CRR_Nivel 3_cl.xii_Tehnician in Agroturism XII
-
Upload
gina-popescu-brostescu -
Category
Documents
-
view
279 -
download
3
Transcript of CRR_Nivel 3_cl.xii_Tehnician in Agroturism XII
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Anexa nr.5 la OMEdC nr.1847 din 29.08.2007
CURRICULUM
Pentru clasa a XII-a
Calificarea: TEHNICIAN ÎN AGROTURISM
Nivelul 3
– 2007 –
0
AUTORII :
Brânzaru Ioana Profesor gradul I, Grup Şcolar de Industrie Alimentară ,, Elena Doamna,, GalaţiDrinovan Maria Profesor grad didactic I, Colegiul pentru Agricultură şi industrie alimentară ,,Ţara
Bârsei” PrejmerDuculescu Antoaneta Profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Curtea de Argeş;Ilie Maria Dr. Mecanică agricolă, Grup Şcolar Agricol Palas, Constanţa;Ionaşcu Maria Profesor grad didactic I, Colegiul pentru Agricultură şi industrie alimentară ,,Ţara
Bârsei” PrejmerMihalcea Mariana Profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol CiorogârlaMoisiu Maria Doctor în medicină veterinară, profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol
Palas, Constanţa;Oproiu Ana Profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Curtea de Argeş;Oprea Delia Profesor grad didactic II, economist, Colegiul pentru Agricultură şi industrie
alimentară ,,Ţara Bârsei” Prejmer
1
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
LICEUL TEHNOLOGICClasa a XII-a
Aria curriculară TehnologiiCalificarea: Tehnician în agroturismCultură de specialitate, pregătire practică şi stagii de pregătire practică 310 ore
Modulul 1. Management şi legislaţie în agroturismTotal ore / an: 79din care: laborator tehnologic 48
instruire practică -Modulul 2. Gestiune şi evidenţă economică în agroturism
Total ore / an: 79din care: laborator tehnologic 48
instruire practică -
Modulul 3. Produse ecologice de origine vegetală şi animalăTotal ore / an: 48din care: laborator tehnologic 48
instruire practică -Modulul 4. Tehnologia de cultivare a plantelor horticole
Total ore / an: 55din care: laborator tehnologic 24
instruire practică -Modulul 5. Structura profesiei şi etica profesională în agroturism
Total ore / an: 49din care: laborator tehnologic 18
instruire practică -
Total ore / an: 10 ore / săptămână x 31 săptămâni = 310 ore
Stagii de pregătire practică 150 ore
Modulul 6. Servirea preparatelor şi băuturilorTotal ore / an: 72din care: laborator tehnologic 72
instruire practică -
Modulul 7. Administrarea unităţii agroturisticeTotal ore / an: 78din care: laborator tehnologic 78
instruire practică -
Total ore strategii de practică: 30 ore / săptămână x 5 săptămâni / an = 150 ore
2
Curriculum în dezvoltare locală 124 ore
Modulul 8. GastronomieTotal ore / an: 93din care: laborator tehnologic 62
instruire practică -
Modulul 9. Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi autoTotal ore / an: 31din care: laborator tehnologic -
Total ore CDL: 4 ore / săptămână x 31 săptămâni = 124 ore
TOTAL GENERAL: 584 ore / an
Notă: Elevii vor efectua sub îndrumarea maiştrilor instructori autorizaţi, ore de conducerea tractorului, câte 2 ore săptămânal şi ore conducere auto câte 1 oră/săptămână pentru fiecare elev cu scoaterea lor prin rotaţie de la stagiile de pregătire practică
3
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
România dispune de un potenţial natural deosebit, de sate dezvoltate pe diverse forme de
relief care au păstrat şi mai păstrează încă aspecte şi manifestări tradiţionale, de datini şi obiceiuri
străbune, elemente valoroase de etnofolclor, turismul rural şi agroturismul a cunoscut o puternică
dezvoltare.
Pentru a putea face faţă cerinţelor şi exigenţelor unui turism modern, de bună calitate, se
impune cu precădere calificarea forţei de muncă pentru acest domeniu de activitate.
Pe fondul dezvoltării economice contemporane şi a schimbărilor intervenite în ultima
perioadă în economia românească, pregătirea tinerilor în domeniul agroturismului va permite
acestora să se integreze mai uşor pe piaţa muncii şi chiar să-şi dezvolte propria afacere.
Parcurgerea unor module precum: ,,Management şi legislaţie în agroturism”, Gestiune şi evidenţă
economică”, ,,Structura profesiei şi etica profesională” şi ,,Administrarea unităţii agroturistice”
vor forma competenţe absolut necesare unui tânăr pentru a putea gestiona o unitate
agroturistică.
Unităţile de competenţă tehnice specializate ca:,, Produse ecologice de origine vegetală şi
animală”, ,,Servirea preparatelor şi băuturilor”, vor permite Tehnicianului în agroturism să
asigure turiştilor servicii şi produse ecologice de calitate .
Principalul motiv pentru care vizitatorii aleg destinaţii turistice rurale îl reprezintă faptul
că doresc să se bucure de calitatea peisajului rural natural atât ei cît şi generaţiile viitoare
Păstrarea unui cadru natural şi a unei armonii în spaţiul rural este influenţată şi de specificul
construcţiilor şi amenajărilor peisagere din zonă. . De aceea modulul ,,Construcţii şi amenajări în
agroturism” îşi propune formarea unor competenţe care să promoveze frumosul şi în acelaşi
timp tradiţia din zonă.
La elaborarea programei şcolare s-au avut în vedere următoarele:
- Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul trei, calificarea ,, Tehnician în agroturism”
- Planul cadru de învăţământ pentru liceu tehnologic, clasa a XII-a, ruta directă;
- Structura şi formatul programelor şcolare-liceu tehnologic;
Subliniem că unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie se formează şi se
aprofundează în fiecare modul, în principal pe instruire practică, dar se evaluează o singură dată,
la modulul în care au fost agregate. În prologul programei este prezentat tabelul nr. 1, privind
lista unităţilor cheie şi modulelor unde sunt parcurse şi evaluate. Profesorul are obligaţia să
cunoască conţinutul unităţilor de competenţe cheie de la nivelul trei şi să-l implementeze în
4
cadrul fiecărui modul pentru formarea abilităţilor cheie. De fapt, unităţile de competenţe tehnice
generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează competenţele
pentru abilităţile cheie.
Programa se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi.
Fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţe individuale formulate în Standardul de
Pregătire Profesională. Conţinuturile tematice asociate competenţelor individuale tehnice
specializate permit realizarea acestora. Pe baza conţinuturilor din programă, sunt realizate
competenţele individuale tehnice specializate.
Programa şcolară reprezintă elementul de bază în realizarea proiectării didactice, ceea ce
presupune lecturarea cu atenţie a ei, astfel încât să se aibă în vedere modul de parcurgere în
ordine cronologică a conţinutului prezentat în aliniatul 1 din capitolul III, “Sugestii
metodologice”. Pentru ca programa să-şi dovedească din plin utilitatea în proiectare, ea trebuie
studiată în corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională în care sunt stipulate criteriile de
performanţă, competenţele individuale şi probele de evaluare, necesare înregistrării
performanţelor elevilor.
RUTA DE PREGĂTIRE PENTRU CALIFICAREA TEHNICIANÎN AGROTURISM , NIVEL 3
Tehnician în agroturism
Nivelul 2 – SAMToate profilurile
Liceu tehnologic Ciclul inferior Orice profil
Achiziţii echivalenteobţinute printr-un program
de educaţie şi formare profesională
5
Tabelul nr. 1 LISTA UNITĂŢILOR CHEIE ŞI A MODULELOR UNDE SUNT PARCURSE ŞI EVALUATE
UNITATEA DE
COMPETENŢE
COMPETENŢA
Mod
ulu
l 1 M
anag
emen
t şi
legi
slaţ
ie
în a
grot
uri
sm
Mod
ul 2
Ges
tiu
ne
şi e
vid
enţă
eco
nom
ică
în
ag
rotu
rism
M
odu
l 3
Pro
du
se e
colo
gice
de
orig
ine
vege
tală
şi a
nim
ală
Mod
ulu
l 4
Teh
nol
ogia
de
cult
ivar
e a
pla
nte
lor
hor
tico
le
Mod
ulu
l 5 S
tru
ctu
ra p
rofe
siei
şi e
tica
p
rofe
sion
ală
Pregătire practică
CDL
Ver
ific
are
Mod
ul
ul
6 S
ervi
rea
pre
par
atel
or
şi
b
ăutu
rilo
r M
odu
lul 7
A
dm
inis
trar
ea u
nit
ăţii
ag
rotu
rist
ice
Mod
ul8
Gas
tron
omie
Mod
ul 9
Cir
cula
ţie
ruti
eră
1 2 3 4 5 6 7 8 9
11
7. Managementul relaţiilor interpersonale
7.1. Creează şi menţine relaţii profesionale.
7.2. Gestionează conflicte.
7.3. Gestionează aşteptările factorilor interesaţi.
8. Procesarea datelor numerice
8.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta.
8.2. Prelucrează datele numerice.
8.3. Interpretează rezultatele obţinute şi prezintă concluziile.
10.1 . Monitorizează situaţia patrimonială a unităţii agroturistice şi a rezultatelor obţinute
6
10. Gestiune şi evidenţă economică în agroturism
10.2. Completează documente de evidenţă contabile specifice activităţii de agroturism si instrumente dedecontare pentru încasări şi plăţi
10.3. Analizează preţurile şi tarifele practicate în agroturism
10.4. Calculează impozite, taxe, salarii şi contribuţii salariale datorate de unitatea agroturistică
11. Management şi legislaţie în agroturism
11.1 Respectă legislaţia în domeniu şi recomandările instituţiilor abilitate pentru control
11.2 Evaluează structura organizatorică şi procesuală a unei unităţi agroturistice
11.3 Coordonează resursele umane într-o unitate agroturistică
11.4 Corelează managementul proceselor economice unităţii agroturistice
11.5 Analizează sursele de finanţare a unităţii economice
13.Circulţia rutieră, conducerea tractorului şi auto
13.1.Recunoaşte mijloacele de semnalizare rutieră.
13.2.Descrie regulile de circulaţie prevăzute în Codul Rutier Român.
13.3. Rezolvă chestionare de legislaţie rutieră
13.4.Execută conducerea tractorului şi automobilului.
16. Tehnologia de cultivare a plantelor horticole
16.1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu particularităţile morfologice şi biologice ale plantelor horticole
16.2 Organizează înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi
16.3 Supraveghează tehnologiile de cultivare a plantelor legumicole şi floricole
16.4 Organizează lucrările de înfiinţare şi întreţinere în plantaţiile de viţă de vie
7
18. Produse ecologice de origine vegetală şi animală
18.1. Organizează activitatea de obţinere a produselor ecologice de origine vegetală
18.2. Coordonează lucrările de obţinere a produselor ecologice de origine animală
18.3. Supraveghează valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală
21. Structura profesiei şi etica profesională
21.1. Specifică sarcinile profesionale ale tehnicianului în
agroturism
21.2. Aplică conduita profesională în relaţia cu clienţii
21.3. Întreţine relaţii amiabile cu turiştii
21.4. Efectuează activităţi de asistare a turiştilor din
unitatea agroturistică
23. Gastronomie
23.1. Organizează prepararea gustărilor şi antreurilor
23.2. Supraveghează obţinerea preparatelor culinare
complexe de felul I.
23.3. Supraveghează obţinerea preparatelor complexe
de felul II.
23.4. Organizează prepararea deserturilor.
23.5. Întocmeşte meniuri pentru diferite tipuri de mese
şi diete
24. Servirea preparatelor şi băuturilor
24.1. Organizează decorarea spaţiilor de servire
24. 2. Asigură servirea preparatelor şi băuturilor în unitatea agroturistică
24.3. Supraveghează debarasarea meselor în spaţiile de servire
8
25. Administrarea unităţii agroturistice
25.1. Coordonează activitatea de aprovizionare cu materii prime şi materiale necesare desfăşurării activităţilor specifice
25.2. Ogranizează activitatea personalului din subordine
25.3. Pregăteşte unitatea agroturistică în vederea primirii turiştilor
25.4. Oferă servicii la cererea turiştilor
9
MODULUL 1. MANAGEMENT ŞI LEGISLAŢIE ÎN AGROTURISM
1. Notă introductivă
Modulul " Managementul şi legislaţie în agroturism" este integrat în curriculum diferenţiat din
cultura de specialitate, clasa XII-a liceu tehnologic ruta directă pentru calificarea Tehnician în
agroturism din domeniul agriculturii nivel 3.
