Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
Transcript of Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
1/183
UNIVERSITATEA
BRASOV
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
Curs61
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
2/183
Cup f l
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
3/183
finirea to menilor(J)
awrate in sferaEconomia -ans mblul activitatilor umane des
productiei, dist
serviciilor.
ibutiei Si consumuluibunuf
for materiale Si
Economia natio ala -entitate rezultata din dez oltarea schimbuluireciproc de ac ivitati intre membrii unei co unitati umane, pe
ansamblul terito iului unui stat national.
Economia natio ale cuprinde urmatoarelesectoare
sectorul prima (agricultura, silvicultura,industi
sectorul secun ar (ramurile industriei
prelucrato
a extractive)re, constructiile)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
4/183
are studiazai nationale a
erii Si ofertei
intre agentii
veniturile Siconomiile Si
Macroeconoactivitatea e
unei tari, ca
individuale
economici icheltuielile,
investitiile, e
i a a c e a p a r t e a t e o r i e i e c o n o m i c eonomica ap cum apare la scara economi;
un intreg unde se realizeaza agregarea ce
n cererea Si oferta globoid, a fluxurilor
circuite sintetice de ansamblu, care exprimonsumul intermediar Si consumul final,
portul net.
ia se ocupd cu studiul structurii, funs;
tului in ansamblu al sistemului economiei
iune cu sistemul economiei mondiale
in scopul determinarii volumului total4 r existentei societatii.
ionalitatii Si
nationale in
i cu mediul
e bunuri Si
Macroeconocomportame
stransa cone
inconjuratorservicii neces
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
5/183
21, Jrie &rilemacroeconomice
Orientaril
orientar
pentru satiorientarimbunatat
Si netransorientarSi liberaliasigurarea
macroeconomice sunt grupate in trei maricateg
a liberalssustine ca piata aloca cel mai
bisfacerea nevoilor;a interventionistssustine ca interventiaguve
semnificativ functionarea pietei nationale,care
arenta;
a neoclasicareprezinta o conciliere intreinte
m Si considers ca interventia statului este
rii:e resursel
ului poateste rigid
entionis
sara pentr
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
6/183
21, Jrie &rile macroeconomice
(2)
Orientarea liberala
Adeptii d feritelor variante de neoliberalism, monetari m, sau ai
teoriei economiei ofertei atribuie dezechilibrele ma ifestate in
economith tarilor dezvoltate interventiei statului in domeniul
veniturilor, preturilor, creditului, economisirii
In conce S
economie
crizele ec S
tia lui Milton Fridman, orice forma de int
este considerata ca o interventie in circulati.
nomice nereprezentand altceva decat dereglari a
rventie in
monetard,
e acesteia.
Rolul do inant in procesul economic revine banilor, iar stabilitatea
monetard r fi premiza esentiala a stabilitatii economic: Conform
aprecierilor sale, statul inregistreaza o tendinta de diminua
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
7/183
21, Jrie &rile macroeconomice(3)
Orientarea interventionists
e ca Si M.
a ponderii
nevoile Si
James ToFriedman)
cheltuielilprioritatile
I in (detinator al Premiului Nobel pentru economse pronunta pentru o apreciere nuantata
or statului in produsul national brut, in functietarii, de conditiile existente etc.
James To
microecon
prin inte
intermedi
sfera micr
indeplinea
in propune distinctia intre rolul macroecon I
I mic al statului, se pronunta pentru un rol acti
ediul bancii centrale de stat Si, in cazuri justi
1 politicii fiscale. Acesta opteaza pentru o in
economics numai atunci cand pietele nu sunt ca
ca functiile sau cand monopolurile elimind con.
mic Si cel
al statului
ficate, prin
erventie in
le abileurenta.
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
8/183
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 61
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
9/183
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 2
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
10/183
le politica macroeconomic*
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
11/183
1. Element e politicii
macroeconomic%
Politica ecodemocratic in
atins pentru o
directe Si indi
perspectivaexternalitatilo
omica reflecta actiuneacontient ,
directia stabilirii obiectivelormacro;
. numita perioada intr-o lard,
precum
ecte necesare transpunerii in
practica
ecurilor pietelor libere, controlu
negative-saracie Sipoluare.I
a statuluiconomice dea mijloacelor
acestora, dinui riscurilor
Politica macr
publics,
statuleconomice.
economics privqte modul in care
poate influenta economia, procesele
administratiai fenomenele
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
12/183
1. Element e politicii macroeconomic%
ctive generaleontrol pentru
Politica macrde catre gu
atingerea aces
economica vizeaza stabilirea deobi:
em Si folosirea instrumentelor defor objective.
Obiectivelebunastarii car
particulare:
atingerea
u
>mentinerea>evolutia c
economica);
atingerea
ec
I
oliticilor macroeconomice vizeaza- se poate realiza prin intermediul a ;
ui nivel inalt Si stabil de utilizare a
fort
nui nivel stabil al indicelui general al1
escatoare a venitului/outputului r,I ilibrului balantei de plati externe
(CH
maximizareaatru obiective
i de munca;
returilor;
al (creterea
98).
1 El
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
13/183
1. Element e politicii macroeconomice(3)
In realizarea(loud mari tipu politica fiscimpozite); politica mon
deschisa).
obiectivelor politicii macroeconomic:1 i de instrumente:la (cheltuielile guvernamentale Si siste
- tara (variatia ofertei de bani Si operat
se utilizeaza
ul de taxe Si
unile pe piata
aiba in vedereto conduce launui obiectiv
Alegerea obie
resursele disnerealizarea principal la ni
tivelor de politica monetary trebuie saonibile, atingerea unor obiective po.elorlalte tinte (este necesard stabilire.el macroeconomic).
I
1 El t i i ii
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
14/183
1. Element I e politicii
macroeconomicem
eterminata deTendinta inteurmatorii fa
> asigurarea e
> insuficienta
interes gem
agricole, en
> satisfacerea
stat a unor
de asigurari
de asistenta> finantarea d
> tendin ta d
extemalitatconsumului
entiei s ta tului in economie estetors:
hilibrului Si stabilitatii economiei.
initiativei private in unele domenii 4
ral (cercetarea stiintifica, elaborareargetice);
nevoilor colective ale societatii prin as
esponsabilitati aditionale in ceea ce p 1
sociale, programele de asistenta soci,
medicaid Si sociala, programele educat.
- catre stat a cheltuielilor pentru aparar;
extindere Si amplif icare a ext
constituie un efect colateral al
cu consecinte pozitive sau negative (
e activitate denor programe
marea de catre
ivqte sistemul
la, programele
onale.a nationals;
malitatilor. 0
productiei Si
oluarea).
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
15/183
unor bunurionsumatorului
orespunzatoare
evolutiei vietii
nte la cerintelerespunzatoare.
ea unui cadre
ondiale. Printr- area agentilor
transformand
ationale.
e politicii macroeconomic%
a statul s incuraj eze producere.
calitate in conformitate cu aspiratiile
- ze consumul de produse daunatoare.
tatului de a asigura o ordine de drept
ive de evolutie economics. Pe masura
resimte necesitatea adaptarii perman:
etermind aparitia formelor juridice c
de drept consta tocmai in asigura
brawrare a activitatii economice.ntervenite in conjunctura economiei
1 ecvata, statul poate stimula particifluxurile economice internationale
itr-un element potentator al dezvoltarii
1. Element
necesitatea
economice di
i s descuraj
preocuparea
etapei respec
economice s:
noi, ceea ce
Rolul ordini.
normal de de.modificarile
o politica al
economici 1acest factor i
1 El t liti ii
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
16/183
1. Element e politicii
macroeconomice(6)
Exista inpri
economie
prin
> politici ststrategiilorp
problema
regl> politici de
a
preturi,
politic
> politici de
cipal trei modalitati deinterventie
a statului in
cturale -se refera la stabilirea
o termen lung, planificarea
macro;
mentarii/dereglementarii;
lustare -politica monetard, politicafisc.
de venituri;
mediu privete mediul natural,me.
monetar.
iectivelor
Siconomica
Si
la, politica de
iul economic
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
17/183
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 2
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
18/183
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 3
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
19/183
servicffior turistice
ea formelor de turism
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
20/183
ea formelor de turism
(1)
Organizatia M Indiala a Turismului (OMT) in cad 1 Conferintei
Internationale i : supra Statisticii Voiajelor Si Turis ului, Ottawa,
1991, a contur. t o definitie unitary a turismului ado 1 tats ulterior incadrul Sesiunii XXVII-a a Comisiei de Statistics a N atiunilor Unite.
Astfel turismul este definit ca activitatile desrawrate 1 1 e persoane, pe
durata calatorii orSi sejururilor, in locuri situate in . ; fara rqedintei
obipuite, pent o perioada consecutive care nu depa este 12 luni, cuscop de loisir, p -ntru afaceri sau alte motive.
ea formelor de turism (2)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
21/183
ea formelor de turism (2)
Turismul se m
rezultat din int
economiei:
domenii
anga
o activitatea de
o activitatea de
o activitatea agdomenii
ang
sanatate.
