Democratia constitutionala in Romania.docx

7/24/2019 Democratia constitutionala in Romania.docx

1/29

Drept institutional

Democratia constitutionala in Romania

STATULpoate fi definite ca o persoana publica morala, titular de prerogative si responsabilitati, limitate prin lo entitate juridica, permanenta, distinct si stabil.Elementele constitutive ale statului Romn:Na iunea, Teritoriul, Autoritatea politca exclusiva sau suveranaI. NA IUNEA Un teritoriu fara popula ie nu poate constitui un stat, de unde rezulta ca popula ia este una di dimensiunile inerente ale statului roman.Popula ia este totdeauna eterogena, fluctuanta, fiind format din cetateni romani dar si din cetateni straini apatrizi (fara cet enie). Ceea ce asigur insa distinctibilitate si permanenta statului roman este na iunea. a iu nu trebuie privit ca un element e!clusiv etnic sau biologic, ci este o realitate mult mai comple!a, fiind rezultunui "ndelungat proces istoric, av#nd la baz comunitatea de origine etnic, biologica, de cultura, de limbacivilizatie, de aspiratii i "n special un trecut istoric comun al celor care alctuiesc astzi poporul rom#n. $trom#n este un stat na iune definit astfel c%iar prin art & din Constitutia 'om#niei care stipuleaza ca 'om#nia un stat na ional. $entimentul na ional este si va trebui sa fie strin ideii de ovinism. impotriv, sentime na ional presuune ocrotirea minoritatilor de orice fel, afirmarea si garantarea in drepturi a tuturor cet en solidaritatea si coeziunea celor ce alctuiesc poporul rom#n (aceste principii sunt reflectate in art si art *Constitutie). +opula ia " i gse te reflectarea in stiinta dreptului Constitutional sub aspectul cet e Cetatenia(institutie juridica). $implist spus, cet enia reprezint legtura dintre o persoana fizica si statul rominsa cet enia reprezint mai mult dec#t o simpla rela ie de apartenen . Cet enia (definitie) este acea situa ie juridic rezultat "n urma raporturilor juridice constituit "ntre o persoan statul rom#n, situa ie juridic caracterizat prin plenitudinea drepturilor i obliga iilor reciproce, stabilite Constitutie si legi. rt. - din constitutia 'om#niei prevede ca cet enia rom#n se dobande te, se pstreaz sau pierde prin lege organic. egea care reglementeaz cet enia rom#na este legea /&0&11& binen eles completa amendat. Cet enia este o institu ie juridic ce nu apar ine "n totalitate dreptului Constitutional, dar nu apar in totalitate niciunei alte ramuri de drept, ea aflanduse la confluenta acestora. firmam "nc ca cet enia este institu ie juridica apartinatoare dreptului Constitutional, motivat prin urmtoarele argumente: $tatul 'om#n, pe temeiul suveranitatii sale stabilete statutul juridic al cetenilor si. umai cetenii romani pot participa a e!ercitarea puterii in 'om#nia in formele institutionalizate

democraiei reprezentative, respectiv alegeri, i ale democraiei directe(referendum).Natura juridic a cet eniei. 2!ista numeroase si controversate opinii in legtura cu natura juridica a cet enieila opinia conform creia cet enia nu ar fi altceva dec#t legtura dintre un individ, grup de indivizi sau bunurilecu un anumit stat, la opinia conform creia cet enia este un raport politico3juridic de supu enie, un ra contractual, un statut personal ori un element al capacitatii de e!ercitiu, la opinia imbratisata si de legiuitorul roin conformitate cu care cet enia reprezint in fapt un raport juridic intre o persoana fizica si statul roman, sumadrepturilor si obliga iilor reciproce stabilite prin legisla ia na ionala. Principiile sau ideile care stau la baza reglentrii cet eniei ro!ne

&. 2galitatea intre cetateni/. Cetenia rom#n de dobandeste ca efect al legturii de s#nge4. icio discriminare nu este permis intre prini cu privire la cetenia copilului lor minor av#nd la b

legtura de s#nge. Cetenia rom#n nu poate fi retras celui care a dob#ndit3o din natere-. 5n raport cu statul roman, cetenia nu poate fi dec#t rom#n*. Cstoria nu produce efecte juridice in materia ceteniei6. obandirea sau pierderea ceteniei dintre soti nu are niciun efec juridic asupra celuilalt sot sau asu

copilului lor minor7. $unt si rm#n cetateni romani toi cei care au dob#ndit si pstrat aceasta ceteniei conform legisla

anterioare (/&0&11&3asigura continuitatea cetateniei)1. Cetenia rom#na poate fi stabilit si prin acordul prinilor "n condiiile legii&8. $tatul roman poate acorda in anumite condiii cetenia de onoare

"odul de dob!ndire a cet eniei ro!ne. 2!ist dou moduri de dob#ndire a cet eniei rom#ne: de drept# ca eal unui act juridic.

1


2/29

Drept institutional

&. $ob!ndirea de drept a ceteniei roane este rezultatul naterii. +rin urmare, copilul nscut dn prceteni romani sau daca ce puin unul are cetenia rom#n, dobandeste de drept cetenia romindiferent de teritoriul pe care se nate. Copilul gsit pe teritoriul 'om#niei din prini necunosdob#ndete de drept cetenia rom#na ca efect al prezumtiei relative ca cel pu in unul dintre prini cetean roman(poate fi rasturnata printro dovada contrara).

2. $ob!ndirea ceteniei ca efect a unui act juridic:prin adopie; prin schimbarea ceteniei prinilorcerere; dobndirea ceteniei cu titlu de cetean de onoare

Prin adopie. Copilul cetean strin sau apatrid dobandeste cetenia rom#na prin adopie dac adoptasau dup caz adaptatorul3dac adoptia se realizeaz de o singura persoana3sunt cetateni romani. ac nuunul dintre prini are cetenia rom#na, cetenia copilului adoptat se stabileste de comun acord "prini. ac prinii nu se pun de acord cu privire la cetenia celui adoptat, va %otr" "n final instanjudecat competent s "ncuviineze adopia, inandu3e cont de interesele minorului. +rin efectul actjuridicse va stabili cetatenia minorului, conform intereselor sale, de catre instanta ce incuviinteaza adop9inorului care a "mplinit & ani i se cere consimm#ntul.

Prin sc%ibarea ceteniei prinilor. Copilul cetean strin sau apatrid dobandeste cetenia rom#ndata cu prinii si. ac numai unul dintre prini dobandeste cetenia rom#na, cetenia copilului mva fi stabilit prin acordul prinilor. ac prinii nu cad de acord cu privire la cetenia copilului miva %otr" "n final instana competent de a domiciliul minorului, e!clusiv in funcie de interesele minoru

&a cerere. 2!ist doua situaii in acest caz: Cand cererea este realizat de ctre un cetean strin sau apatrid care nu a mai avut in tre

cetenia romna. Ceteanul strin sau apatrid poate dobandi cetenia rom#na la cerere ddobandeste cumulativ urmtoarele condiii:a) $3a nscut si domiciliaza la data cererii pe teritoriul statului roman sau dac nu s3a nscu

'omania, domiciliaza in condiiile legii pe teritoriul 'om#niei de cel puin 7 ani sau dac cstorit0 cu un cetean roman si convietuiete cu acesta de cel puin - ani. ermenele 7 i -pot fi reduse la jumtate in urmtoarele cazuri: solicitantul este o persoana recunoscuta pe plan internaional; solicitantul este un cetean al unui stat membru al Uniunii 2uropene; solicitantul are statutul de refugiat in condiiile legii romane;

solicitantul a investit "n romania cel puin un milion de euro;.ac solicitantul sta in afara rii mai mult de * luni pe an, acel an nu se ia in considerare la calctermenelor de mai sus.

b) ovedete prin aciune, comportament si atitudine loialitate fata de statul roman. u a intreprinssprijinit aciuni "mpotriva ordinii de drept si a sigurantei naionale;

c) re minim &7 ani;d) re mijloace legale de e!istenta in 'om#nia pentru un trai decent;e) 2ste cunoscuta ca o persoana cu un comportament bun in societate si care nu a savarsit fapte ca

fac nedemn pentru a deveni cetean roman;f) Cunoate limba rom#n si poseda noiuni elementare de cultura si civilizatie rom#neasc pentru

putea integra "n viaa social;

g) Cunoate imnul naional si Constituia 'om#niei Situaia in care solicitantul, cetean strin sau apatrid a avut n trecut cetenia romna, da

pierdut-o din varii motive(redobandirea cetateniei).


3/29

Drept institutional

re minim &7 ani; re mijloace legale de e!istenta in 'om#nia pentru un trai decent; 2ste cunoscuta ca o persoana cu un comportament bun in societate si care nu a savarsit fa

care "l fac nedemn pentru a deveni cetean roman; Ceteanul strin sau apatrit care a dob#ndit in recut cetenia rom#na prin natere sau adopie d

pierdut3o dn varii motive, neimputabile lor, precum si descendentii lor pana la gradul 555 inclusiv,solicita redobandirea ceteniei rom#ne, eventual cu pastrarea ceteniei strine si a domiciliulu

strintate dac "ndeplinesc condiiile de la punctele b, c, e, f. : ovedete prin aciune, comportament si atitudine loialitate fata de statul roman. intreprins sau sprijinit aciuni "mpotriva ordinii de drept si a sigurantei naionale;

re minim &7 ani; 2ste cunoscuta ca o persoana cu un comportament bun in societate si care nu a savarsit fa

care "l fac nedemn pentru a deveni cetean roman; Cunoate limba rom#n si poseda noiuni elementare de cultura si civilizatie rom#nea

pentru a se putea integra "n viaa social; Procedura obinerii ceteniei rone la cerere. probarea dobandirii ceteniei rom#ne la cerere

a redobandirii ei se face prin ordin al preedintelui utoriti aionale pentru Cetenie, la propunComisiei pentru Cetenie din cadrul utoritatii pentru Cetenie dn subordinea 9inisterului =usti

Cererea pentru dobandire sau redobandire a ceteniei romane se formuleaza personal de ctre soliciin limba rom#na si se depune la Comisia pentru Cet enie. +entru motive temeinice, cererea poadepus si de un reprezentant cu o procura special si autentica. +entru cei cu domiciliul in strintcererea se depune la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale 'om#niei din strintate. cesteobligaia de a transmite de "ndat cererile Comisiei pentru Cetenie. Comisia pentru Cetenie, e!aminand "ndeplinirea condiiilor prevazute de lege, "ntocmeste

raport pe care "l inainteaza preedintelui geniei cu propunerea de acordare sau respingeceteniei rom#ne.

+reedintele geniei, in baza raportului, emite un ordin de acordare sau respingere a cersolicitantului si implicit a ceteniei dup caz.

>rdinul se comunica solicitantului prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.


