3

Preliminarii

Curriculumul liceal la Biologie este un document de tip proiectiv care orientează şi monitorizează proiectarea, organizarea şi desfăşurarea eficientă a procesului de învă-ţămînt la biologie.

Curriculumul liceal la Biologie are următoarele funcţii:• reprezintăactulnormativalprocesuluidepredare–învăţare–evaluareabiologieiîncontextuluneipedagogiiaxatepecompetenţe;

• asigurărepereprivindproiectareadidacticăşidesfăşurareaprocesuluieducaţionaldinperspectivauneipedagogiiaxatepecompetenţe;

• reprezintăbazaelaborăriistrategieideevaluarelabiologie;• orienteazăprocesuleducaţionalspreformaredecompetenţelaelevi;• asigurăbazaprivindelaborareamanualelorşcolare,aghidurilormetodologice,atestelordeevaluare.

Curriculumul este destinat profesorilor de biologie din instituţiile preuniversitare, spe-cialiştilor principali la disciplină, autorilor de manuale şi ghiduri metodologice, elevilor.

Administrarea disciplinei:Statutul

disciplineiAria

curriculară Clasa Nr. de unităţi de conţinut pe clase

Nr.de ore pe an

Disciplină obligatorie

Matematicăşi Ştiinţe

a X-a– profil real– profil umanist

3230

6834

a XI-a– profil real– profil umanist

4830

10234

a XII-a– profil real– profil umanist

3530

10234

i. ConCePţia didaCtiCă a disCiPlinei

Biologia este ştiinţa care studiază organismele vii, relaţiile dintre organisme şi rela-ţiile lor cu mediul înconjurător.

La treapta liceală biologia se studiază în calitate de disciplină obligatorie în clasele a X-a–a XII-a.

Valoarea formativă a disciplinei constă în:– formarea unor competenţe cognitive care vizează utilizarea teoriilor şi a noţiuni-

lor achiziţionate în cadrul educaţiei formale, precum şi a cunoştinţelor dobîndite prin experienţa de viaţă;

– formarea competenţelor funcţionale care reprezintă aplicarea cunoştinţelor, pri-ceperilor şi a deprinderilor în domeniul de activitate educaţional şi social;

– formarea unei conduite care vizează prezenţa valorilor personale referitoare la protec-ţia mediului ambiant, la menţinerea propriei stări de sănătate şi a celor din jur, competenţe care contribuie la integrarea elevului la condiţiile reale, mereu în schimbare ale vieţii. ISBN 978-9975-67-686-1

© Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. 2010© Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa.2010

CZU 57 (073.3)B 53

Aprobat: laşedinţaConsiliuluiNaţionalpentruCurriculum,proces-verbalnr. 9din23 februarie2010; prinOrdinulMinisteruluiEducaţieinr.121din26 februarie2010.

Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţămîntul secun-dar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prietenoase copilului”, finan-ţat de Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova.Editat în cadrul Proiectului „Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”, finanţat de Banca Mondială.Curriculumul modernizat (2010): BîrnazNina, doctor în pedagogie, lector superior, Universitatea de Stat din Moldova, coordonator; GînjuStela, droctor în biologie., conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat; SubotinConstantin, grad didactic I, specialist principal-metodist biologie şi chimie, DGETS, Chi-şinău; RotaruMaria, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „V. Alecsandri”, Chişinău; CotruţăMaria, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „M. Eliade”, Chişinău; BrumăEugenia, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Chişinău; CălugăruAna, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Gh. Asachi”, Chişinău; ChiriacAgnesa, profesor, grad didactic I, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, Chişinău.Ediţia a II-a (2006): LeşanuMihai, doctor, conf. univ., Universitatea de Stat din Moldova; BîrnazNina, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Spiru Haret”, Chişinău; GînjuStela, doctor, conf. univ., Universitatea Pedagogică de Stat; BotnaruOleg, profesor, grad didactic I, Liceul „Prometeu”, Chişinău. I-a ediţie (1999):CristeaIurie, specialist principal, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei; CemortanMarcela, profesoară, Liceul român-francez „Gh. Asachi”, Chişinău; RotaruMaria, profesoară, Liceul „V. Alecsandri”, Chişinău; Moşa-nuLora, doctor, Universitatea de Stat din Tiraspol; GranaciVera, doctor, Universitatea Agrară din Mol-dova; CrivoiAurelia, prof., dr. habilitat, Universitatea de Stat din Moldova; GratiVasile, prof., dr. habilitat, Universitatea de Stat din Tiraspol; LeşanuMihai, doctor, Universitatea de Stat din Moldova; MacoveevVladimir, doctor, Universitatea de Stat din Tiraspol.

Redactor: MihaiPapucCorectori: MarianaBelenciuc,MariaCornescoRedactor tehnic:NinaDuduciucMachetare computerizată: AnatolAndriţchiCopertă:VitalieIchim

Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova;tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27;e-mail: prini@stiinta.asm.md

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiBiologia: Curriculum pentru cl. a 10-a–a 12-a / Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ch.:

Î.E.P. Ştiinţa, 2010 (Tipografia „Elena V.I.” SRL). – 28 p. – (Curriculum naţional)Bibliogr.: p. 28 (10 tit.)

ISBN 978-9975-67-686-157(073.3)

Imprimare la Tipografia „Elena V.I.” SRL, str. Academiei, 3;MD-2028, Chişinău, Republica Moldova

4 5

Astfel, Curriculumul liceal la Biologie orientează proiectarea, organizarea şi desfă-şurarea demersului educaţional în contextul unei pedagogii axate pe competenţe.

Competenţareprezintăunansambludecunoştinţe,capacităţişiabilităţi,organizatepentruarezolvaosarcinăsauunansambludesarcinicorespunzătoareexigenţelorsociale.

Curriculumul liceal la Biologie propune un model de studiu modular care contribu-ie la formarea la elevi a unei viziuni complexe despre unitatea naturii.

În acest context se conturează următoarele principii care contribuie la eficientiza-rea demersului educaţional la disciplina Biologie:

1. Principiul abordării modulare a disciplinei – structurarea conţinuturilor în-tr-o viziune modulară, urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigaţie complexă a naturii.

2. Principiul perspectivei integrării profesionale presupune saturarea activităţi-lor educaţionale cu situaţii de problemă, care contribuie la ghidarea elevilor în proiectarea carierei.

2. Principiul centrării activităţii/demersului didactic pe elev – adaptarea unui demers de învăţare activă, prin propunerea unor activităţi individuale sau în grup, în care elevii să-şi dezvolte independenţa de acţiune, originalitatea şi cre-ativitatea, realizînd/desfăşurînd activităţile în ritm propriu fiecăruia.

3. Principiul funcţionalităţii/utilităţii sociale a procesului didactic presupune ela-borarea unor situaţii de problemă, rezolvarea cărora contribuie la autoactualizare.

4. Principiul lateralizării echilibrate a informaţiei presupune propunerea unui set de sarcini didactice pentru dezvoltarea echilibrată a emisferelor cerebrale (stîngă şi dreaptă).

5. Principiul corelaţiei interdisciplinare presupune abordarea unui demers di-dactic interdisciplinar cu geografia, fizica, chimia, matematica, desenul, litera-tura etc., care motivează şi condiţionează caracterul sistemic al învăţării.

Curriculumul liceal la Biologie este astfel conceput încît să permită profesorilor libertatea de a-şi elabora o strategie eficientă de proiectare/organizare a demersului educaţional în vederea formării la elevi a unor valori şi atitudini în contextul cerinţelor societăţii contemporane.

ii. ComPetenţe-Cheie/transversale

Sistemul de competenţe-cheie/transversale stabilit pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie determinate de Co-misia Europeană şi a profilului absolventului, după cum urmează:

1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat.3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.4. Competenţe acţional-strategice.5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.6. Competenţe interpersonale, civice, morale.7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţio-

nale (TIC).

9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori).10. Competenţe antreprenoriale.

iii. ComPetenţe-Cheie/ transversale şi ComPetenţe transdisCiPlinare Pentru treaPta liCeală de învăţămînt

Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi• Competenţedeastăpînimetodologiadeintegrareacunoştinţelordebazădespre

natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbu-nătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.

Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat• Competenţedeacomunicaargumentatînlimbamaternă/limbadestatînsituaţii

reale ale vieţii.• Competenţedeacomunicaîntr-unlimbajştiinţificcoerent.Competenţe de comunicare într-o limbă străină• Competenţedecomunicareîntr-olimbăstrăină.• Competenţedeacominicaargumentatîntr-olimbăstrăinăînsituaţiirealeale

vieţii.Competenţe de bază în Matematică, ştiinţe şi tehnologie• Competenţedeaorganizaactivitateapersonalăîncondiţiiletehnologiiloraflate

în permanentă schimbare.• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniileMatematică, Ştiinţealenaturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale.

