Ponoarele, Isverna, Iloviţa, Baloteşti,
Godeanu). Acestora li se adaugă o serie de sărbători tradiţionale care au loc
anual şi care, datorită faptului că devin tot mai cunoscute, atrag mai mulţi
turişti cu fiecare an (Sărbătoarea liliacului la Nadanova, Festivalul ,,Munte,
munte, brad frumos” – Baia de Aramă, Festivalul Naţional de Folclor şi
336
Meşteşuguri Populare ,,Pe fir de baladă” – Titerleşti, Festivalul ,,Plaiul
Cloşani” – Bala, Sărbătoarea liliacului de la Ponoare).
Direcţia 4.3.2.2 Turism de explorare
În ceea ce priveşte valorificarea potenţialului natural prin turismul ştiinţific,
se detaşează o formă particulară a acestuia, turismul speologic, respectiv
explorarea şi studiul complex al peşterilor. Acest tip de turism se remarcă în
ultimul timp ca un turism specific, de nişă, în cadrul căruia turiștii trebuie să
aibă un echipament adecvat, precum şi să fie însoţiţi de ghizi specializaţi. În
prezent există pasionaţi acreditaţi şi custozi ai peşterilor din zonă (Topolnița,
etc.), membri ai Asociaţiei de Turism Montan şi Ecologie SPEO-ALPIN
Mehedinţi, etc. Cu toate că turismul speologic a luat amploare în ultimul timp
şi a devenit tot mai popular în rândul turiştilor, el rămâne totuşi un turism
specializat, practicat în mare măsură de cercetători în scopuri ştiinţifice. Din
punct de vedere al reliefului endocarstic (formele carstice prezente în
interiorul pământului unde apele râurilor au săpat adevărate castele
subterane), acesta este la fel de impresionant, fiind reprezentat de numeroase
peşteri şi avene, dintre care cele mai importante sunt: Peştera de la Zăton,
Peştera Bulba, Peştera Topolniţa, Peştera lui Epuran, Peştera Gramei, Peştera
de la Isverna, Peştera de la Ponoare, Avenul din Cornetul Băii, Avenul de sub
Godeanu.
Direcţia 4.3.2.3 Turism tematic
Principalele tipuri:
Turism de afaceri, congrese şi reuniuni
Turism de descoperire a unui produs
Turism balnear, medical şi de wellness
Turism sportiv şi de vânătoare
Turism monahal
337
AXA 5 - Arhitectura instituţională şi mecanisme
Succesul unei strategii este dat de crearea unor mecanisme care să faciliteze
realizarea Pactului Teritorial şi să ajute la atingerea ţintelor şi viziunii. Elementele
esenţiale ale mecanismelor vizează instrumentele propuse prin Strategia Fiscală.
Administrația publică locală este cea care asigură, în numele colectivității
dezvoltarea pe toate planurile, a comunității și teritoriului său. Evoluția tot mai
rapidă a tehnologiilor impune modernizarea și extinderea infrastructurii teritoriilor,
la un nivel care să le țină conectate la provocările globalizării și să asigure un nivel
de trai adecvat comunității. Pentru a face față acestor provocări, administrația
publică locală trebuie sa pună problema modalităților de creștere a resurselor sale
financiare. După modul de acces și colectare a resurselor, acestea sunt:
- Venituri directe (sunt colectate direct: impozite pe terenuri, clădiri, mijloace
auto, taxe hoteliere, taxe pentru spectacole, taxe pentru autorizarea
construcțiilor, precum şi altele de acest tip)
- Venituri indirecte (sunt colectate indirect: cote defalcate din veniturile
realizate din activitățile economice locale)
Raportul dintre ele este de 10-35% venituri directe, față de 65-90% venituri
indirecte (în cazul Drobeta Turnu Severin 2015 este de 26% directe față de 74%
indirecte).
Veniturile directe sunt în general plafonate de spațiul local și clasificările lui,
eventualele creșteri, realizându-se fie prin creșterea taxelor, fie prin recalificarea
spațiilor (treceri în intravilan, zonări ale intravilanului). Spre exemplu, în ultimii 3
ani, 2012-2014 (2013 este ultimul an publicat pe site-ul MDRAP), în Drobeta Turnu
Severin, valoarea veniturilor directe a fost cvasi nemodificată, fiind prevăzută pentru
anul 2015 o creștere de circa 4%. Veniturile directe și indirecte, ca elemente intensive,
aparținând atractivității teritoriului, pot face obiectul unei strategii care să conducă la
dezvoltarea economiei locale, conducând la creșterea implicita a cotelor defalcate și
pe cale de consecință, a veniturilor bugetare totale. Din acest motiv, politicile
franceze pot fi preluate în acest domeniu și la noi (instrumentele utilizate) prin
intermediul politicilor comunitare. În mod concret, este vorba de acțiunile strategice
pentru stimularea și dezvoltarea economiei locale.
338
Principalele elemente ale unei strategii fiscale sunt: creșterea investițiilor
publice în conexiune cu prioritizarea lor, după impactul lor, stimularea mediului de
afaceri local pentru utilizarea forței de muncă locale și creșterea cifrei de afaceri
locale (PIB-ul local), elemente de coeziune și solidaritate locală și instrumente
inovative de implementare a strategiei. Ca o confirmare a tendințelor și a noilor
provocări la nivelul UE, guvernul României a elaborat o Strategie Fiscal-Bugetară
pentru perioada 2014-2016. Obiectivele specifice pentru 2014 sunt:
1. Continuarea consolidării fiscale prin reducerea deficitului ESA de la 2,6%
din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în 2014, respectiv a deficitului cash de la 2,5%
din PIB în 2013 la 2,2% din PIB în 2014. Aceste ţinte includ o ajustare pentru
investiţii de 0,2% din PIB faţă de Strategia Fiscal-Bugetară 2013-2015, în
scopul creării unui spaţiu fiscal pentru stimularea investiţiilor.
2. Stimularea creşterii economice prin:
- Creşterea investiţiilor publice, în special creşterea cofinanţării pentru
absorbţia fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale.
- Creşterea finanţării programelor de investiții la nivelul autorităţilor
locale, de la 14,6 miliarde lei în anul 2013 la 18,4 miliarde lei în anul 2014,
respectiv o creştere de 26%. Potrivit Tratatului de aderare la Uniunea
Europeană, România s-a angajat ca până în anul 2015 pentru sistemele de
alimentare cu apă şi până în anul 2018 pentru sisteme de canalizare şi staţii
de epurare să asigure localităţilor din România conformarea la legislaţia
din domeniul mediului prin dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă
uzată, în caz contrar putând fi declanşată procedura de infringement.
- Direcţionarea creşterilor salariale în sectorul bugetar către tinerii
absolvenţi din sănătate şi educaţie care rămân în sistem (medici rezidenţi;
profesori debutanţi în învăţământul preuniversitar; preparatori şi lectori în
învăţământul universitar), pentru a facilita investiţia în sănătate şi
educaţie;
- Stimularea mediului de afaceri prin schemele de garanţii de stat şi
ajutoare de stat, în special prin noua schemă de garanţii pentru IMM-uri
în cuantum de 2 miliarde lei;
- Sprijinirea producătorilor agricoli prin alocarea de la bugetul de stat
prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a sumei de
2,1 miliarde lei, respectiv 1,5 miliarde lei subvenţii pentru sprijinirea
producătorilor agricoli şi 0,6 miliarde lei, reprezentând plăţi naţionale
directe complementare în sectorul vegetal.
3. Prioritizarea investiţiilor publice, prin:
- Aprobarea şi publicarea listei investiţiilor publice prioritare (din rândul
investiţiilor semnificative, peste 100 milioane lei). Această listă facilitează
atât finalizarea investiţiilor respective, prin concentrarea finanţărilor către
339
INTERVENŢIA 5.1 MECANISME DE IMPLEMENTARE
investiţiile selectate, cât şi creşterea transparenţei în decizia de alocare a
cheltuielilor de investiţii, precum şi în monitorizarea implementării
acestora;
- Introducerea obligativităţii raportării lunare a stadiului fizic de execuţie, în
unităţi de măsură, pentru creşterea calităţii analizei execuţiei bugetare;
4. Asigurarea protecţiei sociale pentru categoriile de populaţie cu venituri
reduse prin:
- indexarea pensiilor cu 3,75%;
- creşterea salariului minim cu 12,5%;
- creşterea venitului minim garantat cu 4,5%.
5. Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management al datoriei
publice
Sublinierile indică acțiuni aplicabile la nivelul Administrațiilor Publice Locale.
Obiectivul 4 poate fi reformulat în sensul coeziunii teritoriale și economiei sociale și
solidare, elemente prioritare ale acțiunii europene 2014-2020.
Acţiunea 5.1.1 Previziune, echilibrare şi spaţiu financiar de acţiune publică
Un element deosebit de important al acțiunii locale este managementul
eficient al resurselor. Acest lucru privește două aspecte. Pe de o parte este
vorba fie de crearea unei baze de date pentru previziune și modelare fiscală,
cât și, fie accesul la baza de date ANAF referitoare la colectarea taxelor și
impozitelor în teritoriu, fie de instituționalizarea informării lunare a
administraţiei publice locale privind obligațiile de plată și colectarea taxelor și
impozitelor subiecților locali. Un element important este spațiul financiar de
acțiune publică, reprezentând capacitatea de îndatorare pentru echilibrarea
bugetului și/sau finanțarea investițiilor. Având în vedere normele naționale
privind serviciul datoriei publice locale, precum și ratingul și condițiile de
finanțare națională/locală, va fi calculat pe o perioadă de 20 de ani. În
conformitate cu prevederile Codului Fiscal în domeniul taxelor și impozitelor
locale, precum și cu prevederile legii 273/2006 privind finanțele publice
locale, dar și legii 215/2001 a administrației publice locale, acțiunile ce sunt
finanțate din bugetele locale se stabilesc pe bază de programe în scopul
finanțării unor activități/obiective/proiecte. Astfel, alocării unor resurse
pentru dezvoltare economică, vor trebui să li se atribuie indicatori așa cum
340
rezultă din analize cost-beneficiu pentru proiecte făcând parte din strategia în
domeniul investițiilor. În cadrul intervenției se propun următoarele direcții:
Direcția 5.1.1.1 Crearea sistemului informatic cu baze de date al economiei locale şi
spaţiului fiscal local
Măsuri:
Cadastru informatizat local
Crearea sistemului GIS la nivelul proprietăților
Crearea sistemului informatic de baze date privind economia locală (cifră de
afaceri, domenii, vizitatori/turiști, înnoptări, etc.)
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Sistem informatic de cadastru general la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin•
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială.(OS 5.2)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: Provocări: V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Legislaţia în domeniul retrocedărilor a creat probleme deosebite (pierderea terenului aerodromului). Oraşul se află într-un proces de restructurare economică în care este necesară existenţa unui sistem de evidenţă şi inventariere a bunurilor imobile. De asemenea, oraşul îşi doreşte crearea unei baze de date în cadrul căreia să poată gestiona rolurile fiscale ale proprietăţilor, în scopul unei eficiente modelări bugetare.
