Curs I PSIHOLOGIA CA $TIINTA

Mulfi studenli intrd in lumea psihologiei deoarece sunt interesali de imbundtd{irea vie{iioamenilor. Dar care dintre metode gi intervenlii sunt folositoare oamenilor? Spre exemplu, studentiiinteresa{i de psihoterapie trebuie sd inve{e si identifice modele de comportament care nu suntadaptative qi intervenfiile psihologice utile acestor tipuri de compoftament. Psihologii dobAndescpricepere in sensul irnbundtdlirii vielii oamenilor prin dezvoltarea teoriilor qi efectuarea cercetirilorpsihologice cu scopul de a rispunde problemelor comportamentale.

SI analiz6m una din cele mai imporlante probleme de cercetare din domeniul psihologiei.Care este efectul violenlei din mass-media? Cercetdtorii au investigat aspecte ale acestei probleme in

sute de studii. Teme recente de cercetare au vizat capacitAtile de decizie ale adolescentului (Reyna &Farfey, 2006), abilitAtile de muncd in echipd (Kozlowski & Ilgen, 2006) qi metodele de imbundtd{ire aprobelor cu martori (Wells qi col., 2006). Ce pot spune psihologii despre comportamentul emofional qi

efectele sociale ale violenlei din mass-media? Andreson gi col.(2003) au rapoftat cAteva concluzii alemeta-analizei realizate cu scopul investigdrii efectelor violentei din televiziune, filme, jocuri video,internet qi muzic[.

o Efectele violentei din mass-media apar consistent in cercetlrile care au folosit diferite tipuri de

metode de cercetare, diferite tipuri de media qi diferite popula{ii selectate.. Studiile longitudinale mai recente suslin exis{a unei legdturi intre expunerea la violen{a mass-

media din timpul copildriei gi agresiunea manifestatd la maturitate.o Rezultatele cercetdrilor sprijinS teoriile conform cdrora expunerea la violenfa mass-media

activeazd, cogniliile agresive qi stSrile de excitare care faciliteazd,invdlarea compoftamentelor agresiveprin observafie gi desensibllizarea oamenilor la violent5.

o Agresiunea ca rlspuns la expunerea violenlei din mass-media depinde de o serie de factori ce

{in de particularitdlile privitorilor (cum ar fi v6rsta sau identificarea cu personajele), mediul social(monitorizarea de cdtre pdrinti a programelor vizionate de copii) qi conlinuturile programelor(realismul din descrierile violente gi consecinfele violenlei)

in consecin{b, pentru micqorarea impactului devastator al violentei in societate, cercetdtoriipropus scdderea expunerii la violen{a mass-media. Cercetlrile psihologice au avut un rol importantimpunerea standardelor de violentd la televizor, astfel incAt pdrinlii sd poatd bloca accesul copiilorcon{inuturile violente (Anderson qi co1., 2003).

Au rlmas totugi intrebdri liri rdspuns. Una dintre acestea vizeazd. posibilitatea ca et'ectele mass-mediei violente s5 fie mai puternice atunci cAnd privitorii sunt angajali activ in acliuni violente intimpul jocurilor video. Alte cercetbri sunt preocupate de pagii ce trebuie parcurgi pentru a scddeairnpactul violenlei in societate. Totuqi multe probleme importante de cercetare trebuie studiate.

Psihologii cauti rdspuns la probleme de comportarnent, cognilie gi sentimente folosind metodagtiinfific[. Metoda gtiinliflcd se referd la modalitilile de formulare logici a problernelor qi metodelorfolosite pentru a rdspunde Ia aceste probleme. Utilizarea metodei empirice gi atitudine sceptica fa{d de

explicaliile compoftamentelor gi proceselor mentale reprezintd doud caracteristici importante alemetodei qtiin{ifice.

au

in

la

r.1. CONTEXTUL $TrrNTrFrC

Degi conceptul de metodi gtiinlificd pare a fi abstract, practica gtiinlei psihologice reprezintd oactivitate uman6 concretd care ne poate afecta la mai multe nivele. Psihologii pot avea un impactasupra individului (cum ar fi, interuen{ia terapeuticd dupi agresiune), familiei (cum ar fi, controlulplrinfilor asupra programelor vizionate de copii) qi societdlii (cum ar fi, eforturile pentru sc[dereaviolenlei in programele TV).

Activitdtile umane sunt influenlate de contextul in care acestea au loc, activitatea gtiinlificanefEcAnd exceplie. Trei caracteristici ale contextului pot influenla gtiin{a: contextul istoric, moral qi cel

socio-cultural.