• Competenţedeapropuneideinoiîndomeniulştiinţific.Competenţe acţional-strategice• Competenţedea-şiproiectaactivitatea,deavedearezultatulfinal,deapropune

soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.• Competenţedeaacţionaautonomşicreativ îndiferitesituaţiideviaţăpentru

protecţia mediului ambiant.Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţi-

onale (tIC)• Competenţedeautilizaînsituaţiirealeinstrumentelecuacţiunedigitală.• Competenţedeacreadocumenteîndomeniulcomunicativşiinformaţionalşia

utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.Competenţe interpersonale, civice, morale• Competenţedeacolaboraîngrup/echipă,aprevenisituaţiiledeconflictşiares-

pecta opiniile semenilor săi.• Competenţedeamanifestaopoziţieactivăcivică,solidaritateşicoeziunesocială

pentru o societate nondiscriminatorie.• Competenţedeaacţionaîndiferitesituaţiideviaţăînbazanormelorşivalorilor

moral-spirituale.Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării

continue şi autorealizării personale.

6 7

• Competenţedea-şiasumaresponsabilităţipentruunmodsănătosdeviaţă.• Competenţedeaseadaptalacondiţiişisituaţiinoi.Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)• Competenţedea seorienta învalorile culturiinaţionale şi ale culturilor altor

etnii în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.• Competenţedetoleranţăînreceptareavalorilorinterculturale.Competenţe antreprenoriale• Competenţedeastăpînicunoştinţeşiabilităţideantreprenoriatîncondiţiileeco-

nomiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.• Competenţedea-şialegeconştientviitoareaariedeactivitateprofesională.

iv. ComPetenţe sPeCifiCe ale disCiPlinei Biologie

1. Competenţa de a utiliza cunoştinţe de bază din domeniul biologiei în diverse situaţii de comunicare referitoare la: structuri morfoanatomice, procese şi feno-mene vitale, legităţi biologice şi la rolul acestora în supravieţuirea organismelor.

2. Competenţa de a investiga procese biologice cu ajutorul aparatelor şi ustensile-lor de laborator.

3. Competenţa de a aplica tehnici interactive de acumulare, înregistrare, reprezen-tare, interpretare şi comunicare a informaţiei referitoare la organisme, procese şifenomenebiologiceşiacorelaţieidintreele.

4. Competenţa de a proiecta acţiuni de ocrotire a biodiversităţii şi a ecosistemelor.5. Competenţa de a se implica personal în activităţi de menţinere a propriei stări

de sănătate şi a celor din jur.

v. rePartizarea orientativă a unităţilor de Conţinut şi a unităţilor de timP Pe Clase

Clasa Unităţi de conţinut Nr. de oreProfil real Profil umanist

ştiinţe biologice 2 2a X-a I. Însuşiri generale ale organismelor 10 ore 6 ore

II. Organizarea celulară a organismelor 14 ore 6 oreIII. Sistematica organismelor 42 ore 20 ore

a XI-a I. Sistemul nervos 14 ore 5 oreII. Recepţia senzorială 12 ore 5 oreIII. Reglarea umorală 12 ore 2 oreIV. Sistemul locomotor şi locomoţia 10 ore 4 oreV. Circulaţia substanţelor în organism 16 ore 5 oreVI. Respiraţia 10 ore 2 oreVII. Nutriţia 10 ore 3 ore

VIII. Excreţia 8 ore 3 oreIX. Sistemul reproducător şi reproducerea la om 10 ore 5 ore

a XII-a I. Bazele geneticii 45 ore 15 oreII. Ameliorarea organismelor. Biotehnologii 10 ore 5 oreIII. Evoluţia organismelor pe Terra. Evoluţia omului 19 ore 5 oreIV. Ecologia şi protecţia mediului 28 ore 9 ore

vi. subComPetenţe, unităţi de Conţinut, aCtivităţi de învăţare şi evaluare Pe Clase

Profil real

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

CLASA a X-a

•Identificarearamurilorbiologiei.•Stabilirearelaţiilordin-tre ramurile biologiei.

ştiinţe biologice•Diversitateaştiinţelorbio-logice.•Dezvoltareaştiinţelorbiolo-gice în Republica Moldova.

•Prezentarearamurilorbiologi-ei în scheme corelative.•Elaborareaunorprezentărire-feritoare la realizările ştiinţelor biologice în R. Moldova.•Elaborareaunuiglosar-dicţio-nar biologic personal.

•Descriereaînsuşiri-lor generale ale organis-melor.•Utilizareainstrumen-tarului şi a tehnicilor de laborator în procesul de investigaţie a însuşirilor generale ale organismelor.•Interpretareadatelorreferitoare la însuşiri-le generale ale organis-melor.•Proiectareaacţiunilorde investigaţie a însuşirilorgeneralealeorganismelor.

I. Însuşiri generale ale organismelor

•Însuşirigeneralealeorga-nismelor: metabolismul, re-producerea, creşterea, dezvol-tarea, sensibilitatea.

•Reprezentareagraficăameta-bolismului ca proces ge neral.•Realizareaexperimentuluipentru evidenţierea fotosintezei ca metabolism plastic.•Efectuareaunorexperimentepentru evidenţierea excitabilită-ţii, iritabilităţii, creşterii şi dez-voltării organismelor.•Efectuareaunorexperimen-te pentru dirijarea proceselor de creştere şi dezvoltare la plante.•Realizareaunorlucrăriprac-tice de reproducere asexuată şi sexuată la plantele angio-sperme.•Elaborareaproiectelordere-producere a unor plante şi valo-rificarea eficientă a acestora.

8 9

•Identificareapostulate-lor teoriei celulare.•Identificareasubstanţe-lor anorganice şi organi-ce caracteristice celulei.•Recunoaştereadiferi-tor tipuri de celule şi ţe-suturi.•Diferenţiereafuncţiilorprincipale ale organitelor celulare, ale celulei şi ale ţesuturilor.•Comparareastructuriidiferitor tipuri de orga-nite celulare, celule, ţe-suturi.•Stabilireacorelaţieiîn-tre nivelele de organiza-re a viului: celule–ţesu-turi–organe–sisteme de organe.•Argumentareasemnifi-caţiei vitale a substanţe-lor anorganice şi organi-ce pentru organism.•Planificareaunuimodsănătos de viaţă indivi-dual şi social.

II. Organizarea celulară a organismelor

•Compoziţiachimicăacelu-lei: substanţe anorganice: apă, săruri minerale şi substanţe organice: hidraţi de carbon, lipide, proteine, ATP.•Structuraceluleiprocarioteşi a celulei eucariote: micoti-că, vegetală, animală.•Organizareacelulelorînţe-suturi: ţesuturi vegetale şi ţe-suturi animale.•Organizareaţesuturilorînorgane şi sisteme de organe.

•Realizareaexperimentelorpentru determinarea compoziţi-ei chimice a celulei.•Observarealamicroscopastructurii celulei şi a ţesuturilor.•Realizareaunorlucrăripracti-ce pentru obţinerea unor prepa-rate microscopice.•Modelareastructuriiunorti-puri de celule. •Realizareareprezentărilorgra-fice pentru evidenţierea corela-ţiei celule–ţesuturi–organe–sis-teme de organe.•Elaborareameniurilor/raţiiloralimentare referitoare la unele afecţiuni metabolice la om.•Proiectareaunoracţiunidemenţinere a propriului echilibru metabolic.

•Propunereaunorcrite-rii de clasificare a orga-nismelor.•Identificareaprincipa-lelor unităţi taxonomice.•Aplicareaunităţilorta-xonomice în clasificarea organismelor.•Diferenţiereacaractere-lor generale/trăsăturilor distinctive ale organis-melor la nivel de regn, filum/încrengătură şi clasă.•Utilizareafişelordeob-servaţie, a atlaselor şi a

III. Sistematica organismelor•Sistematicaorganismelor*la nivel de regn, filum/încren-gătură şi clasă.•Virusuri(Virales).•Bacterii(Bacteria).•RegnulProtiste(Protista). Încrengături: Rizopode (Rizo-poda); Flagelate (Zoomastigo- phora); Ciliate (Ciliophora); Filumuri: Alge verzi (Chloro-phyta); Alge brune (Phaeo-phyta); Alge roşii (Rhodophyta).•RegnulCiuperci(Fungi). Fi-lumuri: Zigomicete (Zygomyco-ta); Ascomicete (Ascomycota); Bazidiomicete (Basidiomycota).

•Clasificareaorganismelorpebaza diferitor criterii. Elabora-rea unor scheme ierarhice refe-ritoare la sistematica organis-melor.•Observarealamicroscopaparticularităţilor structurale ale unor organisme.•Elaborareaunorcolecţiidemateriale naturale. •Redactareaşiprezentareaunorreferate, rapoarte, fişe informa-ţionale referitoare la particula-rităţile organismelor la nivel de regn, încrengătură, clasă şi re-prezentant.

altor materiale docu-mentare în recunoaşte-rea organismelor.•Recunoaştereaorga-nismelor ce aparţin di-feritor clase de plante şi animale.•Comparareadiferitorregnuri, încrengături şi clase de organisme.•Argumentarearoluluiorganismelor în natură şi în viaţa omului.•Proiectareaacţiunilorde ocrotire a organis-melor.

