Curs 5 NUTRITIA SI ALIMENTATIA PEDIATRICA

Nutritia =totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dezasimilare a alimentelor din organism prin care se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunzatoare virstei,o activitate fizica si intelectuala adecvata,promovind o buna stare de sanatateNecesitatile energetice ( calorice) : Valoarea energetica a limentelor se exprima in kilojouli(Kj)sau kilocalorii(Kcal)O kilocalorie reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru a creste temeratura unui litru de apa de la 14.5* la 15.5* 1kcal = 4.184 kjSurse de energie principale pentru organism sunt : Glucide si Lipide 1g proteine furniz. aprox.4 kcal 1g lipide furniz. aprox. 9kcal 1g glucide furniz.aprox. 4kcalNecesitatile energetice la copil trebuie sa acopere cheltuielile zilnice necesare pentru : metabol de intretinere + procesul de termoreglare + activitatile zilnice + pentru nevoile de crestereMETABOLISMUL DE INTRETINERE = este metabolismul bazal + nevoi functionale necesit energetice globale. N.n. = 80kcal/kg/zi 1-3 luni=120kcal/kg/zi 3-6 luni = 110kcal/kg/zi6-12 luni= 100kcal/kg/zicopil mic=90kcal/kg/ziprescolar= 80kcal/kg/ziscolar = 50-60kcal/kg/zi

APORTUL ENERGETIC GLOBAL: 1-3 ani=1300kcal/zi 4-6 ani= 1700kcal/zi 7-9 ani= 2200kcal/zi 10-12ani=baieti-2700kcal ;la fete =2300kcal 13-15ani =baieti-3100kcal ; fete = 2600kcal 16-19 ani=baieti 3600 kcal ; fete= 2800 kcal Accelerarea cresterii in perioada prepubertara necesita un aport caloric de 40kcal /kg/zi cresterea ponderala se opresteRatia alimantara la sugar determina stimularea sistemului enzimatic al lipidogenezei,ceea ce va duce la hipertrofia si hiperplazia celulelor adipoase in perioada la sugar.Aceasta va determina obezitate precoce cu prognostic nefavorabilRatia alimentara lipocalorica deprima SN simpatic,copilul va ecomomisi energia pentru nevoile de intretinere si termogeneza,aceasta va fi urmata de diminuarea pina la oprire a cresterii ponderale si staturale cu aparitia malnutritieiNECESARUL DE APA :Cantitatea de apa din organism este invers proportionla cu virsta : -la embrion apa reprezinta 90% din greutatea corporala -la copil 70-75% -la adult 60-65% TOURNOVER-ul apei la sugar este mai rapid decit la adult ca urmare si necesarul de apa /unitate de greutate este mult mai mare ca la adult(de cca.3 ori mai mare)Nevoile de lichide depind de virsta si continutul caloric al alimentelor.La sugar continutul se real. prin :-pierderi insensibile care se raporteaza la suprafata corporala mare a sugarului-incapacitatea de concentrare a urinei cu pirderi urinare care depasesc40-50%din vol.de lichide ingerat-temperaturii ambientale crescute/fototerapie-conditii patologice(pierderi digestive,lipsa de aport)ROLUL APEI IN ORGANISM :-Intra in compozitia celulelor si tesuturilor -reprezinta mediul intern in care se desfasoara reactiile biologice -intervine in reactiile de cataliza,hidroliza,tamponare

