Curs 4 SM RO 2015.pdf
-
Upload
roberut-mb -
Category
Documents
-
view
231 -
download
0
Transcript of Curs 4 SM RO 2015.pdf
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
1/44
Sociologie (Medicală) 4
Instituții sociale în domeniul sănătății. Relații fundamental
interacțiuni. Profesiuni în sănătate, relații de putere.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
2/44
Instituții (în sens sociologic/cultura
Ca să explicăm concepul de instituție (în sens sociologic/cultura întâi să înțelegem care sunt mecanismele din care se naşte /
evoluează/ se reproduce identitatea culturală a unei populagăsirea unui punct de început al societăţii şi al identităţii colec
Pentru aceasta literatura sociologică utilizează un termen morice fenomen social pe care-l consemnează: anume acela de i
O tradiție, un fapt social este creația unei instituții, iar instituți
ei o sumă de fapte recurente, consacrate. Până a exista o investită să coordoneze faptele sociale, oamenii au coexistatculturale. Numim cu acest termen orice practică sau activitacadrul unui grup. (Culturale, pentru că ţin de un anumit traantropologice pe care știința îl numește cultură)
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
3/44
Instituții (în sens sociologic/cultura
Instituțiile condiționează comportamentul iar societatea (viața soproces instituit. Societatea şi acțiunile individuale sunt încascontext cultural în care se stabileşte ce tip de acţiuni sunt permi
încurajate sau interzise. Acest context este articulat prin instituţcreează contextul cultural )
instituţiile derivă din două baze largi de legitimare: una cereminstrumentală (T. Veblen);
Instituţiile ceremoniale sunt date de credinţele moştenite care legitimşi clasele sociale şi distribuţia puterii printr-o logică a distincţiei.
Instituţiile instrumentale sunt acelea care legitimează şi motivorientate către rezolvarea problemelor şi/sau pentru dobândirea majoritatea comportamentelor sunt o mixtură între acțiuni cereminstrumentale, problema reducându-se la găsirea dominanței.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
4/44
Instituții sociale - definiții
Instituțiile (sociale) sunt un set de reguli formale sau reg
generatoare de ordine în raporturile sociale; ele "reprezintă regsau, într-o altă exprimare, sunt constrângeri create de indiviz formă interacțiunii umane.
Instituțiile sunt seturi de reguli care structurează interacțiun
moduri particulare..
Instituțiile reprezintă un set de reguli, proceduri de înțelegerecomportament moral și etic desemnate să constrângă comindivizilor cu scopul de a maximiza avuția sau utilitatea principiil
(definițiile lui Douglass C. North)
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
5/44
cadru de analiză a instituţiilor pe cinci dimen
1. Formalitatea (formalismul) se referă la continua codificainstituţiilor. Ele pot evolua informal, dar, pot fi create deliberat.conferă putere acelei instituţii şi oferă de regulă avantajul eindivizi raportat la propriile reguli.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
6/44
cadru de analiză a instituţiilor pe cinci dim
2. Domeniul - se referă la originea discursivă (motivația) a institunatura lor; dacă ele, de exemplu, reprezintă o atitudine pentru inteo acțiune (instituită), apoi se referă la faptul de a fi publică, sopublică) sau privată. Instituţiile publice sunt articulările „oficiale” anormative şi rolul lor este acela de a facilita nevoile de bconstrucţia socială. Instituţiile sociale (non-publice) se referă la sens comun, înţelegem prin normele culturale pentru un com
acceptabil. Instituţiile publice sunt mai vizibile fiind formale şi codificate (d
legi, ordonanţe, regulamente) dar şi instituţiile sociale pot (contracte, clauze, înţelegeri, organizaţii, asociaţii). La rândul lor, şpublice pot fi informale
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
7/44
cadru de analiză a instituţiilor pe cinci dimens
3. Capacitatea, a treia dimensiune a unei instituţii - desemnează îsocială. Anumite instituţii nu pot fi sustenabile sub un anum„împărtăşire” colectivă. Din acest punct de vedere, instituţiile impact, prin relevanţă şi chiar prin putere în rândul colectivităţilor.
