Cum se realizează eficienţa resurselor de agregate în comunităţile ...
Transcript of Cum se realizează eficienţa resurselor de agregate în comunităţile ...
Cum se realizează eficiența resurselor de agregate
în comunitățile locale
Manual
Dobândirea licenței sociale
pentru exploatare
Aplicarea celor mai bune practici pentru exploatare
Protejarea resurselor naturale
Promovarea reciclării
Facilitarea accesului la resurse
Prevenirea carierelor ilegale
Imbunătățirea în ansamblu a
performanței de mediu
SEE/A/151/2.4/X
“
R“Su
Editare: Design coTipar versTipar versAnul apar
Această pubgramului Sou
Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în
comunitățile locale”
Manual comun pentru decidenții la nivel local
Bazat pe:
apoartele pregătite în Pachetul de Lucru 3 al Proiectului SARMa stainable Aggregates Resource Management” (SEE/A/151/2.4/X)
Website: http://www.sarmaproject.eu
Informații privind editarea
F. Chalkiopoulou & K. Hatzilazaridou (IGME, Greece) pertă & foto: F. Chalkiopoulou iune engleză: Technical University of Crete iunea română: Institutul Geologic al României iției: 2011
© Copyright
licație reflectă numai punctul de vedere al autorilor, iar Autoritatea de Management a Pro‐th East Europe nu poate fi făcută responsabilă pentru orice utilizare posibilă a informațiilor
conținute mai jos.
CUPRINS
DESCRIERE Pag.
Cuvânt înainte 3
1 Informații introductive 5 1.1 Scopul Manualului 6 1.2 Metodologie 6 1.3 Structura Manualului 7
2 De ce nevoia de agregate? 9 2.1 Semnificația agregatelor în viața de zi cu zi 11 2.2 Scurtă descriere a practicilor de producere a agregatelor în
țările Europei de Sud‐Est 12
3 Probleme majore care afectează durabilitatea resurselor de agregate la nivel local
23
3.1 Necesitatea unei dezvoltări durabile 24 3.2 Aspecte sociale 24 3.3 Probleme de mediu 25 3.4 Probleme ale exploatărilor ilegale în cariere 28 3.5 Probleme ale reciclării 30 3.6 Probleme ale proceselor de autorizare 31
4 Parametrii cheie ai sustenabilității pentru industrie 33 4.1 Generalități 34 4.2 Bune practici 35
5 Recomandări pentru autoritățile şi comunitățile locale 45 5.1 Dezvoltarea planurilor locale 46 5.2 Creşterea cunoaşterii şi a gradului de conştientizare 47 5.3 Prevenirea carierelor ilegale 47 5.4 Promovarea reciclării 48 5.5 Introducerea de noi instrumente în luarea deciziilor 49
6 Selecție de termeni şi definiții 50
7 Referințe bibliografice 52
P a g i n a | 1
Colaboratori
Autorii manualului:
Chalkiopoulou, Fotini, Institute of Geology & Mineral Exploration (IGME), Greece Hatzilazaridou, Kiki, MSc, Institute of Geology & Mineral Exploration (IGME), Greece
Traducerea şi adaptarea în limba română
Mărunțiu, Marcel, Dr Institutul Geologic al României Bindea, Gabriel, Dr Institutul Geologic al României Colțoi, Octavian, Dr Institutul Geologic al României Marica, Silviana, Dr Institutul Geologic al României
Referenți:
Interni Agioutantis, Zach, Dr Technical University of Crete (TUC), Grecia
Blengini, Gian Andrea, Dr Politecnico di Torino (Polito), Italia
Cibin, Ubaldo, Dr Emilia – Romagna Region, Environment, Soil and Coast Defence Department, Italia
Garbarino, Elena, Dr Sustainable Development and Environmental Department, Envi‐ronmental Impact Assessment Service, Torino Province, Italia
Marinescu, Mihai, Dr Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică, România
Moisiu, Ledi Geological Survey of Albania, Albania
Pelosio, Andrea, Dr Territorial Planning Service, Parma Province, Italia
Solar, Slavko, Dr Geological Survey of Slovenia, Slovenia
Simic, Vladimir, Dr University of Belgrade, Faculty of Mining and Geology, Serbia
Tamas, Hamor, Dr Hungarian Office for Mining and Geology, Ungaria
Tiess, Guenter, Dr University of Leoben, Austria
Membrii Comitetului de avizare externă:Brown, Teresa British Geological Survey (BGS), Marea Britanie
Hejny, Horst, Dr Expert Extern (Consultant), Germania
O’Brien, Jim Preşedinte al European Aggregates Association (UEPG) Borad, Marea Britanie
Shields, Deborah J., Dr Colorado State University, Statele Unite ale Americii
Externi: Adam, Katerina, Dr National Technical University of Athens (NTUA), Grecia
Mulțumiri Partenerii proiectului SARMa aduc mulțumiri Comisiei Europene pentru finanțarea proiectului care a creiat oportunitatea de a lucra împreună, de a împărtăşi puncte de vedere comune şi de a dezvolta o cooperare
de înalt nivel, care a condus la acest raport.
2 | P a g i n a
Cuvânt înainte
Agregatele se utilizează la construcția de locuințe, clădiri comerciale, ansambluri industriale şi într‐o largă varietate de proiecte publice de infrastructură. Tările Europei de Sud‐Est (SEE) sunt bogate în aggregate dar, nici managementul, nici oferta nu sunt coordonate. La nivel local, problemele sunt legate de impactul de mediu, reciclarea limitată, nevoia de consultare şi de competență a celor interesați de agre‐gate, lipsa licenței sociale de operare.
Pentru a face față provocărilor existente, proiectul denumit “Sustainable Aggregates Resource Management” (SEE/A/151/2.4/X – SARMa) a fost aprobat de Comisia UE şi co‐finanțat din fonduri ERDF în 2009. Cele două obiective principale ale proiectului sunt:
i. Să dezvolte o viziune comună asupra managementului durabil al resurselor de agregate (SARM) în SEE, adică să promoveze o exploatare eficientă şi cu impact social şi de mediu scăzut, implicând şi managementul deşeurilor, şi
ii. Să asigure o politică a aprovizionării durabile din surse mixte (SSM) în SEE, in‐cluzând deşeuri reciclabile şi produse industriale secundare (zguri), care împre‐ună măresc beneficiile nete ale valorificării agregatelor de‐a lungul generațiilor.
Obiectivele SARMa cuprind printre altele: coordonarea în managementul resurselor de agregate, creşterea transferului de know‐how şi susținerea perfecționării în firme, aparatul administrativ şi societatea civilă. Activitățile implementate prin proiectul SARMa asociază participanți instituționali, factori de decizie şi administrativi, sectorul economic, operatori de cariere, societatea civilă şi ONG‐uri prin workshop‐uri şi rezultate specifice la trei scări spațiale. La scară locală, care este şi conținutul acestui Manual, scopurile sunt: (a) să optimizeze eficiența producției de aggregate primare; (b) să prevină sau să minimizeze impactul de mediu şi să îmbunătățească reabilitarea; (c) să diminueze practicile ilegale prin perfecționarea informării; (d) să promoveze reciclarea (deşeuri din construcții, demolări şi cariere), şi, la final, (e) să crească apti‐tudinea grupurilor interesate pentru înțelegerea şi interpretarea corectă a probleme‐lor asociate exploatării agregatelor şi angajarea lor într‐un dialog documentat cu au‐toritățile locale şi operatorii de cariere.
Coordonator de proiect
Slavko V. Solar
Geological Survey of Slovenia
P a g i n a | 3
Structura SARMa
WP3: ‘Activități la nivel local ‐ Extracție şi demolare’
WP1 WP2 WP4 WP5
Act. 3.1: ‘Practici de extracție prietenoase cu mediul’
5 cazuri studiate. Rapoarte sepa‐rate au fost pregătite.
Act. 3.2: ‘Cariere ilegale’
5 cazuri studiate. Rapoarte separate au fost
pregătite.
Act. 3.3: ‘Reciclare’
9 cazuri studiate. Rapoarte separate au
fost pregătite.
1 raport de sinteză “Practici de extracție priete‐
noase cu mediul”
1 raport de sinteză “Cariere ilegale”
1 raport de sinteză “Reciclare”
Activitatea 3.4: Pregătire Manual nivel local, bazat pe cele 3 rapoarte de sinteză
1 Manual comun denumit:
“Cum se realizează eficiența resurse‐lor de agregate în comunitățile
locale”
(în Engleză şi limbile naționale)
1. Rapoarte individuale WP 3 şi WP 4
2. Bibliografie
1. Referenți interni
2. Referenți externi
DISTRIBUTIE
Fig.1: Bloc‐diagrama structurii proiectului şi a metodologiei aplicată pentru Manual
4 | P a g i n a
1. Informații introductive
‘Eficiența resursei’ este definită în general ca o practică în care utilizarea unui material este supusă conceptului “Reduce – Reutilizează – Reciclează – Repară”, notat în ordinea descendentă a priorității. [Selecție de termeni şi definiții, cap. 6 din Manual] Aplicând definiția de mai sus agregatelor, SARM (Sustainable Aggregates Resource Management) şi SSM (Sustainable Supply Mix) sunt acțiunile cheie care trebuiesc inițiate de toate părțile implicate (producători, autorități, comunități) pentru a re‐aliza eficiența resurselor.
Aşadar scopurile sunt: i) să promoveze o ex‐ploatare eficientă şi cu impact social şi de mediu scăzut, considerând şi managementul deşeurilor (SARM), şi ii) să utilizeze surse multiple, incluzând reciclarea deşeurilor şi a produselor industriale secundare (zguri) care împreună măresc beneficiile valorificării agregatelor de‐a lungul generațiilor (SSM). [Sursă: Glossar SARMα, http://www.sarmaproject.eu/]
P a g i n a | 5
1.1 Scopul Manualului
Manualul “Cum se realizează eficiența resurselor de agregate în comunitățile locale” reprezintă un produs public important al proiectului SARMa. El este destinat tuturor celor interesați la nivel local, cum sunt operatorii de cariere, societatea / comuni‐tatea şi autoritățile locale. El cuprinde un set de informații, mesaje şi recomandări, şi explică premizele şi acțiunile necesare sporirii eficienței resurselor în exploatare la nivel local. Recomandările propuse sunt destinate să:
− Incurajeze aplicarea bunelor practici ale activităților extractive prietenoase cu mediul;
− Introducă ideea dezvoltării unor instrumente de prevenire a carierelor ilegale;
− Promoveze activitățile de reciclare, utilizabile pentru producerea de agregate.
Acest document nu are character tehnic sau legislativ şi nu intenționează să înlo‐cuiască documentele oficiale, nationale sau ale Comisiei, referitoare la subiecte rele‐vante producției de aggregate. El atrage atenția asupra unor binecunoscute pro‐bleme cheie şi a acțiunilor corespunzătoare, într‐o manieră simplă şi uşor de citit.
In plus, Manualul doreşte să contribuie la dezvoltarea durabilă în SEE prin promova‐rea practicilor şi politicilor managementului durabil al agregatelor, şi a aprovizionării durabile din surse mixte în această regiune. Acestea aduc la rândul lor licența socială firmelor, ceea ce le va îngădui să rămână în afacere şi să realizeze profit.
1.2 Metodologie
Cincisprezece (15) parteneri din zece (10) țări ale SEE au participat la proiectul SAR‐Ma (Fig. 2). Observatori, reprezentând ministere cu atribuții în minerit, autorități regionale, camere de comerț şi industrie, au fost de asemenea prezenți. Contribuții au fost aduse de către servicii geologice, institute şi facultăți care lucrează în mod curent ca experți sau consilieri ai guvernelor şi industriei, combinând cunoştințele actuale şi expertiza în domeniul agregatelor. De asemenea, au fost asociate opt cor‐puri decizionale cu atribuții în domeniul agregatelor.
Proiectul SARMa a fost structurat în cinci Pachete de lucru (WPs), două (2) generale şi trei (3) tematice (Fig. 1). Printre ele, WP3 ‘Extraction and Demolition Site Level Activi‐ties’ a fost partea destinată să îndeplinească obiectivele proiectului prin patru acti‐vități concentrate pe îmbunătățirea eficienței resurselor la nivel local.
Prezentul manual a fost realizat prin activitatea 3.4 a proiectului şi s‐a bazat în princi‐pal pe rapoartele de sinteză pregătite în WP3 (Fig. 1). Următoarele surse au fost de asemenea luate în seamă:
− Rapoarte individuale în WP3 ale partenerilor din proiect, referitoare la studii de caz separate, din diferite țări ale SEE. Cazurile activității 3.1 au fost selectate pentru a ilustra example ale extracției de agregate cu aplicarea practicilor prietenoase cu mediul. Cazurile activității 3.2 au fost examinate pentru probleme
6 | P a g i n a
de ilegalitate şi propuneri de monitorizare, utilizate pentru a prezenta reco‐mandări despre cum să se prevină carierele ilegale în țările SEE. In final, cazurile activității 3.3 au fost examinate pentru a reliefa potențialul de producere a agre‐gatelor prin activități de reciclare în țările SEE. Alături de rapoarte, chestionare individuale completate de către partneri în activitatea 3.3 au fost de asemenea avute în vedere. Acestea au presupus colectarea de informații referitoare la practicile de reciclare active în țările implicate în proiect.