1

-realizeaza solutii -reprezinta calea de transport a numeroase substante -intervine in termoreglare -face legatura intre mediul intern si cel inconjuratorNECESARUL DE PROTEINE :Sursa de proteine in primele 6 luni de viata este exclusiv lactataAlimentatia naturala ofera sugarului un aport proteic ideal d.p.d.v.cantitativ si calitativLaptele de vaca are un aport proteic crescut ,dar utilizare digestive scazuta.In alimentatia divesificata se recomanda ca50% din proteinele din alimentatie sa fie de origine animala(lapte,carne,oua,peste,brinza)Nevoile de proteine : la sugar alimentatie exclusiv la sin (in primele 6 luni) :1.8-2.3g/kg/zi La sugar alimentatia artificiala :3-3.5 g/kg/zi Peste 6 luni : 1.5-2g/kg/ziRolul proteinelor in organism : -constituienti ai tuturor celulelor - Asigura reinoirea tuturor celulelor si tesuturilor -intra in compozitia hormonilor si enzimelor -asigura forta fizica si intelectuala -intra in compozitia anticorpilor,asigurind apararea organismului impotriva infectiilor -mentine presiunea coloid-osmotica si echilibrul acido-bazic -rol de transportor pentru ionii de Cu,Ca,Fe,Zn,I,sau pigmenti (biliribina) -pot deveni sursa energetica (neeconomica insa)Deficitul aportului proteic:-incetinirea cresterii;scade sinteza de enzime hormoni,Ig;apar edeme hipoproteice si malnutritia proteicaExcesul de aport proteic :=>tulburari digestive(diaree de putrefactie) =>suprasolicitarea functiei renale(catabolismul proteic crescut va determina formarea de urina in cantitati crescute ce trebuie eliminata renal, suprasolicitind astfel rinichiul ) =>amoniul rezulta din catabolismul proteic si este netoxic. In cantitate mare daca amoniemia este crescuta timp indelungat va detarmina un coeficient de inteligenta scazut la acel copil =>se formeaza celule mari care se vor incarca ulterior cu grasimi.

NECESARUL DE LIPIDE

Surse de lipide pentru organism : alimente de origine animala si vegetala.Lipidele alimentare sunt reprezentate de trigliceride,fosfolipide,colesterol, derivati metabolizati ai grasimilor (exogena)(AG saturati , AG nesaturati,Glicerol,corpi cetonici)AG poli-nesaturati de tipul acid linoleic,acid arahidonic sunt esentiali, adica nu pot fi sintetizati de catre organism,sursa lor fiind exogena. Trigliceridele pot fi : =cu lant scurt (au putere calorica scazuta 5-3 kcal/g ) = cu lant mediu ( au putere calorica medie 8,3 kcal/g) = cu lant lung ( au putere calorica mare 9 kcal/g)Tirgliceridele cu lant mediu si scurt se absorb usor digestiv,de aceea intra in compozitia unor preparate dietetice pentru sugari.Rolul lipidelor in organism :

*principala sursa pentru organism *participa la formarea unor celule si tesuturi (membrana celulara,tesut nervos) *intra in structura unor hormoni ,postaglandine,leucatriene,anticorp *rol in mentinerea integritatii tegumentelor si fanerelor *Transporta taurina care este absolut necesara integritatii fotoreceptorilor *Favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile *Rol antitoxic

Minimum de lipide in ratia alimentara : 1,5-g/kg/zi. Lipidele acopera 35% din ratia caloricaNu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar deoarece este necesar pentru devoltarea SN.Carenta de lipide in alimentatie determina : =oprirea cresterii = leziuni trofice ale pielii ,fanerelor si mucoaselor,leziuni oculare

2

= creste adezivitatea plachentara cu riscul de trombExcesul de lipide in alimentatie determina : obezitate,steatoza hepatica,diareeExcesul de AG nesaturati determina : carenta de vitamina E si hemolizaExcesul de AG esentiali determina formarea de calculi biliari

NECESARUL DE GLUCIDEGlucidele trebuie sa asigure 25-55 % din aportul caloric total .Glucidele sunt reprezentate de : Monozaharide ( glucoza,fructoza,zaharoza) Dizaharide -polimeri ai glucozei ( maltoza,lactoza,zaharoza) Polizaharide (amidon,glicogen, fibre alimentare)Lactoza este principalul glucid din lapteFibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, lignina,peclina.Ele intra in alimentatia sugarului de la 4-5 luniAportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca : arteroscleroza,dislipidemie,litiaza biliara,obezitate,cardiopatie ischiemica, apendicita,diverticulita,cc de colon Rolul glucidelor in organism := sursa principala de energie = sursa de caldura pentru organism = sustinerea activitatii musculare =rol plastic : intra in structura glicoproteinelor,glicolipidelor,participa la procesul de mielinizare si dezvoltare a creierului Excesul de glucide determina obezitate,diabet zaharat,carii dentare