Modulul „Managementul şi legislaţie în agroturism” se studiază într-un număr de 79 de ore,
din care 48 ore laborator tehnologic efectuate de profesorul de specialitate.
Modulul „Managementul şi legislaţie în agroturism” reprezintă unitatea de competenţe tehnică
generală Managementul şi legislaţie în agroturism şi se studiază în paralel cu celelalte module din
curriculum diferenţiat
Modulul este constituit din agregarea unităţii de competenţe tehnice generale Managementul şi
legislaţie în agroturism cu unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie Managementul relaţiilor
interpersonale .Agregarea s-a realizat prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate de la cele două
competenţe.
Unităţile de competenţă tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se formează
şi se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională în care sunt
precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare
ale performanţelor elevului.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Unităţi de competenţe cheie7. Managementul relaţiilor interpersonale
Unităţi de competenţă tehnice generale
11. Management şi legislaţie în agroturism
Relevanţa rezidă din faptul că cele două unităţi de competenţă se parcurg şi se evaluează în cadrul
modulului Management şi legislaţie în agroturism
10
II. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă
Competenţeindividuale
Conţinuturi
7.Managementulrelaţiilor interpersonale
11.Manage-ment şi legislaţie în agroturism
7.1Crează şi menţine relaţii profesionale.7.3. Gestionează conflicte11.3 Coordonează resursele umane într-o unitate agroturistică
Resursele umane ale întreprinderii
Caracteristicile profesiilor din domeniu agroturistic:
consum superior de muncă vie, marea mobilitate a
forţei de muncă, munca în contratimp, program de
muncă prelungit, oboseala fizică şi nervoasă,
constrângeri psihologice, nivel relativ ridicat de
pregătire, răspundere materială şi morală ridicată
Necesarul de personal:
Criterii de stabilire a necesarului de personal: numărul
de personal, a structura angajaţilor, pregătirea
profesională, cunoştinţe generale, moralitate,
interdependenţe profesionale
Condiţii de selecţie: competenţă profesională, conduită
morală
Politica de personal:
- Obiectivele politicii de personal
- Cerinţele politicii de personal
astfel încât să se creeze o infrastructură a comunicării
bazată pe încredere şi înţelegere reciprocă
- Factorii de influenţă în politica de personal: număr de
personal, balanţa de personal, vârsta, vechimea,
calificarea, mobilitatea
- Ascultarea activă şi încurajarea unui dialog constructiv: oferă sugestii, ascultă sugestiile celorlalţi, formulează propuneri consensuale; exprimă un feedback pozitiv; cade de acord; face distincţie între fapte, opinii şi sentimente- Stabilirea unor relaţii de cooperare, în interesul
reciproc al părţilor: suport pentru dezvoltarea profesională a membrilor grupului, încredere în deciziile luate de grup, discutarea deschisă a iniţiativelor, analiza critică şi evaluarea opiniilor în grup
- Modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale:factori determinanţi: personali, psiho-sociali, contextuali; metode de identificare a modalităţilor de îmbunătăţire: observare, analiza unor indicatori de coeziune socială, interviuri, culegere de mărturii,
11
7.3 Gestionează aşteptările factorilor interesaţi
11.1 Respectă legislaţia în domeniu şi recomandările instituţiilor abilitate pentru control
agroturistice
11.2. Evaluează
structura
organizatorică şi
procesuală a unei
unităţi
agroturistice
motivare, încurajare, integrare, redefiniri de rol, evitarea jocurilor de putere- Surse de conflict: neînţelegeri, interese şi obiective opuse / diferite- Modalităţi de rezolvare a conflictelor: renunţarea, forţarea, aplanarea, compromisul, confruntarea, feedback legat de performanţă şi acceptare- Medierea conflictelor: ascultă părţile aflate în conflict şi le antrenează în adoptarea unei modalităţi de rezolvare
Legislaţia privind unitatea agroturistică Legislaţia privind înfiinţarea unei unităţi
agroturistice: L31/1990 cu completările şi modificările ulterioare, L300/2004 cu completările şi modificările ulterioare, L755/2001 cu completările şi modificările ulterioare
Criterii minime privind clasificarea unităţilor agroturistice: obligatorii, suplimentare, facultative
Reglementări specifice activităţii de agroturism:OG63/1997, L187/1998, HG237/2001, HG306/2001, HG668/2003 cu completările şi modificările ulterioare Instituţii abilitate pentru efectuarea controlului în
unităţile agroturistice: Autoritatea Naţională pentru
Turism, Autoritatea Naşională pentru Protecţia
Consumatorului, Direcţia Sanitar Veterinară, Direcţia
Generală a Finanţelor Publice/ Control Fiscal, Garda
Financiară, Poliţia Economică
Roluri funcţionale şi interesele factorilor interesaţi, în calitate de manageri, colegi, clienţi, organe de control, în buna desfăşurare a activităţii unităţii agroturistice
Anticiparea şi satisfacerea aşteptărilor factorilor interesaţi: asimilarea rolului factorilor interesaţi, comunicarea cu factorii interesaţi prin întrebări şi ascultare activă
Organizarea şi funcţionarea unităţii agroturistice
Elemente componente ale structurii procesuale:
funcţiunea(de cercetare – dezvoltare, de producţie,
comercială, de marketing, financiar – contabilă, de
personal, de protecţie a mediului înconjurător),
activitatea , atribuţia, sarcina
Structura organizatorică a unei unităţi agroturistice:
criterii de succes a organizării şi trăsăturile proprii
ale unităţii agroturistice, elemente specifice (postul,
12
11. 4. Corelează managementul proceselor economice unităţii agroturistice
11.5 Analizează sursele de finanţare a unei unităţi agroturistice
funcţia, compartimentul, nivelul ierarhic,ponderea
ierarhică)
- Instrumente specifice structurii organizatorice:
organigramă, fişa postului, regulamentul de organizare
şi funcţionare.
Procese economice în unitaţea agroturistică- aprovizionarea: organizarea compartimentului de aprovizionare, etapele programului de aprovizionare,- producţia: etapele pregătirii producţiei, etapele realizării propriu-zise a producţiei, executării de lucrări, şi prestării de servicii.
- depozitarea:folosirea suprafeţei totale a depozitului, pregătirea depozitelor, depozitarea pentru o anumită perioadă, eliberarea materialelor din depozit,
- desfacerea: organizarea compartimentului de desfacere, programarea desfacerilor, livrarea produselor, evidenţa contabilă privind realizarea şi desfacerea producţiei şi serviciilor- activităţi auxiliare şi de servire: întreţinere şi reparare a mijloacelor fixe, transportul intern
Eficienţa activităţii de agroturism:-tipuri de eficienţă economică, socială - tipuri de relaţii între rezultate şi resurse implicate: efect-efort, efort-efect,efect-efect, efort-effort.- rentabilitatea economică şi financiară, nivelul costurilor, eficienţa utilizării factorilor de producţie, eficienţa investiţiilor,-indicatori de eficienţă economică:: -pe tipuri de activităţi-cazare, alimentaţie, transport, aprovizionare, desfacere, marketing, producţie - pe tipuri de resurse: umane, materiale, financiare - eficienţă socială- modalităţi de optimizare a proceselor economice: maximizarea profitului, minimizarea cheltuielilor
Surse de finanţare:- Tipuri de surse de finanţare: proprii, străine: credite, leasing, programe- Condiţii de finanţare: perioadă de creditare, dobânzi,
perioadă de graţie, termene de rambursare, garanţii
- Surse de finanţare optime Accesarea unei finanţări prin
depunerea documentaţiei necesare
13
III. Sugestii metodologice
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin
laborator tehnologic şi instruire teoretică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele 2
tipuri de instruire.
Pentru pregătirea modulului „Management şi legislaţie în agroturism” sunt alocate un număr de 79 ore
din care pentru laborator tehnologic 48 ore.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere , în ordine cronologică a conţinutului care stă la baza
planificării calendaristice:
Nr.crt. TemaNr.ore
instruire teoretică
Nr.ore laborator tehnologic
1.
2.
3.
Resursele umane ale întreprinderii
Caracteristicile profesiilor din domeniu agroturistic Necesarul de personal Politica de personal Ascultarea activă şi încurajarea unui dialog constructive Stabilirea unor relaţii de cooperare, în interesul reciproc al părţilor- Modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale:factori determinanţiSurse de conflict Modalităţi de rezolvare a conflictelor. Medierea conflictelor
Legislaţia privind înfiinţarea unei unităţi agroturistice Criterii minime privind clasificarea unităţilor agroturistice Reglementări specifice activităţii de agroturism Instituţii abilitate pentru efectuarea controlului în unităţile agroturistice Roluri funcţionale şi interesele factorilor interesaţi
Anticiparea şi satisfacerea aşteptărilor factorilor interesaţi
Organizarea şi funcţionarea unităţii agroturistice
Elemente componente ale structurii procesuale Structura organizatorică a unei unităţi agroturistice Instrumente specifice structurii organizatorice: organigramă Eficienţa activităţii de agroturism:
15
6
4
16
12
10
14
4.
Tipuri de eficienţă economicăTipuri de relaţii între rezultate şi resurse-Indicatori de eficienţă economicăModalităţi de optimizare a proceselor economice
6 10
Total 31 48
Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor în funcţie de condiţii şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare /învăţare
Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice generale.
Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale este imperios necesară
implicarea responsabilă atât a cadrelor didactice cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice
adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare.
.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Metode ca studiu de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul
galeriilor, exerciţiul, mozaicul, lucrul pe staţiuni în care activitatea didactică este centrată pe elev, au
eficienţă maximă în procesul de predare-învăţare.
Ele permit agregarea competenţelor cheie cu cele generale şi dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală,
analitică ca şi imaginaţia şi creativitatea.
Autoevaluarea este o metodă tot mai des utilizată, pentru a stimula elevii să-şi exprime opinii
proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient, elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale ale
realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea ţi abilităţile după criterii definite.
Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din
timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, probe de evaluare şi
autoevaluare, astfel încât elevii să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele cheie
şi tehnice generale definite.
Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei: Identificarea legislaţiei
privind înfiinţarea unei unităţi agroturistice
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:
15
- se organizează colectivul de elevi pe grupe
- fiecare grupă va primi legile:L31/1990, L300/2004, L755/2001, cu modificările şi completările
ulterioare
- elevii vor avea ca sarcină de lucru să studieze legile respective
- se discută, se fac observaţii pe marginea materialelor prezentate
Metoda dominantă este studiul de caz iar metodele subordonate sunt problematizarea şi conversaţia
euristică.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă
respectivă.
Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze raporturi sau
să aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele unităţii
de competenţă.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţei
individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificările respective.
Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de
evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de
semnificaţie în cadrul evaluării. .
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este
fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna
realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu
succes.
Exemplu:
Unitatea de competenţă: Management şi legislaţie în agroturism
Competenţa11.2. Evaluează structura organizatorică şi procesuală a unei unităţi
agroturistice
(a) Specificarea elementelor componente ale structurii procesuale într-o unitate
agroturistică
Proba orală
1.A Specificaţi elementele componente ale structurii procesuale într-o unitate agroturistică 2.A Precizaţi principalele activităţi cuprinse în cadrul funcţiunilor exploataţiilor agricole.
16
(b) Analizarea structurii organizatorice a unei unităţi agroturistice
Proba orală 1.B Precizaţi elementele de bază ale structurii organizatorice. Proba scrisă 2.B Completaţi: Structura------------------reprezintă totalitatea----------------------------------------------------- de muncă, a --------------------------, şi concepţie, modul în care acestea sunt distribuite în timp şi spaţiu, precum şi ------------------------- ce se stabilesc între ele în vederea realizării ----------------- ale întreprinderii.