− Repoarte pregătite în WP4, şi în particular în activitatea 4.1 a proiectului. Această activitate a inclus studiul cadrului legislativ şi de reglementare legat de managementul durabil al resurselor de agregate în unele țări ale SEE.
− Documente publicate şi website‐uri în legătură cu conținutul manualului.
Toate sursele de mai sus sunt evidențiate detaliat în capitolul 7 al Manualului.
Inainte de publicare, Manualul a fost supus unui process de revizie, internă şi ex‐ternă, atât de către parteneri în proiect cât şi de către referenți externi. Astfel, el re‐flectă sinteza punctelor de vedere a numeroşi experți din diferite instituții (Colabora‐tori, pagina 2).
Fig. 2: Al 2‐lea Meeting al Consorțiului partenerilor proiectului SARMa, Split, Croatia, 4‐5 Feb, 2010
1.3 Structura Manualului
Manualul este structurat în şapte (7) capitole. In acest capitol, sunt incluse informații introductive referitoare la scopul Manualului, la metodologia aplicată pentru pregăti‐rea lui şi la structura sa.
Capitolul 2 conține informații generale asupra activității de producție a agregatelor în Europa şi a practicilor de exploatare în carieră aplicate în țările din SEE. Date selec‐tate din studiile de caz ale proiectului au fost utilizate ca exemple.
Capitolul 3 reliefează problemele majore legate de activitățile de extracție la nivel local, aşa cum au fost ele identificate prin cercetarea realizată în proiect. Scopul său este să sublinieze necesitatea ca operatorii, autoritățile locale şi comunitățile din SEE
P a g i n a | 7
să ia măsuri pentru managementul acestor probleme într‐o manieră durabilă. Iarăşi, date selectate din studiile de caz ale proiectului au fost utilizate ca exemple.
Capitolele 4 şi 5 subliniază bunele practici şi recomandările propuse industriei şi, re‐spectiv, stakeholderilor locali. Aceste seturi de propuneri cuprind sinteza bunelor example din țările SEE, cunoscute prin experiență, şi a practicilor larg acceptate în Europa.
O selecție de termeni şi definiții legate de conținutul Manualului este conținută de capitolul 6. Aceasta a fost considerată importantă pentru a sprijini citirea Manualului şi a ajuta cititorii în clarificarea, dacă este necesar, a unor termeni semnificativi. Sursele utilizate pentru capitolul 6 sunt specificate şi pot fi accesate pentru informații suplimentare.
La final, toate documentele citate în Manual sunt prezentate, în ordine alfabetică, în capitolul 7.
8 | P a g i n a
2. De ce nevoia de agregate?
In prezent, circa 90% din totalul producției de agregate din Europa provine din resurse naturale, extrase în cariere şi balastiere. Restul de 10% din producția europeană de agregate provine din depozite marine, reciclarea deşeurilor industriale, cum sunt zgurile şi cenuşile, şi reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări.
Producția de agregate marine şi a celor provenite prin activități de reciclare va continua să crească; totuşi, pe termen lung, circa 85% din necesar va trebui încă să fie acoperit cu agregate produse prin extracție în cariere.
Agregatele produse prin reciclare nu ar trebui private ca nişte concurenți ai agregatelor produse în cariere, ci mai degrabă utilizarea lor împreună este strategică pentru asigurarea aprovizionării din surse multiple ‐ Sustainable Supply Mix (SSM).
P a g i n a | 9
M
41%
Recy m &
6%
Ag r mar m
Cons DeM
Recicconşi de
Fig. 3: Distr
Intocmită de F. Chalkiopolicies and permitting
University of Leobe
Notă: Agregatele sunt pAcest tip de agregate nacest tip de agregate est
10 | P a g i n a
Marine gregates (Sea oLake Dredged)
Agregate ine (dragate dinare sau lac)
2%( , (
ibuția producției de agregate în Eur
poulou, pe baza datelor şi clasifica procedures to ensure the sustainan (2010), Final Report commisioned
Association), p. 9.
roduse şi din deşeurile extractive u este menționat separat în rapore inclus în categoria ‘Crushed Rock
anufacturedA ggregatesCrushed SlagFly‐Ash)
Agregate artificiale
zgură spartă,cenuşă)
2%
c d froletructionmolitionaterialslate din strucții molări
sk
opa, după originea
rea surselor prezenble supply of aggre by UEPG (Europea
(miniere), definite tul citat mai sus. from Quarries’
Cfrrushed Rocom QuarrieRoci sparte din cariere
49%
Sand & Gravelfrom Pits
Nisip şi pietriş din balastiere
lor
tate în Planning gates in Europe, n Aggregates
în capitolul 2.1. Se presupune că
2.1 Semnificația agregatelor în viața de zi cu zi
Agregatele sunt definite materiale granulare sau formate din particule, fie naturale (nisip şi pietriş), fie produse prin zdrobire (roci sparte), care, legate împreună (cu ciment, var sau bitumen) sau nu, sunt utilizate în construcția de clădiri sau structuri inginereşti civile. De asemenea, ele sunt cunoscute ca ‘agregate de construcție’ şi utilizate în principal ca beton, mortar, piatră pentru drum, asfalt, materiale de drenaj, sau ca umplutură în construcții ori la terasamentul căilor ferate. [Selecție de termeni şi definiții, capitolul 6 din manual]
Termeni noi, ca agregate reciclate şi agregate artificiale, sunt utilizați pentru denumirea produselor care au alte origini decât cea convențională, din cariere şi balastiere. Agregatele reciclate se obțin prin reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări (C&DW), de exemplu deşeuri de cărămidă, betoane sparte, zidării, iar agregatele artificiale sunt produse prin activități industriale în timpul procesării sau re‐procesării deşeurilor, produselor secundare şi reziduurilor. Agregatele artificiale mai sunt uneori denumite aggregate secundare. In plus, deşeurile extractive (sau deşeurile miniere), adică deşeurile rezultate din prospecțiunea, extracția, procesarea resurselor minerale şi din lucrările în cariere, pot fi procesate pentru producerea de agregate. [Selecție de termeni şi definiții, capitolul 6 din manual]
Aproximativ 65% din agregatele consumate anual în Europa sunt utilizate la construcția de clădiri. Aceasta în mod deosebit în țările cu seismicitate ridicată, unde betonul este materialul standard utilizat pentru structura de rezistență a clădirilor. Spre exemplu, o casă grecească de 120m2, localizată într‐o zonă cu seismicitate ridicată, necesită 180m3 (peste 400 tone) de beton pentru construcția sa. De notat că 70‐80% din acest beton este reprezentat de agregate. Clădirile sociale, ca şcoli, spitale şi stadioane, necesită cantități considerabile de agregate pe unitatea construită. Pe baza datelor Asociației Europene a Agregatelor (2010), aproximativ 3.000 tone de agregate sunt necesare pentru fiecare nouă şcoală, în timp ce un nou stadion poate necesita până la 300.000 tone de agregate. Pentru această aplicație specifică (construcția de clădiri), agregatele sunt utilizate fie indirect, sub formă de ciment şi var (forme calcinate al calcarului), fie direct, în betoane şi mortare. [Sursa: Annual Review 2010‐2011, UEPG, http://www.uepg.eu/]
Agregatele sunt, de asemenea, foarte importante pentru lucrările de infrastructură, de exemplu în construcția de drumuri. Aproximativ 30.000 tone de agregate sunt necesare pentru construcția integrală a 1 km de drum național. Aici, agregatele sunt prezente în fundația drumului şi în betoanele sau mixturile bituminoase ale suprafeței drumurilor. Cantități echivalente la 20% din consumul anual european de agregate se utilizează la construcția de drumuri, piste aeroportuare, căi ferate şi canale.
In plus față de utilizările menționate, roci calcitice cu proprietăți specifice, sfărâmate, sunt utilizate, în formă granulară sau ca pulberi, pentru hrana animalelor, în industria zahărului, sticlei, chimică (vopsele, mase plastice) etc.
P a g i n a | 11
Cererea de agregate este strâns legată şi de nivelul lucrărilor de întreținere sau reparație a clădirilor existente şi de amploarea proiectelor de inginerie civilă.
Transportul agregatelor poate adăuga costuri semnificative acestora, întrucât ele sunt grele şi voluminoase. De aceea, cele mai multe piețe sunt locale sau regionale, iar comerțul interanțional este limitat. Dezvoltarea unei rețele adecvate de balastiere şi cariere este necesară pentru satisfacerea piețelor locale / regionale şi reducerea costurilor de transport şi a impactului de mediu asociat, ex. emisiile de CO2.
Cererea totală de agregate în Europa este 3 miliarde tone pe an, conform cu datele statistice ale UEPG incluse în bilanțul anual 2010‐2011. Sectorul agregatelor are o cifră de afaceri de circa 20 miliarde euro şi un consum mediu de 5,5 tone per capita pe an. Conform unor surse, industria agregatelor presupune aproximativ 16.000 companii (cele mai multe, intreprinderi mici şi mijlocii) care operează în 24.000 cariere şi balastiere din Europa, implicând direct şi indirect 300.000 oameni. Toate acestea fac din sectorul agregatelor de departe cel mai important între industriile extractive non‐energetice.
Estimări brute arată că în economiile avansate, cererea anuală de agregate în unele țări europene poate ajunge până la 12 tone per capita. Totuşi, sectorul a avut puternic de suferit datorită crizei economice actuale, declinul mediu raportat fiind de aproximativ 20% în 2009 față de 2008. In câteva țări, o scădere continuă a valorilor producției este raportată şi în 2010 datorită recesiunii..
Totuşi, se anticipează că cererea de agregate va reveni curând la nivelul din 2008 de 3,5 miliarde tone, şi va atinge 4 miliarde tone pe termen mediu, îndeosebi datorită creşterii economice în Europa Centrală şi de Sud‐Est. Această cerere crescândă de agregate trebuie luată în seamă de Politicile Minerale şi Sistemele Naționale de Planificare. [Sursa: Planning policies and permitting procedures to ensure the sustainable supply of aggregates in Europe, University of Leoben (2010), Final report commisioned by UEPG, p.p. 6,7]
2.2 Scurtă descriere a practicilor de producere a agregatelor în țările Europei de Sud‐Est
In ceea ce priveşte Europa (Fig. 3), circa 90% din producția totală de agregate provine din cariere de roci masive şi balastiere de nisip & pietriş. Restul de 10% a producției europene de agreagate provine din depozite marine, reciclarea deşeurilor industriale, ca zguri şi cenuşi, şi reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări (C&DW).
După cum s‐a documentat în cadrul proiectului SARMa, practicile de producere a agregatelor în țările SEE cuprind: i) extracția şi procesarea rocilor din cariere şi a nisipului & pietrişului din balastiere, ii) tratamentul deşeurilor extractive (sau miniere) şi solurilor/rocilor excavate la lucrări civile, şi procesarea deşeurilor industriale şi C&DW. Totuşi, practica principală pentru producția de agregate în țările SEE rămâne exploatarea din cariere şi balastiere cu această destinație. Printr‐o
12 | P a g i n a
activitate specifică, este produsă o gamă largă de produse finale, utilizabile, în funcție de standarde, pentru diverse aplicații. Agregatele produse prin alte activități decât exploatarea în carieră pot înlocui agregatele rezultate din cariere în aplicații cum sunt construcția de drumuri şi producția de betoane, întotdeauna cu respectarea standardelor de calitate necesare.
In ceea ce priveşte producția actuală de agregate prin reciclarea C&DW, ea este limitată în țările SEE.
2.2.1 Agregate din roci sparte şi nisip & pietriş
In proiect au fost selectate o seamă de studii de caz, reprezentând exploatarea de roci şi nisip & pietriş din cariere şi, respectiv, balastiere (Tabelul 1).