FACTORI DE PROTECTIE ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI MATERN : *Factori celulari(marcofage,pmn,limfocite),Ig,lactoferina,lizozim,lactoperoxidaza,fractiunea

C3,C4,factor antistafilococic (inhiba cresterea stafilococcului auriu) ; *subst.cu rol antiviral ; *factori bifidus(favorizeaza colonizarea in intestiunul gros al sugarului,alimentatia la sin cu

lactobacilul bifidus) ALIMENTATIA COPILULUI SI SUGARULUI In primele 4 luni alimentatia este exclusiv lactataDupa modul de alimentare a sugarului se descriu 4 tipuri de alimentatie :

*Alimentatie naturala : inseamna alimentatia numai cu lapte exclusiv matern in primele 4 luni de viata.

Alimentatia artificiala  : alimentatia in primele 4 luni de viata cu laptele altei specii ,de obicei lapte adoptat avind ca sursa laptele de vaca.

*Alimentatia mixta : alimentatie in primele 4 luni de viata cu laptele de mama + un preparat de lapte adaptata ,atunci cind secretia lactata a mamei este insuficienta.

*Alimentatia diversificata : trecerea treptata de la o alimentatie exclusiv lactata la o alimentatie variata.Sugarul primeste si alimentatie nelactata ,de consistenta semisolida ,ca o etapa de trecere spre o alimentatie complexa

ALIMENTATIA NATURALACalitatile superioare ale laptelui de mama : 1)Furnizeaza o ratie de alimentatie echilibrata ce cuprinde toate principiile nutritive necesare dezvoltarii somatice si cerebrale 2) Asigura protectie antiinfectioasa si antialergica ;Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului

1) Creeaza o legatura afectiva fundamentala intre mama si copil2) Are aplicatii economice foarte importante3) Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice

COMPOZITIA LAPTELUI DE MAMA

Laptele de mama se prezinta in 3 variante : 1) Colostrul   := este un lichid galbui ,secretat din ultimul semestrul de sarcina si citeva zile dupa nastere

= este produs in cant. de 10-100 ml/zi , secretia creste in fiecare zi progresiv si se modifica treptat spre laptele de tranzitie si laptele matur

3

=Caracteristici : are densitate crescuta ; este bogat in proteine ; are continut scazut in lactoza ;grasimi ; vitamine hidrosolubile si liposolubile; are Ig in cantitate mai mare decit laptele matur ;Ig asigura apararea antiinfectioasa. Este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre rinichi

2) Laptele de tranzitie dureaza de la 1 saptamina pana la 4 sapt. =Creste concentratia de lactoza,fosfor,vitamine din complexul Ig= Scade concentratia de proteine si saruri minerale 3) Laptele matur se formeaza intre a 10si a 30-a zi dupa nastere.Compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul aceluiasi supt si intre ce doi siniLaptele de mama= este mai mai apos la inceputul suptului(potoleste senzatia de sete) si mai bogat in grasimi la sfirsitul suptului(da senzatie de satietate sugarului) = contine 87-95% apa ; 5-13% substituient uscat(proteine,glucide,lipide,saruri minerale) = este un lapte de tip albuminoisProteinele din laptele de mama:=nu sunt influientate de variatiile aportului alimentar al mamei  reprezinta9-13g/litru ptr.laptele matur=Sunt alcatuite din : cazeina 40% si proteine lactoserului 60%.Acest raport (40/60) sa demonstrat a fi variabil in functie de momentul lactatiei Cazeina este o fosfoproteina ,usor de digerat (este dispersata in micelii mici), contine taurina ( f.important in dezv. creierului si metabolismul colesterolului) Proteinele lactoserului :=alfalact-albumina serica intervine in digestia lactozei =Lactoferina este o oligoproteina ce are rol bacteriostatic; In abs Fe =>protectia sugarului in alimentatia la sin Ig din laptele matern : Ig A secretor, IgM, IgM, IgE. IgA secretor este diferit de IgA seric ,se gaseste in cant. f. mari in colostru Ig are rol in apararea antiinfectioasa a n.n. atit la nivelul mucoasei digestive cit si respiratorii.Nu impiedica colonizarea tubului digestiv cu flora saprofitta In caz de deficit de Ig A secretor in laptele matern este favorizat aparitria infectiei respiratorii si a diareei croniceEnzimele din laptele matern:= Rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa =Sunt: lizozimul(rol bactericid);alfa amilaza;lactoperoxidaza(rol bactericid asupra E.Coli si Salmonela) Glucidele (hidrati de carbon)din laptele matern:

