Dacism si etnologie in cultura romana
-
Upload
bogdanneagota5423 -
Category
Documents
-
view
228 -
download
2
Transcript of Dacism si etnologie in cultura romana
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 1/17
ACADEMIA
ROMANA
INSTITUTUL
DE
ETNOGRAFIE
$I
FOLCLOR
ANUARUL
INSTITUTULUI
DE
ETNOGRAFIE,
$r
FoLcLoR
,,CONSTANTN
BRAILOIU"
SERIE
NOUA
.
TOM.
11-13
.2000-2002
,,C.
BRAILOILT''
@
EXTRAS
m
EDITURA ACADEMIEI
ROMANE
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 2/17
DACISMUL
$I
,,FENOMENUL
ORIGINAR"
iN
sruorul
cULTURTI
PoPULARE
BOGDAN
NEAGOTA
Universitatea,,Babeq-Bolyai",
Cluj-Napoca
Dacismul se
manifestl in cultura
romdnd
in
plin
romantism,
coagulAndu-se
ca
un
concept
metafizic
esenfial
in contextul
unei
,,gcoli
mitologice
locale",
in
opozilie
cu
paradigma identitard roman6,
dominanti
in
epocd.
Reprezentan{ii
primei
generafii
romantice construiesc
o
intreagi
ideologie istoristd, centratd
in
jurul
tezei
originii
dacice,
valorificat[
ca
idee motrice
a
teoriei
specificului
na(ional.
Lansatd
in
spirit
polemic
inci
de la
inceput, teza
dacicd a
devenit
repede
vectorul
a
ceea
ce
ulterior
se
va
numi
autohtonism
/ tradilionalism,
definindu-se
prin
opozilie
cu
latinismul specific
iluminismului transilvan. Astfel,
teoriile
culturale ajung
sI
se
polarizeze
in
jurul
celor
doud
teze originare,
in doui serii
izomorfe:
,,latinism"
-
universalism
iluminist
-
sincronism
gi
integrare
in
Europa
Centrali
pi
Occidentali
vs
,,dacism"
-
autohtonism romantic
(mitul
autohtoniei
originare)
-
protocronism
qi
,,specific
romdnesc"
(originalitate
gi
delimitare
de
modernitatea europeani)1.
in
ceea
ce
privegte
studiile
culturale
,,daciste"
de
secol XlX,
acestea
se
dezvolti
in
doui etape
cronologice
(care
coexisti
qi
in
paralel):
generafia paqoptistd
promoveazd un dacism
de
facturi
mai
ales
politicd
(construirea
teoriei ,,specificului
nafional"
pe
baze dacice
gi
critica
xenomaniei, ideea
dacici
vdzutd ca
pandant
istoric
al ideii Unirii
Principatelor),
in
vreme ce, dupi
1860,
dacismul
devine
un
termen constitutiv
al
,,specificului"
autohton,
evolu6nd
c[tre
cercetirile de
dtnopsihologie
(la
Hasdeu
qi
Eminescu);
cu alte cuvinte, incorporarea
ideii
dacice
in
cultura
romAn6
are
loc prin convertirea unei categorii
istorice
intr-un concept
metafizic
de tipul
,,fenomenului
originar"
goethean.
De
asemenea, e
notabil faptul
cI dacismul
veacului al
XIX-lea
germineazi
indeosebi in eseistica
politico-sociali
gi
in literatura romanticl
gi
abia
o dat6 cu
B.
P.
Hasdeu
gi
cu
Nicolae
Densugianu se
poate
vorbi
despre
un
comparatism
lingvistic
Ai
istorico-religios
dacoromdn,
dezvoltat
in
lucr[ri
gtiin(ifice
mai
mult
sau mai
pu{in
veridice.
I
DupA Ovidia Babu-Buzne4 disocierea dintre
ideea
romani
gi
cea dacicl s-ar calchia
pe
distinc{ia cultura
($i
corolarul acestei4 integrarea
in
familia culturilor romanice)
-
spiritualitate
(care
vizeaz6,
conectue4
via mitologia nordic[,
la
prestigiul
originilor
,,hiperboreene")
-
v.
Dacii in
constiin.ta
romanticilor
no$tri.
Schild
la
o
istorie a
dacismului,
Bucuregti, Editura Minerv4 1979,p.227.
Anuar
IEF,
serie nou5, tom. I l-13,
2000-2002, Bucureqti,
p.
ll7-132
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 3/17
ll8
BOGDAN NEAGOTA
Tentativa
de
problematizare
a
ascendenfei
dacice,
datoratd
lui Naum
R6mniceanu
(dacismul ca
o
caracteristicd
etnici)2,
se stinge
ftrd
si
aibl
vreun
ecou. Mihail
Kogllniceanu3 construiegte
primele
determina{ii
ale
ideii
dacice,
motivdndu-le
istoric:
polemica
cu
,,latinigtii"
ardeleni
(inlocuirea
criteriului originii
nobile
cu cel al calitdfii
intrinseci
actuale)a
gi
cu xenomanii
francofili
(seria
de
antiteze,,barbarie"
-
plm6ntean
-
fond
-
vechi durabil
gi
,,civilizafie"
-
striin
-
formi
-
nou
-
perisabil)5;
prestigiul
originar
al
Daciei, curajul
gi
libertatea
(legenda
sclavilor evrei
refugiali la
daci)6,
aprecierea
superlativi a
regetui
dac
Decebal,
omologarea
Dochiei din
tradiliile
folclorice
cu
genius
Daciarum
de
pe
o inscripfie
militard roman[
gi
chiar identificarea statuii
acestei divinitati
dacice cu megalitul
de
pe
Muntele
deahl6u7. Astfel,
Kogdlniceanu
pune
bazele
unui
compaiatism
dacorom6n
empiric,
plec6nd
de
la
asocierea
datelor arheologice cu
cele
folclorice
in
virtutea unui
raport distorsionant
intre
memoria
orali
gi faptul
istoric:
,,Norodul
schimbd
int6mpl6rile
trecute dupd
plac
qi
dupl
caprilii.
Aqa
s-a
int6mplat
gi
cu
tradifia
Dochiei"8.
Alecu
Russo continu6 edificarea
,,dacismului"
pe
linia
polemicii
cu
,,galomanii"
gi
cu
,,latinigtii",
dublati
insi
de acceptarea,
cel
pufin
teoreticd,
a unui
comparatism
istoric
latino-romdne.
in
lucrlrile
sale
literare,
Russo
contureazi
insi
parametrii
unui
comparatism dacorom6n sui-generis,
in maniera retorici
a
romantismului
poetic, pe
linia antagonismului dintre autohtonie
(barbarie
-
natur5
-
grandoare
-
perrnanenld
-
adevdr
-
spontaneitate
-
fond)
gi
xenomania mimeticl
(civilizatie
-
ora$
-
nimicnicie
-
perisabilitate
-
falsitate
-
calcul
-
forml).
[n
acest
sens,
portretul
rom6nului
autohton
(,,dacul
sp6tos"
sau
,,daco-romanul")
e
construit
in
spirit
rousseauist,
in
opozilie
cu
cea
a
rom6nului
,,de
salon",
efeminat
gi
frantuzit)|o, iar dacismul e convertit
in
,,fenomen
originar"
romdnesc,
necorupt de
prezent
(opozilia dintre omul de la
munterr gi
omul
de
la ges,,,plugarul").
Russo
'Naum
Rdmniceanu, Despre originea romdnilor
(1810):
,,DacE
ne
vei
numi
pe
noi romani, ai
mf,rturie limba, iar daci ne vei zice daci,
qi
sdngele
Si
limba in
parte
o mdrturisegte"
(s.n.)
(ap.
Ovidia
Babu-Buzne4
op.
cit.,
p.
37).
3
M. Kogalniceanu, Histoire de
la
Valachie,
de la Moldavie
et
des Vglaques
transdanubiens
(1
837).
aldem,scrieriistorice,inOpere,l,ed.A.Ofete4Bucuregi,EdituraFundaliilorRegale,
1946,p.39.
s
ldem,
Scrieri, Bucureqti, Editura
Tineretului, 1967, p.
135.
6
\dem, Scrieri
is
tor ice, in Opere, I, ed. cit.,
p.
67, 7 9.
',,Le
nom de
ce
gdnie
s'est
conserv6
jusqu'd
nos
jours:
c'est une vieille femme
qu'on
appelle
Baba Dochi4 ou la vieille Dochia"
(ibid.,p.74-75).
8
M. Kogalniceanu,
Criticd,in Opere,
I,
ed. cit.,
p.
305.
e
,,in
antichitatea romanA stau arhivele noastre
dar
intr-o m6sur6 istoricd-
[..
.] Latinii ne trebui.
.
. ca
o
introducere in viafa
noastrd'
(Cugetdri,in
Suieri
alese.
Bucuregti,
Editura Albatros,
1970, p.
8l,
135).
r0
Alecu
Russo,
Piatra teiului,
op.
cit.,p.216,295.
rr
,,in
munteni vezipe
baqtinagii dintrulnceput
ai
farii;
au in vinele
lor
sdnge scitic. Trupul,
trisIturile vioaie
ale fe{ei, fruntea mic5, asprimea vorbirii
gi
o mullime
de cuvinte care n-au curs
decdt
printre
d6nqii
gi
a cdror ob6rgie e
pierdut[
-
apoi multele obiceiuri
deosebite de
ale
plugarilor,
moravuri
mai
poetice,
o
grlmadi
de
eresuri
gi
de
povegti
pe
care
din str6vechi le
plstreazi
qi
pe
care
le
amestecE cu
r6nduielile
lor
gi
cu ideile
cregtinegti, dovedesc aceasta"
(ibid).
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 4/17
DACISMUL
$I
,,FENOMENUL
ORIGINAR"
propune
chiar studierea
religiozitlfii
populare
vii intr-un raport nonancilar fafd
de
mitologiile
clasice:
,,daci
ag
fi
poet
gi
mai
ales poet
mitologic,
ag edita intdi
mitologia
romdnd,
care-i
frumoasd
c.l
Si
cea
latind
sau
greocd
Si
care
nu-i bdndnd
Si
pdstratd
ca
o
rufd
lepddatd'(s.n.)''.