4/29

Drept institutional

certificatul de cetenie.$ob!ndirea ceteniei cu titlu de cetean de onoare.$tatul roman poate acorda unor straini pentru m

deosebite aduse naiunii si poporului roman, cetenia de onoare. ceasta se acord prin %otr#+arlamentului 'om#niei la propunerea Auvernului fr nicio alt formalitate. Cet enia de onoare contitularului toate drepturile si libertatile politice si civile specifice cetenilor rom#ni, cu e!cepia dreptde a alege si de a fi ales, ori de a ocupa funcii publice.

Pierderea cet eniei ro!ne. $e poate realiza numai ca urmare a efectelor unui act juridic. 9odalit i

pierdere:&. 'etragerea cet eniei #

/. 'enun area la cet enie; 4. +ierderea cet eniei prin adop ie; .

incredin area copilului minor 3 prin %otr#re judectoreasc irevocabil # -. +rin stabilirea filia iei'. etragerea cetteniei. Ceteniei rom#n poate fi retras unei persoane de cetenie rom#n "n urmtoa

cazuri:a) aflat in strintate, savarseste fapte deosebit de grave prin care vatama interesele poporului roma

prestigiul 'om#niei in lume;b) aflat in strintate, se inroleaza in forele armate ale unui popor strin cu care 'om#nia a rupt rela

diplomatice sau se afla in stare de rzboi;c) a obinut cetenia rom#na in mod fraudulos;d) este cunoscuta ca av#nd legturi sau a sprijinit organizaii teroriste sub orice forma sau a savarsit

care au pus in pericol sigurana naional.

'etragerea ceteniei rom#ne nu are efecte juridice asupra celuilalt sot sau acopilului lor minor. Cetenia rom#na nu poate fi retras celui care a dob#ndit cetenia prin natere. Cetenia rom#na se retragere prin ordin a +reedintelui utoritii aionale pentru Cetenie. ata pierderii ceteniei este data emiterii ordinul de retragere a ceteniei romane.


5/29

Drept institutional

*. Pierderea cetteniei prin adoptie. Cetatenia romana se poate pierde prin adoptie in urmatoarele conditii: adoptatul e copilul minor, cetBean roman; adoptatorii sau adoptatorul, daca e realizata de o singura persoana, sunt cetateni straini; adoptatorii solicita in mod e!pres ridicarea cetateniei romane; cetBenia strina sa poata fi dobandita prin adoptie conform legii nationale a adoptatorilor; minorului care a "mplinit v#rsta de & ani i se cere consimBm#ntul.+. Pierderea ceteniei prin incredinarea copilului inor. Copilul minor, "ncredinBat prin %ot

judectoreasc printelui care are domiciliul in strintate si care renunBa la cetBenie, pierde cetBromana pe aceeai data cu printele cruia i3a fost "ncredinBat si la care locuiete, cu condiBia obBinacordului celuilalt printe, cetBean roman;

. Pierderea ceteniei prin stabilirea -liaiei. Copilul minor, cetatean roman, ce a dobandit de dcetBenia romana3ca efect al gasirii sale pe teritoriul romaniei din parinti necunoscuti3 pierde cetBromana la data stabilirii filiaBiei fata de unul sau ambii printi si acestia sunt cetBeni strini. ata pierdcetateniei romane este data stabilirii filiaBiei copilului.+rocedura dobandirii si pierderii cetateniei este prevazuta de egea cetateniei si se face4 prin act juridic.

$repturi specifice conditiei de cetatean roan

&. reptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative ale statului/. reptul de a nu fi e!tradat sau e!pulzat

4. reptul la protectie diplomatica in afara teritoriului tarii. reptul de a fi admis in orice functii publice, civile sau militare-. reptul de a avea acces la orice informatie de interes public*. reptul de a avea cetatenia romana si dreptul de a pastra aceasta cetatenie6. reptul de a dobandi in proprietate terenuri

bligatii specifice conditiei de cetatean roan

&. Didelitatea fata de tara/. pararea tarii

II. TERITORIUL este partea din globul pamantesc care cuprinde solul, subsolul, apele si coloana de aedeasupra solului si a apelor asupra carora statul isi e!ercita suveranitatea sa e!clusiva si deplinaunctiile teritoriului !cele mai importante":

a) teritoriul permite situarea statului in spatiu si delimitarea lui de alte stateb) teritoriul este simbolul si factorul de protectie al ideii nationalec) teritoriul determina intinderea si prerogativele puterii publice , suveranitatea si independenta acestuia.Elementele constitutive ale teritoriului!componentele"

'. /olul E principalul element al teritoriului este alcatuit din uscaturi asupra carora statul isi e!ercitsuveranitate deplina si e!clusiva

. /ubsoluleste alcatuit din stratul care se afla imediat dedesuptul solului asupra carora statul isi e!ercisuveranitate deplina si e!clusiva

*. /patiul acvaticeste format din apele raurilor, lacurilor, canalelor, apelor porturilor precum si portiufasia de mare adiacenta tarmurilor de o latime de &/ mile care se intinde de3a lungul tarmului denummare teritoriala. imita e!terioara si limitele laterale ale marii teritoriale constituie frontiera de st

teritoriului romanesc.+. Platoul continentaleste alcatuit din solul si subsolul marii adiacente coastelor, dar situate dincolomarea teritoriala, pana la o adancimea de cel mult /88 de metri.

. 0ona contigua este spatiul maritim adiacent marii teritoriale avand o latime de &/ mile calculata dlimita e!terioara a marii teritoriale

1. /patiul aerianreprezinta coloana de aer de deasupra teritoriului terestru si a celui acvatic, si se intipana la limita inferioara a spatiului cosmic

Delimitarea teritoriuluise face prin frontiere, care sunt linii reale sau imaginare trasate intre diferite puncte globul pamantesc pentru a delimita teritoriul unui stat. 2le sunt terestre, fluviale, maritime, aeriene.rontierele pot #i:

'. orografice 3 cele trasate cu ajutorul formelor de relif3munti, ape

5


6/29

Drept institutional

. geoetriceE cele trasate prin linii drepte intre anumite puncte*. astronoiceE cele trasate cu ajutorul unor meridiane sau sau paralele geografice

3 frontiera de stat a 'omaniei este reglementata prin >UA nr. &8-0/88&Or$ani%area a&ministrativa a teritoriului

teritoriul sub aspect administrativ este organizat in commune, orase si judete. prin organizarea administrativa a teritoriului se intelege delimitarea acestuia in unitati administra

teritoriale in sopul situarii autoritatilor administatie publice locale si judetene, prcum si a instantjudecatoresti, ca si in scopul aplicarii principiilor autonomiei locale si al descentralizarii si deconcentserviciilor publice.

III. AUTORITATEA POLITICA E'CLUSI(A SAU SU(ERANA

autoritatea politica, este o forma superioara de organizare sociala, care alaturi de natiune si teritoriu, conla alcatuirea statului

autoritatea politica este institutionalizata, impersonalizata, atribute care asigura statului permanentsensul ca o eventuala sc%imbare a autoritatii politice nu afecteaza indentitatea si continuitatea statului.

DREPTURILE) LI*ERTATILE SI INDATORIRILE UNDA+ENTALE ALE CETATENILOR

I. Principiile care stau la ,a%a re$lementarilor &repturilor si in&atoririlor #un&amentale ale cetatenilor:

-. cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile prevazute de Constitutie si legi, dar au si obliga

prevazute de acestea;2. cetatenii sunt egali in fata legilor si autoritatii publice, fara privilegii si discriminari, ceea ce se traduce p situatiilor juridice egale le corespunde un tratament juridic egal; situatiilor juridice diferite, tratamentul nu poate fi decat diferit.

. nimeni nu e mai presus de lege, adica subordonarea tuturor subiectelor de drept, indiferent de calitatea loconte!tul in care e!ercitatrea drepturilor si libertatilor, precum si indeplinirea obligatiilor au loc in ambistatului de drept:

/. dispozitiile constitutionale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale vor fi interpretate si aplicatconformitate cu eclaratia Universala a repturilor >mului, cu +actele si ratatele 5nternationale 3la 'omania e parte. aca e!ista neconcordante intre dreptul intern si pactele0tratatele internationale3cu prila drepturile si libertatile fundamentale3la care 'omania e parte3vor avea prioritate in aplicare cele preva

de dreptul international, cu e!ceptia cazului in care legislatia interna are prevederi mai favorabile;0. accesul liber la justitie e un drept fundamental ce nu poate fi ingradit prin nici o lege si caruia corelaticorespunde obligatia instantei de3a se pronunta asupra cererii formulate;

1. e!ercitiul unor drepturi si libertati poate fi restrans prin lege si numai motivat in urmatoarele situatii: pt apararea drepturile si libertatile fundamentale; pt apararea securitatii nationale, a ordinii de drept, a sanatatii ori moralei; pt prevenirea consecintelor unei catastrofe naturale, a unui dezastru0a unui sinistru deosebit de gr pe perioada desfasurarii instructiei penale(urmaririi penale);

Restranerea drepturilor si libertatilor !undamentalepoate opera numai in prezenta urmatoarelor condit restrangerea trebuie sa aibe la baza o lege; restrangerea nu trebuie sa aibe caracter discriminatoriu;

restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia ce a determinat3o restrangerea nu poate avea decat caracter temporar, neputand duce la disparitia dreptului restrans

. drepturile si libertatile fundamentale sunt prerogative recunoscute si garantate prin Constitutia 'omaniei3. cetatenii romani, straini si apatrizi trebuie sa3si e!ercite drepturile si libertatile cu bunacredinta, respect

drepturile si libertatile celorlalti;4. e!ista principii care vizeaza in mod direct raspunderea penala(e!. 'espectarea demnitatii individu

dreptul la un proces ec%itabil, prezumtia de nevinovatie, etc.);-5. cetatenii romani beneficiaza in strainatate de protectia statului roman, instaurandu3se astfel dreptu

protectie;--. cetatenii straini si apatrizi beneficiaza in 'omania de toate drepturile si libertatile consacrate cetaten

6


7/29

Drept institutional

romani cu e!ceptia drepturilor si libertatilor specifice conditiei de cetatean roman:$repturi specifice conditiei de cetatean roan

&) reptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative ale statului/) reptul de a nu fi e!tradat sau e!pulzat4) reptul la protectie diplomatica in afara teritoriului tarii;) reptul de a fi admis in orice functii publice, civile sau militare-) reptul de a avea acces la orice informatie de interes public*) reptul de a avea cetatenia romana si dreptul de a pastra aceasta cetatenie6) reptul de a dobandi in proprietate terenuri

II.Clasi#icarea &repturile si li,ertatile #un&amentale ale cetatenilor:

'. $repturi si libertati ce ocrotesc persoana privita ca fiinta biologica: reptul la viata, la integritate psi%ica si fizica: reptul oricarei persoane de a dispune de el insusi; reptul la protectia vietii lui intime, familiale si private; reptul oricarei persoane de a3si intemeia o familie.