Contextul istoric

Psihologia o aplrut treptat, prinz6nd rdddcini in g6ndirea lui Aristotel (Keller 1937), cu scrierilefilozofilor precum Descaftes qi Locke. inceputul oficial al psihologiei este mentionat anul 1879, atuncic6nd Wilhelm Wundt punea bazele primului laborator de psihologie in Leipzig, Germania. Odati cudezvoltarea metodelor psiho-fizice (in special cele ale lui Gustav Theodor Fechner) qi a celor dem[surare a timpilor de reac{ie ai sistemul nervos (ale lui Herman von Helmholtz) psihologia a devinito qtiin![ bazat6, pe cercetarea de laborator.

Interesul puternic al publicului fa![ de spiiitualism gi fenomenele fizice de la sfArqitul secolului20 au reprezentat un obstacol in calea dezvoltdrii psihologiei ca gtiin{d. Publicul a considerat temamin{ii ca fiind specific psihologicS, la fel ca qi clarviziunea, telepatia qi comunicarea cu mor{ii. Pentrua intiri psihologia ca gtiin![, cercetdtorii au folosit metoda empiricS, care reprezintS cea maiimportantd caracteristicd a metodei gtiinlifice. Abordarea empiric[ sus{ine observarea directd qiexperimentarea ca principale cdi de a rdspunde la problemele de cercetare. Folosind aceastd abordare,psihologii gi-au centrat aten{ia asupra comportamentelor gi experien}elor care pot fi observate direct.

Primii psihologi au fost mai mult interesali de cercetarea senza{iilor gi percep{iilor - cum ar fiiluziile vizuale. La inceputul secolului 20, psihologia din SUA a fost puternic influen{ati de ideilebehavioriste introduse de John B.Watson. Teoriile psihologice s-au orientat spre invdlare, specialiqtiirealizdnd predominant experimentele pe animale pentru testarea teoriilor. Pentru behavioriqti, creierulera doar o cutie neagrd reprezentAnd activitatea dintre stimulii externi gi rispunsurilecompoftamentale. Behaviorismul a fost curentul principal al psihologiei de la mijlocul secolului 20.Cu toate acestea, ulterior psihologii qi-au indreptat din nou interesul spre procesele mentale.Specialigtii in psihologie cognitivd s-au intors spre cercetarea timpilor de reacfie, ideea ce a apar{inutlaboratoarelor psihologice timpurii cAnd se investiga natura proceselor cognitive. Perspectiva cognitivdera incS dominantd in psihologia contemporanS; cognilia fiind un subiect al neuroqtiintei, in timp ceexperimentatorii studiazd biologia creierului.

Un factor important al creqterii importanlei psihologiei cognitive a fost aparitia computerului(Robins, Gosling & Craik, 1999). Psihologii au vorbit despre stocarea qi procesarea informafiei, dar gidespre schimbul dintre input (stimuli) gi output (reac{ii). Astfel, computerul s-a dovedit a fi un ajutorimportant in inlelegerea proceselor cognitive. Computerele performante ap6rute ca urmare adezvoltarii tehnologiei au permis o mf,surare mai precisd a proceselor cognitive. in prezent, inlaboratoarele de psihologie computerul inlocuieqte mdsurarea clasicd de tip creion-h6rtie a gAndurilor,emoliilor qi comportamentelor oamenilor. Similar, imbundtSlirea tehnologiei in imagistica creierului

(ex. rezonanla magneticd) a avansat neurogtiinla ca pe o disciplina imporlant6 aflatd.la granila dintrepsihologie, chimie qi biologie.

Dezvoltarea psihologiei de la behaviorism la neurogtiin{d cognitivd. reprezintd imaginea deansamblu a ceea ce s-a intAmplat in secolul 20. O privire mai atent6 scoate in evidentd nenumlratesubiecte investigate in psihologie. in prezent gpecialigtii fac cercetlri in diferite domenii precum,clinic. social, organizafional, consiliere, cognitiv, educafional gi de dezvoltare. Investiga{iile din toateaceste domenii ne ajuti sd inlelegem complexitatea compoftamentului uman gi a proceselor mintale.

$tiinta in general, qi psihologia in particular, s-au schimbat datoritd ideilor geniale ale nnorpersonaje excepfionale. Americanul William James (1842-1910) a scris prima carte introductivdPrincipiile psihologiei qi a analizat mintea uman[ folosind tehnica introspecliei. B.F Skinner (1904-1995) a extins inlelegerea reacliilor la intdrire, prin analiza experimentalS a compoftamentului.Sigmund Freud (1856-1939) reprezintl una dintre cele mai cunoscute figuri ale psihologiei, degi ideileqi metodele sale au fost foarte diferite. Teoriile lui Freud cu privire la personalitate, dizabilitate mintaldgi incongtient au orientat atenfia, prin metoda asocierii libere, de la comportament spre proces rnintal.Multe alte personafitAti de marcl au influenlat diferite domenii ale psihologiei.