4. Scara spaţială - instituţiile sunt mai mult sau mai puţin localizamoravurile, credinţele, toate „au loc” undeva. Pentru oameni, viaţeste locală, deci raportarea lor este preponderent la locul în car
instituţiile locale. Instituţiile locale, formale sau informale, publicese articulează între ele generând cultura locală (memoria coledistinge acel spaţiu de alte spaţii.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
8/44
cadru de analiză a instituţiilor pe cinci dim
5. Temporalitatea instituţiilor - instituţiile, în timp, pot fi „înccultură, în timp ce altele sunt doar tranzitorii. Însăşi conceptul dpresupune nevoia unui timp minim de manifestare (fapte recurente
Dar, pe de altă parte, relaţiile sociale (mai ales cele economice) imde schimbare permanentă a unei instituţii, adaptarea ei, sau instituţiei în sine. Rolul instituţiilor „pe termen scurt” este acela dschimbările şi ajustările incrementale din instituţiile încastrate.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
9/44
Instituțiile sănătății
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
10/44
Instituția primară: Relația corp-individ(ca mefuncțional). Percepția corpului / igiena
Medicina, așa cum este înțeleasă în termeni moderni, s-a conturat a jumătate a sec XIX. Nici nu putea să funcționeze după principiile prdispune de un set de cunoștințe adecvat, fără să știe natura bolilor anatomică și mecanismul de funcționare al corpului uman.
Este ușor de indus cum percepțiile asupra sănătății sunt în relaț înțelegerea asupra corpului uman.
Numim acest fapt ca fiind o INSTITUȚIE, pentru faptul că această corpului’’ sau ‘’relație cu corpul’’ determină instituția medicinei, implic(a înțelegerii sănătății)
Sănătatea este înțeleasă prin felul în care ne înțelegem corpul.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
11/44
Instituția primară: Relația corp-individ(ca mefuncțional). Percepția corpului / igiena
Concepțiile despre corpul uman au evoluat
Primitiv: Încarnare, sacralitate – deci intervenția medicală era fie întermediată prin relația cu divinitatea
Evul mediu: continuum între individ și cosmos, afinitate între corp și astre, materiei, evoluție a materiei, etc, Așa se explică similitudinile între funcționaanotimpuri sau evoluții climatice (de ex. durerile legate cu schimbarea vremiconsiderată pericol asupra corpului, expunere, anihilare a botezului, etc) (
sănătății cu astrologia)Modernismul: proces de individualizare prin descoperirea igienei (descoper
unitarizarea cu individul și dobândirea controlului asupra corpului)
Post-modern: corpul este structură organică a mecanismului funcțional: Așa transplantul de organe, organe artificiale, operații estetice, etc. Fără o adespre corp, nu am fi putut descoperi aceste metode.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
12/44
Relația medic-pacient
Relația dintre un medic și un pacient care este orientată spre ajutor din partea medicului către pacient pentru a face față,problema de sănătate (Parsons, 1951).
Acest tip de relație este în permanentă schimbare și în acdesfășoară pe un spectru de probleme.
De ex. o problematică: Medicul are/ a avut rolul dominant, dinvestit cu cunoștințele medicale și expertiza de care are nevopacientul are poziția subordonată orientată spre acceptare, renegociere în recomandarea de tratament oferită.
Relația pacient-medic continuă să fie o temă centrală în teomedicală și de cercetare (dar va fi subiect la diciplina Etică).
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
13/44
Instituţia medicală
O instituţie creată pentru practica medicina.