•Licheni(Lichenes).•RegnulPlante(Plantae). Fi-lumuri: Muşchi (Bryophyta); Ferigi (Polypodiophyta); Gim-nosperme (Pinophyta); An-giosperme (Magnoliophyta): Clase: Monocotiledonate (Liliopsida), Dicotiledonate (Magnoliopsida).•RegnulAnimale(Anima-lia). Încrengături: Celentera-te (Cnidaria): Clase: Hidro-zoare (Hydroyoa), Antozoare (Anthozoa), Scifozoare (Scy-phozoa); Viermi laţi (Pla-tyhelmintes): Clase: Turbela-riate (Turbellaria), Trematode (Trematoda), Cestode (Ces-toda); Viermi cilindrici (Ne-matoda); Viermi inelaţi (An-nelida): Clase: Oligochete (Oligochaeta), Hirudinee (Hi-rudinea); Moluşte (Mollusca): Clase: Gasteropode (Gastro-poda), Lamelibranchiate (Bi-valvia); Artropode (Arthropo-da): Clase: Insecte (Insecta), Arahnide (Arachnida), Crus-tacee (Crustacea); Cordate (Chordata): Clase: Peşti osoşi (Osteichthyes), Amfibieni (Amphibia), Reptile (Repti-lia), Păsări (Aves), Mamifere (Mammalia).* Neil A. Campbell, Jane B. Reece „Biology” (Seventh Edition), 2009.

•Aplicareafişelordeobservaţiepentru recunoaşterea organis-melor ce aparţin diferitor reg-nuri, filumuri/încrengături şi clase.•Elaborareaunorreprezen-tări grafice: conspecte de reper, scheme structurate logic etc. pentru clasificarea organisme-lor.•Elaborareatabelelorcompa-rative referitoare la particulari-tăţile grupurilor sistematice de organisme.•Elaborareaafişelorpublicitare,revistelor biologice, posterelor etc. referitoare la importanţa or-ganismelor în natură şi în viaţa omului.Proiectarea şi realizarea unor acţiuni de protecţie a organis-melor.

CLASA a XI-a

•Interpretareafuncţieisistemului nervos.•Definireanoţiunilordeneuron,sinapsă,reflexe.•Identificareacompo-nentelor neuronului, a arculuireflex.

I. Sistemul nervos•Structuraşifuncţiileneu-ronului. •Sinapsa.•Sistemulnervoscentralşisistemul nervos periferic. •Sistemulnervossomaticşivegetativ.

•Observareaunortipurideneu-roni pe preparate microscopice.•Efectuareaunorexperimentepentruevidenţiereaunorrefle-xe la om.•Elaborareaunortabelecompa-rative pentru evidenţierea

10 11

•Clasificareaneuronilor,a nervilor.•Diferenţiereaelemen-telor constitutive ale sis-temului nervos central şi ale sistemului nervos pe-riferic la om.•Comparareatipurilordeneuroni,areflexelorcondiţionate şi necondi-ţionate, a activităţii siste-mului nervos somatic şi vegetativ, simpatic şi pa-rasimpatic.•Propunereaactivităţilorde îmbunătăţire a stării proceselor corticale fun-damentale la om.•Planificareaprogramelorde activitate pentru men-ţinerea stării de sănătate a sistemului nervos la om.

•Procesecorticalefunda-mentale: învăţarea, memo-ria etc.•Reflexe.•Afecţiunialesistemuluinervos.•Igienasistemuluinervos.

deosebirilordintrearculreflexsomatic şi cel vegetativ.•Elaborareaunorreferatepen-tru evidenţierea importanţei formăriireflexelorcondiţionateîn viaţa organismelor.•Aplicareaunorexerciţii/tes-te pentru identificarea emisferei cerebrale predominante la om şi valorificarea acestui aspect în orientarea profesională.•Redactareaunorrecomandărireferitoare la eficientizarea pro-ceselor de percepţie, memorare, învăţare la om.•Întocmireaunuiprogramop-tim de activitate pentru perioa-de de suprasolicitare a sistemu-lui nervos la om.

•Interpretarearoluluirecepţiei senzoriale în viaţa organismului.•Recunoaştereaanaliza-torilor ca sisteme de co-municare între organism şi mediul înconjurător.•Diferenţiereastructuriiorganelor senzoriale şi a analizatorilor la om.•Analizaacuităţiiunorprocese senzoriale la om.•Argumentareanecesităţiirespectării regulilor de igi-enă pentru activitatea op-timă a analizatorilor la om.

II. Recepţia senzorială•Organesenzorialeşisti-muli.•Structuraşifuncţiileanali-zatorilor la om:– analizatorul vizual;– analizatorul auditiv;– analizatorul vestibular;– analizatorul cutanat;– analizatorul olfactiv;– analizatorul gustativ.•Afecţiunialeanalizatorilorla om.•Igienaorganelordesimţ.

•Recunoaştereasistemelorsen-zoriale la om pe planşe, mulaje.•Realizareaunorexperimen-te pentru punerea în evidenţă a percepţiei senzoriale şi a relaţii-lor între simţuri la om.•UtilizareatabeluluiGolovin pentru determinarea acuităţii vizuale la om. •Prezentareaunorfilmedidac-tice referitoare la importanţa analizatorilor în viaţa omului.•Respectarearegulilordeigienăpentru menţinerea stării de să-nătate a organelor de simţ.

•Determinareaparticu-larităţilor reglării umora-le la om.•Recunoaştereatopo-grafiei glandelor endo-crine la om.

III. Reglarea umorală•Sistemulendocrinlaom.•Glandeendocrine:hipofiza,epifiza, tiroida, paratiroidele, suprarenalele, timusul, pan-creasul, gonadele.•Maladiiendocrinelaom.

•Schiţareatopografieiglandelorendocrine la om.•Citireaanalizelormedicalere-feritoare la conţinutul hormo-nilor.

•Descriereastructu-rii glandelor endocrine la om.•Argumentarearoluluireglării umorale la om.•Analizamaladiiloren-docrine la om.•Elaborarearecomandări-lor pentru profilaxia unor boli endocrine la om.

•Redactareaunorrecomandărireferitoare la funcţionarea opti-mă a sistemului endocrin la om.

•Recunoaştereatipurilorde oase şi articulaţii, gru-pe de muşchi şi pîrghii.•Interpretarearelaţi-ei dintre sistemul osos şi sistemul muscular pen-tru realizarea locomoţiei.•Comparareatipurilorde oase, muşchi, pîrghii.•Demonstrareaexerciţi-ilor de acordare a primu-lui ajutor în caz de luxa-ţii, entorse, fracturi.•Propunereaunorreţe-te alimentare pentru a asigura dezvoltarea nor-mală a sistemului osos şi muscular la om.•Elaborarearecoman-dărilor pentru profilaxia afecţiunilor sistemului locomotor la om.

IV. Sistemul locomotor şi locomoţia

•Sistemullocomotorlaom.•Fiziologiasistemuluiloco-motor la om.•Afecţiunialesistemuluilo-comotor la om.•Igienasistemuluilocomo-tor.

•Recunoaştereapeplanşe,mu-laje a structurilor locomotoare la om.•Elaborareaunortabelecompa-rative ale structurilor locomo-toare.•Demonstrareaunorexerciţiifizice pentru evidenţierea activi-tăţii antagoniste a muşchilor.•Realizareaunorexerciţiipen-tru demonstrarea poziţiei corec-te a corpului în timpul diferitor activităţi fizice. •Exerciţiideacordareaprimu-lui ajutor în caz de luxaţii, en-torse, fracturi.•Alcătuireaunorraţiialimenta-re care să contribuie la creşterea şi dezvoltarea normală a siste-mului locomotor la om.

•Recunoaştereastructu-rilor, sistemelor de orga-ne care asigură circulaţia substanţelor prin corpul omului.•Descriereacirculaţieisangvine la om.•Diferenţiereagrupelorsangvine la om, a tipuri-lor de imunitate.

V. Circulaţia substanţelor în organism

•Sistemulcirculatorlaom:vasele sangvine, inima.•Compoziţiasîngelui,grupe-le sangvine. •Sistemulcirculatorlimfatic.•Imunitatea.•Afecţiunialesistemuluicir-culator la om.•Igienasistemuluicirculator.

•Recunoaştereapeplanşe,mu-laje a organelor circulatorii.•Observarealamicroscopaele-mentelor figurate ale sîngelui.•Identificareagrupelorsangvine,în funcţie de interacţiunea anti-corpilor cu antigenele din sînge.•Schiţareaelementelorsangvi-ne ale sîngelui.•Redactareareferatelorreferi-toare la rolul imunităţii în viaţa organismului.