. nifesta ca un fenomen economico-s
grarea mai multor subdiviziuni
(ramu
ate direct Si in principal in servirea
turi
otelarie Si restauratie;
ransporturi;
ntiilor de voiaj Si a touroperatorilor.j ate indirect telecomunicatii,
cultura
cial complex,
i distincte) ale
tilor
i arta, sport,
ea formelor de turism (3)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
22/183
ea formelor de turism (3)
Principalelefo
turismintern
numai ininterio
turismrecept
tara data;
turismemitat
alte tari.
e de turismsunt:
domestic tourism) rezidentiiunei tari
1 1acesteia;
1r (inbound tourism) non-rezidentii ca
carecalatoresc
e calatoresc
in
e calatorescin
1r (outbound tourism)rezidentii tarii c
Cele treiformeturisminterio
turismnation.
4 e turism pot fi asociate astfel:
(turismul intern + turismulreceptor)
1 (turismul intern + turismul
emitator)ional turismul rece tor + tator
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
23/183
Criterii de difercalatori:
voiajul
trebu .
(tara sau locul
exclude calatorlocul de munca
se jurul nu
vizitatorul avail
motivulprin
unei activitati r
de locul de mun
Vizitatorii sunt
vizitatori
ntiere vizitatori (in sensul de turiti) d
e sa fie efectuat intr-un loc in afara ren care o persoand traiqte mai mult
ile mai mult sau mai putin regulate
au de studii;
oate depaii 12 luni consecutive,
, din punct de vedere statistic, statutul
ipal al calatoriei trebuie sa fie altul
munerate, la locul vizat ceea ce exclu
alte categorii de
edintei obipuite
e un an) ceea ce
ntre domiciliu Si
este acest pragde rezident;
ecat exercitarea
e migratia legata
cursioniti)
pati dupd rezidenta:
ationali (turiti cel putin o noapte + e
i (turiti cel putin o noapte + excursi
ea formelor de turism (4)
ea formelor de turism (4)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
24/183
ea formelor de turism (4)
Motivele calatoriei
mobiluri ale calator
> loisir, recreere
manifestari cultura
marina), practicare
odihna, voiaje de n
>vizite la rude iparticiparea la fune
> afaceri i motiv
cumparari in contu
targuri si expozitii,
participarea la acti> tratament medic
> religie/pelerinaj e
> alte motive: ec
(personalul insotito
, determind structurarea pe grupe i subg pe. Principalele'ilor turistice sunt:
vacanta (odihna): vizitarea oraelor, parti iparea la diverse
I e i sportive, efectuarea cumparaturilor, laid, (cura helio-
: diferitelor sporturi (ca amatori), croazier: jocuri de noroc,nta, etc,
prieteni: vizitarea parintilor, concedii in camin (familie),
alii, participarea la programe de ingrij ire a i valizilor, etc,
profesionale: instalarea de echipamente, i spectii, vanzari i
unei firme, participarea la reuniuni, conftrinte i congrese,
studii, cursuri de limbi straine sau de preg tire profesionala,
itati sportive profesionale, misiuni guverna entale, etc,1 : cure si tratamente de orice tip,
: participarea la diverse evenimente religioa e, pelerinaje;
ipajele aeronavelor i vaselor destinate tr: nsportului public
de bord), tranzit, alte activitati.
S
2. Caracte Oldie servicillor turistice
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
25/183
2. Caracte Oldie servicillor turistice
nifestate prin:numai in forma
Trasaturi cu car caracterulne
potentials Si co
nestocabilitat
vederea unui
negative asupr
alimentatie, trat
coincidenta
prezenta in ace
executiei Si con
loc se soldeaza
cter general ale serviciilor turistice m.aterial (imaterial) al prestatieiexist,
cretizata numai in contact cu cererea;
- aserviciile turistice nu pot fi stoc
onsum ulterior, ele find perisabil:
gradului de utilizare a capacita,
ment S1 a resurselor umane.
n timp Si spatiu a productiei Si a
ai loc a prestatorului Si beneficiarul
.umului serviciilor, orice neconcordanu pierderi de oferta i/sau servicii nea
- de persoana prestatorului, ele ince
eierii acestora (comercializarea sery
ocit intre producatorul-prestator Si con
onsumului for
simultaneitatea
a de timp sau deoperite.
and sa existe in
ciilor presupune
umator).
to Si pastrate in
(cu consecinteilor (de cazare,
2. Car cteristicile servicillor turistice (2)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
26/183
2. Car cteristicile servicillor turistice (2)
intangibi
inainte de
stimulare
important.
>se indiv
adaptate s
mai evide
organizate
grupului.exclude po
cu care sa
pondere
lucratorulu
eserviciile turistice nu pot fi cunoscuteumparare, sunt necesare eforturi de cunoatere
ei, publicitatii in sistemul turistic revenin
I'dualizeaza la nivelul grupului sau persoaecificului fiecarui client. 0 asemenea individ
t in situatia turitilor pe cont propriu, in ca
ale turismului, particularizarea se realizeaz.
aracteristica de individualitate a serviciilor
sibilitatea determinarii unor componente stand,
e stabileasca tipurile de baza ale prestatiei.
mare a cheltuielilor cu munca viese imp
in turism atat prin specificul activitatilo
consumatorului-turist.
eiservicii
alizare este
ul formelor
la nivelul
turistice nu
rd in raport
ne prezenta
cat Si al
auevaluate
cererii Si
dedu-i un
rol
2. Car deristicile servicillor turistice
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
27/183
(3)
Trasaturi s
personal
atat la nive
diferit al to
inaltdi
cererii tur.
consumatosuperioare
complex
decurgand
cultura Si
lecifice ale serviciilor turistice manifestate prin:
izarea serviciilorturistice trebuie
I ul grupului, cat Si ale individului datorita comp
istilor fats de fiecare components a prestatiei.amismserviciile turistice urmaresc indeapro
stice, pe de o parte Si schimbarile comport.
ilor, pe de alts parte. Acestea cunosc ritmuri
-volutiei de ansamblu a fenomenului turistic.
itateeste rezultatul diferitelor combinatii indin conditiile naturale Si antropice (geografie, c
civilizatie), specifice fiecarei zone sau tari
organizatii (transport, cazare, alimentatie, agre
ersonalizatertamentului
pe evolutia
mentale alede cretere
re elementeistorie,
Si serviciile
ent)
2. Caracte Oldie servicillor turistice (4)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
28/183
Produsul to
interdependent
e
(serviciile) ofeproduse numa(gazduire, alim
i s t i c e s t e c o n s i d e r a t r e z u l t a
for dintre atractivitatea unei zone
(res
ite cumparatorului; resursele vorlua
prin intermediul prestarilor de s
ntatie, transport, agrement).
1 asocierilor,rse) Si
facilitatile
formadiferitelor
ervicii specifice
In crearea (pr
turistice, accent
1 ducerea) Si mai ales in
individuali1 cade pe servicii.
area produselor
UNIVERSITATEAUNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
29/183
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 3
UNIVERSITATEAUNIVERSITATEA
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
30/183
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 4
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
31/183
CUpTThi'
a industriei turismului
industriei turismului (1)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
32/183
( )
in cadrul uneiin Canada, ca o
care fara turism,
la un nivel redusnsport aerian de
Industria turislucrari de sere
industrie care
ar inceta sa fun al activitatii (expasageri i sery
ului a fost definita, de Scott Si Meitilizarea contului satelit al turismului
rnizeaza produse Si servicii turitilor Sitioneze, sau ar continua sa. functioneze
-mple in acest sens sunt serviciile de tr
ciile din domeniul ospitalitatii).
izata. de Eurostat
- aza ca industria
oresc Si stau in
un an in scopuri
0 definitie acc(Biroul de Stati
turismului cupr
locatii din exterde agrement, de
ptata la nivel international este cea uti
stica. al Uniunii Europene) care preciznde activitatile persoanelor care cal:orul mediului for uzual nu mai mult d:afaceri sau in alte scopuri.
:
industriei turismului
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
33/183
(2)
vitati economice
ustria turismului
izatii primare Si
Industria turis lui este alcatuita din organizatii Si act
care sunt diver tente ca tip, locatie Si caracteristici. In
poate fi impart ta. in (loud tipuri importante de
orga
secundare.
mare cuprind:transport;
staurantele;
Organizatiile pr
>companiile d>hotelurile Si r
>agentiile de t
>producatorii
:
rism Si touroperatoare;
1 vanzatorii de suveniruri.
Organizatiile d
industriei turis
organizatii depi
n aceasta categorie participa inmod
ului (functionarea Si eficienta
econ
direct incadrul
omica a acesto
industriei turismului
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
34/183
(3)
Atractii ca m
categoria orgaturitilor din tot
zee Si facilitati de divertisment
potizatiilor primare sau secundare(depi
. lul clientilor acestora).
fi incadrate in
de deproportia
Organizatiile se
companiiledeunitati dedi
generate);
banci,compa
/firme de tehncompanii dec
Acestea deseeconomics a aprin turism.