Dacismul
politic
al lui Cezar
Bolliac,
prounionist,
urmeazd
doud linii
de
fo(d:
opozilia
specific
identitar
vs cosmopolitism
nonidentitar
gi
aculturant
(xenomania
latinisti
gi
mai
ales
francofil[)t3
qi
un
,,dacism"
motivat istoric
(spaliul
hyperboreanra
gi
problema
purit[1ii
raseirsl,
lingvistic
(toponomia)r6 gi
arheologic
-
,,proto-istoria"
dacici
(teza
,,civiliza{iunii
innIscute
qi
prea
inalt
dezvoltate" a
Daciei)
qi
substratul
pelasg
(distincfia
dintre
modelul
pelasg,
de
origine orientali,
gi
civilizafia
traco-greac6
de
mai
tdrziu)l1
.
Momentul
Hasdeu
rimdne insi definitoriu
pentru
integrarea
ideii dacice in
cercetlrile
comparatistice: legenda
despre
Traian
qi
Dochia
(comparati
cu
mitul
tracic
al amazoanelor
danubiene);
critica teoriilor
privitoare
la
,,slavismul"
dacilor
gi
la
,,des{6rarea"
lorr8; teza
imposibilitifii
masacririi tuturor dacilor
gi
cea
a
structurii
plurimorfe
a
,,nalionalit6{ii
noastre",
din
care nici un element
,,n-a
fost
predominatoriu"le;
religia
dacdz1; originea dacic[
a doinefl;
localizarea
Colchidei
gi
a Caucazului
prometeic
in
Dacia2z;
interpretarea istoricistd
a
tradifiilor despre
Negru-Vodd
ca
personificare
a Basarabilor
(<
Arabia)23;
teoria
,,plaiului
originar"
(,,tdrdmul"2a)
ca spaliu
matricial
al etnogenezei daco-romane,
de
care cercetdtorul
p
Idem, Studie moldovand
(op.
cit.,
p.
47).
13
Vezi art. din
vol.
Opere,
ll,
Bucuregti,
ESPLA,
1956, mai ales
p.66,
102,
168, 174-177,
182,
197.
ra
Vezi topologia
simbolic6
a Daciei in Despre
daci
(1858).
rs
Caracterul
etnic
compozit al romanilor vs
,,puritatea"
gi
omogenitatea dacici
(ap.
Ovidia
Babu-Buzne4 op. cit.,
p.79-80)
16
De exemplu,
ridlcinile
dacice ale
toponimelor
romdnegti
(,,Moldav4
en langue
dace, pays
de montagnes"; Basarabia,
,jadis
habitd
par
les Daces,
Bessi, auquel il
doit son nom"; Ardeal
<Ardelia)-in
Topographie de la Roumanie
(1856).
t7
Tezele arheologice daciste
din
Excursiune
arheologicd din
anul
1869
(1869):
localizarea
,,lAnei
de aur" din ciclul mitic al
argonau{ilor
in
Dacia;
ipoteza
contactelor arhaice
ale
Daciei
cu
Orientul
(cdciula
frigiani,
cultul
persan
al
lui
Mithras,
,,pasdrea
mdiastrE"
din
India).
r8
Vezi
Ovidia
Babu-Buzne4 op.
cit.,
p.
95; M. Drlgan,
B.P. Hasdeu,Ia5i,
Editura Junimea,
1972,
p.85.
re
Aparilia
art.
Perit-au
dacii?
(1860)
e
urmatd
de
reac{ia alarmatd
a
,,latinigtilor"
(Gh.
Hrisoscoleo, Iosif Vulcan
9i
V.A.
Urechia) fafA de
,,fantasmagorico-galvanicul
inviitoriu
al
dacilor"
(V.
Urechi4
Curierul literariu, in
,,Ateneul
rom6n",
an.
I,
nr. 3, 30 sept. 1860,
p.
25).
20
B.
P. Hasdeu, Zamolxe. Investigalii asupra mitologiei
dacilor
(lucrare
in
manuscris), in
,,Manuscriptum",
nr. 411977
qi
nr. 2/1978)
2r
Idem,
Doiru.
Originea
poeziei populare
la
romdni,\n,,Columna
lui Traian",
D(, I882,
p.3974M.
22
ldem,
Istoria criticd
a
romdnilor,
ed.
II-4
Bucuregti,
1875,
p.
27V279.
23
lbid.,
p.150.
'o
,,Originea
unui
popor
este c6teodat6 obscurd,
in
orice
caz cere
o
prealabila
cercetare;
principele
sau dinastiq dup6 care s-ar
putea
numi un
stat, trec
Ai
se
uit6; tdrdmul r[m6ne
singur
necintit in mijlocul vicisitudinilor,
izbindu-se de
la
cea
dintdi
ciocnire
gi
nedezmin{indu-se
niciodatii"
(ibid, p.
ae).
l19
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 5/17
t20
BOGDAN NEAGOTA
leagd
geneza
motivului
poetic
,,frunzd
verde,
polemizAnd
cu
Cipariu
gi
cu
Alecsandri"".
Mai
mult,
dacismul
,,etnografic"
e
convertit de
Hasdeu intr-un
argument
etnopsihologic
gi
incorporat
ca substrat
in
complexul
cultural
identitar
al
,,rom6nismului"
(,,totalitatea
acelor
'semne'
deosebite
prin
care orice
nafiune
se
distinge de
celelalte,
precum
pagapoartele
disting
prin
'semne deosebite'
pe
un
individ
de altul"26).
Hasdeu
polemizeazd,
deopotrivS, cu
,,latiniqtii"27
gi
cu
slavizanlii
(Cihac),
mdrturisind totugi
o mai mare inlelegere
pentru
primii28.
Comparatismul
hasdeian
propune
o abordare
nuanfat[
a
problematicii
identitare,
plec6nd
de
la
categoria
substratului:
,,oriunde
istoria ne-aratd vreo
ginte
temeinic aqezatd,
pretutindenea, sub
aceastl
ginte
ea
ne
lasd a vedea, sau mdcar a
zdri
pe
furiq,
negte rdmdqi{e
mai
mult sau
mai
pufin
stdruitoare
dintr-o altd,
gintl
mai
veche,
cuceritd sau
cotropitl.
Orice
gintd
se
compune,
ca
terenurile
in
geologie,
dintr-un
strat
actual
Si
din
substraturi
succesive anterioare"2e
(s.n.)
Or,
pentru
Hasdeu, substratul trimite dincolo de
dacism, la
,,preistoria
noastr6,
cu
rdddcini
in vechea
civilizalie
indo-europeand" care
,,ne
pune pe
picior
de egalitate
cu celelalte
popoare
europene"3o.
Dacismul eminescian
este,
precum
in cazul lui
Hasdeu, tot o
categorie
etnopsihicd3r,
el acfiondnd
at6'tla
nivelul
discursului
publicistic
-
in
care continuS
linia
polemici
a lui
Kog6lniceanu
gi
Bolliac
(refutarea
vehementd a
,,formelor
{Erd
fond"
gi
prevestirea
,,ieacfiunii
fondului istoric al
lbrii"
prin
,,dacizare"321
-,
cAt
gi
al
celui
poetic.
Mitul dacic
funcfioneazd nu numai
ca,,termen
de
diferen[iere",
altul
dec6t
cel
propus
de
istoricismul
latinist,
,,ci
gi
ca
un
indice al
similitudinilor"33
dintre
tradi{iile
literare
autohtone
qi
unele motive
poetice
gi
filosofice
specifice
romantismului european,
care
sunt
naturalizate
printr-o
interpretatio dacica.
Dacismul
este
incorporat
intr-o mitologie
personalS,
printr-o
migcare
hermeneutici
multiplS:
interpretarea
,dacizantd"
a
unor motive
culturale
nonautohtone
este
2s
,,Act
de
botez despre antica facere
na(iona16
pe
inverzitul
plai",
care
e
,,un
pur
romdnism,
un
product
direct al
plm6ntului
dacic, ftr[ nici o cumn{ie cu Italia sau cu Spania"
(ibid.,
vol.II,
p.
288-289).
26B.P.Hasdeu,
RomdniiSiserbii,IV,in,,Perseveren{a",an.
I,nr.
17,4mai1867,p.
11.Cf.
Cine-aufost
dacii?
"
Ide-,
Istoria
criticd...,
vol. I,
p.
258,
gi
vol.
II,
p.
73
(latinitatea,,in
risip[").
28
Yezi
Originile
pdstoriei
la
romdni. Elemente
dacice,in,,Columna lui Traian", an.
Y,
1874,
nr.
5,
p.
97;
Cuvente
den bdtrdni, tom.
III,
BucureEti, 1
881,
p.
XIV
(,,Principie
de lingvistic6").
2'
Idem, Etymologicum magnum
Romaniae.
Diclionarul limbei istorice
Si
poporane
a
romdnilor, tom.
III,
Bucuregti,
1893,
p.
VI.
Cf.
M.
Eliade, Speologie, istorie,
folclor...,
in
Fragmentarium. Bucuregti,
Editura Humanitas, 19942,
p.
7
01 l.
30
lbid.
31
Distinctria dintre etnologie
(care
,,nu
are a face dec6t cu lucruri
exterioare")
gi
,,psihologia
etnicil' (Notile bibliografice,
ap.
Ovidia Babu-Buznea,
op.
cit., p.
105).
"
,,Totul
trebuie dacizat oarecum de-aci
inainte".
[.
. .
]
Dacd
pe
acest
pdmdnt
va
exista vreodatd
o civiliza(ie adevf,ratd,
va
fi aceea ce
va r5sIri
din elementele
civiliza(iei vechi.
[...]
Deci, orice
civiliza{ie adev6ratd
nu
poate
consista decat dintr-o
parfial[
intoarcere
la trecut, la elementele lui
bune, sdnltoase,
proprii
de dezvoltare"
-
Despre civilizalie, II, in
,,Timpul",
VI, nr. 233, 15
oct
I
881
.
"
ovidia
Babu-Buznea, op.
cit.,
p.227.