in cant de 70g/l-60g/l lactoza si 10g/l oligozaharide

Lactoza este un dizaharid(glucoza+ galactoza)Reprezinta principalul constituient osmotic al lapteiOligozaharidele au rol in apararea antiinfectiooasa.Reprezinta factor de crestere pentru Lactobacilul bifidusLipidele din laptele matern : in cant de 38-40g/l ; sunt alcatuite din TG(98%), colesterol,fosfolipide ,AGL Laptele matern contine :AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare.Dintre AG din laptele matern cel mai important este acidul linoleic.Acesta este in cantitate de 5 ori mai mare decit laptele de vaca.El intervine in maturarea SN a copilului.Sarurile minerale din laptele matern :2g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo); Na este in cantitate mica in laptele matern.Ca urmare scade riscul de HTA Ca si P sunt in cantitate de 3 ori mai mica decit in laptele de vaca , dar sunt in raport optim absorbtiei Ca.(Ca/P este 2/1 in I.m. si 1,2/1 in Iv) Fe este in cant. Mai redusa in i.m. fata de i.v.dar cu absortie foarte bunaVitaminele din laptele matern : variaza in raport cu aportul lor in alimentatia mamei. Vitamina A : 1000ui/L-este cantitate suficienta pt. a proteja n.n. de infectiile cutanate Vitamina D := D3-22UI/l cantitate insuficienta pt. a proteja sugarul de aparitia rahitismului. = Sulfat de vitamina D1 care este hidrosolubila ; este in cant de 850 UI/l cantitate suficienta pt. al proteja Vitamina K– in cantitate mica in colostrul.de aceea se administreaza vit.K fiecarui nn. in doza de 0,5-1mg.pentru a preveni aparitia bolii hemoragie la nn Vitamina B1   ;B3   ;B6 - in cantitate mica in I.m. Vitamina B2;B12-in cant.suficienta in I.m. Vitamina C acopera nevoile sugarului.Alte substante ale Im : hormoni,PGE2 si F2 ;substante exogene excretate

NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALEEste cel mai mare in perioadele de crestere ale organismului ,efort fizic,stari febrile.Sodiul :=principal cation extracelular

4

= nevoi pentru sugar :1-2 mEq/kg./zi = surse : lapte de vaca, lapte matern, legume,fructe,carne ,peste = rol : in mentinerea echilibrului Acido-bazic,a presiunii coloid osmotice