Completaţi spaţiile punctate cu următoarele cuvinte sau expresii: Verigilor de producţie Obiectivelor de bază Relaţiile Persoanelor Organizatorică Compartimentelor
3.B Ca sistem principal al structurii generale a întreprinderii, structura organizatorică se divide în două componente: structura organizatorică a conducerii întreprinderii şi structura de producţie şi concepţie.
a) adevăratb) fals
4.B Reprezentarea grafică a structurii organizatorice poartă denumirea de ------------------------------
(c) Elaborarea instrumentelor specifice structurii organizatorice a unei unităţi agroturistice
Proba practică
1.C Elaborează organigrama unei unităţi agroturistice în urma realizării vizitei de lucru la o unitate agroturistică . 2.C. Elaborează fişa postului pentru postul de manager la o fermă din cadrul unei unităţi agroturistice
MODULUL 2 – GESTIUNE ŞI EVIDENŢĂ ECONOMICĂ
17
Modulul „Gestiune şi evidenţă economică în agroturism” este integrat in cultura de specialitate,
clasa XII, ruta directă pentru calificarea Tehnician în agroturism, nivel 3.
Modulul se studiază întru-un nr. de 79 de ore din care 48 ore laborator tehnologic.
Modulul „Gestiune şi evidenţă economică” reprezintă unitatea de competenţe tehnice generale
„Gestiune şi evidenţă economică” şi se studiază în paralel cu celelalte module din curriculum
diferenţiat.
Modulul „Gestiune şi evidenţă economică” este constituit din agregarea unităţii de competenţe
tehnice generale „Gestiune şi evidenţă economică” cu unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie
„Procesarea datelor numerice”. Agregarea s-a realizat prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate de
la cele două unităţi de competenţe.
Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi conţinuturi.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Unităţi de competenţe cheie
8. Procesarea datelor numerice
Unităţi de competenţe tehnice generale
14. Gestiune şi evidenţă economică
Relevanţa rezidă din faptul că aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se evaluează în
cadrul modulului „Gestiune şi evidenţă economică” .
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţe
Competenţe individuale
Conţinuturi tematice
18
8. Procesarea datelor numerice
10. Gestiune şi evidenţă economică în agroturism
8.1. Planifică o activitate şi culege date numerice în legătură cu aceasta8.3.Interpretează rezultatele obţinute 10.1 . Monitorizează situaţia patrimonială a unităţii agroturistice şi a rezultatelor obţinute
8.2. Prelucrează date
Patrimoniul unităţilor economice –obiect de studiu al contabilităţii
Structuri patrimoniale de activ: active imobilizate, active circulante, active de regularizare
Structuri patrimoniale de pasiv: capital propriu, datorii pe termen lung, mediu şi scurt, pasive de regularizare
Structuri de venituri şi cheltuieli- Clasificarea veniturilor şi cheltuielilor- Caracterizare veniturilor şi cheltuielilor de exploatare, financiare, extraordinare- Rezultatul exerciţiului financiar: rezultatul din exploatare, financiar, extraordinar, rezultatul curent- Compararea veniturilor şi cheltuielilor , deductibile şi nedeductibile fiscal,pentru determinarea rezultatului exerciţiului financiar, a cauzelor şi tipurilor de erori în stabilirea rezultatelor- Înregistrarea abaterilor şi tendinţelor în evoluţia rezultatelor : lunare, trimestriale, anuale- Formularea de concluzii referitoare la evoluţia unei unităţi economice prin analiza critică a rezultatelor obţinute- Analiza veniturilor, a cheltuielilor, a rezultatelor pe bază de grafice( liniare, în coloane şi bare, circulare, radar, Grant) şi a diagramelor ( cumulative, Paretto, de dispersie Inventarierea patrimoniului- importanţa şi rolul inventarierii- funcţiile inventarierii- documente aferente inventarierii- Planificarea activităţii de inventariere cu respectarea etapelor de desfăşurare a acesteia- Colectarea datelor numerice în funcţie de : dimensiuni, distanţe, temperatură, masă, concentraţie, densitate, tensiune- Selectarea datelor numerice după natura mărimii măsurate şi scopul măsurătorii- Compararea datelor faptice cu cele scriptice pentru stabilirea rezultatelor inventarierii: plusuri sau minusuri de inventar- Înregistrarea datelor în documente aferente: liste de inventar, registru de inventar, fişe
- Documentelor de sinteză: balanţa de verificare
bilanţ contabil, anexe la bilanţ, cont de profit şi
pierdere
Preţuri şi tarife- Tipuri de preţ: cu ridicata şi cu amănuntul - Tipuri de costuri: costul de achiziţie, de producţie,
19
numerice14.3. Analizează
preţurile şi tarifele
practicate de unitatea
economică
10.4. Calculează
impozite, taxe, salarii
şi contribuţii datorate
de unitatea
economică
costul standard(antecalculat) Costul de producţie
Elementele costuri: - cu capitalul fix-amortizarea -cu capitalul circulant-cheltuieli cu materiile prime, materiale şi alte obiecte de muncă
-cu munca-cheltuieli cu salariile,- cheltuieli indirecte- Calcularea costurilor şi preţurilor în mai multe etape, cu numere de mai multe mărimi. Calcul: pe capitole de costuri-bucătărie, cazare pe purtători de costuri-mâncăruri preparate, băuturi ,cazare- Calcule: puteri, radicali, procente, scări şi proporţii- Tarife practicate: pentru serviciile suplimentare- Marja brută: caracteristici, modalităţi de calcul. Marja brută redusă- Tipuri de reduceri de preţ: comerciale:bonificaţii, remize, risturnuri, financiare: sconturi- Calcule economico-financiare pentru determinarea preţurilor de vântare a produselor şi serviciilor
- -Reprezentarea grafică: a costurilor, a preţurilor de vânzare, a beneficiilor
- - Citirea graficelor: coordonatele graficelor, relaţia dintre mărimile reprezentate
- - Formule de calcul: transformarea în unităţi de măşură, ecuaţii liniare cu două mărimi, media aritmetică, geometrică, dispersia, abaterea medie pătratică
- Impozite, taxe, salarii şi contribuţii datorate de unitatea economică
-Impozit pe profit/venit- Venit impozabil, cheltuieli deductibile şi nedeductibile fiscal, baza de calcul, facilităţi acordate- Calcularea salariilor şi a contrbuţiilor aferente salariilor: venit brut, venitul impozabil(salarial), venit net, contribuţii ale angajatului şi angajatorului- Taxa pe valoare adăugată(TVA): tipuri de TVA (deductibilă ,colectată, neexigibilă, de plată, de recuperat), regularizarea TVA, decontul de TVA- Impozite şi taxe: impozit pe clădiri, teren, mijloace auto, alte taxe şi impozite
14.2. Completează documente de evidenţă contabilă şi instrumente de decontare pentru încasări şi plăţi
Documente de evidenţă şi instrumente de decontare
- Documente de evidenţă specifice intrărilor /ieşirilor de mărfuri : factura fiscală, notă de intrare- recepţie, borderou de achiziţii, aviz de însoţire, notă de predare-restituire, bon de consum,- Documente specifice: comanda de rezervare,
registrul de evidenţă a comenzilor, diagrama locurilor de cazare(libere şi ocupate), situaţia prestărilor şi decontărilor, raportul de gestiune,
20
bonuri de servicii, nota de plată, borderoul notelor de plată, borderoul de încasări-restituiri, comanda către prestatorii de servicii
- registru de încasări şi plăţi, registru de casă şi bancă, monetar, foaie de vărsământ, bon fiscal, dispoziţie de plată/încasare.- Instrumente de decontare pentru încasări şi plăţi:
chitanţă, , ordin de plată, bilet la ordin ,CEC - Verificarea documentelor: de fond şi de formă- Păstrarea şi arhivarea documentelor: conform legislaţiei în vigoare
III. Sugestii metodologice
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin instruire
teoretică şi laborator tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de
specialitate.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului care stă la baza
planificării calendaristice:
Nr. crt.
Tema Număr ore instruire teoretică
Număr ore laborator tehnologic
A Patrimoniul unităţilor economice –obiect de studiu al contabilităţii
10 12
- Structuri patrimoniale de activ: active iStructuri patrimoniale de pasivStructuri de venituri şi cheltuieliInventarierea patrimoniuluiDocumente de sinteză
B Preţurile şi tarifele practicate în agroturism 7 12
Tipuri de preţuri şi costuriCalcularea costurilor şi preţurilorCostul de producţie :elementele costului, calcul
costurilor de producţie,
Tarife practicate. Marja brută
Tipuri de reduceri de preţ
Calcule economico-financiare pentru determinarea
preţurilor de vânzare a produselor şi serviciilor
C Impozite, taxe, salarii şi contribuţii datorate de
unitatea economică
7 12
21
Impozit pe profit/venitCalcularea salariilor şi a contrbuţiilor aferenteTaxa pe valoare adăugată- Impozite şi taxe
D Documente de evidenţă şi instrumente de decontare
7 12
Documente de evidenţă specifice intrărilor /ieşirilor de mărfuriInstrumente de decontare pentru încasări şi plăţiVerificarea documentelorPăstrarea şi arhivarea documentelorTOTAL 31 48
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să decidă asupra
repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare
Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice generale.
Pentru formarea competenţelor individuale definite în Standardul de Pregătire Profesională, şi în
mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se organizează pe grupe .
Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale se impune implicarea
responsabilă atât a elevilor cât şi a profesorilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în
desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare. De aceea
demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor
competenţe individuale cerute de calificările corespunzătoare nivelului 3.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp
activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de
evaluare şi autoevaluare, a materialelor necesare şi a spaţiului de lucru.
Utilizarea unor metode în activitatea didactică centrată pe elev cum sunt studiul de caz,
brainstorming-ul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea
procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice
generale.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale elevii pot să dobândească cunoştinţele şi
abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice generale definite.
Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a completa documentele
aferente inventarierii patrimoniului.
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu:
22
- se organizează colectivul de elevi pe echipe şi puncte de lucru ;
- fiecare punct de lucru este dotat cu documente specifice inventarierii şi fişe de lucru;
- profesorul va explica elevilor modul de completare a documentelor;
- elevii vor avea ca sarcină de lucru să completeze documentele de inventariere :lista de inventar,
proces verbal privind rezultatele inventarierii şi registrul jurnal, corespunzător fişelor de lucru.
În final elevii vor prezenta soluţiile la fişele de lucru din fiecare grupă. Se discută, se fac observaţii
şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiei corecte. La sfârşitul parcursului elevii sunt capabili
să întocmească documentele specifice inventarierii patrimoniului.
Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul în echipă, iar metodele subordonate sunt studiul de
caz, problematizarea, conversaţia.
Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în corectarea
soluţiilor date de elevi, deoarece activitatea didactică este centrată pe elev.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă definită.
Măsura în care se formează la elevi competenţele cheie şi competenţele tehnice din Standardul de
Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă prin evaluare. Se pot utiliza metode clasice de evaluare
dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul,
portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumente de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii
proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient. Elevii şi profesorii
trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajator şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Evaluarea elevilor se face numai cu dobândirea competenţelor specificate în Standardul de
Pregătire Profesională, demonstrarea unei alte abilităţi este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de
aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardele de Pregătire Profesională pentru calificările
corespunzătoare nivelului 3.
Exemplu:
Unitatea de competenţe 14 Gestiune şi evidenţă economică
Competenţa 14.2. Completează documente de evidenţă contabilă şi instrumente de decontare
23
(a) Completează documente de evidenţă specifice intrărilor /ieşirilor de mărfuri
1.A Proba practică
Se cunosc: se achiziţionează 400 buc. Marfa A LA cost de achiziţie 15000 lei/buc. , 25 Kg marfă B la cost de achiziţie 6500 lei/kg. Se cere să se completeze factura fiscală şi să se întocmească nota de intrare - recepţie ştiind că unitatea practică un adaos comercial de 30%.