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 6/17
DACISMUL
$I,,FENOMENUL
ORIGINAR''
totodate
interpretatio
germanica
a
mitologiei
poetice
,,daciste"34,
in virtutea
izomorfismului
simbolic
,,hyperboreean",
specific esoterismului romantic
german
Si
interpretatio indicds,
grafie
solidaritilii
cu
Orientul. Or,
in
acest
caz,
nu
e
vorba
atdt
despre o
,,condilionare
dacistd
a
romantismului
eminescian"36, cdt despre
interdependenfa
hermeneutici
a
categoriilor,,dacic",
,,germanic"
gi
,,indic",
alIturi
de
alli topoihermeneutici,,primordiali"
(,,egiptean"37
etc.), care
concuri
impreund
la
generarea
unei mitologii
poetice profund
personale.
,,Dacismul"
eminescian
e
o
categorie
transistorici
de
inspira{ie
goethean[,
ce apar{ine complexului simbolic al
,,conceptelor-mume",
avdnd
func{ia de
a
deschide
calea
intuiliei
spre
fenomenul
istoric
,,originar"38.
in
acest sens, el
subintinde istorismul
romantic,
fbc6nd
parte
d
in
maj oritatea
proiectel
or
poeti
co-istorice
ale
acestui a3e.
Mai
mult,
dacismul
devine
9i
grila
de lecturl
a
tradi{iilor
populare
autohtone,
care sunt
decupate
gi
resemnificate
astfel
in
contextul
mitologiei
poetului:
complexul
simbolic
al
Dochiei-Dacia
(fiic6
a regelui
Decebal,
zAni
sau zeila Diana,
maml
a
pruncului
paradigmatic,
,,impir[teasa
din stejar")4o,
inglobeazd
o serie de
motive
poetice
centrale
(luna,
codrul,
cornul de la
,,zimbrii
zinei
Dochii",
muntele
sacru,
magul,
motivul
orfic,
lebida)al. Eminescu
incununeazi
astfel
ciclul
romantic
al
Dochiei,
lansat
in
1837 de
Kogllniceanu
gi
continuat apoi
de
o
serie de
poefi
minori
(Gh.
Asachi,
C.
Stamati,
Al. Pelimon, Fr. Dam6,
R. Scriban,
D.
Bolintineanu,
N.
Filimon,
A.
Densu;ianu;a2.
Mai mult
decdt acegtia,
schileazi, la
modul
poematic,
proiectul
unei
,,mitologii
proprii
romAne",
calchiate
pe
mituri
socotite de el ancestrale
3a
Vezi
,,alian1a'
antiroman6 azeilor daci cu cei
germanici
in Memento
mori
3s
Vezi
Blestemul din Sarzls, adresat lui
Brigbelu
gi
lui Zamolxe,
gi
rugiciunea-blestem
din
Rugdciunea unui dac/Nirvana
(1879).
36
Ovidia Babu-Buznea
op.
cit.,
p.218.
37
Avatarii
faraonului
Tld,
ln
Opere,
Yl. Proza
literard,
Bucuregti,
Editura Minerva, 1982,
p.657472.
"
Cf.
Eugen Todoran, Mitul romdnesc, in vol. Eminescu, Bucuregti,
Editura Minerv4
1972,
p.182-241.
3e
G. CAlinescu
,
Opera lui Mihai
Eminescu, vol.l,
Bucuregti, Editura Minerv4
1976,
p.
5441.
a0
Motivul impietririi
Dochiei-Dacia,
fiica
lui Decebal
(in
Panorama
deSertdciunilor); zdna
Dochia,
reziddnd
pe
muntele din Pion
(Memento
mori,
lY,
127)
I Himalaia
(Planul
lui
Deceba[),
regedin{a zeilor daci; sincretismul Dochia
-
Diana/luna
-
Artemis/Bendis
o transformi
pe
Dochia
deopotrivtr
in zei@
alunii
(Menento...,lY,131)
qi
a
vdnltorii
(MureSanu,IV,
306);
Dochia-maml
a
pruncului
lui Traian, dAruit de ursitoare cu darul
,,tinerelii
fifa
bltraneF
qi
al vielii
f6r[
de
moarte"
(Dochia
Si
ursitori,le);
Dochia
,,inchis6
in
stejar"
(prin
analogie cu Daphnis), imptrrlteasd
a dacilor
gi
a
codrului
(MuSatin
Si
codrul).
ar
Vezi
Ovidia Babu-Buzneq
op.
cit.,
p.
$A-227.
a2
Vezi Ovidia
Babu-Buznea,
op. cit.,
p.72,
ll5-l49,
despre
diferitele
interpretdri
ale
Dochiei:
cdprioarE
(cf.
orafiile de
nunt[)
/
Diana
(Asachi);
ZOna
=
Diana
=
,,geniea
rom6nilor"
+
izomorfismul
ge(i
-
go[i, pe
urmele lui Iordanes
(Stamati);
,,zeiftr'
(Pelimon);
Dochia-Evdochia
:
Venus
(zeif6-
trikster, dugmdnoas[ dacilor
pentru
cf,
pasiunea
ei a
fost refuzatd
de dacul Oneu
qi
favorabild lui
Traian)
gi
fiica Dochiei,
Cos6nzeana
=
Diana
(Bolintineanu);
Dochia
-
inamicl
a
romdnilor,
urma5ii
celor
ce
l-au ucis
pe
Decebal
(Filimon);
Dochia
apadine categoriei
spiritelor nefaste
(iele,
vdntoase..
)
intemeierii
prii
Rominegi
(A.
Densugianu).
t2t
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 7/17
122
BOGDAN NEAGOTA
gi
autohtone
(id
est
dacice),
grupate
sub
semnul
cosmogoniei
gi
al
mumelor
goetheene.
Dochia e una
dintre
,,stihiile"
mitice
romdnegti,
aldturi
de
celelalte
,,sbur6nde
genii,
vocea oaselor
uscate
gi
a
umbrelor
plcate"
(,,VAnt", Gdnd",
,,Dee",
,rFee")43,
Dup[ Eminescu,
se
constati
o
anume cantonare
a culturii
rom6ne in
complexul
cdutdrii
obsesive
a
originilor
gi
intr-un antiistoricism cronic, deopotrivl
de simptomatice
pentru blocajul
romantic
al
unei
pd(i
a
intelighenfiei
autohtone.
Nicolae Densuqianu
construiegte
varianta
monumentali
a
acestei maladii
traco-
hiperboreene;
in tentativa
sa
de
reconstituire a
religiei dacilor
pe
baza
datelor
etnologice,
istorice
qi
arheologice4a,
el
postuleazl
caracterul uranian al mitologiei
pelasge prototrace,
ale
cdrei
reziduuri
sunt evidente
in religia tracilor nord-dunireni
gi
in
mitologia
folcloricd
romdneascd.
Mai
mult dec6t
at6t,
el
considerl cI
aceasti
mitologie
pelasg6
originari
ar
precede
mitologiile
istorice
mediteraneene,
privilegiind
comparatismul etnoistoric
traco-romdn
fa[6 de
cel
romano-romin,
practicat
de
latinizanti. DupE comparatismul
temperat
al
unui Theodor
Speranfia
(care
sus{in
ea ipoteza originii
dacice
a
cdluEarilor
gi
a Mioripf\, dacismul
cunoaqte
un
reviriment in contextul
curentelor autohtoniste
de dupd 191 8.
Perioada
interbelici
e marcati
de
re-emergenfa
unor straturi
,,ocultate"
ale
mentalului
european, care se
manifesti violent
prin
,,trezirea"
unor
divinitali
precregtine
paradigmatice
(Wotan,
Mars, Zamolxe etc.),
cu accente
orgiastice
gi
irafionale,
fiind
considerate
drept
insugiri
fundamentale
ale unor
culturi,
,,factori"
sufletegti
de
naturi iralionalI
sau
arhetipuri
psihologice,
a
clror funclionalitate
kairoticd se
manifesti
la
nivelul
imaginarului
colectiv in mod
sincopat,
prin
binomul ocultare
(perioade
de
repaos)
-
epifanie
(irup{ii
colective, catastrofice
gi
transcategoriale)46.
in
ceea
ce
privegte
,,trezitea
lui
Zamolxe", ne
referim
atdt
la,,profetismul"
cultural
interbelic
(P6rvan,
Blaga, Eliade, Vulc6nescu
g.a.),
care consacr[
daco-
tracismul
ca
,,fenomen
originar"
autohton,
cdt
gi
la
utilizarea
acestuia
de citre
curentele
autohtoniste
(gindirism,
trdirism,
mistica legionariaT
qi
nalional-
comunismul
din
deceniile
qapte
gi
opt),
ca argument-substrat
al
unor
ideologii
o'
Cf.
Eugen
Todoran,
Mihai
Emineascu.
Epopeea
romdnd,la4i,
Editura
Junimea
1981,
p.
33-155.
aa
N. Densusiwtu,
Dacia
preistoricd, Carol
Gdbl,
Bucuregti, l9l3
(ed.
a
II-a: Bucuregti,
Editura Meridiane,
1986):
ipoteza originii
pelasge
a civilizaliei
mediteraneene.
a5
T. Speranlia
,
Miorila
Si
cdluSarii.
lJrme
de
la
daci
Si
alte studii de
folclor,
Bucureqti, 1914.
a6
Yezi Car[ Gustav
lung,
Wotan, in vol. Puterea sufletului
(lII),
BucureEti, Editura Anima,
1994,p.79-99;cf.
p.
l0l-134
(Dupdcatastrffi),
135-148
(Bdtdliatmpotrivaumbrei).
a7
,,Mistica"
politicd
legionarl inghite o serie de
mituri
culturale autohtone,
pe
care
le
resemnificd, integrdndu-le,
prin
distorsiune, in sistemul ideologic
propriu (v.
conceptul de ideologie la
Alain
Besangon).
Astfel, acestea sunt
prinse
in
textura unei
ideologii
teologico-politice
gi
sunt
speculate
prin reorientarea
citre
o
teleologie
proprie:
mitul
,,autosacrificiului"
dacic, dacismul ca
substrat religios al
misticii mo(ii
sacrificiale
(triada
sdnge
-
neam/autohtonie
-
moarte
resurecfionald),
mitul sacrificiului
manolic;
in
mod
simptomatic, thanatologia
Miorilei e
respins[
pentru pasivismul
ei.
