t lt", €ry

Materii prime farmaceutice, substanfe active,

Activitat.u, *o*ix#li}!'fi::i[tr m edica m., ;io.

'"*f..11t"1.ff,djT,'il:il.(forpa

farmaceuticE dozatd) este coirpus din ,arer.ii pr.i,re,Prin cuvantul.*molerie primd"-se inlelege orice material brut; de origine ,aturald(vegetalS' animal6, mi,era16,

"r"r"utr"gicd), ;. ;;;i, intezd sau de sinrez6; clesti'arprel,cra'rii cu scopi-tl obpi'erii, prin pr'**a.ur a.'auri."r=,'" unui prodi_rs f it.Dependent de rolLrl p" "u'" il aur in realizarea activitafii terapeutice, clin cac{r.r-rlpreparatului galenic, materiile primg se pot clasifica ir-, u.*etourele grupe:o sr-rbstanfe farmaceutice active lpri".ifii u.iir.);o substanfe auxiliare;

o materiale de condilionare.Substantele active (princ,ipiile active)

Cuv6.ntr.rl 'oprincip.ii actitte (fr.principe actiJ),, ar"e mai mr-rlte se,uificatii:r substanfele active, reprezentate c{e p6rfi clin pla,te (mai 'i'J,.

gtunae cleanimale) stabilizate gi pulverizate; r -- i-

e 'ifitocontplexril": un grup de sr-rbstar:ie active-dintr-,, pr..odus vegetal, car:eprezint, un efect terapzutic specific (arcaloizii din opi,);' ' preparate oblinute prin extracfie din ies,turi ani,rale.Termenul de,,crrogrrprezintd mai nr,rte inpr.suri,--

.,**Ila,s rc (oland.. droag = d ttsca sau e.ngl clrug =ntegicantent) :un produs vegetalsau o matet'ie prim6 vegetala (planta" sau.paftea

_din planta nreclici,ali);recoltat[ qi uscata (mai rai in sta.e pr;dil;); care dupd ce a fost supus urorpl'ocese farmaceutice ('ra'unfire, purrariru.e, extractie, compri,rare, etc,),este apoi folosit la pr.epararea rnediiamentelort ( engl' fi'ug proctuct) : forind ar*ur"rti cd dozatd,, produs fa*,aceuticfinit.Astizi' in limbajr-rl farmaceutic acest tennen este reze.at exclusiv clrogurilorproprtU-Zlse. vsLv I vltwl v aL trxul'ul.

Denunrirea de ,,procrrug sau precursor nrcdicantetTtos,, (engr. prodrug :prornetlicarnent) caracterii eazd i surbstarla biologic inu.iira, rezuitat6 prin r:rodificare,structr-rrii chi,rice a sr-rbstanfei nreclicaraentoase. Activitatea biologica a substa,fei active setealizeazd' "in vivo" in urma unor reaclii de hidrolize (de naturd enziuraticd sauriree'zir,atici). r'ulrJr.rz

inc,use,l1:=+lifi :i,ii,idi',#,:T",ff.:ft lJi#:.,.":,,#tT,ffj,:?"2:,::::;:;:terupe,ticri-$i-e-ste- stab-irte deperur_eqr*de_crqgqre terapeutice Inaxime.

Cliterii de clasificare a substanfelor active:. Toxicitate:o medicantente $i sttbstanle aruodine sau obisnuit - .(Exemple: clorura cle socliu,o medicamente Si substan(e ptdernic active, foarte active s'au eroice se pdstreaz6

I'a Separ andum' (Exernp le : fer:obarbital, clolhidrat de papaveripd).o nrcdicamente gi substanle toxice se pdstreazd la Sepaiancluma. ,ri la Vener,tupr -

Exernple: sulfat de atropinE, sulfat de stricr:.ini,o nrcdicamente Si substan{e stupefiante Qtrogurr' sau narcotice) se p6strea zb, la

Venenunt.

' Natura materiilor prime:o Produse deJi.nite - sunt substante chimice a c5.ror caractefizare este reaiizata cle

constantele fizice gi ploprietElile lor ci:imice. ExempIu: cloramfenicoir-ii.o Produse nedefinite - sunt atnestecuri cte substar4e active rearltate in urrlapl'ocesului de extraclie din plante, animale sau nricroorganisme. Aceste produsenur posedl caracteristici fizico-chimice constante. Exemplu: opiul, clefurit prinorigine botanicd gi geograficd.

o Prodttse reprezentate de {esuttu'i animale sflu vegetnle, anintttle strtt plnntetntregi - sunt prezeutate de caracterele lor morfologice gi histologice. Exe,lplgflorile de tei.