12 13

•Comparareavase-lor sangvine, a celule-lor sangvine, a grupelor sangvine.•Argumentarearoluluiimunităţii în viaţa orga-nismului.•Clasificareaafecţiunilorsistemului circulator.•Demonstrareaacţiu-nilor de acordare a prim ajutorului în caz de lipo-temie, sincopă, hemo-ragie.•Propunerearegulilorde igienă a sistemului circulator.

•Măsurareatensiuniiarteriale,a pulsului în diverse si tuaţii: ac-tivitate, boală, stres.•Interpretarearezultatelorunoranalize sangvine.•Redactareaunorfişeinforma-ţionale referitoare la consecinţe-le acţiunii fumatului, alcoolului, drogurilor asupra cordului.•Demonstrareaexerciţiilordeprim ajutor în caz de hemoragii.•Elaborarearegimurilorali-mentare pentru persoane ce su-feră de anumite afecţiuni ale sis-temului cardiovascular.•Realizărideinterviurireferi-toare la cauzele unor boli provo-cate de modul de trai.

•Recunoaştereaorgane-lor sistemului respirator la om.•Descriereamecanismu-lui respiraţiei la om. •Determinareacapacită-ţii vitale a plămînilor.•Analizaparticularităţi-lor unor boli respiratorii.•Analizaimpactuluiac-ţiunii factorilor nocivi asupra sistemului respi-rator la om.•Argumentareanecesi-tăţii respectării igienei sistemului respirator.

VI. Respiraţia•Sistemulrespiratorlaom.•Mecanismulrespiraţiei.•Afecţiunialesistemuluires-pirator.•Igienasistemuluirespirator.

•PrezentareaînPowerPointsau în alte programe computerizate a particularităţilor respiraţiei.•ConfecţionareamodeluluiDonders pentru evidenţierea mecanismului respiraţiei.•Calculareacapacităţiivitaleaplămînilor la om. •Măsurarearitmuluirespiratorîn diferite activităţi. •Organizareaunordezbaterireferitoare la dauna alcoolului, tutunului, drogurilor.•Elaborareaunorpostere,fişein-formaţionale, prezentări compu-terizate referitoare la consecinţele nocive ale unor factori poluanţi asupra sistemului respirator.•Exerciţiideacordareaprimuluiajutor: în caz de înec, electrocu-tare, şoc hipo- şi hipertermic etc.

•Recunoaştereaorga-nelor sistemului digestiv la om.•Descriereadigestieilaom.

VII. Nutriţia•Sistemuldigestivşidigestiala om. •Afecţiunialesistemuluidi-gestiv.•Igienasistemuluidigestiv.

•Recunoaştereapeplanşe,mu-laje a organelor sistemului di-gestiv la om.•Redactareaunorreferatelegatede obiceiurile alimentare la om.

•Identificareaunorbolidigestive.•Argumentareanecesi-tăţii respectării igienei cavităţii bucale.•Propunereamodalităţi-lor de profilaxie a bolilor sistemului digestiv.•Alcătuireaunorregi-muri alimentare pen-tru persoane de diferite vîrste.

•Realizareaunorsondajeşire-portaje despre boli digestive şi obiceiuri alimentare.•Demonstrareaexerciţiilordeacordare a primului ajutor în caz de intoxicaţie şi indigestie.•Redactarearegimurilorali-mentare pentru persoane cu afecţiuni ale sistemului digestiv.

•Recunoaştereaorgane-lor sistemului excretor la om.•Identificareaelemente-lor principale ale nefro-nului.•Descriereamecanismu-lui excreţiei la om.•Identificareaunorboliale sistemului excretor la om.•Analizaconsecinţelordereglării funcţionării ri-nichilor la om.•Propunereamodalită-ţilor de profilaxie a bo-lilor sistemului excretor la om.

VIII. Excreţia•Sistemulexcretorşiexcre-ţia la om. •Afecţiunialesistemuluiex-cretor.•Igienasistemuluiexcretor.

•Observareastructuriirinichiu-lui pe mulaje, planşe, material naturalizat.•Realizareaunorpostere,refe-rate, proiecte despre bolile re-nale şi mij loacele contemporane de tratament.•Redactareaunorrecomandărireferitoare la profilaxia bolilor sistemului excretor.

•Recunoaştereaorgane-lor sistemului reproducă-tor la om.•Descriereaetapelorprincipale ale ontogene-zei la om.•Identificareaunorma-ladii sexual-transmisi-bile.•Propunereaunormo-dalităţi de profilaxie a maladiilor sexual-trans-misibile

IX. Sistemul reproducător şi reproducerea la om

•Sistemulreproducătorlaom.•Fecundaţia,gestaţiaşinaş-terea la om.•Dezvoltareapostnatalălaom. •Afecţiunialesistemuluire-producător.•Igienasistemuluireprodu-cător.

•Recunoaştereapeplanşeaor-ganelor sistemului reproducă-tor la om.•Realizareaunordiagramecu:durata gestaţiei, peri oada de ovulaţie etc.•Dezbaterireferitoarelaplanifi-carea familiei.•Elaborareaunorprezentăriîn programe computerizate a particularităţilor ontogenezei la om.

14 15

CLASA a XII-a

•Definireanoţiunilorde genă,genotip,fenotip,cromozom,organismho-mozigot,organismhete-rozigot.•Descriereaparticula-rităţilor structurale şi funcţionale ale acizilor nucleici.•Descriereaproceselorde replicare, transcripţie, translaţie.•Identificareatipurilorde reproducere celula-ră, a tipurilor de cro-mozomi, a tipurilor de mutaţii.•Recunoaştereafazelormitozei şi meiozei.•Descriereaprocesuluide gametogeneză.•Interpretareameca-nismelor principale de moştenire a caracterelor ereditare.•Aplicarealegiloreredi-tăţii la rezolvarea proble-melor de genetică.•Clasificareamutaţiilorşi a factorilor mutageni.•Comparareamitozeişi meiozei, a variabili-tăţii ereditare şi neere-ditare.•Analizaimpactuluiunor factori mutageni asupra organismelor.•Argumentareanecesi-tăţii utilizării metodelor speciale în studiul gene-ticii umane.•Propunereamodalităţi-lor pentru profilaxia bo-lilor ereditare.

I. Bazele geneticii •Bazelemolecularealeere-dităţii. •Acizinucleici.Gene.•Replicarea,transcripţia,translaţia.•Bazelematerialealeeredi-tăţii.•Cromozomii.•Reproducereacelulară:ami-toza, mitoza, meioza. •Gametogeneza.•Legilemendelienedetrans-mitere a caracterelor eredi-tare.•Moştenireaînlănţuităaca-racterelor.•Moştenireacaracterelorcu-plate cu sexul.•Moştenireagrupelorsang-vine.•Variabilitateaneereditarăşiereditară a organismelor.•Mutaţiişifactorimutageni.•Geneticaumană.Metodedestudiu a eredităţii umane.•Ereditateanormalăşipato-logică la om.

•Modelareastructuriimolecu-lelor de acizi nucleici.•Observarealamicroscopşipeplanşe a diviziunii ce lulare.•Comparareapeimaginiaunorcariotipuri normale şi patologi-ce la om.•Caracterizareatipurilordecromozomi din cariotipul uman.•Rezolvareaunorsituaţiideproblemă referitoare la transmi-terea caracterelor ereditare. •Observareaunormutaţiiînnatură.•Realizareareferatelorpentruelucidarea efectului mutagen al unor factori de mediu: radiaţie, poluanţi chimici şi biologici etc.•Dezbaterireferitoarelaclo-nări, grefe, transplante, transfer de gene.

•Definireanoţiunilordesoi,rasă,suşă,biotehno-logii.•Descriereametodelorde ameliorare a organis-melor.•Comparareabioteh-nologiilor tradiţionale şi moderne.•Argumentareanecesită-ţii obţinerii de noi rase de animale, soiuri de plan-te şi suşe de microorga-nisme.•Argumentarearoluluibiotehnologiilor tradiţi-onale şi moderne pentru soluţionarea anumitor probleme ale societăţii.

II. Ameliorarea organismelor. Biotehnologii•Ameliorareaplantelor.•Ameliorareaanimalelor.•Ameliorareamicroorganis-melor.•Biotehnologiitradiţionaleşimoderne.

•Reprezentărigraficealemeto-delor utilizate în ameliorarea or-ganismelor.•Elaborareaproiectelordevalo-rificare a potenţialului economic al unor soiuri de plante, rase de animale şi tulpini de microor-ganisme. •Dezbaterireferitoarelaposibile riscuri şi beneficii ale organismelor modificate gene-tic.

•Interpretareaprinci-piilor evoluţiei biologi-ce şi a ipotezelor originii vieţii.•Analizadovezilor:ana-tomiei comparate, em-briologiei, paleontologiei şi biologiei moleculare în evoluţia lumii organice.•Interpretareafactorilorevoluţiei lumii organice.•Descriereaetapelorprincipale ale apariţiei omului.•Clasificareafactorilorantropogenezei.