Obiectivele și activitățile proiectului
Proiectul creează un instrument de planificare spaţială consolidând capacitatea Direcţiei de Taxe şi Impozite precum şi celei Financiare de gestionare şi planificare pentru teritoriu. Studiu de fezabilitate, Proiectare tehnică Achiziţie soft şi hard, implementare sistem
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
400,000 EURO
341
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin Consiliul Judeţean Mehedinţi Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI)
Durata de implementare orientativă 12 luni Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020
Programul Operaţional Regional 2014– 2020
Direcţia 5.1.1.2 Execuţie bugetară, colectare şi echilibrare
Măsuri:
Sistem informatic care să preia informările lunare privind obligațiile de plata
și colectarea taxelor și impozitelor subiecților locali. Sistemul va oferi
informații privitoare la informații lunare, previziuni de încasări semestriale, a
cotelor defalcate, asigurând o bună planificare a utilizării resurselor și
evitarea creării de arierate.
Contractarea unei linii de credit pentru pre-finanțarea execuției bugetare
eficiente utilizând informațiile din proiectul “Crearea sistemului informatic de
baze date privind economia locală (cifră de afaceri, domenii, vizitatori/turiști,
înnoptări, etc.)”
Crearea registrului electronic al spațiului financiar de acțiune publică
Acţiunea 5.1.2 Solidaritate şi coeziune locală
Principala problemă a unui teritoriu puternic afectat de criza economică
(proces masiv de dezindustrializare și terțializare care a condus la o scădere
demografică dramatică, datorată emigrării, în special în căutarea unor locuri
de muncă) devine sentimentul de lipsă de speranță și abandon dublate de o
diminuare dramatică a spiritului de solidaritate și coeziune locală.
Direcţia 5.1.2.1 Refondarea spiritului de acţiune locală
Măsuri:
Crearea sistemului informatic de acţiune participativă (acesta va înregistra
propunerile de proiecte la iniţiativa comunităţii şi va prioritiza investiţiile în
funcție de opțiunile cetățenilor)
Crearea grupului local de iniţiativă şi acţiune participativă
Crearea proiectului pilot „Buget Participativ 2016-2017” pentru 10% din
programul de investiţii local
342
Direcţia 5.1.2.2 Achiziţii durabile/verzi, responsabile şi solidare
Măsuri:
Redactarea şi aprobarea (consultare locală, Consiliul Local, Consiliul
Concurentei) Cartei achiziţiilor publice durabile/verzi, responsabile și
solidare în Drobeta Turnu Severin (principalele prevederi ale Cartei vor viza
instituirea unor reguli pentru atribuirea locală a contractelor de lucrări şi
servicii stabilind criterii care să nu contravină normelor europene privind
piaţa, instituirea amprentei CO2 asupra achiziţiilor publice, achiziţia grupată
pentru produsele şi serviciile necesare primăriei şi ordonatorilor
secundari/terţiari subordonaţi, crearea unei monede locale şi includerea ei în
sistemul de plata pentru achiziţiile publice locale
Crearea unei monede electronice locale în cadrul unui parteneriat pentru
economia locală
Crearea unei centrale de achiziţii publice
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Crearea unei monede electronice locale în cadrul unui parteneriat pentru economia locală
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială (OS 5.2)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Strategia Europa 2020
Prioritatea tematică 2. creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 1. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-o Europă slăbită de criza economică;
Iniţiativa emblematică 3. O Uniune a inovării;
Acordului de Parteneriat 2014-2020
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al Acordului de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: I. Competitivitatea, III.Infrastructura (infrastructura TIC ca mijloc de îmbunătățire a eficienței și eficacității guvernării în contextul provocării
343
privind administrația și guvernarea), V. Administratie şi Guvernare
Strategia Națională privind Agenda Națională a României
Domeniul de acțiune 1 - e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică,
Cloud Computing, Open Data, Big Data și Media Sociale – creșterea eficienței
și reducerea costurilor din sectorul public din România prin
modernizarea administrației (O 1.5. Îmbunătățirea mediului de afaceri; O
1.6. Îmbunătățirea guvernanței la punerea în aplicare a serviciilor publice
informatizate)
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Problemele cu care se confrunta teritoriul sunt: bugetul local în
descreștere, lipsa investitorilor, lipsa de sprijin pentru mediul privat, lipsa
mecanismelor de sprijin antreprenorial și modelare fiscală. Prin derularea
activităţilor proiectului se creează instrumentul de tip monedă electronică
la nivel local, pentru sprijinirea şi întărirea mediului economic local, care
în prezent se află pe o pantă descendentă.
Obiectivele și activitățile proiectului
Obiective
Stimularea investiţiilor şi creşterea veniturilor la bugetul local.
Activităţi
Realizare studiu de piaţă pentru dimensionarea volumului
Acord parteneriat
Regulament privind organizarea şi derularea tranzacţiilor
Componente Software (cumpărare, instalare)
Componente Hardware (cumpărare, instalare)
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
300.000 EURO
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 2015,2016-2023
Surse de finanțare posibile BEI
344
Acţiunea 5.1.3 Mecanisme de modelare fiscală prin sprijin direct/indirect
Acest tip de intervenţii vizează capacitatea de management bazat pe
obiective. Intervenţiile de sprijin vizează în mod direct sau indirect rezultate
care să conducă la revigorarea economiei locale şi implicit la creşterea cifrei
de afaceri locale (PIB-ul local) şi a veniturilor bugetare. Intervenţiile de acest
tip sunt puţin utilizate în România (câteva scheme de ajutor de stat, zonările
în cadrul PUG-urilor, câteva incubatoare care s-au dovedit nefuncţionale).
Direcţia 5.1.3.1 Sprijin direct
Măsuri:
Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis în domeniul micii industrii,
industriei artizanale şi turismului
Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis pentru crearea de locuri de
muncă
Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis pentru investiţii
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Sprijin direct acordat agenţilor economici locali
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 5
Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială. (O.S. 5.2)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
II. Oameni şi societate
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Ca urmare a primirii ajutorului, beneficiarul - agentul economic ar trebui să desfăşoare activităţi pe care nu le-ar desfăşura deloc în absenţa ajutorului sau pe care le-ar desfăşura numai parţial sau în mod diferit.
345
Obiectivul este de a se evita acordarea de ajutor de stat pentru o activitate pe care întreprinderea în cauză ar desfăşura-o oricum, chiar şi în absenţa ajutorului, în aceeaşi măsură Suma şi intensitatea ajutorului trebuie să se limiteze la minimul necesar pentru ca activitatea să aibă loc. În mod normal, ajutorul este considerat proporţional dacă sunt respectate intensităţile maxime de ajutor stabilite de legislaţie.
Obiectivele și activitățile proiectului
Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis în domeniul micii industrii, industriei artizanale şi turismului Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis pentru crearea de locuri de muncă Crearea şi aprobarea unei scheme de minimis pentru investiţii
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
3.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 2015,2016-2023
Surse de finanțare posibile Bugetul local
Direcţia 5.1.3.2 Mecanisme pentru managementul ofertei funciare locale
Măsuri:
Crearea fondului ofertei funciare în sprijinul implantării şi/sau dezvoltării
întreprinderilor
Crearea şi aprobarea unui plan de acţiune pentru descurajarea logicii
speculative în domeniul funciar
Realizarea PUZ-ului centrului istoric
Realizarea PATZ – Ţinutul Severinului
Direcţia 5.1.3.3 Mecanisme de susţinere a economiei locale
Măsuri:
Crearea Agenţiei de Dezvoltare Locală, care să asigure consultanţă pentru
implantare în teritoriu
Marketing teritorial prin crearea unui brand şi a standardelor de produse
locale precum şi susţinerea creării unor filiere locale
Realizarea unei scheme de sprijin pentru participarea companiilor locale la
saloane-târguri
Crearea unui incubator/pepinieră/hotel de întreprinderi şi a regulamentului
mecanismelor de susţinere în cadrul lor
Crearea unui Fond de Investiții pentru susținerea economiei locale
Crearea unui Fond de Garantare pentru susținerea economiei locale
Sprijin logistic pentru crearea unei rețele de crowfunding solidar local
346
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Mecanisme de susţinere a economiei locale
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 5
Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială. (O.S. 5.1, O.S. 5.2)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
II. Oameni şi societate
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
În pofida multiplelor probleme (crizele financiare, ecologice şi sociale, delocalizări, bulversări tehnologice, epuizarea resurselor naturale şi materiilor prime) modelul de dezvoltare economică rămâne cel mai adesea fondat pe trei faze: a extrage, a utiliza/consuma şi a arunca, model insuficient sau slab conectat la nevoile actorilor teritoriului şi locuitorilor. Dezvoltarea durabilă oferă condiţiile pentru gândirea diferită a economiei, crearea de noi modele, definirea şi evaluarea unor strategii care să permită organizarea mai bună a activităţilor economice şi reducerea vulnerabilităţii teritoriului. Una din căile de explorare pentru definirea unei economii teritoriale durabile consistă în special în evaluarea şi valorizarea în spiritul responsabil a tuturor bogăţiilor teritoriului (resurse naturale, cunoştinţe, know-how-uri, competenţe). Se poate schiţa astfel un sistem de activităţi economice, articulat pe o largă diversitate de filiere de valorificare a resurselor teritoriului susţinute de specificităţile acestuia. Acest sistem de activităţi poate şi trebuie să fie construit şi îmbogăţit pe ansamblul actorilor săi şi regiunilor învecinate, răspunzând obiectivelor dezvoltării durabile. Acest sistem de activităţi poate fi susţinut prin crearea de instrumente şi mecanisme de susţinere economică zonală.
Obiectivele și activitățile proiectului
Crearea unui incubator/pepinieră/hotel de întreprinderi şi a regulamentului mecanismelor de susţinere în cadrul lor Crearea unui Fond de Investiții pentru susținerea economiei locale Crearea unui Fond de Garantare pentru susținerea economiei locale
347
INTERVENŢIA 5.2 ARHITECTURĂ INSTITUŢIONALĂ
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
120.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 2015,2016-2023
Surse de finanțare posibile BEI
BERD
Implementarea axelor strategice într-o ţară/teritoriu/instituţie în care nu
există o experienţă şi tradiţie în domeniu, necesită crearea unui cadru instituţional de
management.
Acţiunea 5.2.1 Crearea funcţiunii de management în domeniul fiscalităţii
strategice, vizează crearea cadrului general de implementare
Măsuri:
Crearea Consiliului Local pentru Previziune, Echilibrare şi Modelare Fiscală
Crearea sistemului informatic integrat al bugetului şi strategiei fiscale locale
Acţiunea 5.2.2 Crearea structurii instituţionale pentru acţiune fiscală
Măsuri:
Crearea unui departament pentru iniţiative şi management al acţiunilor
solidarităţii şi coeziunii locale
Crearea unui departament pentru mecanisme de modelare fiscală şi sprijin al
economiei locale
Acţiunea 5.2.3 Logistică pentru implementare
Măsuri:
Crearea observatorului teritorial
348
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Crearea observatorului teritorial şi a sistemului informatic integrat
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Municipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive
Obiectiv general 3: Dezvoltarea unei reţele de localităţi competitive şi coezive prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor funcționale urbane (OS 3.4)
Obiectiv general 5: Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială (OS 5.1,OS 5.2)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Strategia Europa 2020
Prioritatea tematică 1. creştere economică inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
Prioritatea tematică 2. creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Prioritatea tematică 3. creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.
