7/30/2019 Def Port Maritim

1/5

Un port este, n general, un loc adpostit n care navele se pot refugia pe furtun i potstaiona n siguran. Cu timpul ns termenul a cptat un sens mai larg, identificndu-se cusfera mai cuprinztoare a noiunii port", datorit faptului c pe lng adpostire, navele autrecut i la operaiuni de ncrcare/ descrcare.

n sens strict, termenul definete o suprafa de ap adpostit de diguriispargevaluri ncare navele pot staiona i opera, dar care poate s nu fie mprit n bazine specializate

cucheuri,dane, docuri utilate pentru manipularea mrfurilor.Un port amenajat la distan apreciabil de mare, n vrfulestuareloradnci, pe poriunile

maritime ale fluviilornavigabile sau pecanaluri maritime poart denumirea deport interior. Unastfel de port permite accesul navelor maritime pn la centrele industriale i comerciale dininteriorul rii.

Conform cu Ordonana nr. 22 din 29 ianuarie 1999 privind administrarea porturilori serviciile n porturi, un port este definit astfel:[1]parte delimitat a teritoriului naional,...,

situat la litoral sau la malul unei ape, protejat natural sau artificial mpotriva valurilor,

vnturilor, curenilor, gheurilor, avnd ca scop primirea i adpostirea navelor, prestarea deservicii pentru nave, pasageri i mrfuri, precum i facilitarea de activiti comerciale iindustriale. Portul cuprinde totalitatea acvatoriilor i teritoriilor, construciilor hidrotehnice,canalelor de acces, enalelor, zonelor de navigaie, radelor interioare, cldirilor, magaziilor,

platformelor, cilor ferate, drumurilor, instalaiilor i echipamentelor aflate n limiteleacestuia. Sistemul portuar naional este format din totalitatea porturilor situate pe teritoriul

Romniei.;

Vedere asupra portului orauluiReykjanesbr, Islanda

Porturile se clasific dup cum urmeaz:

a) din punct de vedere al formei de proprietate asupra infrastructurii portuare: - porturi publice, a cror infrastructur aparine domeniului public; - porturi private, a cror infrastructur este proprietate privat;

b) din punct de vedere al aezrii geografice: - porturi maritime; - porturi situate pe ci navigabile interioare;

c) din punct de vedere al obiectului de activitate: - porturi comerciale; - porturi de agrement; - porturi militare sau zone speciale din porturi.

Romnia deine trei porturi maritime la: Constana, Mangaliai Midia. Porturile genereaza

25% din cifra de afaceri a judeului Constana.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nav%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dighttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spargevalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cheuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cheuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Estuarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Estuarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fluviuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canal_(geografie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Canal_(geografie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciile_%C3%AEn_porturihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Port#cite_note-0http://ro.wikipedia.org/wiki/Reykjanesb%C3%A6rhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mangaliahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Midia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Ytri-Njar%C3%B0v%C3%ADk,_Reykjanesbaer,_Iceland.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nav%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dighttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spargevalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cheuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dan%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Estuarhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fluviuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canal_(geografie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Serviciile_%C3%AEn_porturihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Port#cite_note-0http://ro.wikipedia.org/wiki/Reykjanesb%C3%A6rhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Islandahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mangaliahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Midia&action=edit&redlink=1

7/30/2019 Def Port Maritim

2/5

n anul 2008, traficul de mrfuri n porturile romneti a ajuns la 18,06 milioane tone,exclusiv Portul Constana, n timp ce Portul Constana a nregistrat un trafic de 61,9 milioanetone.

n anul 2007, traficul de mrfuri prin porturile maritime autohtone a fost de 52,6 milioanede tone, fa 2006 cnd au fost nregistrate 52,1 milioane de tone.

Porturile maritime

Amplasarea si constructia porturilor trebuie sa tina cont de accesul usor spre acesta,posibilitati de legatura cu interiorul, asigurarea unui adapost n timpul stationarii si conditiileclimatice si hidrologice locale.