Iii de asigurari;
I logia informatiei;onstructii.
esc in special rezidentii. Function. rea Si eficienta
estor organizatii depinde partial de v; niturile generate
undare cuprind:
transport local;ertisment (depinzand de utilizare, loca ie Si veniturile
industriei turismului
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
35/183
(4)
- apartin de industria turismului:
ce;
erciale;
iciale Si semioficiale;free;
. rmare;
e de turism;
ationale.
ii nu obtin venituri din turism, dar
tivitatile turistice.
coordoneaza
Alte structure car
serviciile publ
asociatiile co
organizatiile o
magazinele du
birourile de in
oficiile nationa
organizatii inte
Aceste organiza
reglementeaza ac
industriei turismului (4)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
36/183
antei reprezintabe au ca obiect
Serviciile oferite
componenta cea
satisfacerea nevo
>cotidiene de r
> specifice de di
turitilor la locul de petrecere a vacmai importanta a activitatii turistice.
ilor turitilor:paos Si de hrand;tractie Si de recreere.
(gazduire), de
e ordin general
pleteze cadrulsc in ceea ce se
Aceste prestatii
alimentatie Si de
sau particularizafavorabil desr4
numqte industri
sunt constituite din servicii de cazar:
grement; for li se adauga alte servicii
e pe forme de turism, menite sa corarii voiajelor. Aceste servicii se regas;
ospitalitatii
I irea industriei turismului (5)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
37/183
Relatia industria ospitalitatii-industria turismului
Transport
turisticAgentii de
turism
Cumparaturi
loisir
INDUSTRIA OSPITALITATII
Cazare
cu caracter
social
Alimentatiecolectiva
Cazare
turistica
Alimentatie
comerciala
INDUSTRIA TURISMULUI
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
38/183
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 4
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
39/183
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 5
Curl"!
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
40/183
1 coutului satelit al turismului
rii statistics al activitatii turistice
Curl !
1. Sistemul contului satelit al turismului (1)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
41/183
ost initiat delui satelit al turismului (CST) apanizatii:
ondiala a Turismului
dial al Calatoriilor Si Turismului
is al Uniunii Europene.
lui satelit al turismului (CST) car;
tabilitate nationals a Organizatiei N.
unei modalitati unitare de masur.
onomie.
Sistemul conturmatoarele or
>Organizatia
>Consiliul Mo
>0ficiul StatisSistemul cont
sistemul de co
permite creare
turismului in e
decurge din
tiunilor Unite
re a efectelor
Sistemul contu
directe ale viziale acestor chel
ui satelit al turismului (CST)analize.
tatorilor internationali Si interni Si
ef:
zacheltuielile
cteleindirecte
1. Sistemul contului satelit al turismului
(2)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
42/183
(2)
Contul satelit
urmarqte mascompara in mo
ale economiei
creat Si pentru
analiza Si inte
1 turismului (CST) este o metoda stati
rarea impactului economic al turis
direct marimea sectorului turistic cu
i afla masura in care acesta le influen
asigura o unitate metodologica in de
retarea datelor din turism, la nivelul u
tica prin care se
ului, putandu-seelelalte sectoare
eaza.. CST a fost
nirea, colectarea,
ei tari.
Contul satelit a
> informatiile
sosiri, durata s
> informatiilevaloarea prod
economice (m
pang. la cele de
bunurilor Si se
turismului realizeaza legatura dintre:
emonetare despre turism (motivatia caurului);
financiare despre turism (consumuctiei turistice) constand intr-un s
. netare) urmarite de la unitatile de c
le roductie care se ocupa cu producerea
iciilor cumparate de turist.
atoriei, numar
vizitatorilor,t de f luxuri
nsum turistic
sau
importarea
1. Sistemul contului satelit al turismului (3)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
43/183
Recomandarile
sistemul contu
Conferintei M
Turismului org
Organizatia
sistemului cont
crqterea Si
turismului cu c
furnizarea u
mai eficiente;coiwtientizar
in turism asupr
/armonizarea
turismului.
Organizatiei Mondiale a Turismului I entru lansarea
ui satelit al turismului au fost ado I tate in cadrul
Indiale pentru Masurarea Impactului Economic al
.nizata la Nisa in 1999.
ondiala a Turismului apreciaza mplementarea
lui satelit al turismului va determina:imbunatatirea informatiilor cu privirr la legaturile
lelalte activitati economice;
ui instrument in plus pentru proiectar:a unor politici
a efectului unor factori care nu sunt irect implicati
acestei industrii;
Si integrarea componentelor sistemu ui statistic al
1. Sistemul contului satelit al turismului (4)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
44/183
a Turismuluintului satelit al turismului conform Organizatiei Mondial.Structura c
Informatiile cu
componentel
importanta eco
similare ale ecSi zone functio
date detaliat
de oferta indig;
conturi de p
includ date dinvestitiilor.
rinse in contul satelit al turismului viz;
macroeconomice, pentru a descri,
omica a turismului in concordanta cu
nomiei ca intreg Si pentru alte activitaale de interes;
despre consumul turistic Si cum aces
na Si de importuri;
roductie detaliate asupra industriei t
- spre ocuparea locurilor de munca,
aza:
marimea Si
componentele
de productie
a este asigurat
rismului care
multiplicarea
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
45/183
a Turismuluintului satelit al turismului conform Organizatiei Mondial.Structura c
ImporruriPIS
In industriaturistic (nuniai
direct)PIB in industria.
Oferta economiei tun stic e
Form de munc5industria
_n is ti ca
Forta de munca
in in.
dustria
Taxeindirecte
Taxe pevenitul
nersem.al
Taxe
la: c is rletate
Taxelesocietatilcrrentrierni
alatarii gitunsm pecont propriu
Turism de
afaceri
Cheltuieligavemamentale
(individ)Exporturi
turistice
Investitiide capital
C:onsuinul turistic
C:ererea turist ic
Oferta inchtstriei turistice Cferta economiei turistice rezidua le
Salarii ormriTaxelrl C1 irecte
Excedente Deprecieri PIB in economia turistica- (indirect
i direct)
Taxt gi c51iltorii
Chelruieliguvernamentak
(total)
Exporh_in(non-turf ti':
2. Indicato statistici ai activitatii turistice (1)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
46/183
a Turismuluintului satelit al turismului conform Organizatiei Mondial.Structura c
ilor activitatiiSursele de inturistice sunt:
> registrele Si
frontiere;
> rapoartele p
> registrele o
autoritatile nati
> rezultatele a
la locul destina
rezultatele
a
categorii de co
>recensamant
>Balanta de P1
ormatii necesare calculului indicato 1
rmanente ale capacitatilor de cazare;
ertei turistice pe categorii de agenti
I nale de turism;
chetelor efectuate in randul turitilor
iei turistice;
chetelor privind cheltuielile turistic1 sumatori;
1 populatiei;
:ti Exteme.
apoartele statistice aleintrarilor Si iei
ilorturistice la
elaborate de
traini Si locali
e ale fiecarei
statistici ai activitatii turistice (2)2. Indicato
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
47/183
Surse primarede informatii
Indicatori ai cererii i ofertei Criterii de clasificare
Puncte de Cerere Dupa, nationalitate, motive de
frontiers:terestre, aeriene,maritime
Sosiri: turiti, excursion4ti,vizitatori frontiers, rezidentistrain, persoane in tranzit
calatorie, destinatiisocio-profesionale,transport, intervale
turistice, categoriimijloace de detimp.
Plecari: tur4ti, excursion4ti,persoane in tranzit, vizitatorifrontiers.
Mijloace decazare:
Cerere internationals i nationalsprin: numar de tur4ti i numar
Pentru cerere:dupadestinatii, nationalitati,
intervale de timp,categorii
hoteliere,extrahoteliere,complementare
innoptariOferta prin indicatori: capacitateaechipamentelor (camere, locuri) i
socio-profesionalePentru oferta:sezonalitatelocalizare zonala,
lunard,tipuri de confort
forta de munca. (angajati i alte Pentru forta de munca.: dupa structura
categorii) functionala a fortei de munca.
2. Indicato statistici ai activitatii turistice (3)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
48/183
Institutiifinanciar-
bancare
Cerere internationals inationals prin: incasari i plati
Dupd tipurimonetare icheltuieli
de sistemepe elemente de
Administratieturistica
Informatii ma
indici de pret,
productiei, vapentru consu
capitalului, v;
ocupare, tom.