Aceste cazuri au fost utilizate ca exemple pentru a demonstra practicile de extracție prietenoase cu mediul, aplicate în țările SEE. Datele evaluate au provenit din 5 cariere şi balastiere care reprezintă exemple tipice ale operațiunilor de producere a agregatelor în țările SEE. Două dintre acestea reprezintă balastiere pentru nisip & pietriş (Trstenik ‐ Croația şi Lanca dei Francesi ‐ Italia), iar celelalte trei (Araxos ‐ Grecia, Revărsarea ‐ România şi Kovilovača ‐ Serbia) sunt cariere de roci masive. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.1 (Best practices). http://www.sarmaproject.eu/]
Tabelul 1: Studiile de caz SARMa examinate pentru practici de extracție prietenoase cu mediul
Tară (SEE)
Partener SARMa
Studiu de caz (Nume carieră)
Material extras
Croația MINGORP Trstenik Nisip & pietriş
Grecia IGME Araxos Calcar
Italia ER & Parma Lanca dei Francesi Nisip & pietriş
România FGG Revărsarea Diabaz
Serbia RGF Kovilovača Calcar
Metoda uzuală de exploatare pentru roci este ‘lucrarea minieră la zi’‐cariera (Fig. 4). Activitatea de producere a agregatelor de piatră spartă implică lucrări de infrastructură în şi în afara sitului (ex. drumuri de acces / transport), dezvoltarea fronturilor carierei, extracția rocii (uneori, după puşcare), tratamentul materialului extras (concasare, sitare) (Fig. 5), depozitarea şi, în final, transportul produselor la destinație. Depozitele de nisip & pietriş se exploatează cu excavatoare (după îndepărtarea copertei de sol) şi prin dragare sub nivelul acvifer. In funcție de
P a g i n a | 13
constituția granulometrică a materialului brut, acesta poate necesita o clasare ulterioară pentru a produce fracțiile granulometrice necesare produselor comerciale.
Fig. 4: Cariera de calcare Araxos, Grecia
[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]
Fig. 5: Unitate mobilă de concasare‐sitare, cariera Araxos
[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]
14 | P a g i n a
Fig. 6: Excavare de nisip & pietriş prin dragare la balastiera Lanca dei Francesi, Italia
[Sursa: Pilot site report of Lanca dei Francesi; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]
Fig. 7: Cariera Trstenik, Croația – Dragă plutitoare cu graifăr şi benzi transportoare
[Sursa: IGM Sljuncara Trstenik d.d., Croatia; Photographer: B. Kruk]
Cariera Lanca dei Francesi din Italia (Fig. 6) produce silturi, argile şi argile nisipoase. Cariera Trstenik (Fig. 7) este localizată în câmpia inundabilă a Râului Sava, regiunea Zagreb, Croația. Carierele din zonă produc silt, argilă, pietriş, nisip şi turbă. Cariera Araxos din Grecia (Fig. 4) produce mai ales piatră spartă din calcare. Cariera de diabaz Revărsarea din România produce piatră spartă, dale, criblură şi nisip abraziv. In sfârşit, cariera de calcar Kovilovača (Fig. 8) produce îndeosebi piatră spartă.
P a g i n a | 15
Producția medie a carierelor şi balastierelor examinate variază de la circa 400.000 tone la 850.000 tone de agregate pe an. Produsele finale îşi găsesc aplicații în diverse domenii, cum sunt construcția de drumuri şi clădiri, terasamente de cale ferată, în industria sticlei, metalurgie şi ca filler în hrana animalelor. (Tabelul 2).
Tabelul 2: Aplicații ale agregatelor produse de cariere în țări SEE
Carieră / balastieră Utilizări principale sau/şi domenii de aplicare
Trstenik, Croația Construcția de drumuri şi clădiri
Araxos, Grecia Construcția de drumuri şi clădiri
Lanca dei Francesi, Italia Mortare de ciment, betoane, industriile sticlei şi a cărămizilor, ramblee pentru drumuri
Revărsarea, România Construcția de drumuri şi diguri, terasamente
Kovilovača, Serbia Construcția de drumuri şi clădiri (80%), metalurgie (10%), filler în hrana animalelor (10%)
Fig. 8: Cariera de calcare Kovilovača ‐ Serbia
[Sursa: Preparatory site report, Kovilovača quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]
16 | P a g i n a
2.2.2 Agregate produse prin activități de reciclare
Expresia “agregate din reciclare” este utilizată aici pentru a descrie toate agregatele produse prin operațiuni de reciclare şi alte activități decât exploatarea din cariere şi balastiere destinate acestui scop. Câteva tipuri de deşeuri şi reziduuri minerale pot fi efectiv transformate prin reciclare în produse secundare. Aceste produse pot fi utilizate, pentru anumite scopuri, în locul sau în amestec cu agregate naturale, economisind resurse ne‐regenerabile şi reducând semnificativ terenurile ocupate şi impactul de mediu asociat. Cu acest sens, “agregatele din reciclare” includ şi agregatele produse din deşeuri extractive (sau miniere).
Tabelul 3: Clasificarea activităților de reciclare ca surse potențiale producției de agregate
Conform clasificării activităților de reciclare propuse şi agreate de partenerii SARMa, 4 tipuri de activități de reciclare au fost considerate ca potențiale surse de agregate (Tabelul 3). Activitățile de reciclare, listate în tabel, se înscriu în cadrul legal al unor Directive şi Comunicări ale UE referitoare la managementul acestori tipuri de deşeuri. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/]
R1: Reciclarea produselor secundare, deşeurilor şi reziduurilor din activități extractive
R2: Reciclarea deşeurilor din construcții şi demolări (C&DW)
R3: Reciclarea materialelor excavate la lucrări civile
R4: Reciclarea deşeurilor industriale (zguri metalurgice, cenuşi de incinerare, cenuşi din arderea cărbunilor)
Există destul de puține diferențe între țările SEE în ceea ce priveşte utilizarea materialelor reciclabile, ca C&DW sau alte tipuri de deşeuri, pentru producerea de agregate. Referitor mai ales la reciclarea C&DW, atât dezvoltarea şi implementarea legislațiilor naționale relevante, cât şi îndeplinirea obiectivelor reciclării C&DW sunt procese lente, în cele mai multe țări SEE. Informațiile care urmează au fost colectate prin chestionare dedicate reciclării şi completate de către partenerii din proiect.
− In Albania, parte din reziduurile industriei de procesare a cromitului sunt utilizate pentru producția de aggregates destinate construcțiilor.
− Nu există instalații de reciclare în Herzegovina, în timp ce foarte puține există în Bosnia.
− In Grecia, legislația națională privind reciclarea C&DW a fost aplicată foarte recent. Deşeurile R1 (deşeuri extractive) şi R4 (zguri) sunt utilizate la producerea de agregate pentru construcția de drumuri. Deseurile R1 şi R3 (sol/roci excavate din lucrări civile) sunt deseori utilizate pentru umpluturi, dar nu sunt date disponibile privind cantitățile.
P a g i n a | 17
− In Serbia, cantitățile de C&DW reciclate pentru producția de agregate sunt foarte slab reprezentate. Deşeurile industriale, ca zgurile şi cenuşile din arderea cărbunilor, sunt utilizate ocazional ca surse pentru producția de agregate.
− Slovenia deține instalații de reciclare care tratează mai ales deşeuri R2 (C&DW), R1 (deşeuri miniere) şi R4 (deşeuri industriale). Agregatele produse sunt folosite pentru umpluturi, producția de betoane şi alte utilizări în construcții.
− In Austria, deşeurile R1 (deşeuri miniere) sunt utilizate mai ales ca umpluturi în cariere. Totuşi, proporții ridicate din alte tipuri de deşeuri sunt procesate: 83% (5 din 6 milioane tone) din deşeurile R2 (C&DW), 72 % (15,9 din 22 milioane tone) din deşeurile R3 (soluri/roci excavate) şi 69 % (1,1 din 1,57 milioane tone) din deşeurile R4 (deşeuri industriale). Aproape 100% din asfalt (deşeu R2) este reciclat, precum şi 90‐95% din betoanele utilizate (deşeuri R2).
Studiile de caz listate în tabelul 4 au fost considerate ca exemple pentru producția de agregate prin reciclare în țările SEE. Cazurile au fost heterogene, variind de la procesarea deşeurilor miniere la tratamentul C&DW, solurilor/rocilor excavate din lucrări civile şi deşeurilor industriale (ex. zguri, cenuşi). [Sursa: Synthesis report of baseline stu y repo SARM mode sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/]
d rts of a l
asociat
Tabelul 4: Lista studiilor de caz considerate pentru reciclare în proiectul SARMa
Tara Partener
SARMa Nume studiu de caz
Activitate extractivă
ă Cromit
Tip de
reciclare
Albania METE Bulqiza R1
Grecia IGME Gerakini Magnezit R1
Italia ER & Parma Madregolo (Collecchio) ‐ R2
Italia ER & Parma Castellarano Nisip & pietriş R1,R2,R3,R4
România FGG&IGR Deva Ruschița Marmură R1
Slovenia GeoZS Velica Piresica ‐ R2,R3
Slovenia GeoZS Sezana ‐ R2,R3
Slovenia GeoZS Dogose ‐ R2,R3
Slovenia GeoZS Smarje‐Sap ‐ R2,R3
De exemplu, materialul din iazul de decantare al Uzinei de Procesare a Cromitelor de la Bulqiza, Albania (200.000 tone/an) este în prezent reciclat şi tratat în instalații de îmbogățire ca deşeu minier. Produsele reciclate cuprind un concentrat vandabil de
18 | P a g i n a
cromit (38‐42% Cr2O3) utilizabil în industria chimică şi metalurgie, şi un produs nisipos (R1) potrivit pentru producția de beton. [Sursa: Study report of SARMa case study Bulqiza Albania (3.3 Recycling)]
De asemenea, în mina de magnezit Gerakini, Grecia (Fig. 9), produsele secundare de la instalația de sortare a morilor şi deşeurile extractive de la dezvoltarea minei sunt procesate pentru producția de agregate R1 (150.000 tone/an), destinate mai ales construcției de drumuri (Fig.10).
Fig. 9: Vedere generală a haldelor de deşeuri sterile de la mina de magnezit Gerakini, Grecia
[Sursa: Baseline study report for recycling. Case study: Gerakini. http://www.sarmaproject.eu/]
Fig. 10: Agregate (R1) produse prin tratamentul deşeului minier de la mina Gerakini
P a g i n a | 19
Sase uzine de reciclare, două din regiunea Emilia‐Romania (Italia) şi patru din Slove‐nia, au fost selectate pentru a demonstra potențialul de producere a agregatelor reciclate (adică, reciclarea C&DW) în țările SEE.
Uzina de reciclare din Madregolo (Collecchio), Italia (Fig.11) este un exemplu de evoluție de la "cariera tradițională" la "carieră şi reciclare integrate". In particular, uzina re‐procesează agregate reciclate rezultate prin măcinarea de pavaje asfaltice (R2) asociate cu agregate naturale. Tehnicile adoptate pentru reciclare constau în procese la cald şi la rece. In primul caz, agregatele reciclate sunt adăugate în procent mai mic de 20% în mixtura totală. In al doilea caz, agregatele reciclate sunt adăugate în procent de până la 50%. Agregatele astfel obținute sunt utilizate pentru construcția de drumuri, aeroporturi şi porturi, în accord cu cerințele pieții CE. Ciment asfaltic reciclat este, de asemenea, fabricat. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/]
Fig. 11: Uzina de reciclare din Madregolo (Collecchio), Italia
[Sursa: Baseline study reports of SARMa model sites (Recycling). Case study of Madregolo]
Uzina de reciclare din Castellarano (Italia) aplică cele mai bune tehnologii disponibile în domeniul reciclării C&DW. Uzina este localizată lângă o instalație producătoare de nisip & pietriş, într‐o zonă aparținând districtului ceramic Sassuolo – Scandiano. Din acest motiv, 76% din alimentarea uzinei de reciclare Castellarano se face cu deşeuri ale industriei ceramice (R4). Capacitatea uzinei este de 150.000 tone/an. [Sursa: Base‐line study reports of SARMa model sites (Recycling): Case study of Castellarano]
20 | P a g i n a
Studiul de caz selectat pentru România priveşte cariera de marmură Ruschita. Aici, 50% din rocile excavate sunt utilizate pentru producția a 190.000 tone/an de blocuri de marmură. Blocurile de roci excavate, care nu sunt utilizabile pentru prelucrare ca piatră ornamentală, precum şi reziduurile (ex. spărturi) instalațiilor de tăiere sunt procesate de către o uzină, localizată în apropierea carierei de marmură, pentru a obține produse micronizate (fillere). [Sursa: Baseline study reports of SARMa model sites (Recycling): Case study of Deva Ruschita]
Uzina de reciclare de la Velica Piresica (Slovenia) este localizată într‐o parte abandonată a unei cariere active de dolomit. Deşeurile R2 (C&DW) şi R3 (soluri/roci excavate din lucrări civile) sunt tratate în această uzină pentru a produce agregate reciclate de calitate medie şi bună, care sunt utilizate pentru construcția de drumuri şi căi ferate. [Sursa: Baseline study reports of SARMa model sites (Recycling): Case study of Velica Pirecica]
In mod asemănător, uzina de reciclare de la Sežana (Slovenia) este localizată într‐o parte abandonată a unei cariere de calcare. Deşeuri R2 şi R3 sunt tratate şi în uzina Sežana. Aici sunt produse agregate reciclate de calitate de la slabă la bună. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/]
Al treilea caz de reciclare din Slovenia se referă la uzina de reciclare de la Dogoše, localizată într‐o balastieră epuizată, parțial remediată, de lângă râul Drava. Alimentarea uzinei de reciclare Dogoše cuprinde deşeuri R2 şi R3, iar agregatele reciclate produse sunt de calitate medie la scăzută, potrivite pentru construcția de drumuri, producerea de betoane şi mixturi bituminoase şi pentru umpluturi. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/]
Ultimul caz examinat este al uzinei de reciclare de la Smarje‐Sap (Slovenia), localizată în partea abandonată a unei carierei active de dolomit. Activitatea de reciclare se realizează numai o dată pe an, utilizând un echipament (concasor) închiriat pentru tratamentul deşeurilor R2 şi R3 şi producerea de agregate reciclate de calitate scăzută, potrivite pentru umpluturi. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/]
Pe baza analizei studiilor de caz, este de subliniat că majoritatea uzinelor de reciclate prezentate mai sus sunt instalate în părți epuizate ale unor cariere active sau în cariere / balastiere abandonate, în vecinătatea zonelor industriale şi aproape de centre urbane. Această practică este în totalitate adecvată, deoarece:
− Uzinele de reciclare sunt în mod normal alimentate cu mixturi de deşeuri extractive, industriale şi C&DW. Aceste materiale sunt uşor de găsit în astfel de zone.