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 8/17
DACISMUL
$I
,,FENOMENUL
ORIGINAR"
123
antimoderniste.
De
asemenea,
chiar inluntrul
acestei categorii,
se
poate
distinge
,,dacismul"
de
,,tracism":
,,dacismul"
se
limiteazd, din
varii
motive,
la
spafiul
preroman nord-dun6rean,
in
vreme
ce celilalt
termen este
,,expansiv" gi
are
propensiuni
de
ecumenicitate
sud-est
europeand,
fiind
utilizat
uneori chiar ca
iurogat
gi
alternativi
la
ideea
oecumenei
romane
paneuropeneot.
in acest
sens,
thracomania
,,atitratdu
gi
,,diletantd"
a lui
Dan Botta
este imperiald,
fdrd
a
ft
antiromand
(ea
inglobeazi
gi
ideea
roman[),
in
vreme ce
traco-dacomania ceaugist[
din
deceniul
gapte
tinde
si se substituie
integral
ideii
romane
(receptate
ca
pa l-
europeand
in
sens occidental),
instituindu-se
ca idee imperiali sud-est europeaniae.
,,Dacismul"
ca
gi
categorie
culturalI
e
mai
degrabl
restrictiv
gi
autohtonist. Citdm
aici
doui
forme
extrem
de
diferite
ale
aceluiaqi fenomen
-,,dacismul"
stoic al
lui
Pdrvan
gi
,,dacismul"
nalional-comunist
din
deceniul opt, restrictiv
in sensul
inchiderii
Rom6niei
fala
de
orice
contact
cu
restul Europei. Deceniul
noud,
marcat
de
aceleaqi
crize
identitare,
cunoagte
o
recrudescen{I a
,,profetismului"
interbelic,
neconsumat
gi
a
protocronismului
dacist5o,
in
forme delirante din
punct
de
vedere
epistemologic5l.
Ambele categorii,
,,dacismul"
qi
,,tracismul",
au
ins6,
conjunctural,
o
funcfie
compensatorie
pentru psihicul colectiv
(prin
mecanismul
evadirii
dintr-o
istoricitate
nefasti
in
,,preistorie"52;,
fiind legate
de
sindromul
crizei
identitdlii
autohtone
gi
al
redefinirii
ei
in
parametrii paroxistici
ai
unui
romantism
retardat.
Vasile
Pdrvan este
unul
dintre apostolii
noului
,,dacism",
atdt
in
lucrlrile sale
de arheologie
-
ca
autor
alteoriei
henoteismului
uranian
al
cultului lui
Zamolxe,
cu
intuilii
pre-regtine
gi
diferit
de
religiozitatea orgiastic6
a
tracilor
sud-dunirenis3
-,
a8
$erban
Cioculescu,
(Jn
noufenomen
mistic:
thracomania,
in
,,Revista
romdn[", I, nr.
2, iun.
1941,
p.
229130.
ae
Este emblematicd,
in
acest sens,
conjuncfia dintre
dacismul
tracic
inifial
al ideologiei
ceaugiste
(v.
N.
Ceauqescu,
Mesajul adresat
participanlilor
la cel de-al
ll-lea
Congres Internalional de
Tracologie, Bucuregti, 1976)
gi
tracismul
postlegionar
al
lui
I.C.
Drlgan, autorul unor cirfi
istorice
de
popularizare
(vezi
indeosebi
LI/e
the
Thraciens and
our multimillenary History, vol. I, Milano,
1976,
cap.
Mitologie
Si
istorie)
gi
organizatorul unui
buletin de tracologie
(Noi
tracii)
qi
al
unui simpozion
intemalional bianual
de
tracologie
(Rom4
1978,
1980; Palma
de MallorcA 1982; Boston, 1984).
50
A
se
vedea
tentativele
de
incorporare
a
,,dacismului"
in
miqc6rile
religioase actuale
(Noul
Ierusalim de la Pucioasa, Fiii
Luminii,
MiSbarea
ELTA
etc.), in contextul elabordrii
unor
proiecte
eshatologice de
restaurare
misticl
a
Romdniei
ca spatiu al
unei centralit[]i
paradisiace.
"
A
se
vede4 in
acest
sens,
Dacia
Revival
International
Society
qi
cele
trei
congrese
intemafionale de dacologie organizate de dr.
Napoleon Sdvescu
(site
intemet: w.w.w.dacia.org)
qi
mistica
,,dacist6"
a
lui
Pavel
Coru(.
Deloc intdmpldtor,
promotorii
neodacismului speculeazi
profetismul
legionar interbelic,
precum
gi
unele
aserfiuni ale tdn[rului M. Eliade
privitoare
la
destinul
excepfional al culturii
romdne, ca spa{iu
privilegiat
al
intdlnirii
ueatoare dintre Orient
9i
Occident
(vezi
M.
Eliade, Profetism romdnesc,2
vol.,
Bucuregti, Editura,,Roza
Vdnturilor",
1990).
s2
Yezi valorizarea negativd a Istoriei
(ca
,,teroare")
gi
elogiul compensatoriu al
preistoriei
la
Blaga
(teoria
,,permanenlei
preistoriei"
in
Trilogia cosmologicd.
Fiinla
istoricd, 1n Opere, 11,
Bucuregti, Editura Minerv4 1988)
qi
la
Eliade
(Protoistorie
Si
ev mediu,in Fragmentarium,Yreme4
l e39).
t3
V.
Parvan, Getica: O
protoistorie
a
Daciei,
Cultura Nationald, 1926, cap.
lll
(Cultura
geticd).
Dacia. Civilizaliile antice din
ldrile
carpato-danublene, Bucuregti,1937.
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 9/17
124
BOGDAN NEAGOTA
cdt
gi
in
ipostaza
sa
de
,,conferen(iar
mistic"54, promotor
al unui
dacism
profund,
de
facturl stoic[.
Pdrvan,
spre deosebire
de ceilalgi
dacofili, i-a
izolat
pe
dacii nord-
dundreni
de
tracii
din
sud, considerdnd
cd
primii
au
o
structuri
indo-europeand
nordic6, in
vreme
ce
ceilalli
sunt
o
populafie
mediteranean[
heterogend
cultural.
Desigur,
motivafia
care
sti la
baza acestei
sciziuni
culturale
daco-tracice
are
fundamente
epistemologice discutabile, ea
lindnd
mai
degrab[
de
opfiunea
misticl
puritanl
a autorului
sau de
nevoia
acestuia
de
,,fantazare"
intr-un
,,vacuum
spiritual"
nord-duntrrean
anume creat
pentru
un atare scop".
Tracismul
mistic
gi
,,imperial"
al lui
Dan
Botta56 este
avatarul
anacronic
al
aceluiagi romantism intirziat, obsedat de
c[utarea esenfelor
in
folclor:
eseistul
credea ci numai un
'clasicist'
e capabil
s[
identifice
formele originare
ale
poeziei
populare,
ceilalli
cercetAtori
cantondnd la
nivelul filologiei,
folcloristicii
sau
istoriei
Iiterare,
fdrd a
putea
s[
trezeascd
,,daimonii
in
omul
de
pe
strad6"
printr-o
anamnesis
platonicianI"sT.
,,Omul
balcanic"
era,
pentru
Dan Botta,
chintesenfa
intregii
Europe r[s6ritene,
,,geografie
sacr["
bdntuiti
in
imaginafia poetului de
fantasmele
unui
trecut exemplar
(Apollo
gi
Dionysos,
Orfeu
gi
Zalmoxis).
in
aceeagi
perioadi,
Lucian
Blaga
igi
lanseazi articolul-manifest
Revolta
fondului
nostru nelatin
(1921),
in care denunfi
,,lipsa
de bun-simf"
a
orgoliului
latinititii
noastre
exclusive,
prevestind
resurecfia
,,genelor
recesive"
traco-slaves8
(exuberanfi
qi
vitalitate),
menite
sd
zguduie din
temelii
,,dominantele"
latine
(linigte
gi
cultur6,
simetrie
gi
armonie)se.
Polaritatea
latinitate
(congtient)60
vs
,,slavo-tracism"
(,,subcongtient
barbar"),
variantl
blagian[
a diadei apolinic-
dionisiac,
e
altoitl
pe
o schemi istoric6 hegeliani
(,,alternarea
de teze
qi
antiteze"),
reinterpretati in
sensul
unui
specific etnic6r. Aprehensiunile
getice
blagiene
sunt
convertite
in
categorii filosofice,
qi
integrate
intr-un
sistem coerent de filosofie
a
culturii. intr-un
studiu polemic
asupra
religiozit[1ii
dacilor62,
Blaga
utilizeazl
aparatul conceptual lansat in Trilogii
gi
propune
decelarea
,,dominantelor
stilistice"
ale
religiei
dace,
printr-o
abordare comparatii de
,,topografie
stilisticd
a
mitologiilor
sa
9.
Cioculescu,
art.
cit.,22l.
cf.
V. Pdrvan, Memoriale,
ed. de
I.
Vartic, Cluj, Editura Daci4
1973.
5t
L. Blag4
Getica
(1943),invol.
Vasile
Pdrvan
(Antologie
de
gt.
Lemny),
,,Biblioteca
critic6",
Bucuregti,
Editura
Eminescu, 1984,
p.
234-235.
56
Dan Bott4 Frumosul
romdnesc
Si
[Jnduire
;i
moarte,lnvol.
(]nduire
Si
moarte
(1936),
Iaqi,
Institutul European, 1995,
p.
20-37.
57,,Oamenii
se trezeau, dobdndeau acces la concepte,
igi
revelau
realitate4
perenitatea qi
fertilitatea esenfelor"
-
Mircea
Eliade, Fragment
pentru
Dan Botta,
in
Dan
Botta,
Unduire
Si
moarte,
Iaqi, Institutul European, 1995,
p.
I
l.