Potasiu : =principal cation intracelular = nevoi : 2,5 mmol/100cal = surse : carne,lapte,cartofi,fructe = rol : mentin echilibrul acido-bazic, a presiunii coloid osmotice; = intervin in contractia muscularaClor = este un anion extracelular = necesar : 0,3-0,5 g/ziCalciu = principal constituient al osului = rol : reglarea excitabilitatii neuro-musculare ;participa la procesele de coagulare;activeaza tripsina si lipaza pancreatica; transmite fluxul nervos; mentine echilibrul acido-bazic; realizeaza contractia miocardului = Surse : lapte si derivate din lapte, oua, peste,carne,zarzavaturi,fructe = nevoi : 400-600 mg/zi ptr. sugar = deficit de calciu =>rahitism ,tetanie, osteoporoza,mineralizarea deficitara a dintilorFosfor = este constituient principal al oaselor si muschilor = surse : lapte,carne,peste,viscere,galbenus de ou. = absorbtia si eliminarea fosforului din organism este dependenta de vitamina D Raportul Ca/ P in organism este de 1,7 la nastere si creste la 2 la adult, raport ce nu se regaseste in majoritatea surselor alimentareFier = intra in structura Hb ; mioglobulinei; a unor enzime celulare citocrom C , ATP = necesar : 8-15 mg/zi la prematuri; 5-9 mg / zi la sugar cu GN normala; Peste 4 luni 0,5-1mg/kg/zi ; La pubertate 12-24 mg/zi = Surse : carne, ficat, galbenus de ou, lapte, legume, fructe = carente de Fe => anemie hipocroma microcitara ; = Excesul de Fe in tesuturi => hemoderoza !! Rezervele de Fe ale organismului se constituie in ultimele luni de sarcina.Ele acopera nevoile sugarului in primele 3-4 luni de viata, de aceea prematurii au/nu au rezerve reduse de Fe la nastereCupru = rol in sinteza Hb ;= stimuleaza cresterea = Surse : ficat, carne,peste,nuci,legumeFlour = intra in structura dentara si ososasa = deficitul de flour=> carii dentare = Surse : alimente vegetale, apa de bautMagneziul = este un cation intracelular = Surse : din abundenta in legumele verzi = Rol: in metabolismul Ca; scade excitabilitatea neuro-musculara; favorizeaza patrunderea vitaminei B6 in celula nervoasa are actiune trofica vasculara = necesar: la sugar 60mg/zi; la adolescent 300-400mg/zi = deficit de magneziu=> convulsii,diaree,osteoporoza Zinc = este constituient al unor metalo-enzime si al unor depozite ,se gaseste in cantitati mari in colostrul hepatic =Are efect asupra acrodermatitei enteropatice descrisa la sugarii intoxicati.Iod = rol: in sinteza hormonilor tiroidieni ( moni,dio, tri si tertra-iodotirozia); in metabolismul energetic. = Surse : sarea de bucatarie imbogatita cu iod = Absenta in alimentatie => gusa endemica = este un mijloc terapeutic in cazul radiatiilor NECESARUL DE VITAMINEVitamina A = rol : la nivelul celulei retiniene ; in eficacitatea mucoaselor si tesuturilor ; in procesul de crestere a oaselor si dintilor =Surse : lapte ; untura de peste ; ficat ; galbenus de ou ; morcov ;spanac ; ardei ; varzaVitamina D = rol : in metabolismul fosfo-calcic , ca co-factor antirahitic = Surse : exogene – ou ,lapte,unt,ficat,ulei de peste Endogene – sinteza in piele sub actiunea UV = Nevoi : 400-800 UI/zi

5

Vitamina E = rol: antioxidant in metabolism si functia de reproducere ale glandelor endocrine,muschi,SN ; procese de crestere =Surse: plante verzi,orez,griu,drojdie de bereVitamina K ( K1-7) = rol : in procese de coagulare a singelui ; in biosinteza colesterolului = Surse : spanac; urzici; ficat de porcVitamina C ( acid ascorbic)= rol : in formarea colagenului, substantei intercelulare ; favorizeaza absorbtia Fe = Surse : citrice, fructe, legume verzi. Se distruge in prepararea termica a alimentelor = Deficit=>scorbut = Excesul=> oxalurieVitamina B1 = rol : in asigurarea functiei SN , in procese de oxido-reducere = Surse : cereale,ficat, peste, carne, ouaVitamina B2 = rol : in procese de oxido-reducere ; in functionarea SNC; a aparatului vizual; a epidermei = Surse: lapte,oua,spanac, mazare, fasole, crustaceeVitamina B6 = rol : in procese de oxido-reducere = Surse : cereale,legume,carne,peste = Deficit=>convulsii,anemie hiporcomaVitamina B12 = rol: in hematopoieza = Surse : ficat, creier, splina, crustacee ; = Deficit=> anemie pernicioasa