Orice port prezinta o rada exterioara care trebuie sa asigure loc de ancorare si asteptarepna la intrarea n port, ferita de vnt, curenti, valuri si departe de traficul maritim.

Rada interioara asigura operatiunile de ncarcare/descarcare si aprovizionare a navei.Radele sunt naturale, artificiale (Casablanca) sau mixte.Bazinele portuare trebuie sa ndeplineasca anumite dimensiuni geometrice si care trebuie

sa ndeplineasca economie de spatiu, sa reduca deplasarea navelor si a utilajelor portuare si sausureze exploatarea si administrarea navei si a marfii.

Asezarea unui port este determinata de configuratia si tipul tarmului, conditiilehidrometeorologice ale zonei si accesul facil al navelor.

Porturile se clasifica dupa trei criterii:I. dupa pozitia geografica:

- porturi de estuar (porturi destul de sigure): Londra, New York, Hamburg, Anvers,Roterdam. Au ca dezavantaje: pilotajul este obligatoriu, iar dragajul este

permanent.- porturi larg deschise la mare (majoritatea porturilor) au asigurata intrarea destul de

facil n incinta, dar sunt expuse vnturilor si furtunilor: Constanta, Marsilia,Casablanca.

- porturi artificiale: Manchester, Gant.II. dupa specializare:

- porturi carbonifere: Cardiff;- porturi petroliere: n Kuweit la Mina Al Ahmadi; Texas City;- porturi pentru cafea: Santos n Brazilia;- porturi pentru banane (descarcare si mentinere): Dieppe n Franta;- porturi pentru pescuit: Oslo, Narvig, Boulogne sur Mer;- porturi pentru calatori: Le Havre.

III. dupa criteriu special:

- de iernare si adapost: n M. Baltica;- turistice: n Grecia, n Italia de Sud.

Marile si oceanele globului

Oceanul Atlantic are o suprafata de 93,4 km, fiind marginit de Europa, Africa, America deNord si America de Sud. Are forma literei S avnd o lungime de 7200 Mm (N-S) si o latime de3900 Mm. Este un ocean cu tarmurile relativ crestate cu cteva golfuri mari (Golful Guineea,Golful Mexic, Golful La Plata, Golful Sfntul Laurentiu, Golful Biscaya sau Gasconiei, GolfulFinic, Golful Botnic). Insulele sunt relativ putine si grupate n arhipelaguri: insula Islanda,insulele Marea Britanie, insulele Azore, insulele Canare, insulele Capului Verde, insula Sfnta

Elena si insula Ascension - care este punct de alimentare pe rutele care duc spre America de Sud,insulele Falkland (Malvine), insulele Antilele Mari - Cuba, Haiti, Jamaica, Puerto Rico, insulele

http://ro.wikipedia.org/wiki/Portul_Constan%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portul_Constan%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portul_Constan%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portul_Constan%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Portul_Constan%C8%9Ba

7/30/2019 Def Port Maritim

3/5

Antilele Mici - Antigua, Dominica, Martinica, Trinidad-Tobago, Bahamas, Bermude, insulaTerra Nova (Newfoundland).Marile componente:

- Marea Baltica cuprinsa ntre Suedia, Finlanda, arile Baltice (Lituania, Letonia,Estonia), Polonia si Germania; este o mare putin adnca (60-140 m adncime), cusalinitatea cea mai scazuta dintre marile globului 4 la mie (n iernile grele

ngheata);- Marea Nordului: legatura dintre M. Nordului si M. Baltica se face prin strmtorileKattegat si Skagerrak si este cuprinsa ntre M. Britanie, Belgia, Olanda,Germania, Danemarca si Norvegia; jumatatea sudica este mai putin adnca si ceamai mica adncime este la Capul Dogger (16 m);

- Golful Biscaya este situat ntre Spania si Franta si este caracterizat de adncimimari n centru (4003 m) si n zona bat vnturile de vest; este marcat de douacapuri - n nord Capul Ouessant si n Nw-ul Spaniei Capul Finisterre;