Aşezământ –organizaţie fondat(ă) şi reunită pentru un scop legatvedea sănătatea ca fapt social)
Clinică – o instituţie medicală condusă de un grup de speciainstituţie medicală care oferă îngrijire prelungită (ca în cazuri de breabilitare după boli cronice) sau prestează servicii medicale (disp
spital) Spital – o instituţie medicală unde oamenilor bolnavi sau răniţi li
medicale specializate (intervenții chirurgicale, tratamente, investig
Ambulatoriu- o instituție cvasi-informală (formalizată doar prin reprotocoale) care presupune tratarea medicală personalizată bazatmedical pacient (doctor-pacient)
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
14/44
Unitățile de Primire Urgențe/ Salvare/
Mecanismul sau procedura prin care pacienții care se prezintă/UPU (Unitatea de Primire Urgențe) sunt evaluați și clasificați, la soo persoană competentă (medic ori cadru sanitar mediu), luând îstarea lor clinică și acuzele cu care se prezintă, corelate antecedentele acestora, stabilitatea funcțiilor vitale, potențialul dstării lor, necesitatea instituirii unui tratament sau a efectuării uno
precum și alte date considerate relevante, astfel încât să fie stabilcu care un pacient este asistat și nivelul de asistența necesară aces
Rol social /este un proces continuu, de gestiune și reevaluareapacienților până la plecarea din unități
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
15/44
Unitățile de îngrijire prelungităAzilul/Ospiciul/ Sanatoriul/îngrijirea la dom
Servicii cvasi-non-medicale furnizate pacienților bolnavi, cu un accent pe în
și implicarea familiei. Ospiciul, ca un concept de servire a bolnavilor, nu se concentrează pe vi
ameliorarea simptomelor ocupându-se de aspectele psihosociale ale moarte/îngrijire. Prietenii și rudele apropiate ale pacientului care sunt implic îngrijire sunt considerate ca făcând parte din unitatea de îngrijire. Oorganizate și ca programe de servicii operate de către spitale, organizaț
agenții de sănătate acasă, sau organizații de voluntariat, cum ar fi grupurile r Serviciile de îngrijire la domiciliu de către familie ridică o serie de prob
inegalități de gen, nu sunt ‘’fiscalizate’’ (nu intră în costurile sistemului de săo pondere relativ importantă în economie în condițiile creșterii speranț îmbătrânirii populației și a dezvoltării tehnologice care duce la prelungirea vgr)adului de ‘’cronicizare’’ a afecțiunilor incurabile)
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
16/44
SPITALUL
O facilitate de îngrijire a sănătății cu cel puțin X? paturi, care e
ca atare (spital) de către stat sau altă autoritate.
Primele spitale (în accepție asemănătoare cu cea de azi) au foscătre romani și răspândite în întreaga Europa de Vest în pcreștine. Spitale medievale au fost în primul rând, centre pentrreligiei printre clasele de jos bolnavi și răniți, dar și-au schimbmai târziu în așezăminte de îngrijire sau chiar case pentru ceitârziu în centre de asistare la moarte pentru cei săraci. spitalesecularizate în urma Renașterii și Reformei (Cockerham, 1995).
Spitalul, așa cum este înțeles azi ca un centru de tehnologieapărut la sfârșitul secolului al XIX-lea .
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
17/44
Spitalul
Aspecte statistice ale spitalului (dimensiunea, număr de paturi,
bazinete pediatrice, nr de doctori specialiști, etc. clasificare în fusistem)
Structură organizațională:
Formal,
foarte stratificat,
Cvasi-birocratic, și cvasi-autoritar, constând dintr-o birocrațiadministrativă, centralizată și o birocrație profesională desun personal informal, profesional medical, etc.
Spitalele, în consecință, au un sistem de autoritate dublu, unul și celălalt medical.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
18/44
Spitalul
Birocrația (ideală, formală) - Max Weber (1978) având
caracteristici: ( 1 ) specializare ( diviziunea muncii ), bazat pe funcția de organizare rațională
( 2 ) centralizare a autorității, o ierarhie strictă de autoritate (organigramaportant făcute de către ocupanții pozițiilor de top,
( 3 )formalizarea, sisteme formale de reguli care ghidează aproape fielucrătorilor,
( 4 )impersonalitate (depersonalizare), separarea individului de rol, astfel încâsa are efecte minime asupra performanței de locuri de muncă,
( 5 )siguranța locului de muncă și stabilitatea organizațională, efecte alederivate din organizația fiind mare de membri.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
19/44
Spitalul
În contrast cu rigiditatea birocrației clasice, există o b
profesională care presupune
( 1 ) un corp de cunoștințe ezoterice care necesită extinsă și dezvoltarea competențelor personale și d
( 2 ) o etică serviciu care presupune bunăstarea clie
eficiența( 3 ) autonomia lucrătorilor, astfel încât profesionis
încredințat lăsat să funcționeze fără supraveghere 1960) .