, Actiunea terapeuticf,:o substan(e cure ac(ioneazd rrsLtpraS.,n/.C.: anestezice (generale,locale),.;o sr'tbstarfie care ac{ioneo4d asuprfl sisteniului carrlio-vascular:

vasodiiatatoare.;o substan(e core aclioneazd asuprd tubr.dui divestiv: coleretice-cologoge,o substan{e care aclioneazd osltprfl sfrngelui: antianen:ice, etc.;

t'o s ubstdn{e antiparazitare: antirnalarice;o substan{e core ac(ioneazd la a.lte niveluri: altispasmodice.

' Originea materiilor prime:A. Materii prime de origine naturald

Al A.t"rtt n;t*.Sr-rrrt principii active obfinr-rte ain ptunt*. n"ont.t. rnedicinale constitr-iie suu:sa de

tnaterii prime de origine vegeta]5 r-rtilizatd in icopurl prepar[r-ii de i:redicamente.$tiinfa farrnaceuticd, care studiazE plantele medicinale, ctin punct de vecler.e al

coniinutului in principii active gi al posibilitililor de utilizare in fannacie Ei in inclurstria,t'arnr ac.euti c5. se n um eqte,rf o r m a c o g tt o zi e,, .

Fitoterupfu are ca obiect de studir-r utilizareaterapeutic.

plantelol medicinale in scop

Dependent de gradul de prelucrare, produsele vegetale folosite in scop teraper.rticpotfi:o) Prodttse vegetale cu atare - se prelucreazd. cie cEtre paciengi sur'b tbrur5 cleri

ceaiuri qi se utilizeazd.un sirrgur prodr:s.Exemplu: - flori (floare de n:r-rge!el, floare cie tei);

- t}unze(fi'unzd de izrnd bunE, fi-unz6 cie anghinare);

2

7

r6d[cini(r6d5cin6 de cir-rbofica c ucului, r.dcl[c in6 d. uu i.ri*na;.

la gradul corespunzE"tor de rnErunlire. Aceste amestecuri poarti numele de ceaiurimedicinale sou speciib) Produse vegetale sub.formil cte pttlberi - sunt reprezentate de pdrfi din plarrt6sLtpuse procedeelor de Llscare 9i pLriveriruri,

"*r, au Lln conlinLrt cleterlrinat de pri.cipiiactive' Aceste produse vegetale sr-rnt incorpoiate iri preparate far-i:raceutice, ca de exeurplu:prilbeli co1llpuse' capsule operculate, coruprirnate (ex. cornprimatele de degegel roqu).Exemplu: - pulbere de frunz6. de mdtr6guni;puibere titratE. de dele1el ,ogr; p.rib.r.de r6d6cind de ipeca;pulbere cle opiu gi ipeca.

c) Produse vegetole prelucrate_prii e:ctrac(ie-- sunt materii prilre vegetale care sLiplrseoperaliei de extractie conduc Ia obflnerea cle solulii extractive ufou.., de ti.cturri Ei cleextracte.

^ DacE solufliie extractive apoT.e sunt preparate magistlale, ceielalte cloura tbn.efarmaceutice sunt preparate industriale. De asem.n.", tincarrile qi extractele pot fi lntrodnseatat in prepat'ate magistlale cat gi in specialitali : brarrcluga de toamn6, anghi,are, valeriana.In courpozilia tincturilor' gi extractelor toialul de piincipii active este acturs la r:' gr.aclavansat de puritate gi poartE numele deJitocontplex.c) substante active de/inite izolatil tn sture purd) din plante - sunt substante chinricedefinite, ?n stare purS' extrase di* pla*tele *re,cici'ale, atunci rana ,irii.r^-#*.ir=,*,;