III. Evoluţia organismelor pe terra. Evoluţia omului

•Ipotezedebazăaleorigi-nii vieţii.•Principiileevoluţieibiolo-gice.•Dovezileevoluţiei:anato-mia comparată, paleontolo-gia, embriologia, biologia moleculară.•Factoriievoluţiei:variabili-tatea ereditară, selecţia natu-rală, relaţia cu mediul încon-jurător.•Direcţiileevoluţiei:aromor-foze, ideoadaptări, degene-rări.•Origineaomului.

•Dezbaterireferitoarelaipote-zele de bază ale originii vieţii. •Reprezentaregraficăafactori-lorsocialişibiologiciînevoluţiaomului.•Dezbatericureferinţălado-vezile unor ştiinţe referitoare la evoluţia organismelor.•Redactareaunorcomunicăricu referinţă la originea omului.•Formulareauneiconcepţiiproprii despre evoluţia organis-melor pe Terra.•Dezbaterireferitoarelaipote-zele de bază ale originii vieţii. •Reprezentaregraficăafactori-lor sociali şi biologici în evoluţia omului.•Dezbatericureferinţălado-vezile unor ştiinţe referitoare la evoluţia organismelor.•Elaborareaunorcomunicăricu referinţă la originea omului.

16 17

•Identificareanivelurilorde integrare şi organizare a viului.•Definireanoţiunilordepopulaţie,biocenoză,biosferă,ecosistem,lanţtrofic,reţeatrofică,pira-midăecologică.•Descriereaparticulari-tăţilor diferitor niveluri de organizare a materi-ei vii.•Clasificareaecosiste-melor.•Comparareadiferitortipuri de ecosisteme.•Reprezentareasche-matică a relaţiilor trofice din diverse ecosisteme; a succesiunii unui eco-sistem.•Analizafactoriilorpo-luanţi ai ecosistemului/mediului.•Proiectareaacţiunilorde conservare a biodiver-sităţii vegetale şi animale din diverse ecosisteme.•Planificareaactivităţi-lor de salubrizare a me-diului.

IV. Ecologia şi protecţia mediului

•Nivelurideintegrareşior-ganizare a materiei vii.•Organizareaviuluilanivelde individ, populaţie, bioce-noză şi biosferă.•Ecosistemenaturaleşiarti-ficiale.•Relaţiitrofice:lanţurişire-ţele trofice, piramide ecolo-gice.•Echilibruldinamicîncadrulecosistemului.•Poluareaecosistemelor:te-restru-aerian şi acvatic şi pro-tecţia lor.

•Reprezentărigraficealenive-lurilor de integrare şi organizare a materiei vii.•Alcătuireaunorlanţuritrofi-ce, reţele trofice, piramide eco-logice.•Modelareaunuiecosistem.•Elaborareaunorprezentărireferitoare la succesiunea unui ecosistemsubinfluenţaunorfactori: introducere de noi spe-cii, dispariţia unor specii, vînă-toare excesivă, poluare, cataclis-me etc.•Observareaşiînregistrareaas-pectelor de degradare a mediu-lui din localitate. •Iniţiereadeacţiuniecoprotec-tive: elaborarea afişelor, activi-tăţi de plantare a copacilor, de ocrotire a păsărilor etc.•Utilizareainstrumentaruluipentru colectarea materi alului biologic din diverse ecosisteme. •Elaborareadereferate,diagra-me despre starea eco sistemelor, dispariţia unor specii de plan-te şi anima le, protecţia mediu-lui etc.•Realizareaunorexperimen-te de evidenţiere a calităţii apei, a so lului.•Comunicareaunorrezultatelegate de bioacumulări.•Investigaţiastăriiecologiceaecosistemelor din localitate.•Formulareaunorrecomandăride igienă personală şi de ocroti-re a mediului.•Participarealaacţiunidesalu-brizare a mediului.

Profil umanist

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare (recomandate)

CLASA a X-a

•Identificarearamurilorbiologiei.•Stabilirearelaţiilordin-tre ramurile biologiei.

ştiinţe biologice•Diversitateaştiinţelorbio-logice.•Dezvoltareaştiinţelorbiolo-gice în Republica Moldova.

•Prezentarearamurilorbiologi-ei în scheme corelative.•Elaborareaunorprezentărire-feritoare la realizările ştiinţelor biologice în Republica Moldova.•Alcătuireaunuiglosar-dicţio-nar biologic personal.

•Descriereaînsuşiri-lor generale ale organis-melor.•Utilizareainstrumen-tarului şi a tehnicilor de laborator în procesul de investigaţie a însuşiri-lor generale ale organis-melor.•Interpretareadatelorreferitoare la însuşiri-le generale ale organis-melor.•Proiectareaacţiunilorde investigaţie a însuşirilorgeneralealeorganismelor.

I. Însuşiri generale ale organismelor

•Însuşirigeneralealeorganis-melor: metabolismul, repro-ducerea, creşterea, dezvolta-rea, sensibilitatea.

•Efectuareaunorexperimentepentru evidenţierea excitabilită-ţii, iritabilităţii, creşterii şi dez-voltării organismelor.•Reprezentareagraficăameta-bolismului ca proces ge neral.•Realizareaunorlucrăripracti-ce de reproducere a plantelor.•Elaborareaproiectelordere-producere a unor plante şi valo-rificarea eficientă a acestora.

•Identificareapostulate-lor teoriei celulare.•Identificareasubstanţe-lor anorganice şi organi-ce caracteristice celulei.•Recunoaştereadiferi-tor tipuri de celule şi ţe-suturi.•Diferenţiereafuncţiilorprincipale ale organitelor celulare, ale celulei şi ale ţesuturilor.•Comparareastructuriidiferitor tipuri de orga-

II. Organizarea celulară a organismelor

•Compoziţiachimicăacelu-lei: substanţe anorganice: apă, săruri minerale şi substanţe organice: hidraţi de carbon, li-pide, proteine, ATP.•Structuraceluleiprocario-te şi a celulei eucariote: celula vegetală şi celula animală.•Organizareacelulelorînţe-suturi: ţesuturi vegetale şi ţe-suturi animale.•Organizareaţesuturilorînorgane şi sisteme de organe.

•Realizareaexperimentelorpentru determinarea compoziţi-ei chimice a celulei.•Observarealamicroscopastructurii celulei şi a ţesutu-rilor.•Realizareaunorlucrăripracti-ce pentru obţinerea unor prepa-rate microscopice.•Modelareastructuriiunorti-puri de celule, molecule de ADN, proteine etc.•Realizareareprezentărilorgra-fice pentru evidenţierea corelaţi-

18 19

nite celulare, celule, ţe-suturi.•Stabilireacorelaţieiîn-tre nivelele de organiza-re a viului: celule–ţesu-turi–organe–sisteme de organe.•Argumentareasemnifi-caţiei vitale a substanţe-lor anorganice şi organi-ce pentru organism.•Planificareaunuimodsănătos de viaţă indivi-dual şi social.

ei celule–ţesuturi–organe–siste-me de organe.•Alcătuireameniurilor/raţiiloralimentare referitoare la unele afecţiuni metabolice la om.•Proiectareaunoracţiunidemenţinere a propriului echilibru metabolic.

•Propunereaunorcrite-rii de clasificare a orga-nismelor.•Identificareaprincipa-lelor unităţi taxonomice.•Aplicareaunităţilorta-xonomice în clasificarea organismelor.•Diferenţiereacaractere-lor generale/trăsăturilor distinctive ale organis-melor la nivel de regn şi filum/încrengătură.•Utilizareafişelordeob-servaţie, a atlaselor şi a altor materiale docu-mentare în recunoaşte-rea organismelor.•Recunoaştereaorganis-melor ce aparţin diferi-tor regnuri şi filumuri/încrengături.•Comparareadiferitorregnuri, filumuri/încren-gături.•Argumentarearoluluiorganismelor în natură şi în viaţa omului.•Proiectareaacţiunilorde ocrotire a organis-melor.