Balantei de P
roeconomice:valoarea
oarea cheltuielilorformarea bruta.
a niturile, gradul
de jul, indicatorii
ati
Informatii socio-economice: studii de
comportament, studii de marketing,
demografice i Ancheta Integrata. inGospodarii
Inventarierea resurselor turistice
Echipamente turistice: de cazare, de
alimentatie, de transport, de agrement i
de comercializare Actiuni administrative:
marketing, finante publice, formare
profesionala continua, infrastructure
turistica, legi i normative
Informatii macroeconomice generale i
sectoriale
ndicato
rstatistici ai activitatii turistice
(4)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
49/183
(4)
Indicatori de evcapacitatead
locuri de folosi
omologare sau
paturile suplim
capacitatea
d
de locuri de c
numarul de zileCirculatia turist
numarultotal
.luare a capacitatii de cazare
cazare existenta. (instalata) reprezin 1
to turistica inscrise in cel mai recent a
clasificare a unitatii turistice exist
ntare ce se pot instala in caz de necesitcazare in functiune (disponibila) repr:
zare de care pot beneficia turitii, f
cat este deschisa unitatea turistica resp;
ca
de turiti E
T
a numarul de
t de receptie,
ente exclusiv
to
zinta numarul
nand cont de
ctiva
numar totalzi I e turiti
E(zx T)nu
z. = 365 arul de zile
2. Indicato statistici ai activitatii turistice (4)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
50/183
Indicatoriicap>numarul dec
>numarul de1
capacitatea d
capacitat
eaunitati decazaSi indinamica.
citatii de cazare, exprimati in marimeI mere;curi;
cazare in functiune(mii/locuri/zile);xistenta, permanenta Sisezoniera, pe, categorii de confort, forma de
prop
bsoluta,sunt:
structure deietate,
precum
Indicele deuticapacitateadea acesteia de
c's
izare a capacitatii in functiuneexprim.azare disponibila (locuri oferite)
Si utitre turisti intr-o perioada
determinate.
raportulintreizarea
efectiva
2. Indicato statistici ai activitatii turistice
(5)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
51/183
istici ce caracterizeaza Sicomensu
eazafluxurile
Indicatorii sta
turistice sunt:
>numarul tota
o sosiri/plecari
obtine pe bazao persoane ca
international, r
o participanti
national, rezult
>numarul totdurata activitatin calcul find
de turiti:
de turiti pentru turismul international,
nregistrarilor la frontiera;r ate, indicator utilizat pentru turis I
zultat din documentele unitatilor de ca
I a actiuni turistice, indicator speci
t din centralizarea datelor agentiilor d:
1 de zile turist (produs intre numa
li turistice, exprimata in zile, perioad.
e un an).
indicator ce se
ul intern Si
are turistica;
lc turismului
turism.
1 de turiti Simaxima. luata
2. Indicato statistici ai activitatii turistice
(6)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
52/183
>numarul me
intr-o anumit
numarului de t> durata med
numarului de
atitudinea co
acestora, polit
dintre timpul
s iu zilnic de turiti exprima circulatia
perioada (se calculeaza ca media
riti ponderat cu numarul de zile).e a sejurului (se calculeaza ca med
zile ponderata cu numarul de turiti)
sumatorilor determinate de venituri
I'm tarifara practicata, structura timp
e munca Si timpul liber.
turistica mediearitmetica a
a aritmeticaa
i
evidentiaza
e Sistructura
lui Si
raportul
2. Indicato statistici ai activitatii turistice
(7)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
53/183
Principalii inoperatorilor de
indicele part
un raport intre
totale;
indicelecont
ca raport intre
rezidenti in str'
valoareaada
raportul dintre
economiei nati
incasari fist
directe Si indir
financiare aI icatori de evaluare a activitatiiurism sunt:
iciparii turismului la incasarile valut.
veniturile valutare din turism Si yen
ibutiei turismului la cheltuielile valutcheltuieli-plati in valuta pentru turi
inatate Si cheltuielile valutare;
gata bruta in turism fata de total
valoarea adaugata in turism Si totalmale;le, ce arata nivelul incasarilor obtinute
cte asupra activitatii turistice;
al al tarifelor de cazare.
e, calculat caturile valutare
re, determinatm efectuat de
AB reprezinta
AB la nivelul
din impozitele
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
54/183
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 5
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
55/183
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 6
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
56/183
1. Impact
Z. Efectel3. Evolu
1 pozitiv ale turismului asupra ec
negative ale turismului
a turismului international
nomiei
1. Impactul pozitiv al turismului asupraeconom
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
57/183
Preocuparileeconomiei,
inconjurator,
importante al
Efectele econationale a
organizatiile
privind masurarea impactului tursupra comunitatilor locale Si a
.unt relativ recente Si reprezinta unul
politicii macroeconomice in turism.
omice pozitive ale turismuluinui stat stimuleaza guvernele, comurivate sa investeasca in acea zona.
smului asupraupra mediului
din elementele
upra economieiitatile locale Si
nomia mondiala,e sa maximizeze
asupra mediului
Pentru ca turitrebuie ca fa
beneficiile ec
socio-cultural
.mul sa aiba o influents majors in ectorii de decizie, prin politicile aplicat
inomice Si sa minimizeze neajunsuril:
1. Impactul pozitiv al turismului asupraeconom
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
58/183
Beneficiile
ec> realizarea
u
infrastructur
afacilitati de
ag
> stimularea
turistica
(unitede
telecomuni
nomice ale dezvoltarii turismului:
or importante investitii
(guvernament.
de transport, capacitati de
cazare
ement;1 ezvoltarii unor elemente care
compl:i comerciale, infrastructura zonalade,
atii Si transport public)
le Si private) ini alimentatie,
teaza
industriatilitati,sisteme
Investitiileslocale,evolut
lung.
nt percepute initial ca nitecosturi
a ulterioard determinandprofitabilitat
decomunitatea
a for petermen
1. Impactul pozitiv al turismului asupra econom
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
59/183
Analizand balan
balanta
turism
turismului agrav
balanta
turism
este stimulat pe
plati)state in cu
balanta turis(turismul contri I
dezvoltate econo
balanta turisdezvoltate econo
Un element im
fats de cea din
a turismului cu balanta de
plati rez
lta
urmatoarele
lui deficitara Si balanta de plati de citara (deficitul
aza balanta de plati)state slab dezvol ate economic;
lui excedentara Si balanta de plati de citara (turismul
tru a contribuii la reducerea defici lui balantei des de dezvoltare economics;
ului excedentara Si balanta de p1:
uie la crqterea surplusului balantei
is dar Si receptoare de turiti internatiului deficitara Si balanta de plati e
is Si emitatoare de de turiti internati I
ortat in fluxul turitilor este paritatea
ra de origine a turitilor internationali.
ti excedentard
de plati) state
nali;cedentard state
nali;
onedei locale
1. Impactul pozitiv al turismului asupra econom ei(4)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
60/183
in vedere factorii
esursele umane irii turismului);or fi mai ridicater inalte este mai
Conceperea poi'
care determind c resursele exisfinanciare sunt c nivelul dezvoin acele state i
ridicat); stabilitatea sonefavorabil asup atitudinile iinclinatia indiv
turismului);>investitiile gupregatirea forteturismului).
ticilor macroeconomice trebuie sa aiba
ontributia turismului la crearea PIB:ente (resursele naturale, infrastructura,onditii esentiale pentru succesul dezvolt.tarii tehnologice (veniturile din turismcare gradul de aplicare al tehnologiil I
iala i politica (problemele de acest tipra numarului de vizitatori);obiceiurile (parerea comunitatii locale
duala de a calatorii influenteaza.
ernamentale sau private (de capital, de 1de munca, afecteaza structura i r.
romovare, pentruto de cretere a
vor avea un efect
despre turiti i
irect dezvoltarea
egative ale turismuluim
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
61/183
are afecteaza personalul angajat in turi
aificare este considerat relativ mode.'afire superioard este redus;
for este inferior mediei pe economie (1imativ cu 20% mai redus decat in c:
I curilor de munca determinate de car.
stice;
- gal al perioadelor de activitate (we
i, seara fata de dimineata);globala Si recesiunea economica
orilor in cadrul activitatilor turistice;
or persoane de la ocupatiile traditional
Dezavantajele c> nivelul de ccadrelor cu pre
> nivelul salari
ca este cu apro
economice);> nesiguranta 1
al activitatii turi
> caracterul in
restul saptaman
> insecuritateaturismul;
> folosirea min
> distragerea u
m:t, iar numarul
MT apreciazalelalte sectoare
cterul sezonier
k-end fata de
are afecteaza
egative ale turismului(2)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
62/183
Scurgerile
reprturistice care
'4
in economiileefectelor
indire
- zinta acele sume de bani
provenitepierd capacitatea de a produce un
efe
destinatiilor turistice deoarece
dimin
to Si
induse.
din incasarile
t
multiplicatoreaza valoarea
Scurgerile se p
plata import
repatrierea
asigurate de co
importuri dpentru turiti);
plata salari
transnationale.
It realiza in urmatoarele moduri:
rilor necesare pentru a realiza infrast
irofiturilor in cazul in care serviciil
panii straine (lanturi hoteliere, compa
bunuri de consum (in special ali
ctura turistica;
turistice sunt
ii de transport)
ente Si bauturi
i companiilorfor lucratorilor straini, angajati
egative ale turismului(3)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
63/183
Strategii de mi
substituirea
stimularea i
reduceri Si scu
impotriva natio
modificareacomunitatilor 1
consumul turis
afaceri).