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
20/44
Spitalul
Spitalul este un exemplu de birocrație profesională. Comparativ cu birobirocrație profesională este organizată în jurul livrării de servicii către cliendecât producția de bunuri. Ea are
( 1 ) o diviziune a muncii bazate pe expertiză, ceea ce face ca alocaractivităților mai puțin predispusă la o proiectare rațională a priori
( 2 ) Autoritatea descentralizată, deoarece deciziile importante nu sunautoritățile de la distanță,
( 3 ) reguli mai puțin formale, deoarece activitatea profesională este extreși variată
( 4 ) mai puțină depersonalizare, deoarece stima profesională și relațiile iingrediente care fac parte din funcția de terapie (activitățile pentru care es
( 5 ) mai puțină stabilitate, pentru că profesioniștii își dezvoltă cariere accorganizației.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
21/44
Medicina & Societatea.
Instituția Medicinei.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
22/44
Medicii alopați / Medicina alopa
Medicul uzual a cărui legitimitate este clamată prin utilizarea medicale tradiționale dezvoltate din Europa.
Termenul "alopat", a fost inventat de Samuel Hahnemann (1755
german care a fondat homeopatia, pentru a distinge abordarea s
ceea ce el considera ca fiind o abordare îngustă, centrată pe medical (de alopatie), prea concentrată pe cauze unice, și prea
pe ideea standard, potrivit căreia medicamentul ar trebui calitate/natură contrară bolii (Coulter, 1980).
Cu toate acestea, medicii alopați au fost cei care au îmbrățștiințifică și au evoluat pentru a deveni ceea ce se înțelege astă(Jones, 1978).
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
23/44
Medicii homeopați / Medicina homeo
O abordare de vindecare bazată pe legea similitudinboala prin a prescrie medicamente care stimsimptomatologie asemănătoare cu cea a bolii pentru dacă ar fi prescrise unei persoane sănătoase.
Motivul este că medicamentul va produce o ‘’boală sim
mai slabă pe care organismul o poate depăși cu ușuacelași timp, o poate depăși în mod natural (Coulter 19Lonnquist, 1994)
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
24/44
Medicii osteopați/ Medicina osteo
– se practică după o concepție anatomo-fiziolog
(holistică) de funcționare a organismului, bazata pe dependența reciprocă dintre structura si funcție,interioare de recuperare ale organismului care, sp
exterior de un efort minim curativ, duc ulterior la o vin
Medicul osteopat pune diagnostic și tratează utiliz
manuale blânde și de mare rafinament, acționeaasupra structurilor corpului pentru a restabili mobilita
Fondatorul osteopatiei este medicul Andrew Taylor
1917) http://www.aacom.org
http://www.aacom.org/http://www.aacom.org/http://www.aacom.org/
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
25/44
Medicii de ‘’medicină alternativ
Practicieni medicali care furnizează direct servicii de sănătate dade doctor în medicină și sunt/pot fi solicitați de către paciefinanciare, culturale sau religioase.
Literatura de specialitate îi menționează pe acești practicieni cneortodocși, deoarece există întrebări cu privire la măsura practicieni aderă la_ sau respectă principiile științifice (Wardwell,
Printre alternative de practici și practicieni sunt: medicina(chiromanția) vindecătorii prin credință, vindecătorii populari, etc
Domenii aparte: acupunctura, practicile de tip yoga, bioenergia, n
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
26/44
Vindecătorii populari/ Medicina popul
Vindecători, practicieni de sănătate a căror diagnostic, tratamtehnici reflectă convingerile culturale comune cu privire la cauzele
Vindecătorii populari sunt adesea identificați cu referire la un grexemplu, curanderas și curanderos sunt vindecatori populari mexdin America latină, vracii, etc).
Remedii, ritualuri, proceduri, idei și forme de tratament folosite de
pentru a avea grijă de propriile boli. Medicina populară este un idei și de tratamente, folosite în casă și transmise din generațiemedicamente din plante sau medicamente fără rețetă și suplimeale căror utilizări sunt influențate de practicile de marketing.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
27/44
Ocupațiile din sănătate
Termen general referindu-se la toți furnizorii de servicii fie e
profesioniștii consacrați (medici, asistenți, farmaciști, dlucrătorii auxiliari din sistem (tehnicienii de laborator, terapanesteziștilor, etc) dar și cei marginali sau alternativi (vracupunctura).
Problema care se pune este tocmai categorizarea (demarcare
categorii care este un fapt indus de societate). Judecarea lfuncție de nivelul de expertiză (titlul de ‘’profesie’’ fiind rezervcare controlează cognitiv domeniul sau au putere î n termelegal (răspundere legală în domeniul medicinei) - medicii.