58
Pandant
teoretic al
,,trezirii
lui
Pan"
din
poezia
blagian6
qi
al motivului dramatic
al
lui
Zamolxe.
t'L.
Blag4 Revoltafondului
nostru nelatin
(1921),
in vol.
Ceasornicul
de nisip, ed. de Mircea
Popa Cluj-Napocq
Editura
Dacia"
1973,
p. 48.
60
Latinitate:
con$tiinfa,
limpezime, ralionalitate,
cumpatare,
forml,
clasicitate
(ibid.,
p.
47).
6r
,,Acelaqi
ritm
are
la noi r6ddcini
cu mult mai ad6nci in
insuqiri temeinice
de ras6"
(ibid.,p.
a\.
62
L.
Blag4
Getica
(1943),in
vol. cit.,
p.224-242.
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 10/17
DACISMUL
$I
,,FENOMENUL
ORIGINAR"
ariene",
util6,,intru
reconstituirea
anumitor
profiluri
spirituale,
despre care nu ne-qu
rdmas decdt
prea puline informalii directe"
(t.n.)u', pe
baza
identificdrii
unor
,,analogii stilistice'ra. Conceptul
are
un
sens
mai degrabi
morfologic,
de
topografie
,,ideald",
similari
sistemului
periodic
al
elementelor chimiceu' sa, celui din
biologie66,
dec6t
geografic,
cu
precizarea
c[ natura
specificl
a
,,gtiinfelor
spiritului''
impune anume
precaufii
metodologice,
,,Examenul
comparat al
stilurilor
mitologice"
ariene6T
e
cu
at0t
mai
util
cu cdt
pozilia,,geografici
gi
ideal[" a
gelilor
in aceasti topografie
indo-european6
e una
,,central[",
nu
,,perifericd"
I
,,excentric[",
astfel
c[ se
reduc posibilitilile
,,ca
viafa
lor
spiritual[ si
manifeste
particularititi
de
diferenliere
excesivd fald de ceilalli arieni",
gi
,,ii
menlin
in
limitele
unei
diferenlieri atenuate.
Tracii se
g[sesc,
aqadar,
intr-un loc,
prin
care, in
perspectivi
stilisticS,
se
delimiteazd
eo
ipso
profilul
imaginar
susceptibil
de
a le fi
atribuit"68. in
plus,
Blaga recomandl
gi
raportarea
fenomenelor religioase traco-
getice
la religiozitatea
populari
romdneascS, comparatism
greu
de epuizat
,,p6ni
la
istovirea
prundurilor
de
magie
ale folclorului
nostru",
in
contextul
caracterului
profund
magic al
hacilor
gi
cellilor
(,,popoare
cu incliniri eminamente magice"6e).
Caracterul
riguros
gi
,,obiectiv"
al
metodei
morfologiei
comparateTo
ii
permite
lui
Blaga
demontarea
progresivd
a
tezelor
lui
Pdrvan,
acuzate
de
subiectivism
(proiecfia,
asupra
fenomenului
religios
getic,
a
propriului
stoicism
eroic
ai
spiritualist):
henoteismul uranian
gi
spiritualist
vs antropomorfismul
gi
politeismul
mitologiilor arieneir;
postexisten{a
paradisiaci
(,,o
intrare
'in
munte',
prin
pegteri
sau
prin
guri
de
plaiuri")
vs
,,celilalt
terarn"
din
religiozitatea folcloric6
romdneasc6T2
(comparatismul
indo-european
cu
orbis alius celtic
e
extins
qi
asupra
culturii
populare
locale); credinfa
spiritualisti in
nemurirea
sufletului
ca
substrat al
mo(ii
eroice
(sinuciderea
in
rlzboi) vs concepfia de naturi magic6 asupra
mo(ii
,,creatoare"
pentru
a
obline
nemurirea
,,dubletului corporal"
(prin
analogie
cu
antropologia
vechilor
germani);
caracterul
profund
magic
al
preofilor ge{i (analogi
druizilor)73.
63
\bid.,p.225,233.
6a
lbid.,p.236.
6s
lbtd.,p.23z.
66
,,Clasific6rile
in
botanic6
gi
in
zoologie duc
la
astfel de
topografii,
inc6t un naturalist
perspicace
are
posibilitatea
sE construiasc[
in duhul aproximafiei, frreqte,
specii
vegetale
sau animale
displrute
sau,
si
zicem, inctr
nedescoperite"
(ibid.)
Organicismul concepfiei lui Blaga
e
insi unul
de
inspirafie
goetheanS,
nu
pozitivist6.
67
lbid.,
cf.
tabloul
,,topografiei
stilistice" ariene
(mitologiile
german6,
slav6, celti,
get6,
indictr,
greacd,
iranl) la
p.
241-242.
6'
Ibid.,
p.233-234.
un
lbid.,p.z4o.
70,,Topografia
stilistici
[...]
pune
ins6
o
stavilE
inchipuirii
care aspir6
sE
refaci
o
situatie
arhaic6,
gi
invit6 fartezia
la
un compromis
infelept intre
ipotezi
Ei
criteriu"
(ibid.,
p.
?3a)
'l
,,O
mitologie exclusiv
uranianf,
nu
putem
si
atribuim
ge{ilor,
c6ci nic6ieri la
arieni nu
intdlnim o
asemenea
mitologie"
(ibid., p.237).
12
rbtd.,p.z37.
73
,,Lumea
geti
urmeaz[ si
o reconstruim
{in6nd
seama de
putemicul
ei
fundal
magic"
(ibid, p.239).
125
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 11/17
t0
26
BOGDAN
NEACOTA
Religia
getului
(,,om
de
pddure", cum
il
numegte
P6rvan)
nu
putea
fi
exclusiv
uranianS,
intrucAt
modul
lui de existenli
ii
impunea
o
altl
experien{i
a sacrului.
Aici,
Blaga recurge
iarEgi
la
folclor,
pentru
a
demonstra
izomorfismul dintre
posibilele
divinitali
silvestre
ale
gelilor
gi
succesoarele
lor
din
cultura
folcloricd modernd
(Muma
pddurii, analogon
al
mumelor
celtice
ale casei
qi
gospodlriei):
,,Chiar
dacd
aceastd
mum6
a
pddurii n-ar fi o
r[m6gi 6 arhaic6,
qi
nu
vedem
de ce
n-ar fi,
e
inglduit totugi sI
bdnuim
in
dosul unor
atari
figuri
palpit6nd
un strdfund de
mitologie
qi
de magie
a
pddurii,
un
strlfund
geto-trac"/4. E semnificativi, de asemenea,
pentru
dacismul
blagian,
gi
ipoteza asupra
originii
getice
a
motivului
poetic
,,frtnzA
verde",
ca
,,ecou
al
preistoriei"Ts.
Sintagma
aceasta este,
de altfel,
una dintre
pietrele
de
poticnire
dintre
,,dacigti"
(Hasdeu,
Blaga)
qi
,,latinigti"
(Cipariu,
Alecsandri)76.
Modelul
comparatist
propus de Blaga
suferi insd
de tarele
tipice:
el
func,tioneazA
pe
baza
principiului
unei sinonimii
practic infinite, in care invarian{ii
(,,dominantele
stilistice")
nu
permit
sesizarea,,diferenfei
specifice",
ci doar asemdnirile.
Eliade
noteazd
gi
el
deplasarea
accentului
de
pe
religiile,,istorice" spre cele
,,preistorice",
traco-dace
in
cazul nostru
(datoritd
precaritdlii
surselor documentare
scrise):
,,Cel
pufin
in
anumite
iri,
interesul s-a
deplasat de la
istorie la
protoistorie.
Se cautd
tradilia
nu
in
evul
mediu,
ci
in
leagdnul
rosei,
tn
tnceputurile
neamulu{1
.
Un
'document'
preistoric
care nu
interesa
acum 50 de
ani
decdt
pe
specialigti
iqi
capitd azi
o
yaloare
specialS
simbolic6...
Iar'simbolul' e
prezent
nu
numai
in
zonele
care
au
participat
glorios
la
istorie.
Simbolul
se
intdlnegte aldturi de
alte
fenomene
originare, uneori
mai
pur
gi
mai bogat exprimat
in
zone
ftri
istorie,
dar
cu foarte
muliS
preistorie"T8. in
cazul
lui
Eliade, atenlia acordat[ antichitetii
daco-
tracice
este
in
mare
misurd expresia
interesului mai larg
pentru
culturile
arhaice
gi
a
setei
de
fenomene originare
prezente
,,at6t
?n
congtiinfa
uman6, c6t
gi
in substanfa
cosmici
a
naturii"Te;
cu
alte
cuvinte,
prin
analiza
fenomenelor
originare,
hermeneutul
poate
decela
structuri
izomorfe
in
contexte
spafio-temporale
diferite,
subintinse
de aceeagi ontologie
arhaici.
Postularea
preistoriei ca
o
categorie referenfial[
in
demonstraliile
identitare
interbelice
este,
pe
de
o
parte,
expresia
antiistoricismului intelectual interbelic
(care
abordeazd
cultura
populard
ca
pe
un
fenomen
originar transtemporal)
gi,
pe
de
altd
'o
lbid.,p.z4o.
7s
,,intrez6rim
in
dosul cuvintelor
un
verde
arhaic, de mitologie
gi
magie a
pidurii,
a zeitiltii
vegetale. 'Frunzi verde' are ceva
dintr-o rituali invocare a stihiilor vegetale, care ocrotesc via{a
gi
sunt mai ales
dlt6toare de via[ti'
(ibid.).
16
Cf.
ipoteza comparatisti
romanicf,
(eventual
medieval[) asupra motivului
poetic
citat,
comun
poeziei populare
romdne
qi
italiene
(A.M.
Cirese, Canti rumeni
e
stornelli italiani,in Ragioni metriche.
Versi/icazioni
e
tradizioni orali,
Sellerio
editore,
Palermo, 1988,
p.
175-180).
77
Cf.
ase4iunea lui M. Vulcdnescu asupra
,,tendinjei
de intoarcere spre daci" ca
,,o
tendinfi
netl de
purificare
a
rasei",
Ispita dacicd
(1941),
in vol.