. $repturi ale persoanei2

a) $reptul persoanelor in viata sociala

"repturi ale persoanei sub aspectul apartenentei sale la statul roman3 $repturi specifice cond

de cetatean roan:&) reptul de a alege si de a fi ales in organele reprezentative ale statului/) reptul de a nu fi e!tradat sau e!pulzat4) reptul la protectie diplomatica in afara teritoriului tarii;) reptul de a fi admis in orice functii publice, civile sau militare-) reptul de a avea acces la orice informatie de interes public*) reptul de a avea cetatenia romana si dreptul de a pastra aceasta cetatenie6) reptul de a dobandi in proprietate terenuri

"repturi si libertati ale persoanelor sub aspectul apartenentei lor la viata sociala, indi!eren

calitatea lor de cetatean roman, strain sau apatrid:&) ibertatea individuala si siguranta persoanei;

/) reptul la aparare;4) 5nviolabilitatea (nu poate fi perc%ezitionat decat in conditiile legii) domiciliului;) $ecretul corespondentei;-) ibertatea constiintei;*) ibertatea de e!primare;6) reptul la invatatura;7) reptul la cultura;1) reptul la ocrotirea sanatatii;&8) reptul la un mediu sanatos;&&) reptul la informare;&/) Copiii si tinerii au dreptul la o protectie speciala din partea statului roman;

&4) +ersoanele cu dizabilitati au dreptul sa beneficieze de o protectie specifica din partea statu&) reptul la munca si protectia sociala a muncii;&-) reptul la greva care poate fi e!ercitat numai pentru apararea intereselor social profesio

ale cetatenilor;&*) reptul de proprietate;&6) reptul de mostenire;&7)reptul de petitionare concretizat in posibilitatea acordata cetatenilor de3a formula pe

adresate autoritatilor publice centrale0locale, dar numai in numele semnatarilor;&1) reptul unei persoane vatamane intr3un drept al sau e garantat prin sistemul contencios

administrativ si a raspunderii patrimoniale a statului roman;/8) reptul cetatenilor straini si apatrizilor de3a se bucura de protectia statului roman;

7


8/29

Drept institutional

/&)reptul la azil.b) $repturi ale colectivitatilor de persoane2

#ibertatea intrunirilor.9anifestarile, demonstratiile, procesiunile si orice astfel ed intruniri slibere, ele trebuind sa se desfasoare in mod pasnic, fara arme.;

"reptul de asociere. 5mplica dreptul persoanelor de a se asocia in mod liber in partide politpatronate, sindicate si orice alte organizatii, cu conditia sa nu aibe un caracter secret. =udecaCurtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, politistii, membrii activi ai armatei si categorii de functionari publici, stabilite prin lege, nu pot face parte din partide politice

E6ercitarea &repturilor si li,ertatilor #un&amentale e con&itionata &e:

'espectarea drepturilor si libertatilor celorlalti; 'espectarea intereselor intregii colectivitati.

Te7nicile &e re$lementar a &repturilor si li,ertatilor se impart in 2 cate$orii:

e%nici represive, adica tot ceea ce legea nu interzice este admisibil; e%nici preventive, adica tot ceea ce legea permite trebuie sa se desfasoare in conditiile si limitele stabi

de aceastaIII.Clasi#icarea in&atoririle #un&amentale ale cetatenilor:

Didelitatea fata de tara care e sacra3pentru cetatenii romani; pararea tarii3 pentru cetatenii romani;

'espectarea suprematiei Constitutiei si a legilor in 'omania3ii vizeaza pe toti cetatenii romani, strainapatrizi;

Contributia prin ta!e si impozite3fac venituri la bugetul national3 ii vizeaza pe toti cetatenii romani, straiapatrizi;

I(.Li,ertatea in&ivi&uala si si$uranta persoanei.

$unt valori supreme, naturale ale fiintei umane; sunt inviolabile, iar pentru a fi viabile trebuie insotite de garantii.

8arantii preva%ute &e Constitutia Romaniei:

perc%ezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane nu se pot face decat in cazurile si limitele e!prevazute de lege;

retinerea unei persoane se poate face numai de procuror , pentru cel mult / de ore; arestarea unei persoane poate fi dispusa numai de catre judecator in cadrul unui proces penal; in timpul urmaririi penale, arestarea poate fi dispusa pentru ma!im 48 de zile si poate fi prelungita cu

48 zile, fara ca durata ma!ima a arestului preventiv sa depaseasca un termen rezonabil, dar nu mai mul&78 de zile;

in timpul judecatii instanta e obligata sa verifice o data la cel mult *8 de zile legalitatea mentinerii arestupreventiv, iar in caz ca va constata ca temeiurile initiale care au justificat arestarea nu mai subsista sau ce!ista temeiuri noi pentru mentinerea arestului, aceasta e obligata sa3l puna de indata in libertate pearestat. 9otivele retinerii sau arestarii sunt aduse la cunostinta de indata persoanei vizate, in limba pe cacunoaste, iar invinuirea in cel mai scurt timp, obligatoriu in prezenta unui avocat;

persoana arestata are dreptul sa ceara punerea sa in libertate pe cautiune sau sub control judiciar. +an

ramanerea irevocabila a unei %otarari de condamnare, orice persoana beneficiaza de prezumtianevinovatie. ici o pedeapsa privativa de libertate nu poate fi aplicata decat in cadrul procesului penaconditiile si limitele prevazute de lege;

dreptul la libertatea individuala vizeaza libertatea fizica a persoanei; dreptul la siguranta persoanei vizeaza protectia persoanei impotriva eventualelor ingerinte ale autoritat

publice, in spatiul libertatii persoanei si vizeaza doar persoana fizica, nu si bunurile sale si doaraporturile cu statul, nu si cu particularii.

8


9/29

Drept institutional

(.Inviola,ilitatea &omiciliului. omiciliul sau resedinta unei personae sunt inviolabile, adica nimeni nudreptul sa patrunda in acestea fara voie. 2!ista insa e!ceptii,e!pres si limitative prevazute, prin care se poate derde la principiul inviolabilitatii domiciliului.Situatii &e e6ceptie) &ero$atorii &e la acest principiu:

pentru e!ecutarea unui mandat de arestare sau a unei %otarari judecatoresti; pentru apararea vietii, a integritatii fizice sau a bunurilor unor persoane; pentru apararea sigurantei nationale si a ordinii publice;

pentru prevenirea raspandirii unor epidemii.reptul la inviolabilitatea domiciliului implica si protectia impotriva perc%ezitiilor abusive, asa incat: perc%ezitiile nu pot fi dispuse decat de judecator, in conditiile si cazurile prevazute de lege; perc%ezitiile in timpul noptii sunt interzise, cu e!ceptia infractiunilor flagrante.

ATRI*UTELE STATULUI RO+AN:

$tat: $uveran si independent; Unitar si indivizibil; 'epublican; e drept; $ocial; +luralist; emocraticI. Stat suveran si in&epen&ent. $uveranitatea reprezinta aceea calitate a puterii de stat in baza careia aceastaputerea de a decide fara nicio imi!tiune sau ingradire in toate treburile interne sau e!terne.4xista doua conceptii asupra suveranitatii deocratice2 suveranitatea popular; suveranitatea nationala

-. /uveranitatea populara :

'eprezinta suma vointei indivizilor, guvernantilor revenindu3le doar e!ercitiul suveranitatii ei fiind simmandatari , delegati ai poporului; 5n acest caz democratia se realizeaza direct; 9andatul alesilor este imperativ acestia putand fi revocati din functie de cei ce i3au ales; Dorma de guvernamant este republica; egislativul e preeminent in raport cu e!ecutivul.. /uveranitatea nationala

ceasta conceptie are la baza ideea conform careia suveranitatea apartine poporului dar nu ca o sumindivizilor ce3l alcatuiesc ci ca o entitate abstracta numita natiune ;

Fointa natiunii este e!primata nu direct ca in cazul suveranitatii populare ci prin reprezent'eprezentantii sunt toti cei care se bucura de o investitura populara ;

2ste inalienabila, indivizibila si imprescriptibila ; 9andatul este unul reprezentativ, adica reprezentantii nu pot fi revocati din functie de catre alegatorii

orice mandat imperativ fiind nul ; 'egimul politic este reprezentativ'eceptand avantajele celor doua sisteme, Constitutia 'omaniei prevede in art. & ca acesta este un stat natio

suveran si independent. ceasta inseamna ca:$) %itularul suveranitatii este poporul roman

&) Suveranitatea este inalienabila, indivizibila si imprescriptibila

') ste limitata sau relativa prin insasi leea !undamentala) *oporul isi e+ercita suveranitatea prin toate oranele sale reprezentative si prin re!erendum

) andatul parlamentarilor este reprezentativ adica nu pot !i revocati de catre cei care i-au ales

) /icio persoana si nici un rup de persoane nu pot e+ercita suveranitatea in nume propriu

II. Stat unitar si in&ivi%i,il

'. /tructura de stat

'omania, precizeaza Constitutia 'omaniei, este un stat unitar, adica este un ansamblu unic de institutiputere de decizie politica si juridica (un singur organ legiuitor, un singur e!ecutiv, o singura autorjudecatoreasca) ;

'omania este un stat indivizibil, adica teritoriul sau nu poate fi divizat nici in tot, nici in parte sau partialaltfel spus nu poate fi segmentat ;

2!ista o singura Constitutie, un singur drept public si privat ;

9


10/29

Drept institutional

2!ista o populatie omogena, fiind constituita dominant din cetateni romani ; $ubdiviziunile administrative teritoriale nu se pot constitui ca entitatinstatale distincte, ele avand un rol

administrativ ; Daptul ca 'omania este un stat unitar(are o putere centralizata) nu inseamna ca centralizarea puterii

absoluta. Corectivele unei administrarii centralizate sunt: deconcentrarea si descentralizareaa. $econcentrareaeste un sistem administrativ in care centralizarea puterii se realizeaza prin pers

interpuse. +rin deconcentrare se transfera unele prerogative decizionale de la nivel central la n

local prin intermediul agentilor administrativi locali (prefecti). gentii administrativi locali snumiti direct de autoritatea administrativa centrala si au putere de decizie limitata, e!cladministrativa ;

b. $escentralizareapresupune acel sistem administrativ in care prerogative administrative si financsunt transferate de la nivel central la nivelul autoritatilor publice locale sau catre sectorul priescentralizarea poate fi functionala sau teritoriala inseamna autoadministrare prin intermeautoritatilor autonomiei locale (cons. locale, judetene si primari).

Autonoia locala nu inseana independenta, astfel incat2

a. unitatile administrative teritoriale nu se pot constitui in entitati statale ;b. autoritatile locale isi desfasoara activitatea in limitele si in conditiile legii, ele neavand putere de dec

majora, ele au putere de decizie limitata

Autonoia locala definita de & '566', &egea adinistratiei publice locale2 'eprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiongestiona treburile publice in numele si interesul colectivitatilor locale

Confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul de a avea intiative in toate domeniilee!ceptia celor care sunt date in mod e!pres altor autoritati publice

Competentele si atributiile autoritatilor administratiei publice locale stabilite prin lege sunt cu cae!ceptii depline si e!clusive

III. Stat repu,lican

Dorma de guvernamant a statului roman este republica. +rin republica intelegem acel regim politic in functia de sef de stat nu este nici ereditara nici viagera.