− Unitățile de concasare/sortare ale carierelor/balastierelor sunt utile şi pot fi folosite de către uzinele de reciclare.
P a g i n a | 21
Fig. 12: Praful – factor de impact asupra mediului [Sursa: Arhiva personală a autorilor]
22 | P a g i n a
3. Problemele majore care afectează durabilitatea resurselor de agregate la
nivel local
Agregatele sunt materiale ieftine, grele și voluminoase și este imperativ ca, din motive economice și de mediu, acestea să fie obținute aproape de principalele centre de consum, în special în cazul în care transportul feroviar sau cel naval nu este posibil, așa cum se întâmplă de obicei. Deoarece agre‐gatele sunt obținute în principal din lucrări miniere de su‐prafață, există un impact direct asupra esteticii peisajului. Un număr de alte influențe potențiale asupra mediului pot apărea, de asemenea, în timpul operațiunilor legate de activitățile din cariere / balastiere, cât și în acelea legate de activitățile de transport.
Mai mult decât atât, industria extractivă poate afecta comu‐nitățile învecinate şi nevoile lor. Astfel, chiar dacă nu în mod oficial, acceptarea socială este necesară pentru exploatarea în carieră, în scopul de a opera fără probleme.
P a g i n a | 23
3.1 Necesitatea unei dezvoltări durabile
Potrivit raportului “Comisiei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare“ (1987), dezvol‐tare durabilă (Sustainable Development‐SD) este “dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a‐şi satisface pro‐priile nevoi“. Dezvoltarea durabilă implică o creştere economică, împreună cu protecția calității mediului, fiecare consolidând‐o pe cealaltă. În esență, termenul de “Dezvoltare durabilă” (SD) se referă la realizarea dezvoltării economice şi sociale într‐un mod care nu epuizează resursele naturale ale unei țări. [Sursa: "Our common future: The World Commission on Environment and Development", Bruntland, G., 1987]
Autoritățile, industria şi societatea trebuie să coopereze la planificarea la nivel regional şi local astfel încât extracția durabilă a agregatelor să fie un succes. Pentru a asigura gestionarea durabilă şi furnizarea agregatelor, fiecare dintre părțile interesate trebuie să accepte anumite responsabilități. Autoritățile au datoria să dezvolte politici, reglementări‐cadru şi stimulente economice care să asigure climatul pentru succesele economice ale operatorilor de cariere, în acelaşi timp asigurându‐se că nevoile şi preferințele comunităților adiacente sunt respectate. Industria trebuie să lucreze astfel încât să fie recunoscută ca un corporatist responsabil şi ca un membru al comunității. Societatea (inclusiv ONG‐urile) are responsabilitatea de a se informa cu privire la gestionarea problemelor resurselor de agregate. Toate părțile interesate trebuie să identifice şi să rezolve problemele legitime, printr‐o contribuție constructivă în luarea deciziilor care să se adresează atât lor, cît și unor spectre largi de obiective şi interese. [Sursa: “Managing and Protecting Aggregate Resources”, Open‐File Report 02‐415, U.S. Geological Survey, Langer, W. H., 2002]
In prezent, o parte importantă a informațiilor de mediu folosite pentru a interpreta, prognoza sau contura aspecte ale dezvoltării durabile legate de sistemele industriale, derivă din aplicarea metodologiei “Life Cycle Assessment” (LCA). Industria minieră / exploatarea în carieră este unul din sectoarele în care utilizarea instrumentelor bazate pe LCA a fost mai puțin folosită, sau în care consensul cu privire la punerea în aplicare a metodologiei nu a fost atins. [Sursa: Life Cycle Assessment (LCA) Guidelines; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/]
În contextul arătat mai sus, anumite responsabilități, probleme şi provocări sunt actuale pentru toate părțile implicate în sectorul de agregate la nivel local. După cum s‐a demonstrat în proiectul SARMa, aspectele și provocările țărilor SSE includ: realizarea licenței sociale pentru a opera; gestionarea impacturilor potențiale de mediu; prevenirea exploatărilor în cariere ilegale, promovarea activităților de reciclare; eliminarea unor deficiențe în legătură cu cadrul legislativ.
3.2 Aspecte sociale
Fără nici o îndoială, societatea are nevoie de agregate pentru dezvoltarea infrastructurii şi a construcțiilor, şi, prin urmare, o preocupare majoră se referă la costul efectiv al furnizării de agregate de o calitate acceptabilă.
24 | P a g i n a
Pe de altă parte, extracția de agregate din cariere sau balastiere constă într‐un proces în mare parte mecanic, ce implică transportul unor cantități mari de materiale şi acest lucru poate deranja comunitățile locale în diverse moduri (a se vedea punctul 3.3): a) schimbarea peisajului site‐urilor învecinate, b) afectarea mediului, habitatelor şi speciilor, c) crearea unei perturbări continue din cauza transportului de materiale prin sate, etc. În plus față de disconforturile cauzate de însăşi natura activității de extracție, care afectează mediul înconjurător şi comunitățile, localnicii şi autoritățile sunt preocupate de gestionarea etapei post‐închidere şi de utilizarea carierelor epuizate.
Extinderea în suprafață a exploatărilor în cariere a agregatelor poate fi restricționată de către comunitățile în expansiune, în lipsa unor planuri de utilizare a terenurilor şi a neconturării zonelor prioritare de extracție a materiilor prime. În timp ce multe cariere au pornit de la periferia comunităților, astăzi acestea sunt "înghițite" şi înconjurate de comunitățile expansive.
Prin urmare, problemele sociale la nivel local provin de la două aspecte contradictorii: a) punctul de vedere al consumatorilor, şi b) punctul de vedere al cetățeanului "deranjat".
fără probleme.
în general ca afectând dezvoltarea durabilă e
− extracție a
− pentru modificarea inevitabilă a peisajul
datorită activităților de extracție.
Mulți cetățeni nu acceptă carierele de suprafață deoarece nu recunosc dependența societății față de agregate. Sindromul “nu în curtea mea", poate restricționa dezvoltarea valorificării agregatelor. [Sursa: “Managing and Protecting Aggregate Resources”, Open‐File Report 02‐415, U.S. Geological Survey, Langer, W. H., 2002]
În ultimii ani, prin demersul consultării publice prevăzute în cadrul procedurii de autorizare de mediu stabilite în unele țări SSE, a existat o implicare sporită a comunităților locale în luarea deciziilor pentru carierele noi şi / sau existente. Părțile interesate, cum ar fi comunitățile locale şi ONG‐urile, ar putea creia obstacole considerabile în eficiența carierelor de agregate, în special atunci când activitatea extractivă se desfășoară în apropierea sau în zonele de conservare a naturii şi a siturilor arheologice importante. Pe scurt, activitatea de producție de agregate are nevoie, chiar dacă nu în mod oficial, de acceptare socială, în scopul de a opera
3.3 Probleme de mediu
Probleme majore de mediu recunoscutea r surselor de agregate sunt legate de:
Cât de eficient sunt evaluate, monitorizate şi gestionate potențialele impacturi asupra mediului care rezultă în toate fazele unui proiect deagregatelor (planificarea, dezvoltarea, instituirea, funcționarea), și
Dacă există un plan eficient, specific şi bine realizat de restaurare a site‐ului, care ar putea compensa comunitățile locale
P a g i n a | 25
Impactul asupra mediului variază considerabil de la o carieră la alta, funcție, în principal, de metodele de extracție şi de tehnicile de procesare aplicate, proiectarea generală a lucrării în carieră, precum şi amploarea procesului de extracție.
Site‐urile situate într‐un mediu vulnerabil, cum ar fi o zonă umedă sau în apropierea unui râu sau lac, ori în zone de mare valoare naturală, pot avea un impact potențial mai mare decât cele situate într‐un mediu deja puternic afectat.
Modificarea peisajului este impactul direct, cel mai evident şi comun al exploatărilor în carieră, care afectează mediul din punct de vedere estetic şi provoacă perturbări nu numai asupra comunităților locale, ci şi asupra habitatelor existente (Fig. 13).
Fig. 13: Vedere de ansamblu a carierei Kovilovača și a fabricii din orașul Despotovac, Serbia
[Sursa: Preparatory site report of Kovilovača quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]
Exploatările în carieră pot necesita spatiu pentru amplasarea haldelor, precum şi spațiu pentru infrastructurile asociate, clădiri şi drumuri de acces. Astfel de activități pot, ocazional, provoca perturbări semnificative ale vieții sălbatice şi conduce la pierderea sau deteriorarea habitatelor naturale valoroase. Acest impact poate fi temporar sau permanent, direct sau indirect, în site sau în afara site‐ului şi poate intra în joc la momente diferite pe parcursul ciclului proiectului (Tabelul 5).
26 | P a g i n a
Tabelul 5: Impacturi potențiale asupra biodiversității prin activități extractive
[Sursa: EC Guidance on undertaking new non‐energy extractive activities in accordance with Natura 2000 requirements, European Commission, July 2010, p. 31]
Impacturi potențiale asupra habitatelor și speciilor
Etape / Activități
Deteriorarea şi
fragmen
tarea
habitatelor
Perturba
ții și/sau
deplasarea
spe
ciilor
sensibile
Pierde
rea de
indivizi
sau po
pulații ra
re
sau pe
cale de
dipariție
Mod
ificări în
compo
nența
speciilor (flora și
faun
a locală)
Colonizarea site‐ului
cu spe
cii exotice și
invazive
Mo d
ificarea și
degradarea
ecosistemelor
acvatice
Explorare
Foraj și lucrări miniere de suprafață
Construcții rutiere/căi ferate
Circulația persoanelor și vehiculelor
Preparare locație / Extracția mineralelor
Decopertarea/stocarea solului şi vegetației
Dezvoltare infrastructură (linii electrice, drumuri, clădiri, concasoare, benzi transportoare)
Explozii
Extracție minereu/rocă; stocare
Deversare apă de suprafață şi subterană
Scăderea nivelului hidrostatic
Transportul de materiale
Prelucrare
Sfărâmare / concasare
Depozite de steril şi iazuri de decantare
Închidere site
Re‐conturare balastieră, front carieră şi halde de steril
Imprejmuire zone periculoase
Dezafectare de drumuri / demontare de clădiri
Re‐însămânțarea/re‐plantarea zonelor perturbate
Monitorizarea calității apei şi posibile tratamente
Activitățile din cariere pot determina modificări ale calității apei din cauza apei de şiroire şi difuziei poluanților în apele subterane. Dacă asanarea site‐ului de extracție
P a g i n a | 27
este necesară, activitățile extractive pot modifica potențial condițiile hidrologice în zonele extracție şi în împrejurimi, cu modificări ale rețelei hidrografice cauzate de un dezechilibru temporar în scurgerile de suprafață, a infiltrărilor, etc. În astfel de cazuri, acest lucru ar putea conduce la un impact asupra izvoarelor apropiate sau a zonelor umede, atât în termeni de cantitate cât şi de calitate (întreruperi hidraulice).
Diferite tipuri şi intensități ale zgomotului pot să apară în timpul exploatărilor în carieră, iar vibrațiile pot apărea la utilizarea puşcărilor. Atât zgomotul, cât şi vibrațiile pot afecta speciile faunistice existente în împrejurimi, precum şi comunitățile locale, în cazul în care aşezările sunt în imediata apropiere a carierei.
Emisia de praf este un efect secundar semnificativ al extracției şi transportului şi poate afecta calitatea aerului, solurilor, oamenii şi habitatele (Fig. 12).