1 imizare a scurgerilor:
mporturilor cu bunuri indigene;
vestitiilor pentru dezvoltarea oferte .
iri de taxe, subventii, stimulente ims
1 alizarii sau exproprierii;
atitudinii companiilor transnational cale (utilizarea fortei de munca local
is a produselor locale, elaborarea de c
turistice (prin
biliare, garantii
in avantajul, inglobarea in
duri de etica in
Efectele inflati
tendintei depl
moneda mai
preturilor pe pl
ale se datoreaza
le spre tar i cu
d o c r e t e r e a
oniste ale cererii turistice internatio
sarii fluxurilor turistice intemation.
.laba decat cea proprie (determine
:n local in perioadele de varf de sezon)
ele negative ale turismului(4)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
64/183
Dependent
veniturilorvulnerabil
isau unor c
economice de turism, manifestata prinobtinen
la nive l local d in tur ismul de masa poa
ati ale economiei nationale, in cazul unei
recesiutastrofe
naturale.
a majoritatii
e determinai economice
to diferite deIn conceper
vedere refedezvoltar
ramuri econ
printr-un of
dezvoltar
(celelalte sserviciile ne
dezvoltar
concentrate
punct de ye
a strategiei de dezvoltarea a unui stat exist5 trei pun
for la locul turismului in cadrul acesteia:a integrat5 oferta turistic5 beneficiaz5 de
sprij
'mice cu care este interconectat5, (valorificarea prort economic considerabil);
a unilateral5 consider5 turismul unmotor
ctoare economice se vor dezvolta pentru a fumi.
esare turismului)
a coordonat5 o solutie de compromis
(di
1 dezvoltarii
a bunurile i
rturile find
mitatoare din
nul celorlalteriilor resurse
volutia turismului internatione w
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
65/183
Date referitoare la turismul international
In bou nd To ur ism1990-2 009*
01Internatio-nal Tourist Arrivals {_minion)
In -mkt -national Toupin Receipts (USI
1000
9-00
100
-6-00
500
.400
300
200100
0
Source: 'World Tourism Organization (UNVI.ITO)
volutia turismului internationalm
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
66/183
Date referitoare la turismul international
Inbound Tourism by month
International Tourrnm Arrivals (million)
110 -
1 CO
90
80
70
60
-
40
2009'20013200.72-006
Feur . March Apr 11may Purge -Puiy Aug. 5411-01E. fit, 15r. DeC .
SO Li rce: Vviorl ci Ti:::. Li ri sm 0 rga n ir ati o n (U NV1.170) 40
3. Evolutia urismuluiinternationalm
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
67/183
Date referitoare la turismul internation
Organizatia Mondiala a Turismului
;1
Inbound tourism by purpose of visit, 2009*
(share)
Inbound tourism by mode of transport, 2009*
(share)
Leisure, recreation
and holidays
51%
VFR, health,n, other
21%
Air
53% Road39%
Business a ndprofessional
Not specified 7% 15%
41Water 594 Rail 3%
Source: World Tourism Or anization (uNvirro) Source: World Tourism Organization (UNWTO)
3. Evolutia turismului internationalm
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
68/183
Source: World Tourism Organization (UNWTO) (Data as collected by UNWTO, August 2010)
1 Rased on the classfficathon by the International Monetary Fund (IMF), see page 147 of voruw.lmf.orgfexternalfpubsittiweo/2010101/pdfftext,pdf.
1990 1995
International Tourist Arrivals
2000 2005 20072008 2009'
Market
share (%)
2009'
Change
{%)C18fC17 09 /06
Average annual
growth (VA
00 - Q9w
World 438 533 683 802 901 919 880 100 2.0 -4.2 2.9
Advanced economies1 300 339 423 451 496 494 470 53.4 -0.4 -4.9 1.2
Emerging economies1 139 194 260 351 405 425 410 46.6 4.9 -3.4 5.2
By UNWTO regions:
Europe 265.0 309.1 392.2 441.0 485.4 487.2 459.7 52.2 0.4 -5.7 1.8
Northern Europe 28.6 35.8 43.7 52.8 58.1 56.4 53.1 6.0 -2.9 -5.8 2.2
Wes tern Europe 108.6 112.2 139.7 141.7 153.9 153.2 146.0 16.6 -0.4 -4.7 0.5
Cent ral/Eas tern Europe 33.9 58.1 69.3 87.5 96.6 100.0 89.5 10.2 3.5 -10.4 2.9S o uth ern/Me d ite r. Eu. 93.9 103.0 139.5 159.1 176.8 177.7 171.1 19.4 0.5 -3.7 2.3
Asia and th e Paci fic 55.8 82.0 110.1 153.6 182.0 184.0 181.2 20.6 1.1 -1.6 5.7
North-East Asia 26.4 41.3 58.3 86.0 101.0 101.0 98.1 11.1 0.0 -2.9 5.9
South-East Asia 21.2 28.4 36.1 48.5 59.7 61.7 62.1 7.1 3.4 0.6 6.2
Oceania 5.2 8.1 9.6 11.0 11.2 11.1 10.9 1.2 -0.9 -1.8 1.4
South Asia 3.2 4.2 6.1 8.1 10.1 10.3 10.1 1.1 1.1 -1.5 5.8
Americas 92.8 109.0 128.9 134.0 143.9 147.8 140.7 15.9 2.8 -4.8 LO
Noth Amer ica 71.7 80.7 91.5 89.9 95.3 97.7 92.1 10.5 2.6 -5.7 0.1
Caribbean 11.4 14.0 17.1 18.8 19.8 20.1 19.5 2.2 1.2 -2.9 1.5
Cent ral Amer ica 1.9 2.6 4.3 6.3 7.8 8.2 7.6 0.9 6.4 -7.4 6.5
South Ameri ca 7.7 11.7 15.9 19.0 21.0 21.8 21.4 2.3 3.8 -1.6 3.3
Africa 14.8 18.9 26.5 35A 43.1 44.2 45.6 5.2 2.5 3.1 6.2
North Africa 8.4 7.3 10.2 13.9 16.3 17.1 17.6 2.0 4.8 2.5 6.2
S u bsa ha ra n Africa 6.4 11.6 163 21.5 26.9 27.2 28.1 3.2 1.1 3.4 6.3
Midd le East 9.6 13.7 24.9 37.8 46.7 55.6 52.9 6.0 19.0 -4.9 8.8
Source: world Tourism Organization (UNWTO) (Data as collected by UNWTO, August 2010)1 eased on the classlficatfan by the International Monetary Fund (IMF), see page 147 of vo.wollmf..orglexternalipubsiftNveol2010/01/pcif itext..pdt.
3. Evolutia urismului internationalm
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
69/183
Source: World Tourism Organization (UNWTO) (Data as collected by UNWTO, August 2010)
1 Rased on the classfficathon by the International Monetary Fund (IMF), see page 147 of voruw.lmf.orgfexternalfpubsittiweo/2010101/pdfftext,pdf.
International Tourism Receipts
L o c a l c u r r e n c i e s , c o n s t a n t
p r i c e s , c h a n g e ( % )
07)06 08107 09".108
Share
(%)
2009* 21308
US$
Receipts
(billion)
2009*
per arrival
2009*
Euro
Receipts
(billion)
2008 2009*
per arrival
2009*
Worl d 5.5 1.3 -5.7 100 941 852 970 640 611 690
Adva nce d eco no mi es ' 4.9 1.9 -6.7 64.2 613 547 1.160 417 392 830
Eme rg ing eco nom ies ' 6.8 0.1 -3.8 35.8 328 305 740 223 219 530
By UNWTO regions:
Europe 2.7 -1.2 -6.6 48.5 473.7 413.0 900 322.0 296.1 640
Northern Europe 4.0 -2.0 -2.9 7.1 70.2 60.9 1,150 47.8 43.6 820
Western Eu rope 2.2 -2.3 -7.2 16.9 162.2 143.1 980 110.3 103.0 710
Centra I/Eastern Europe 8.9 2.1 -8.2 5.6 57.8 47.4 530 39.3 34.0 380
SoutherniMediter. Eu. 0.9 -0.8 -7.0 18.9 1835 161.1 940 124.7 115.5 670
As ia an d th e Pa ci fi c 10.0 4.6 -0.7 23.9 208.9 203.7 1,120 142.1 146.1 810
North-East Asia 8.3 8.4 0.1 11.8 99.9 100.3 1r020 67.9 71.9 730
South-East Asia 16.0 -1.0 -6.3 6.4 59.8 54.3 870 40.6 38.9 630
Oceania 6.4 2.9 5.2 3.9 33.7 33.5 3,080 22.9 24.0 2,210
South Asia 6.8 7.4 -0.2 1.8 15.5 15.6 1,550 1 0.6 11.2 1,110
Am er ic as 6.6 4.9 -10,1 19.4 188.1 165.2 1,170 127.9 118.5 840
North America 7.6 6.9 -12.3 14.0 138.9 118.9 1,290 94.5 85.2 930
Caribbean 0.9 -3.1 -4.9 2.6 23.6 22.2 1,140 16.1 16.0 820Central America 10.6 -1.1 -7.1 0.7 6.4 5.9 770 4.3 4.2 550
South America 6.8 2.4 -1.3 2.1 19.2 18.2 850 13.1 13.0 610
Af rica 9.7 -3.5 -4.4 3.4 30.2 28.9 630 20.5 20.7 450
North Africa 7.4 -3.9 -4.3 1.2 10.8 9.9 570 7.3 7.1 410
Subsaharan Africa 10.9 -3.3 -4.4 2.2 19.4 18.9 670 13.2 13.6 480
Mi dd le East 9.4 0.8 -0.9 4.8 39.7 41.2 780 27.0 29.5 560
volutia turismului internationalm
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
70/183
Source: World Tourism Organization (UNWTO) (Data as collected by UNWTO, August 2010)
1 Rased on the classfficathon by the International Monetary Fund (IMF), see page 147 of voruw.lmf.orgfexternalfpubsittiweo/2010101/pdfftext,pdf.