( b) Utilizarea instrumentelor de decontare pentru încasări şi plăţi
1.B. Probă orală
Caracterizaţi formele de decontare cu numerar şi fără numerar Probă practică
1.B. Societatea comercială A plăteşte o factură fiscală prin bancă societăţii C , cu ordin de plată, în valoare de 11900000lei şi încasează în numerar suma de 100.000 lei reprezentând contravaloarea unui serviciu prestat societăţii B.Se cere să se întocmească instrumentele de decontare corespunzătoare
( c) Verificarea corectitudinii întocmirii documentelor de evidenţă
1.D Completaţi: Verificarea documentelor are ca scop ---------------------------sau----------------------- erorilor de fond şi de formă, îmbrăcând astfel două forme: -----------------------------------------------.
2.D Completaţi:
Verificarea de fond poate fi privită sub trei aspecte:----------------------------------------------.3. D Alegeţi varianta corectă:
Verificarea de fond sub aspectul realităţii se referă la:a. respectarea termenului legal de întocmireb. întocmirea numărului de exemplare legal stabilitc. verificarea exactităţii calculelor aritmetice
24
MODULUL 3 –PRODUSE ECOLOGICE DE ORIGINE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ
Modulul “ Produse ecologice de origine vegetală şi animală” este integrat în curriculum diferenţiat
din cultura de specialitate, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea ,,Tehnician
în agroturism”, nivel trei. Modulul „Produse ecologice de origine vegetală şi animală” se studiază într-
un număr de 48 de ore efectuate de către profesorul inginer de specialitate.
Modulul „Produse ecologice de origine vegetală şi animală” reprezintă unitatea de competenţe
tehnice specializate „Produse ecologice de origine vegetală şi animală”. Considerăm oportun să
menţionăm unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XII –a, nivelul trei, calificarea
“Tehnician în agroturism”. Acestea sunt :
7. Managementul relaţiilor interpersonale
8. Procesarea datelor numerice
În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul
“ Produse ecologice de origine vegetală şi animală” şi în special la pregătirea de specialitate, însă,
profesorul îşi poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit
realizarea conţinuturilor.
Din tabelul “Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate” aflat în prefaţa
programei, observăm că modulul “Produse ecologice de origine vegetală şi animală” nu se agregă cu
nici o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie.
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul
Unităţi de competenţe tehnice specializate
18. Produse ecologice de origine vegetală şi animală
Unităţile de competenţe menţionate se tratează complet şi se evaluează la modulul “ Produse ecologice
de origine vegetală şi animală”.
II.TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Unităţi de competenţă
Competenţe individuale
Conţinuturi tematice
18. Produse ecologice de
origine vegetală şi animală
18.1 Organizează activitatea de obţinere a produselor ecologice de origine vegetală
Conversia terenului şi a culturilor- tipul de sol, conţinut în substanţe chimice,
rotaţie, specie, soi Metode de fertilizare biologică- tipul de îngrăşăminte- fertilizare de bază- fertilizare suplimentară Măsuri de prevenire şi combatere a buruienilor şi dăunătorilor pentru sistemul ecologic de cultură- măsuri preventive
25
- măsuri curative Tehnica recoltării şi transportului produselor ecologice de origine animală şi vegetală- momentul optim- metoda de recoltare- reguli specifice pentru transportul produselor
ecologice Norme de igienă şi securitate a muncii specifice lucrărilor de obţinere a produselor vegetale ecologice
18.2 Coordonează lucrările de obţinere a produselor ecologice de origine animală
Conversia păşunilor şi animalelor- păşune: tip de sol, fertilizare suplimentară- animale: specie, rasă, destinaţie, spaţiul vital Dezinfecţia adăposturilor cu produse ecologice- tipuri de preparate ecologice- metode de dezinfecţie- utilaje şi instalaţii Tehnica întreţinerii şi îngrijirii animalelor în sistem ecologic- întreţinere – sistem gospodăresc- îngrijire – igiena corporală- plante medicinale, apa de var, piatra vânătă,
calaican, oţet utilizate în păstrarea sănătăţii animalelor
Tehnica hrănirii animalelor în condiţii ecologice- furaje ecologice- păşune ecologică- adaos admis de legislaţia ecologică Norme de igienă şi securitate a muncii specifice lucrărilor de creştere şi exploatare a animalelor în condiţii ecologice.
18.3 Supraveghează valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală
Tehnica ambalării şi etichetării produselor ecologice de origine vegetală şi animală- tipuri de ambalaje biodegradabile- etichete speciale cu logo pentru produse
ecologice Spaţii de depozitare a produselor ecologice- redimensionarea spaţiilor- microclimat cu parametrii specifici- igienizare cu produse ecologice Transportul şi comercializarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală- distanţe mici pentru produse ecologice vrac- mijloace de transport necontaminate- spaţii specializate pentru comercializare Norme de igiena şi securitate a muncii specifice lucrărilor de valorificare a produselor
26
III. SUGESTII METODOLOGICE
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele pentru abilităţile cheie, şi competenţele tehnice specializate se formează prin
pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru modulul ,, Produse ecologice de origine vegetală şi animală”
sunt alocate 48 ore din care 48 ore reprezintă laborator tehnologic.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt
reprezintă baza planificării calendaristice.
Nr. crt. TEMA
Nr. ore alocate
Laborator tehnologic
Instruire practică
I. Produse ecologice de origine vegetală1. Conversia terenului şi a culturilor
- tipul de sol- conţinutul în substanţe chimice- rotaţie- specie, soi
4 -
2. Metode de fertilizare biologică- tipul de îngrăşăminte- fertilizare de bază- fertilizare suplimentară
4 -
3. Măsuri de prevenire şi combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor- măsuri preventive- măsuri curative
4 -
4. Tehnica recoltării şi transportului produselor ecologice de origine vegetală- momentul optim- metoda de recoltare- reguli specifice pentru transportul produselor ecologice
4 -
5. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice lucrărilor de obţinere a produselor vegetale ecologice
2 -
II. Produse ecologice de origine animală6. Conversia păşunilor şi animalelor
- păşune: tip de sol, fertilizare suplimentară- animale: specie, rasă, destinaţie, spaţiul vital
6
7. Dezinfecţia adăposturilor de animale cu produse ecologice- tipuri de preparate ecologice- metode de dezinfecţie- utilaje şi instalaţii
4
8. Tehnica întreţinerii şi îngrijirii animalelor în sistem ecologic- întreţinere – sistem gospodăresc- îngrijire – igiena corporală- sănătatea animalelor: plante medicinale, apa de var, piatra
4
27
vânătă, calaican, oţet utilizate în prevenirea şi combaterea bolilor la animale
9. Tehnica hrănirii animalelor în condiţii ecologice- furaje ecologice- păşune ecologică- adaos admis de legislaţia ecologică
4
10. Norme de igiena şi securitatea muncii specifice lucrărilor de creştere şi exploatare a animalelor domestice
1
III. Metode de valorificare a produselor ecologice de origine vegetală şi animală
11. Tehnica ambalării şi etichetării produselor ecologice de origine vegetală şi animală- tipuri de ambalaje biodegradabile- etichete speciale cu logo pentru produse ecologice
4
12. Spaţii de depozitare a produselor ecologice - redimensionarea spaţiilor- microclimat cu parametrii specifici- igienizare cu produse ecologice
3
13. Transportul şi comercializarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală- distanţe mici pentru produse ecologice vrac- mijloace de transport necontaminate- spaţii specializate pentru comercializare
2
14. Norme de igiena şi securitatea muncii specifice lucrărilor de valorificare a produselor
2
TOTAL 48
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor, repartiţie ce se va realiza în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din
şcoală.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,, Produse ecologice de origine vegetală şi animală” se
studiază în clasa a XII-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 48 ore din care 48 ore
laborator tehnologic.
Pentru formarea competenţelor individuale definite în Standardul de Pregătire Profesională, şi în
mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se organizează pe grupe de minimum 10
elevi şi se execută în laboratoare, în ferma didactică, la pensiuni agroturistice, sub îndrumarea
profesorului, inginer de specialitate tehnică.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,
competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de
competenţe ,, Produse ecologice de origine vegetală şi animală” cuantificată cu 1,0 credite.
28
Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de
performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de
performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure o
integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel
superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de nivelul trei,
calificarea ,,Tehnician în agroturism”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,
brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea,
problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit
contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele
dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia, creativitatea şi îi deprind să
colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei.
Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se
impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii
didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un
grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de
învăţare.
De aceea demersul didactic depus de profesor trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor
competenţe individuale cerute de calificarea ,, Tehnician în agroturism”.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare
de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra
lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului.
Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp
activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de
evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor
necesare, precum şi a spaţiului de lucru.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi
abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite. Exemplificăm
printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de,, a valorifica produse ecologice de origine
vegetală şi animală,, .
Pentru aceasta sugeram următorul scenariu didactic:
29
- Se organizează 6 puncte de lucru (staţiuni) care reprezintă principalele activităţi de valorificare
(ambalare, etichetare, microclimatul, igienizarea, transportul, comercializarea)
- Se grupează elevii în 6 echipe (3-4 elevi)
- Fiecare staţiune se dotează cu materialele specifice, fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de
evaluare
- Se organizează şi o staţiune de rezervă pentru elevii foarte buni, care rezolvă mai repede sarcinile
de lucru şi nu trebuie să şomeze, să zicem cu redimensionarea spaţiilor de depozitare
- În fiecare staţiune elevii se documentează din fişa de documentare, rezolvă sarcinile de lucru din
fişele de lucru, execută lucrările specifice din staţiune, solicită sprijinul profesorului dacă
este cazul, rezolvă proba de evaluare, bifează staţiunea parcursă pe o foaie specială de evidenţă
unde sunt trecute toate staţiunile
- Echipele se rotesc astfel încât la sfârşitul orelor fiecare echipă să fi parcurs toate staţiunile (nu este
obligatorie staţiunea de rezervă)
În final echipele de elevi sunt solicitate să prezinte printr-un lider, soluţiile la fişele de lucru
din fiecare staţiune. Se discută, se argumentează, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide
asupra soluţiei corecte.
La finalul parcursului elevii sunt capabili să valorifice produsele ecologice de origine vegetală
şi animală.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul
de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică
a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze
instrumentele de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi
exprime opinii proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de
evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de
Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este
lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
30
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa
de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna
realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe definită.
Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să
aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi de
probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de
aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,
Tehnician în agroturism”, nivelul trei.
Exemplu :
Unitatea de competenţă:
18.3. Supraveghează valorificarea produselor ecologice de origine vegetală şi animală
Criterii de performanţă :
a) Supravegherea ambalării şi etichetării produselor ecologice de origine vegetală şi animală
b) Asigurarea depozitării produselor ecologice de origine vegetală şi animală
c) Organizarea transportului şi comercializării produselor ecologice de origine vegetală şi
animală
d) Verificarea respectării normelor de igienă şi securitate a muncii
Proba practică
Efectuaţi următoarele activităţi :
Nr. crt.
Verificarea produselor ecologice Evaluator Data
1. Verificaţi starea de igienă a produselor2. Pregătiţi ambalajele pentru produsele ecologice de origine
vegetală şi animală3. Ambalaţi produsele ecologice de origine vegetală şi animală4. Etichetaţi produsele ecologice de origine vegetală şi animală5. Pregătiţi spaţiile de depozitare pentru produsele ecologice de
origine vegetală şi animală6. Pregătiţi mijloacele de transport pentru produsele ecologice
de origine vegetală şi animală, vrac sau ambalate7. Amenajaţi spaţiile pentru comercializarea produselor
ecologice de origine vegetală şi animală8. Aplicaţi şi respectaţi normele de igienă şi securitatea muncii
specifice lucrărilor de verificare a produselor ecologice
31
MODULUL 4. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PLANTELOR HORTICOLE
I. Modulul 4 ,,Tehnologia de cultivare a plantelor horticole” reprezintă unitatea de
competenţe tehnice specializate 16 „Tehnologia de cultivare a plantelor horticole” şi este integrat în
curriculum diferenţiat din cultura de specialitate clasa a XII-a liceu tehnologic, ruta directă, pentru
calificarea “Tehnician în agroturism” şi se studiază într-un număr de 55 ore, repartizate astfel: 31 ore
instruire teoretică, 24 ore de laborator tehnologic, efectuate de către profesorul de specialitate.