Cu toate acestea, industria agregatelor şi‐a îmbunătățit mult în ultimii ani performanța în materie de mediu şi se concentrează pentru realizarea protecției biodiversității în ariile naturale protejate, cum ar fi Natura 2000. Câteva cazuri de cariere dintre cele examinate în proiectul SARMa (Tabelul 1) reprezintă exemple de operațiuni în imediata apropiere a zonelor naturale protejate. Cariera Araxos din Grecia operează într‐o zonă Natura 2000. Lanca dei Francesi în Italia funcționează în zona inundabilă a râului Po, riverană unei zone Natura 2000. Cariera Kovilovača din Serbia este plasată în apropiere de Cheile râului Resava, o rezervație din categoria „Special Nature”, denumită Vinatovača. Cariera Revărsarea (România) se află în mijlocul căilor de migrație a păsărilor sălbatice. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.1 (Best practices). http://www.sarmaproject.eu/]
În prezent, monitorizarea sistematică şi buna gestionare a impactului asupra mediu‐lui sunt prevăzute şi constituie obligații legislative pentru operatorii de cariere, în majoritatea țărilor SSE. Cu toate acestea, există încă multe alte căi spre a atinge niveluri mai înalte de performanță de mediu în regiuni specifice.
3.4 Probleme ale exploatărilor ilegale în carieră
În ciuda unui cadru legislativ existent pentru cariere, unele țări SSE încă se confruntă cu probleme ale activităților ilegale. Această problemă este asociată cu grave efecte economice, sociale şi de mediu, care afectează nu numai zonele restrânse în care au loc astfel de activități, ci și zone mai largi.
Câteva studii de caz au fost selectate pentru a identifica cauzele potențiale ale carierelor ilegale în țările SSE şi să propună modalități de a le preveni. Concluziile se bazează pe rezultatele expertizei specifice. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports; Activity 3.2 (Illegal quarrying). http://www.sarmaproject.eu/]
− Activitățile de exploatare ilegală variază de la excavații la scară mică, operate ocazional de către persoane fizice în scopul de a extrage agregate pentru uz propriu, la cariere dezvoltate la diferite scări. Acesta din urmă funcționează, de obicei, pentru câteva luni şi nu sunt uşor de controlat de către autoritățile locale.
28 | P a g i n a
− Este dificil să se estimeze cantitățile reale de agregate provenite din activități ilegale în țările SSE, deoarece date oficiale relevante nu sunt întotdeauna disponibile. Cu titlu informativ, un studiu efectuat de către autoritățile competente din Republica Croația, la nivelul anului 2009, a arătat că în jur de 20% din producția de agregate a țării a provenit din surse ilegale. [Sursa: Activity 3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county ‐Croatia]
− Activități ilegale sunt practicate, de multe ori, în zone de cariere abandonate şi ne‐reabilitate. Mai mult decât atât, cariere abandonate sunt folosite la depozitarea ilegală a diferitelor tipuri de deşeuri (Fig.14).
Fig. 14: Depunerea deşeurilor din construcții şi de uz casnic în site‐urile abandonate ale
carierei Trstenik, Croația
[Sursa: Activity 3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county ‐Croatia]
− Operatorii ilegali nu țin seama de normele de sănătate şi de siguranță în activitatea de extracție. Prin urmare, există riscuri grave, atât pentru siguranța operatorilor ilegali, precum şi pentru mediul înconjurător, aşezări şi locuitori. De asemenea, deoarece aceștia nu sunt profesionişti şi autorizați, ei nu aplică me‐tode și tehnici de exploatare adecvate şi ecologice. Dimpotrivă, practica lor u‐zuală este o activitate prădalnică de extracție a agregatelor, însoțită de depozitarea necontrolată a "deşeurilor".
P a g i n a | 29
− Activitățile exploatărilor ilegale în carieră au efecte economice negative la nivel local, regional şi național, deoarece operatorii ilegali nu plătesc impozite sau alte taxe / redevențe, ca în cazul carierelor care activează legal.
− Lipsa unor studii pe termen mediu şi lung privind nevoile pieței de agregate la nivel local, în combinație cu procesele de autorizare complicate şi consumatoare de timp, pot încuraja apariția exploatărilor ilegale în cariere.
− În cele din urmă, un factor important care "permite" desfășurarea de activități ilegale în carieră este lipsa potențială a proceselor şi instrumentelor de monitorizare eficientă şi consecventă, utilizabile de către autoritățile competente.
3.5 Probleme ale reciclării
Reciclarea nu ar trebui să fie considerată o activitate de sine stătătoare, ea ar trebui să fie încadrată într‐un context mai larg al gestionării integrate a resurselor şi a de‐şeurilor. În acest sens, producția de agregate prin activități de reciclare (vezi punctul 2.2.2) este conectată la legislația relevantă.
Uniunea Europeană (UE) a adoptat o serie de directive care vizează armonizarea politicilor de gestionare şi eliminare a deşeurilor în întreaga Europă şi garantarea protecției mediului:
− Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/CE a deşeurilor);
− Directiva privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE);
− Directiva prevenirii și controlul integrat al poluării (Directiva 2008/1/CE);
− Directiva privind deşeurile miniere (Directiva 2006/21/CE a gestionării deşeurilor din industriile extractive).
Studiile de caz prezentate la punctul 2.2.2 din Manual (Tabelul 4) au fost considerate ca exemple pentru producția de agregate din activități de reciclare în țările SSE. Prin aceste studii de caz s‐a demonstrat că atitudinea generală de a recicla şi felul în care activitățile de reciclare sunt concepute şi gestionate, în scopul de a deveni surse de agregate, par a fi esențial diferite de la o țară SSE la alta. [Sursa: Synthesis report of base‐line study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/]
Majoritatea țărilor SSE nu iau în considerare, în politicile lor minerale, producția de agregate prin toate activitățile potențiale de reciclare. Mai exact, producerea de agregate prin tratarea deşeurilor din activitatea de extracție (sau minerit) este o practică obişnuită în cele mai multe dintre ele. Pe de altă parte, producția de agre‐gate din C&DW este limitată, iar stabilirea unei legislații relevante, cu obiective speci‐fice de reciclare, nu a fost încă adoptată de către unele țări.
Ca urmare, bazele de date privind agregatele din activități de reciclare fie lipsesc, fie conțin informații limitate. [Sursa: “Synthesis report on legislation and regulatory
30 | P a g i n a
framework related to sustainable aggregate resources management in selected South East European countries”, SARMa ]
Având în vedere că producția de agregate din activități de reciclare reduce ocuparea terenurilor şi, totodată, impactul potențial asupra mediului, economisind, în acelaşi timp, resurse neregenerabile şi, astfel, creşterea eficienței resurselor, problemele stringente cu care factorii politici şi administrația publică se confruntă sunt: i) modul de organizare şi de gestionare a colectării și reciclării deşeurilor, şi ii) modalitatea de a înțelege dacă şi în ce măsură agregatele din reciclare pot completa agregatele din exploatarea în cariere, în scopul de a realiza o aprovizionare durabilă din surse mixte (Sustainable Supply Mix ‐SSM).
3.6 Probleme ale proceselor de autorizare
În timp ce există o disponibilitate generală a surselor locale de agregate în țările SSE, accesul la resursele de agregate, inclusiv aprovizionarea pieții, este adesea limitat de lungile procese de autorizare.
În majoritatea cazurilor, sistemele de autorizare privind exploatarea în cariere sunt nejustificat de complexe şi lente, ceea ce constrânge inutil accesul la resurse, iar val‐abilitatea multor permise acordate este prea scurtă pentru a justifica investiții adecvate. Prin urmare, fiecare țară trebuie să elaboreze o procedură simplificată, mai rapidă, un sistem de autorizare conceput, în mod ideal, ca un "one‐stop‐shop", sau echivalentul acestuia, prin raționalizarea legăturilor şi a procedurilor între agențiile naționale, regionale şi locale implicate, în timp ce se insistă asupra creşterii performanței industriei în probleme de mediu şi sociale.
Participarea publicului este asigurată, de obicei, în timpul fazei de acordare a licențe‐lor de mediu, prin audieri publice sau comunicări scrise. Cu toate acestea, lămurirea "publicului afectat" este destul de problematică, ceea ce duce, în multe țări, la acți‐uni juridice soluționate de către instanțele judecătoreşti. [Sursa: “Synthesis report on legislation and regulatory framework related to sustainable aggregate resources management in selected South East European countries”, SARMa ]
P a g i n a | 31
Fig. 15: Cariera Araxos (Grecia) este situată într‐o zonă protejată. Suprafața din jurul carierei este caracterizată printr‐o bogată biodiversitate datorată învecinării sale cu zona umedă a
Parcului Natural Strofilia – Kotihi [Sursa: Arhiva foto personală a autorilor]
32 | P a g i n a
4. Parametrii cheie ai sustenabilității pentru industrie
In esență, termenul de “Dezvoltare Durabilă” se referă la realizarea dezvoltării economice şi sociale în moduri care nu epuizează resursele naturale ale unei țări.
Licența Socială de Operare există atunci când un proiect minier are aprobarea şi larga acceptare a comunității imediat învecinate. Ea este o licență care nu poate fi asigurată numai de autorități, de structurile politice, sau de sistemul legislativ, ci este necesar să parvină şi ca un accept din partea vecinilor. O astfel de acceptabilitate trebuie să fie asigurată pe mai multe nivele, dar trebuie să înceapă, fiind bazată în mod ferm, pe acceptarea socială, de către comunitățile locale, a extinderii valorificării resurselor.
P a g i n a | 33
4.1 Generalități
Atunci când se evaluează influențele potentiale al activităților de extracție
acpîcî
Psfaea
Iîai
Ațd
R
‐
‐
‐
‐
ISt
3
a agregatelor asupra societății şi naturii, este important de reținut că acestea pot afecta nu numai site‐ul de extracție, ci şi toată infrastructura
sociată sau alte facilități, cum sunt drumuri de acces, benzi transportoare, con‐asoare, locuri de depozitare, etc. Ele afectează, de asemenea, toate fazele roiectului, de la explorare şi operare efectivă (inclusiv extindere), la eventuala nchidere şi reabilitatare a site‐ului. In acest sens, planificarea digitală a dezvoltării arierei este un bun instrument, întrucât acesta permite diferite scenarii şi discuții ntre operatori şi cei interesați pe plan local.
revenirea şi atenuarea efectelor, pe parcursul duratei de activitate a unei cariere, unt, de asemenea, în mod semnificativ determinate de deciziile luate în studiul de ezabilitate şi faza de întocmire a proiectului. Adoptarea măsurilor de atenuare decvate poate ajuta la reducerea sau chiar eliminarea unor efecte negative ale xploatării în carieră. Sensibilitatea mediului în care este propusă extracția are, de semenea, o importanță majoră.
n prezent, constrângerile generate de legislația națională şi europeană de mediu au mbunătățit performanța de mediu a industriei extractive. Ca urmare, este necesară plicarea de metode/tehnologii noi, îmbunătățite, care să contribuie la reducerea nfluențelor datorate prafului, zgomotului, emisiilor de gaze sau vibrațiilor.
stăzi, operatorii din domeniul agregatelor sunt supuşi presiunilor dinspre comunită‐ile şi autoritățile locale, în timp ce imaginea publică a companiilor de agregate este in ce în ce mai importantă pentru ele.
ezumând, industria agregatelor ar trebui să ia în considerare următoarele:
Există o nevoie globală urgentă de gestionare durabilă a mediului şi, prin urmare, a tuturor activităților umane şi industriale care îl pot afecta. In acest context, sectorul agregatelor nu poate fi lăsat deoparte;
Societatea este mai informată, mai sensibilă şi mai exigentă față de problemele legate de impactul activităților de extracție a agregatelor;
Cadrul legislativ devine tot mai strict, în special când arii protejate, ca site‐urile Natura 2000, sunt în vecinătatea carierelor active;
Sectorul agregatelor se confruntă cu creşterea competitivității, în ceea ce priveşte calitatea agregatelor şi valoarea comercială a produselor.
n contextul de mai sus, este important de reținut că activitatea în cariere, în țările EE, este realizată de intreprinderi mici şi mijlocii, care operează cu practici radiționale. Acest caracter destul de convențional al sectorului agregatelor face
4 | P a g i n a
relativ dificilă adoptarea de modificări tehnologice şi de management, care să sprijine industria în direcția funcționării durabile. Ca o concluzie, industria de agregate din țările SEE ar trebui să‐si revizuiască degrabă strategiile, metodologiile aplicate şi atitudinea, în vederea realizării durabilității producției de agregate.