- Marea Mediterana are o suprafata de 2,5 milioane km si desparte Europa deafrica; adncimea maxima este de 5121 m la Capul Matapan n sudul Greciei;legatura cu oceanul se face prin strmtoarea Gibraltar, iar legatura cu M. Neagra

se face prin sistemul Dardanele-Marmara-Bosfor; este o mare cu salinitate mare(36-38 la mie); se desparte n doua prin pragul siciliano-tunisian (300-400 madncime) si se gasesc insule mari precum Creta, Cipru, Sicilia, Sardinia, Corsica,insulele Baleare;

- Golful Guineea are adncimi mici n apropierea coastei care este mloasa;- Marea Caraibilor este cuprinsa ntre Antilele Mari, America Centrala si nordul

Americii de Sud; cea mai mare adncime este la groapa Puerto Rico; se gasescdoua bancuri petroliere;

- Golful Mexic se afla ntre SUA, Mexic si Cuba; are adncimi mari n centru; aretoate tipurile de tarmuri joase pe coastele SUA;

- Golful Sfntul Laurentiu se gaseste ntre peninsula Labrador, peninsula NouaScotie si insula Newfoundland; navigatia este interzisa pe timpul iernii; aresalinitate scazuta.

Oceanul Pacific are suprafata de 180 milioane km; are forma aproximativ rotunda,dovedita prin distanta N-S care este de 8350 Mm, iar distanta E-W este de 9300 Mm; prezintatarmuri relativ drepte; legatura cu Oceanul nghetat fiind ngusta si se face prin strmtoareaBering, iar legatura cu Oceanul Indian este larga si se face printr-o linie imaginara ce trece prinsudul insulei Tasmania, iar legatura cu Oceanul Atlantic se face prin strmtoarea Drake sistrmtoarea Magellan. Este oceanul cu cele mai multe insule: insulele Aleutine; insula Sahalin;arhipelagul japonez cu insula Honshu (Hondo), insula Hokkaido; arhipelagul insulelor Curile,

insula Taiwan, insulele Filipine; insulele indoneziene - Borneo, Sumatera, Kalimantan; insulaNoua Guinee; insula Noua Zeelanda; insula Tasmania; insulele Hawaii, insulele Galapagos;arhipelagurile Polinezia, Micronezia si Melanezia.

Marile ce apartin Oceanului Pacific:- M. Bering este delimitata la sud de insulele Aleutine;- M. Ohotsk cu insula Sahalin;- M. Japoniei;- M. Galbena se afla ntre Coreea si China si este foarte putin adnca (40 m);- M. Chinei de Est si M. Chinei de Sud;- Marile dintre insulele indoneziene denumita si Mediterana asiatica - M. Sulawesi;

M. Flores; M. Java, M. Banda etc;

- Golful California;- Golful Alaska (nu ngheata niciodata).

7/30/2019 Def Port Maritim

4/5

Oceanul Indian are o suprafata de 75 milioane km si este situat ntre Asia, Africa siAustralia, fiind singurul bazin oceanic nchis la nord. El este totodata si cel mai cald ocean.

Insule cuprinse n Oceanul Indian: insula Madagascar; insulele Seychelles; insulaMauricius, insula Reunion, insula Ceylon, insula Cocos; insula Christmas.

Mari ale Oceanului Indian:- M. Rosie se afla ntre Africa si peninsula Arabia; legatura cu M. Mediterana se

face prin Canalul Suez, iar cea cu Oceanul Indian prin strmtoarea Aden; este adoua mare ca salinitate (40 la mie), avnd insule coraligene n sud, zona n care seproduc si fenomene de refractie multipla;

- Golful Persic se afla ntre Arabia, Iran si Irak; n golf se patrunde printr-ostrmtoare relativ ngusta si cu adncimi de 40-60 m; se gasesc zacaminte de

petrol;- M. Arabiei se afla ntre Arabia si India;- Golful Bengal.

Rute de transport

Rutele din Oceanul Atlantic

La stabilirea rutelor se tine cont de marile circuite ale curentilor de aer si apa.Rutele din Europa de NW spre Africa de Sud folosesc vnturile de nord pna la iesirea din

Canalul Mnecii. Dupa depasirea Capului Finisterre se foloseste alizeul de nord-est pentrudepasirea zonei spaniole si portugheze.