Iniţiativa emblematică 1. O agendă digitală pentru Europa: valorificarea potenţialului TIC într-o Europă slăbită de criza economică;
Iniţiativa emblematică 3. O Uniune a inovării;
Acordului de Parteneriat 2014-2020
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al Acordului de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: I. Competitivitatea, III.Infrastructura (infrastructura TIC ca mijloc de îmbunătățire a eficienței și eficacității guvernării în contextul provocării privind administrația și guvernarea), V. Administratie şi Guvernare
Strategia Națională privind Agenda Națională a României
Domeniul de acțiune 1 - e-Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică,
Cloud Computing, Open Data, Big Data și Media Sociale – creșterea eficienței
și reducerea costurilor din sectorul public din România prin
349
modernizarea administrației (O 1.1. Creșterea transparenței actelor
administrației publice prin informatizarea serviciilor publice; O 1.4.
Administrații publice eficiente și scăderea costurilor de administrare
publică; O 1.5. Îmbunătățirea mediului de afaceri; O 1.6. Îmbunătățirea
guvernanței la punerea în aplicare a serviciilor publice informatizate)
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Problemele cu care se confruntă teritoriul sunt: bugetul local în
descreștere, nu se pot previziona în bugetul local veniturile din cotele
defalcate din impozitul pe venit, lipsa investitorilor, lipsa terenurilor
(datorită faptului că nu există un registru informatizat al situaţiei
existente), lipsa de sprijin al mediului privat, lipsa mecanismelor de
sprijin antreprenorial și modelare fiscală. Prin activităţile proiectului se
oferă posibilitatea identificării terenurilor şi al proprietăţilor, cunoaşterii
situaţiei economice locale la nivel local (date care nu sunt disponibile la
nivel local - nici în baza de date a Institutului Naţional de Statistică),
planificării bugetului multianual, prioritizarea pe viitor a investiţiilor la
propunerea comunităţii.
Obiectivele și activitățile proiectului
Obiective
Crearea unui sistem informatic integrat în vederea îmbunătăţirii spaţiului fiscal local
Activităţi
Cadastru informatizat local
Crearea sistemului GIS la nivelul proprietăților
Crearea sistemului informatic de baze date privind economia locală (cifră de afaceri, domenii, vizitatori/turiști, înnoptări, etc.)
Sistem informatic care să preia informările lunare privind obligațiile de plata și colectarea taxelor și impozitelor subiecților locali. Sistemul va oferi informații privitoare la informații lunare, previziuni de încasări semestriale, a cotelor defalcate, asigurând o bună planificare a utilizării resurselor și evitarea creării de arierate.
Crearea registrului electronic al spațiului financiar de acțiune publică
Crearea sistemului informatic de acţiune participativă (acesta va înregistra propunerile de proiecte la iniţiativa comunităţii şi va prioritiza investiţiile în funcție de opțiunile cetățenilor)
Crearea sistemului informatic integrat al bugetului şi strategiei fiscale
locale
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
3 Milioane EURO
350
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 2016-2023
Surse de finanțare posibile BEI
Modul concret de funcționare al modelelor de excelență existente în FRANȚA
Structurile instituționale de tipul celor din Regulamentul 1303 au fost realizate
în Franța încă din perioada 1960-1980.
Unul din modelele relevante ar putea fi cel din PAYS DE BEAUJOLAIS (în
traducere, ȚINUTUL BEAUJOLAIS).
Situl din imaginea de mai jos prezintă modelul online de funcționare al
teritoriului de proiect, PAYS DE BEAUJOLAIS (Ținutul BEAUJOLAI), al cărui
slogan este poziționat în banda superioară: “Vivre autrement” (Trăim diferit) - pe
fondul imaginilor resurselor locale (reprezentând ruralitatea). Pagina de deschidere
prezentată are în partea stângă secțiunea “paysbeaujolais TV”, televiziune locală unde
sunt prezentate videoclip-uri/reportaje grupate pe cele 3 teme: „Découvrir le Pays
Beaujolais” (descoperim Ținutul Beaujolais – ghid în folosul turiștilor), „Créer en Pays
Beaujolais” (întreprinderi în ținutul Beaujolais) și „Vivre en Beaujolais” (trăiește în
Ținutul Beaujolais). Secția „Découvrir le Pays Beaujolais” (descoperim Ținutul
Beaujolais) are 2 subsecții: puncte de atractivitate gastronomică și ghid al
patrimoniului. Secția „Créer en Pays Beaujolais” (întreprinderi în Ținutul Beaujolais)
are 2 subsecții: “creează-ți sau dezvoltă-ti întreprinderea în ținutul tău” cu puncte de
excelență/filiere și subsecția “Vino să te instalezi în ținutul Beaujolais”, care conține
studii teritoriale. Secția „Vivre en Beaujolais” (trăiește în Ținutul Beaujolais) are 2
subsecții: Viața citadină rurală, festivă și culturală și Ateliere, acțiuni de prospectare
teritorială. În partea inferioară a paginii, situl are o secțiune Agendă, o secțiune Hartă
interactivă, Demers de clasare a patrimoniului UNESCO, a ținutului sub denumirea de
Geopark în Beaujolais, Informații practice și Previziuni meteo.
351
Sursa: http://www.pays-beaujolais.com/france/INDEX/index/Accueil.html
După cum se observă, actorii din Ținutul Beaujolais („Les Acteurs du Pays”)
sunt 5 A.D.I.-uri, 132 de localități, un organism („SYNDICAT MIXTE”) cu o
componenta de tip GAL (au și GAL-uri), o structură pentru ocuparea forței de
munca și 6 bazine (structuri pentru irigare).
Sursa: http://www.pays-beaujolais.com/france/ORGANISME/page/Les-Acteurs-du-Pays.html
352
ȚINUTUL (Le Pays Beaujolais) are o puternică solidaritate între 5 ADI-uri,
înglobând 132 localități (prezentate în harta de mai jos). După cum se observă, o
localitate din sud-estul teritoriului (în alb) deși face parte din ținut, nu a dorit să fie
membră a proiectului.
Sursa: http://www.pays-beaujolais.com/france/DT1166515188/page/Les-Intercommunalites.html#CCBPD
353
Instituțional, asocierea denumită SYNDICAT MIXTE, reunește 5 ADI-uri
cuprinzând 132 comune (din 2014, prin reorganizare teritorială, sunt 136 localități)
cu peste 210.000 locuitori. Ca instrumente de management al dezvoltării locale,
sindicatul mixt utilizează:
- un SCOT (similar PATZ în România - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal;
există, spre exemplu, un PATZ Tara Hațegului); este un instrument de planificare a
amenajării teritoriului
- un Contract de Dezvoltare Durabilă (instrument tipic francez: în eventualitatea
unei adaptări în Romania, acesta ar reprezenta un acord între ADR Oltenia și
inițiativa locală pentru definirea unei strategii a ȚINUTULUI și un acord de
implementare pe axe)
- instituție a guvernanței locale, CONSEIL LOCAL DE DEVELOPPEMENT
(CONSILIU LOCAL DE DEZVOLTARE), formată din actori locali asemănătoare ca
mod de funcționare cu un GAL; Consiliul Local de Dezvoltare este responsabil cu
implementarea strategiei (contract de dezvoltare durabilă); acest consiliu poate crea
arhitectura instituțională necesară pentru a sprijini implementarea strategiei și
instituții care să gestioneze și să implementeze instrumente financiare, strategii
fiscale, stimulente, etc.
- experiențe inovative în cadrul LEADER (axa 4 FEADR-GAL-uri)
Sursa: http://www.pays-beaujolais.com/france/DT1263823528/page/Le-Syndicat-Mixte-du-Beaujolais.html
354
Exemplificăm cu portalul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară,
“Communauté de Communes Saône-Beaujolais". Acest ADI a fost creat la 1
ianuarie 2014 prin fuziunea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Communautés
de Communes de la région de Beaujeu (CCRB), cu Asociația de Dezvoltare
Intercomunitară Beaujolais Val de Saône (CCBVS) și comuna Cenves. Comunitatea
creată reprezintă o realitate umană, teritorială și geografică.
Sursa: http://www.ccsb-saonebeaujolais.fr/
355
Asociații de Dezvoltare Intercomunitară în Franța
Situl Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Communaute de communes
Beauolais Val de Saone are următoarele secții, respectiv domenii de interes ale vieții
locale: Dezvoltare economică, Amenajarea teritoriului, Sindicatul mixt Beaujolais,
Mediu, Sport/Timp liber, Cultură/Turism, Achiziții publice, Ofertă de locuri de
muncă.
Sursa: http://www.cc-beaujolaisvaldesaone.fr/index.php/la-communaute-de-communes
356
Dintre secțiile existente pe situl Asociației de Dezvoltare Intercomunitară
Communaute de communes Beauolais Val de Saone, secția Cultură/Turism are
următoarele 6 subsecții: Taxă de sejur, Școala de muzică Francis POPY, Mediatecă,
Comisia de cultură, Oficiul de turism și Bibliotecă.
Sursa: http://www.cc-beaujolaisvaldesaone.fr/index.php/la-communaute-de
communes/culturetourisme?layout=default
357
Pentru aprofundare și detaliere, prezentăm situl Asociației de Dezvoltare
Intercomunitară Comunitatea de Comune – Regiunea Beaujeu. Secțiile prezentate mai jos
sunt: Teritoriul, Informații generale, Economie, Informații practice.
Sursa: http://www.cc-regionbeaujeu.fr/accueil.php3
Secțiunea informații generale cuprinde secțiile Mesajul președintelui, Prezentare
generală, Competențe și statut, Organigramă, Consiliul asociației, Buget, Acțiuni și proiecte.
Traducerea mesajului președintelui:
“Societatea noastră trăiește într-o perioadă tumultuoasă, ținutul “Nostru”
nefiind ferit. De mult timp auzim vorbindu-se de criză, dar astăzi trebuie să privim realitatea
în față și să înțelegem că trăim o adevărată mutație. Cine poate spune ce ne poate rezerva ziua
de mâine. Finanțările „toxice” și banii virtuali atacă bazele economiei reale. Ce este de făcut
în acest context? Să ne dăm bătuți și să renunțăm sau să credem în valorile noastre, să
credem în podgoriile noastre, avansând cu orice preț în ciuda tendințelor incerte.
Acestei situații delicate, i se adaugă o mare schimbare: localitățile, asociațiile
intercomunitare, județele trebuie să facă obiectul unei vaste reforme. Vom mai avea
aleși de proximitate? Vom fi înglobați într-un vast spațiu urban? Știu cei care decid, că
frumoasele peisaje rurale nu rezistă decât în condițiile unei organizări teritoriale adecvate?