4.2 Bune practici
Termenul “bună practică” este definit ca “strategie ideală de contracarare a efectelor negative identificate asupra procedurilor sau proceselor, utilizând cele mai bune tehnici disponibile (BAT). Aceasta se poate aplica pe parcursul duratei de viață a carierei, de la cercetările inițiale, prin faza de producție, până la închidere şi supraveghere post‐închidere”. [http://www.goodquarry.com/glossary]
In multe cazuri, buna practică este stabilită prin legi şi regulamente, cu obiectiv global de protecția mediului şi promovarea securității muncii. Deşi, o serie de probleme incluse în “buna practică” se bazează pe experiență şi date ştiințifice, chiar dacă nu sunt acoperite de regulamente, ele sunt cele mai eficiente în atingerea rezultatelor de mai sus. In multe cazuri, aplicarea bunelor practici are un efect economic pozitiv, întrucât operațiunile de curățare sau restaurare suplimentară sunt evitate. [Sursa: Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.1 (Best practices). http://www.sarmaproject.eu/]
4.2.1 Plecând de la planificare
Planificarea comprehensivă şi precoce a unei cariere de agregate este un factor cheie pentru succesul inițiativei. Ea ar trebui să țină seama de toți factorii legislativi, tehnici, de mediu, economici şi sociali care pot afecta operațiunile din carieră, de la faza de dezvoltare a propunerii la stadiile post închidere. Buna planificare coincide cu un design de success al întregii operații. In acest sens:
‐
‐ Constrângerile legislative existente / de perspectivă şi problemele de utilizare a terenurilor trebuie bine evaluate în avans;
‐ Noile tehnologii privind metodele de producție ar trebui examinate şi aplicate în designul activității. Astfel de tehnici noi oferă performanțe mai bune în securitatea muncii şi potențialul de a preveni şi minimiza impactul de mediu;
‐ Τrebuie examinată posibilitatea utilizării unui echipament de producție de nouă‐generație. Astfel de utilaje pot fi mai scumpe dar, pe termen lung, ele se vor do‐vedi o alegere mai înțeleaptă decât unele vechi şi tradiționale, datorită unei pro‐
P a g i n a | 35
ductivități mai mari, costurilor mici de întreținere şi performanței de mediu su‐perioare în ceea ce priveşte emisia de gaze, consumul de energie, etc;
‐ O operațiune durabilă trebuie să se bazeze pe interacțiunea continuă între componenta economico‐productivă şi componenta de mediu. Experții de mediu ar trebui să participe în echipa de bază a proiectului la planificarea şi proiectarea operațiunilor din carieră;
‐ Planurile de exploatare ar trebui să integreze planurile de restaurare, chiar de la începutul activității operaționale. In acest cadru, este recomandabil ca peisajul, utilizarea terenurilor şi tipurile de vegetație sa fie stabilite prin studii inițiale;
‐ Dezvoltarea unei strategii peisagistice, înainte de începerea proiectului, facilitează atenuarea impactului de mediu;
‐ Poate fi util să fie adoptate bunele practici din alte activități de succes.
Recomandări: Pregătiți planuri integrate, luând în considerare constrângerile legislative; identificați etapele critice ale utilizării terenurilor;
Pregătiți studii de evaluare locală a peisajului şi evaluați te‐meinic impactul de mediu;
Dezvoltați o strategie peisagistică şi planuri de restaurare ținând seama, de la început, de utilizarea site‐ului după închidere;
Recurgeți la mijloace digitale pentru planificare;
Concepeți proiectul integrând cât mai multe tehnologii noi este posibil;
Identificați posibila opoziție socială într‐un stadiu foarte timpuriu de planificare şi demarați dialogul social, şi
Invățați din alte “poveşti” de succes şi transformați problemele şi dificultățile în oportunități.
4.2.2 Puşcarea
Puşcarea este procedeul major de extracție utilizat,
3
în cele mai multe cariere de roci masive, pentru producția de agregate. Puşcarea produce zgomot,
6 | P a g i n a
vibrații şi fum, uneori fragmente de roci, care pot afecta aşezările adiacente.
Gradul de fragmentare a rocii în timpul extracției este în mare măsură dependent de tehnica de puşcare aplicată. Aceasta, la rândul său, afectează productivitatea echi‐pamentului de concasare şi procentul de fracție fină. O bună proiectare a puşcării permite controlul fragmentării rocii, previne generarea de fragmente “zburătoare” şi reduce costul puşcării şi încărcăturii.
Bunele practice de puşcare ar trebui să includă aplicarea unor tehnici îmbunătățite, ca puşcarea secvențială, care produce vibrații mai acceptabile. Utilizarea de tehnolo‐gie nouă este recomandată şi pentru reducerea zgomotului. In orice caz, nivelurile de zgomot şi vibrații stabilite prin legislație, dacă există, trebuie respectate.
4.2.3 Poluarea aerului In cele mai multe cariere, poluarea aerului poate fi cauzată atât de emisii de pulberi (praf) cât şi de gaze. Bunele practici ar trebui să includă măsuri pentru ambele grupuri de poluanți, ex. sisteme de desprăfuire pentru colectarea deşeurilor fine, sisteme de evacuare a prafului la mori, etc (Fig. 16).
Sursele potențiale de generare a prafului, ca drumurile sau talpa carierei, ar trebui umezite (Fig. 17 şi 19). Transportul intern al materialului ar trebui făcut cu benzi transportoare acoperite sau camioane cu materialul uşor umezit. Transportul extern al produselor ar trebui făcut în vehicule acoperite sau cu alte sisteme de su‐primare a prafului.
Recomandări: Aplicați puşcarea secvențială pentru reducerea vibrațiilor; Utilizați tehnologii moderne pentru reducerea zgomotului;
Inițiați şi mențineți monitorizarea vibrațiilor şi zgomotului, şi
Asigurați‐vă că este aplicat un bun plan de puşcare pentru reducerea fragmentelor “zburătoare”, a costului puşcării şi înccăturii şi un control mai bun al fragmentării materialului extras
‐ăr‐.
Fig. 16: Filtru de colectare a prafului
[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]
P a g i n a | 37
Fig. 17: Sistem de umezire în cariera Taro River (Italia)
[Sursa: Pilot site report – Case study: Taro River alluvial fan (Province of Parma, Italy)]
3
Recomandări: Luați măsuri de reducere a emisiilor de praf şi gaze;
Instalați sisteme de desprăfuire pentru colectarea deşeurilor fine;
Utilizați sisteme de evacuare a prafului la mori;
Păstrați sistemele de transport / concasare acoperite;
Păstrați drumurile sau talpa carierei umede;
Asigurați‐vă că transportul în carieră se face cu transportoare acoperite sau cu materialul uşor umezit;
Asigurați‐vă că transportul pe drumurile publice se face în vehicule acoperite sau cu alte sisteme de suprimare a prafului, şi
Asigurați‐vă că se face monitorizarea sistematică a emisiilor de praf şi gaze, iar la depăşirea limitelor, verificați cauzele.
8 | P a g i n a
Monitorizarea şi evaluarea sistematică a emisiilor de praf şi gaze trebuie făcută (Fig. 18). Dacă limitele legale sunt depăşite, echipamentele care produc emisii ar trebui să fie verificate. Fig. 18: Echipament de monitorizare a
prafului
[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1.
http://www.sarmaproject.eu/T]
4.2.4 Zgomotul
De obicei, zgomotul din cariere provine din două surse: instalații (staționare, ex: concasoare, sau în mişcare, ex: camioane) şi puşcare. Zgomotul este, în general, una dintre principalele îngrijorări notificate în documentele de planificare a unei cariere noi sau în extindere. Operatorii vor trebui să furnizeze informații asupra nivelului de zgomot ambiental existent, predicționat pentru diferite stadii de lucru a carierei, şi detalii privind măsurile de atenuare a acestuia. [http://www.goodquarry.com/glossary]
Bunele practici includ monitorizarea regulată a zgomotului şi comparația cu limitele impuse de legislație sau condițiile de mediu locale, instalarea de sisteme atenuatoare de zgomot şi utilizarea de tehnici şi materiale de puşcare adecvate. Perturbarea zo‐nelor rezidențiale poate fi evitată dacă sunt construite drumuri ocolitoare.
Recomandări: Folosiți monitorizarea zgomotului şi comparați resultatele cu limitele legale şi condițiile specifice de mediu ale site‐ului;
Instalați sisteme de diminuare a zgomotului;
Reduceți producerea zgomotului, ex: opriți echipamentele din mersul ”în gol”, evitați turarea inutilă a motoarelor; utilizați căptuşeli de cauciuc în jgheaburi, vagoneți, camioane, puncte de transfer;
Evitați, pe cât posibil, lucrul de noapte lângă zonele sensibile; Utilizați tehnici şi materiale de puşcare adecvate, şi
Aveți în vedere construcția de drumuri de evitare a zonelor rezi‐dențiale.
P a g i n a | 39
4.2.5 Materiale fine de carieră şi deşeuri
"Orice substanță sau obiect la care posesorul renunță, intenționează să renunțe sau este necesar să renunțe" este DESEU conform Directivei Cadru a Deşeurilor (Euro‐pean Directive (WFD) 2006/12/EC), modificată prin noua WFD (Directive 2008/98/EC, intrată în vigoare în Decembrie 2010). Termenul deşeu se referă la materiale care nu sunt produse principale (produse pentru piață), pentru care producătorul nu are uti‐lizare ulterioară în termenii propriilor obiective de producție, transformare sau consum, şi pe care doreşte să le înlăture.
Exploatarea în carieră şi operațiunile de procesare asociate duc, inevitabil, la pro‐ducerea de materiale fine şi deşeuri. Cantitatea şi tipurile produse depind de geolo‐gia zonei şi rocile exploatate, de eficiența operațiilor de extracție ‐ procesare şi de piața locală a produselor de carieră. Piețele noi pentru aceste materiale sub‐economice de carieră pot ajuta la reducerea cantităților existente în halde, peste tot în lume. [http://www.goodquarry.com/glossary]
Materialele care pot fi clasificate ca deşeuri de carieră includ coperta şi intercalațiile (materiale cu valoare limitată, care sunt situate deasupra, respectiv între straturi cu valoare economică), şi deşeurile de procesare (în special material fin granular, nevandabil, provenit prin sitare, concasare şi alte activități de prelucrare).
Deşeurile rezultate în urma producției de agregate din țările SEE sunt, în mod normal, inerte. Cantitățile produse variază mult de la o carieră la alta: sunt cariere de roci masive care nu produc deşeuri, precum există cariere de nisip şi pietriş care pot pro‐duce deşeuri argiloase şi siltice.
Recomandări: Incercați să găsiți o utilizare pentru deşeuri, ex: sistematizări, remedieri, material de rambleere;
Modelați şi plantați cât mai curând posibil grămezile de deşeuri;
Investigați posibilitatea utilizării materialului microgranular cal‐citic pentru producția de materiale utile vandabile, ex: filere, şi
Managementul deşeurilor produse trebuie practicat pe întreaga durată a operațiunilor de carieră.
4.2.6 Transportul
Transportul rutier este o practică obişnuită asociată exploatării în carieră (Fig. 19). Când carierele operează în sau lângă zone naturale protejate, sau lângă zone reziden‐țiale, transportul poate afecta natura sălbatică şi comunitățile, datorită generării de
40 | P a g i n a
praf şi zgomot. Unele intervenții şi măsuri ar trebui luate pentru a) scăderea impactu‐lui asupra vieții sălbatice şi b) scăderea impactului asupra zonelor rezidențiale.
In cariera Araxos (Grecia) de exemplu, au fost construite un pod şi un drum de ocolire a satului învecinat, pentru a proteja animalele sălbatice (Lutra lutra – vidra euro‐peană) potential amenințate de transportul rutier. [Sursa: Preparatory site report of Ar‐axos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]
Recomandări: Considerați rute alternative şi implementați scheme de dimi‐nuare a zgomotului şi de protecție împotriva prafului;
Reduceți, unde este posibil, distanța de transport; Transportați agregatele noaptea sau la anumite ore ale zilei,pentru evitarea aglomerărilor din trafic;
Căutați alternative distanțelor de transport prea lungi pe şosea,ex: cale ferată, pe apă, dacă este posibil;
Aveți în vedere alternative la transportul rutier de la excavare lauzina de procesare, ex : benzi transportoare, şi
Utilizați un drum betonat, uşor de curățat, între instalația despălare şi ieşirea din incintă, pentru a evita transportul de noroi.
Fig. 19: Transport intern cu camioane. Drumul şi materialul sunt umezite.
[Sursa: Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1. http://www.sarmaproject.eu/]
P a g i n a | 41
4.2.7 Apa
Apa este o prezență majoră în toate operațiunile miniere de suprafață, fie ca apă de suprafață (şiroire), ca parte a corpurilor de apă din vecinătate, sau chiar prezentă în cursul operației, ca în cazul dragării. Mai mult, în zonele unde apa este rară, utilizarea sa, sau impactul carierei asupra disponibilității sale, sunt discutabile.
Calitatea apei poate fi deteriorată datorită deversărilor (legate de operații) şi scurger‐ilor progresive (ex: produse petroliere). Buna practică recomandată este de a evita contaminarea apei şi de a controla calitatea atât a apei de suprafață, cât şi a apei subterane, aflate în raport cu cariera.
Recomandări: Monitorizați calitatea apelor de suprafață şi subterane;
Amplasați stații de măsurare a calității apei şi faceți măsurători continue;
Utilizați elemente de protecție a calității apei (ex: geotextile im‐permeabile de acoperire a zonei de mentenanță a echipamentului) pentru a evita potențiala contaminare a apelor subterane, şi
Faceți studii hidrogeologice de monitorizare a schimbărilor de cali‐tate a apei.