Dormele pe care le cunoaste republica, difera de la un sistem politic la altul, si depind3in mare masura3

prerogativele constitutionale recunoscute sefului statului, de raporturile acestuia cu celelalte autorpublice (regim parlamentar, presidential, semi3prezidential, G) 'egimul politic romanesc, contopind trasaturi specifice ale diverselor regimuri politice clasice, este

regim mi!t, apropiat unui regim parlamentar, fara insa sa se indentifice cu acesta, unde +arlamentul areloc de frunte in ar%itectura politica statala.Arguentele in favoarea unui astfel de deers(oania are un regi politic ixt): +arlamentul si +resedintele 'omaniei se aleg prin vot universal, secret, egal, direct, si liber e!primat 5n conditiile legii fundamentale(Constitutia) +resedintele poate dizolva +arlamentul; +resedintele desemneaza un candidat pentru functia de prim3ministru si numeste Auvernul; +resedintele poate cere poporului sa3si e!prime vointa prin referendum cu privire la problemele

interes national; +resedintele nu are drept de intiativa legislativa decat cu totul izolat si numai in ceea ce prive

revizuirea Constitutiei; +resedintele poate institui stare de asediu sau stare de urgenta +resedintele poate declara mobilizare generala sau partiala

I(. Stat &e &rept. +rin stat de drept, ca fundament al societatilor politice si civile, se intelege intr3o formue!trem de condensata subordonarea statului fata de drept. sa cum precizeaza Constitutia in art. &* alin. / nimnu poate fi mai presus de lege.4xigentele specifice statului de drept2

&. e!igenta unei constitutii ca statut al puterii;

10


11/29

Drept institutional

/. subordonarea tuturor normelor juridice legii fundamentale;4. organizarea si e!ercitarea prerogativelor puterii trebuie facuta in consonanta cu prevederile constitutiona. posibilitatea revizuirii(sanctionarii) constitutiei;-. consacrarea si garantarea efectiva a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului i cetateanului.

7arantii prevazute de Constitutia oaniei pentru satisfacerea exigentelor de drept2

&. revizuirea se poate face numai in conditiile si limitele stabilite de aceasta adica sa e!iste o aduconstitutionala abilitata e!pres in acest sens si o procedura specifica de revizuire;

/. e!istenta unui sistem de control al constitutionalitatii legilor, realizat de Curtea Constitutionala;4. respectarea ierar%iei actelor juridice normative, adica conformitatea lor cu actele avand o forma juri

superioara;. restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului sa poata fi facuta numai prin lege in situ

e!ceptionale3in conditiile si cazurile aratate constitutional3si numai cu caracter temporar;-. justitia trebuie sa fie independenta si impartiala;*. accesul liber la justitie nu poate fi ingradit prin nici o lege.

(. Stat social. rt. & alin. 4 din Constitutie prevede ca 'omania este un stat social, ceea ce semnifica implica(interventia ) statului in domeniul social economic.$octrina iparte te%nicile de interventie ale statului in trei categorii

&. interventia directa si e!clusiva (constituirea de regii autonome);/. interventia directa si concurenta (soc ec. 9i!te: capital de stat si privat);4. promovarea unei economii concertate(implicarea statului la antrerprizele private , la organizatiile sindica

bligatiile (obligatii de ijloace ale statului si nu obligatii de rezultat) statului roan ce rezulta din caracte

social al acestuia. /tatul roan trebuie sa asigure2

&. libertatea comertului, protectia concurentei loiale, creearea cadrului favorabil pentru valorificarea tutfactorilor de productie;

/. protejarea intereselor nationale in activitatea economica financiara si valutara;4. stimularea cercetarii stiintifice nationale;. e!ploatarea resurselor nationale in concordanta cu interesul national;-. refacerea si ocrotirea mediului inconjurator mentinerea ec%ilibrului ecologic;*. crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii;6. aplicarea politicii de dezoltare regionala in concordanta cu obiectivele U2

Alte obligatii stabilite prin lege2&. formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului;/. eleborarea prin intermediul 9inisterului Dinantelor a bugetului de stat si al asigurarilor sociale de stat;4. luarea de masuri pentru asigurarea ec%ilibrului financiar;. asigurarea protectiei sociale a muncii;-. asigurarea unui trai decent;*. protectia prsoanelor %andicapate, protectia copiilor si tinerilor.

(I. Stat pluralist. Sistematic spus pluralismul intr3o democratie constitutionala ca opus al unanimismsemnifica diversitatea (ideilor, parerilor opiniilor aspiratiilor etc). rebuie insa indeplinite doua conditii:

&. toate opiniile, conceptiile, atitudinile sa fie licite;/. sa se respecte regula majoritatii in adoptarea deciziilor.

ibertatea de e!primare este inviolabila; ibertatea de e!primare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara si nici dreptul la pro

imagine; $unt interzise defaimarea tarii, a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala si rasiala ; Cenzura de orice fel este interzisa; +artidele politice trebuie sa respecte suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drep

principiile democratiei; +artidelepolitice sau organizatiile, de orice fel, care prin scopuri sau prin activitatea lor militeaza impot

pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independe'omaniei vor fi declarate neconstitutionale de catre Curtea Constitutionala( prevederile constitution

11


12/29

Drept institutional

referitore la partidele politice sunt completate cu dispozitiile legii unde sunt stabilite elemente definitoriacestora, componentele organizarii lor, modul de inregistrare, formele de asociere, incetarea activitatprecum si modul de finantare);

$indicate sunt de asemenea o e!presie a pluralismului intr3o societate democratica, ele desfasurandactivitatea conform legii, contribuind la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesioneconomice si sociale ale salariatilor;

$a se respecte regula majoritatii in adoptarea deciziilor, ceea ce nu ar trebui sa insemne ca princimajoritatii este absolut. 9ajoritatea ar trebui sa manifeste respect si toleranta fata de opiniile ninoritatsens contrar, e!istand pericolul unei dictaturi a majoritatii care ar anula sensul pluralismului.

(II.Stat &emocratic. 5n general democtatia presupune:&. e!ercitarea suveranitatii de catre popor;/. asigurarea participarii poporului la rezolvarea treburilor publice (printr3un sufragiu universal);4. descentralizarea administrativa;. pluralismul social;-. colaborarea si controlul intre autoritatile publice;*. aplicarea principilui majoritatii in adoptarea deciziilor;6. consacrarea si garantarea constitutionala a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si cetateanuConstitutia 'omaniei proclama la art. & ca 'omania este un stat democratic. Urmatoarele dispo

constitutionale sunt graitoare in acest sens:&. suveranitatea nationala apartine poporului roman;/. e!ercitarea suveranitatii se realizeaza de catre popor,fie indirect prin organele sale representative (p

presed.) fie direct prin referendum;4. autoritatile publice centrale (parlament, guvern, si autoritatea judecatoreasca) sunt organizate si function

relativ independent si interdependent in cadrul acestui sistem;. pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale;-. Constitutia 'omaniei consacra e!%austiv drepturile si libertatile fundamentale ale omului;*. Constitutia este suprema in ar%itectura juridica a societatii romane.

12


13/29

Drept institutional

SISTE+UL INSTITUTIONAL AL PUTERII 24.5/.25-

I. Autoritatile pu,lice. Clasi#icare

'. in raport cu sursa autoritatilor publice, acestea pot fi2

a. Reprezentative sau direct reprezentative: fac parte din aceasta categorie, +arlamentul, +resedin'ep., consilierii locali si judeteni, primarii

b. "erivate sau indirect reprezentative: alcatuiesc aceasta categorie de autoritati publice toti cei sunt investiti, desemnati sau numiti , fie de catre autoritatile publice direct reprezentative, fie de cautoritatile administrative ierar%ic superioare : e!. Camera eputatilor si $enatul numesc fiecate trei membri ai CC, $enatul numeste v. pop, Auvernul numeste prefectii din fiecare judetetc.

. potrivit cu functia ce revine fiecarei autoritati publice distinge2

autoritatea deliberativa

autoritatea presedintiala

autoritatea uvernamentala

autoritatea de 0urisdictie constitutionala

autoritatea 0udecatoreasca

autoritatea constituita in 1vocatul poporului

*. in functie de nivelul la care functioneaza pot fi 2a. centrale sau nationale (+arlament , Auvern)b. locale (consilii locale, judetene, primarii)

II. Titularul suveranitatii 9 poporul roman

3 suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o e!ercita indirect prin organele sale reprezentaconstituite in urma unor alegeri libere, corecte si periodice si direct prin referendum

3 prinpopor(definitie), in sensul prezentelor dispozitii constitutionale, nu se intelege totalitatea locuitorilope teritoriul 'omaniei ci, doar acea colectivitate de indivizi, persoane fizice, care au calitatea de cetaromani, si participa in conditiile legii la e!primarea vointei nationale

3 in ceea ce priveste organizarea poporului, problema poate fi privita sub un dublu aspect :a) organizarea juridica, care are drept criteriu cetatenia

b) organizarea politica realizata prin partide politice si prin alte formatiuni cu caracter politic3 corpul electoral(definitie) este alcatuit din acea colectivitate de persoane fizice, care avand calitatea

cetatenii romani si indeplinind conditiile prevazute de lege pentru capacitate juridica si atitudine morparticipa la e!ercitarea puterii. sa fiind corpul electoral e alcatuit din totalitatea cetatenilor romani cardrept de vot fiind organizat pe circumscriptii electorale judetane si la nivelul municipiului ?ucuresti

III. ormele &e e6ercitare a suveranitatii : Fotul si eligibilitatea si 'eferendumul (otul si eli$i,ilitatea!ale$erile"!definitie) este instrumentul juridic pentru investirea cu prerogative le

a celor ce alcatuiesc unele dintre autoritatile publice, (+arlament, +resedinte, Consilii locale , judetene)3 Atributele votului:

a. universal3apartine deopotriva barbatilor si femeilorb. eal3aceeasi forta juridical e atasata fiecarui bulletin de vot

c. direct3nu prin intermediarH0personae interpused. secret3titularul il e!ercita in deplina intimitatee. liber e+primat2!acultativ3cetateanul poate 0nu sa3si e!ercite dreptul de vot

8 Conditii pentru dobandirea si exercitarea dreptului de vot

a). titularul sa aiba calitatea de cetatean roman deoarece numai cetatenii pot participa la e!ercitsuveranitatii in 'omaniab). varsta(3capacitatea electorala2capacitatea politica2ma0oratul politic) titularul trebuie sa fie majoaibe cel putin &7 ani impliniti inclusiv in data alegerilor. Caracteristicile capacitatii electorale(varsta) 2

ste eala-adica aceeasi pentru toti ; ste leale-fiind stabilita prin lege ;

13


14/29

Drept institutional

ste inalienabila-nu se poate vinde ; ste intanibila-de neatins.

c). sa aibe atitudine morala, adica sa nu fi fost condamnata prin %otarare judecatoreasca irevocabilpierderea drepturilor electorale

3 Conditii pentru dobandirea si dreptului de8a fi ales5eligibilitatea, se realizeaza in principiu ca si dreptua alege(titularul sa aiba calitatea de cetatean roman, ma0oratul politic, sa aibe atitudine morastabilindu3se cateva conditii in plus. cestea ar fi :

a). candidatul sa aiba numai catatenie romanab). candidatului sa nu-i !i !ost interzisa asocierea in partide politice(fara magistrati, politisti, armata, etc)c). candidatul sa aiba domiciliul in tara

d). candidatul sa aiba varsta de cel putin &' de ani pentru a !i ales in Camera deputatilor, respectivputin ' deani pntru a !i ales in Senat

3 5n urma revizuirii constitutionale din /884 cetatenii romani au dreptul de3a alege si de3a fi alesparlamentul european. easemenea cetatenii U2 au dreptul de3a alege si a fi alesi pentru constituautoritatilor publice locale

Re#eren&umul!definitie) se poate defini ca forma si mijloc de consultare directa si de e!primare a voisuverane a poporului roman.