International Tourist Arrivals International Tourism Receipt
US$
million Change (%) billion Chang
(
Rank Saris 11:032009*
08/07 09108 Rank 2 0 0 82 0 0 9 ' 0 8 1 0 70 9 1 0 8
1 France TF 79.2 74.2 -2.0
2 United States IF 57.9 54.9 3.5
3 Spain IF 57.2 52.2 -2.5
4 China IF 53.0 50.9 -3.1
5 Italy IF 42.7 43.2 -2.16 United Kingdom IF 30.1 28.0 -2.4
7 Turkey IF 25.0 25.5 12.3
8 Germany TCE 24.9 24.2 1.9
9 Malaysia IF 22.1 23.6 5.1
10 Mexico IF 22.6 21.5 5.9
-
6.3
-
5.3
-8.7
-
4.1
1.2
-
7.0
1 United States 110.0 93.9 135 -14.6 13.5 -14.
2 Spain 61.6 53.2 6.9 -13.7 -0.4 -9.0
3 France 56.6 49.4 4.2 -12.7 -2.9 -7.9
4 Italy 453 40.2 7.2 -12.0 -0.1 -7.2
5 China 40.8 39.7 93 -2.9 9.7 -2.91)6 Germany 40.0 34.7 11.1 -13.3 3.5 -8.5
7 United Kingdom 36.0 30.0 -63 -16.6 1.6 -1.6
8Australia 24.6 25.6 11.0 3.4 10.7 11.2
9 Turkey 22.0 21.3 18.7 -3.2 18.7 -3.2($)
10 Austria 21.6 19.4 15.5 -10.1 7.6 -5.2
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
71/183
BRASOVBRASOVBRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 6
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
72/183
BRASOVBRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 7
a globalizarii
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
73/183
a globalizarii
e manifestare ale globalizarii1 globalizarii asupra industriei tur
glob alizirii (1)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
74/183
Globalizarea a> intensificare
limitarea impu
acestora (Men
cea mai
m
Industrials inc
> intensificare
aflate la mare
astfel incat eveloc intr-un loc
A.);
o
interdepe
1 ost definita astfel:cantitativa Si calitativa a tranzactii
.6. de granite, concomitent cu
expans
el U. );
re schimbare economics Si socialsace (Messner D. / Nuscheler
F.); relatiilor sociale de pretutindeni,
distanta unele de celelalte ajung sa
s;
1 imentele dintr-un loc sunt marcatedede la multi kilometri departare Sivic;dents sporita Si integrarea
diferitelo
);
or ce depaesc
unea spatiala a
e la Revolutia
rin care locuri
interconecteze
procese care au
versa (Giddens
economii din
globalizirii(2)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
75/183
is al crqteriica urmare a
sfere ale vietii
rept implicatie
vale, cerand la
ai mult decat
Din punct de edere economic si financiar, global zarea poate fi
definita drept i 1 tarirea, reinventarea Si armonizarea legaturilor dintreeconomiile nationale pe o piata mare, globoid, bunurilor Si
serviciilor, dar 1 ai ales a circulatiei capitalurilor de on e fel.
Globalizarea elegaturilor Siextinderii Si a
economice, pol
faptul ca proble
randul for o s
nationals.
onomiei mondiale -un proces diva 11 ependentei dintre statele nationale,ancirii legaturilor in tot mai variate
itice, sociale Si culturale Si avand 4
ele devin globale mai mult decat natilutionare Si armonizare mai globoid 1
globalizirii(3)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
76/183
Factorii
econoeconomiei
mon
libera
circula
liberalizarea
liberalizarea
libertateade
armonizare
a
ico-comerciali care au
determin.iale Si care au intensificat acestprocesie a marfurilor;
erviciilor;
ietelor de capital;eplasare a investitorilor straini
egislativa la nivel international.
t globalizarea
sunt:
Globalizarea i
politica vamarSi capitalurilo
internationale,
(renuntarea la
ilor, serviciilor,for economise
plica diminuarea taxelor vamale
Si la restrictiile de circulatie a marfu, pe masura dezvoltarii schimbur
tradual).
2. Forme d manifestare aleglobaliziriim
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
77/183
Organizatia M
rezultat al Ru
(1986-1994).
globale de co
cunoscut Si ca
OMC care stab
angajamentele
Uniunea Europ
piata unica -comert Si liber.
/uniunea eco
europene partirealizarii unei
responsabilitat
ondiala a Comertului a fost infiint.
dei de negocieri comerciale multil.
ste o organizatie internationals care
ert intre statele membre. Nucleul si
istemul de comert multilateral, o repr:
ilesc regulile de baza ale comertului inse deschidere de piete asumate de me
and are (loud componente economice
liminarea, in mod treptat, a restrictii
concurenta;
1 omica Si monetara -o intelegere
ipante in vederea utilizarii unei moned
politici economice unice cu un set
fiscala.
t in 1995, ca
terale Uruguay
tabilqte reguli
temului OMC,
zinta acordurile
ernational ca Sibrii sai.
mportante:
or privitoare la
intre natiunile
unice, euro, Si
de conditii de
manifestare ale globalizirii(2)2. Forme d
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
78/183
rdul Nord American de Convert Liber
(ement) a fost semnat la 17 decembrie
ului N.A.F.T.A. sunt:
erelor comerciale i facilitarea transpo- granite teritoriale;ditiilor pentru concurent5 loial5 in interi
ntial5 a oportunitatilor investitionale;
spunzatoare a drepturilor de propriet.parti semnatare;
durilor adecvate pentru aplicarea tratatu
erarii trilaterale, regionale i multilateral:
a . - a a
N.A.F.T.A. - A.
Free Trade Agr;Canada i Mexic
Obiectivele acor
>eliminarea ba
servicii la nivel s>promovarea coschimb;>crqterea subst>protejarea cor
teritoriile fiecare>stabilirea procconflictelor;>stimularea coo
, on a .. a - a . .
orth American
992 intre SUA,
lui de bunuri i
rul zonei de liber
e intelectual5 in
ui i solutionarea
pentru extinderea
manifestare ale globaliziriim
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
79/183
Asociatia nati
infiintata in a
Malaezia, Sing
A.S.E.A.N. es
regional avand
> accelerarea> consolidarea
> incuraj area
comertului Si tr
1 nilor din Asia de Sud-Est ( A.S.E A.N. ) A fostul 1967, prin tratatul semnat de Fili s me, Indonezie,
:pore si Thailanda.
e o organizatie economics internatio ala cu caracter
sediul la Bangkok Si ca obiective princ pale:
4 ezvoltarii economice a tarilor membre,stabilitatii economice, sociale Si cultur
ooperarii pentru dezvoltarea agricul
ansporturilor.
le a zonei;
rii, industriei,
In prezent me
Malaezia, My
Vietnam.
brii ASEAN sunt: Brunei Cambogia Indonezia Laos
nmar (Birmania), Filipine, Singa s ore, Thailanda,
mpactul globalizirii asupra industrieihid=
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
80/183
Turismul este
implica o inte
regiuni (cu c
fluxurilor glob
nul din domeniile cele mai afectate
4sificare Si o extindere geografica. a
1;
I nsecinte in internationalizarea
turile de turiti Si accentuarea
concurentei
e globalizare, -
gaturilor dintre
mului, aparitia
Adaptarea teoidentificarea a
> globalismul,sociale Si polif
unei lumi farainlaturareacondeclaneze criz
iei globalizarii la domeniulturis
rei curente de gandire:
care considers ca masivele schim
e
ce au erodat puterea statelornationale,
frontiere; in turism, confers maimul
trangerilor (poate sa aiba Si impact
ului a dus la
an economise,inaugurand era
a libertate prin
ativ, capabil sa.