4.2.8 Buna practică socială
Identificarea valorilor, intereselor şi scopurilor părților afectate, şi scara la care ele se aplică, este primul pas în rezolvarea situațiilor complexe care aduc atingere capacității unei regiuni de a asigura şi menține fluxul de
agregate.
Cele mai multe probleme între un operator şi o comunitate locală apar când există o atitudine de confruntare, mai degrabă decât de co‐operare. In unele situații, îndeo‐sebi în zone cu lucrări abandonate, poate fi demonstrat că există îmbunătățiri semni‐ficative de mediu ca rezultat a lucrării şi restaurării subsecvente. O utilizare ulterioară în beneficiul comunității este, de asemenea, o oportunitate de a compensa comuni‐tatea pentru orice perturbare suferită datorită locației în operare. Acceptarea socială
42 | P a g i n a
este decisivă pentru buna funcționare a activităților de carieră şi trebuie dobândită cât mai devreme posibil, în cursul etapei de planificare.
Recomandări: Asigurați acceptarea socială chiar din faza de planificare; Aveți în vedere şi respectați nevoile comunității locale. Infor‐mați şi educați stakeholderii locali; angajați‐i într‐un dialog con‐structiv;
Favorizați şi susțineți comunicarea cu părțile interesate prin întâlniri, workshop‐uri, pliante, conferințe şi postere;
Recunoaşteți utilizarea prioritară a potecilor de către oameni şi faună şi păstrați facilitățile existente cât mai mult posibil, şi
Prevedeți/oferiți măsuri compensatorii unde impactul este ex‐cesiv.
4.2.9 Restaurarea Restaurarea unei zone afectate şi reabilitarea sa este o procedură care începe chiar înainte de deschiderea unei cariere şi se extinde în perioada post‐închidere. Aceasta este o etapă foarte im‐portantă, deoarece per‐
cepția publică a operațiunilor de carieră este concentrată, de obicei, pe planurile de restaurare. Succesul oricărei scheme de restaurare depinde de buna planificare, consultarea cu toate părțile interesate, obiective şi scopuri realiste. Ea este o op‐erațiune complexă care necesită competențe multidisciplinare, flexibilitate şi creativ‐itate. In trecut, restaurarea unei cariere/mine s‐a bazat pe abordarea tradițională: “Intâi exploatăm, apoi restaurăm”. Astăzi se aplică a abordare integrată: “Intâi întocmim planul de restaurare, apoi exploatăm”.
Planurile de restaurare ar trebui astfel concepute încât să readucă site‐ul, după în‐chidere, într‐un echilibru estetic cu zona înconjurătoare. In plus, carierele restaurate cum se cuvine au o valoare în plus față de cele lăsate fără restaurare. In Croația de exemplu, o companie operațională a pregătit un plan de închidere pentru tranziția de
P a g i n a | 43
la activitățile de carieră spre o rezervație ornitologică, parte din rețeaua Natura 2000. [Sursa: Activity 3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county ‐Croatia]
Crearea şi consolidarea habitatelor nu poate compensa niciodată pierderea de habitate semi‐naturale valoroase. Totuşi, prin crearea unei game de habitate în cariere corect restaurate, industria poate aduce o contribuție semnificativă la aplicarea bunelor practici la nivel national, regional şi, cel mai important, local.
4
Recomandări:
Adoptați o abordare echilibrată între conservarea naturii şi acti‐vitățile de extracție;
Incepeți restaurarea de la debutul unei operații deoarece aceas‐ta face procesul mai uşor şi mai eficient;
Discutați planurile de restaurare, înaintea implementării, cu păr‐țile locale interesate şi urmați aceste planuri;
Ajustați anticipat planul de restaurare, în funcție de utilizarea potențială a carierei după închidere (dacă este specificată înplanurile de dezvoltare locale, în cooperare cu autoritățile şicomunitățile locale);
Creați noi facilități, când planul de restaurare prevede schimba‐rea utilizării terenului (lacuri în cazul carierelor cu baza imper‐meabilă, facilități sportive, parcuri de agrement, zone umede);
Restaurați particularitățile naturale (ex: torenți, etc);
Restaurați terenul degradat prin utilizarea fie a solului vegetal înlăturat şi depozitat pe timpul dezvoltării carierei, fie a solului vegetal provenit din alte zone;
Dezvoltați pepiniere pe timpul existenței carierei, pentru a utili‐za specii locale în procesul de restaurare;
Asigurați‐vă că se plantează speciile adecvate, şi
Nu îngăduiți nici o contaminare remanentă.
4 | P a g i n a
5.Recomandări pentru autoritățile şi comunitățile locale
Determinarea evoilor locale de greg te şi planifi‐carea utilizării terenurilor de către autoritățile locale este d mar importan ă în realizarea gestionării durabile a resurselor otențiale şi a provizionării din surse mixte. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la potențialul reciclării va spori, de asemenea, eficiența resurselor de agregate. Comunitatea locală poate exercita o influență consider bil asupra autorităților decidente, dacă sunt stimulate cuno‐aşterea şi conştientizarea efectului exploatării asupra publicului Utilizarea Evaluării iclului de Viață (LCA) este recomandată experților autorităților locale, în vederea identificării şi cuantificării influențelor de mediu asociate producției de a regate.
n a a
e e țp a
a ă
. C
g
P a g i n a | 45
5.1 Dezvoltarea planurilor locale În statele SEE există un set de legi cu privire la exploatarea în cariere. Totuşi, politica natională/regională de planificare minerală nu este egal dezvoltată în aceste țări, fiind mai degrabă prezente documente de strategie generală decât politici specifice. Responsabilitatea planificării poate fi realizată la nivel statal sau local în funcție de rata de descentralizare a fiecărei țări. [ Sursa: Synthesis Report, Work Package 4, Action 2 – Providing a Sustainable Supply Mix of Aggregates: State‐of‐the‐art in South‐East Europe. http://www.sarmaproject.eu/]
În orice caz, autoritățile centrale ar trebui să ia în considerare opiniile autorităților locale atunci când sunt planificate zonele prioritare de extracție a agregatelor.
Accesul la teren este de maximă importanță pentru sectorul de agregate. El este o problemă a planificării utilizării terenului şi a politicii/legislației de management. În unele țări SEE audierea publică este recomandată în actele miniere şi/sau în timpul discuțiilor planurilor de utilizare a terenurilor. Aproape toate țările țin un inventar național sau regional al rezervelor şi resurselor de agregate, de obicei ca un segment din inventarul mineral național/regional. Cu toate acestea, în multe țări, inventarul resurselor nu este totdeauna actualizat sau în format digital. Inventarul de resurse este bine realizat în acele țări unde planificarea utilizării terenului ia în considerare şi agregatele. Inventarele volumelor de deşeuri miniere sunt destul de rare. [Sursa : “Synthesis report on legislation and regulatory framework related to sustainable aggregate resources management in selected South East European countries”, SARMa ]
În multe țări SEE, procesul local de planificare a managementului şi fluxului resurselor de agregate este, în diverse grade, nedezvoltat, deşi estimarea de către autoritățile locale a necesităților pentru agregate la nivel local / regional este necesară, în vederea planificării în avans a felului în care se acoperă aceste necesități. Compilarea hărților de utilizare a terenurilor, incluzând potențialul şi resursele existente de agregate, poate constitui o bază solidă pentru managementul durabil al acestor resurse. Prin urmare, comunitățile locale ar trebui implicate de la început în procesul de planificare a utilizării terenurilor.
Recomandări: Determinați şi estimați necesitățile locale pentru agregate şi dezvoltați planurile de acoperire a acestor necesități;
Pregătiți hărțile de utilizare a terenurilor şi programele de informare a comunităților locale, în vederea evitării opoziției nejustificate şi a asigurării fluxului necesar de agregate, şi
Asigurați‐vă că comunitățile sunt conştiente de planurile locale şi de disponibilitatea şi cerința de resurse minerale.
46 | P a g i n a
5.2 Creşterea cunoaşterii şi a gradului de conştientizare Comunitățile locale pot fi afectate de orice impact potențial discutat în capitolul 3 al Manualului. Efectul cumulat al impacturilor asupra unei persoane sau comunități poate fi foarte semnificativ.
Creşterea gradului de conştientizare şi a cunoştințelor publice asupra efectelor de mediu, economice şi sociale ale dezvoltării valorificării minerale face ca o comunitate locală să poată exercita o influență considerabilă asupra autorității decidente.
În plus, autoritățile şi comunitățile locale ar trebui pregătite pentru faza post‐închidere a carierelor. Aceasta înseamnă că ele trebuie să examineze şi să compare şansele alternative pentru utilizările viitoare ale suprafețelor carierelor epuizate. Ele ar trebui să solicite operatoriilor de cariere să dezvolte planuri de restaurare comprehensive şi să le comunice comunităților locale.
Recomandări: Examinați interesele generale din zonă, cum ar fi ocuparea forței de muncă, şi echilibrați beneficiile cu efectele adverse ale activității în carieră;
Eliminați lipsa de comunicare între operatorii de carieră şi comunitate; susțineți şi facilitați comunicarea;
Încurajați consultarea şi implicarea comunității;
Considerați necesare discuțiile cu operatorul asupra condițiilor referitoare la i) nivelele limită de vibrație, zgomot şi emisii de praf; ii) rutele de transport şi iii) măsurile de monitorizare;
Discutați cu comunitățile locale şi determinați, în stadiu primar, utilizarea subsecventă a carierei după închidere;
Încercați a fi obiectiv informați înainte de a face judecăți sau a exprima viguros reclamații;
Încercați să cooperați şi să nu fiți părtinitori; Examinați potențialul măsurilor compensatorii.
5.3 Prevenirea carierelor ilegale Sistemele de control ale statului trebuie să fie îmbunătățite, iar procesele de autorizare simplificate, în vederea prevenirii activităților ilegale în cariere. În unele țări SEE, punerea în aplicare a unor penalități foarte mari pentru operatorii ilegali, în combinație cu intensificarea inspecțiilor de către autoritățile competente, a dus la o
P a g i n a | 47
scădere rapidă a producției de agregate din surse ilegale. Carierele ilegale pot fi, de asemenea, descurajate dacă se solicită un certificat de proveniență a materialului utilizat de beneficiarii publici sau constructorii privați. [Sursa : Activity 3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county –Croatia]
Având în vedere faptul că în multe țări SEE există registre inadecvate a operatorilor de carieră, se prevede că alcătuirea bazelor de date relevante, care sunt actualizate regulat, poate contribui la prevenirea activităților ilegale.
Autoritățile naționale, regionale şi locale ar trebui să‐şi combine eforturile de prevenire a activităților ilegale. Aceste eforturi pot fi mai eficace dacă sunt stabilite metode de monitorizare adecvate.
Aplicarea tehnicilor moderne de supraveghere din aer (însoțită de inspecția locației) poate oferi autorităților o posibilitate valabilă pentru monitorizarea activităților legale şi ilegale de carieră. O astfel de tehnică a fost demonstrată în proiectul SARMa prin studiul de caz Taro River (Italia), care este bazat pe Detectare Imagistică şi Telemetrie Laser (LIDAR). Metoda permite verificarea suprafețelor mici sau mari şi este efectuată de un avion ce zboară peste suprafețele de inspectat [Sursa : Pilot site report – Illegal quarrying. Case study: Taro River alluvial fan (Province of Parma, Italy)]
Comunitățile locale pot şi ar trebui să joace un rol important în prevenirea exploatărilor ilegale, prin contribuții la monitorizarea operațiunilor ilegale.
Recomandări: Dezvoltați, susțineți şi utilizați procese eficiente de monitorizare şi metode pentru controlul activităților ilegale;
Dezvoltați şi susțineți dialogul social şi canalele de comunicație pentru facilitarea monitorizării eficiente a activităților ilegale;
Simplificați şi grăbiți procesele de autorizare;
Aplicați penalități mari operatorilor ilegali;
Restaurați carierele abandonate; Impuneți un certificat asupra originii agregatelor vândute, şi
Contribuiți la elaborarea de registre privind carierele.
5.4 Promovarea reciclării
Una din principalele provocări ale proiectului SARMa a fost să promoveze şi să încurajeze politicile aprovizionării durabile din surse mixte (SSM). Din sondajul efectuat, a fost demonstrat că majoritatea țărilor SEE nu au luat încă în considerare
48 | P a g i n a
toate sursele potențiale în ceea ce priveşte producția de agregate prin activități de reciclare. De asemenea, datele necesare pentru managementul resurselor relevante nu sunt adecvate.
5OşlcilA
Scd
Recomandări: Considerați activitățile de reciclare ca potențiale surse pentruproducția de agregate;
Perfecționați cunoştințele asupra potențialului reciclăriideşeurilor miniere şi industriale pentru producția de agregate;
Acordați atenție reciclării ca agregate a deşeurile din construcțiişi demolări (C&DW), pentru completarea aprovizionării locale cuagregate, şi
Luați în considerare instalarea uzinelor de reciclare în cariereleabandonate, când se impune utilizarea lor post‐închidere.