",este posibil[. Exempre : digitalina gi digoxina irotat. din specii a.aigliuuIn urele cazut'i s-a constatat, cd -

sr-rbstanla medicamentoas5 izotat1t in stare purd aprezentat un efect terapeutic mai sc5.zut decit cel al fitocornpl"*.,irif preparat surb tbr,ri cletinturd' sau extract)' Acest lucru este posibil, cieoarece in caclrul cornplexului vegetal larealizarea activitelii tbrmaceutice, al[tuii oe pricipiui activ prln.ipur participa qi alte pricipiiactive, uneoil chiar qi sr-rbstanfe balast. Substanlele balast putaia rndri sau pfel,,giactivitateater.aper-rtic6.. ' -'A.II. Mcltef.ii arinrc de origine animaldProdusele de origine animaii po"rte n*nrele cle produse opoterupice, iarterlpia curastfel de p^roduse poartE numele de opoterapie,In func1ie de gradul de prelucraieal lor, plodr-rseie opoterapice se clasificd i. treicategorii:a) orgone, lesuluri sau glancle uscate adrninistrate sr-rb formi cle pulberi, exemple:pulbere de hipofiz6' posterioarS. in tratamentul diabeturrti iffia, ser antiteta,ic.b) Extracte din organe(de lesuturi sctu tle gtancle). e*ffiru: extractul cle ficatfoiosit in tratamentul anelliei.Bila de.b.o^u

:uorsd operaliei de extractie, pr,rrificat[ qi apoi uscat[ (Fel tar-rrisiccurrn) este foiositd' in forme farmaceutice care au ca efect stirnularea fl;;d;ililii, -' !(

c) substctrtle actirte pure obyi.ttu{e prin procedeul de extrnciie.Exemple:i) enzirne: - pancreatina produs enzirlatic purificat, obflnurt clin punli.urutmar:rifefelor;pepsirra (enzirn6 protellitica) extu'asi. din murcoasa gastrica proasprt^ cleporcine sau bovine;tripsina (enzimd proteoliticd) extrasE clip palcr.easr.rl mamif-erelor.l

chi,rotripsina obflnutE prin acilvarea chirnoiripsi,ogenuh.ri secretat cre pa,cr.eas,l2) hotlroni; - ACTH(hormon polipeptidic secretat cle lnh,,r on+o,.i^.. ^r r-:. ^ .efecr #i,#,r|;*1;,ffiffi::;,T[]Hlipeptidic secretat de loburl anrerior ui rriporoz.i, ...

Materii pri*re d

! ! ::!^'::::i: a ct iv e e t 1

b.o ryt e rt e m ic ro o r g o n is m eDe exe*rp,r';:,,,jr,j,ll.^'lLp^,:::l:, ,;1,i,1 e;'#; ,,i,rureazd nutriria,Or:,,::,1 ; l:*nen!i

tacti ci fo tos i ii i,, rriCr,*i'[[.",;1, ;, ri b i ot irotlce.- vtnNurt.b) kricroorganisrue preltrcrate pri* teltnoIogii pe,trtt ob{irtereavoccinurilor.

Sr"rbstarr!el.u.ti,.ffipotclasificairrd,ouE'categorii:

' ::"*;r1,";f::{:' utitizate ca atare sart dupd opreatabitipu,ipro,,n,

2' Substanre active eraborate, rezurtate in tu"nto tu70r reacrii chintice,s*bstanl#',{;{":;*{::::,;"0::{;:.:;T:,,:i^}:fr:g;J;iffi ,ffi

,",aurxiliare.

B. Materii prime de sinte:zd $iseailsitttezitsu,t substa,fe Lctive asernrnS'toa'e .u.r -a"riuat.

dintr-o nraterie pr-irnd natura.ld.Principiile active naturale izolate, purificate si cn caracteristici fizico-chirnice exacte aur fostutilizate ca t,odel in procesul cle sintezu, ,.*p*ri, ca si materi. prr*u i, cer de se,risi,tezd..u'ele substanle ileclicai:rentoase cu sti'.rcturi chimice ,r-,ui .o*plicate nLr au pLrtut fisirrietizate _- 1 -

-- vq ulrLrvrurr uurrruue mal complicate nLt au p *I, tiurctie de procecleurl folosit la obtinerea,rateriiror.prime, acestea se crasif.ica in :o Substante active rezultate in- urma procesu,ltti de sentisinteza, in care moleculelenaturale fttrnizeazafi'

luctey d" iozi liu o porte o ,ir*rrrri dorite.Exenrpre: '-

;lTH'lj?:iffiL#:,f:1,,1#erpiJ-iiiatur (p,"pu.ui ain .,",,ta deterebeniina;;o Subston(e octit:e obtinute in urmo unor procese de sittteza totttlu (molecurlaintreaga rezulta in ururA unor reactii chimice)

I.ffiii;;,XTliffii:f:o'nna,m"p";i;;;;,p,iruicrona); anrispasrice( pr.opanteii,a); .