ctul globalizirii asupra industriei turismului (
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
81/183
> traditionintensificar
economice
principal; 1
mai indep
ridicat al
care menti
promoveaz
> transfo
politic, socstatului, fo
1 lismul argumenteaza ca tendintele recente dete- S i o in ternat iona l i zare pe t ermen lung
in care statele Si pietele nationale continua sa. ra.1
1 contextul turismului, aceasta inseamna cupri
rtate regiuni ale globului in circuitul turistic
umarului de turiti, dar principalul regulator r
1 e frontierele sub control, investete in infr,
activitatea turistica;
alismul considers ca globalizarea creeaza u
al Si economic care transforms in mod funda
ele de interventie Si operatiunile acestuia.
ma doar oproceselor
dna pilonul
derea celor
i un nivel
mane statulstructure Si
nou climat
ental natura
dui globalizirii asupra industrieiturismului(
)
Globalizar
in industria turismului se caracterizea a prin patru
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
82/183
Globalizar
trasaturi:
> extinder
economice
pamantului
> regional
special celturismul es
politica Si
> intensifi
determina,
> intrepat
sunt puse
turismul ide consum
a relat i i lor sociale - stabil irea unei re te
i politice atotcuprinzatoare; practic intreaga
s-a transformat intr-o destinatie turistick
zarea -amplificarea interconexiunilor dintre (ari
- de dimensiuni mici, exemplul Uniunea Eur oto facilitat Si de nivelul ridicat al veniturilor, d
ociala Si de bogatia in resurse naturale Si antropi
area - densitatea sporita, a interactiunilor pe I
a impactul evenimentelor sa, fie mai puternic sinderea - culturi Si societati diferite aflate la
ata, in fata, la nivel local, creandu-se o mai ma 1
plica, de asemenea transferal peste frontiere avalori Si stiluri de viata.
in industria turismului se caracterizea. a prin patru
e culturale,
suprafata, a
le vecine, in
peal* undestabilitatea
e);
lan mondial
tit;
ari distante
e diversitatenor structuri
dui globalizirii asupra industrieiturismului(.
C i t e globalizarii asupra industriei
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
83/183
Consecinte
extender dezvolta
e globalizarii asupra industrieiturismului:
a turismuluiinternational
ea turismului de afaceri.Turismul i
polariza
rmacro-re
cuprinde Si
Dezvoltare
economicsdezvolta
crqterii
financiar;
ternational, manifests (loud tendinte:
(concentrarea fluxurilor turistice spre anumite
ionalizarea (se localizeaza in special in Eur
fluxurile SUA - Caraibe sau Japonia - Asia de S
turismului de afaceri merge in paralel cu
datorita:ii comertului care solicits calatorii peste hotare;
nvestitiilor care impun deplasari in scopuri demanagerilor companiilor transnationale,pe scars larga a sistemului
subcontractarilor.
estinatii);
pa dar maid-Est).
globalizarea
anagement
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
84/183
BRASOVBRASOVBRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 7
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
85/183
BRASOVBRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 8
Curl"!
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
86/183
Definir
Impac
durabile3. PoMid
industriei t
a dezvoltarii durabile Iu industria tur
macroeconomice pentru dezvoltarea
rismului
smului
durabila a
ul industriei turismului asupra dezvoltarii
dezvoltirii durabile In industriaWe
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
87/183
Exists trei princ
1. Durabilitate
mentinerea tut
diversitatii resu
1. Durabilitate
favorabila mem
civilizatie exist
ipii majore ale dezvoltarii durabile:
ecologica, care asigura o dezvolta
ror proceselor ecologice esentiale
selor biologice.
socials Si culturala, care genereaz
e rilor societatii, compatibila cu valoril;
nte precum Si cu pastrarea identitatii c i
e durabila cumai a le s a
o dezvoltare
culturale Si de
munitatilor.
1. Durabilitateeficienta, resurs
economics, care asigura o dezvolt
- le find gestionate astfel incat s exist;
are economicsi in viitor.
dezvoltirii durabila In industria
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
88/183
Turismul are o
durabila datorita
dinamismului
economia multo
relatiei
specia
ontributie importanta in realizarea proces
, creterii i a contributiei importante a a
tan i destinatii locale,
e intre (clienti) vizitatori, industrie, med
lui de dezvoltare
estei industrii la
u i comunitatea
unice ale relatieiRelatia turf ti
intre turism i d
interactiunea,
experiente in lo
coi4tientizarerandul vizitatori
dependenta d
mediu intact
istorice precum
ediu determine trei aspecte importante
zvoltarea durabila:
data de natura activitatii turistice bazata
uri noi;
data de capacitatea turismului de a sor cat i a gazdelor rezolvarea problemelo
torata solicitarli de calm turiti de a intra
curat, cu zone naturale atractive, cu tra
i cu comunitati locale gazda.
pe oferirea unei
etermina atatin
de mediu;
in contact cu
un
dezvoltirii durabile In industriaWe
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
89/183
Dezvoltarea d
pentru ca treb
preocuparile p
Exista cinci e
turismului:pastrarea res
mentinereap
mentinerea
asupra mediulu
/asigurarea ec
mentinerea
regiunii sau a n
ficil de definiti actual Si de
ile in industria
re;
or ireversibile
e generatii;torice a zonei,
1 rabila in industria turismului este d
ie s tiny cont de nevoile turismulntru viitor.
emente principale ale dezvoltarii dura
rselor existente pentru generatiile viito
oductivitatii resurselor de baza;iodiversitatii Si evitarea schimbari.
itatii in cadrul acelei* generatii SI int
i protectia motenirii culturale Si i
.tiunii
2. Impa ul industriei turismului asupradezvoltirii d
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
90/183
Industria t
> furnizea
organizatii
asistenta c
>asigura
asigurand
(datorita v> constitui
durabile:
ezvoltarea
stitiilor Si
rismului are un impact pozitiv asupra
dezvoltari
r a oportunitati importante pentru4
or, crearea de locuri de munca, stimularea inv
munitatii locale;
alorificarea economica a resurselor naturale
conservarea acestora Si sprijinirea comunitat
niturilor de la turiti);un liant pentru pacea Si intelegerea inter-cultur. la;
culturale,for locale
2. Impa ul industriei turismului asupra dezvoltiriid
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
91/183
ezvoltarii
r fragile,
or gazda,
Industria tdurabile:
realizea
provocand
exercitaputand det
utilizeaz
este un
ceste o s
actuale sa
destinatiei.
rismului poate avea Si un impact negativ asupra
a o presiune directa asupra ecosistemel I
4 egradarea mediului fizic;
o presiune considerabila asupra comunitatirmina mutarea awzarilor traditionale;
resurse rare, in special teren Si apa;
intribuitor important la poluarea globoid;
rsa de venituri nestabild, find sensibila la s
previzionate ale mediului Si ale climatuluihimbarilesocial al
2. Impa ul industriei turismului asupra dezvoltiriid
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
92/183
u saturatiaSupra-dez
cu turiti d
/eroziune
intense;
poluarea
aruncarea
de turism;
poluarea
(hoteluriledatorita tra
oltarea industriei turismului in anumite zone s.
terming. urmatoarele efecte negative:
mediului natural datorata supra-dezvoltarii
oceanelor, lacurilor Si raurilor prin sportu
esturilor menajere sau prin realizarea altor acti
vizuala, sonora Si a aerului datorata supra-
care blocheaza privelitea, creterea niveluluiicului turistic, cantitatea de smog Si de emisii, e 1
i folosirii
i nautice,
itati legate
ezvoltarii
gomotuluic.);
2. Impa ul industriei turismului asupra dezvoltiriid
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
93/183
criza se
limitate 1
electrica
congest
iin timpul
facilitatilo
diverge
proble
mdroguri Sisuprapostructurilo
iciilor utilitare datorata suprasolicitarii sau
timpul perioadelor de varf (consum mare
apa);
le de traffic pe aeroporturi, pe strazi Si din zon;
.ezonului de maxima afluenta turistica (sau datadecvate);
tele Si resentimentele dintre comunitatea gazda
-le sociale ce includ delictele generale, co
rostitutia;lulareaSi pagubele aduse spatiilor de cult, monuistorice.
1
le turistice
rate lipseiI
turiti;sumul de
entelor Si
capacitatii
de energia
3. Politici ma roeconomice pentru dezvoltarea duindustriei turfs U l U i ( 2 )
3. Politici ma roeconomice pentru dezvoltarea duindustriei turfs U l U i ( 2 )
3. Politici ma roeconomice pentru dezvoltarea duindustriei turfs U l U i ( 2 )
bile a
ustriei turfs
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
94/183
Dezvoltarea du abila in industria turismului (potrivit
MT) trebuie sa
Ong. cont de u atoarele aspecte:
sa se folosea ca in mod optim resursele de mediu are constituie un
element cheie in dezvoltarea industriei turismuld mentinandu-se
procesele ecol I gice esentiale Si ajutand la conse area motenirii
naturale Si a bio diversitatii;sa se respecte autenticitatea socio-culturala a comun. tatilor autohtone,
conservarea ntarirea motenirii culturale Si a valo ilor traditionale,
contribuind ast -1 la intelegerea interculturala Si la tole mtg.;
sa se realizez o dezvoltare economics pe termen lu g, asigurandu-se
beneficii tuturo partilor implicate care sa fie imparti e in mod corect,
incluzand locur de munca remunerate corespunzator i servicii sociale
pentru comunit tea locala care sa contribuie la diminu. rea saraciei.