in ultimii ani qtiinla s-a schimbat mai pulin dramatic, in sensul cd, rezultatele eforturilor maimultor oameni de qtiin!6 se cumuleazd. Aceste schimbdri gradate ale gtiinlei pot fi explicate princreqterea nurndrului de psihologi. De exemplu, Asociafia Americanl a Psihologilor, fondatd in 1892,avea in 1992 aproximativ 70.000 de membri, iar l5 ani mai t6rziu 148.000. O altl asociafie esteAsocia{ia Cercetdtorilor in Psihologie, fondata in 1988 pentru a accentua importanla cercetdriiproblemelor din psihologie. Aceste asocia{ii au sponsorizat conferinle anuale, la care psihologii auposibilitatea sd afle noile descoperiri din domeniile 1or. De asemenea, fiecare asocia{ie publicS.lurnaleqtiinfifice cu scopul de a comunica qi celorlal{i specialigti ultimele descoperiri.

Co ntext s ocio-c ult uralCercetarea psihologica qi aplicaliile acesteia exist6 doar in relalie de reciprocitate cu societatea:

cercetarea are efect gi este afectatd, de societate. Cadrul socio-cultural poate influenfa ceea ce studiazdcercetitorii, resursele disponibile pentru cercetare qi acceptarea de cdtre societate a rdspunsuriloroblinute. Atitudinile socio-culturale pot influenla nu doar ceea ce specialigtii studiazS, dar qi modul incare acegtia realizeazd cercetarea. Atitudinea social6 fali de bilingvism, spre exemplu, poate determinadacd cercetdtorii subliniazdproblemele care pot sf, apardla copiii care primesc educalie bilingvd saubeneficiile pe care acegti copii le oblin ca urmare a educa{iei bilingve.

Valorile sociale qi culturale pot afecta modul in care oamenii reaclioneazd. la rezultatelecercetdrilor. De exemplu, constatdrile cercetdrilor asupra unor teme controversate precum orientareasexualS, amintirile despre abuz sexual din copildrie qi violenta din mass-media, primesc mai multdatenlie din partea mass-mediei datoritd interesului publicului fa{I de aceste probleme. Interesul crescutfa{a de aceste subiecte determind dezbateri publice cu privire la interpretarea rezultatelor oblinute qiimplicatiile acestora asupra siguranlei societelii.-De asemenea, pot sd apard atacuri politice, legale sauadministrative din partea celor care se opun rezultatelor cercetdrii datoritl propriilor convingeri sauintereselor financiare.

Apare problema inlele-eerii comportamentului indivizilor din culturi diferite doar din perspectivapropriei culturi. Aceastd potentiala sursd de influentd este numitl etnocentrism gi apare atunci cdnd

r iziunile oamenilor despre o altd culturi sunt pdrtinitoare in funclie de context sau se bazeazd pe ideile

propriei culturi. Un exemplu de etnocentrism ar putea fi controversata teorie a dezvoltdrii morale. in al

;aselea stagiu al teoriei sale, Kohlberg (1984) identifica cel mai inalt nivel al moralitdlii ca unul in care

oamenii iau decizii morale bazate pe principiile etice auto-definite qi recunoagterea drepturilor omului.

Cercetdrile au evidenfiat cd teoria se potrivegte doar americanilor gi europenilor, care imbrS{igeazl

cultura individualistS. Oamenii care locuiesc in China sau Papua, Noua Guinee nu se incadreazddescrierii lui Kohlberg. Culturile colectiviste valorizeazd binele comunit[1ii qi nu al individului.Studiile interculturalereprezintd o modalitate de a evita studierea doar a unei culturi dominante gi neamintegte sd linem seama de diferenlele culturale.

Context moral

Oamenii de gtiinld trebuie si se asigure cd activitSlile de cercetare au loc in contexte in carestandardele de moralitate sunt respectate. Frauda, minciuna qi reprezentdrile greqite nu au ce cautl in

acest domeniu. $tiinla {ine tot de umanitate gi uneori, nu doar adevdrul este pe primul loc. Oamenii de

qtiin!6 qi organizaliitre care se angajeazS in diferite studii doresc sd cAgtige premii, locuri de munc6,bani gi reputalie in domeniu. Numlrul de publicafii qtiinfifice pe membru de colectiv de cercetare dinuniversitate reprezintd un factor decisiv in avansarea profesionald.

Mai multe tipuri de activitAfl pot reprezenta o inc6lcare a integritdlii qtiinlifice. Acestea includfabricarea datelor, plagiat, rapoftarea selectivd a datelor, evitarea menliondrii persoanelor care au avut

o contribulie considerabild la studiu, tratament neetic al oamenilor qi animalelor. Unele dintre aceste

activitS{i pot fi ugor de detectat (de exemplu, atunci cdnd cercetiri independente nu reproducrezultatele originale).