3 +ot participa la referendum, toti cetatenii romani cu drept de vot cu e!ceptia debililor sau a alienatilor mi

pusi sub interdictie, precum si a persoanelor condamnate prin %otarare judecatoreasca irevocabilpierderea drepturilor electorale.3 'eferendumul este valabil daca la aceasta participa cel putin jumatate plus unu din numarul persoan

inscrise in listele electorale permanente cu e!ceptia referendumului pentru demiterea +resedintelui3 a referendum se raspunde simplu, fara obiectiuni, printr3un da0nu, la intrebarile de pe buletinul de vot- Raportat la aria eora!ica re!erendumul poate !i4 1. national si 5. local 1.

. eferenduulnational. Tipuripoate fi de trei feluri :a) Re!erendumul constituant3poate !i avea ca obiect adoptarea Constitutiei sau revizuirea ei . cestdesfasoara in termen de 48 zile de la data adoptarii legii de revizuire a Constitutiei in +arlame'omaniei. >rganizarea, desfasurarea si rezultatele sunt obligatorii;b) Re!erendumul pentru demiterea din !unctie a *resedintelui Romamiei. +oate avea loc dupa cprealabil presedintele a fost suspendat din functie in sedinta comuna a celor / camere a +arlamentucu votul majoritatii. >rganizarea, desfasurarea si rezultatele sunt obligatorii;c) Re!erendumul consultativ, cu privire la problemele de interes national. +resedintele poate poporului sa3si e!prime vointa, dupa consultarea prealabila a parlamentului, cu privire la unele problde interes national. +arlamentul trebuie sa3si e!prime punctul de vedere in cadrul acestui referendprintr3o %otarare adoptata in ma!im /8 zile de la solicitarea presedintelui3in sedinta a celor / camcest tip de referendum e consultativ0facultativ ca organizare, desfasurare si rezultate Curte Constitutionala va vehea la respectarea procedurii pentru oranizarea si des!asura

re!erendumului si de asemenea va con!irma rezultatele acestuia; Curte Constitutionala publica rezultatele re!erendumului in 6 partea 7 ;

#eea de revizuire a Constitutiei intra in vioare, prin e!ceptie de la regula conform careia o l

intra in vigoare la 4 zile dupa publicare0la o data urmatoare3prevazuta in te!tul legii, la dpublicarii in 9> a %otararii Curtii Constitutionale prin care se confirma rezultatele referendumu "emiterea din !unctie a presedintelui Romanieiproduce efecte juridice la data publicarii in 9

rezultatelor referendumului de catre Curtea Constitutionala "ata si obiectul re!erendumului national se stabilesc prin urmatoarele acte 0uridice4 prin le

cazul referendumului pentru revizuirea Constitutiei ;prin hotararea *arlamentului roman-in creferendumului pentru demiterea presedintelui 'omaniei ;prin decret al presedintelui Romaniecazul referendumului pentru probleme de interes national ;

"ata si obiectul re!erendumului se aduc la cunostinta publicaprin publicare in 9> si prin omijloace de informare in masa(presa scrisa, F, radio)

14


15/29

Drept institutional

?.eferenduulla nivel local( /&-0/88&). Tipuri3pot fi organizate :a) Re!erendum cu privire la problemele de interes deosebit din unitatile administrativ teritor

(comune, orase, judete). cest referendum este consultativ(facultativ) ;b) Re!erendum pentru demiterea din !unctie a primarului2presedintelui Consiliului #ocal sau 8udet

>rganizarea, desfasurarea si rezultatele sunt obligatorii ;c) Re!erendum pentru dizolvarea Consiliului #ocal28udetean. >rganizarea, desfasurarea si rezulta

sunt obligatorii.$e aplica regula simetriei : ai fost ales de popor, esti demis de popor ;d) Re!erendum pentru delimitarea teritoriala a unitatilor administrativ teritoriale, modi!ica

limitelor administrativ teritoriale.>rganizarea, desfasurarea si rezultatele sunt obligatorii. "ata si obiectul re!erendumului local se stabilesc de Consiliile ocale, respectiv =udetene

propunerea primarului, respectiv a presdintelui Consiliului =udetean, ori la propunerea a cel puttreime din numarul consilierilor locali0judeteni3dupa caz ;

"ata si obiectul re!erendumului local se aduc la cunostinta publica, prin orice mijloacede informin masa, cu cel putin /8 zile inainte de data desfasurarii sale ;

Re!rendumul local se poate des!asura numai duminica

15


16/29

Drept institutional

PARLA+ENTUL RO+ANIEI -.50.25-

I. Dreptul parlamentar !definitie) este acea institutie juridica apartinatoare dreptului constitutional ce insumetotalitatea regulilor juridice ce au ca obiect de reglementare strucura, organizarea si functionarea +arlamentucontinutul si e!ercitarea mandatului parlamentar, precum si procedurile legislative.

- /ursele dreptului parlaentar 2 Surse scrise3Constitutie, legi organice, legi ordinare, regulamparlamentare ; precum si Surse cutumiare.

II. Statutul parlamentarilor : a) andatul parlaentarilor # b)protectia andatului parlaentar

a) "andatul parlaentar(definitie) este acea demnitate publica rezultata in urma alegerilor de celectorat, in vederea e!ercitarii prin reprezentare a suveranitatii nationale si care contine imputerniciri stabilite pConstitutie si legi.

8 Caracteristicile andatului parlaentar 2

'. 4 reprezentativ3in sensul ca parlamentarii nu pot fi revocati din functie. 4 un andat de drept constitutional8fiind rezultatul vointei colective a corpului electoral*. 4 general3parlamentarul fiind reprezentantul intregii natiuni si pentru toate interesele sale+. 4 independent

. 4 liitat la + ani

8 Parlaentarii intra in exercitiul functiunii la data constituirii leale a celor & camere ale *arlament

Romaniei, sub conditia validarii mandatului si a depunerii 0uramantului de credinta;8 Parlaentarii isi inceteaza andatul sub fore 2

'. 7ntr-o !orma colectiva-prin dizolvarea *arlamentului2terminarea leislaturii *arlamentului ;

. 7ntr-o !orma individuala prin4 deces, demisie, de drept si pierderea drepturilor electorale

8 "andatul parlaentar se proroga(prelungeste)de drept4

'. in cazul mobilizarii, in stare de razboi, in starea de asediu,2urenta, pe toata perioada acesto

pana la incetarea e!ectelor lor ;

2. pana la intrunirea leala a noului *arlament, perioada in care nu poate fi revizuita Constit'omaniei, nu pot fi adoptate, modificate0abrogate legi organice

b) Protectia andatului parlaentar

8 /e realizeaza prin uratoarele asuri 2

'. 9ncopatibilitatile3sunt acele reuli 0uridice care interzic parlamentarului, ca pe durata e+ercitmandatului, n scopul asiurrii independentei 9i probit:ii sale, sa e+ercite o alta !unc:ie publicaautoritate sau sa aib o alta ocupa:ie publica sau privata incompatibila cu mandatul.stfel nimnu poate fi "n acelai timp i deputat i senator , nu poate fi in acelasi timp senator, deputapresedinte, nu poate fi parlamentar i primar, nu pot fi parlamentar i membru in consiliile locjudetene etc. 5n termen de &- zile de la validarea mandatului parlamentar, parlamentarul aflat in stare

incompatibilitate e obligat sa comunice aceasta stare ?iroului +ermanent al camerei din care parte;

upa trecerea celor &- zile parlamentarul are la dispozitie inca 48 zile pentru a3si e!proptiunea "ntre calitatea de parlamentar i cealalta functie ori ocupatie, publica sau priincompatibila cu mandatul parlamentar;

aca parlamentarul nu ii e!prima opBiunea "n acest termen, el se considera decazut de dreptcalitatea de parlamentar;

2fectul incompatibilitatilor il constituie incetarea mandatului parlamentar, care se poate realo !ie de drept-prin ivirea starii de incompatibilitate;

o !ie prin demisie-cand parlamentarul intelee sa puna capat mandatului sau din prop

vointa, inainte de termen

. 9unitatile3sunt acele reuli 0uridice care au drept scop asiurarea independentei 9i protecparlamentariilor pe durata e+ercitarii mandatului lor impotriva oricaror acte sau !apte abu

indreptate impotriva lor din partea autoritatilor administrative, 0udiciare2persoane !izice. +otriv

16


17/29

Drept institutional

obiectul pot fi de doua tipuri:a. iresponsabilitatea juridica3vizeaza acele acte sau !apte savar9ite de parlamentar n b

mandatului sau 9i cu ocazia e+ercitarii acestuia.

stfel un parlamentar(senator0deputat) nu poate fi tras la raspundere juridica pentrue!emplu, opinile, voturile , declaratile , intrebarile ocazionate de e!ercitarea mandatsau.$e instituie astfel o imunitate de !ond cu caracter absolut si permanent: absolut3 viz

toate formele de raspundere juridica, permanent3efectele sale se rasfrang si asuperioadei de timp de dupa incetarea mandatului parlamentar+entru a ne afla in prezenta iresponsabilitatii juridice trebuie indeplinite / conditanume:&) ctele sau faptele sa nu e!ceada limitelor e!ercitarii mandatului parlamentar/) ctele sau faptele sa aiba o legatura directa cu mandatul parlamentar

b. inviolabilitatea3 este menita sa asiure protectia mandatului parlamentar, de naturaimpiedice urmarirea 0udiciara ne!ondata, ve+atorie a parlamentarului;

nu acopera judecata civila si administrativa; vizeaza acele acte sau fapte savarite de parlamentar "n afara e!ercitarii mandatului; Constitutia 'omaniei stipuleaza ca senatorii si deputatii pot fi trimisi in judecata pe

acele acte0fapte, altele decat voturile0opiniile e!primate in e!ercitarea mandatului, numai camera careia ii apartine va %otara asupra perc%ezitionarii , retinerii0aresacestora;

in caz de infractiune flagranta parlamentarii pot fi retinuti si supusi perc%ezitionarii,in conditiile in care camera din care fac parte decide ca nu e motiv pentru retinmasura va fi revocata;

5ncuviintarea camerei pentru retinere, arestare0perc%ezitionare sau altfel spus ridicimunitatii parlamentare se face prin %otarare a camerei din care face parte parlamentaCompetenta de 0udecata apartine 7naltei Curti de Casatie si 8ustitieotararea camerei prezinta urmatoarele caracteristici4

o @otararea camerei nu califica fapta;o @otararea camerei nu transforma prezumtia de nevinovatie in una de vinovatio @otararea camerei nu obliga instanta sa aplice o anumita pedeapsa

*. 9ndenizatiile. $3a instituit un sistem al indemnizaBilor care se pot prezenta sub mai multe formpoate imbraca o indemnizatie lunara sau anuala , de asemenea diurna de sedintele in plen0 comdiurna pentru zilele de lucru "n consiliile parlamentare, gratuitate pe mijloacele de transport aaerian , fluvial i caii ferate "n e!ercitarea mandatului, gratuitate in ceea ce priveste cazaparlamentarilor , rambursarea ta!elor postale sau telefonice "n e!ercitarea mandatului, realizunor birouri parlamentare "n circumscriptiile electorale de unde vin parlamentarii.