III. Sistematica organismelor

•Sistematicaorganismelor*lanivel de regn şi filum/încren-gătură.•Virusuri(Virales).•Bacterii(Bacteria).•RegnulProtiste(Protista). Încrengături: Rizopode (Rizo-poda); Flagelate (Zoomastigo-phora); Ciliate (Ciliophora); Filumuri: Alge verzi (Chlo-rophyta); Alge brune (Phae-ophyta); Alge roşii (Rhodo-phyta).•RegnulCiuperci(Fungi). Fi-lumuri: Zigomicete (Zygomy-cota); Ascomicete (As-comycota); Bazidiomicete (Basidiomycota).•Licheni(Lichenes).•RegnulPlante(Plantae). Fi-lumuri: Muşchi (Bryophyta); Ferigi (Polypodiophyta); Gim-nosperme (Pinophyta); Angi-osperme (Magnoliophyta).•RegnulAnimale(Anima-lia). Încrengături: Celenterate (Cnidaria); Viermi laţi (Pla-tyhelmintes);Viermi cilindrici (Nematoda); Viermi inelaţi (Annelida); Moluşte (Mollusca);

•Clasificareaorganismelorpebaza diferitor criterii. •Alcătuireaunorschemeierar-hice referitoare la sistematica or-ganismelor.•Observarealamicroscopaparticularităţilor structurale ale unor organisme.•Colectareaunormaterialena-turale. •Redactareaşiprezentarea unor referate, rapoarte, fişe informaţi-onale referitoare la particularită-ţile organismelor la nivel de regn, încrengătură şi reprezentant.•Aplicareafişelordeobservaţiepentru recunoaşterea organis-melor ce aparţin diferitor reg-nuri, filumuri/încrengături.•Elaborareaunorreprezen-tări grafice: conspecte de reper, scheme structurate logic etc. pentru clasificarea organismelor.•Alcătuireatabelelorcompa-rative referitoare la particulari-tăţile grupurilor sistematice de organisme.•Redactareaafişelorpublicita-re referitoare la importanţa or-ganismelor în natură şi în viaţa omului.

Artropode (Arthropoda);Cor-date (Chordata): Peşti osoşi (Osteichthyes), Amfibieni (Am-phibia), Reptile (Reptilia), Pă-sări (Aves), Mamifere (Mam-malia).

* Neil A. Campbell, Jane B. Reece „Biology” (Seventh Edi-tion), 2009.

•Proiectareaşirealizareaunoracţiuni de protecţie a organis-melor.

CLASA a XI-a

•Interpretareafuncţieisistemului nervos.•Definireanoţiunilordeneuron,reflexe.•Identificareacompo-nentelor neuronului, a arculuireflex.•Clasificareaneuronilor,a nervilor.•Diferenţiereaelemen-telor constitutive ale sis-temului nervos central şi ale sistemului nervos pe-riferic la om.•Comparareatipurilordeneuroni,areflexelorcondiţionate şi necondi-ţionate.•Planificareaprograme-lor de activitate pentru menţinerea stării de sănă-tate a sistemului nervos la om.

I. Sistemul nervos•Structuraşifuncţiileneuro-nului.•Sistemulnervoscentralşisistemul nervos periferic la om.•Reflexe.•Afecţiunialesistemuluiner-vos.•Igienasistemuluinervos.

•Observareaunortipuridene-uroni pe preparate microsco-pice.•Efectuareaunorexperimentepentruevidenţiereaunorrefle-xe la om.•Elaborareaunorreferatepen-tru evidenţierea importanţei formăriireflexelorcondiţionateîn viaţa organismelor.•Aplicareaunorexerciţii/tes-te pentru identificarea emisferei cerebrale predominante la om şi valorificarea acestui aspect în orientarea profesională.•Redactareaunorrecomandărireferitoare la eficientizarea pro-ceselor de percepţie, memorare, învăţare la om.•Întocmireaunuiprogramop-tim de activitate pentru perioa-de de suprasolicitare a sistemu-lui nervos la om.

•Interpretarearoluluipercepţiei senzoriale în viaţa organismului.•Recunoaştereaanaliza-torilor ca sisteme de co-municare între organism şi mediul înconjurător.•Diferenţiereastructuriiorganelor senzoriale şi a analizatorilor la om.

II. Recepţia senzorială•Organesenzorialeşistimuli.•Structuraşifuncţiileanaliza-torilor la om:– analizatorul vizual;– analizatorul auditiv;– analizatorul cutanat;– analizatorul olfactiv;– analizatorul gustativ.•Afecţiunialeanalizatorilorla om.

•Recunoaştereasistemelorsen-zoriale la om pe planşe, mulaje.•Realizareaunorexperimen-te pentru punerea în evidenţă a percepţiei senzoriale şi a relaţii-lor între simţuri la om.•UtilizareatabeluluiGolovin pentru determinarea acuităţii vizuale la om.

20 21

•Analizaacuităţiiunorprocese senzoriale la om.•Argumentareanecesi-tăţii respectării regulilor de igienă pentru activita-tea optimă a analizatorilor la om.

•Igienaorganelordesimţ. •Demonstrareaunorfilmedi-dactice referitoare la importanţa analizatorilor în viaţa omului şi a animalelor.•Respectarearegulilordeigienăpentru menţinerea stării de să-nătate a organelor de simţ.

•Determinareaparticu-larităţilor reglării umo-rale la om.•Recunoaştereatopo-grafiei glandelor endo-crine la om.•Descriereastructu-rii glandelor endocrine la om.•Argumentarearoluluireglării umorale la om.•Analizareamaladiilorendocrine la om.•Elaborarearecoman-dărilor pentru profila-xia unor boli endocrine la om.

III. Reglarea umorală•Sistemulendocrinlaom.Glande endocrine: hipofiza, epifiza, tiroida, paratiroidele, suprarenalele, timusul, pan-creasul, gonadele.•Maladiiendocrinelaom.

•Schiţareatopografieiglandelorendocrine la om.•Citireaanalizelormedicalere-feritoare la conţinutul hormo-nilor.•Redactareaunorrecomandărireferitoare la funcţionarea opti-mă a sistemului endocrin la om.

•Recunoaştereatipurilorde oase, articulaţii, grupe de muşchi.•Comparareatipurilorde oase şi muşchi. •Demonstrareaexerciţi-ilor de acordare a primu-lui ajutor în caz de luxa-ţii, entorse, fracturi.•Propunereaunorreţe-te alimentare pentru a asigura dezvoltarea nor-mală a sistemelor osos şi muscular la om.•Alcătuirearecoman-dărilor pentru profilaxia afecţiunilor sistemului locomotor la om.

IV. Sistemul locomotor şi locomoţia

•Sistemullocomotorlaom.•Afecţiunialesistemuluilo-comotor.•Igienasistemuluilocomotor.

•Recunoaştereapeplanşe,mu-laje a structurilor locomotoare la om.•Demonstrareaunorexerciţiifizice pentru evidenţierea activi-tăţii antagoniste a muşchilor.•Realizareaunorexerciţiipen-tru demonstrarea poziţiei corec-te a corpului în timpul diferitor activităţi fizice. •Exerciţiideacordareaprimu-lui ajutor în caz de luxaţii, entor-se, fracturi.•Alcătuireaunorraţiialimenta-re care să contribuie la creşterea şi dezvoltarea normală a siste-mului locomotor la om.

•Recunoaştereastructu-rilor, sistemelor de orga-ne care asigură circulaţia substanţelor prin corpul omului. •Descriereacirculatieisangvine la om.•Diferenţiereagrupelorsangvine la om, a tipuri-lor de imunitate.•Comparareavaselorsangvine, a celulelor san-gvine, a grupelor sang-vine.•Argumentarearoluluiimunităţii în viaţa orga-nismului.•Clasificareaafecţiunilorsistemului circulator.•Demonstrareaacţiuni-lor de acordare a primu-lui ajutor în caz de lipo-temie, sincopă, hemo-ragie.•Alcătuirearegulilordeigienă a sistemului cir-culator.

V. Circulaţia substanţelor în organism

•Sistemulcirculatorlaom:vasele sangvine, inima.•Compoziţiasîngelui,grupelesangvine, imunitatea.•Afecţiunialesistemuluicir-culator la om.•Igienasistemuluicirculator.

•Recunoaştereapeplanşe,mu-laje a organelor circulatorii.•Observarealamicroscopaele-mentelor figurate ale sîngelui.•Identificareagrupelorsangvi-ne, în funcţie de interacţiunea anticorpilor cu antigenele din sînge.•Schiţareaelementelorsangvineale sîngelui.•Redactareareferatelorreferi-toare la rolul imunităţii în viaţa organismului.•Măsurareatensiuniiarteriale,apulsului în diverse si tuaţii: acti-vitate, boală, stres.•Interpretarearezultatelorunoranalize sangvine.•Redactareaunorfişeinforma-ţionale referitoare la consecinţe-le acţiunii fumatului, alcoolului,a drogurilor asupra cordului.•Demonstrareaexerciţiilordeprim ajutor în caz de hemoragii.•Alcătuirearegimuriloralimen-tare pentru persoane ce suferă de anumite afecţiuni ale siste-mului cardiovascular.•Realizărideinterviurireferi-toare la cauzele unor boli cauza-te de modul de trai.

•Recunoaştereaorgane-lor sistemului respirator la om.•Analizaparticularităţi-lor unor boli respiratorii.•Analizaimpactuluiac-ţiunii factorilor nocivi asupra sistemului respi-rator la om.•Argumentareanecesi-tăţii respectării igienei sistemului respirator.

VI. Respiraţia•Sistemulrespiratorlaom.•Afecţiunialesistemuluires-pirator la om. •Igienasistemuluirespirator.

•Măsurarearitmuluirespiratorîn diferite activităţi. •Organizareaunordezbaterire-feritoare la dauna alcoolului, tu-tunului, a drogurilor.•Elaborareaunorpostere,încare să se elucideze consecinţele nocive ale fumatului asupra sis-temului respirator. •Exerciţiideacordareaprimu-lui ajutor: în caz de înec, elec-trocutare, şoc hipo- şi hiperter-mic etc.