Modulul “Tehnologia de cultivare a plantelor horticole” se studiază în paralel cu celelalte
module în cadrul curriculum-ului diferenţiat.
Programa şcolară se citeşte liniar, datorită asocierii dintre competenţele individuale şi
conţinuturi.
Modulul ,,Tehnologii specifice de cultivare a plantelor horticole” este constituit din
competenţele unităţii tehnice specializate cu acelaşi titlu din standardul de pregătire profesională şi
parcurgerea lui îşi propune să formeze la elevi competenţe şi abilităţi de a organiza şi supraveghea
lucrări din tehnologiile specifice culturilor horticole şi de a verifica calitatea acestor lucrări.
Condiţiile de aplicabilitate vor deveni conţinuturile necesare formării competenţelor.
Subliniem că unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie se formează şi se aprofundează în
fiecare modul, dar se evaluează o singură dată, la modulul în care au fost agregate, aşa cum se prezintă
în tabelul nr. 1 privind lista unităţilor de competenţe cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi
evaluate.
De fapt, unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se
formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.
Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice,
trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului prezentat
în aliniatul 1 al capitolului III, „Sugestii metodologice”.
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt
precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale, condiţiile de
aplicabilitate şi probele de evaluare
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul
Unităţi de competenţe tehnice specializate
16 Tehnologia de cultivare a plantelor horticole
II TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice
16. Tehnologia de cultivare a plantelor horticole
16.1. Analizează corelaţia factorilor de vegetaţie cu
Particularităţile morfologice- specii pomicole (rădăcină, tulpină, coroană, ramuri, muguri, floare, fruct)
32
particularităţile morfologice şi biologice ale plantelor horticole
- plante legumicole şi floricole (rădăcină, tulpină, frunză, floare, inflorescenţă, fruct)- viţă de vie (sistemul radicular şi sistemul aerian la viţele altoite şi nealtoite)
Particularităţi biologice- perioada de tinereţe, începutul rodirii, perioada de mare producţie, perioada de scădere a producţiei, perioada de declin- ciclul anual al pomilor şi arbuştilor fructiferi- formarea mugurilor vegetativi şi floriferi, perioada de repaus- plante legumicole şi floricole (anuale, bienale, perene)- ciclul anual al viţei de vie (perioada de formare, de maturitate şi de declin)- ciclul anual al viţei de vie (perioada de rapaus, perioada de vegetaţie)
Factori de vegetaţie- lumină, temperatură, apă, hrană
Instrumente de măsurat- termometre de sol şi aer, umidometre, higrometre, pluviometre, determinarea texturii şi structurii
16. Tehnologia de
cultivare a plantelor
horticole
16.2. Organizează înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi
Procese tehnologice- pepinieră pomicolă, sectoare componente, portaltoi, pomi altoiţi, butaşi înrădăcinaţi, drajoni, stoloni
Indici de calitate- dimensiunile sistemului radicular şi aerian, numărul de rădăcini sau ramuri, diametrul tulpinii şi rădăcinii
Lucrări specifice de înfiinţare- organizarea terenului, pregătirea terenului (defrişarea vegetaţiei, desfundatul terenului, fertilizarea de bază, corectarea reacţiei solului, dezinfecţia solului, pichetarea terenului)- înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi (epoca de plantare, executarea gropilor, pregătirea materialului săditor, plantarea propriu-zisă)
Tehnologii de îngrijire - întreţinerea plantaţiilor tinere (proiectarea şi formarea coroanelor, lucrările solului, fertilizarea plantaţiilor, protecţia fitosanitară, operaţii în verde)- întreţinerea plantaţiilor roditoare (tăieri de fructificare şi întreţinere a coroanei, sisteme de tăiere, forme de conducere, lucrările solului, fertilizarea, protecţia
33
fitosanitară şi împotriva accidentelor climatice, irigarea)
Recoltarea- momentul începerii recoltării în funcţie de specie, soi, epoca de coacere- graficul de desfăşurare a recoltării (pe zile, săptămâni, în funcţie de direcţia de valorificare)- metode de recoltare (manuale, mecanizate, semimecanizate)
Ambalarea- stare proaspătă, prelucrate, păstrate
Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de înfiinţare şi îngrijire a plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi
16. Tehnologia de
cultivare a plantelor
horticole
16.3. Supraveghează tehnologiile de cultivare a plantelor legumicole şi floricole
Obţinerea materialului :- calcularea normei de sămânţă, a necesarului de material săditor şi săditor de plantat (răsaduri, bulbi, tuberculi) pe baza indicilor de calitate- producerea răsadurilor de plante legumicole şi floricole- construcţii Indici de calitate:
- vârstă, dimensiuni, greutate Lucrări de înfiinţare:- asolamentul, culturi asociate, culturi succesive, culturi protejate şi forţate, culturi în câmp- prin semănat şi plantat Lucrări de îngrijire:- aplicate solului, lucrări cu caracter general şi special, lucrări specifice culturilor forţate şi protejate Condiţii- momentul începerii recoltării- graficul de desfăşurare a recoltării- metode de recoltare (manuale, mecanizate şi semimecanizate? Ambalare- legume (în stare proaspătă, prelucrate şi ambalate)- flori (tăiate, în ghivece şi ambalate) Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la tehnologia de cultivare a plantelor legumicole şi floricole
16. Tehnologia de
cultivare a plantelor
horticole
16.4. Organizează lucrările de înfiinţare şi întreţinere a plantaţiilor de viţă de vie
Producerea viţelor altoite- recoltare, fasonare şi păstrarea coardelor portaltoi şi altoi- pregătirea materialului pentru altoire- stratificarea şi sortarea butaşilor altoiţi
34
Pregătirea terenului- defrişarea terenului, desfundatul terenului, nivelarea, fertilizarea de bază, pichetatul, executarea gropilor Pregătirea viţelor- controlul, fasonarea, mocirlirea, plantarea propriu-zisă Lucrări de întreţinere- lucrările solului, ruperea crustei, refacerea muşuroiului, praşile, plivitul, aplicarea erbicidelor, aplicarea îngrăşămintelor, combaterea bolilor şi dăunătorilor,- tăieri de formare în anii II, V, VI în funcţie de tipul de tăiere (tăieri în uscat)
- dirijarea coardelor după tăiere-legatul lăstarilor, copilitul, cârnitul, copcitul
Recoltarea- momentul începerii recoltării în funcţie de soi, epoca de coacere
- graficul de desfăşurare a recoltării pe zile, săptămâni în funcţie de direcţia de valorificare
Păstrarea:- sortarea, ambalarea, pregătirea spaţiilor de păstrare, păstrarea în stare proaspătă şi prelucrată Norme specifice de securitate şi
sănătate în muncă la lucrările de înfiinţare şi întreţinere a viţei de vie
III. Sugestii metodologice
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:
Competenţele tehnice specializate se formează prin laborator tehnologic şi instruire
teoretică. Pentru parcurgerea acestor continuturi se vor folosi metode de predare-învăţare sub formă
de : studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru
unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele trei
tipuri de instruire.
Pentru parcurgerea modulului Tehnologii de cultivare a plantelor horticole sunt alocate un
număr de 55 ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 24 ore şi instruire teoretică 31 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică.
35
Conţinuturile tematice se ordonează logic şi cronologic astfel:
Tema Teorie Laborator
tehnologic
Practica
1 Particularităţile morfologice- specii pomicole (rădăcină, tulpină, coroană, ramuri, muguri, floare, fruct)- plante legumicole şi floricole (rădăcină, tulpină, frunză, floare, inflorescenţă, fruct)- viţă de vie (sistemul radicular şi sistemul aerian la viţele altoite şi nealtoite)
Particularităţi biologice- perioada de tinereţe, începutul rodirii, perioada de mare producţie, perioada de scădere a producţiei, perioada de declin- ciclul anual al pomilor şi arbuştilor fructiferi- formarea mugurilor vegetativi şi floriferi, perioada de repaus- plante legumicole şi floricole (anuale, bienale, perene)- ciclul anual al viţei de vie (perioada de formare, de maturitate şi de declin)- ciclul anual al viţei de vie (perioada de rapaus, perioada de vegetaţie)
Factori de vegetaţie- lumină, temperatură, apă, hrană
Instrumente de măsurat- termometre de sol şi aer, umidometre, higrometre, pluviometre, determinarea texturii şi structurii
2
2
1
1
1
1
1
1
2 Procese tehnologice- pepinieră pomicolă, sectoare componente, portaltoi, pomi altoiţi, butaşi înrădăcinaţi, drajoni, stoloni
Indici de calitate- dimensiunile sistemului radicular şi aerian, numărul de rădăcini sau ramuri, diametrul tulpinii şi rădăcinii
Lucrări specifice de înfiinţare- organizarea terenului, pregătirea terenului (defrişarea vegetaţiei, desfundatul terenului, fertilizarea de bază, corectarea reacţiei solului, dezinfecţia solului, pichetarea terenului)- înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi (epoca de plantare, executarea gropilor, pregătirea materialului săditor, plantarea propriu-zisă)
1
1
1
1
1
1
36
Tehnologii de îngrijire - întreţinerea plantaţiilor tinere (proiectarea şi formarea coroanelor, lucrările solului, fertilizarea plantaţiilor, protecţia fitosanitară, operaţii în verde)- întreţinerea plantaţiilor roditoare (tăieri de fructificare şi întreţinere a coroanei, sisteme de tăiere, forme de conducere, lucrările solului, fertilizarea, protecţia fitosanitară şi împotriva accidentelor climatice, irigarea)
Recoltarea- momentul începerii recoltării în funcţie de specie, soi, epoca de coacere- graficul de desfăşurare a recoltării (pe zile, săptămâni, în funcţie de direcţia de valorificare)- metode de recoltare (manuale, mecanizate, semimecanizate)
Ambalarea- stare proaspătă, prelucrate, păstrate
Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă la lucrările de înfiinţare şi îngrijire a plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi
1
1
1
1
1
1
1
3 Obţinerea materialului :- calcularea normei de sămânţă, a necesarului de material săditor şi săditor de plantat (răsaduri, bulbi, tuberculi) pe baza indicilor de calitate- producerea răsadurilor de plante legumicole şi floricole- construcţii Indici de calitate:
- vârstă, dimensiuni, greutate Lucrări de înfiinţare:- asolamentul, culturi asociate, culturi succesive, culturi protejate şi forţate, culturi în câmp- prin semănat şi plantat Lucrări de îngrijire:- aplicate solului, lucrări cu caracter general şi special, lucrări specifice culturilor forţate şi protejate Condiţii- momentul începerii recoltării- graficul de desfăşurare a recoltării- metode de recoltare (manuale, mecanizate şi semimecanizate? Ambalare- legume (în stare proaspătă, prelucrate şi ambalate)- flori (tăiate, în ghivece şi ambalate) Norme specifice de securitate şi
1
1
1
2
1
1
1
1
1
1
1
1
1
37
sănătate în muncă la tehnologia de cultivare a plantelor legumicole şi floricole
4 Producerea viţelor altoite- recoltare, fasonare şi păstrarea coardelor portaltoi şi altoi- pregătirea materialului pentru altoire- stratificarea şi sortarea butaşilor altoiţi Pregătirea terenului- defrişarea terenului, desfundatul terenului, nivelarea, fertilizarea de bază, pichetatul, executarea gropilor Pregătirea viţelor- controlul, fasonarea, mocirlirea, plantarea propriu-zisă Lucrări de întreţinere- lucrările solului, ruperea crustei, refacerea muşuroiului, praşile, plivitul, aplicarea erbicidelor, aplicarea îngrăşămintelor, combaterea bolilor şi dăunătorilor,- tăieri de formare în anii II, V, VI în funcţie de tipul de tăiere (tăieri în uscat)
- dirijarea coardelor după tăiere-legatul lăstarilor, copilitul, cârnitul, copcitul
Recoltarea- momentul începerii recoltării în funcţie de soi, epoca de coacere
- graficul de desfăşurare a recoltării pe zile, săptămâni în funcţie de direcţia de valorificare
Păstrarea:- sortarea, ambalarea, pregătirea spaţiilor de păstrare, păstrarea în stare proaspătă şi prelucrată Norme specifice de securitate şi
sănătate în muncă la lucrările de înfiinţare şi întreţinere a viţei de vie
1
1
1
2
1
1
1
2
1
1
1
1
1
1
1
Total ore 31 24
Notă: Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuirea în funcţie de
specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/ învăţare
Elaborarea programei pentru nivelul 3 are la bază Standardul de Pregătire profesională pentru
calificarea ,,Tehnician în agroturism” cu următoarea structură:
Unitatea de competenţă
38
Nivelul
Valoarea creditului
Competenţe
Criterii de performanţă
Condiţii de aplicabilitate
Probe de evaluare
Prin calificarea ,,Tehnician în agroturism”, realizată la nivelul 3 de pregătire în domeniul
,,Agricultură”, elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe care să le permită integrarea pe
piaţa muncii sau continuarea pregătirii prin studii superioare. Pentru acest lucru pregătirea elevilor va
fi orientată pe formarea abilităţilor cheie în comunicare, lucrul în echipă, igienă şi securitatea muncii,
asigurarea calităţii, dezvoltarea personală, tranziţia de la şcoală la locul de muncă şi rezolvarea de
probleme.