Aici, ca pretutindeni, locuitorii trebuie să poată să trăiască din rezultatele muncii lor…
358
În acest context, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Regiunea Beaujeu
trebuie să-și păstreze prudența, rămânând alături de preocupările locuitorilor. Aleșii
dumneavoastră trebuie să continue să întărească legăturile între localități, pentru a
îmbunătăți serviciile publice și a asigura o dezvoltare armonioasă. Dar, a fi prudent înseamnă
să fii conștient că există resurse limitate în raport cu resursele colectivităților vecine, cu o mai
bună dezvoltare antreprenorială și care în consecință pot percepe taxe mai mari!”
Sursa: http://www.cc-regionbeaujeu.fr/rubrique.php3?id_rubrique=102
Secțiunea Bugete a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Comunitatea de
Comune – Regiunea Beaujeu cuprinde bugetele din perioada 2007-2013. Bugetul din
anul 2007, există în 5 variante.
359
Sursa: http://www.cc-regionbeaujeu.fr/rubrique.php3?id_rubrique=108
Secțiunea Acțiuni și proiecte cuprinde următoarele intervenții: Comisia finanțe
(Proiecte majore 2012, Venituri, Sedii), Comisia mediu-lucrări (salubritate pentru
deșeuri menajere), Comisia infrastructură rutieră, eroziune şi energie hidro (Lupta
contra eroziunii, amenajări hidrologice și Infrastructură rutieră), Comisia Economie
(Spațiu intercomunal de activități), Comisia turism (Circuite în Beaujolais, Mari
trofee Cicloturistice, Oficiul de turism și rețeaua infoturism, Schemă de dezvoltare
turistică, Izvoare în Beaujolais, Taxă de sejur, Vizită audio-ghidată în Beaujeu și
Traseul Verde în Beaujolais).
360
Sursa: http://www.cc-regionbeaujeu.fr/rubrique.php3?id_rubrique=109
În ceea ce privește instrumentele financiare (de tipul fonduri de investiții sau
garantare), considerăm că modelul cel mai apropiat de realitățile teritoriului îl
reprezintă CERVIA.
Cervia este un sistem instituțional din regiunea ILE DE FRANCE (Ile de
France este pentru Paris, așa cum în România, este echivalent ILFOV pentru
București). Situl instituției cuprinde secțiile “Qui sommes nous?” (Informații generale),
„Filières agricoles et alimentaires” (filiere agricole şi alimentare), „Le Cervia vous
accompagne” (Cervia vă însoțește și vă susține), Actualités (Actualități), Presse
(Articole). Secțiunea „Cervia vă însoțește și vă susține” cuprinde tipurile de
acompaniere și sprijin: Ajutoare regionale, Sprijinul întreprinderilor din regiune
(Calitate și securitate sanitară a alimentelor, Securitate alimentară, Alimentație
sănătoasă, Calitate nutritivă, Inovare alimentară, dezvoltare agroalimentară
durabilă, Nutriție și sănătate), Zile de informare, Monitorizare a evoluției tehnologice
361
și legislative, Definirea normelor regionale, Parteneriate științifice, Concurs regional
de inovare alimentară, Saloane profesionale în domeniul alimentar.
Sursa: http://www.saveursparisidf.com/site-professionnel/le-cervia-vous-accompagne/appui-aux-
entreprises-franciliennes/
Incubatoarele din PARIS reprezintă instrumentul cel mai important pentru
sprijinul și dezvoltarea afacerilor pariziene. Pentru exemplificare, am ales
incubatorul tehnologiilor Sociale și Solidare “SOCIAL GOOD LAB”. Social Good Lab
este un incubator de tehnologii cu impact social, având drept parteneri Paris&Co și
„Ghișeul de inovare”. Obiectivul său este de a favoriza crearea și dezvoltarea
serviciilor inovative, rezultând din tehnologii care permit răspunsul la probleme
sociale și de mediu. Enumerăm câteva exemple de proiecte: Tehnologii favorizând
inserția și autonomia persoanelor cu handicap și care ameliorează accesibilitatea,
Tehnologii care favorizează dezvoltarea de servicii inovative ludice, permițând
stimularea cognitivă și senzorială a celor afectați de autism, maladii
neurodegenerative, Produse și aparate legate de energia solară sau permițând
purificarea apei, Tehnologii în domeniul aplicațiilor mobile care permit colectarea de
donații, Aplicații pentru difuzarea informațiilor privitoare la un consum responsabil.
362
Incubatorul are în vedere următoarele teme: Finanțe alternative și responsabile,
Economia verde, Accesibilitate, silver economy (noile tehnologii pentru vârsta a 3-a),
Consum și distribuție responsabilă (circuite scurte, circuite alternative, reciclare),
Economie circulară și Economie colaborativă. Ghișeul de inovare se sprijină pe
expertiza grupului SOS, lider european în antreprenoriatul social și care are
misiunea de a lupta contra tuturor formelor de excluziune. Acesta propune mentori
și experți care să însoțească întreprinderilor selecționate pe baza evaluării și
valorizării impactului social. De partea sa, Paris&Co Incubateurs aduce un ansamblu
de servicii și sprijin pentru întreprinderile inovative.
Sursa: http://incubateurs.parisregionlab.com/programme/5296
Mai există și alte instrumente, precum noua lege pentru economia socială și
solidară în Franța, prin care, în mod expres, se urmărește recunoașterea rolului
monedelor complementare (crearea unei dimensiuni sociale pentru moneda
electronică emisă de autorități publice):
Obiectivul principal al legii pentru economia socială și solidară este întărirea
politicilor de dezvoltare locală și durabilă. Se urmărește creșterea cu 24% a locurilor
de muncă private, comparativ cu 2001 și creșterea cu 600.000 până în 2020 a celor
implicați în economia socială și solidară. Legea susține dinamicele locale ale
economiei sociale, creatoare de activități și locuri de muncă non-delocalizabile prin
recunoașterea polilor teritoriali de cooperare economică care asociază administrația
publică actorilor economiei sociale și IMM-urile locale, Extinderea mărcii (schimb
echitabil – moneda locală).
363
Sursa: http://www.economie.gouv.fr/decret-fixant-le-seuil-du-schema-d-achats-socialement-responsables
364
CAPITOLUL 8- PLAN DE ACŢIUNI
În ceea ce privește gradul de realizare a proiectelor propuse în cadrul
Strategiei de Dezvoltare Durabilă 2009 – 2015, se constată nerealizarea a mai mult de
jumătate din proiectele propuse (56,25%). Proiectele realizate în aceeaşi perioadă
reprezintă puţin peste 20% (21,30 %), aproximativ în aceeaşi proporţie ca cele parţial
realizate (23,45 %). Rezultă o capacitate mediu - scăzută de structurare şi
implementare a politicilor publice (44,75% proiecte realizate sau în curs de realizare).
Sectoarele deficitare au fost susţinerea economiei locale (Axa Dezvoltarea
competitivităţii economice cu 0 proiecte realizate din 11, urmată de Dezvoltarea
comunitară cu 2 proiecte din 10, precum şi de Dezvoltarea turismului, cu 5 proiecte – 1
realizat şi 4 în curs de realizare). Din totalul de 64 de proiecte propuse pe perioada
2009 – 2015, au fost realizate 13 proiecte, iar în curs de realizare sunt 15 proiecte (36
proiecte nerealizate).
Realizat Realizat parțial Nerealizat Total
DEZVOLTAREA TURISMULUI 1 4 9 14
DEZVOLTAREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE 0 0 11 11
DEZVOLTARE URBANĂ 8 6 7 21
DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE 2 5 1 8
DEZVOLTARE COMUNITARĂ 2 0 8 10
TOTAL 13 15 36 64
Grad realizare % 21,30 23,45 56,25
În Planul de acţiuni pe termen scurt au fost incluse 24 de fişe de proiect (23 de
proiecte şi un macro-proiect care cuprinde 14 proiecte), în total 37 de proiecte. Planul
de acţiuni vizează un orizont de 4 ani. În comparaţie cu perioada anterioară de 7 ani
(2009 – 2015), noul plan îşi propune un număr de 37 de proiecte strategice, care
reprezintă o creştere de peste 30% faţă de capacitatea de implementare demonstrată
(28 de proiecte realizate / în curs de realizare).
365
Proiectele din cadrul Planului de acţiuni au fost clasate după tipul de
document strategic, respectiv
Drobeta Turnu Severin “Strategia de dezvoltare a Municipiului pe perioada
2014-2020” - Orizont 2030
Strategia fiscală,
Strategia energetică,
Aspecte socio-culturale şi în domeniul educaţiei,
Aspecte de protecţie a mediului.
Au fost privilegiate acţiunile care vizează sprijinul dezvoltării economiei
locale (Axa 5 şi Strategia fiscală), dezvoltare comunitară (Axa 3) şi cele în domeniul
turismului (Axa 4 şi Aspecte socio-culturale şi în domeniul educaţiei). De asemenea,
s-a acordat o atenţie deosebită proiectelor mari de infrastructură, care pot relansa
economia locală şi transmite un mesaj puternic în teritoriu, vector al schimbării stării
de spirit. În plus, acest plan strategic de acţiuni este completat de planurile de
acţiuni ale celor 4 strategii sectoriale.
În cadrul planului de acţiuni, fiecărui proiect i-a fost atribuit un grad de
prioritate, de la 1 la 3, urmărindu-se impactul şi forţa de atragere / multiplicare a
resurselor.
366
Nr crt
Titlu Valoare - Euro
Finanțare Grad de prioritate
Perioada
Strategia de dezvoltare Drobeta Turnu Severin
1 Trecere în subteran sau construirea unui traseu ocolitor al liniilor de cale ferată în Municipiul Drobeta-Turnu Severin
80,000,000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI POR Proiecte majore 2014-2020
2 36 de luni
2 Construcţia unui aerodrom pentru curse charter în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin
70,000,000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.
3 36 de luni
3 Construcţia unui port turistic în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin în administrare locală
10,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.