Din dreptul Capului So Vincente se merge pe traiectoria curentului Canarelor pna laCapul Verde n Africa. De aici se face aterizarea pe insula Ascension sau insula Sf. Elena si apoispre Capetown, departe de coasta pentru a se evita alizeul de sud-est si curentul Benguelei.

Drumul spre America de Nord n perioada de iarna, cnd vnturile de vest sunt foarteputernice si exista pericolul de ntlnire cu icebergurile si cnd vizibilitatea este redusa se ia undrum spre sud cu aterizare pe insulele Bermude si de aici spre portul de destinatie cu navigatiecostiera.

Drumurile spre America de Sud au acelasi traseu ca si cele spre Africa de Sud pna laCapul Verde. De aici se schimba drumul folosindu-se curentul Ecuatorial de Nord si alizeul desud-est. Att curentul ct si vntul este puternic, deriva este mare (30 Mm n 24 de ore si trebuietinuta zilnic estima drumului corectata cu puncte astronomice si radio.

Pentru a se folosi curentul Braziliei navigatia se face spre larg.Din America de Nord spre Africa de Sud exista mai multe variante de rute n functie de

anotimp.n prima jumatate a anului se foloseste drumul direct spre insulele Capului Verde, iar de

aici drumul este identic cu cel din Europa de NW spre Africa de Sud.n a II-a jumatate a anului se alege un drum direct cu aterizare pe insula Ascension si apoi

spre Capetown sau un drum pe lnga Antilele Mici, insula Sf. Elena si apoi spre Capetown.Rutele din Oceanul Indian

Rutele deservesc legatura dintre Europa si Asia de SW sau dinspre sudul Africii spreAustralia.

n stabilirea rutelor de navigatie trebuie sa se tina cont de conditiile hidrometeorologicespecifice, mai ales de musoni si curentii oceanici care-si schimba directia de deplasare la 6 luni.

n perioada de schimbare a directiei se produc si cicloni tropicali cu frecventa mai mare,nsotiti de vnturi si precipitatii abundente.

Canalul Suez - Golful AdenRuta prin M. Rosie este pe mijlocul marii, paralel cu tarmul pna la latitudinea de 16N.

De aici ruta se bifurca: spre Golful Aden trece prin canalul Abu-Alil, iar traficul spre M.Mediterana trece pe la est de insula Abu-Alil. Lungimea rutei este de 1310 Mm.Ruta spre India si Extremul Orient

7/30/2019 Def Port Maritim

5/5

De la Golful Aden ruta se ndreapta direct spre Sri Lanka pe care o dubleaza pe la sud.n perioada de iarna pna la Sri Lanka navigatia este stnjenita de musonul de NE care are

viteza mare si produce valuri mari. (ruta este spre sud)De la Sri Lanka ruta este de-a lungul paralelului de 5N spre Singapore.Musonul de vara este favorabil acestei rute.Ruta Golful Aden-Australia

Ruta are lungimea de aproximativ 5000 Mm si are directia NW-SE.n timpul verii sudice datorita alizeului de SE si a valurilor din prova provocate de acesta,navele se deplaseaza mai ncet, drumul facndu-se n aproximativ 20-30 de zile.

Navele coboara pna la insula Chagos spre sud si apoi paralel cu latitudinea.n perioada de iarna portiunea dificila este la sud de latitudinea de 30S datorita vnturilor

de vest.Rutele din M. Arabiei si Golful Bengal prezinta particularitati datorita musonilor, mai ales

a celui de SW (vara) care determina ploi torentiale si valuri mari ce maresc durata voiajelor.Rutele din sudul Africii spre Singapore sunt afectate de vnturile de vest, de curentul

Acelor si de valurile mari, astfel ca navele sunt obligate sa navige aproape de coaste (la aprox. 10Mm). Spre Australia vor naviga pe un arc mare de cerc iar pentru Singapore se vor deplasa spre

insula Madagascar, insula Chagos si apoi direct spre Singapore.