Important este că tot ei decid sau definesc ceea ce este ortodo
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
28/44
Diviziuni interne (ierarhii) și raporturi de p
Când vine vorba de medicină tendința este de a considera-o
profesional omogen care împărtășește un set de interese comupractici precum și un sistem de instruire particularizat. Această vspecial una externă sau una construită pentru mediul extern dintr-funcționalistă asupra societății. În plan intern, imaginea corpului diferențiată: pe profesii, pe prestigiu, pe influență in sistem, peprofesonală, pe recunoaștere socială (de ex. cei mai apreciați sunt c
Pentru a da totuși o coerență diversității de profesii medicale An(1992) utilizează noțiunea de segment pentru a delimita o grupare confundată cu specialitățile medicale (deși există ierarhii și între spe
Un segment se distinge prin câteva criterii: tipul de relaționarpacienții, metodologia și tehnicile utilizate, interese , relații și ima
pe care fiecare segment urmărește să ofere profesiei.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
29/44
Diviziuni interne (ierarhii) și raporturi de p
Prin urmare, fiecare segment este in curs de dezvoltare a u
profesionale
Hugues (1958) susține că identitatea profesională se dezvoltă pria patru componente: natura activității , concepția rolului , carierel
și imaginea de sine. Pentru aceasta trebuie să se adauge relați între diversele componente.
Un doctor de medicina muncii, un medic de familie vs un specia
spital sau un deținător de cabinet particular nu pot avea acasupra sistemului și asupra politicilor de urmat. Sau chiar în sspecialități și, în funcție de modul de finanțare diferențele importante
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
30/44
Ideologia sănătății
Cumulează într-o societate sau grup social, ideile, valorile și doctrinele de îngrijirelegitimează sau justifică normele de sănătate și comportamentele consacrate.
adesea modelate de interesele grup, în special de cei aflați la putere, dar, în generala valorile de bază ale unei societăți (Edelman, 1988).
În termeni mai specifici, o ideologie medicală se referă la sistemul de valori care juasupra modalității livrării de îngrijire medicală. O Ideologie de sănătate, este în temodul în care o societate își construiește convingerile sale pe scară largă cu prcomportament de sănătate și comportament de boală.
Termenul leagă deci structura socială cu valorile sociale. De exemplu, valorilconfort material, libertatea individuală, și nevoia de realizarea duc la norm
frumusețea ca un efort competitiv just și legitim. Astfel de norme, de exemplu, in
de chirurgiei cosmetice ca un efort de sănătate valabil.
Ideologia ar putea avea consecințe nedorite cum ar fi creșterea tulburărilor leneacceptate.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
31/44
Ideologia medicală
Ideologia, între alte caracteristici, are menirea de a legitima justifica menținerea structurilor sociale existente (Edelman, 198
Din punctul de vedere al sociologiei critice, ideologia medicalăpropagandă țintită către profesia medicală pentru a justifica vedere economic poziția favorabilă a profesioniștilor (Waitzkin,
Acceptarea pe scară largă a ideilor medicale și autoritatea confe(prin aceasta înțelegând și medicina consacrată) este un rezuideologii sau un rezultat al medicalizării societății (Conrad și Sch
Profesionalizarea
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
32/44
Profesionalizarea
Vorbim despre un proces istoric așa-numit de MEDICALIZAcolectiv și autoritate care a variat în timp.
În prima etapă vorbim de PROFESIONALIZARE: trecerea practunor persoane specializate. De exemplu, medicina științificcâștigat statura și legitimitatea destul de târziu după 1800germenilor ca principali generatori de boli) și de atunci se puexistenței sănătății ca profesie cu o specializare.
Din al doilea deceniu al anilor 1900, acești practicanți "o
dobândit și putere publică și politică suficientă pentru învățământul medical și pentru a dispune de acordarea practică.
A urmat o perioadă de dominare până în prezent (bazată și pștiinței care a furnizat în permanență dovezi-argument pentru
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
33/44
Profesionalizarea
Sporirea gradului de cunoaștere și de tehnologie a stimulat, de asemenprofesiilor conexe din domeniul sănătății.
A crescut importanța veniturilor ca poziționare în accesul la sănătate, dar șinformare profesională a pacientului.