Sunt surnt inaterii I:iT* t::l:^';::{'#:i::::i::o,li{,,,!,{{,r,u,care

nu prezinta erect*i}T::,J,";.;il:ffiT;,:[:?|;: i,, .o*poritia pr{arareror farmace*rice in proportii ciifer ire

.r,l*:,Tff*Iy,,: (1986) le defineste aiifei' ,, Excipient este tot ceea ce nu este considerat,;

si-ibstantele aurxiliare folosite in preparalea meclicamentelor sr-rnt imp5.rfite in cloura clase:

A' solventul' vehiculul si excipientul - constitr-re partea esentiala i, realizarea formeifarttraceutice, fii'ci inclispe,sab ile realizarii preparatelor- rnedican:entoase.solventul (lat' sohto' ere = a desfaiu,'n elibera)..,. o rurrsta.ld auxiiiar6 iichicld,folosita la obii,erea fo,:retor fat'maceutice lichide in care substanga meclicamentoasd estedispersatd molecular (fo'mand irnpreuna ur sisrenr;*ilffi;H, ;onofazic ,umit sarutie

H:ll1,T,',:'.'l:Tll];,T:,fffi'lg';j::jrnt'i'u'tru' ia ro.,,ia.'absorbpe e..,,pr.i':;:;,Exemple de fbrme faruraceutice lichicle: solulii, ape arornatice, colire, solirfii extractive.velticr'tlul(lat' vehiculwn,'i = vehicul, miltoc.-11 tyonsrort) es':teo substant6 aurxiliar.ilichidd' folosita la obli,erea fo,,eio, fur,rrut".-iri..-ri.rride hr'carJ s.,-Cstunga urecrica,ienroasrieste dispersatE onrogen sau este clispersata etaog"n. notul vehicr-r-h-ri,i este acelaqi ca qi celal solventr-rh-ri' Exernple: apa, alcooh-rl, gr;""*rri-,-r-Liuri vegerale, siropur.i, ape arouratice.Exemple de forme farrriaceutice: soh-r1ii, .rrulsii, suspensii, aerosoii, coiire lichide.Excipientut (at' evcipio, -ere =(I primi )ester"f.rr.ntut de sr.rbsta.fe aLrxiliare semisolidesar-r solide,tilizate pentrtt p"purur.u for,lllo, farilaceurtice semisolicle sau solide. Rolur ruieste di'lr-rarea substantelor active i, scopul transformflr.ii intr-o rorire ru.,rraceuticd, a clozir.iigi adrlri'istrd'rii lor, precum gi cea cle ob,ti,er. . ,"rJ riste,r clispers eterogen.spre deosebire de solvenli gi vehicr-rle care ,rnr.nrrrui lichizi, excipien[ii pot fi in tr.eistirri de agregal'e: lichizi(apa, glicerolul, uiei.,t- cle parafind);semisolizi(vaselina,lano_l ina) ; solizi (ceara, cetaceul, iactoza, aini donul, tal cu l).

0,"?,;,(:'!:'::;,i:'li:u.{:!::;'^. asigr-rrE *nele .urimli aie ror,rei ra.rnaceurice .,si irrrervin irr

Adiuvontul(tut' adiuvo, ure :o cla aitdor, o fi fotositor) - reprezi,td substa,laar-rxiliarE care addr-rgatd Ia uu amestec cle substanle meclicarneirtoase pr.ezi,td rolurjleurt,dtoare:faciliteazd procesul teh'ologic, -