Aplicarea curriculum-ului va orienta procesul de predare-învăţare pe formarea competenţelor
cheie, tehnice generale şi specializate, cerute de nivelul de formare şi calificare, lucru posibil de
realizat prin folosirea metodelor adecvate în care activitatea didactică este centrată pe elev. Metode ca
studiul de caz, rezolvarea de probleme, exerciţiul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, conduc
la formarea competenţelor specifice conţinuturilor predate şi stimulează creativitatea, gândirea logică
şi imaginaţia elevilor.
Activitatea didactică a profesorului de specialitate este orientată cu precădere pe formarea
competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate cerute de
calificarea ,,Tehnician în agroturism” nivel 3. acest deziderat se poate realiza prin folosirea celor mai
adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Exemplificăm prin lecţia de laborator ,,Verificarea adâncimii de plantare a pomilor” în care se
urmăreşte formarea competenţei de a evalua calitatea lucrării de plantare folosind ca metode de
predare: jocul de rol, demonstraţia, problematizarea, exerciţiul.
Profesorul elaborează şi foloseşte fişe individuale de documentare şi de lucru, precum şi fişe de
evaluare şi autoevaluare. Fişele de evaluare se distribuie elevilor în funcţie de forma de activitate
(individual sau pe grupe de 2-3 elevi) având în vedere şi resursele materiale existente.
Elevilor li se cere să studieze conţinutul fişelor şi să rezolve cerinţele, adică sunt puşi în
situaţia să se documenteze, să observe, să descopere, să identifice şi să verifice calitatea lucrării de
plantat la pomi.
Scenariul didactic pentru atingerea competenţei privind evaluarea calităţii lucrării de plantat
cuprinde următoarele etape:
- Împărţirea clasei în grupe de 2-3 elevi
- Repartizarea fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru elaborate de
profesor
39
- Elevii se documentează, observă, identifică elementele de control, apreciază calitatea lucrării şi
completează fişele de lucru.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie, competenţele
tehnice specializate.
Caracterul formativ al evaluării poate fi ilustrat prin utilizarea metodelor alternative de
evaluare ca: observarea sistematică a elevului. Autoevaluarea va fi o metodă folosită cu precădere
datorită posibilităţii elevilor de a-şi exprima liber opinii, de a-şi susţine şi motiva propunerile şi
acţiunile, cu efect pozitiv în formarea şi afirmarea personalităţii.
Metodele de evaluare vor utiliza instrumente de evaluare corelate cu criteriile de performanţă
şi cu probele de evaluare menţionate în S.P.P.
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe de
autoevaluare, teste, cu toate cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Fişă de observaţie
Unitatea de competenţă: 16. Tehnologia de cultivare a plantelor horticole
Competenţa: 16.2. Organizează înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi
Tema: Verificarea adâncimii de plantare a pomilor
Numele candidatului:
Locul de desfăşurare:
Data de început:
Data de încheiere:
Numele evaluatorului:
Data de verificare:
Rezultat Feed-back
A. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea adâncimii de plantare a pomilor.
Precizaţi elementele morfologice de care se ţine seama la stabilirea adâncimii de plantare a
pomilor.
Elementul morfologic
Poziţia faţă de suprafaţa solului
Evaluator Data
40
B. Recunoaşterea elementelor de control pentru aprecierea adâncimii de plantare a pomilor.
Precizaţi adâncimea de plantare a pomilor pe terenurile în pantă şi completaţi tabelul de mai
jos
Nr. crt. Adâncimea de plantare Poziţia faţă de nivelul pantei
C. Verificarea adâncimii de plantare a pomilor
Consemnaţi în tabelul de mai jos adâncimea de plantare la pomii
Aprecierea calităţii lucrării Evaluator Data
Metodele prezentate au caracter sugestiv privind evaluarea competenţelor, rămânând la latitudinea
profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune.
Tema: Calitatea materialului biologic horticol.
1. Itemi obiectivi
1.1. Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
Germinaţia seminţelor se apreciază după:
a) greutatea seminţelor
b) mărimea seminţelor
c) numărul de seminţe încolţite
2. Itemi semiobiectivi
2.1. Cu răspuns scurt
Răsadul pentru plantat are vârsta de……………………..
2.2. De completare
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Pomii altoiţi trebuie să aibă cel puţin……………………………principale, cu lungimea
de…………………………., tulpina dreaptă,………………………., fără urme de boli şi dăunători
de……………………………..fitosanitară.
2.3. Întrebări structurate:41
Citiţi cu atenţie lista de material biologic prezentată mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări:
a) Ce material biologic se foloseşte la înfiinţarea plantaţiilor pomicole?
b) Ce condiţii de calitate trebuie să îndeplinească materialul săditor folosit la înfiinţarea livezilor?
c) Precizaţi epoca optimă de plantare
(Lista cuprinde: pomi altoiţi, marcate, stoloni, puieţi portaltoi)
3. Itemii subiectivi
3.1. Eseu structurat
Motivaţi necesitatea folosirii materialului biologic calitativ superior la înfiinţarea culturilor horticole
după următorul plan de idei:
a) influenţa asupra uniformităţii culturilor horticole
b) influenţa asupra stării de sănătate a culturilor horticole
c) influenţa asupra producţiei culturilor horticole
42
MODULUL 5 – STRUCTURA PROFESIEI ŞI ETICA PROFESIONALĂ ÎN AGROTURISM
Modulul „Structura profesiei şi etica profesională în agroturism” este integrat în curriculum
diferenţiat din cultura de specialitate, clasa XII, ruta directă pentru calificarea tehnician în agroturism,
nivel III.
Modulul se studiază întru-un număr de 49 de ore din care 18 ore laborator tehnologic.
Modulul „Structura profesiei şi etica profesională în agroturism” reprezintă unitatea de
competenţe tehnice specializate „Structura profesiei şi etica profesională în agroturism” şi se
studiază în paralel cu celelalte module din curriculum diferenţiat.
Considerăm oportun să menţionăm unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa a XII –
a, nivelul trei, calificarea “Tehnician în agroturism”. Acestea sunt :
7. Managementul relaţiilor interpersonale
8. Procesarea datelor numerice
Din tabelul “Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate” aflat în prefaţa
programei, observăm că modulul “Structura profesiei şi etica profesională în agroturism” nu se
agregă cu nici o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie.
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul
Unităţi de competenţe tehnice specializate
21. Structura profesiei şi etica profesională în agroturism
Unităţile de competenţe menţionate se tratează complet şi se evaluează la modulul “ Structura
profesiei şi etica profesională în agroturism”.
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de competenţă
Competenţe individuale
Conţinuturi tematice
21. Structura profesiei şi etica profesională
21.1.Specifică sarcinile profesionale ale tehnicianului în agroturism
Sarcini de administrare:- planificare, coordonare, gestionare, organizare Consiliere: - situaţii speciale( stare de sănătate, stări conflictuale, reclamaţii) serviciile oferite Parteneri: - agenţi economici, administraţie, instituţii publice, ONG, agenţii, societăţi de asigurări, bănci, Legislaţie: în vigoare
21.2.Aplică conduita profesională în relaţia cu clienţii
Reguli de protocol:- ţinuta, mimică, gestică, forme de adresare şi politeţe Atitudine:- solicitudine, promptitudine, corectitudine Calitate: - produse, servicii, stare tehnică a dotărilor şi
43
instalaţiilor Securitate: - acţiuni de prevenire, informare asupra potenţialelor riscuri, indicarea locurilor periculoase, instructaj PSI, instructaj de protecţie individuală, rezolvarea situaţiilor particulare ( prim ajutor, anunţarea ambulanţei), depozitarea obiectelor de valoare.
21.3.Întreţine relaţii amiabile cu turiştii
Forme:- comunicarea verbală, comunicarea scrisă, comunicarea nonverbală, comunicarea prin telefon Comunicare:- stil, situaţie, tip de tip de interlocutor Climat:- orientarea spre dorinţele clientului, rezolvarea conflictelor, rezolvarea reclamaţiilor, întreţinerea comunicării cu turistul Arta de a fi gazdă: - politeţe, capacitate de înţelegere, disponibilitate, amabilitate, discreţie
21.4. Efectuează activităţi de asistare a turiştilor din unitatea agroturistică
Activităţi de asistare a turiştilor: însoţirea în drumeţii, expedierea de corespondenţă, antrenarea în activităţi tradiţionale ( cosit, strâns fănul, hrănit animale, muls, activităţi meşteşugăreşti, prepararea mâncărurilor şi băuturilor tradiţionale)
Activităţi de informare a turiştilor asupra:-condiţiilor geografice: căi de acces, formă de relief, climă, altitudine, vegetaţie, specii de plante şi animale protejate- obiective: turistice, culturale, istorice-activităţi: de agrement, culturale, tradiţionale,sportive Servicii suplimentare la cererea turiştilor: vânzarea
produselor din gospodărie, întreţinut încălţămintea, spălat, cusut, călcat haine pentru turişti, supravegherea copiilor, activităţi de animaţie
III. Sugestii metodologice
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:
Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează prin instruire
teoretică şi laborator tehnologic.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică
Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului care stă la baza
planificării calendaristice:
44
Nr. crt.
Conţinuturi tematice Nr.oreteorie
Nr. orelaborator
1
Sarcini de administrare:- planificare, coordonare, gestionare, organizare Consiliere: - situaţii speciale( stare de sănătate, stări conflictuale, reclamaţii) serviciile oferite Parteneri: - agenţi economici, administraţie, instituţii publice, ONG, agenţii, societăţi de asigurări, bănci, Legislaţie: în vigoare
10 -
2
Reguli de protocol:- ţinuta, mimică, gestică, forme de adresare şi politeţe Atitudine:- solicitudine, promptitudine, corectitudine Calitate: - produse, servicii, stare tehnică a dotărilor şi instalaţiilor Securitate: - acţiuni de prevenire, informare asupra potenţialelor riscuri, indicarea locurilor periculoase, instructaj PSI, instructaj de protecţie individuală, rezolvarea situaţiilor particulare ( prim ajutor, anunţarea ambulanţei), depozitarea obiectelor de valoare.
10 6
3
Forme:- comunicarea verbală, comunicarea scrisă, comunicarea nonverbală, comunicarea prin telefon Comunicare:- stil, situaţie, tip de tip de interlocutor Climat:- orientarea spre dorinţele clientului, rezolvarea conflictelor, rezolvarea reclamaţiilor, întreţinerea comunicării cu turistul Arta de a fi gazdă: - politeţe, capacitate de înţelegere, disponibilitate, amabilitate, discreţie
11 6
4 Activităţi de asistare a turiştilor
6 4
5
Activităţi de informare a turiştilor asupra:-condiţiilor geografice- obiective: turistice, culturale, istorice- activităţi: de agrement, culturale, tradiţionale,sportive
6 -
6 Servicii suplimentare la cererea turiştilor 6 2Total ore 31 18
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.
45
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare
Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice generale.