Pentru ca cercetitorii s5 aibl conduite potrivite, organizaflile gtiinfifice au adoptat un cod etic.Sub ce pretext cercetdtorilor li se permite si minti participanlii despre adevdrata natur6 aexperimentului? Aceastd acoperire a adevdrului este un beneficiu pentru aflareaadevdraului sau unrisc pentru a obline rezultate false? inqeldciunea reprezintd doar una dintre problemele etice alecercetdri. O alta problemd eticS este reprezentatd de folosirea animalelor in studiile folositoareumanitdfli, ceea ce presupune expunerea la dureri sau chiar uciderea acestora pentru examindrile post-

moftem. Sub ce pretexte sunt admise aceste fapte asupra animalelor? Este necesard, familiarizareacercetdtorilor cu standardele de integritate qtiintificd (APA).

1.2. DEFINITII, OBIECTIVE $I DIMENSIUNI ALE CERCETARII

t.2.1. DEFrNrTrr ALE CERCETARTTCe este o cercetare? Multe definilii au fost date p6n5 acum cercetirii. Cercetarea a fost definitd

ca metodd sistematicd de a obline noi informalii, ca efort considerabil de a gAndi obiectiv. Reprezintd

o colectare sistematicS a datelor care dezvoltd sau contribuie la generalizarea cunoqtinfelor. Astfel de

date sunt destinate pentru a fi prezentate publicului gi pentru a dezvolta alte studii viitoare.Smith (1981) sugereazd cd cercetareareprezintdo investigalie disciplinati care,,trebuie realizatd

gi raportati astfel incdt argumentele logice s6 fie atent examinate; nu depinde de verosimilitatea,statusul sau autoritatea autorului: eroarea este evitatd: testarea gi verificarea sunt evaluate; cdutarea

obiectivd a adevdrului este mai importantd decAt ideologia. Fiecare metodd de cercetare indiferent dacd

este experiment, anchetd sau metodd istoricd trebuie sd intruneasc6 aceste standarde.

Investiga{ia sistematicl reprezintd o componentd a oricdrei definilii a cercetlrii. Indiferent deparadigma la care cercetdtorul aderd, cercetarea trebuie sd lind seama de aceste condilii de bazd.

Definilia susline faptul cE cercetarea trebuie realizatd gi raportatd cu aten{ie. Cercetarea trebuierealizatd cu grijd, designul cercetdrii trebuie sd nu deserveasci altui scop decAt celui declarat.Cercetarea trebuie sd fie publicatd intr-un jurnal sau, cel pu{in, sd fie discutatl im cadrul unor intAlniri

profesionalS sau conferinfe. Aceasti funclie de diseminare a materialului este importantd pentru cd

cercetarea trebuie si fie examinatd in detaliu de cltre al{i cercetdtori, exceptAnd cazul in care studiuleste replicat in condilii similare, verificdndu-se concluziile finale ale investigatorilor. in cele din urm[,

aceast[ definilie se referb la faptul c5 cercetarea trebuie si aibd propriile sale merite. Nu ar trebui sdconteze cine a realizat cercetarea, cAt de elocvent a descris sau care este natura problemei. Dacdcercetarea a fost efectuatd sistematic, respectAnd condiliile de bazd ale paradigmei cercetate qi de

diseminare ale unie discipline particulare, atunci acea cercetare poate fi testatS qi verificatd de ceilallicercetdtori.

I.2.2. OBIECTI\'ELE CERCETARIIDe ce facem o cercetare? Ce anume incerclm sd gdsim? De exemplu, in domeniul educaliei au

au fost formulate probleme de cercetare precum:

o Mirimea clasei afecteazd, agteptlrile elevilor?o Este invd{area cooperantd mai eficientd decdt inv5larea individualizatS?. Elevii cu nevoi speciale au performanle mai bune daci sunt integrali in sistemul gcolar

obiqnuit?

Unele probleme auvizat sistemele de sindtate conexe:

o Are efect un anumit tratament specific?o Sunt anumite caracteristici ale terapeulilor mai eficiente dec6t altele?. Spnjinul in ocuparea unui loc de munci este mai eficient pentru integrarea socialS decAt

munca protejatS?

Cercetarea are doul scopuri generale: cregterea nivelului de cunoL]tinXe din cadrul disciplinei gi

cregterea nivelului de cunoagtere qtiin{ific6 al cercetdtorului, ca fi consumator profesionist de qtiin!6,pentru a in{elege noile evolulii in cadrul disciplinei.