1 36 de luni
4 Construcţia unei centrale termice în Municipiul Drobeta-Turnu Severin şi crearea unui sistem eficient de termoficare
80,000,000 Programul Operaţional Regional Proiecte Majore 2014– 2020 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI
1 12 luni
5 Reabilitarea şi punerea în valoare a centrului urban vechi în Drobeta Turnu Severin•
20,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020
2 36 de luni
6 Construirea unui Centru Intermodal Regional de Transport de Marfă în Municipiul Drobeta Turnu Severin
100,000,000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI
3 48 de luni
367
Nr crt
Titlu Valoare - Euro
Finanțare Grad de prioritate
Perioada
7 Sistem informatic de cadastru general la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin•
400,000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 Programul Operaţional Regional 2014– 2020
3 12 luni
8 Înfiinţarea unui CLLD la nivelul Microregiunii Ţinutul Severinului (valorificare zonei clisură)• - macro proiect care cuprinde 14 proiecte prioritare
120,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2014– 2020 Programului Operațional Capital Uman (POCU) 2014 - 2020 Program Transfrontalier România Bulgaria Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020
2 84 de luni
9 Relansarea economiei locale prin turism 6,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020
3 2016-2023
10 Conservarea şi valorificarea patrimoniului construit
4,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020
1 2016-2023
Total 490,400,000
Strategia fiscala
368
Nr crt
Titlu Valoare - Euro
Finanțare Grad de prioritate
Perioada
11 Sprijin direct acordat agenților economici locali
3,000,000 Bugetul local 1 2016-2023
12 Mecanisme de susţinere a economiei locale
120,000,000 BEI BERD
1 2016-2023
13 Crearea unei monede electronice locale în cadrul unui parteneriat pentru economia locală
300,000 BEI 1 2016-2023
14 Crearea observatorului teritorial şi a sistemului informatic integrat
3,000,000 BEI 2 2016-2023
Total 126,300,000
Aspecte socio-culturale şi în domeniul educaţiei
15 Realizare noi obiective patrimoniale în scopul valorificării turistice a acestora
15,000,000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020
3 2016-2023
Total 15,000,000
Strategia Energetica
16 Realizarea inventarului de bază al emisiilor de CO2
200,000 BEI ELENA POR 2014-2020
2 12 luni
369
Nr crt
Titlu Valoare - Euro
Finanțare Grad de prioritate
Perioada
17 Reabilitarea termica a clădirilor colective, publice şi private, din municipiul Drobeta Turnu Severin
45,000,000 BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020
2 2016-2023
18 Realizarea de mini-centrale fotovoltaice pe clădirile colective publice şi private din municipiul Drobeta Turnu Severin
10,000,000 BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020
3 18 luni
19 Realizarea unui sistem cu consumuri energetice reduse în domeniul iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu Severin
6,000,000 ELENA POR 2014-2020
3 12 luni
20 Realizarea strategiei în domeniul transportului public şi proiect privind dotarea sistemului de transport public urban de calatori cu mijloace de transport care sa conducă la reducerea consumului de carburant şi reducerea cantităților de noxe produse
5,000,000 ELENA POR 2014-2020
3 12 luni
370
Nr crt
Titlu Valoare - Euro
Finanțare Grad de prioritate
Perioada
21 Realizarea unui sistem de management al traficului rutier şi a unor investiții conexe acestuia pentru reducerea şi evitarea blocajelor în trafic, cu efect de reducere a consumului de carburanți şi a volumului de noxe produs
43,000,000 ELENA POR 2014-2020
3 24 luni
Total 109,200,000
Aspecte de protecție a mediului.
22 Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare
10,000,000 POS MEDIU 2014-2020, Programele C.N.I., Proiecte majore C.E., Surse proprii
36 de luni
23 Îmbunătățirea managementului deșeurilor în municipiul Drobeta Turnu Severin
5,000,000 POS MEDIU; Programul de Cooperare Transfrontalier România – Serbia; Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei; Programul Transnaţional.
1 24 de luni
24 Managementul eficient al ariilor naturale protejate
10,000,000 BEI 3 2016-2023
25 Crearea de parteneriate de dialog civic în domeniul schimbărilor climatice
2,000,000 LIFE (2014-2020) Horizon 2020 BEI
2 24 de luni
Total 27,000,000 3
Total general 767,900,000
371
Titlu Valoare - Euro
Finanțare Grad de prioritate
Perioada
Construcţia unui port turistic în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin în administrare locală
10.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.
1 36 de luni
Construcţia unei centrale termice în Municipiul Drobeta-Turnu Severin şi crearea unui sistem eficient de termoficare
80.000.000 Programul Operaţional Regional Proiecte Majore 2014– 2020 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI
1 12 luni
Conservarea şi valorificarea patrimoniului construit
4.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020
1 2016-2023
Sprijin direct acordat agenților economici locali
3.000.000 Bugetul local 1 2016-2023
Mecanisme de susţinere a economiei locale
120.000.000 BEI BERD
1 2016-2023
Crearea unei monede electronice locale în cadrul unui parteneriat pentru economia locală
300.000 BEI 1 2016-2023
372
Titlu Valoare - Euro
Finanțare Grad de prioritate
Perioada
Îmbunătățirea managementului deșeurilor în municipiul Drobeta Turnu Severin
5.000.000 POS MEDIU; Programul de Cooperare Transfrontalier România – Serbia; Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei; Programul Transnaţional.
1 24 de luni
Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare
10.000.000 POS MEDIU 2014-2020, Programele C.N.I., Proiecte majore C.E., Surse proprii
1 36 de luni
Total 232.300.000
Trecere în subteran sau construirea unui traseu ocolitor al liniilor de cale ferată în Municipiul Drobeta-Turnu Severin
80.000.000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI POR Proiecte majore 2014-2020
2 36 de luni
Reabilitarea şi punerea în valoare a centrului urban vechi în Drobeta Turnu Severin•
20.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020
2 36 de luni
373
Titlu Valoare - Euro
Finanțare Grad de prioritate
Perioada
Înfiinţarea unui CLLD la nivelul Microregiunii Ţinutul Severinului (valorificare zonei clisură)• - macro proiect care cuprinde 14 proiecte prioritare
120.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 Programul National pentru Dezvoltare Rurala 2014– 2020 Programului Operational Capital Uman (POCU) 2014 - 2020. Program Transfrontalier România Bulgaria Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020
2 84 de luni
Crearea observatorului teritorial şi a sistemului informatic integrat
3.000.000 BEI 2 2016-2023
Realizarea inventarului de baza al emisiilor de CO2
200.000 BEI ELENA POR 2014-2020
2 12 luni
Reabilitarea termica a clădirilor colective, publice şi private, din municipiul Drobeta Turnu Severin
45.000.000 BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020
2 2016-2023
Crearea parteneriate de dialog civic în domeniul schimbărilor climatice
2.000.000 LIFE (2014-2020) Horizon 2020 BEI
2 24 de luni
Total 270.200.000
374
Titlu Valoare - Euro
Finanțare Grad de prioritate
Perioada
Construcţia unui aerodrom pentru curse charter în arealul Municipiului Drobeta-Turnu Severin
70.000.000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI Parteneriat public-privat.
3 36 de luni
Construirea unui Centru Intermodal Regional de Transport de Marfă în Municipiul Drobeta Turnu Severin
100.000.000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI
3 48 de luni
Sistem informatic de cadastru general la nivelul Municipiului Drobeta Turnu Severin•
400.000 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 Programul Operaţional Regional 2014– 2020
3 12 luni
Relansarea economiei locale prin turism 6.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020 Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014-2020
3 2016-2023
Realizare noi obiective patrimoniale în scopul valorificării turistice a acestora
15.000.000 Programul Operaţional Regional 2014– 2020
3 2016-2023
Realizarea de mini-centrale fotovoltaice pe clădirile colective publice şi private din municipiul Drobeta Turnu Severin
10.000.000 BEI ELENA Parteneriat Public-Privat POR Proiecte majore 2014-2020
3 18 luni
375
Titlu Valoare - Euro
Finanțare Grad de prioritate
Perioada
Realizarea unui sistem cu consumuri energetice reduse în domeniul iluminatului public în municipiul Drobeta Turnu Severin
6.000.000 ELENA POR 2014-2020
3 12 luni
Realizarea strategiei în domeniul transportului public şi proiect privind dotarea sistemului de transport public urban de calatori cu mijloace de transport care sa conducă la reducerea consumului de carburant şi reducerea cantităților de noxe produse
5.000.000 ELENA POR 2014-2020
3 12 luni
Realizarea unui sistem de management al traficului rutier şi a unor investiții conexe acestuia pentru reducerea şi evitarea blocajelor în trafic, cu efect de reducere a consumului de carburanți şi a volumului de noxe produs
43.000.000 ELENA POR 2014-2020
3 24 luni
Managementul eficient al ariilor naturale protejate
10.000.000 BEI 3 2016-2023
Total 265.400.000
Total general 767.900.000
376
PARTEA a III-a
MONITORIZARE ŞI
IMPLEMENTA
377
CAPITOLUL 9 - MONITORIZARE - CICLUL DE REAJUSTARE ŞI INDICATORI
Un document de planificare pe termen mediu şi lung are valoare şi îşi atinge
scopul programatic pentru dezvoltarea localității în condiţia adaptabilității lui la
modificările şi evoluţiile societăţii. O strategie de dezvoltare este un document viu
care trebuie analizat şi readaptat periodic, periodicitatea fiind stabilită de factorii
decizionali la nivel local, în funcţie de ritmul transformărilor majore ale societăţii.
Managementul strategiei fiscale va fi realizată pe bază de obiective şi
indicatori.
Principalii indicatori de performanta urmăriți sunt creșterea veniturilor la
bugetul local, creșterea cifrei de afaceri (PIB- ului) a municipiului Drobeta Turnu
Severin, creșterea ratei de ocupare a forței de munca şi reducerea consumului de
energie termica.
În cadrul dezbaterii publice s-a sugerat un nivel mai mare pentru indicatorul
creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, raportat la anul de referinţă 2013.
Forţa de muncă activă (grupa de vârstă 15-65 de ani) este de 86.612, numărul
mediu de salariaţi este 26.397, rezultând astfel o rată de ocupare a forţei de muncă
de 30.48%. Datele au fost obţinute de pe site-ul INSSE.
În aceste condiţii indicatorii avuţi în vedere sunt de 30% pentru anul 2030 şi
15% pentru anul 2023. În valori absolute aceasta înseamnă 4.000 noi locuri de
muncă până în anul 2023 şi 8.000 noi locuri de munca până în anul 2030.
Valorile pe care aceste ținte le vor atinge la finalul anului 2030 sunt:
- Creșterea veniturilor la bugetul local cu minim 20%;
- Creșterea cifrei de afaceri (PIB- ului) municipiului Drobeta Turnu Severin cu
minim 20%;
- Creșterea ratei de ocupare a forței de munca cu minim 30%;
- Reducerea consumului de energie termica cu minim 35%.
Valorile pe care aceste ținte le vor atinge la finalul anului 2023 sunt:
- Creșterea veniturilor la bugetul local cu minim 10%;
- Creșterea cifrei de afaceri (PIB- ului) municipiului Drobeta Turnu Severin cu
minim 10%;
- Creșterea ratei de ocupare a forței de munca cu minim 15%;
378
Reducerea consumului de energie termica cu minim 25%.
În calculul îndeplinirii ţintei: „creşterea cuantumului veniturilor bugetului
local” va fi exclus impactul creșterii datorat majorărilor de impozite şi taxe dispuse
prin acte normative (cod fiscal, H.G.-uri, H.C.L.-uri, etc.)