Dimensiunea romdneascd
a existenfei,
Bucuregti, Editura Fundafiei Culturale Romdne,
1991,
p.
53.
"
Mircea Eliade, Protoistorie sau ev
mediu, in Fragmentarium
(1939),
Drumul spre centru,
Bucuregti, Editura Univers, 1991,
p.
97-101.
"
Wilhelm Dancd, Mircea
Eliade.
Definitio sacri,
Iagi,
Editura Ars Long4 1998,
p.
170-180.
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 12/17
t27
l
DACISMUL
$I
,,FENOMENUL
ORIGINAR"
parte,
vizeazf,
circumscrierea unui
concept
mai-larg
de
istoricitate,
eliberat
de
determina{iile
restrictive ale
istoricismului clasic80.
in
acest
sens,
teoriile asupra
istoricitA$i
dezvoltate
pe
rdnd
de
Blaga
(definirea
fenomenelor
istorice
ca
,,fenomene
stilistice",
istoricitate
gi
temporalitate,
permanenfa
preistorieisl),
Eliade
(reduclia
istoricitatii
la arhetipal
gi
istoricitatea
documentului
folcloric82, structura
geologici
stratificat6
a culturii
folclorices3,
teza
timpului
ciclicsa)
qi
Culianu
(c[utarea
originilor,
istoria
ca
interacfiune a sistemelor de
'obiecte
ideale'
gi
'linie'
dupd
care sistemele
de
obiecte
ideale interacfioneazS
intre
ele,
intr-o complexitate
intuites5),
degi
vin din
discipline
diferite
gi
se
dezvoltd
in
perioade
culturale
succesive,
se
constituie
intr-o
alternativl
viabili
gi
riguroasd
din
punct
de
vedere
epistemologic
la
istoricismul clasic,
de
facturl
german6
(Religiongeschichtliche
Schule)
sau italianl
(lo
storicismo
assoluto).
Desigur,
faptul cE
unii
cercetitori
ai
mitologiei
,,morfii
creatoare"
gi
a
religiozitilii
dacilor
au manifestat, mai
mult
sau
mai pufin, o
anume apeten.ti
fafi
de
mistica
legionard
nu
inseamn[
cd
trebuie
sd vedem o
relafie cauzall
intre
aceastd
ideologie
Ei
studiile
istorico-religioase
comparate asupra
religiei
dace,
ci mai
degrabi
concomitenta
lor in contextul
aceloragi dominante
culturale specifice
epistemei
interbelice: deplasarea
interesului
de
la istorie
la protoistorie,
repudierea
culturii
critice, ca
neutrald
qi
ineficientd
(in
vindecarea
societi{ii
autohtone
de
tarele
ei tradifionale),
in
favoarea
unui
stil
cultural
angajat,
,,experienfialist"
(A.
Nour86,
Mircea Eliade,
Mircea
Vulc[nescu87, Constantin Noica88).
8o
Karl Popper,
The
poverty
of Historicism,
London, Routledge, 1986
(19451).
8'L.
Blaga, Trilogia cosmologicd
(Fiinla
istoricd),in
Opere,II,
Bucureqti,
Editura Minerva,
1988,
p.371-393.
82
Mircea
Eliade, Mesterul Manole.
Studii
de
etnologie
si mitologie
(edi{ie
de
Magda
Ursache
9i
Petru Ursache),
p.
145-147
(Folklor
Si
istorie),
p.
147-150
(Urme
istorice
in
folklorul
balcanic),
p.
166-181
(Folklorul
ca
instrument de cunoastere),
p.
301-304
(Speologie,
istorie,
folklor),
p.
309-3
12
(Arhiva
de
folklor).
tt
Despre
statutul
de
,,fosile
vii"
al
,,formelor
mentale
primitive".
aparlindnd
unor ere
/
etape
mentale diferite, conservate de
,,memoria
popular6",
vezi
Speologie, istorie,
folclor...,
in M. Eliade,
Fragmentarium, Bucuregti,
Editura Humanitas,
I 994,
p.
7
0-1
l.
8a
Idem, Mitul eternei retntoarceri. Arhetipuri
;i
repetare,
tr. rom., Bucureqti, Editura
Univers
Enciclopedic, 1999.
8t
I. P. Culianu, Cdldtorii tn lumea de dincolo,
Bucuregti,
Editura
Nemir4
1994, mai ales
p.716;
Gnozele
dualiste ale Occidentulzl,
Bucureqti, Editura
Nemir4
1995,
p.
2M3,51-54,379-381;
Arborele
gnozei.
lvlitologia
gnosticd
de
la
creStinismul
timpuriu
la
nihilismul modern, Bucureqti,
Editura
Nemira
1998,
p.7,
16.
tu
A.
Nou., Cultul
lui
Zalmoxis,
Bucureqti, l94l
CredinSe,
rituri
Si
superstilii
geto-dace,
Bucureqti, 1941.
87
Teza,,ispitei
reziduale" daco-tracice gi
a,,ethosului
pAstoresc
tracic"
(opus
celui
,,pluglresc
slavo-romdn"),
manifestat
in
,,chipul
omului de
la
munte"
gi
in
,,reinvierea
virtulilor
ferice
gi
ostdgegti
ale neamului nostru",
in
Ispita dacicd
(1941), p.
37-55.
88
Constantin Noica, Ce e etern
Si
ce e istoric in cultura romdneascd
(1943),
invol. Istoricitate
$i
eternitate. Repere
pentru
o istorie a culturii romdneSti, ed. M. Handoca,
Col.
,,Capricom",
n.
5-6,
1989,
p.
20-40.
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 13/17
t2
28
BOGDAN NEAGOTA
Mai
recent,
?n
perioada
postbelici,
studiile
,,daco-tracice"
se dezvolt6
pe
cdteva
direcfiise:
arheologicd
(dacologieeo gi
tracologieerl,
lingvistici
gi
istoricd
(Ioan.
I.
Rusue2),
esotericd (interpretarea
simbolismului
cosmologic
al
templelor
dacicee3)
qi
speculativ-filologici
(Gh.
Mugu
analizeazd
etimologizant unele
personaje
specifice
basmului
fantastic, cdut6ndu-le origini
in
mitologia tracilor'o
sau
abordeazd
din
aceeagi
perspective
divinitafl
gi
eroi
din religia
greacl,
identifi
cdndu-le
ridicini
pelasge,
microasiatice
sau egiptenee5).
in
ceea
ce
privegte
comparatismul
istorico-religios dintre cultura
traco-daci
gi
mitologia
folcloricd
rom6neasc6,
se
remarc[
doud
direc{ii, una
majoritarI,
diletant[
9i
lipsitd de
baze
epistemologice
($coala
neomitologicd
dacistd)
qi
cealalt[,
ilustrativd
prin
rigoarea metodologici.
Din
prima
categorie cit6m
exegezele
la miturile
,,identitare"
romAneqti, Miorila
Si
MeSterul
Manole
(Dumitru
B[15e1e6, George
Nifr",
Nicolae
Brdndae8,
Ion
ltuee);
explicitarea
litici
a
mitogenezei
tracice
(Ion
Gheorgh"'oo); topos-ul
locuinjei
subterane
a
lui
Zamolxe
in
bocete
(Paul
Tutungir'");
originea
,,orfic6"
a unor motive
mitice
romdnegti,
precum
Ursitoarele
qi
Pasdrea
M6iastrd
(Rodica
Ciocan-Iv6nescu)'02;
8e
Romulus
Vulcinescu, Mitologie
romdnd, Bucureqti, Editura Academiei, t985,
p.
142-147.
*
Y.
inte,
alia,
lon Horafiu CriSan, Spirinalitatea
geto-dacilor.
Repere istorice,
Editura
Albatros, Bucuregti,
1986,
p.
345434,.
Valeriu S6rbu,
Gelu Florea, Ies Gdto-Daces. lconographie et
imaginaire,
Cluj-Napoca, Centre
d'Etudes Transylvaines, Fondation
Culturelle
Roumaine,
2000,
p.73-92.
erlnstitutul
Romdn
de
Tracologie
(D.
Berciu). Radu Vulpe,
Histoire des recherches
thracologiques
en Roumanie
li
Studia Thracologica, Bucureqti,
1976; l.l. Rusu, Elemente
traco-
getice
tn lmperiul
Roman
Si
tn Bizanlium,
Bucureqti,
1976;
C.
Preda,
A.
Vulpe
(ed.),
Thraco-Dacica,
recueil d'dtudes, Bucuregti,
19761'
Studia
Thracologica,
Bucuregti, 1976.
e2
Ioan
I.
Rusu, Rellgia
geto-dacilor,
Tipografia
Cartea Romdneascl"
Cluj, 1930. Limba
traco-
dacilor,
Bucuregti,
Editura $tiinfificA,
1967
(ed.
ll);
Etnogeneza
romdnilor,
Bucureqti,
Editura
$tiin{ifica
gi
Enciclopedicl,
1985.
e3
Ioan Rodean, Enigmele
pietrelor
de la Sarmizegetzsa, Bucureqti,
Editura Albatros, 1984.
Vezi ipotezele legate de rela{ia dintre
simbolismul
cosmologic
al
sanctuarului
de la Sarmizegetusa
9i
unele sf,rbItori
populare (Sf.
Ilie,
,,T6rgul
de fete" de
pe
Muntele
G6ina),
p.
163-164.
'oGh.
Muqu,
Zei, eroi,
personaje,
BucureEti, Editura
$tiinfific[,
l97l;
Idem, Din
istoria
formelor
de
culturd
arhaicd,
Bucuregti,
1974;
Idem, Din
nitologia tracilor
(Studii),
Editura
Cartea
Romdneascd, 1982.
"
Idem, Lumini din depd.rtdri. Civilizalii
prehellenice
Si
micro-asiatrce, Bucuregti,
Editura
$tiintific[
gi
Enciclopedicd, 1981,
Si
Voci
din depdrtdri.
Voci
din
Egipt,
Egeea, Carpali
(Spre
substratul egeo-egiptean
Si
pretrac), Bucuregti,
Editura
$tiinfific5,
1995.
'6
Idem, Regdsirea continud, Craiova, Scrisul Romdnesc,
1986.