uq*.ura r:roclul de acil,inistrar:e almedicamentului' ajurt[ for,ra fa*:raceutica-s[i;i rea.rizezeefecrurl r* ro"} dffi#:tlu, .*utilizeazd' in cantitS'ti .elativ rnari,adj,v'a.tri"r;iiif .*"ipi.n! nr-r reprezi,ti rnasa principaraautruinredicanrent'Exer:rple:diIuan1i,a"'ug.ugLt,u*"n!iso1ubi1izan!i.Atlitit' (fr' y.ditiT:atlfiugat) este-o s".,u.tang auxiliar6 rotorita i, ca'tit5ti mici laprepararea u*ui ,redicantent. Roiurl luri este a. u,rr.liorare a p.opri.talit# ;il1;Xn'rtr,.,,sau de obgi,ere a ullor noi calitili: asigurrar.u ,t*uiiitegii fizicoiil;". gi ,ricrobiorogice,

|lififfi#il':,1,[.u?ff"i,':|j,1'J,,;l;,o.s"u,,or.rii..(';r"-,., g,i,*, #;1. Exernpre: cororinli.surbstantele ar'rxiiiare pot fi clasificate durpE: originea ior" (natur.ale, cle seurisihtezzr,de si,tez6'), co,rpozipia chimici,-r*.u cre agrega,=, pr..rrr, gi dup[ rorur pe care irr au i.realizarea urrrui meclicament'cle asemenea, pentrlr toate aceste sr-ibsiante, se impr-rn exige,te-sporite, prevEzurte in.farmacopee, stanclarcle'qi nor*.i.i;;i;#';;Til:^,..Caracter"i st i ci I e s ubstanle I or auxi I i are s uirt :

l^*;.?j1*=rubsran!a mecticamentoas6" recipientul clecondi$onare primar5, or.ganism;purttate chimicE";inocuitate;stabilitate

Funcgi ile substanlelor auxiliar.e:I ) realizarea formei fannaceutice;2) divizarea dozei de substanld meclicanrentoasE;3) asigurarea stabilit[fii rnedican:entului, pe perioac{a fixatd prin renne.uldevaiabilitate; a -----

4) elibera'ea medicamenturui in form[ co'tr-olatE;5) amelioral'ea i,ocr.ritalii substanfelor cu ir.di." i.rapeutic mic;6) reducer-ea efectelor secunclare;

--- --'*r-*Lrv r'1r!'

7) reducerea num5-rului de doze gi facititatea cornplianlei tratarle,tului;8) amelioarea biodisponibilitSlii substanlelor medicamentoase.Materiale de conclitionare/ambalare :unl .

matelii prime urtiiizate pentr.ufhb'icarea recipie,telor de condilionare primara (recipie,te din sli.ta, plastonrer.i, hdr.tie,metal' porlelan poros) Ei secr-tnclar'd (ambalaj cle carton) care selryesc ia inchiderea fbrmeifarmaceutice intt'-un recipient,. asiguranct proteclia, stabilitatea li .fi"u.itatea pa,i ?n*omenrtl r"rtiliza.rii, facilitatea de admi,istrare $i i;.fb;;;';;;;r;"c1ica,rentr.rtui.

Activitatea, toxicitatea gi posorogia meclicamenteror

Activitotea terapetr'ticd (efect Tarnracolog'icd, acliune terapeutic, eficacitate)rept'ezintd rezr-rltatul interactiLurii clintre-meclicam.rrt gi rnateria vie, cur pr.odurcerea unuistimul, ca,e cletermind apoi .f".t,,I biologic. , cLt pl'ooLlcerea

Toxicitatea este caractet'izatE prin aparilia nor na,ifestEri nec{oriteconsecutiveadi,i'istr6rii unei anumite substan[e, unui orga*isin viur.

categoriile de manifestari ,edorite ale meclicamentelor.asupra organisr,uiui sunt: i,A' Reac{iile adverse ls mediconrcnte- sunt reactlr noclve care apar la cloze fblosite i,tlod not'ttlal la onr, in scop profilactic, curativ ruu [*a, diagnostic ret uoze ro]oslt

A'I' Reocyii adtte.rse rte tip toxic - apar atunci cand in fuirclie de,reclicame,t sair clebolnav' dozele obignuite *r, efecte 'toxice

qtulburari fi,rnctionale, lezi,.i), efectedismorfogene, mutagene gi cancerigene.A'2' Reoclii adverse idiosirtcizi", (rte intolernn{d) - constau in reactii neobiq'uite,diferite calitativ de cere procluse,ra populalia majoritard;

A'3'Reacgii rtdverse alergice turrt .f..te nocive datorate interven{iei urnor r:recanisnre ,irnu*e (ex. reaclia alergicd de tip a,afilactic lu p"ni.irii?;l'""" rlrLur vtrrr!

stdrite potologice induse cle meclicamente dau caracter de boaii (ex. atectiuni renalecauzate de nefr-otoxicitatea unor antibiotice).