+. egiul disciplinar propriu pentru securitatea si protectia andatului. $anctiunile disciplinarpot fi aplicate(pot fi luate impotriva parlamentarilor)impotriva parlamentarilor sunt urmatoarele:

$) 1tentionarea&) Chemarea la ordine

') Retraerea cuvantului

) 1vertismentul-) 7mpiedecarea parlamentarului de-a participa la sedintele camerei, dar nu mai mult de

zile, cu blocarea drepturilor materiale si banesti

STRUCTURA) OR8ANI;AREA SI UNCTIONAREA PARLA+ENTULUI

I. Structura parlamentului

+arlamentul 'omaniei are o structura bicamerala, argumentele autorilor Constitutiei din &11&, in favounui astfel de demers au fost urmatoarele:

&. bicameralismul constituie o traditie in organizarea constitutionala a 'omaniei

17


18/29

Drept institutional

/. bicameralismul reprezenta la aceea data o realitate;4. bicameralismul( doua camere)este de natura sa asigure calitatea procesului legislativ +arlamentul 'omaniei e constituit din / camere : Camera eputatilor si $enatul care sunt alese pentru

mandat de ani . Camera eputatilor este mai numeroasa, iar varsta minima pentru a fi ales aici este dede ani in timp ce pentru $enat varsta minima este de 44 ani.

mbele camere se aleg prin vot universal(unul pt fiecare), egal, direct secret si de regula liber e!primat e regula cele doua camere lucreaza in sedinte publice, separate, dar in situatii e!pres aratate lucreaz

sedinte comune; 9andatul celor / camere incepe, se sfarseste sau se proroga in aceleasi conditii ca mandatul parlamentar8 Caerele intra in exercitiul functiunii la data constituirii leale a celor & camere ale *arlament

Romaniei, sub conditia validarii mandatului si a depunerii 0uramantului de credinta;8 Caerele isi inceteaza andatul sub fore 2

'.7ntr-o !orma colectiva-prin dizolvarea *arlamentului2terminarea leislaturii *arlamentului ;

.7ntr-o !orma individuala prin4 deces, demisie, de drept si pierderea drepturilor electorale

8 "andatul parlaentar se proroga(prelungeste)de drept4

'.in cazul mobilizarii, in stare de razboi, in starea de asediu,2urenta, pe toata perioada acesto

pana la incetarea e!ectelor lor ;

. pana la intrunirea leala a noului *arlament, perioada in care nu poate fi revizuita Constit

'omaniei, nu pot fi adoptate, modificate0abrogate legi organiceII. Or$ani%area Parlamentului-. Or$anele &irectoare ale a&unarilor

a. Presedintele caerei

3 este ales, prin vot secret, dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare3 este presedintele ?iroului permanent al camerei respective3 acesta se alege pe durata mandatului camerei, pe durata intregii legislaturi( ani)3 atributiile presedintelui:

o atributii constitutionale3sunt cele cele prevazute de Constitutie, legi organice sio atributii parlamentare3prevazute de legi ordinare, regulamentul camerei sau %otarari ale acesteia

b. :icepresedintii( pentru fiecare camera)

3 sunt alesi prin vot secret, dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare3 indeplinesc in absenta presedintelui, intr3o ordine prestabilita atributiile acestuia, precum si orice insarcistabilite de ?iroul permanent

c. /ecretarii caerelor( pentru fiecare camera)3 $unt alesi, prin vot secret, dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare3 tributii:

&) veg%eaza la redactarea proceselor verbale de sedinta, pe care le autentifica prin semnatura lor/) prezinta propunerile, amendamentele, si orice alte comunicari adresate adunarii camerei4) 2fectueaza apelul nominal;) oteaza rezultatul votarii

d. C%estorii ( Camera deputatilor, / $enat)

3 $unt alesi, prin vot secret, dintre candidatii propusi de grupurile parlamentare3 $e ocupa de problemele financiare ale camerelore. ;iroul peranent al fiecarei caere

3 este un organ colectiv, format din presedintele camerei, vicepresedintii, secretarii si c%estorii3 e un organ de stat, organ intern al fiecarei camere3 indeplinesc atributiile prevazute de Constitutie, legi si regulamente parlamentare3 membri birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare(cu e!ce

presedintelui) si pot fi revocati inainte de e!pirarea mandatului3 asigura organizarea muncii parlamentare si conditiile material necesare desfasurari acestei activitati

2. Structuri ale se&intelor comune

18


19/29

Drept institutional

3 e regula cele / camere lucreaza in sedinte separate, dar in anumite situatii, determinate prin legisllucreaza iun sedinte comune;

3 +t sedintele comune, birourile permanente ale camerelor elaboreaza impreuna proiectul ordinei de sedintei comune, stabilesc locul si data desfasurarii acesteia

3 ucrarile sedintelor comune sunt conduse alternativ de catre presedinti, asistati de doi secretari, cate udin partea fiecarei camere

- Situatii in care cele & camere se intalnesc in sedinta comuna4&) +rimirea mesajului presedintelui 'omaniei;/) eclararea starii de razboi;4) 5ncetarea0suspendarea ostilitatilor militare;) $tabilirea statutului deputatului si senatorului;-) umirea, la propunerea presedintelui 'omaniei, a directorilor $erviciilor de informatii;*) umirea avocatului poporului;6) 5nvestitura Auvernului;7) Fotarea motiunii de cenzura;1) $uspendarea din functie a presedintelui 'omaniei;&8) 2!aminarea rapoartelor Consiliului $uprem de parare a tarii

. Comisiliile parlamentare

3 ele sint organe de stat, organe interne a fiecarei camere, infiintate cu scopul de a indeplini insarcinarile csunt incredintate in vederea pregatirii lucrarilor camerelor;

3 componenta comisiilor respecta configuratia politica a fiecarei camere3 categorii de comisii parlamentare : permanente si temporare

A. Coisiile peranente

3 umarul, denumirea si competenta fiecarei comisii se stabileste direct de fiecare camera, prin regulame%otarare ulterioara;

3 sunt constituite pe intreaga durata a legislaturii;3 un parlamentar face parte obligatoriu dintr3o singura comisie parlamentara permanenta;3 participarea membrilor comisiei la sedintele acesteia este obligatorie ;3 adopta %otarari0decizii cu majoritate simpla

;. Coisiile teporare

3 isi desfasoara activitatea pana cand Camera sau +arlamentul decide definitiv asupra lucrarilor incredinacestora.

3 pot fi: speciale, de anc%eta, de mediere si e!ceptionale./. 8rupurile parlamentare

3 sunt alcatuite, de regula, din parlamentari care apartin aceleiasi formatiuni politice sau care subsaceluiasi program politico3economic ori sunt adeptii aceleiasi idei;

3 un parlamentar poate sa faca parte dintr3un singur grup parlamentar, poate sa3l paraseasca, sau se pdeclara independent in raport cu acesta;

3 asigura suplete in ceea ce priveste activitatea parlamentaraIII. unctionarea parlamentului

'. &egislaturadesemneaza durata mandatului colectiv al +arlamentului, implicit al fiecarei camere, este de an. /esiunea parlaentara

3 este forma organizatorica de lucru a +arlamentului3 se stabileste pe parcursul unui an calendaristic3 sesiunea poate fi de trei feluri :A. rdinare

3 Camera . ep. si $enat se intrunesc in doua sesiuni(sedinte) ordinare pe an: prima incepe la incepufebruarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie; a 553a incepe la inceput de septembrie si nu poate depsfarsitul de decembrie;

3 5ntre sesiuni e!ista vacante parlamentare, in care prin e!cepti ?iroul permanent0Comisiile parlamentarela cerere, sa3si continuie activitatea;

19


20/29

Drept institutional

3 convocarea acestor sedinte se face de catre presedintii acestora;. 4xtraordinare

3 acestea se pot convoca la cerere de urmatoarele subiecte de drept: +resedintele 'omaniei, ?iroupermanente ale camerelor, ori &04 din nr. deputatilor sau senatorilor

3 convocarea se justifica numai pentru indeplinirea unei sarcini neobisnuite sau in cazul producerii ueveniment neprevazut

C. /esiunea de plin drept

3 se convoaca: atunci cand +resedintele 'omaniei ia masuri pentru respingerea unei agresiuni armate, in cmobilizarii ori pentru instituirea starii de asediu sau de urgenta sau in cazul in care Auvernul emordonante de urgenta, in cazuri e!traordinare, iar +arlamentul nu se afla in sesiune parlamentara

*. /edintele caerelor8este subdiviziunea temporala a sesiunii# reprezinta !orma de intrunire e!ectiva a membrcamerei pentru a delibera asupra problemelor inscrise pe ordinea de zi

+. rdinea de zi

3 este programul dupa care se desfasoara dezbaterile la Camere3 el poate cuprinde : proiecte de legi, propuneri legislative, dupa caz, intrebari interpelari, petitii sau

probleme3 se supune aprobarii parlamentarilor, aprobarea facandu3se cu majoritatea simpla, in prezenta cvorumulu

sedinta(-8J K& din nr parlamentarilor);3 poate fi propusa de: Auvern, ?iroul permanent al camerei, un grup parlamentar