La aceștia se adaugă indicatori de performanță sectoriali:
- Creşterea spaţiului financiar de acţiune publică
- Creşterea numărului întreprinderi
- Creşterea de noi locuri de muncă
- Masă monetara locala (minim 20% din programul de investiţii)
- Număr de companii locale care acceptă moneda locală
- Reducerea consumurilor de energie
- Reducerea șomajului
- Reducerea numărului de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei
- Creșterea numărului de turiști
- Creșterea numărului de înnoptări
Pentru implementarea proiectelor strategice, în special cele din Strategia
fiscala, privitoare la mecanisme de susținere şi instrumente financiare, se va opta
pentru un acord cadru de tip contract de performanta. Indicatorii de performanţă
vor fi: impactul asupra creșterii veniturilor bugetare, impactul asupra cifrei de
afaceri locale (PIB local), impactul asupra gradului de ocupare a forței de munca şi
eventual alți indicatori sectoriali relevanți (de tip număr turiști, reducerea
consumurilor energetice etc.). Valorile ţintă de atins pentru anul 2019 vor reprezenta
elementele esenţiale ale ofertei/ contractului de performanţă, respective ale
criteriilor alegerii ofertei.
Abordarea de acest tip se impune ținând cont atât de complexitatea
proiectelor strategice, cat şi de condiționalitatea acestor proiecte în realizarea țintelor
strategice. Complexitatea proiectelor strategice necesita un spectru larg de specialiști,
în domenii ca de exemplu modelare financiara, economie socială și solidară etc.
Considerăm că acordul cadru se poate constitui în același timp și într-o preluare de
bune practici și formare pentru viitoarea arhitectura instituțională, în primii ei ani de
funcționare.
Reajustarea strategiei va fi realizată periodic. Prima reajustare în funcţie de
atingerea indicatorilor pentru perioada 2016-2017 va fi realizată în 2018. Va fi urmată
de 2 ajustări la cate 3 ani (2018-2020, 2021-2023). Reajustarea va fi realizată utilizând
sistemul integrat creat care va monitoriza parametrii dezvoltării locale şi se va
379
sprijini pe acţiunea participativă (cercetare cantitativă, focus-grup, interviuri
monografice, încheiate cu reajustare şi validare prin consultare publică).
Cadrul instituţional al abordării
Plecând de la abordarea Strategiei EUROPA 2020 împreună cu mecanismele
de implementare dezvoltate în Regulamente şi preluând creativ şi adaptat
teritoriului nostru experienţa franceză, ne propunem crearea unei arhitecturi
instituţionale de tip GUVERNANŢĂ LOCALĂ A TERITORIULUI.
După lărgirea Uniunii Europene (2004-2007), temele politice privitoare la
creştere şi creare de bogăţie economică în UE rămân o temă importantă, dar tema
principală devine, prin politica de coeziune a UE, repartizarea în teritoriu şi
egalitatea de acces a cetăţenilor la valorile nou create. Astfel, politica de coeziune, în
special prin programul Regio, o adevărată politica de amenajare a teritoriului, capătă
în special pentru regiunile de coeziune un caracter prioritar. La nivelul României,
prin Regio (axa 1), sunt creaţi poli de creştere care vor deveni promotori ai
dezvoltării regiunilor. În regiunea Sud-Vest Drobeta Turnu Severin a acţionat în
mod integrat prin PIDU.
Prezentul demers reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea spaţială a
teritoriului, continuând experienţa Planului Integrat de Dezvoltare Urbană şi având
ca promotor construcţia instituţională la nivelul teritoriului, căreia i s-au alăturat atât
actori economici, cât şi actori ai societăţii civile.
Comitetul de Iniţiativă Ţinutul Severin prin Drobeta Turnu Severin (va fi
utilizat modelul de asumare cu o pondere majoritară utilizat la crearea SECOM)
va face demersurile necesare pentru crearea unei arhitecturi instituţionale care va
cuprinde un Consiliu de Dezvoltare Locală/Teritorială, o Agenţie de Dezvoltare
Locală/Teritorială, o Agenţie de Susţinere Antreprenorială Locală, o Agenţie
pentru Finanţe şi Fiscalitate în Teritoriu, o Agenţie pentru Promovarea
Teritoriului şi Cooperare Transfrontalieră şi o Agenție-Autoritate de Audit Intern.
Consiliul de Dezvoltare Teritorială va fi instituţia cu atribuţii de tip strategic.
În fapt, acesta se va crea în etapa de elaborare a strategiei iniţiale şi va fi implicat în
elaborarea ei. Consiliul va avea un departament de monitorizare a implementării
strategiei, care va redacta rapoarte trimestriale cu stadiul implementării, semnalând
eventualele abateri/probleme apărute. Consiliul va iniţia periodic, ori de câte ori
este nevoie, ajustări ale strategiei.
380
Strategiile vor avea Planuri de dezvoltare pe câte 7 ani. Cu 2 ani înainte de
încheierea perioadei de planificare de 7 ani, Consiliul va iniţia un demers
programatic pentru perioada de planificare următoare.
Va elabora un Plan Teritorial de Dezvoltare pentru Formare profesională şi
Orientare a Formării profesionale pe tot parcursul vieţii.
De asemenea, Consiliul va implica personalităţi locale în vederea creării unei
structuri/demers de tip think tank pentru dezvoltarea teritoriului.
Agenţia de Dezvoltare Locală/Teritorială va fi o instituţie de tipul agenţiilor
de dezvoltare regionale actuale. Agenţia va fi o instituţie ce va avea atribuţii de
implementare a Contractului de Plan Stat - Teritoriu/Pact de Dezvoltare Teritorială.
Contractul de Plan Stat - Teritoriu trebuie să plece de la abordarea Strategiei de
Dezvoltare Teritorială a României 2030 (anexa 10), respectiv:
În analiza STRUCTURILOR POTENȚIALE ȘI EXISTENTE (URBAN-RURAL),
Drobeta Turnu Severin reprezintă o Zonă Metropolitană cu Potențial Regional. Zona
este inclusă în Zona Montană. Orașul are un Indice al Dezvoltării Umane Locale în
categoria 1,09 - 1,46, care reprezintă nivelul cel mai scăzut. Proiectele pe care nivelul
național le propune sunt pentru Zona Metropolitană a Drobeta Turnu Severin sunt:
cele aferente zonelor urbane (figura 54), zonelor montane (figura 58) și zonelor
transfrontaliere (figura 59).
Agenţia va fi responsabilă de implementarea proiectelor realizate în cadrul
următoarelor secţiuni ale Contractului/Pactului:
- Pentru finanţările din fonduri europene: Programele Operaţionale, axele acestora,
intensitatea finanţării şi sumele angajate de părţi precum şi Obiectivele şi Indicatorii
corespunzători
- Investiţiile de interes naţional cu finanţări integral de la Bugetul de Stat şi
Investiţiile de interes naţional co-finanțate de la Bugetul de Stat
Agenţia va avea şi un departament pentru politici de concertare şi coerenţă
strategică. Aceasta va sprijini instituţional activitatea GAL-urilor şi FLAG-urilor.
Agenţia de Susţinere Antreprenorială Locală va fi o instituţie de sprijin al
dezvoltării antreprenoriale locale. Agenţia va crea şi administra mecanisme de
sprijin antreprenorial: un Fond de Garantare Antreprenorială Teritorială pentru
IMM-uri, un Fond de Investiţii pentru Dezvoltare Antreprenorială Teritorială,
Fondul de Emitere şi Gestionare de monedă electronică (Legea 127/2011, art.1 lit.
e) ca monedă locală complementară şi/sau activitate de compensare, orice alte forme
381
de sprijin pentru dezvoltarea antreprenoriatului local. Agenţia va fi abilitată să
negocieze cu BEI şi BERD condiţiile şi nivelul de finanţare iniţial al Fondurilor.
Agenţia pentru Finanţe şi Fiscalitate în Teritoriu va fi instituţia care va
gestiona Strategia fiscală la nivelul teritoriului. Agenţia va defini liniile unei politici
unitare la nivelul teritoriului. Principiile de ghidare pentru definirea acesteia vor fi:
- sprijin pentru polii de competitivitate şi polii de excelenţă rurală
- sprijin pentru Zone de Amenajare Concertată, Zone libere şi Parcuri Industriale
- scheme de ajutor de stat la nivel local
- schema de gestionare monedă electronică (Legea 127/2011, art.1 lit. e) ca monedă
locală complementară şi/sau activitate de compensare.
Agenţia va elabora un Buget Intracomunitar de Coeziune şi va institui un
sistem şi criterii pentru redistribuire de coeziune şi solidaritate teritorială.
Agenţia pentru Promovarea Teritoriului şi Cooperare Transfrontalieră va fi
instituţia responsabilă cu definirea şi promovarea unei Strategii de marketing a
teritoriului. Agenţia va crea şi defini un brand local şi îl va promova. Agenţia va
clasa patrimoniul teritoriului, atât cel natural cât şi cel antropic, precum şi cel
imaterial. Agenţia va iniţia un demers de cooperare transfontralieră cu Serbia şi
Bulgaria.
Agenția-Autoritatea de Audit Intern va fi instituţia de monitorizare şi control
al implementării acquis-ului european şi de certificare a legalităţii activităţii
instituţiilor teritoriale comunitare.
