CURS 5

BACTERIOLOGIE -

GENERALITATI

Dr. Gabriela Turcu

BACTERIOLOGIE

Bacteriile microorganisme unicelulare, procariote

Au un nucleu primitiv, cu o singura molecula de ADN

Cele mai multe bacterii au perete propriu

BACTERIOLOGIE

FORMA BACTERIILOR forma sferica = coc (stafilococ, streptococ, enterococ,

pneumococ, gonococ)

forma cilindrica, de bastonas = bacil (enterobacterii,

bacilul carbunos, bacilul tuberculozei, bacilul difteric)

forma incurbata, de virgule = vibrion (vibrionul holeric)

forma spiralata = spirili si spirochete (treponema

pallidum)

FORME BACTERIENE

BACTERIOLOGIE

FORMA BACTERIILOR - COCII

Cocii

Sferici - Stafilococul

Ovali - Enterococul

Lanceolati - Pneumococul

Reniformi Gonococul

Grupare

perechi = diplococi, de ex. Meningococul

lanturi - de ex. Streptococul

gramezi - Stafilococi

cate patru sau pachete mai mari

Stafilococ

Enterococ

Gonococ

Pneumococ

BACTERIOLOGIE

FORMA BACTERIILOR - BACILI cilindrici

cu capete rotunjite bacilul tific

cu capete taiate bacilul carbunos

foarte scurti, cocobacili Brucelele

fusiformi (in forma de suveica)

in forma de maciuca bacilul difetric

Grupare bacili

izolati

cate doi (diplobacili),

in lanturi (streptobacili),

dispusi ca scandurile unui gard (palisade), in rozeta etc.

Bacili cu capete

rotunjite (b. tific)

Bacili cu capete taiate (b. carbunos)

Bacili in forma de maciuca (b. difteric)

BACTERII - CLASIFICARI

Dupa afinitate tinctoriala (colorare)

Gram + (de exemplu stafilococul, bacilul carbunos)

Gram (de exemplu meningococul, colibacilul)

bacilli acidoalcoolorezistenti (bacilul Koch)

Dupa respiratie:

aerobe bacilul piocianic

anaerobe bacilul titanic

COLORATII GRAM + SI -

Coloratie Gram+

la microscop

Coloratie Gram-

la microscop

BACTERII - STRUCTURA

Aparatul nuclear nu are perete, are ADN, ARN si proteine

Citoplasma sistem coloidal

Membrana citoplasmica situata sub peretele bacterian

Peretele celulei

asigura forma si protectie

contine endotoxine

este antigenica

sensibila la unele antiseptice si antibiotice

BACTERII - STRUCTURA

Formatiuni extraparietale ale celulei

Capsula situata la exterior

protejeaza bacteria fata de uscaciune

mareste virulenta bacteriilor patogene prin impiedicarea

fagocitozei

este antigenica

determina formarea de anticorpi

BACTERII - STRUCTURA

Cili si flageli filamente fine, lungi, de natura proteica

Bacteriile aciliate = bacterii atriche

Bacteriile ciliate:

-bacterii monotriche un singur cil

- bacterii amfitriche cate un cil la fiecare capat

- bacterii lofotriche un smoc de cili la unul sau ambele capete

- bacteria peritriche cu cili pe toata suprafata

Structura celulei

citoplasma

flagel

ribozomi

Membrana

citoplasmica

Perete celular

capsula

nucleoid

pili

BACTERII - STRUCTURA

Pili sau fimbrii formatiuni filamentoase dispuse pe suprafata unor bacterii.

sunt mai scurti si mai grosi decat cilii si flagelii

sunt rigizi

nu participa la mobilitatea bacteriei

au rol in fixarea germenilor pe suprafete solide

Sporul bacterian forma de rezistenta, ajuta la supravietuire

forme: sferici sau ovalari

pozitia in celula: central, subterminal, terminal

Bacterii

sporulate

BACTERII - FIZIOLOGIE

Nutritia bacteriilor

Scop: producerea de substante energetice si

materiale cu rol plastic

Dupa tipul de nutritie

autotrofe utilizeaza N si C din substante anorganice

heterotrofe utilizeaza N si C din compusi organici

BACTERII - FIZIOLOGIE

Respiratia bacteriilor de trei tipuri:

respiratie aeroba utilizeaza oxigenul

respiratie anaeroba utilizeaza substante anorganice, fara oxigen

fermentatie utilizeaza substante organice

Categorii de bacterii (functie de tipul respirator)

bacterii strict aerobe

bacterii strict anaerobe

bacterii aerobe afcultativ anaerobe

bacterii microaerofile

BACTERII - PATOGENITATE

Saprofitism - microorganismul saprofit si omul sunt

complet independente unul fata de celalalt

Comensalism germenii comensali nu pot trai decat in contact sau in imediata apropiere a celulelor umane;

acestia se dezvolta pe seama produselor de metabolism

celular, fara insa a produce manifestari patologice

gazdei

BACTERII - PATOGENITATE

Patogenitatea este capacitatea unui microorganism de

a provoca gazdei parazitate un proces infectios; depinde

de virulenta si toxigeneza

Virulenta capacitatea unui microorganism patogen de a patrunde in organism si de a se multiplica in tesuturile

si umorile acestuia

Toxigeneza proprietatea anumitor germeni patogeni de a produce anumite substante toxice pentru organism

BACTERII - PATOGENITATE

sunt proteice

exotoxine sunt antigenice

Toxine sunt foarte toxice

sunt distruse la temperaturi moderate

endotoxine substante din peretele celular,

eliberate prin degradarea germenului

metaboliti toxici enzime eliberate extracelular, cu

actiune nociva asupra tesuturilor din jur

BACTERII - PATOGENITATE

A.Germenii patrund in organism pe cale aeriana, digestiva,

cutanata

B.Germenii se multiplica la poarta de intrare sau in alte tesuturi boala

Bacteriemia = decelarea, in mod pasager, a germenilor in

sange, fara manifestari clinice

Septicemia = bacteriemie, cu un tablou clinic deosebit de grav

C.Eliminarea germenilor secretii nazofaringiene, sputa, fecale, bila, urina

PERIOADELE UNEI BOLI

Perioada de incubatie incepe odata cu patrunderea germenului in organism si dureaza pana la aparitia primelor tulburari

insidios

Perioada de invazie sau de debut brusc

Perioada de stare caracterizata de semnele clinice specifice fiecarei boli

Perioada finala deces

convalescenta

Vindecarea fara urmari

cu urmari nedorite = sechele