. /edinta si dezbaterile

3 se desfasoara pe parcursul a zile0saptamana;3 de regula sunt sedinte publice;3 sunt conduse de presedintele camerei0vicepresedinte, asistat de / secretari3 e!ista doua / tipuri de sedinte, pot fi:a. ordinare2obisnuite3stabilite in prealabil prin regulament;b. e+traordinare3se desfasoara la o alta data decat cea prestabilita3 cvorumul de sedinta este de cel putin jumatate plus unu din numarul membrilor camerei3 in principiu sedintele sunt publice3 dezbaterile la camere, in cadrul sedintelor, constau in discutarea c%estiunilor inscrise pe ordinea de

potrivit unei proceduri prealabil stabilite1. :otul in cadrul Parlaentului

3 este de regulapublic(nu secret), direct, egal, universal3 votul parlamentarului nu este si liber e!primat deoarece parlamentarul are obligatia de a particip

sedintele Camerei din care face parte3 validitatea votului se afla sub o dubla conditie :a. e+istenta cvorumului de sedintab. intrunirea ma0oritatii ceruta de lee sau de reulament pentru a decide intr-o anumita problema(calific

absoluta0simpla3dupa caz)UNCTIILE PARLA+ENTULUI RO+ANIEI

-" unctia &e repre%entare : +arlamentul 'omaniei fiind considerat reprezentantul intregii natiuni, a intrpopulatii si pt toate interesele sale, ec%ivaleaza cu faptul ca e purtatorul de cuvant a natiunii romane2" unctia &e recrutarese realizeaza fie prin faptul ca toti membrii guvernului trebuie sa apartina unei camparlamentare fie prin faptul ca odata desemnat primul ministru trebuie sa obtina "n parlament votul de investipentru membrii guvernului i programul de guvernare, fie prin faptul desemnarii primului ministru de catre udintre camerele parlamentului ori fie prin faptul autorizarii camerei parlamentului a numirii unor inalti functiopublici(e!emplu: parlamentul investeste guvernul; numeste avocatul poporului, camerele aleg fiecare 4 judecatoCurtea Constitutionala" unctia &e &irectionare a politicii e6terne. +arlamentul 'omaniei ratifica unele tratate international sconstituie, la nivelul sau, o comisie de politica e!terna/" unctia


21/29

Drept institutional

3 Camerele +arlamentului pot solicita urmarirea penala a membrilor Auvernului;3 5n sedinta comuna parlamentul pune sub acuzare +resedintele 'omaniei pentru infractiunea de inalta trad

0" unctia &e in#ormare. 21.50.2

Procedeede inforare ale Parlaentului sunt: '.inforarea la initiativa cetatenilor < petitiile# .inforare

initiativa parlaentarilor# *.inforarea la initiativa caerelor sau a coisiilor parlaentare# +.inforarea

initiativa guvernului

-. Petitionareprocedeu de informare.$efinitie.reptul de petitionare este un drept fundamental al omului consacrat de constit'omaniei in conformitate cu care orice cetatean se poate adresa prin petitii autoritatilor pubcentrale sau locale dar numai in numele semnatarilor.

Caracteristicile drepturilor de petitionare(=)2

o petitiile pot fi formulate individual sau colectivo petitiile trebuie semnateo pot fi trimise in scris sau prin emailo sunt scutite de orice ta!ao prin petitie se intelege orice reclamatie, sugestie, propunere, etco organizatiile legal consitituite au si ele dreptul sa adreseze petitii, dar numai in num

colectivitatilor pe care le reprezinta.o autoritatile publice au obligatia sa raspunda petitionarului in termen de 48 de zile d

inregistrarea petitiei.2. In#ormarea parlamentului la initiativa parlamentarilor3procedeu de informare. 2!ista doua procede

informarea parlamentului la initiativa parlamentarilor:a. solicitarea de inforatii E guvernul si celelalte autoritati publice au obligatia sa prezinte t

informatiile si documentele cerute de camera deputatilor, de senat ori de comisiile parlamentare intermediul presedintilor acestora. sadar dreptul de informare al parlamentrilor nu se realizeazmod direct ci doar prin intermediul camerei din care fac parte sau a presedintelui comisiei de apartin.

b. intrebarile

8$efinitie. 5ntrebarea este procedeul te%nic parlamentar, prin care un membru al parlamentsolicita informatii sau e!plicatii din partea unui membru al guvernului sau ai altor conducatori a uautoritati publice8Caracteristici(=)2

o este un act procedural individualo vizeaza un fapt determinato se adreseaza unui anume subiect precizat prin intrebareo daca intrebarea vizeaza politica generala a guvernului ea se adreseaza primului ministruo intrebarea implica obligatia de raspuns din partea celui c%estionat, dar si dreptul la rep

fata de raspunsul primito intrebarea nu atrage nicio sanctiune politicao intrebarea poate fi scrisa sau orala, simpla sau urmata de dezbateri.

. In#ormarea la initiativa camerelor si a comisiilor parlamentare. Auvernul si celelalte autoritati pubau obligatia sa prezinte toate informatiile si documentele cerute de camerele parlamentare ori comisparlamentare prin intermediul presedintilor acestora.5n aceste cazuri solicitarea de informatii este facultativa. 5ntr3un singur caz solicitarea de informatii obligatorie si anume atunci cand e!ista o initiativa legislativa de modificare a prevederilor bugetare, cinitiatorul este obligat sa ceara un aviz din partea guvernului(principalul ordonator de credite). vizul obligatoriu, respectarea lui este facultativa (e!. +rocedee: declaratiile guvernamentale la initiaparlamentului; 5nformarea la initiativa comisiilor parlamentare; 'aportul anual al Curtii de Conturi)

/. In#ormarea la initiativa $uvernului. Proce&ee:

21


22/29

Drept institutional

&) eclaratiile guvernamentale la initiativa guvernului/) un mijloc eficace de informare rezulta si din compatibilitatea recunoscuta constitutional i

calitatea de parlamentar si cea de membru al guvernului.4) informarea parlamentului pe calea initiativei legislative parlamentare

1" uncitia &e control a parlamentuluiRomaniei. $e realizeaza prin urmatoarele doua procedee:'. procedee si ijloace de control care nu se finalizeaza cu sanctiuni

a. 7ncunostiintarea neintarziata a *arlamentului de catre presedintele Romaniei atunci cand acest

masura respinerii unei aresiuni armate indreptate impotriva Romaniei.

b. Consultarea prealabila a parlamentului Romaniei de catre presedintele statului roman obliatorie in urmatoare cazuri4

tunci cand presedintele 'omaniei desemneaza un candidat la functia de prim ministru tunci cand presedintele presedintele 'omaniei decide dizolvarea parlamentului tunci cand presedintele 'omaniei decide desfasurarea unui refenduum national cu privir

unele probleme de interes national5n toate situatiile consultarea este obligatorie, iar respectarea consultarii este facultativa, cu o singe!ceptie, atunci cand in parlament e!ista un partid politic care are majoritatea mandatpresedintele fiind obligat sa desemneze din cadrul acelui partid un candidat la functia de p

ministruc. 1probarea este !orma de incuviintare a unui act sau a unei actiuni din partea parlamentaprobandu-se(validandu-se) ast!el acel act sau actiune.Aprobarea poate fi2

o anterioara 3 cand presedintele declara mobilizarea fortelor armateo posterioaraE atunci cand se instituie starea de asediu sau de urgentao atat anterioara cat si posterioaraE in cazul delegarii legislative, cand guvernul are nevoi

aprobare atat anterioara3pentru a adopta ordonante simple, cat si posterioara3in caprobarii lor.

. procedee si ijloace de control care se finalizeaza cu sanctiuni politice sau juridice, dupa caz

') investirea guvernuluiE e procedura constitutionala care poate avea ca finalitate acordarea votulu

incredere guvernului. 4tapele acestei proceduri sunt:a.presedintele 'omaniei desemneaza un candidat la functia de prim ministrub. candidatul desemnat la functia de prim ministru este obligat ca in termen de &8 zil

ceara parlamentului aprobarea pentru lista membrilor de guvern si pentru programuguvernare

c.parlamentul in sedinta comuna cu votul majoritatii absolute a parlamentarilor acorda votuincredere guvernului

d. presedintele 'omaniei emite decretul de numire a guvernuluie.membrii guvernului depun individual in fata presedintelui 'omaniei juramantul de cred

data de la care intra in e!ercitiul mandatului lor.) 9nterpelareaE este formal tot o intrebare care se adreseaza guvernului sau unuia dintre membrii

prin care se cer e!plicatii asupra politicii trecute a guvernului, dar si asupra atitudinii pe guvernul intelege sa o puna in practica intr3o problema actuala sau viitoare. 9nterpelareadeosebeste de intrebare sub un intreit aspect2

a.5nterpelarea se formuleza intotdeauna sub forma scrisab. 5nterpelarea poate provoca o dezbatere asupra politicii guvernului care poate sa p

in cauza raspunderea acestuia.c.Camera deputatiilor sau senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa isi e!prpunctul de vedere asupra problemei ce a facut obiectul interpelarii

22


23/29

Drept institutional

*) "otiunea de cenzura este procedura constitutionala prin care camera deputatilor si senatusedinta comuna, pun in cauza raspunderea politica a guvernului printr3un plan la adresa acestuactivitatile lui. Caracteristicile otiunii de cenzura2

a. initiativa motiunii nu poate fi decat una colectiva si anume cel putin L din numarul totasenatorilor si deputatilor;

b. la data depunerii ei se comunica guvernului si poate fi dezbatuta in parlament dupa trei de la data prezentarii ei in sedinta comuna

c. motiunea de cenzura se voteaza in sedinta comuna cu votul majoritatii absolutparlamentarilor;

d. daca motiunea de cenzura nu intruneste majoritatea ceruta de lege ea se considera respinsguvernul ramane in e!ercitiul functiunii;

e. daca motiunea de cenzura este votata cu majoritatea absoluta guvernului ii inceteaza fomandatul, fiind demis, desc%izandu3se procedurile constitutionale pentru formarea unui guvern ;

f. atunci cand motiunea de cenzura este respinsa parlamentarii care au semnat pentru initiei nu mai pot semna pentru o noua motiune de cenzura in aceeasi sesiune parlamentarae!ceptia cazului cand guvernul isi angajeaza raspunderea politica.

+) Angajarea raspunderii guvernului la initiativa saeste procedura constitutionala prin care guvepune parlamentul in situatia de a3i accepta opinia sau demiterea. Caracteristici2

a. ngajarea raspunderii guvernului la initiativa sa se poate face doar in sedinta comuna a cdoua camere pe un program, o declaratie de politica generala sau un proiect de lege

b. aca in termen de 4 zile de la angajarea raspunderii se depune o motiune de cenzuraceasta este votata guvernul este demis iar programul, declaratia de politica generaladupa caz, proiectul de lege se considera respinse

c. 5n situatia in care nu se depune o motiune de cenzura sau se depune si este respprogramul, declaratia de politica generala ori proiectul de lege se considera adoptate niciun vot e!plicit asupra lor.

d. Auvernul isi poate angaja raspunderea pe un proiect de lege ordinara sau organica,e. *arlamentul poate reveni asupra unei lei adoptate prin ana0area raspunderii uvern

in doua situatii4

&. cand presedintele 'omaniei inainte de promulgare solicita ree!aminarea legii/. cand Curtea Constitutionala declara legea neconstitutionala

) /uspendarea din functie a presedintelui oanieieste o procedura prealabila si obligatorivederea demiterii din functie e presedintelui 'omaniei.

a. $uspendarea are loc pentru fapte grave de incalcare a constitutiei 'omaniei, in sedcomuna a celor doua camere, cu votul majoritatii absolute a parlamentului, la initiativa aputin &04 dintre membrii camerelor.

b. Curtea Constitutionala da un aviz consultativ asupra propunerii de suspendare.c. +resedintele 'omaniei poate da e!plicatii cu privire la faptele ce i se imputa.d. 5n termen de 48 de zile de la data suspendarii in sedinta comuna trebuie organizat

referenduum pentru demiterea presedintelui 'omaniei(are caracter obligatoriu ca organi

si rezultat)1) Punerea sub acuzare a presedintelui oaniei pentru infractiunea de inalta tradare:

a. re loc in sedinta comuna a celor doua camere, la propunerea majoritatii absoluparlamentarilor si cu votul majoritatii calificate a acestora (/04 din nr total al parlamentari

b. Competenta de judecata apartine 5naltei Curti de Casatie si =ustitie.c. +resedintele este demis de drept la data ramanerii irevocabile a %otararii de condamnare.