Imbuniti(irea cunoqtin(elor de bazd ale disciplineiSe poate realiza in trei direclii principale: prin dezvoltarea teoriilor, aplicalii practice gi

dezvoltarea instrumentelor de m6sur6.

Dezvoltarea teoriilor

Cercetarea poate sprijini dezvoltarea teoriilor dintr-o disciplina. O teorie prezintd concepteinterdependente, definilii gi propuneri care oferd o imagine sistemic6 a fenomenului qi identificdrelaliile dintre variabile. De exemplu activitatea orientatl spre scop este un construct din cadrul teoriei

ocupafionale. Teoria susline ci atunci cAnd o activitate este efectuatd pentru un scop, persoana

)

int-estegte mai mult gi are performan{e mai bune. Pentru testarea teorie se pot forma doui grupuri prindistributie aleatorie. Un grup (de comparalie) va primi condilia de exerciliu (de exemplu, s5 sard peloc). celIlalt grup (experintental) vaprimi condilia scop (sare pe loc folosind o coardi cu scopul de aface sarituri cAt mai bune). Ulterior ambelor grupe le sunt mdsurate performanfele qi motivafia. Dupicum a prezis teoria, in condilia exerciliu cu scop performanL la este mai bund decAt in condiliaexercitiu; rezultatul ofer5 suporl teoriei.

Apliculii practice

O a doua modalitate de creqtere a nivelului de cunogtin{e presupune furnizarea de dovezi pentru

a cregtere eficienla unui curriculum, tehnici terapeutice sau modificdri administrative, atunci c6nd nu

existd o teorie care sd prezicd rezultatele. De exemplu, se poate compara eficien{a a doui stiluri de

predare asupra performan{ei elevilor. Dupa distribuirea aleatorie in grupe de curriculum, elevilor le

sunt mdsurare performanlele la teste de cunoqtinfe. Acest tip de cercetare este folositd pentru a testaefi cienla diferitelor interventii terapeutice sau curriculare.

Dezvolturea instrumentelor de cercetare

O a treia abordare de cregtere a nivelului de cunogtinle in cadrul unei discipline implicd creareametodelor pentru evaluarea comportamentelor. De exemplu, cercetdtorii ar putea dezvolta o nouiprocedur[ standardizati de evaluare qi noi seturi de sarcini pentru evaluarea motiva{iei de invSlare lacopiii mici. Procedura ar putea fi construit6 pentru afiutllizatd, atAt pentru copii normali c6t gi pentrucei cu probleme de dezvoltare. Pentru a compara copii cu nivele diferite ale abilititi, o abordareindividualizatd ar putea fi dezvoltatd pentru a"m[sura motivalia. Aceasti abordare ar putea variadificultatea sarcinilor pentru a fi in concordan{d cu abilitalile copilului. Fiecare copil va primi sarcinicu dificultate moderatd. Motivalia fiecdrui copil este evaluatl cu sarcini, carc variazd pentru a fiprovocatoare qi care nu sunt nici prea grele dar nici prea u$oare. Validitatea sau utilitatea acestorsarcini poate fi confirmatd astfel: grupurile de copii expuse riscului care oblinut scoruri mai mici lamotiva{ie pot fi comparate cu grupurile de copii normali.

imbunit5(irea auto-cunoaqterii ca profesionistPentru majoritatea studenlilor qi cercetdtorilor, capacitatea de a infelege Ei de a evalua cercetarea

dintr-o disciplina poate fi mai importantd decAt contribu{ia personald pentru cercetarea domeniului.Diseminarea cunot tin lelor noi in rAndul cercetdtorilor se realizeazd prin intermediul unui numdrmare de reviste, workshop-uri, cursuri de formare continu5, precum qi in literatura de popularizare,cum ar fi ziarele. Cercetdtorii de astdzi nu pot baza doar pe declaratiile unui coordonator de workshopsau redactor de ziar pentru a determina ce ar I nu ar trebui inclus in interven{iile viitoare in clasd,clinicd sau comunitate. Chiar qi articolele din reviste trebuie sI fie verificate in ceea ce privegte design-urile slabe, analiza necorespunzdtoare a datelor sau interpretarea eronatd a analizelor. in prezentcercet[torii trebuie sd aibd capacitate de rafionare gi de cercetare pentru a-qi face auzite concluziile gipentru a le susline.

I.2.3. DIHOTOMIILE CERCETARIIVom prezenta pe scurt gase dihotomii sau contraste care pot fi folosite pentru a descrie

cercetarea: teoretic \,'ersus aplicat, laborator versus teren, rlspunsul participantului versus observa{ia

cercetAtorului; cantitativ/post-pozitivist versus calitativ/constructivist fi1osofic, cantitatir','obiectir'versus calitativ/subiectiv qi metode de colectare a datelor, analiza cantitativ/statisticd \-ersuscalitativ/descriptiv

Unele studii se situeazl clar la una dintre extreme, in timp ce alte studii sunt mixte. De exempluunele studii conlin atAt raportdri ale participanlilor c6.t qi ale cercetdtorilor, alte studii utilizeazd" atdtmetode qi date calitative c6t qi cantitative.