ANEXE
Anexa 1 – Proiecte 2009-2015
Anexa 2 – Arborele problemelor
Anexa 3 – Context global
Anexa 4 – Context european
Anexa 5 – Omul
Anexa 6 – Cadrul de viata
Anexa 7 – Organizare teritoriu
Anexa 8 – Economie
Anexa 9 - Cadrul institutional al abordarii
Anexa 1
Evaluarea stadiului proiectelor propuse in Strategia de Dezvoltare Durabila a Municipiului
Drobeta Turnu Severin 2009 - 2015
PRIORITATEA MASURA PROIECT STADIU
DEZVOLTAREA TURISMULUI
Promovarea imaginii turistice a municipiului Drobeta Turnu
Severin
1. Realizarea unei campanii sustinute de promovare la nivel national si international
Realizat partial. Actiuni fara impact major
2. Incadrarea obiectivelor turistice ale municipiului in ofertele turistice judetene si in campaniile de promovare ale judetului
Realizat
3. Afirmarea rolului de centru turistic al judetului prin promovarea avantajelor oferite pentru activitatea turistica
Realizat partial. Actiuni fara impact major
Constituirea unui sistem eficient de informare turistica
1. Sistem de orientare turistica in municipiul Drobeta Turnu Severin - amplasarea de harti turistice, semnalizarea eficienta a obiectivelor turistice
Nerealizat
2. Amplasarea de info - chioscuri in punctele cele mai frecventate de turisti
Realizat partial
Valorificarea superioara a potentialului turistic al Dunarii
1. Promovarea functiei turistice a portului Drobeta Turnu Severin prin campanii de marketing adecvate
Nerealizat
2. Amenajarea in scop turistic a falezei Dunarii
Nerealizat
3. Amenajarea in scop turistic a insulelor Simian si Golu
Nerealizat
Modernizarea obiectivelor naturale si de agrement
1. Modernizarea si extinderea bazei turistice de la Schela Cladivei
Nerealizat
2. Modernizarea si extinderea zonelor de agrement Alunis si Padurea Crihala
Realizat partial - amenajarea Padurii Crihala
3. Modernizarea si mobilarea parcurilor 4. Retele de conectare wireless la
internet in spatiile publice ale municipiului
Nerealizat
Dezvoltarea turismului de evenimente
1. Organizarea de evenimente cu impact regional /national / international
Nerealizat
2. Lobby pentru organizarea in Drobeta Turnu Severin a unor evenimente consacrate la nivel national si international
Nerealizat
DEZVOLTAREA COMPETITIVITATII
ECONOMICE
Imbunatatirea comunicarii intre mediul de afaceri si
sectorul public si sustinerea parteneriatelor de tip public -
privat
1. Organizarea periodica de consultari publice intre autoritatile locale si mediul privat
Nerealizat
2. Promovarea si sustinerea parteneriatelor public - private
Nerealizat
Atragerea si stimularea investitiilor
1. Analiza si promovarea oportunitatilor de investitii in municipiu si in zonele din imediata
Nerealizat
apropiere
2. Acordarea de facilitati, conform legilor in vigoare, pentru investitiile realizate pe teritoriul municipiului
HCL 111/31.05.2013 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat; nu au existat solicitanti
Sprijinirea dezvoltarii transportului inter-modal
1. Identificarea posibilitatilor de dezvoltare a transportului inter - modal
Nerealizat
2. Promovarea posibilitatilor de utilizare a facilitatilor existente
Nerealizat
3. Adaptarea si dezvoltarea infrastructurii de transport actuale pentru practicarea transportului inter - modal
Nerealizat
Sprijinirea mediului de afaceri local
1. Centru incubator de afaceri pentru IMM-uri
Nerealizat
2. Parc tehnolgic Nerealizat 3. Centru expozitional Nerealizat 4. Infiintarea unui Institut Municipal de
Formare Turistica Nerealizat
DEZVOLTARE URBANA
Promovarea unei arhitecturi urbane contemporane in
concordanta cu identitatea urbanistica a municipiului
Drobeta Turnu Severin
1. Reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Drobeta Turnu Severin
Realizat
2. Respectarea stricta a prevederilor PUG. Identificarea situatiilor neconforme si solutionarea problemelor
Realizat
Continuarea si finalizarea 1. Reabilitarea si extinderea retelei de distrbutie a apei potabile si a
Realizat partial
lucrarilor de modernizare si extindere a retelelor de utilitati
publice
sistemului public de canalizare
2. Reabilitarea si extinderea retelei de termoficare si a punctelor termice
Nerealizar
Reabilitarea si extinderea infrastructurii rutiere
1. Reabilitarea strazilor orasenesti Finalizat 2. Crearea de spatii de parcare Realizat partial 3. Modernizarea sistemului de
semaforizare actual Nerealizat
4. Amenajarea spatiilor si refugiilor pentru transportul in comun
Realizat
Gestionarea creativa a patrimoniului cultural
1. Dezvoltarea peisajelor urbane culturale
Nerealizat
2. Reabilitarea peisajelor urbane degradate prin metode creative care sa promoveze valoarea culturala a orasului
Nerealizat
3. Reabilitarea Cetatii Severinului in scopul valorificarii turistice si culturale a acestui obiectiv
Finalizat
4. Reabilitarea complexului Muzeului Regiunii Portilor de Fier si valorificarea lui ca produs turistic
In curs de implementare
5. Extinderea arealului pietonal din centrul istoric al orasului si valorificarea sa din punct de vedere cultural
Realizat
Protectia si imbunatatirea mediului
1. Campanii de promovare a racordarii locuintelor la sistemul public de termoficare
Realizat
2. Sistem ecologic de iluminat public - surse alternative de energie si lampi ecologice
3. Sistem de producere a energiei alternative pentru alimentarea sediului Primariei municipiului Drobeta Turnu Severin
Nerealizat
4. Imbunatatirea managementului deseurilor in municipiul Drobeta Turnu Severin
Realizat
5. Igienizarea panzelor de apa si a malurilor cursurilor de apa care traverseaza municipiul
Realizat partial
6. Amenajarea spatiilor verzi din municipiul Drobeta Turnu Severin
Realizat partial
7. Continuarea programului de reabilitare termica a cladirilor
Realizat partial
8. Achizitionarea de autovehicule ecologice pentru transportul public in comun al municipiului
Nerealizat
DEZVOLTAREA CAPACITATII
ADMINISTRATIVE
Eficientizarea si imbunatatirea serviciilor oferite cetatenilor de
catre Primaria municipiului Drobeta Turnu Severin
1. Analiza sistemului actual de furnizare a serviciilor publice
Realizat
2. Implementarea unui program informatic pentru eficientizarea activitatii Primariei Drobeta Turnu Severin
Realizat partial
3. Imbunatatirea capacitatilor profesionale ale functionarilor publici ai Primariei municipiului Drobeta Turnu Severin
Realizat partial
4. Implementarea sistemelor de management la nivelul Primariei municipiului Drobeta Turnu Severin
Finalizat
Promovarea implicarii publice in solutionarea problemelor
1. Consultari publice periodice pentru identificarea problemelor locale si a
Realizat partial. Actiuni in situatiile
locale si promovarea “apropierii de cetateni”
posibilitatilor concrete de rezolvare a acestora
impuse de lege
2. Centre de informare publica si birouri unice in localitatile componente ale municipiului
Realizat partial
Adoptarea modelelor de buna practica
1. Schimburi de experienta cu autoritatile locale din Romania si / sau din Uniunea Europeana in scopul imbunatatirii capacitatii administrative
Realizat partial
2. Dezvoltarea de parteneriat tip “infratire” cu orase - port asemanatoare
Nerealizat
DEZVOLTARE COMUNITARA
Sprijinirea serviciilor de sanatate publica
1. Dotarea si modernizarea spitalelor din municipiu si modernizarea ambulatoriilor
Nerealizat
Sprijinirea serviciilor de invatamant si educatie non -
formala
1. Protocol de colaborarea intre Primarie, mediul de afaceri si institutiile de invatamant preuniversitar profesional si tehnic si superior pe domenii specifice
Nerealizat
2. Realizarea unui studiu al pietei muncii locale care sa evidentieze cerintele vis-à-vis de oferta de munca si specializarile acesteia
Nerealizat
3. Reabilitarea si modernizarea infrastructurii scolare si dotarea cu echipamente didactice si IT
Realizat
Sprijinirea serviciilor de asistenta sociala
1. Centru de zi pentru copii proveniţi din familii cu probleme sociale
Nerealizat
2. Centru pentru persoane vârstnice Nerealizat Sprijinirea activităţilor 1. Includerea muzeelor în oferta Realizat
culturale turistică a municipiului
2. Înfiinţarea unei trupe de teatru Nerealizat
3. Lobby pentru organizarea unor evenimente culturale de impact regional şi naţional în Drobeta Turnu Severin
Nerealizat
Sprijinirea dezvoltării sectorului non-profit
1. Program de finanţare nerambursabilă a proiectelor organizaţiilor non-guvernamentale şi culturale din municipiul Drobeta
Turnu Severin
Nerealizat
NIVEL DE TRAI FOARTE SCAZUT
DECLIN
ECONOMIC
Inexistenta posibilitatii de
relocare a activitatii din zona
industriala de pe malul Dunarii
Lipsa mediu privat
Lipsa locurilor de munca
Lipsa calendar animare
teritoriu
Lipsa unui sector turistic
Lipsa noilor investitii
Activitatea industrial de
traditie neperformanta
nerestructurata
Mediu privat slab dezvoltat
Lipsa structuri agrement city break
Lipsa stimulente mediu privat
Lipsa terenuri economie
industriala
Regres economic sector
industrial
Nivel somaj ridicat
Valoare mica exporturi
Migratia fortei de munca
Anexa 2
Indicele dezvoltării umane
(IDU) PENULTIMUL LOC
Cultura sector neatractiv
Servicii publice de baza de
slaba calitate
Educatie neadaptata
cerintelor
Mediul de locuit si cadrul
de viata: dezvoltare
durabila
Amenajare teritoriu
deficitar
Serviciu termoficare ineficient
Lipsa alimentare cu gaze
Agricultura de subzistenta
Transport urban deficitar
Nivel salarial scazut
Infrastructura necorespunzatoare
Activitate societate civila slaba
Infrastructura necorespunzatoare
Lipsa centre cercetare
Lipsa parteneriat cu APL si sector economic
Eficienta energetica slaba cladiri de locuit
Lipsa structuri de agrement
Lipsa piste ciclabile
Dispunerea caii ferate
Zone industrial dezafectate
Structuri economice supradimensionate pe maulul Dunarii
Lipsa legaturii zona centrala - faleza
Fundaturi in infrastructura rutiera
CONTEXT GLOBAL
Anexa 3
Variabila Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4 Ipoteza 5
Geopolitica
O lume unipolara in jurul
Statelor Unite ale Americii,
singura mare putere
O lume multipolara
reglementata de catre un
leadership occidental
O lume multipolara intr-un
echilibru instabil si incert
O lume compusa din state
bazate pe o politica
autarhica conducand la o
lume/realitate
radicalizata, extrema
Tendinte la nivel
mondial in dezvoltarea
economica
Continuarea cresterii
ponderii tarilor in curs de
dezvoltare in detrimentul
Europei
O continuare a cresterii
ponderii tarilor in curs de
dezvoltare care sprijina
ansamblul economiei
mondiale
O situatie de criza
mondiala si o intoarcere la
protectionism
O criza a cresterii in tarile
in curs de dezvoltare
Impact major al
concluzionarii TTPI
Resurse naturale proprii
si acces la resurse
Inactiunea si lipsa de
reglementare
O intoarcere la
protectionism si autarhie
O crestere a
responsabilitatii la nivel
mondial
Mediu
O
reglementare/organizare
globala
Solutia individuala: fiecare
pentru sine
Scenariul unui tip de
adaptare moderata
Majoritatea tarilor unite
pentru o politica globala
de protectie a mediului
Sectorul financiar
international, criza
financiara mondiala /
europeana si zona euro
O reglementare monetara
si financiara stricta; o
arhitectura administrata
inflexibil cu norme de
comportament si norme
de structura intarite
Un mix regasit intre
disciplina si flexibilitate? O
arhitectura mai supla, o
administrare a sistemului
bazat pe coduri de buna
conduita si stimulente
Primatul finantelor: un
model depasit. Un nou
sistem de masura al
valorilor activelor
imateriale si al
performantei
plasamentelor. Modelul
pietei financiare, un model
depasit
Crize bancare, finaciare si
cambiare periodice.
Finantele, bolnavul cronic
al economiei.