6

Curs 6 Tehnica alimentatiei naturale

Pregatirea pt.alim. naturala incepe inca din timpul sarcinii,prin pregatirea psihologi-ca a viitoarei mame. In primele 24 ore de la nastere nn va fi pus la san.Daca nasterea s-a produs pe cai naturale si nn este sanatos,atunci acesta va fi pus la san in primele 6 ore dupa nastere. Cu cat copilul este mai precoce pus la san cu atat va creste in timp durata alaptarii. In prima zi nn va fi pus sa suga 5 min. la ambii sani, la interval de 3 ore(pt. a stimu-la secretia lactata), cu pauza de 6 ore in cursul noptii. NU se va lua nn de la sanul mamei dupa cele 5 min.(contact mama-copil). In a 2-a zi nn va suge 10 min. In zilele urmatoare durata suptului se va mari la 20-30 min.La inceput sugarul suge des,dupa meto-da“la cerere”.Se favorizeaza secretia lactata.Apoi sugarul isi regleaza mesele singur : Nn cu GN sub 3000 g. va primi 7-8 mese/zi. Nn cu GN peste 3000 g. va primi 6-7 mese/zi. In primele 2 sapt. - 60-80 ml/masa. Intre - 1-2 luni – 120-150 ml/masa; - 2-3 luni – 150-170 ml/masa; Peste 4 luni – 160-180 ml/masa. Dar cantitatea de lapte ingerata nu este aceeasi la toate mesele.Ptr aprecierea secretiei lactate a mamei se face media cant. de lapte primite/24 ore. Pt. alaptare: - sugarul infasat in scutece curate; mama – spala miinile si sanul cu apa si sapun la fiecare supt. In primele zile lehuza va alapta stand in pat, apoi in pozitie sezand cu picioarele sprijinite pe un scaunel.- pozitia sugarului: cu capul, gatul si spatele sprijinit pe antebratul mamei a.i.palma mamei sa cuprinda fesele sugarului. Se stoarce putin sanul si se indepar-teaza primele picaturi ce pot fi conta-minate cu germeni.Se atinge obrazul copilului cu sanul - apare reflexul de orientare pt. supt - mama va introduce mamelonul in gura copilului. Sanul este tinut de mana libera a mamei intre index si medius pt. a nu se obstrua narinele sugarului.Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa eructeze.Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favori-za evacuarea stomacului si reaparitia senzatiei de foame. La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula secretia lactata.Durata alimentatiei naturale : este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima daca dureaza pana la 6-9 luni. Ablactarea se poate face brusc sau treptat. Ablactarea treptata – este ideala;- se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare timp de saptamani sau luni;- este bine suportata si de catre copil si de catre mama. Ablactarea brusca este mai greu suportata, se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al copilului; - necesita adm. de preparate medica-mentoase:antagonisti de prolactina (Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).CONTRAINDICATIILE alim. naturale: C.I. materne permanente: TBC pulmonar activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat, tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt., trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv. C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor, ragade mamelonare sangerande,inf.acute tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin). C.I. permanente din partea copilului: galactozemie, intoleranta secundara la AG nesaturati. C.I. tranzitorii din partea copilului: sd. icteric cu BI crescuta. ALIMENTATIA ARTIFICIALA

COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA: apa 87,5% ; substanta uscata 12,5%.Este un lapte cazeinos –precipita in flocoane mari.Necesita un timp mai mare pt. digestie.

7

PROTEINELE din l.v.: 34 g/l; l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m. Excesul de prot. este transformat la niv. ficatului determinand hipertrofie hepatica. se solicita rinichiul pt. excretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala. - cazeina reprez. 80% din prot. l.v. - Proteinele lactoserului: imp.este βlactoglobulina – ea este puternic antigenica. Este incriminata in alergia la prot. l.v. - Lactoferina este in cant. Redusa in l.v.→aparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v. - Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului. - Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in E.coli. GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. →l.v. se va zahara 5% inainte de a fi administrat. LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG nesaturati(26%). SARURILE MINERALE sunt in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v.Raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca.L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut.Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana la 6 luni.Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o formula de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari).Formule de lapte : Se administreaza in urmatoarele situatii:Hipogalactia materna;Mame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o alaptare prelungita; -- Sugari din leagane. Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a producatorului),form. de lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale l.m. Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari. Laptele adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare termica),nu necesita nici un fel de adaos. Valoarea calorica e apropiata de a l.m. Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a l.v.,protejand functia renala redusa a sugarului mic.