Into-rica{iile ocute tnedicamentocrse apar irnecliat sau la scurt timp c1,pi aclministrarea ilunor doze cresclite fala de cele utiiizate in mod frecvent in terapie (ex. i,toxicatia r-ubarbitr-irice, benzocliazepine, ner-uoleptice etc.). rvv'vrtL ur LvrctPrE

^,,,{oi{,{,i,,!f,!J!t"'|.|'":'ffi:,*:,ji:.J:.Jn.;.,:ffi1ca,-acterizar' prin n..,,,,u,.a nrajord cre

Evoh_reazd in patrr.r etape "onr..uiir",I, clependen{d psihicd;

2. toleranld;J. dependenfi fizicd;4. psihotoxicitate.

Dozo este cantitatea cle substa'td activd care dete'ni*h un anumit rfispuns cli, parteaorganisrnuluri,D'zo letati (DL) rept'ezi,td o cantitate prea mare cre surbsta'ld meciicamentoasd car.eaditri'istrat, r-rnui organiun ii poal p'ociuce fenomene secunclare necrorite, chiar ,roarteaindividulr"ii.Doza toxicd este cantitatea

, cie sr-rbstan!6 meclicarnentoasi care, adnrinistrathotgan is m, p rod uce feno,rene s ecur lclare, n.aorii.,-to*i...

"^,"?;:I:';!:r"(:;:::#!,0::,0J,:*5 car:rtitateu ,,ini,,a de subsra,fd activa acr,rj,istrard

lll

IaD"z' terapeuticfi maximd este cea tnai mare dozd terapeuticE. suportatd cre,rajoritateapacie'filor' fE'r'[ aparipia ttno' f.no,lene toxice. Aceste cloze sunt precis clelirr-iitaie gi rrutrebuie depdqite ct1lt aaca p"

-i'escriplia ,r.ai"uta s.e specific' ,isic voro,,. Daci viarabol'avuriui este pr-rsE i, p..i.oi, ,oldi"urr.ntur nu va fi eriberat.

sic voro". DaciDozo teropeuticd uzuald'reprezinta. cantitatea de substanld medicarnentoas5. cLrprinsdiutre doza mini'r, 9i doza

'"u*i"ri. Do.r:l. ;,'il;.e uzuare are:r:ajorit'lii r,edicu,.,.,.,rt.ro,.variazd' intre anutlrite lin:ite +i *,,i stabilite a.!"i .*re prescrie meci-icamentur, in firnctie crerunele caracterisrici are pacienturr.ii. Dozere ;.;;o;; uzuare au un carprev5.zutte iutr-un tabeljir-rscris i, f.n. X. - tr uzLLate au un caracter orientativ gi sLrntDoza unicd. (tat'

.closis ptena) r'eprezintd cantitatea cle rneclicarnent care seadministre azd' o singurd crata, pentru obfneiea "i".tr,rui terapeutic crorit.Dozele ruultipte (tat' tlisis refricta) *pr"riria ad,iinistrar.u-,rui nrurror cio'ze diri

;:,:,,Xt:il:'j.'ffi;cu scopul obginlrii u*i^.il*iape,ticcre clurard, ia o rnedicafie cre ,raiFalmacopeea Rorn6,E editia a * X * a inscrie u, tabei cu clozele terapeutice uzuarer qimaxime ale p,ocruseror a"ru.otogic active G;;;"r!e .reclicarne,tvegetale gi preparate fan,aceutice) oficinale,

^d;;i;;*re intern tu ua.,tr?.utt, ttnele proclLise

Pentru preparateie cle uz extern nu sunt prev5zute croze maxirne.

*..'H'1,11:*:i:'ffi::Jo'13:'" *edicarrient* in-aoru ;il;;eesc crozere rerapeuticesche,rele de achninistra'e a dozelor de rnedicarnent reprezir:th. posologia.Posologia se referd' la totalitat.u .lur.lor..r.riiour. l" do;j.-;i.,Xui,r.aicarnent.