"
G.
Ni1r,
Elemente mitologice in crealia
populard
romdneascd,
Bucuregti,
Editura
Albatros, 1988,
p.
90-l 19,
172-180.
e8
Nicolae Brdnda
Mituri
ale antropocentrismului romdnesc. l.
Miorila, Bucuregti,
Editura
Cartea
Rom6neasctr, I 991
.
s
Ion
Itu, Poemele
sacre. Miorila
$i
Me$terul
Manole,Bragov, Editura,,Orientul
latin",
1994.
rm
Ion Gheorghe, Cultul Zburdtorului.
Opiniile
poetului
asupra
lumii miturilor autohtone,
BucureEti, 1974.
r0r
Paul Tutungiu, in,,Ethnologic
d',
nr.
2,
197 8,
p.
2814.
'02
Rodica Ciocan-Ivinescu,
in,,Ethnologica",
1978,
p.
l8-20.
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 14/17
r29
3
DACISMUL
$I
,,FENOMENUL
ORIGINAR"
teoria
protocronisti
a
orfismului
gi
a
pythagorismului
szi
generis
al religiei traco-
dacilor,
interpretarea dionysiaci
a
ciluqarilor,
teoria
solard
(George
Ni1u103);
originea
dacicd
a
riturilor
magico-acvatice
(P.
Simionescuroa);
ridicinile
dacice
ale sdrb[torii
Miezul Pdresii
(interdicfia
lesutului
qi
a
cusutului,
sub ameninfarea
nebuniei
ca
,,rdmdgi1i"
a
cultului
trac
al zeilei Bendis-Hecateros).
Lista e
departe
de
a
fi
exhaustivE.
in
toate
aceste
cazuri, rezultatele aplicirii unui comparatism
istorico-religios
nesistematic
sunt similare,
neconcludente
gi
de
un anacronism
flagrant.
AIli cercet6tori
rSm6n
la
nivelul
generalitililor
gi
formuleazd ipoteze
comparatiste
dacoromdne
pe care nu
le
suslin
cu
argumente
corespunzdtoare.
Romulus
Vulc[nescu
susfine
teza
religiei
geto-dacilor
ca
,,mitologie
politeisti
care
profesa
dualismul
uranochtonic"l06; dupi
acelagi cercetdtor, mdqtile
animaliere
-
indeosebi
cele
de
urs,
din
complexul
ritual
al
Anului Nou, ar
fi
reminiscenfe
ale
cultului lui
Zamolxe
sau ale
celui al zeilei cinegetice
gi
a
zeului-
urs'o'. Istoricul
Ion
Horaliu
Crigan
postuleazd premisa
invers6,
cea a
reconstituirii
,,spiritualitilii
geto-dacilor"
plecdnd
de
la
cultura
folclorici
romineascl"r08:
portul
popular,
arhitectura
in
lemn, ceramicS, ornamenticil0e;
moqtenirea
folclorici a
cultului unui
Mare
Zeu
geto-dac,
uranian
qi
chtonian totodatd
(ingroparea gi
dezgroparea
Caloianului,
complexul
ritual
al
Sf. Gheorghe,
eroul
baladesc
Iorgu Iorgovan; zeul dac al
fulgerului,
Gebeleizis
gi
Sf.
Ilie)t10;
mitologia animalier[
(qarpele
casei,
mistretul, lupul,
cerbul
qi
capra)rrl;
practicile
funerare
qi
reprezentiirile eschatologicel12;
practicile
augurale
de Crdciun
/
Anul
Nou
(colinde,
Plugusor)
9i
riturile agrare
(Florii,
Cdntecul
Cununii)l13.
Pe de
altl
parte,
se
dezvoltl
gi
o tradifie
comparatisticd
dacoromdn[ riguroasi
din
punct
de
vedere
metodologic
qi
intemeiatl
pe
ipoteze
de lucru
solide. Modelul
exemplar al
cercet[rilor
de acest
tip r6mine volumul lui
Eliade
de
,,studii
comparative
'o'
G. Ni1u, op. cit., cf. teoria
pansolari
a lui
N.
Ciurea-Genuneni,
De
la
daci
la
romdni,
Rdmnicu-Vdlcea, 1981.
tM
Vezi
REF, tom. XVIII, 6, 1973.
'0s
I.
Chig
$ter,
E.
Florian,
M.
Jinfar,
A. Tirgar,
E. Berindan,
Obiceiurile de
peste
an
in
zona
Chioar,
in vol.
Graiul, etnografia
gi
folclorul
zonei
Chioar
(coord.
de Gheorghe
Pop
gi
Ion Chig
$ter),
Baia Mare, 1983,
p.
353.
f06RomulusVulcdnescu,
Mitologieromdnd,p. 106-12l,cf.EthnogenesisintheLightofFolk
Myt ho
l
ogt, in,,Ethnologica", nr. 2, 197 8,
p.
67-7 1.
'o'Idem,
Ma$tile
populare,
Bucureqti, 1970,
p.
107-108.
cf. Actes du III-dme
Symp. Int. de
Thracologie,
p.278.
r08
I.
H.
Criyn,
Spiritualitatea
geto-dacilor.
Repere
istorice,
Bucuregti, Editura
Albatros,
1986,
p.
435.
toe
lbid.,
p. 436437.
tto
lbid.,
p.
439441; cf. continuitatea morfologica
dintre
Cavalerul Trac
Ai
Sf. Gheorghe
la
bulgari.
ttt
\bic\.,p.443444.
t\
nia
,
p.444-448 (Miorila,
MeSterul Manole, bocetele,
mdstile
funerare,
sacri/iciile
umane).
tt3
lbid.,
p.448449.
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 15/17
14
30
BOGDAN NEAGOTA
asupra
religiilor
gi
folclorului
Daciei
gi
Europei
orientale",
ce converg
spre teza
originii
,,protoistorice"
a
,,miturilor,
simbolurilor
gi
riturilor
care compun
folclorul
religios
al
romAnilor" qi
care ,,igi
infig
rid[cinile
intr-o
lume
de
valori
spirituale
cnre
precede
aparilia
marilor
civiliza{ii
ale
Orientului
Apropiat antic
gi
ale
Mediteranei"rl4.
Din tabira
etnologilor, cit6m
cdteva
exemple.
Cercetirile
lui
Traian Herseni
vizeazd
diagnoza,
pe
baza datelor etnografice
gi
folclorice
romdnegti, a
,,diferitelor
'straturi'
/
'filoane'
culturale-religioase,
pornind
de
la
cele
vii
spre
cele
dispirute"ll5
(identificarea
perechii
mamd
-
fiu,
alias
Terra
Mater
-
Zalmoxis
in
unele
rituri
folclorice;
Mama
Pddurii
gi
posteritatea
folcloricd
a
unei
Ma'i
Zei[e,
mamS
a
dacilorrr6; filialia
ktistai,
kapnobatai
-
solomonarirl';.
Andrei
Oigteanu
redeschide dezbaterea asupra
gamanismului
rom6nesc
(cu
rddicini
daco-tracice),
prin
analiza
cdtorva
aspecte
ale
acestui
complex mitico-ritual:
figura
qolomonarului
qi
legStura
sa
posibi16
cu
preofii-
qamani
daci
(ktistai
gi
kepnobastai)llg,
utilizarea
,,narcoticelor
qi
a
halucinogenelor
la
geto-daci
gi la
romAni"rre
qi
practicile
sacrificialer20.
Octavian
Buhociu
rim6ne,
din
pruden 6,
la nivelul
unor
afirmafii
generale
pertinente12t, ltr6
a se
lansa
in demonstrafii comparatistice
mai mult
sau
mai
pulin
riscante.
Precau{ia
e
justificati
in contextul
s6r6ciei izvoarelor
scrise
asupra
religiei
geto-dacilor dinainte
de
cucerire
gi
din
perioada
roman[.
Absen a
manifestdrilor
sculptural-figurative
qi
epigrafice ale
preromanilor
(inexisten{a
pietrelor funerare din
cimitirele
rurale
ale
popula{iei
indigener22
gi
absenfa
divinitElilor
autohtone
in
inscripfiile
qi
monumentele
figurative din Dacia
rro
M. Eliade,
De
la
Zalmoxis la Genghis-Han. Studii comparative despre
religiile
Si
folclorul
Daciei
gi
Europei Orientale,
Bucureqti,
Editura
$tiintificA
qi
Enciclopedic4 1980,
p.
21=37
(Dacii
9i
lupii),
38-86
(Zatmoxis).
Despre ipoteza
originii lykantropice a lui
Zalmoxis, cf.
Al.
Surdu, Un
'zeu
al
lupilor'
la
Carpasi?,
in
.,Lucea1Irul",
an. 1987, p.
90-93.
Irs
Traian Herseni,
Forme
strdvechi
de culturd
poporand,
Clu.i-Napoca,
Editura
Dacia,
1977,
o.100.
'
tt6
Op.
cit..
p.
295
sqq.
Cf.
V.
Pdrvan,
Getica,
p.95-96
(sincretismul
roman
dintre
Diana
sancta et
potentissima,
Iuno Regina, Nemesis
Si
Hekate,
pe
de o
parte
qi
interpretatio
romana
azeilei
locale Bendis),373
('Aprep6
Baoild4,
Diana Regina)
9i
L. Blaga,
Getica,
p.240 (Muma
Pddurii).
't'
Le
drogon dace,
ln,,Ethnologica",1,1979,
p.
19. Cf.
aceeagi
ipotez[ la
E.
Agrigoroaiei,
fara
neuitatelor constelalii
-
folclor
arhaic
romdnesc, Iagi, Junimea, 1982,
p.
244. Despre critica
acestei ipoteze
neargumentate
v. Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiye
pentru
o
frescd
mitologicd,
Bucuregti, Editura
Albatros, 1983,
p.
122-123.
"t
A.
Oigteanu,
Motive
Si
semnificayii
mito-simbolice
in
cultura tradilionald
romdneascd,
Bucuregti, Editura
Minerva, 1989,
p.