Paralel cu aceste schimbări manifestate în statutul profesiei medicale au avorganizaționale și schimbări în relațiile dintre medici și pacienți, care au eval schimbărilor tehnologice.
De exemplu, creșterea cunoștințelor medicale și tehnologice a nec
specializării medicale, rezultând în livrare de îngrijire fragmentată spațial punctul de vedere al medicilor, această nevoie de cooperare intra-specialități asortate, a redus la rândul ei autonomia individuală.
Din punctul de vedere al pacienților, varietatea de specialiști în diverse locmomente a diminuat posibilitatea ca ei să dezvolte relații profunde, de îmedic personal, o tendință care subminează și dimensiunea etică a serviciil
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
34/44
(De)-Profesionalizarea
În această perioadă, societățile medicale, asociațiile profesionale, personaspitale, asociații medicale de stat, au menținut un monopol asupra fiec
furnizării de servicii de sănătate. Acest control profesional extraordinar adiminueze în anii 1960 (judecat după sistemul american)
Creșterea rapidă a cheltuielilor pentru sănătate a cauzat cerințe șresponsabilitate a costurilor, fapt care a produs și revizuirea puterii prodiminuarea puterilor statutare. Controlul profesional și autonomia s-acontinuare între anii 1970 și 1980, prin permanente măsuri de control a co
Din anii 1990, managementul corporativ al facilităților medicale și pasigurări de sănătate, au devenit amenințări grave pentru controlul profemăsura în care afectează foarte mult deciziile de tratament
Mass-media a ‘’democratizat’’ accesul la sursele alternative
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
35/44
De-Profesionalizarea
De prin anii 70, profesia medicală a întâmpinat o varietate de frontieră’’ sau ‘’de rol’’, sau privind ‘’profesiile din sănătrevendicau pe termen lung, cum ar fi asistenta medicala, ter
farmacie, precum și rolurile din sănătate recent dezvoltattehnicieni medicali, practicieni asistență medicală, asistentamoașe.
Aceste schimbări interne în medicină au fost însoțite de schim
societale, cum ar fi depersonalizarea relațiilor din societatecreșterea litigiilor. Mai mult decât atât, în epoca postmodștiința este contestată de sisteme de credințe alternative, dintsunt creații de marketing de masă și de publicitate mass-media.
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
36/44
De-Profesionalizarea
Astfel, medicii și alți profesioniști trebuie să concureze pentrcompanii care promovează opțiuni comportamentale dcompanii de suplimente alimentare si vitamine, dispozitive d
sisteme de ‘’vindecare spirituală’’ sau trebuie să se combaterea unor eventuale contestații.
În cele din urmă, deși are jurisdicție asupra unui corp de custatură profesională, profesia medicală depinde de forțele e piață, procesele politice și convingerile publice, precum și de
organizare a muncii.
Medicalizarea
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
37/44
Medicalizarea
Termenul este frecvent utilizat de către sociologi pentgestionare/preluare de către medici a unui nou domeniu de intsensul acestui termen poate varia în funcție de contextul în careastfel încât același cuvânt poate acoperi uneori tendințe aprounele aspecte.
Acesta este cazul atunci când vorbim de "medicalizarea
sociale", pe de o parte, și "medicalizarea a unui anumit medicină", pe de altă parte.
Medicalizarea
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
38/44
Medicalizarea
În primul caz avem de a face cu o extensie a domeniului medicinei asocial, prin producerea de norme, conduite, comportamente, modu
de lucru care au originea în considerente din lumea medicală (de exea devenit un subiect de natură medicală, consumurile de substaaspecte de devianță și criminalitate au devenit probleme medicale)
Această mișcare a fost posibilă prin creșterea în eficacitate a medmedicale), și de asemenea, din cauza progresului cercetării, care a dunoi domenii de investigare, noi oportunități. De exemplu, alime
problemă de asigurare a hranei, prin progresul social și tehnologic înmulțirea surselor de hrană și introducerea chimicalelor a ajmedicală prin generarea problemelor (sociale) de obezitate și tulbură
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
39/44
Medicalizarea
În al doilea caz, termenul are tocmai sensul invers, ddomeniului la cunoștințele medicale cele mai legitime. Aceeste de a aduce medicina la metodele centrate pe medicin
care face trimiteri doar la funcționarea biochimică a orgstudiul acțiunii medicamentelor asupra funcționalității biologi
întoarcerea la "obiectivism medical„ legat de teoriile comport
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
40/44
Medicalizarea ca efect negativ. Iatro
Critica adusă acestei colonizări medicale asupra vieții cotidiene se înscrie pe tre
Iatrogenia* clinică – consecința nefastă la nivel fiziologic și psihologic a unui sun supraconsum de îngrijire medicală și medicamente, în care efectele secundsunt mai importante decât efectele benefice.