Incertitudinea se resimte
peste tot, crizele sunt
periodice iar
reglementarea este
absenta
Populatia mondiala
Spre un nou echilibru in
cautarea unei solidaritati
nord-sud
Un proces de imbatranire
a populatiei care
fragilizeaza atat Nordul cat
si Sudul
Riscuri climatice: o
populatie mondiala tot
mai expusa
CONTEXT EUROPEAN Anexa 4
Variabila Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4 Ipoteza 5
Constructia europeana /
Politica regionala
europeana
Lipsa vointei politice de a
actiona: continuitate fara
perspectiva de progres
Politica armonioasa intre
competitivitate si coeziune
Europa fragmentata intr-o
ordine dispersata
Politica comunitara
dominata doar de
competitivitate
Politica comunitara
dominata doar de
coeziune
Economie in perspectiva
unei societati
informatizate
Un cerc virtuos:
interoperabilitate,
interactiune si integrare
sociala
O legatura periculoasa:
uniformizarea
comportamentelor,
fractura in domeniul IT si
degradare a legaturilor
sociale
O legatura nedefinita: un
impact moderat al TIC in
domeniul dezvoltarii
durabile
O legatura ambivalenta cu
dezvoltarea durabila:
slabirea exigentelor in
domeniul normelor
structurale si intarirea
exigentelor in domeniul
normelor de
comportament
Diversitate culturala
Diversitatea culturala a
disparut lasand actiune
libera pietei mondiale si
monopolurilor
Reusesc sa-si protejeze
productiile lor nationale si
sa pastreze echilibrul si
diversitatea lor culturala in
interiorul frontierelor lor
Respectul diversitatii
culturale a intarit
coeziunea sociala
O piata reglementata
Politica energeticaColectivitatile locale in
centrul actiunii
Energia curata si clima se
vor deprecia pana in 2050
Efortul economic major si
necorelarea masurilor
conduc la esec
O crestere a
responsabilitatii la nivelul
Uniunii Europene
TEN-T si Strategia
Dunarii
Lipsa vointei politice -
Dispersarea
macroregiunilor UE
(Regiunea Dunarii si
Regiunea Marii Baltice)
Dunarea si coridoarele
TEN-T - pilon al dezvoltarii
Strategia Dunarii -
instrument pentru
imbunatatirea
conectivitatii si
intermodalitatii
Strategia Dunarii -
instrument pentru
promovarea culturii si
turismului
Turism international Declin al turismului
Politici bazate pe cerere -
fragmentare in zone
turistice si zone
rezidentiale
Politici bazate pe oferta -
sectorul turismului
dezvoltat, sectoare urbane
in declin
Aglomerarea culturala -
model sinergic al
dezvoltarii turismului
• OMUL Anexa 5
Variabile/ Ipoteze Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4
DEMOGRAFIE
Usoara scadere demografica, si o relativa imbatranire a populatiei
Continuarea tendintelor demografice actuale in contextul unei politici reactive fara masuri proactive in domeniu
Cresterea atractivitatii care va influenta un sold migrator considerabil pozitiv
CULTURA, CREATIVITATE, AGREMENT
Disparitia creativitatii si
atractivitatii culturale in regiune
Cresterea exploziva a
atractivitatii culturale in TERITORIU
Aparitia unui pol unic de
creativitate si atractivitate culturala in TERITORIU
PIATA MUNCII
Piata muncii individualista
si duala. pe de o parte cu salariati cu o stabilitate a veniturilor inca mici dar peste media nationala si pe
de alta parte, salariati cu contracte sezoniere sau pe durata determinata
Piata muncii armonizata –
Ramura agricola este predominanta. Constatam o pondere mica a abordarii individualiste in raport de
piata de munca, in tmp ce implicit capacitatea de negociere se intareste.
Sfarsitul modelului salariat
dominant. Proportie salariati tinde sa diminueze. Derteritorializare: loc
implementare inteprinderi nu mai este prioritar.
Sedentaritate a parcursului
profesional. Modalitati contractuale fidelizare salariati. Somaj scazut. Functionari publici pondere
mare. Anteprenoriat social pentru servicii publice. Armonizare viata profesionala cu viata privata.
EDUCATIE Scaderea populatiei scolare Mentinerea unui grad scazut de interes al absolventilor in invatamantul primar si gimnazial, postliceal si universitar
Cresterea graduala a interesului absolventilor de liceu si orientarea spre invatamantul tehnic si vocational concomitent cu mentinerea interesului spre invatamantul universitar
MICROSCENARIU
SCENARIUL PESIMISMULUI LOCAL
SCENARIUL REALISMULUI LOCAL
SCENARIU DE VIS SCENARIU IMPROBABIL
• CADRUL DE VIATA Anexa 6
Variabile/ Ipoteze Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4
OFERTA DE SERVICII PUBLICE
O abordare financiara a eficientei cheltuielilor bugetare in cadrul unui proces de descentralizare
Un nou model pentru serviciul public. Reducere limitata a cheltuielilor publice dar care antreneaza evolutia pozitiva a dimensiunii calitative a serviciului prin implementare unor indicatori de eficienta
Nivel de prestare/venituri din domeniul privat aplicat serviciilor publice. Reduceri drastice ale cheltuielilor publice in cadrul unor planuri/contracte de management (pe criterii de calitate si eficienta)
Recunoasterea unor noi nevoi necesitand un management public. Evolutie puternica a nevoilor colectivitatilor (formare, sanatate, mediu, etc). Asistam la aparitia unor noi servicii locale necesitand management public.
CULTURA, CREATIVITATE, AGREMENT
Disparitia creativitatii si atractivitatii culturale in regiune
Cresterea exploziva a atractivitatii culturale in TERITORIU
Aparitia unui pol unic de creativitate si atractivitate culturala in TERITORIU
CALITATEA MEDIULUI
Soc climatic neanticipat -Dezastre naturale -Scaderea productiei agroalimentare
Vulnerabilitatea resurselor energetice europene=factor de ruptura. Pozitia teritoriului ca pol de excelenta in tranzitul excedentului energiei electrice spre Serbia
Politici active in domeniul ambiental. Eficienta energetica si energie regenerabila – filiera motor al dezvoltare Conventia primarilor - PAED
TRANSPORTUL SI INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Regularizarea cererii de transport intr-un context de crestere economica incetinita si lipsa unei politici clare in domeniul amenajarii infrastructurilor
Privilegierea modurilor de transport alternative celui rutier cu alocarea unor resurse bugetare constante
Vointa puternica si coerenta in
materie de oferta de transport
anticipand interesul general pe
termen lung
DISPARITATI TERITORIALE
Declin economic al TERITORIULUI: criza atinge cea mai mare parte a TERITORIULUI in lipsa unei politici de solidaritate
Dezechilibu accentuat
cauzand o pronuntare a
disparitatilor intre
localitatile dezvoltate si cele
nedezvoltate
Un echilibru dinamic intr-o logica “win-win”
MICROSCENARIU
Drobeta Turnu Severin - model cultural axat pe gestionarea crizei
Drobeta Turnu Severin - model cultural autarhic
Drobeta Turnu Severin - teritoriu de proiect - motor multiculturalitate
SCENARIU IMPROBABIL
• ORGANIZARE TERITORIU Anexa 7
Variabile/ Ipoteze Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4 Ipoteza 5
URBANISM SI AMENAJARE TERITORIALA
Fragmentarea functiunilor urbane dublate de politici funciare inadaptate
Un urbanism functional si de proiect la scara microzonala sau aglomeratie
Un urbanism multipolar ierarhizat
TRANSPORTUL SI INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Regularizarea cererii de
transport intr-un context de crestere economica incetinita si lipsa unei politici clare in domeniul
amenajarii infrastructurilor
Privilegierea
modurilor de transport alternative celui rutier cu alocarea unor resurse
bugetare constante
Vointa puternica si
coerenta in materie de
oferta de transport
anticipand interesul
general pe termen lung
PIATA IMOBILIARA
Continuarea tendintei in domeniul politicii funciare si de amenajare a TERITORIULUI de cvasi-dereglementare
Vointa actorilor publici de control strict al pietei, fara dialog si concertare generand conflicte si fiind putin eficienta
Reglementare in spiritual cooperarii concertate intre utilizatori
GUVERNANTA TERITORIALA
Status quo al competitiei intre colectivitatile locale. Guvernanta locala nu s-a coagulat in TERITORIU. Actorii locali, inclusiv societatea civila nu au initiative comune.
Societatea civila, organizata sau nu institutional, se impune
Reierarhizarea si recentralizarea financiara
Teritoriile de proiect intr-un cadru regional european se impun
MICROSCENARIU
Drobeta Turnu Severin - enclava sub control administrativ public local
Dezvoltare concurentiala a teritoriului
Drobeta Turnu Severin - pol al aglomerarii metrpolitane
SCENARIU IMPROBABIL
• ECONOMIE Anexa 8
Variabile/ Ipoteze Ipoteza 1 Ipoteza 2 Ipoteza 3 Ipoteza 4
Evolutia tesaturii economice a zonei
O continuare a dezindustrializarii si chiar reducere a sectorului tertiar productiv
O incetinire a dezindustrializarii si delocalizarii si o relocalizare in TERITORIU a anumitor activitati
O crestere influentata de un sector cheie, competitivitate intarita pentru sectoarele traditionale si un efect puternic de antrenare pentru activitatile tertiare
Dinamica inevstitiilor si filiere de excelenta
Cativa poli de excelenta ai teritoriului devin poli de competitivitate
Doar polul de crestere sustine dezvoltarea si tesatura economica a TERITORIULUI si devine un pol de
competitivitate intr-unul din domeniile de excelenta ale TERITORIULUI
Modelul European al polilor este un esec. Niciun domeniu de excelenta al TERITORIULUI nu reuseste
sa devina pol de competitivitate
TURISM
Turismul devine motorul economic al zonei
Turismul ramane ceea ce este,
adica o ramura sezoniera
bazata pe atractivitatea
datorata Dunarii
Declin al turismului ca
urmare a eroziunii malurilor
si efectelor schimbarilor
climatice
Cercetare inovare progres
Diluare si recul al cercetarii in TERITORIU, intr-un context de mondializare
Europa cercetarii: de la Atlantic la Ural
O dereglementare salbatica a pietei cercetarii
Piata muncii Piata muncii individualista si duala. Pe de o parte cu salariati cu o stabilitate a veniturilor inca mici dar peste media nationala si pe
de alta parte, salariati cu contracte sezoniere sau pe durata determinata
Piata muncii armonizata – Ramura agricola este predominanta. Constatam o pondere mica a abordarii individualiste in raport de
piata de munca, in tmp ce implicit capacitatea de negociere se intareste.
Sfarsitul modelului salariat dominant. Proportie salariati tinde sa diminueze. Deteritorializare: loc implementare inteprinderi nu
mai este prioritar.
Sedentaritate a parcursului profesional. Modalitati contractuale fidelizare salariati. Somaj scazut. Functionari publici pondere
mare. Anteprenoriat social pentru servicii publice. Armonizare viata profesionala cu viata privata.
MICROSCENARIU
Crestere armonioasa prin valorizarea resurselor locale
Mentinerea unui echilibru pe muchie de cutit
Dezastru economic SCENARIU IMPROBABIL
ANEXA 9
Figura 34. Zona montană conform Convenţiei Carpaţilor, cu includerea Munţiilor Măcinului și alte
adaptări (Sursa: Studiile de fundamentare SDTR)
Figura 47 – Valori ale Indexului de Dezvoltare Teritorială pentru mediul urban
Figura 58. Proiecte propuse pentru zonele montane - exemple
Figura 54 Proiecte propuse pentru zonele urbane - exemple
Figura 59. Proiecte propuse pentru zonele transfrontaliere - exemple