.5 Introducerea unor noi instrumente în luarea deciziilor pinia asupra Ciclului de Viață (LCT) şi Evaluarea Ciclului de Viață (LCA) sunt abordări tiințifice asociate politicilor moderne de mediu şi suporturi pentru deciziile în afaceri egate de Producția şi Consumul Durabile (SCP). Evaluarea Ciclului de Viață este din e în ce mai mult utilizată în lume, ca un instrument complet pentru înțelegerea mplicațiilor de mediu ale produselor/bunurilor rezultate din extracția resurselor, de a producție, utilizare şi reciclare până la eliminarea deşeurilor. [Sursa: Life Cycle ssessment (LCA) Guidelines; Activity 3.3 (Recycling). http://www.sarmaproject.eu/]
tudiile LCA servesc pentru a evita rezolvarea unei probleme de mediu în acelaşi timp u crearea altora. LCA este prin urmare un instrument vital şi puternic de suport a eciziilor, complementar altor metode.
Recomandări: Adoptați Analiza Ciclului de Viață (LCA) şi utilizați‐o pentru luarea deciziilor, şi
Luați în considerare utilizarea instrumentelor LCA pentru a consolida producția durabilă şi reciclarea agregatelor.
P a g i n a | 49
6. Selecție de termeni şi definiții Agregat: Material granular, fie existent ca atare în natură (nisip şi pietriş), fie produs prin concasare (piatră spartă), care, în stare liberă sau cimentată (cu ciment, var sau bitum), este utilizat în construcția clădirilor sau a structurilor de inginerie civilă [Sursa: SARMα glossary]
Agregat artificial: Agregat produs prin activități industriale ca procesarea sau re‐procesarea deşeurilor, produselor secundare şi reziduurilor [Sursa: SARMα glossary]
Agregat secundar: Agregat derivat din deşeurile operațiunilor miniere sau ale proceselor industriale (ex. mine de cărbune, zguri de furnal, cenuşi de termocentrală, nisipuri caolinoase, deşeuri şistoase, deşeuri din construcții/demolări, inclusiv din sistematizarea drumurilor), dar excluzând creta şi argilele exploatate în primul rând ca agregate. [Sursa: SARMα glossary]
Analiza ciclului de viață: Evaluarea ciclului de viață [life‐cycle assessment (LCA)] este un proces de stabilire a efectelor pe care un produs îl are asupra mediului, pe toată durata existenței sale, astfel crescând eficiența utilizării resursei şi scăzând riscurile. Poate fi utilizată pentru studiul impactului de mediu fie a produsului, fie a funcției pe care acesta o îndeplineşte. Elementele cheie ale LCA sunt: (1) identificarea / cuantificarea solicitărilor de mediu implicate; ex. energie şi materii prime consumate, emisii şi deşeuri generate; (2) evaluarea impacturilor potențiale de mediu ale acestora; şi (3) evaluarea opțiunilor disponibile pentru reducerea acestor impacturi de mediu. [Sursa: SARMα glossary]
Balastieră: Lucrare de suprafață, deschisă, din care este extrasă o resursă minerală, în acest caz nisip şi pietriş [Sursa: SARMα glossary]
Carieră: Lucrare minieră de suprafață, de unde sunt extrase agregate minerale. Opusă unei mine, care este definită ca o lucrare subterană. [Sursa: SARMα glossary]
Carieră ilegală: Cariera ilegală presupune că activitațile legate de extracția în carieră se desfăşoară fără toate permisele necesare, sau în afara normelor naționale financiare sau de taxare. [Sursa: SARMα glossary]
Cele mai bune practici: Metode şi tehnici care au arătat constant rezultate superioare acelora obținute prin alte mijloace, şi care sunt utilizate ca repere de calitate, adică, standarde față de care sunt apreciate acțiunile. Nu există, totuşi, un mod de a aprecia care este “cea mai bună practică” pentru oricine sau în orice situație, şi nici o “cea mai bună practică” nu rămâne cea mai bună pentru lung timp, oamenii fiind preocupați să gasească mijloace mai bune de lucru. [Sursa: SARMα glossary]
Deşeu: Material care nu este produs principal (adică, produs destinat pieței), pentru care generatorul nu are utilizare ulterioară, conform propriului scop de producție, transformare sau consum şi pe care acesta doreşte să‐l înlăture. [Sursa: SARMα glossary]
Deşeuri extractive (sau deşeuri miniere): Deşeuri rezultate în urma prospecțiunii, extracției, tratamentului şi depozitării resurselor minerale, precum şi a lucrărilor în cariere [Sursa: SARMα glossary]
Dezvoltare durabilă: Un obiectiv cheie a dezvoltării durabile este necesitatea de a asigura o aprovizionare adecvată cu substanțe minerale în întâmpinarea nevoilor economice, în acelaşi timp cu minimizarea potențialelor efecte adverse ale extracției asupra mediului. [Sursa: SARMα glossary]
Eficiența resursei: Practică prin care, în utilizarea unui material, prima atenție se acordă conceptului care cuprinde "Reducerea ‐ Reutilizarea ‐ Reciclarea ‐ Repararea", notate în ordinea descendentă a priorității. [Sursa: SARMα glossary]
50 | P a g i n a
Extracție: Extracția implică scoaterea materialului din subsol şi livrarea sa la o instalație de prelucrare într‐o formă potrivită pentru procesare; se referă la minerit ca şi la lucrările în carieră [Sursa: SARMα glossary]
, 2010]
Monitorizare: Colectarea şi analiza observațiilor sau măsurătorilor repetate, pentru evaluarea schimbărilor necesare în derularea proceselor, în scopul îndeplinirii obiectivului de management [Sursa: EC Guidance
Planificarea utilizării terenurilor: Activitate în atribuția adiministrației locale, care furnizează recomandări de utilizare a terenurilor, în acord cu politicile comunității şi prioritatea publică. [Sursa: SARMα glossary]
Reabilitare: Proces de transformare a unui teren abandonat într‐un teren utilizabil, prin soluții inginereşti şi ecologice. Restaurarea unor habitate naturale este deseori parte a procesului de închidere a exploatărilor miniere şi reabilitare. [Sursa: EC Guidance, 2010]
Resursă: O ‘Resursă Minerală’ este o concentrație sau ocurență de material de interes economic în / pe crusta terestră, într‐o formă, calitate şi cantitate care oferă perspective rezonabile pentru o eventuală valorificare economică. Localizarea, cantitatea, conținutul, continuitatea şi alte caracteristici geologice ale Resursei Minerale sunt cunoscute, estimate sau interpretate prin studii geologice specifice. Resursele Minerale sunt clasificate, în ordinea crescătoare a certitudinii geologice, în Presupuse, Indicate şi Măsurate (Pan‐European Code for Reporting of Exploration Results, Mineral Resources and Reserves, 2008). [Sursa: EC Guidance, 2010]
Resursă naturală: Lucru sau material (organic sau anorganic) care constituie capitalul natural al unei națiuni. Unele tipuri de resurse naturale, cum sunt cele minerale, necesită implicarea de capital şi resurse umane pentru a fi exploatate (extrase, procesate, rafinate) şi valorificate economic. Alte resurse naturale, cum ar fi un sistem de peşteri, pot avea valoare economică sau ne‐economică pe baza existenței lor, fără implicarea de capital uman sau fizic. [Sursa: SARMα glossary]
Restaurare: Acțiune desfăşurată într‐o zonă degradată sau deteriorată antropogen, pentru a restabili sau spori valoarea sa ecologică. R. este deseori un termen utilizat pentru reabiliatea ghidată de principii ecologice şi promovează recuperarea integrității ecologice; restabilirea ecosistemului original sub toate aspectele sale structurale şi funcționale. [Sursa: EC Guidance, 2010]
Reutilizare: Utilizarea în alte aplicații a unor materiale nedorite, fără o procesare suplimentară semnificativă. Se aplică şi reutilizării apei în instalațiile din cariere. [Sursa: EC Guidance, 2010]
SARM (Sustainable Aggregates Resource Management): Managementul Durabil al Resurselor de Agregate este gospodărirea eficientă, cu impact social şi de mediu scăzut, a carierelor şi deşeurilor. [Sursa: SARMα glossary]
SSM – Sustainable Supply Mix: SSM implică aprovizionarea durabilă cu agregate din surse mixte [naturale, deşeuri reciclate şi produse industriale secundare (zguri)], care împreună maximizează beneficiile nete peste generații. [Sursa: SARMα glossary]
Stakeholders: Persoane sau organizații care vor fi afectate de, sau vor influența, un program, proiect sau acțiune. [Sursa: EC Guidance, 2010]
P a g i n a | 51
7. Referințe bibliografice Agioutantis, Z., Maurigiannakis, S., Athousaki, A., 2011: “Synthesis report of baseline study
reports of SARMa model sites; Activity 3.1.”, http://www.sarmaproject.eu/;
Blengini, G. A., Garbarino, E., 2011: “Synthesis report of baseline study reports of SARMa model sites; Activity 3.3 (Recycling)”. http://www.sarmaproject.eu/;
Blengini, G. A., Garbarino, E., 2011: “Life Cycle Assessment (LCA) Guidelines to be used in the SARMa Project. Definition of a common methodology to boost use of LCA tools in sus‐tainable production and recycling of aggregates”, Romania Emilia Region, Politecnico di Torino, http://www.sarmaproject.eu/;
Bruntland, G. (ed.), (1987): "Our common future: The World Commission on Environment and Development", Oxford, Oxford University Press;
Cibin, U., Furin S., Ricciarelli F., Rizzati A.R., Romagnoli M., Scappini S., Segadelli S., Boggio P., Corradi A., Pelosio A., Ruffini A., 2010: “Pilot site report of Lanca dei Francesi, Activity 3.1”, http://www.sarmaproject.eu/;
Cibin, U., Cera, M.C., Spotorno, C., Furin, S., Pelosio, A., Romagnoli, M., Rizzati, A.R., Marasmi, C., 2011: “Synthesis Report, Work Package 4, Action 2 – Providing a Sustainable Supply Mix of Aggregates: State‐of‐the‐art in South‐East Europe”, http://www.sarmaproject.eu/;
Department of Mineral Resources and Petroleum Engineering, University of Leoben, 2010: “Planning policies and permitting procedures to ensure the sustainable supply of aggre‐gates in Europe”, Commissioned by UEPG;
European Commission, 2010: “Non‐energy mineral extraction and Natura 2000” GUIDANCE DOCUMENT (EC Guidance on undertaking new non‐energy extractive activities in accor‐dance with Natura 2000 requirements);
Hamor, T., 2011: “Synthesis report on legislation and regulatory framework related to sustain‐able aggregate resources management in selected South East European countries”; SARMa report;
Hatzilazaridou K., Chalkiopoulou F., Papantoni H., 2010: “Preparatory site report of Araxos quarry; Activity 3.1”, http://www.sarmaproject.eu/;
Langer, W. H., 2002: “Managing and Protecting Aggregate Resources”, Open‐File Report 02‐415, U.S. Geological Survey;
Lekaj, G., Mati, S., Moisiu, L.., Plaku, E. “Study report of SARMα case study Bulqiza Albania (3.3 Recycling)”, SARMa report;
Marinescu M., 2010: Case study baseline study report of Revarsarea quarry; Activity 3.1 (Envi‐ronmentally Friendly Practices). http://www.sarmaproject.eu/;
Mărunțiu M., Bindea, G., Marica, G.‐S., Colțoi, O., Munteanu, M., 2011: “Synthesis report of baseline study reports; Activity 3.2 (Illegal quarrying)”, http://www.sarmaproject.eu/;
Miko S., Hasan O., Kruk B., 2010: “Activity 3.2‐SSM model sites: Sava River (Trstenik) case study‐the Zagrebačka county –Croatia”, SARMa report;
Simić V., Živanović J., Beljić Č, Životić D., Radivojevi M., 2010: “Preparatory site report of Kovilovača quarry; Activity 3.1”, http://www.sarmaproject.eu/;
http://www.goodquarry.com/
http://www.sarmaproject.eu/
52 | P a g i n a
PROBLEME CHEIE
Aplicarea practicilor “Sustainable Aggregates Resource Management” şi “Sustainable Supply Mix” poate contribui semnificativ la
dezvoltarea durabilă a Europei de Sud‐Est
− Comunicare limitată şi deficitară între producători şi stakeholderii relevanți;
− Impact vizual mare şi restaurare limitată;
− Procese de autorizare complicate şi consumatoare de timp;
− Monitorizare deficitară şi neconsecventă a operațiunilor ilegale, şi
− Exploatare incompletă a resurselor potențiale de agregate şi reciclare limitată.
Sustainable Aggregates Resource Mαnagementhttp://www.sarmaproject.eu