Teorie versus Practicd

Cercetdri efectueate pot avea diferite scopuri. Scopul cercetdrii poate fi indreptat spre o :utilizarespecificd, practicd, cum ar fi tratamentul, inv[tarea sau evaluare. Unele cercet6ri teoretice suntefectuate pentru a examina dacl cunogtinfele ob{inute pot sau nu si fie aplicate. Cele mai multeproieete au o dimensiune aplicativd la finalul. Cu toate acestea, toate studiile au un cadru teoretic sauconceptual care se bazeazd pe literatura de specialitate anterioarS, chiar dacd scopul principal esteaplicativ. Cercetlrile sunt aplicate daci au un eadru conceptual qi descriu modul in care studiul sepotriveqte cu literatura de specialitate anterioard.

Laborutor versus Teren

O a doua dihotomie pentru descrierea cercetdrii este reprezentati de contextul de aplicare.Termenul de teren poate insemna clinic6, qcoald, loc de muncd sau cas5. Laboratorul implic6 control,aplicare intr-un loc in care subiecfii nu trbiesc, muncesc sau primesc terapie de obicei. in qtiin{elesociale gi cele de inrudite psihologiei sdndtdlii, un laborator se referS de cele mai multe ori la o camerdcu microfoane qi camere video (un cadru oarecum nenatural). De obicei, gtiintele sociale efectueaz6cercetarea in defavoarea apliclrii in teren pentru o validitate ecologicd mai mare, deoarece aplicarea inlaborator oferd un control mai mare asupra variabilelor externe (parazite). Uneori in testareaparticipan{ilor, pentru mdsurarea variabilei dependente, se folosegte modelul aplicdrii controlate inlaborator (cum ar fi studiul comportamentului de joacd al copiilor). Studiile efectuate in sdlile de clasdsau in casele parlicipan{ilor ar putea fi numite studii de teren, deoarece profesorii gi angajatii sunt lalocurile obiqnuite de lucru. Ocazional, un studiu poate utiliza ambele aplicdri - de teren gi observareain laborator"

Rdsp unsul purticipantului vers us Observayiu cercetdtoruluiin unele studii participanlii rapotleazd. cercetdtorului (in scris sau oral) despre atitudinile,

intenliile sau comportamentele lor. in alte studii cercetdtorul observd direct gi inregistreaz[compoftamentul parlicipanlilor (de exemplu, comportamentul de joc al copiilor sau examenul fizic alunui pacient). Uneori instrumentele, cum ar fi testele standardizate sau monitorizarca bltdilor inimii,sunt folosite de cercetdtori pentru ,,observarea" funcliondrii participanfilor. De exemplu, testele decunoqtinfe pot fi utilizate intr-un studiu mai curAnd decAt sE intrebdm participanli in legiturd cu c6t demult cred ei cd au inv5fat.

Un numdr mare de cercetdri din domeniul qtiinfelor sociale gi educafionale se bazeazd peutilizarea interviurilor qi chestionarelor. De exemplu, participanfii pot raporta calitatea viefii. Acestetipuri de raportSri sunt intotdeauna influen{ate de faptul cd participan{i gtiu c[ participl la un studiu; eidoresc sd ii facd pe plac cercet6torului; sau doresc sd ascundS, sd uite sau sI spun[ cd nu cunosc

anumite lucruri. Din aceste motive mul{i investigatori preferd sd cerceteze s6 observe comportamentele

chiar dacl datele au o serie de limite. Totugi, cercetdtorii bine instruili pot s[ stabileascd o legitur6eficientd cu participanlii pentru a atenua dintre influen{ele inerente ale auto-raporldrii.

Parudigma cuntitativd vers us Puradigmu JilosoJicd culitativd

Aceasta este cea mai confuzd qi mai controversatd dihotomie, deoarece se ocupi de diferen{ele

filosofice sau paradigmele ale cercet[rii. Dihotomia filosoficd are un irnpact major asupra cursului

metodologiei cercetlrii, in special in disciplinele educa{ionale. Adesea, aceastd dihotomie a determinat

predarea separatd a metodologiei cercetdrii calitative gi cantitative. in abordarea cantitative un planspecific este dezvoltat inainte de inceperea studiului. Abordarea calitativd, mai pulin structuratd,foloseqte o serie de reguli specifice inrealizarea designului cercetdrii.

