Scheme de lucru ale diferitelor masini de prelucrare anodo-mecanice

Pentru prelucrarea cavitatilor si a gaurilor se utilizeaza o scula Es cu

profilul conjugat piesei prelucrate Ep care executa o miscare de avans axial Wt. prelucrarea se face in cuva cu electrolit Ce.

Figura 1.

Ascutirea sculei aschietoare precum si rectificarea suprafetei plane sau profilate se face utilizand un catod scula Es sub forma unui disc metallic, care executa o miscare principala n(figura 3).

Figura 2.

Figura 3.

Scula aschietoare Ep (cutit, freza), se realizeaza dintr-un aliaj dur, legata la anod, executa o miscare de avans transversal Wt si radial Wr. In zona de lucru se face o alimentare Ae, cu electrolit, format din solutie de silicat de

sodium (figura 2). Rectificarea plana frontala se afce cu ajutorul unui catod scula Es, sub forma unui

disc metallic, care executa miscarea principala n (figura 2).

Anodul piesei Ep avand de regula dimensiuni mari, executa avansul longitudinal Wl, si uneori avans transversal intermittent Wt, daca latimea piesei este mai mare decat

diametrul sculei. Profilarea unei suprafete complexe se poate afce utilizand un catod scula profilat sau

filiform.

Figura 4.

Figura 5.

Catodul scula profilat executa miscarea de avans Wt, iar anodul piesei executa miscare principala de rotatie n.

Catodul scula filiform executa miscarea principala V, cu ajutorul tamburilor T si a rolelor de intindere R. Anodul piesei in acest caz executa miscare de avans Wt si Wl cu ajutorul unui sistem

de copiere mecanic pantografic, hydraulic sau electric. Taierea unei bare sau placi se face cu ajutorul unui catod scula banda sau disc care

executa miscarea principala V de translatie sau rotatie (in cazul nostrum de translatie).

Figura 6.

Masini de prelucrat cu utrasunete

Ultasunetele sunt vibratii acutice cu anumite proprietatitehnice applicative, care au

frecventa superioara celor care produc senzatie auditiva omului (mai mari de 16 kHz) si inferioara frecventelor hipersunetelor (mai mici de 10 MHz). Domeniul este cuprins intre 25 100 KHz.

Ultrasunete au unele aplicatii active, cand energia ultrasonica este suficient de mare pentru a modifica mediul prin care se propaga si aplicatii pasive, cand ultrasunetele au

energie mica si nu modifica mediul in care se propaga. Ultasunetele au aplicatii active ca:

Prelucrarea materialelor dure si casante metalice asu nematalice;

Vibroaschiere sau vibrodeformare plastica prin vibrarea ultrasonica a sculei;

Prelucrarea prin electroeroziune cu rotirea pieselor metalice sau nemetalice cu

forme complexe.

Asamblarea ajustajelor intermediare prin vibrarea axiala a arborilor si radiala a

alezajului. Aplicatiile pasive sunt urmatoarele:

Defectoscopia ultrasonica;

Masurarea de marimi fizice si geometrice;

Caracterizarea undelor ultrasonice (frecventa de unda, amplitudinea si viteza de

propagare, variaza in functie de densitatea, modulul de elasticitate, temperature si presiunea mediului pe care se propaga).

Prelucrarea cu ultrasunete se realizeaza imprimand sculei Sv o vibratie cu frecventa ultrasonica care face sa vibreze cu aceeasi frecventa particulele abrasive Pa aflate in

suspensie in lichidul de lucru Fl care detaseaza prin soc particulele Pd din suprafata piesei Pi, aflata in contact cu lichidul de lucru. Pe langa miscarea vibratorie V scula Sv executa o miscare de avans Wt pe masura detasarii materialului din suprafata

piesei. Fluidul de lucru continand in suspensie particule abrasive, transmite energie de vibratie

ultrasonica sculei Sv si o transforma in energie eroziva mecanica, termica si electrochimica al stratului superficial al piesei de prelucrat. Eroziunea abraziva este amplificata prin fenomenul de caviatie ultasonica in mediul

lichid. Fluidul de lucru format de regula din apa cu solutie de sapun si particule abrasive, este

circulat in zona de lucru pentru a evacua produsele eroziunii si particulele abrasive uzate, intrand printr-o parte Il si iesind prin partea opusa El, a interstitiului de lucru. Forma suprafetei prelucrata este conjugate suprafetei prelucratoare a sculei Sv.

Schemele de lucru ale masinilor cu ultrasunete functioneaza, de regule, prin copierea formei sculei vibratoare pentru gaurirea liniara sau curba, retezare, canelare rectilinie sau

dupa o curba plana, rectificarea ghidajelor profilate sau plane, filetare interioara sau exterioara, generarea suprafetei de revolutie cilindrice conice. Cinematica generarii acestor tipuri de suprafete eset aceeasi ca la aschiere, intervenind in

plus, miscarea vibratorie ultrasonica. Masinile de prelucrare cu ultrasunete au aceeasi strctura constructiva, cu masini unelte

aschietoare prezentand anumite parti constructive specifice, din care amintim de :

Blocul ultrasonic;

Sisteme de avans proprii;

Sisteme de circulatie a lichidului cu suspensie abraziva;

Echipamente electrice de alimentare si protectie;

Sisteme de reglare automata a presiunii;

Masinile de prelucrat cu ultrasunete pot fi clasificate astfel:

Dupa destinatie: univesale, speciale, specializate;

Dupa directia miscarii vibratorii vibratorie ultrasonica: verticale, orizontale, inclinate (mai rar).

Masinile speciale si specializate sunt de tip agregat cu posture multiple de lucru realizate din subansambluri tipizate.