Iatrogenia socială- în termeni sociologici, construcția profesională a stării de rolurilor sociale de ‚’’bolnavi’’ din ce în ce mai elaborate. Ocaziile de a fi considde reglementările de pe piața muncii, sau din nomenclatorul medical s-auexemplu, diferitele etape ale vieții, reprezintă tot atât de multe potențiale pat
copilariei, graviditatea, bătrânețea ...) și implicit necesită specialiști aroginecolog, gerontolog ...). Din punct de vedere social, medicina mode"inițiatoarea" (la originea), unor serii de boli.
*Iatrogenia=Iatropatie sau Patoiatrie, definește o stare patologică indusă demijloacele pe care acesta le pune în operă pentru atingerea scopurilor sale, r
diverselor boli.
Iatrogenia structurală/ Medicalizarea
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
41/44
Iatrogenia structurală/ Medicalizarea=schimbare socială
Dar punctul central al analizei este ceea ce numim "iatrogenia strsocietățile tradiționale, omul a fost în măsură să dea un sens (teosocial ... ) suferințelor sale, bolii lui, și aceasta i-a permis să supoboala și să-și reducă anxietatea.
‘’CUNOAȘTEREA cu precizie’’ din medicina modernă privează interpretare a bolii sale, el devenind un subiect pur pasiv. Neputinc
bolii, pacientul nu mai poate gestiona durerea lui și o suportă mai gre
acest comportament aparent contra - productiv al medicinei est
internalizării de către medici a ideologiei medicale.
Alt proces conex - Morbiditatea societății industriale (care dă ocazia se plasa într-o poziție de vulnerabilitate față în față cu societatea dep
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
42/44
Medicalizarea/ Monopolul profesiei medica
Monopol legitim al expertizei tehnice (cunoștințe greu accesibile altora)
Monopol cognitiv dat de un vocabular incomprehensiv (și chiar de un scris) Monopolul dat de o putere politică dobândită în timp (de exemplu, min
este MEDIC, ministrul apărării nu este militar (teoretic))
Autoproclamarea ca reprezentanți ai interesului pacienților
Sursa acestei puteri medicale este în primul rând legată de importandomeniului în care medicii sunt responsabili: implicați în gestionarea viețbolii, medicii îndeplinesc o funcție care timp de secole a fost ech(vindecătorii tradiționali și vrăjitori). Cu toate acestea, de la medicina secoreușește să impună abordarea tehnică și științifică împotriva practiciloreligioase. Dar această mișcare se bazează pe descoperirile medicale, careca DOVEZI
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
43/44
Medicalizarea/ Monopolul profesiei med
Pe lângă această capacitate "cognitivă " se adaugă și acea capacitatpolitic, reală sau percepută, capacitatea de a presa guvernul. Î
oamenii din sector pot reprezenta corpuri electorale semnificative profesiunilor corelate cu sistemul), apoi medicii, cel puțin în parteun mare prestigiu în rândul publicului care ar se traduce in inpacienților lor.
În țările cele mai dezvoltate, medicii sunt organizați în mod colectiv împotriva concurenței din partea practicanților neprofesioniști și de a ob
de stat în practica medicală. Cu monopolul legitim al managementului sistemului și definirea pr
politicilor de sănătate, medicii pot influența astfel și percepția altoguvernării
-
8/18/2019 Curs 4 SM RO 2015.pdf
44/44
De-medicalizarea
Două perspective: SOCIAL NEUTRĂ= Proces ideologic și politic prin care profe
pierde din influența sa asupra unor variate aspecte din soIllich,1976).
DEVIANȚĂ = Proces politic și ideologic prin care profesia agent de control social pierde din influența sa asupra pr
comportamentelor sociale de la statutul de boală, la statnegativă. (sau devianță neintenționată vs. devianță volitivă-dependența de heroină de la condiție medicală a trecut la cocriminal)