Ce este o paradigm[? Termenul folosit de Kuhn (1970) a fost definit qi utilizat in mai multemoduri in cercetarea educa{ionald (Morgan, 2007). Termenul de paradigmS semnifici credinfeleimp[rt[qite de membrii unei comunitSlii $tiintifice. Alli autori fac referire la paradigmd cala un sistemde idei sau set sistematic de credinfe, insolite de metodele specifice. in opinia lui Gliner, Morgan &Leech (2009) paradigma reprezintd modul de a gAndi gi de a conduce o cercetare. Nu este strict ometodologie, este mai mult o filosofie care ghideazd modul in care ar trebui efectuatd cercetarea. Maimult, o paradigmd determind tipurile de intrebdri gi contextul in care vor fi interpretate.

Acesta curs se incadreazd, in paradigmfl post-pozitivistd, concentrAndu-se in principal pemetodele cantitative. in prezent majoritatea cercetdrilor efectuate in qtiin{ele sociale, educafie, gisSnltate folosesc o metodologie cantitativ6. De asemenea, experimentele cantitative aleatoriireprezint[ cea mai potrivitS metodl pentru a rdspunde la intrebdrile cu privire la eficien{a uneiintervenlii sau a unui tratament nou. Un mare avantaj al aborddrii cantitative este acela cd rezultatele

mai multor studii pot fi combinate pentru a aduce mai multe dovezi ce pot rdspunde la intrebdri la carenu se poate rdspunse intr-un singur studiu. Cu toate acestea, paradigma constructivisti ne oferlinstrumente utile, incluz6nd tipuri de colectare a datelor, de analiz6. qi metode de interpretare.

Date cantitativ-obiective versus calitativ-subiective Ei colectarea datelor

Uneori studenlii confundd distincliile paradigmei (cantitativl vs calitativd) cu tipul de date gitehnicile de colectare a datelor. Datele cantitative sunt obiective, ceea ce implicl faptul cd acelecompoftamente sunt ugor de cuantificate qi mdsurat de cdtre cercetitor sau chiar participanfii. CAtevaexemple sunt variabilele demografice cum ar fi vArsta sau genul, scorul la test sau timpul de reac{ie.Datele sunt colectate de obicei cu un anumit tip de instrumente (test, dispozitive fiziologice sauchestionare) care pot fi cotate corect dupd un timp scurt de formare. Rezultatele la testele cu alegeremultipld sunt exemple de tehnicile de colectare a datelor cantitative.

Datele calitative sunt mai subiective, ceea ce indicd faptul cd ar putea fi interpretate diferit deoameni diferili. CAteva exemple ar fi perceplia durerii. sentimente cu privire la iocul de muncd giatitudinea fatd de gcoal6. De obicei, aceste date sunt colectate cu ajutorul interviurilor, observafiilorsau documentelor narative (cum ar fi biografiile). Aceste date pot fi de asemenea colectate in studiicantitative, in acest caz cercetdtorii traduc percepliile, sentimentele gi atitudinile in numere. Deexemplu, subiectivitatea sentimentelor participanlilor asupra sdnatdtii mintale sau calitSlii vielii pot ficonveftite in evalu5ri numerice sau scoruri. in studiile calitative, pe de altd parte, cercet[torii nu

incercl si cuantifice astfel de perceplii subiective; datele sunt stocate sub forma de text pentru analizatematicS.

Cercetdtorul poate fi adeptul post-pozitivistului dar datele sd fie subiective qi calitative. Aceastlcombina{ie este destul de comuni atunci cAnd compofiamentul participanlilor este observat. Pe de altd

parte, un cercetltor poate adera la paradigma constructivistd, iar datele sd fie cantitative sau obiective.

Astfel, tipul de date gi analiza datelor nu sunt neapdrat aceleaqi cu paradigma de cercetare.

Este important sI subliniem faptul cd studiile efectuate atAt in cadrul paradigmei cantitative/post-pozitiviste cAt gi in cadrul paradigmei ealitative/constructiviste care fiilizeazd interviul giobservalia sunt interesate de date obiective cAt qi subiective. Cu toate acestea, studiile constructiviste

efectuate includ interviuri deschise, observalii gi documente narative cum arfi jurnalele. Studiile post-pozitiviste cel mai frecvent includ interviuri structurate (sau chestionare), observa{ii qi documente,

cum ar cele qcolare sau inregistrSrile clinice.