22 23

•Recunoaştereaorga-nelor sistemului digestiv la om.•Descriereadigestieilaom.•Identificareaunorbolidigestive.•Argumentareanecesi-tăţii respectării igienei cavităţii bucale.•Propunereamodalităţi-lor de profilaxie a bolilor sistemului digestiv.•Alcătuireaunorregi-muri alimentare pen-tru persoane de diferite vîrste.

VII. Nutriţia•Sistemuldigestivşidigestiala om. •Afecţiunialesistemuluidi-gestiv.•Igienasistemuluidigestiv.

•Recunoaştereapeplanşe,mu-laje a organelor sistemului di-gestiv la om.•Redactareaunorreferatelegatede obiceiurile alimentare la om.•Realizareaunorsondajeşire-portaje despre boli digestive şi obiceiuri alimentare.•Demonstrareaexerciţiilordeacordare a primului ajutor în caz de intoxicaţie şi indigestie.

•Recunoaştereaorgane-lor sistemului excretor la om.•Identificareaunorboliale sistemului excretor la om.•Analizaconsecinţelordereglării funcţionării ri-nichilor la om.•Propunereamodalită-ţilor de profilaxie a bo-lilor sistemului excretor la om.

VIII. Excreţia•Sistemulexcretorlaom.•Afecţiunialesistemuluiex-cretor.•Igienasistemuluiexcretor.

•Observareastructuriirinichiu-lui pe mulaje, planşe, material naturalizat.•Realizareaunorpostere,refe-rate, proiecte despre bolile re-naleşi mij loacele contemporane de tratament.•Redactareaunorrecomandărireferitoare la profilaxia bolilor sistemului excretor.

•Recunoaştereaorgane-lor sistemului reprodu-cător la om.•Descriereaetapelorprincipale ale ontogene-zei la om.•Identificareaunorma-ladii sexual-transmisi-bile.•Propunereaunormoda-lităţi de profilaxie a ma-ladiilor sexual-transmi-sibile.

IX. Sistemul reproducător şi reproducerea la om

•Sistemulreproducătorlaom.•Fecundaţia,gestaţiaşinaşte-rea la om.•Dezvoltareapostnatalălaom. •Afecţiunialesistemuluireproducător.•Igienasistemuluireprodu-cător.

•Recunoaştereapeplanşeaor-ganelor sistemului reproducă-tor la om.•Realizareaunordiagramecu:durata gestaţiei, peri oada de ovulaţie etc.•Dezbaterireferitoarelaplanifi-carea familiei.•Elaborareaunorprezentăriînprograme computerizate a par-ticularităţilor ontogenezei la om.

CLASA a XII-a

•Definireanoţiunilorde genă,genotip,fenotip,cromozom,organismho-mozigot,organismhete-rozigot.•Descriereaparticula-rităţilor structurale şi funcţionale ale acizilor nucleici.•Identificareatipurilorde cromozomi, a tipuri-lor de mutaţii.•Descriereaprocesuluide gametogeneză.•Interpretareameca-nismelor principale de moştenire a caracterelor ereditare.•Aplicarealegiloreredi-tăţii la rezolvarea proble-melor de genetică.•Clasificareamutaţiilorşi a factorilor mutageni.•Comparareavariabili-tăţii ereditare şi neere-ditare.•Analizaimpactuluiunor factori mutageni asupra organismelor.•Argumentareanecesi-tăţii utilizării metodelor speciale în studiul gene-ticii umane.•Propunereamodalităţi-lor pentru profilaxia bo-lilor ereditare.

I. Bazele geneticii •Bazelemolecularealeeredi-tăţii. Acizi nucleici. Gene.•Bazelematerialealeeredită-ţii. Cromozomii.•Gametogeneza.•Legilemendelienedetrans-mitere a caracterelor ereditare.•Moştenireacaracterelorcu-plate cu sexul.•Moştenireagrupelorsang-vine.•Variabilitateaneereditarăşiereditară a organismelor. Mu-taţii şi factori mutageni.•Geneticaumană.Metodedestudiu a eredităţii umane.•Ereditateanormalăşipato-logică la om.

•Observarealamicroscopşipeplanşe a diviziunii ce lulare.•Comparareaimaginilorunorcariotipuri normale şi patologi-ce la om.•Caracterizareatipurilordecromozomi din cariotipul nor-mal uman.•Realizareaunorpredicţiideapariţie a urmaşilor pe baza le-gilor transmiterii ereditare.•Rezolvareaunorsituaţiideproblemă referitoare la transmi-terea caracterelor ereditare. •Observareaunormutaţiiînnatură.•Redactareareferatelorpentruelucidarea efectului mutagen al unor factori de mediu: radiaţie, poluanţi chimici şi biologici etc.•Dezbaterireferitoarelaclo-nări, grefe, transplante, transfer de gene.

•Definireanoţiunilordesoi,rasă,suşă,biotehno-logii.•Descriereametodelorde ameliorare a organis-melor.

II. Ameliorarea organisme-lor. Biotehnologii

•Ameliorareaplantelor.•Ameliorareaanimalelor.•Ameliorareamicroorganis-melor.•Biotehnologiitradiţionaleşimoderne.

•Reprezentărigraficealemeto-delor utilizate în ameliorarea or-ganismelor.•Elaborareaproiectelordevalo-rificare a potenţialului economic al unor soiuri de plante, rase de

24 25

•Comparareabioteh-nologiilor tradiţionale şi moderne.•Argumentareanecesi-tăţii obţinerii de noi rase de animale, soiuri de plante şi suşe de micro-organisme.•Argumentarearoluluibiotehnologiilor tradiţi-onale şi moderne pentru soluţionarea anumitor probleme ale societăţii.

animale şi tulpini de microor-ganisme.

•Interpretareaipotezelororiginii vieţii.•Analizadovezilorana-tomiei comparate şi ale embriologiei în evoluţia lumii organice.•Identificareafactorilorevoluţiei lumii organice.•Descriereaetapelorprincipale ale apariţiei omului.•Clasificareafactorilorantropogenezei.

III. Evoluţia organismelor pe terra. Evoluţia omului

•Ipotezedebazăaleoriginiivieţii.•Dovezileevoluţiei:anatomiacomparată, embriologia.•Factoriievoluţiei:selecţianaturală, relaţia cu mediul în-conjurător.•Origineaomului.

•Dezbaterireferitoarelaipote-zele de bază ale originii vieţii. •Reprezentaregraficăafactori-lorsocialişibiologiciînevoluţiaomului.•Dezbatericureferinţăladove-zile unor ştiinţe despre evoluţia organismelor.•Redactareaunorcomunicăricu referinţă la originea omului.

•Identificareanivelurilorde integrare şi organizare a viului.•Definireanoţiunilordepopulaţie,biocenoză,bio-sferă,ecosistem,lanţtro-fic,reţeatrofică,piramidăecologică.•Descriereaparticulari-tăţilor diferitor niveluri de organizare a materi-ei vii.•Clasificareaecosiste-melor.•Comparareadiferitortipuri de ecosisteme.•Reprezentareaschema-tică a relaţiilor trofice

IV. Ecologia şi protecţia mediului

•Nivelurideintegrareşiorga-nizare a materiei vii.•Organizareaviuluilanivelde populaţie, biocenoză şi bio-sferă.•Ecosistemenaturaleşiarti-ficiale.•Relaţiitrofice:lanţurişireţe-le trofice, piramide ecologice.•Echilibruldinamicîncadrulecosistemului.•Poluareaecosistemelor:te-restru-aerian şi acvatic şi pro-tecţia lor.

•Reprezentărigraficealenivelu-rilor de integrare şi organizare a materiei vii.•Alcătuireaunorlanţuritrofi-ce, reţele trofice, piramide eco-logice.•Modelareaunuiecosistem.•Elaborareaunorprezentărireferitoare la evoluţia unui eco-sistemsubinfluenţaunorfac-tori: introducere de noi specii, dispariţia unor specii, vînătoa-re excesivă, poluare, cataclis-me etc.•Observareaşiînregistrareaas-pectelor de degradare a mediu-lui din localitate.

din diverse ecosisteme, a succesiunii unui eco-sistem.•Analizafactoriilorpo-luanţi ai ecosistemului/mediului. Proiectarea ac-ţiunilor de conservare a biodiversităţii vegetale şi animale din diferite eco-sisteme.•Planificareaactivităţi-lor de salubrizare a me-diului.