Glicidele sunt reprez. de lactoza. Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu). Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului.

Tipuri de formule dietetice : * FORMULE DE START(de inceput): pt. sugari 0-4 luni pot fi – adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1 sau partial adaptate:difera de prep. adaptate prin compozitia in glucide→se adauga polizaharide la lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac. *FORMULE DE CONTINUARE:pt. sugari cu varsta peste 4 luni; se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana l la varsta de 1 an: Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.*FORMULE SPECIALE(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni): - formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A. - formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre. -formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25, Morinaga NL33.; preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia

Tehnica alimentatiei artificiale : PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale: noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;Fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive. Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim. naturala, in ceea ce priveste pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf (biberoane,tetine). Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca exista riscul aspirarii laptelui in caile respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei. Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina cu lapte. La sugarul alimentat cu lapte de vaca:la sugarul mic NU se da lapte de vaca integral,ci diluat cu mucilagiu de orez: - in prima luna dilutia este de ½ (o parte lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5% zahar); - in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte M.O. + 5% zahar);

8

- in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti lapte,o parte M.O.+ 5% zahar). - din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral( cand nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat).

ALIMENTATIA MIXTA Este acceptata in urmatoarele situatii: nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata. apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt. Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administr la intervale mari de timp). Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt. mama,reducerea starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt). In caz de hipogalactie reala se trece la alim. mixta. Alimentatia mixta poate fi: Metoda complementara: copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.Este o metoda fiziologica. Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf. Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani). Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia lactata. ALIMENTATIA DIVERSIFICATA Diversificarea pt. sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 6 luni. Pt. sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la 3,5-4 luni. Reguli pt.diversificarea alimentatiei: diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;Se introduce alimentul nou pro-gresiv,prin tatonarea tolerantei digestive;Alimentul nou se adm. cu lingurita;Nu se adm. simultan 2 alimente noi;Daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci se suprima acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca reintroducerea lui cu prudenta ;Nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza. Exista riscul anorexiei psihogene la sugar.Alimente pt. diversificare: Fructe (citrice, mere, morcov) bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric; - Se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8 saptamani.Doza se creste treptat- de la cateva picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize. - dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise. - dupa 6 luni: suc de pere pergamute. - dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici). - dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata). - dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie 1-2 lingurite de branza de vaci. Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe.

NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi. Sunt alergizante. masa de fructe se adm. imediat ce este preparata. nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele.Legumele: se introduc in alimentatie de la 4 luni; morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac, spanac,dovlecei, rosii, ardei grasi, ceapa.

- se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei vegetal, piure de legume + unt si lapte (dupa varsta de 5 luni).

Fainoasele: - au valoare energetica mare. !!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa intestinala a sugarului (putand produce un sdr.celiachiform).De aceea se va introduce in alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!!

Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine.- carnea de pui sau vita – se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul de legume, de 3-4

ori pe saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau mixata).- dupa 6 luni – ficat de pasare;- dupa 8-9 luni – perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie.- dupa 10 luni – peste alb: salau, pastrav,stiuca.

9

- dupa 1 an – chiftelute de carne preparate in ulei.- dupa 3 ani – carne de porc sau oaie.- dupa 6 luni – galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).- dupa 1 an – albusul de ou (este alrgizant).- dupa 5 luni – branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV).- dupa 8-9 luni – mamaliguta cu branza de vaci.- dupa 5 luni – iaurt preparat in casa si zaharat 5%.- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.-

PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA

INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:Incidente datorate mamei :

1. Engorjarea sanilor : apare in primele zile dupa nastere cand se produce “furia laptelui”. Sanii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate apuca mamelonul in gura; se form. un cerc vicios. Se recomanda – golirea manuala a sanilor; - comprese calde pe san; - adm. de ocitocina.