166-259
(Balaurul gi golomonarul
-
termenii unei ecualii mitice
arhetipale).
tte
Mythos
&
Logos. Studii
si
eseuri
de antropologie culturald, Bucureqti,
EdituraNemira,
1998,
p.35-71.
''o
lbid.,
p.12-108,
r2l
,,Romanizarea
daco-gefilor,
in
afara
noii
limbi,
nu
pare
sE fi adus schimbdri de
comportament
gi
in
cultura magico-religioasa,
ce
se continuf,
in
haina daco-romand
gi
apoi
rom6neascl"
(Folclorul
de iarnd, ziorile
Si
poezia
pdstoreascd, Bucuregti,
1919,p.1).
r22
D.
P.otase,
Autohtonii
tn
Dacia. l. Dacia romand, Bucuregti, Editura
$tiinfific6
qi
Enciclopedic[, 1980,
p.
85-136
(Cimitire
gi
rituri
funerare).
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 16/17
l3l
5
DACISMUL
$I
,,FENOMENUL
ORIGINAR"
romaner23) se
datoreazl,
in
primul
r6nd, caracterului
oral
al culturii
dacicer2a
gi
structurii
sale agrar-pastorale
gi
ruralel25.
in
acest sens,
studiile
comparate dacorom6ne
devin
plauzibile
din
punct
de
vedere epistemologic,
in
mdsura in
care
premizele
istoriciste
sau
mitologice
sunt
depdgite,
gralie
unor
metodologii criticiste.
De exemplu,
Mihai Pop, ludnd in
considerare
structura stratificatd
a
religiozitilii populare,
sus{inea
ipoteza
transmiterii
metatextuale in folclor
a
unor forme culturale arhaicet26.
L
P.
Culianu,
detagAndu-se
polemic
de
doctrina difuzionismului
istoric,
propune
un model
meta-
istoricist
bazat
pe
ipoteza
transmiterii
cognitive
a
unor reguli
care
germin
eazd prin
mecanismul
intertextualitdiit27 fenomene izomorfe
in contexte
istorice
diferite,
constituind
nadilia culturaldl28. Noutatea
fundamental6
a
metodei
propuse
constl
in
faptul cd ea
dep5gegte at6t
modelul
istoricist de
difuziune,
centrat pe
teza
transmiterii
ideilor
prin
texte
scrise,
c6t
gi
teoriile
comparatiste bazate
pe
universaliile
psihologice
(arhetipuri)
sau
ontologice
Qtatterns).
Mai
mult,
el
ia
in
considerare
tocmai specificul
culturilor
orale, in
care difuziunea
este mai
pufin
vizibi16, presupun6nd
cel
mai
adesea doar transmiterea
unui
,,principiu
hermeneutic
general"
(un
,,set
de
propozilii
atomare,
de
tip aserfiune
ontologicd"
gi
,,un
mecanism
de
generare,
care este
dat
de
un
procedeu
binar
de
alegere
de tip
da/nu"lze), ce
produce
,,texte"
conforme
cu acesta
gi
nu cu
vreun
text
anterior.
Dimensiunea
diacronici nu
este eludatS, ci
construit[
pe
baze
epistemologice
noi,
prin
redefinirea
conceptului de istoricitate
ca
,,integrare
morfodinamicS
a
obiectelor
ideale"l3o
gi
,,proces
complex
de
interacliune
intre minfile
umane"l3l.
Noul
model
de
transmitere culturalS
e cu
at6t mai
pertinent
cu
c6t structurile
de
continuitate
dintre
antichitate
gi
culturile folclorice
din
evul
mediu
gi
din
r23
Unele divinitdli autohtone
se camufleazI
sub reprezentiri
greco-romane,
in
virtutea
lui
interpretatio
romana; v. M.
Macre4
Viala
in
Dacia
romand,
Bucuregti,
Editura
$tiinfificd,
1969,p.268.
D. Protase,
op. cit.,p.29-30.
l2o
D.
Protase,
op.
cit.,p.29,nota9;
H. Daicoviciu, Dacia
de la Burebista
la
cttcerirearomand,
Cluj,
Editura Daci4
1972,
p.224-242.
r25
David
Protase,
op.
cit.,
p.
34-85
(ASezdri
rurale).
r26
Folclorul
,,a
decantat
metatextele
vechilor
rituri,
formele
de
civilizatie
qi
modelul
de
via{6
din vechiul
substrat, incd
din epoca
dacici,
apoi daco-romand, pdnd
in
evul
mediu
pe
care
le-au
transmis
nu
ca
mihtri,
ci ca
tnetafore"
-
s.n.
(art.
in
,,Magazin
istoric",
an.
XIII,
l/1979,
p.3l)
r27
I.P.
Culianu
,
Cdldtorii tn
lumea de
dincolo, Bucureqti, Editura
Nemir
a, 1994,
p
40-41
.
r28
Tradilia
culturali,
,,complex6
qi
independenti
de
transmiterea
unor
sisteme iniregi
de idei",
este
un
,,sistem
idcal"
de naturd fractalicS,
alcltuit
din norme
grupate
in serii limitate
ca num6r,
care
ar
trebui
s5
,,produci
in
minfile
umane
gi
intr-un
arc de
timp virtual
infinit
aceleaSi
rezultate"
(ibid.,
p.
ll);
cf. modelul
hermeneutic
de tip cabalistic.
r2e
H.-R. Patapievici,
Ioan
Petru
Culianu: o
mathesis
universalis,
in
I.P. Culianu,
Gnozele
dual
iste.
^ale
Occidentului, Bucuregti,
Editura Nemira,
I 995,
p.
363.
r30
I.P.
Culianu,
Arborele
gnozei.
Mitologia gnostici
de la creStinismul
timpuriu
la nihilismul
modern.-Bucuregti,
Editura
Nemira,
1998, Introducere,
cf. Gnozele...,
p.
165.
r3r
Vezi
I.P.
Culianu,
Cdldtorii...,p.43.
7/21/2019 Dacism si etnologie in cultura romana
http://slidepdf.com/reader/full/dacism-si-etnologie-in-cultura-romana 17/17
16
32
BOGDAN NEAGOTA
modernitate
sunt
decelabile
indeosebi
la
nivelul
religiilor
populare,
antice,
medievale
qi
moderne, caracterizate
printr-o
remarcabild
vitalitate
qi
constan 6,
?n
virtutea
caracterului
rural
gi
agrar-pastoral
al
mediilor
de provenien{i. Cdci,
?n
cazul
religiozitSlii
populare,
spre
deosebire de curentele
religioase oficiale,
marcate
in
mod esenlial
de
schimbarea
de
paradigm6
(trecerea
de
la
politeismele
antice
la
creqtinism)
gi
definite
intr-o mult
mai mare mdsurl
prin
discontinuitate
morfologici,
se
poate
vorbi
mai
degrabl
de solufii sincreticer3z
de
continuitate.
Culturile
urbane ale
antichit5tii
clasice
au
valorizat
din
perspectiva
unor
hermeneutici
secularizante
o
tradifie
religioasd
arhaicd,
pe
care
o
reg6sim
in forme
relativ bine
conservate
in culturile
folclorice
europene.
Astfel,
istoricismul
latinizant
qi
curentul
mitologic
dacist
sunt deopotrivS de lipsite de
bazd
epistemologicl
in tentativele
lor
de
identificare
a
,,r6d5cinilor
istorice"
ale
faptelor
de
culturi
populard,
prin
compararcaunor
pattern-rxi
religioase
,,culte"
cu
modele
stilistice
proprii
culturilor
folclorice
de
mai
tdrzi:u.
in acest
sens, se
poate
susfine
ipoteza
unui
continuum stilistic
intre
culturile
populare
antice
(oriental
mediteraneene)
gi
culturile
folclorice
sud-est europene. Mai
mult, deschiderile
operate
de
comparatismul morfologic
,,dacci-traco-romdn"
devin
func{ionale, in
m[sura
in care
paradigma
,,dacicd"
inceteazd,
si
mai fie
creditati
ca
fenomen
originar
qi
e
convertitb
intr-un
termen de
referinf6 construit in
spirit
critic la
interferenfa unor
metode convergentei33.
Dacismo
e
rrfenomeno
originario"
nello studio della
cultura
popolare
(Riassunto)
Il
saggio
presenta
la
storia del comparatismo etnologico tra la religione
geto-daca
e la cultura
popolare
romena
in collegamento con I'ossessione
intelectuale
della ricerca delle origini. In
questo
senso, sono
passate
in rivista alcuni
posizioni
teoriche
e analisi sul
rapporto
tra l'antichitd autoctona e
il
folklore:
il
dacismo
romantico
di
Mihail
Kogalniceanu, Alecu
Russo
e
Cezar
Bolliac,
il
comparativismo etnostorico
di
Bogdan Petriceicu
Hasdeu,
quello pelasgo
di
Nicolae Densuqianu e il
dacismo metafisico eminesciano.
Poi,
per
il
XX-mo secolo, sono
presentate
le
varie
comparativisme
daco-rumene, dal dacismo
stoico di Vasile Pdrvan e
il
tracismo 'mistico e
imperiale'
di
Dan
Botta,
al
dacismo di Lucian
Blaga
e
di Mircea
Eliade, come
Urphdnomeno,?
identitario
esenziale.
Dopo 1945,
la maggior
parte
degli
intelettuali
dacofili
sono rimasti
bloccati nella
stessa ricerca
delle origini
e
in
un
speculativismo
facile,
a
dispetto
del comparativismo rigoroso
pratticato
da alcuni ricercatori
(M.
Eliade,
Traian Herseni,
Andrei
Oigteanu),
che ha liberato l'idea daca
dal complesso
orginario. La
meta del saggio d di
proporre
una
prospettiva
convergente metodologicamente
(Ioan
Petru Culianu)
in
vista
di
un' analisi comparatistica
della religiositd traco-daca e
quella
specifica alle culture folkloriche
sud-est europee.
"'
Cf. Andre Motte,
Du
'bon
usage'
de la notion de
syncrdtisme,in
,,Kemos",
7
(1994), p.
ll17 .
133
Vezi Michel
Vovelle, La Religion
populaire,in
Iddologies
et mentalitds, Paris, Masp6ro,
1982,
p.
162-175.