•Iniţiereadeacţiuniecoprotec-tive: afişe, activităţi de plantare, de ocrotire a păsărilor etc.•Utilizareainstrumentaruluipentru colectarea materi alului biologic din diverse ecosiste-me. •Elaborareadereferate,diagra-me despre starea eco sistemelor, dispariţia unor specii de plan-te şi anima le, protecţia mediu-lui etc.•Realizareaunorexperimentedeevidenţiere a calităţii apei, a so-lului.•Comunicareaunorrezultatelegate de bioacumulare.•Propunereaunorsoluţiideameliorare a me diului.•Formulareaunorrecomandăride igienă personală şi de ocroti-re a mediului.•Participarealaacţiunidesalu-brizare a mediului.

vii. strategii didaCtiCe: orientări generale

Curriculumul liceal la Biologie orientează proiectarea, organizarea şi desfăşurarea demersului educaţional în contextul unei pedagogii axate pe competenţe. O astfel de abordare prevede proiectarea demersului didactic la biologie în vederea formării unor competenţe la elevi care contribuie la integrarea/acomodarea elevilor la condiţiile rea-le, mereu în schimbare ale vieţii.

Modelul grafic de formare a unei competenţe este prezentat în figura de mai jos.

„Savoir”

„Savoir vivre”

„Savoir faire”

„Savoir être”

26 27

Prezentarea schematică a modelului formării competenţei demonstrează că ea nu este o sumă adiativă a trei componente, ci reprezintă rezultanta acestora. În procesul de învăţămînt componentele date se formează prin sarcini didactice corespunzătoare şi prin adaptarea unei game de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică, formativă,motivantă,reflexivă,continuă.

•ComponentaSavoir/cunoştinţe are scopul de a interioriza informaţia comuni-cată. În acest caz sînt implicate anumite procese psihice (percepţia, memoria şi unele operaţii elementare de gîndire). La elaborarea sarcinilor didactice pentru acest nivel se foloseşte pe larg taxonomialuiBloom, orientată spre formarea la elevi a minimumului intelectual necesar şi suficient.

Pentru asimilarea/interiorizarea conştientă a informaţiei se utilizează metode de informare/documentare: SINELG,interviulpetreitrepte,lecturaghidată; observaţia.

•ComponentaSavoir faire/priceperi şi deprinderi are scopul de a dezvolta la ma-ximum capacităţile intelectuale şi cele psihomotorii ale elevilor, acestea determinînd locul real al copilului în viitor. Pentru dezvoltarea potenţialului intelectual pot fi folo-site taxonomiile:Tolingherova,Simpson,Dove etc.

În acest caz cele mai recomandate metode la lecţiile de biologie sînt observaţia,experimentul,lucrareapractică,lucrareadelaborator,modelarea,reprezentărilegrafice,schemestructuratelogic,schemecorelativeetc. – metode care au un caracter aplicativ şi formează la elevi priceperi şi deprinderi acţional practice.

În perioada postmodernă un rol deosebit le revine tehnologiilor informaţionale. Din acest punct de vedere, elevii vor utiliza diferite programe computerizate pentru selectarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile struc-turilor, proceselor, fenomenelor biologice.

•ComponentaSavoir vivre/atitudini urmăreşte să formeze la elevi atitudini şi com-portament în contextul condiţiilor sociale bine determinate. Acest scop poate fi atins în cazul cînd la elaborarea sarcinilor didactice se va folosi taxonomialuiKrathwohl.

În acest context se vor aplica metode ce formează la elevi valori şi atitudini perso-nale; astfel de metode sînt: studiuldecaz,interviul,joculderol,dezbaterea etc.

Unele metode/tehnici utilizate în procesul de formare a competenţei se realizează în cadrul activităţii în grup, iar altele – în cadrul activităţii individuale. Aceste forme de activitate prezintă anumite valenţe formative: activitatea în grup contribuie la formarea abilităţilor/competenţelor de comunicare, parteneriat, cooperare, colaborare, luare de decizii etc.; activitatea individuală dezvoltă abilităţi de acţiune independentă/persona-lizată, autoinstruire, autoresponsabilitate etc.

•Savoir être este rezultanta a trei componente: savoir/cunoştinţe+ savoir faire/priceperişideprinderi+savoirvivre/atitudini şi reprezintă competenţa formată, mani-festată prin comportament observabil şi măsurabil raportat la o situaţie concretă.

Abordarea unei astfel de strategii în procesul educaţional la biologie presupune diversitate şi creativitate în educaţie, aspect important ce deschide noi perspective în formarea personalităţii elevului şi în transformarea societăţii.

viii. strategii de evaluare

Pedagogia axată pe competenţe orientează vectorul evaluării spre o evaluare con-tinuă/formativă:

– prin motivarea elevilor şi realizarea feedbackului; – prin stimularea la elevi a efortului de autoevaluare formativă (autoevaluarea for-

mativă reprezintă procesul prin care elevul însuşi este pus să judece calitatea lu-crului său în raport cu obiectivele definite şi cu criteriile de apreciere propuse);

– prin formarea deprinderilor de evaluare reciprocă (evaluarea reciprocă consti-tuie un proces de interacţiune evaluativă orientat spre emiterea unor judecăţi de valoare în baza unor criterii prestabilite);

– prin evidenţierea succesului, realizînd astfel principiul centrării pe personalitatea celui evaluat (educat).

Valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă, continuă a compe-tenţelorlaelevireflectateînstandardeleeducaţionale.

În acest context, în activitatea didactică va reuşi acel profesor care va oferi la fiecare lecţie un set de sarcini didactice pe nivele, elaborate în contextul taxonomiilor cores-punzătoare, fapt ce va permite valorificarea la maximum a potenţialului intelectual al fiecărui elev.

Prinsarcinididacticedediversniveldedificultate,profesorulorienteazăşidirijeazăactivitateadestudiereaelevilor,evidenţiazăceşicumtrebuiesăînveţe,formîndu-leunstil demuncă intelectuală.Evaluarea realizată astfel evită caracterul de „surpriză” alrezultatelor.Eanuseefectueazăînscopde„sancţionare”,cipermiteautoevaluarearezul-tatelorobţinute,transformîndelevulînsubiectalproprieiformări.

În procesul de evaluare continuă la clasă în cadrul lecţiilor de biologie se vor folosi atît metode tradiţionale de evaluare: chestionareoraleşiscrise, cît şi metode interactive: investigaţii,lucrăripractice,lucrăridelaborator,portofoliul etc. utilizate în vederea eva-luării capacităţii elevilor de a aplica anumite cunoştinţe teoretice, precum şi a gradului de stăpînire a priceperilor şi deprinderilor de ordin practic.

Pentru realizarea cu succes a unei activităţi practice, elevii trebuie să fie avizaţi de către profesor asupra:

– tematicii lucrărilor; – modului în care ele vor fi evaluate (baremele/grilele/criteriile de notare); – condiţiilor care le sînt oferite pentru a realiza aceste activităţi (aparate, ustensile

de laborator, materiale etc.). Toate aceste metode permit profesorului să obţină puncte de reper şi să adune

informaţii asupra derulării activităţii elevului, oferindu-i astfel elevului posibilitatea de aarătaceeaceştie într-o varietate de contexte şi situaţii. Pe baza acestor informaţii profesorul îşi fundamentează judecata de valoare într-o apreciereobiectivă a achiziţii-lor elevilor şi a progreselorînregistrate.

Evaluările realizate la finele anului de învăţămînt vor demonstra posedarea sub-competenţelor indicate în curriculum pentru clasa respectivă.

referinţe bibliografiCe1. Bîrnaz N. Formarea competenţelor la elevi – imperativul învăţămîntului de calitate. În:

Calitatea educaţiei: teorii, principii, realizări. Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale, 30–31 octombrie 2008, Partea I, Chişinău: IŞE, (CEP USM), p. 103–107.

2. Bîrnaz N. Formareadecompetenţelalecţiiledebiologie:delacadrulgenerallacelparticu-lar. În: Didactica Pro..., 2008, nr. 4–5 (50–51), p. 90–94.

3. Bîrnaz N., Dandara O. Posibilităţidediferenţiereşiindividualizareaînvăţămîntului.Sar-cinididactice. Supliment al revistei DidacticaPro..., 2002, nr. 6, p. 68.

4. Cartaleanu T., Cosovan O., Goras-Postică V. şi alţii. Formaredecompetenţeprinstrategiididacticeinteractive. Chişinău: CE ProDidactica, 2008.

5. Crişan A., Guţu V. Proiectareacurriculumuluidebază. Ghid metodologic. Chişinău, 1997.6. Curriculumdebază–documentereglatoare. Chişinău, 1996.7. Guţu V. CadruldereferinţăalCurriculumuluiNaţional. Ghid de implementare a curriculu-

mului modernizat în învăţămîntul liceal. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2007.8. Guţu V., Chicu V., Dandara O. şi alţii. Psihopedagogiacentratăpecopil. Chişinău: CEP

USM, 2008.9. Minder M. Didacticafuncţională. Chişinău, Editura Cartier, 2003.10. Piajet J. Psihologiainteligenţei (trad.). Chişinău, Editura Ştiinţa, 1985.