2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu. Se recomanda trat. cu antibiotice.3. Mamelonul ombilicat sau scurt: - poate determina abandonarea alaptarii; - se datoreaza faptului

ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii. 4. Hipogalactia – se verifica daca e reala prin “proba suptului”. Se va accepta ca fiind reala numai daca se coreleaza cu o curba ponderala nesatisfacatoare. Incidente din partea sugarului:

1. Malformatii ale cavitatii bucale a copilului: vor determina supt imposibil. Se va adm. lapte de mama cu biberonul sau cu lingurita.

2. Prematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin gavaj sau cu biberonul cu lapte de mama ( este cel mai bun lapte pt.prematuri, fiind f. bogat in proteine).

3. Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox. 10 ml) in timpul eructatiilor. Apare la sugarii lacomi, care inghit aer in timpul suptului.

4. Varsaturile – apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian; apar intr-o ora dupa alaptare; sunt diferite de varsaturile de origine organica; tratament: - pozitia sugarului pe plan inclinat la 30°; antispastice.

5. Colicile abdominale : - sunt dureri abdominale aparute brusc si insotite de agitatia sugarului, cu tipat strident, congestia fetei, emisie de gaze. apar in primele 4 luni de viata.

6. Diareea postprandiala (diareea de san): sunt scaune moi,de culoare galben-verzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpul mesei sau imediat dupa supt +/- eritem fesier.Apare numai la sugarii alimentati natural.Curba ponderala este ascendenta.Incidente in alimentatia artificiala si mixta :

1. Anorexia: este consecinta concentratiei uniforme de lipide in laptele praf.2. Subalimentatia: apare datorita diluarii necorespunzatoare a laptelui de vaca sau a prepararii

inadecvate a laptelui praf.3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in concentratii mai mari decat cele corespunzatoare.

4. Colicile abdominale: se datoreaza prezentei βlactoglobulinei in laptele de vaca.5. Constipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de vaca.6. Scaune de fermentatie: datorita excesului de fainoase.7. Diareea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui.8. Alergia la proteinele laptelui de vaca. 9.

ALIMENTATIA COPILULUI

Alimentatia copilului 1-3 ani Nevoile energetice in aceasta perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile necesare activitatii fizice. Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi. Ratia de proteine: 2g/kg/zi. Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou la 2-3 zile; 50 g carne de pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine vegetale. Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca, margarina. Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase, gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume, produse zaharoase. Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei, mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.

10

Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza. Copilul va prima 3 mese principale si 2 gustari/zi. Alimentatia copilului prescolar Se vor asigura zilnic prin alimentatie: 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-30% lipide, 55-60% glucide); lichide 80 ml/kg/zi; - proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3 prot. de orig. animala si 1/3 prot. de orig. vegetala.Surse de proteine: lapte si produse lactate, carne (de pasare,vita,porc, peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile) fierte sau ochiuri. Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt, smantana, margarina,frisca,uleiuri vegetale. Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse: piine,produse de panificatie,paste fainoase,prajituri,fructe, legume. Zilnic va primi 3 mese principale si 2 gustari. Alimentatia copilului scolar - 50-60 kcal/kg/zi din care 15% proteine, 30% lipide, 55% glucide. lichide 60 ml/kg/zi - 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice. Din alimentatia copilului nu trebuie sa lipseasca carnea,ouale,lactatele si cruditatile.Alimentatia adolescentului Ratia calorica a adolescentului difera in functie de sex si activitatea fizica depusa In medie baieti 2800-3000 kcal/zi; fete 2100-2400 kcal/zi. Necesar de lichide: 50-60ml/kg/zi pt.fete; 60-85 ml/kg/zi pt.baieti. Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica; unt,uleiuri vegetale. Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica. sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale. - surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1 ou/zi). Glucide: piine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in proportie mica).

Se va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma, fara discutii in timpul meselor.Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari zilnice. Sunt interzise la aceasta varsta: consumul de alcool, tutun, cafea, condimente.

11

12