=) >rarirea penala a ebrilor guvernuluia. se face la initiativa camerei deputatilor, senatului sau a presedintelui 'omaniei, pentru f

savarsite in e!ercitarea functiei de membru al guvernului.b. solicitarea de urmarire penala nu inlatura prezumtia de nevinovatie.

23


24/29

Drept institutional

c. suspendarea din functie a ministrului este facultativa pana la trimiterea sa in judecata sdrept de la acest moment.

d. Un ministru este demis din functie de catre presedinte la propunerea primului ministru." unctia &eli,erativa.

Caera deputatilor si senatul adopta doua tipuri de acte: '. Acte juridice si . Acte cu caracter exclusiv politic '. acte juridice ale parlaentuluiE cele doua camere parlamentare pot adopta legi, %otarari si motiuni.

o &egile."e!initie.egea: este actul juridic normativ adoptat de ctre organul legiuitor (parlamentadunare reprezentativ) dup o procedur anume stabilit "n acest scop, prin care, "n cacompetentei sale legislative acesta adopt reguli generale i de aplicaBie repetat care la nevoie paduse la "ndeplinire prin forBa de constr#ngere a statului. #eile pot !i de ' tipuri: constitutionale, organice si ordinare si se adopta cu majori

calificata, absoluta si simpla sau relativa. +arlamentul 'omaniei are omnipotenta de a reglementa prin lege orice domeniu al v

sociale, politice si economice. egile sunt supreme in ar%itectura normativa a statului roman avand cea mai mare f

juridica, toate celelelalte acte jucte juridice fiindu3i obediente. egile pot fi: legi fluvii3caz in care se recurge la o reglementare in detaliu a unui anu

domeniu de relatii sociale sau legi cadru, cand se creioneaza doar cadrul genera

reglementarii urmand ca detalierea lor sa se faca prin alte acte juridiceo ?otararile caerelor si ale parlaentului.

otararile camerelor se deosebesc de lei sub un intreit aspect4

u forta juridica inferioara legilor @orararile se adopta in vederea detalierii sau aplicarii legilor @orararile se deosebesc de legi si sub aspectul procedurii de adoptare.

Raportat la procedura de adoptare distinctia dintre hotararile camerelor si lei consta in4 %otararile pot fi si emanatia unei singure camere parlamentare regulile privitoare la initiativa legislativa nu le sunt aplicabile %otararile se adopta deregula cu majoritate simpla %otararile nu se dezbat in comisiile parlamentare

%otararile camerelor nu se promulga de catre presedintele 'omaniei de regula %otararile nu se publica in 9onitorul >ficial al 'omaniei

o "otiunile sunt o varietate a %otararilor, constand intr3un te!t votat de catre +arlmaentul 'omanreferitor la functionarea sa sau pentru a3si e!prima optiunea ori vointa asupra unei probldeterminate. istinctia dintre motiuni si legi se face sub acelasi aspecte delimitatoare ca intre %otara

legi. 9otinile pot fi de doua tipuri: care se deosebesc fundamental prin consecintele lor jurid

adica motiuni de cenzura si motiun simple.. aporturile dintre %otararile de guvern si legi2

%otararile de guvern se emit in vederea organizarii e!ecutarii legilor egea trebuie sa pree!iste unei %otararile de guvern $ingura derogare de la principiu conform careia parlamentul este unica autoritate legiuitoare

derogarea legislativa cand Auvernul adopta ordonante avand putere de lege. omeniul %otararile de guvern este totdeauna dependent de cel al legilor

. Acte cu caracter exclusiv politic ale Palaentului oaniei. +ot fi apeluri, declaratii, etc. principalacaracteristica fiind aceea ca nu produc efecte juridice, ci ele au cel mult o rezonanta de ordin politic.

Proce&ura le$islativa o,isnuita) comuna or&inara are drept scop adoptarea unei legi ordinare, organice este contradictorie si repetitiva in acelasi timp. 2ste contradictorie deoarece presupune dezb

24


25/29

Drept institutional

contencioase si repetitiva deoarece dupa ce un proiect de lege a fost adoptat intr3o camera se trimite sdezbatere si adoptare in cealalata camera unde procedura legislativa se reia.

Procedura cuprinde faze fiecare cu ai ulte etape2

') Pria faza contine uratoarele etape2 $. initiativa leislativa; &. sesizarea camer

parlamentului; '. avizarea proiectului de lee de catre consiliul leislativ; . dezbaterea proiect

in una sau mai multe comisii parlamentare care intocmesc dupa caz rapoarte2 avize

'. initiativa legislativa. 5n materia legilor ordinare si organice, initiativa legislativa poate apartAuvernului, deputatilor si senatorilor precum si cetatenilor cu drept de vot.

a. Cele mai multe initiative leislative provin de la =uvern sub !orma proiectelor de

deoarece4

proiectele de legi trebuie redactate tinand cont de regulile de te%nica legislativa Auvernul trimite spre dezbatere si adoptare parlamentului proiecte de legi in ved

realizarii programului sau de guvernareb. 7nitiativa leislativa a parlamentarilor apare mai rar sub !orma propunerilor leisla

deoarece4

+ropunerile legislative trebuie sa tina cont de te%nica legislativaatorita dispersiei politice, un astfel de demers are putine sanse de reusita

+arlamentarii au la indemana un instrument juridic mult mai eficace pentru implica in procedura legislativa si anume amendamentul

c. 7nitiativa leislativa cu drept de vot a cetatenilor apare si mai rarpe aceleasi considerein plus ea trebuie sa provina sub forma unei propuneri legislative de la cel putin &88micetateni cu drept de vot, provenind din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecareaceste judete sau municipiul ?ucuresti trebuie inregistrate cel putin - mii de semnatursprijinul acestei initiative.Cetatenii cu drept de vot nu au drept de initiativa legislativa in uratoarele doenii2

+robleme fiscale +robleme cu caracter international dmistia Aratierea

. sesizarea caerelor parlaentului3 se face in raport de natura reglementarii. +rima camera sesipoarta denumire de prima camera sesizata, iar cea de a doua camera, camera decizionala.*. avizarea proiectului de lege de catre consiliul legislativ

a.se !ace in mod obliatoriu de catre consiliul leislativ care emite un aviz consultativ. Consiliul legislateste un organ de specialitate al parlamentului care are drept principale atributii verificarea, sistematizareacoordonarea intregii legislatii.b.in anumite situatii avizarea proiectului de lee este obliatorie si de catre consiliul economic si socialacesta este un organ tripartid format din reprezentantii guvernului, patronate si sindicate.CS-consiliul economic si social avizeaza obliatoriu acele proiecte de lei care se re!era la4

restructurare si dezvoltare economica, privatizare, relatii de munca si protectie sociala, sanatate, invatamant si cercetare stiintifica.

25


26/29

Drept institutional

+. dezbaterea proiectului in una sau ai ulte coisii parlaentare care intocesc dupa caz rapoarte s

avizeE se face la sesizarea comisiei parlamentul de catre biroul permanent al camerei respective. > comparlamentara permanenta este sesizata in fond atunci cand ea este competenta sa intocmeasca un rapaportul coisiei sesizata in fond trebuie sa contina propuneri otivate pentru2

a. adoptarea proiectului de lege in forma depusa de initiatorb. adoptarea proiectului cu modificari si0sau completaric. respingerea proiectului de lege

eputatii si senatorii pot depunde amendamente scrise la comisiile sesizate in fond. Aendaentuleste act procedural ce poate apartine numai subiectelor de drept participante la procesul legislativ si constmodificarea de fond sau forma a unui te!t suspus deliberarii. $i alte comisii parlamentare pot sa3si e!proptiunea pentru un anumit proiect de lege intocmind in acest sens avize care trebuie incluse in raportul comsesizate in fond. @aza a doua a procedurii legislative ordinare cuprinde uratoarele etape2

'. prezentarea proiectului de lege de catre initiator in vederea e!punderii motivelor care stau la breglementarii, dar si a eventualelor efecte paralele sau contradictorii rezultate din adoptarea proiectululege

. prezentarea raportului de catre coisia parlaentara sesizata in fond

*. dezbaterea generala si pe articole. 5n cadrul dezbaterii generale asupra proiectului de lege, iau cuvaparlamentarii cate unul din partea fiecarui grup parlamentar

9n cadrul dezbaterii generale: nu pot fi propuse amendamente; iau cuvantul parlamentarii, cate unul din partea fiecarui grup parlamentar

9n cadrul dezbaterilor pe articole: pot fi depuse amendamente orale cu privire la probleme redactionale sau de mai m

importanta. ordinea de dezbatere a amendamentelor este urmatoare4

in primul rand se dezbat amendamentele care tind sa suprime anumite te!te legisla se dezbat amendamentele care au ca obiect modificarea si0sau completarea proiect

de lege

+. votareaEse realizeaza distinct pt fiecare amendament dupa care se voteaza fiecare articol de lege, iar la fse voteaza legea in ansamblul ei cu majoritate absoluta sau relativa, functie de natura reglementarilor

. 9ntoarcerea legiiE dupa ce proiectul de lege a fost votata in prima camera sesizata aceasta se trimcamerei decizionale, care decide efectiv. aca insa camera decizionala adopta in plus o prevedere lecare este de competenta primei camere sesizate, atunci legea se intoarce la prima camera sesizata cardecide definitiv numai in raport cu prevederea legala ce intra in competenta sa decizionala.

1. Proulgarea legii E dupa votarea legii in parlament aceasta se trimite spre promulgare presedint'omaniei. +rimind legea, presedintele 'omaniei trebuie ca in termen de /8 de zile sa o promulge. ermde /8 de zile este unul de decadere, deoarece implinirea lui produce urmatoarele efecte juridice:

+resedintele nu mai poate promulga legea u mai poate cere ree!aminarea ei

u mai poate sesiza Curtea Constitutionala pentru ca aceasta sa se pronunte asupra constitutiei ei=. Publicarea si intrarea in vigoare a legii3

se publica in 9.>. al 'omaniei si intra in vigoare la 4 zile de la publicare sau la alta data ulterioprevazuta in cuprinsul ei

prin e+ceptie un sinur tip de lee nu se promula si nu intra in vioare

Democratia constitutionala in Romania.docx

Documents

Transcript of Democratia constitutionala in Romania.docx