3. Politici ma roeconomice pentru dezvoltarea duindustriei turfs U l U i ( 2 )
3. Politici ma roeconomice pentru dezvoltarea duindustriei turfs U l U i ( 2 )industriei turfs
Politicile guy ;rnelor in materie de dezvoltare promovar
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
95/183
turismului treb
/crearea unuiturismului;
un plandirec
valoare, cu dconditiile fiec
optime ale stru
o reglement
asupra
teritoriuo politicade
care s tine co
elaborarea n
ie s fie axate pe urmatoarele
element;
cadre politic global vizand
dezvolt
.
rea durabil
or, delimitand zonele prioritare ceurm
terminarea tipului produselor
turisticrei zone Si cu luarea in
considerareturilor de primire turistica;
e concise Si rationale relativ la
ame
i t b i i li t
aza a fi puse ine adaptabile la
a capacitatilor
ajarea turisti
a investitori
roeconomice pantry dezvoltarea du
U 1 U i ( 3 )
bin" a
. Politici maustriei turfs
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
96/183
ltarea durabilaOrganizatiile pa acestei indust
evaluarea cu
ale planurilor d
conceperea
d;efectelor negati
i asupra comu
elaborarea Si
consumului de
calitatea produs
subordonarea
gestionare a me
respectarea
ivate din turism pot contribuii la dezv 1ii prin:
precautie a repercusiunilor posibile a
investitii;
strategii vizand reducerea la minimu
e ale planurilor de investitii asupraitatilor locale;
plicarea de programe vizand reducere,
resurse Si a productiei de dewur
- for turistice;
activitatilor efectuate intereselor
4 iului;
rmelor Si reglementarile legale, nation. le.
upra mediului
a riscurilor Si
ediului natural
la minimum a, maximizand
generale de
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
97/183
BRASOVBRASOVBRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 8
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
98/183
BRASOVBRASOV
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 9
Cup
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
99/183
ea spatiului rural
ntele activitatii de turism rural
spatiului rural (1)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
100/183
Definirea spatClare: pentru u
zona a naturii
conceptul de c
ului rural este dificila, deoarece limit;1 ii este un spatiu periferic al activitati
unde se afla sate Si comune; altii
mp, cu tot ceea ce nu reprezinta. aglo
le sale nu suntagricole sau o
1 identified cu
erare urbana.
Se poate afi
caracterizata. p
>are o econ
productia de b
>se afla. depa>nu este inducultura.
1 a ca spatiul rural este o zona. 1
in faptul ca. (Greciet, 1994):
Imie bazata pe folosirea resurselor
nuri caracteristice locului respectiv;
e de centrele urbane Si in principal est;trializata. Si '4i conserva aproape intac
utin populata,
naturale Si pe
un loc izolat;a identitatea Si
spatiului rural(2)
spatiul urbanDemografic s p atiul rural poate fi definit in opozitie
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
101/183
spatiul urban
calitatilor in
Demografic, s
Organizatia Nfunctie de nu
Localitati cu p
>cel putin 12.
>cel putin 2.0
>cel putin 50>cel putin 20.
p atiul rural poate fi definit in opozitie
ctiunilor Unite propune o clasificare all 1
drul populatiei, in (loud categorii:
opulatie aglomerata, sau a orawlor, car;
.00.000 locuitori - superconurbatiile,;
10.000 locuitori - orawle plurimilionarr.000 locuitori - orawle foarte mari;
100 locuitori - populatia aglomerata,;
1
cuprinde:
. dar
considerat
()rawle mici: 1
considerate "u
Localitati rura
drept urbane.
ocalitati cu mai putin de 20.000 locuito
bane" in definitiile nationale;
e : awzarile pe care definitiile nu le-au
spatiului rural(3)
In Romania, o localitate poate fi considerate ora dn. are peste 5.000
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
102/183
de locuitori idezvoltarea ec
Prin legea nr.3
teritoriului nat
a. rangul 0 - C
b. rangul I - mpotentials la n.
a. rangul II -
cu rol de echil
a. rangul III -b. rangul IV -
c. rangul V - s
municipiilor i
indeplinqte concomitent anumitestan1
onomica, dotarile edilitare Si o anumita
51/2001 privind aprobarea Planului de
onal, se face o ierarhizare a localitatilo
.pitala Romaniei, municipiu de import.nicipii de importanta nationals, cu in
vel european;
lunicipii de importanta interjudeteand,
j
bru in reteaua de localitati;
Irate;ate rewdinta de comund;
to componente ale comunelor Si sate aoraelor.
arde privind
infrastructure.
menaj are a
pe ranguri:
nta europeand;
uenta
udeteand sau
artinand
spatiului rural(4)
le:Criterii nation.le folosite in clasificarea awzarilor rur
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
103/183
ocuind in casemetri unele de
Austria - comDanemarca - c
Franta - comu
invecinate sau
altele
Irlanda - comuOlanda - com
de 20% din po
Norvegia - co
Sue is - comu
Scotia - comu
Spania - comu
nitati cu mai putin de 5000 locuitoriI munitati cu mai putin de 200 locuitori
itati cu mai putin de 2000 locuitori
la distanta de nu mai mult de 200
itati cu mai putin de 500 locuitori
nitati cu mai putin de 2000 locuitori 4
I ulatia active angajata in agriculture,
unitati cu mai putin de 200 locuitori
itati cu mai putin de 200 locuitoriitati cu mai putin de 1000 locuitori
itati cu mai putin de 2000 locuitori
ar cu maimult
entele activitatii de hid= rural (1)
T i l
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
104/183
Turismul.
evenimen
petrecere
tipic rural
rural include o gama larga de modalitati Ie, festivitati, sporturi, alte distractii Si ac
placuta a timpului Tiber, toate desrawrate intr
e cazare,witati deun mediu
ral ca o
anizata Si
lorificand
e) precum
fermele
Organizat
forma a t
condusa
resursele
i dotarilagroturist
a Mondiala a Turismului definete turismul
rismului ce include orice activitate turistica or
n spatiul rural de catre populatia locala, v
ristice locale (naturale, cultural-istorice, uma
Si structurile turistice, inclusiv pensiunilece.
entele activitatii de turism rural (2)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
105/183
Turismul> existen
> pastrar
conse
conse
> pastrar
ral este determinat de urmatoareleaspecte:
a localitatilor rurale;
a functionalitatii rurale;
area unei infrastructuri rurale;
area modului de viata traditional;a identitatii culturale specifics.
Conceptu de turism rural a evoluat treptat, inglo i and
toate
activitatil; turistice care se desrawara. in mediul rural. reptatpe
masura I iversificarii serviciilor turistice practicate a
nivelul
l li il l bf i l
entele activitatii de hid= rural(3)
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
106/183
Agroturisca se prac
active, ofe
activitatia
ul este un segment al turismului rural, cuparti
ica in ferme (catune, gospodarii, conace),de
lindu-i-se turistului posibilitatea de a
participatrozootehnice
.
ularitateapreferint
ala diverse
In functiedeli din pactiva.
de regiuni, acest termen se identified cuturisnct de vedere tehnic, este doar o modalitatede
ul rural,articipar
e
Agroturisprecadere
ul, ca oferta turistica diferentiata, sema
n Europa incepand cu anii1960.
ifesta cu
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
107/183
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
108/183
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 9
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
UNIVERSITATEA
UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
BRASOV
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
109/183
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Dr. Dragon ARDELEANU
BRASOV
2010
Curs 10
CupTlni'
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
110/183
ea turismului rural(1)
aturi ale turismului rural sunt:
- natura;
Principalele tra
apropierea d
-
8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)
111/183
- natura;
biant "nemecanizat";
sonale (in opozitie cu irationalismul ianonimatul
apropierea d
linitea;
un mediu a
contacte pe
urbanului);
senzatia de cposibilitatea
contactul n
activitatea spec
cunoaterea
posibilitatea
comunitatii;
ansa integr
ontinuitate Si stabilitate, de traire a unede a cunoate locuri Si oamenii acelor 1
mijlocit cu autoritatile locale, cu
ifica zonei;
ndeaproape a afacerilor ce se fac pe ph
prelevari i de imagini l egate I
rii in comunitate pe perioada sejurului.
istorii;
curl;
reocuparile Si
n local;e identitatea
ea turismului rural(2)
-
8/3/2019 Curs Politic