Anulizu dutelor statistice/cantitative vers us descriptive/calitative

Analiza datelor cantitative presupune analiza inferenlelor statistice specifice tipului de abordaregi design folosit. Analiza calitativd, a datelor implica diferite metode de codificare a temelor, atribuirea

semnifica{iei datelor, care sunt de obicei cuvinte sau imagini. Studii care utilizeazd. un cadntconstructivist includ rareori statistici inferenliale, folosind de obicei statisticile descriptive.

in practicS comun6, unele dintre dihotomii tind sd meargd impreun6. De exemplu, cercetareaaplicatd tinde si fie fhcutd pe teren sau in contexte naturale, folosind raportdrile parlicipanfilor.Cercetarea constructivistd este aproape intotdeauna efectuatd pe teren, pe de altd pafte, cercetarea

orientatd spre teorie tinde s[ fie efectuatd in laborator, utilizAnd observafia cercetitorului. Pot existaasocieri intre oricare dintre dimensiuni. De exemplu, cercetarea aplicatd. se poate face at6tin laboratorc6t qi pe teren, folosind observalia sau relatirile participanlilor gi poate fi cantitativd/post-pozitivist sauconstructivd,/calitativ6. Ambele tipuri de cercetSri utilizeazd interviul qi observafia, astfel ci metodelenu sunt limitate la o singurd paradigmS, la un tip de date sau la un tip de analizd a datelor.

Metode mixte sau abordarea pragmaticl

Din punct de vedere filosofic paradigmele post-pozitiviste qi cele constructiviste sunt destul dediferite, dar pot fi gasite impreund intr-un studii. CAnd cele doud paradigme sunt amestecate, astfel?ncAt o paradigmd pregdteqte cadrul pentru cealaltd, abordarea este denumit6 metode mixte. CAnd cele

douS abordiri sunt incluse in acelagi studiu qi sunt discutate separat, nu se foloseqte o metodd mixt[.Manualele care prezintd metodele mixte in cercetarea sociald gi comportamentald(Tashakkori & Teddlie, 2002) descriu o serie de strategi de abordare ale metodelor mixte de cercetare.

Morgan (2001) gi Onwuegbuzie & Leech (2005) promoveazd abordarea pragmaticl ca o noudparadigmd directoare pentru metodele de cercetare in gtiinlele sociale gi terapeutice, care combindmetodele cantitative gi calitative care igi centreazd, aten{ia asupra preocupdrilor metodologice maicur6nd decAt asupra conceptelor filosofice. Cercetdrile efectuate de abordarea pragmaticd utrlizeazd,

metode confirmatorii gi exploratorii (in loc de metode calitative qi cantitative), care cresc op{iunilecercetltorilor in ceea ce privegte metodele de colectare a datelor, instrumente de analizd a datelor qiinterpretdri.

Metode de cercetare

Metodele cantitative sunt divizate in trei categorii - experimentale, non-experimentale gidescriptive.

M et o d e l e exp e rim e n t al e inchtd:

Metoda experimentalii propriu-zisd in care se folosegte distribu{ia aleatorie a subiecfilor in grupe

de comparalie sau interven{ie gi variabile independente active/manipulate Scorurile oblinute demembrii grupelor sunt denumite variabile dependente.

Metodele cvasi-experimentale au variabilele independente manipulatelactive dar lard distribu{ia

aleatorie a participanlilor in grupe. Grupul de interven{ie sau experimental este comparate cu grupul de

control

C er c e t dr i n on- exp er iment al e

Metodele comparative fac de asemenea^comparalie intre cAteva grupe in ceea ce priveqtevariabila dependentS. Totuqi grupele se bazeazd pe variabile independente invocate/atribute aleparticipan{ilor, cum ar fi genul. in acest caz femeile sunt comparate cu bdrba{ii.

Metodele asociative, numite gi corelafionale con{in doud sau mai multe variabile continui ale

aceluiaqi grup de parlicipan{i, qi care sunt legate intre ele sau asociate. De exemplu, testul de achizilie

este corelat cu venitul familiei. La fel, variabilele independente sunt atribute, nu sunt manipulate.

10

Figura i: Diagrama modului in care scopului general igi corespund metode generale qi specifice decercetare. precum gi metode specifice.

Scoo seneral Explorarea relaliei dintre

///

/Experimental

(Variabile independente active)Metoda general[

variabile Descriere\t\t\ tl,

Non-experimental(Variabile independente invocate)

/ l \/ t\Metodaspecificd

Scop specific

//

/Experiment Quasirandomizat

I

I

I

JDeterminarea

cauzelor

Asociativ

I

I

I

JGdsirea

asocierilor,Realizareapredic!iilor

I

I

I

tl,

Asociativ

Descriptiv

I

IColectarea

dateior

t

I

I

I

Comparativ

I

I

I

JComparareagrupurilor

\-experimenl

IExaminareacauzalit[tii

Tipuri de Probleme /Ipoteze

Diferenle(Pentru a compara grupurile)

l1

(Pentru a lega variabilele)Descriptiv