Pentru formarea competenţelor individuale definite în Standardul de Pregătire Profesională, şi în
mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se organizează pe grupe .
Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale se impune implicarea
responsabilă atât a elevilor cât şi a profesorilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în
desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare. De aceea
demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor
competenţe individuale cerute de calificările corespunzătoare nivelului 3.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp
activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de
evaluare şi autoevaluare, a materialelor necesare şi a spaţiului de lucru.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt studiul de caz,
brainstorming-ul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea
procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice
generale.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale elevii pot să dobândească cunoştinţele şi
abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice generale definite.
Exemplificăm printr-o lecţie de laborator în care se vizează formarea competenţei ,, Aplică
conduita profesională în relaţia cu clienţii, cu tema: Întâmpinarea clienţilor conform regulilor de
protocol
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic :
Se organizează elevii în 4 grupe
Fiecărei grupe i se trasează o sarcină de lucru în timpul stabilit de profesor
Sarcina de lucru: daţi cinci exemple de situaţii în care personalului i se cere să intre în contact cu
clienţii; (de exemplu, faţă în faţă, la telefon, dând informaţii, vânzând produse, rezolvând
reclamaţiile, servind băuturi)
Elevii sunt puşi să prezinte diferitele situaţii prin joc de rol. Elevii din celelalte grupe vor urmări -
ţinuta, mimica, gestica şi formele de adresare şi politeţe folosite şi vor întocmi un raport/ o fişă de
observaţii, pe baza cărora se va analiza calitatea serviciului oferit de colegii lor
46
Fişe de observaţiiElevul: Data:Tema: Întâmpinarea clienţilor conform regulilor de protocol
Întâmpinarea clienţilor prin: Calificativ obţinut
Foarte bine Bine Satisfăcător
Ţinuta
Mimica
Gestica
Formele de adresare şi de politeţe folosite
Abilitatea de a comunica cu clienţii
Capacitatea de a oferi clienţilor informaţii valabile şi de a rezolva reclamaţiile
Recomandări: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă definită.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează la elevi competenţele cheie şi
competenţele tehnice din Standardul de Pregătire Profesională. Se pot utiliza metode clasice de
evaluare dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul,
portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze instrumente de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi exprime opinii
proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient. Elevii şi profesorii
trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajator şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Evaluarea elevilor se face numai cu dobândirea competenţelor specificate în Standardul de
Pregătire Profesională, demonstrarea unei alte abilităţi este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de
aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardele de Pregătire Profesională pentru calificările
corespunzătoare nivelului 3.
47
Exemplu:
Competenţa: 21.2. Aplică conduita profesională în relaţia cu clienţii
Criterii de performanţă:
(a) Întâmpinarea clienţilor conform regulilor de protocol
(b) Adoptarea unei atitudini corespunzătoare faţă de clienţi
(c) Asigurarea calităţii activităţii de agroturism prin comportament şi etică
(d) Asigurarea securităţii turiştilor şi a bunurilor acestora
Redăm mai jos un tip de test ce poate face parte din portofoliul elevului şi poate fi aplicat de-a lungul
parcurgerii competenţei 21.2. “Aplică conduita profesională în relaţia cu clienţii”. Acest tip de test,
aplicat eşalonat, solicită elevul să-şi expună propriile opinii în legătură cu raportul angajat-client:
1. Instrucţiunile dintr-un hotel sunt scrise în câteva limbi. Nevoilor cărui grup de vizitatori ar
răspunde aceasta?
2. Dacă se pare că clienţii nu fac niciodată reclamaţii, ce anume îţi sugerează aceasta?
3. Cum ai da instrucţiuni unui vizitator care nu vorbeşte româna, despre cum să ajungă la o
destinaţie în oraş?
4. În privinţa unui pachet de vacanţă, ce include toate serviciile, cine crezi că ar trebui să dea
informaţii despre itinerariile zilnice?
5. Argumentează de ce impresia pe care oamenii şi-o fac despre tine se bazează pe
comportamentul pe care îl văd şi pe cuvintele pe care le aud?
6. Clienţii observă detaliile: ei observă unghiile murdare, părul neîngrijit şi simt mirosul neplăcut
al hainelor nespălate. De ce are importanţă aşa ceva? Ce precauţii privind igiena ta personală
trebuie să iei?
7. Ai o zi proastă? Clientului nu îi va păsa dacă lumea este împotriva ta, deci nu lăsa să se vadă
aceasta. Demonstrează practic.
8. Un zâmbet prietenos reuşeşte multe – clienţilor le place personalul care este prietenos,
politicos şi primitor. Descrie o situaţie în care cu un zâmbet ai câştigat încrederea unui client.
9. O atitudine pozitivă îţi va permite să construieşti o relaţie rapidă cu clienţii. Exemplifică !
10. Telefonul poate juca un rol important în orice strategie bună de serviciu pentru clienţi, atunci
când este folosit aşa cum trebuie. Demonstrează!
Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea profesorului să-şi
instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune. Recomandăm
folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.
48
Modulul 6. SERVIREA PREPARATELOR ŞI BĂUTURILOR
I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ
În contextul general al activităţii unităţilor de alimentaţie, servirea consumatorilor
constituie factorul determinant ce caracterizează nivelul atins de această activitate într-o regiune,
localitate sau unitate. Gospodăriile agro-turistice constituie pentru turismul intern componente de
bază ale produsului turistic, ce au ca scop satisfacerea cât mai completă şi în condiţii calitativ
superioare a turiştilor, în concordanţă cu nivelul de cultură şi obiceiurile de consum ale acestora.
Pentru executarea corectă a serviciilor prestate în cadrul acestor gospodării se recomandă
respectarea regulilor de servire a consumatorilor. Gradul de cunoaştere, însuşire, formare de priceperi
şi deprinderi pentru aplicarea şi respectarea acestor reguli, definesc în mare măsură potenţialul şi
nivelul de prezentare şi servire practicat.
Având în vedere rolul educativ al acestui sector economic, care poate influenţa şi orienta însuşi
modul de viaţă al individului, lucrătorul din acest sector trebuie să dispună de cunoştinţe care să-i
permită desfăşurarea unei activităţi corespunzătoare.
Modulul Servirea preparatelor şi băuturilor este integrat în pregătirea tehnică de
specialitate din clasa a XII-a, pentru calificarea Tehnician în agroturism, nivelul trei din domeniul
Agricultură. Acest modul se va parcurge în Stagii de pregătire practică . La elaborarea
curriculumului şcolar s-au avut în vedere următoarele:
Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul trei, calificarea Tehnician în agroturism;
Planul de învăţământ liceul tehnologic clasa a XII-a, aria curriculară Tehnologii;
noua structură a învăţământului preuniversitar;
structura şi formatul noilor programe.
Modulul Servirea preparatelor şi băuturilor reprezintă unitatea de competenţă tehnică
specializată Servirea preparatelor şi băuturilor. Deşi această unitate de competenţă nu se agregă sau
contextualizează cu o unitate de competenţă pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm
şi aici unităţile de competenţă cheie care se formează în clasa a XII-a.
Abilităţi cheie:
Managementul relaţiilor interpersonale
Procesarea datelor numerice
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
Unitatea de competenţă tehnică specializată
12. Servirea preparatelor şi băuturilor
12.1. Organizează decorarea spaţiilor de servire
12.2. Asigură servirea preparatelor şi băuturilor în gospodăria agro-turistică
12.3. Supraveghează debarasarea meselor în spaţiile de servire
49
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţe
Competenţe individuale
Conţinuturi tematice
12. Servirea preparatelor şi băuturilor
12.1. Organizează decorarea spaţiilor de servire;
Obiecte decorative: din lemn şi ceramică, ţesături, specifice zonei;
Aranjarea mobilierului: modalităţi de dispunere a meselor, scaunelor, băncilor, vitrinelor,
Decorarea spaţiilor: elemente decorative pentru pereţi, podea, mese;
Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă: specifice aranjării şi decorării spaţiilor de servire.
12.2. Asigură servirea preparatelor şi băuturilor în gospodăria agro-turistică
Obiecte de inventar: farfurii, tacâmuri, pahare, oliviere, coşuri de pâine, tăvi, platouri, boluri, ceşti, scrumiere, feţe de masă, naproane, şervete;
Mise-en-place: aranjarea mesei pentru - mic dejun;- dejun;- cină;- mese festive;
Servirea preparatelor: porţionate la farfurie, la platou, la bol (respectând regulile de protocol);
Reguli de servire: specifice sistemului de servire aplicat;
Servirea băuturilor: alcoolice, nealcoolice, calde sau reci;
Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă: specifice servirii preparatelor şi băuturilor;
12.3. Supraveghează debarasarea meselor în spaţiile de servire
Reguli de debarasare: specifice obiectelor de inventar debarasate;
Pregătirea spaţiilor după debarasare: măturare, aerisire, schimbarea feţelor de masă, naproanelor, şervetelor;
Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă: specifice debarasării preparatelor şi băuturilor
III. Sugestii metodologice
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul trei, s-a făcut după un model nou,
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La
baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, pentru calificarea
Tehnician în agroturism, care are următoarea structură:
Unitatea de competenţă Criterii de performanţă
50
Nivelul
Valoarea creditului
Competenţe
Condiţii de aplicabilitate
Probe de evaluare
Un elev care parcurge cu succes programul de formare pentru calificarea Tehnician în
agroturism, nu va dobândi doar o serie de abilităţi profesionale, ci şi încredere în sine, o mai
bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia, prin unităţile
de competenţă pentru abilităţi cheie şi experienţa de muncă.
Prin calificarea Tehnician în agroturism de la nivelul trei, elevii trebuie să dobândească
abilităţi şi cunoştinţe generale şi specializate care să le permită să continue pregătirea la nivelul
patru.
Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională. În curriculum trebuie
să se regăsească conţinuturi care să conducă la formarea tuturor competenţelor prevăzute în standard.
În acest scop, criteriile de performanţă devin titluri de conţinut iar criteriile de aplicabilitate subtitluri.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele două tipuri de instruire.
Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire de laborator tehnologic, pentru
că acest modul se va parcurge în stagii de pregătire practică.
Pentru modulul Servirea preparatelor şi băuturilor. sunt alocate un număr de 72 ore din
care: laborator tehnologic 72 ore.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică
( inginer industrie alimentară) în grupe de câte 10-15 elevi.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
Nr. crt
Tema Nr. de ore alocateLaborator tehnologic
1 Obiecte decorative ale spaţiilor de servire 2
2 Modalităţi de aranjare a mobilierul în spaţiile de servire 2
3 Modalităţi de decorare a spaţiilor de servire 2
4 Obiecte de inventar 6
5 Tehnica aranjării mise-en-place-ului 12
6 Sisteme de servire 6
7 Tehnica servirii preparatelor 12
8 Tehnica servirii băuturilor alcoolice şi nealcoolice 12
9 Debarasarea meselor 12
10 Pregătire a spaţiilor de servire după debarasare 3
51
11 Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă 3
TOTAL 72
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia, în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare, învăţare evaluare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute tehnicienilor
din domeniul agricultură, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice , prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese, pentru
fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul
galeriilor, mozaicul, demonstrarea şi exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează
gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective sunt:
alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;
conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;
conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru consolidarea
învăţării.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de
a adapta procesul didactic la particularitatea elevilor, având în vedere că trebuie ca şi elevii cu
cerinţe educaţionale speciale trebuie să-şi formeze competenţele prevăzute în standardul de
pregătire profesională. De asemenea, profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile
didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor
specifice prevăzute de programă.
Se recomandă atât activitatea individuală, activitatea în grup cât şi activitatea pe
echipe pentru a dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în formarea abilităţilor cheie
prezentate în standardul de pregătire profesională.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se
forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
În proiectarea temei cadrele didactice vor elabora pentru activităţile teoretice fişe de lucru şi,
fişe de evaluare, iar pentru activităţile practice fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de evaluare şi
autoevaluare.
52
Pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de performanţă, se recomandă să
se elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare a activităţilor pentru
fiecare elev.
Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei perioade mai mari de timp (lună,
semestru, an şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau în momentul desfăşurării activităţilor, în
cazul evaluării competenţelor tehnice generale sau specializate. Se recomandă de asemenea,
elaborarea de seturi de chestionare cu întrebări ajutătoare prin care să se dirijeze, atunci când este
cazul, activitatea elevilor antrenaţi în activitatea de evaluare. Elevii pot lucra individual sau împărţiţi
în grupe de 2-3 elevi.
În continuare vă prezentăm o lecţie cu tema „Sisteme de servire a preparatelor culinare”, ce
are la bază una din tehnicile de învăţare prin cooperare, respectiv metoda lucrul pe staţiuni, care
este însoţită şi de alte metode cum ar fi: descoperirea, problematizarea şi exerciţiul practic.
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:
Se stabileşte numărul de staţiuni în funcţie de numărul de echipe (2-3 elevi în echipă).
Pentru a evita existenţa timpilor morţi generaţi de faptul că elevii mai perspicaci pot rezolva
sarcinile de lucru din cadrul unei staţiuni într-un timp mai scurt, se organizează şi o staţiune de
rezervă ale cărei sarcini de lucru prezintă un grad mai mare de dificultate. Fiecare staţiune cuprinde
câte o fişă de lucru. Staţiunea de rezervă cuprinde o fişă de lucru ce are ca sarcină identificarea
avantajelor şi dezavantajelor sistemelor de servire aplicate.
Indicăm în continuare sarcinile de lucru ce urmează a fi îndeplinite de elevii din fiecare
staţiune:
Staţiunea nr. 1: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi practic servirea unui preparat lichid montat la
bol, cu ajutorul luşului;
Staţiunea nr. 2: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea unui preparat cu ajutorul gheridonului;
Staţiunea nr. 3: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea unui preparat lichid cu ajutorul a doi
lucrători;
Staţiunea nr. 4: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea unui preparat montat la farfurie;
Staţiunea nr. 5: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea unei supe creme la ceaşcă;
Staţiunea nr. 6: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea desertului cu ajutorul căruciorului;
Staţiunea nr. 7: Studiaţi fişa de lucru şi realizaţi servirea gustărilor reci, la platou, aplicând
sistemul indirect de servire;
Staţiunea rezervă: Studiaţi fişa de lucru şi prezentaţi avantajele şi dezavantajele sistemelor de
servire studiate.
Se repartizează echipele la locul stabilit pentru fiecare staţiune. Fiecare echipă are în dotare
în afara fişelor de lucru şi câte o fişă de evidenţă (aceeaşi pentru toate echipele) în care vor fi bifate
rubricile corespunzătoare staţiunilor rezolvate.
53
Echipele trec prin toate staţiunile, în funcţie de cum sunt eliberate, fără o regulă anume,
bifându-le pe cele rezolvate în fişa specială de evidenţă. La primul tur, dacă o echipă rezolvă sarcinile
într-un timp mai scurt iar celelalte staţiuni sunt ocupate, se va folosi staţiunea de rezervă.
După ce toate echipele au rezolvat toate staţiunile, se discută competenţele elevilor,
subliniindu-se cele corecte, precum şi cele mai frecvente greşeli constatate.
Profesorul monitorizează activitatea elevilor, asigură implicarea şi participarea lor în
rezolvarea sarcinilor de lucru, dirijează discuţiile pentru argumentarea soluţiilor date, iar în final,
evaluează activitatea prin aprecierea prestaţiilor fiecărei echipe.
Această metodă se pretează în special pentru orele de laborator tehnologic şi este o metodă
de învăţare ce urmăreşte dezvoltarea şi exersarea gândirii, implicarea responsabilă a fiecărui elev în
însuşirea unor informaţii şi în formarea unor deprinderi.
Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în corectarea
soluţiilor date de elevi şi a deprinderilor formate întrucât activitatea didactică este centrată pe elev.
În continuare vă prezentăm un model de instrument de evaluare ce ar putea fi folosit pentru
evaluarea formării competenţelor individuale prin parcurgerea conţinuturilor acestui modul.
Unitatea de competenţă: 12. Servirea preparatelor şi băuturilor;
Competenţa: 12.3. 12.3. Supraveghează debarasarea meselor în spaţiile de servire
Criterii de performanţă:
a) Supravegherea debarasării de pe mese a obiectelor de inventar utilizate la servire,
respectând regulile de protocol
Probă practică de laborator:
1A) Realizaţi sarcinile de lucru prezentate în tabelul următor:
Nr.crt. Sarcini de lucru
Evaluator Data
1. Debarasaţi obiectele de inventar folosite pentru servirea băuturilor;
2. Debarasaţi, la două farfurii, obiectele de inventar folosite pentru servirea preparatului lichid.
3. Debarasaţi obiectele de inventar folosite pentru servirea fripturilor însoţite de salate;
54
b) Organizarea pregătirii spaţiilor de servire, după debarasare
Probă practică de laborator:
1B) Efectuaţi pregătirea spaţiilor de servire după realizarea debarasării meselor dintr-un spaţiu de
servire;
Nr.crt.
Operaţii de pregătire a spaţiilor de servire,după debarasarea meselor:
Evaluator Data
4. - măturare;
- aerisire;
- schimbarea feţelor de masă;- schimbarea naproanelor şi a şervetelor;
c) Respectarea normelor privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă
Probă practică de laborator:
1C) Aplicaţi şi respectaţi normele privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă, specifice debarasării şi pregătirii
spaţiilor, pe durata efectuării sarcinilor de lucru prevăzute la punctul 1A) şi 1B).
Nr.Crt.
Sarcina de lucru Evaluator Data
5. Norme specifice debarasării;6. Norme specifice pregătirii spaţiilor.
55
MODULUL 7 – ADMINISTRAREA UNITĂŢII AGROTURISTICE
Modulul “ Administrarea unităţii agroturistice” este integrat în curriculum de specialitate, clasa a
XII- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea ,,Tehnician în agroturism”, nivel trei. Modulul
„Administrarea unităţii agroturistice” se studiază într-un număr de 78 de ore efectuate de către
profesorul inginer de specialitate, în cadrul stagiilor de pregătire practică.
Modulul „Administrarea unităţii agroturistice” reprezintă unitatea de competenţe tehnice
specializate „Administrarea unităţii agroturistice”. Considerăm oportun să menţionăm unităţile de
competenţe cheie care se formează în clasa a XII –a, nivelul trei, calificarea “Tehnician în
agroturism”. Acestea sunt :
7. Managementul relaţiilor interpersonale
8. Procesarea datelor numerice
În programă sunt recomandate diverse activităţi de învăţare care se pretează la modulul
“ Administrarea unităţii agroturistice” şi în special la pregătirea de specialitate, însă, profesorul îşi
poate alege alte activităţi metodice adecvate condiţiilor concrete din clasă şi care permit realizarea
conţinuturilor.
Din tabelul “Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate” aflat în prefaţa
programei, observăm că modulul “Administrarea unităţii agroturistice” nu se agregă cu nici o unitate
de competenţe pentru abilităţile cheie.
Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul
Unităţi de competenţe tehnice specializate
25. Administrarea unităţii agroturistice
Unităţile de competenţe menţionate se tratează complet şi se evaluează la modulul “ Administrarea
unităţii agroturistice”.
II.TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Unitatea de competenţă
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
25.Administr
25.1 Coordonează activitatea de aprovizionare cu materii prime şi materiale
necesare desfăşurării activităţilor specifice
- Aprovizionarea cu materii prime şi materiale: Necesar materii prime în funcţie de :
norme de consum, reţete de pregătire a preparatelor
Necesar băuturi în funcşie de evoluţia vânzărilor
Necesar materiale auxiliare pentru: igienizare, estetizare şi securitatea muncii
56
area unităţii agroturistice
-Spaţii pentru depozitarea produselor Condiţii pentru depozitarea produselor :
parametrii de microclimat ( temperatură, umiditate, durată)
Verificarea spaţiilor-inspectarea periodică a stării de igienă a depozitului
Verificarea produselor- examinarea senzorială
- Norme specifice activităţii de aprovizionare, pregătirea spaţiilor şi depozitare
25.2 Ogranizează activitatea personalului din
subordine
- Organizarea activităţii personalului Atribuţiile personalului conform fişei postului Întocmirea programului de lucru: intervale
orare, schimburi, sarcini zilnice Întocmirea programului de activităţi zilnice
conform locului de muncă: alimentaţie, cazare, activităţi gospodăreşti, servicii suplimentare, servicii de agrement
25.3. Pregăteşte unitatea agroturistică în vederea
primirii turiştilor
-Pregătirea unităţii agroturistice pentru primirea turiştilor:
Pregătirea spaţiilor: interioare şi exterioare
Primirea turiştilor conform regulilor de protocol: salutul, conducarea cilentului la cameră, prezentarea camerei, oferirea cheii camerei
Prezentarea pensiunii şi a serviciilor oferite: camere disponibile, servicii oferite, tarife,
dotări25.4. Oferă servicii la cererea
turiştilor - Servicii la cererea turiştilor:
de bază: cazare, alimentaţie, agrement suplimentare: informare, obiective, trasee,
căi de acces, intermediere, cultural artistice, sportive, financiare cu caracter special ( organizare de congrese, simpozioane, festivaluri, expoziţii)
specifice zonei- Parteneri în diversificarea serviciilor: ghizi turistici, agenţii de turism, coordonatori de agroturism din zonă, alţi administratori de pensiune, animatori-Mijloace de contactare a partenerilor:verbale, corespondenţă scrisă, convorbiri telefonice, mesageri, internet-Criterii de diversificare a serviciilor: condiţii climatice, solicitările clienţilor, oportunităţi
57
III. SUGESTII METODOLOGICE
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele pentru abilităţile cheie, şi competenţele tehnice specializate se formează prin
pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ
pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru modulul ,, Administrarea unităţii agroturistice” sunt alocate
78 ore din care 78 ore reprezintă laborator tehnologic.
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt
reprezintă baza planificării calendaristice.
Nr.crt. Tema
Nr. ore alocateInstruire teoretică
Laborator tehnologic
I- Aprovizionarea cu materii prime şi materiale
Necesar materii prime în funcţie de : norme de consum, reţete de pregătire a preparatelor
Necesar băuturi în funcşie de evoluţia vânzărilor Necesar materiale auxiliare pentru: igienizare, estetizare
şi securitatea muncii
- 20
II -Spaţii pentru depozitarea produselor Condiţii pentru depozitarea produselor :
parametrii de microclimat ( temperatură, umiditate, durată)
Verificarea spaţiilor-inspectarea periodică a stării de igienă a depozitului
Verificarea produselor- examinarea senzorială
-
4
III - Norme specifice activităţii de aprovizionare, pregătirea spaţiilor şi depozitare 2
IV - Organizarea activităţii personalului
Atribuţiile personalului conform fişei postului Întocmirea programului de lucru: intervale orare, schimburi,
sarcini zilnice Întocmirea programului de activităţi zilnice conform locului
de muncă: alimentaţie, cazare, activităţi gospodăreşti, servicii suplimentare, servicii de agrement
-
12
V -Pregătirea unităţii agroturistice pentru primirea turiştilor:
Pregătirea spaţiilor: interioare şi exterioare Primirea turiştilor conform regulilor de protocol: salutul,
conducarea cilentului la cameră, prezentarea camerei, oferirea cheii camerei
Prezentarea pensiunii şi a serviciilor oferite: camere disponibile, servicii oferite, tarife, dotări
- 16
58
VI- Servicii la cererea turiştilor:
de bază: cazare, alimentaţie, agrement suplimentare: informare, obiective, trasee, căi de acces,
intermediere, cultural artistice, sportive, financiare cu caracter special ( organizare de congrese, simpozioane, festivaluri, expoziţii)
specifice zonei
-
14
VIIParteneri în diversificarea serviciilor: ghizi turistici, agenţii de turism, coordonatori de agroturism din zonă, alţi administratori de pensiune, animatori.Mijloace de contactare a partenerilor:verbale, corespondenţă scrisă, convorbiri telefonice, mesageri, internet
4
VIII-Criterii de diversificare a serviciilor:condiţii climatice, solicitările clienţilor, oportunităţi 6
Total ore: -
78
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor, repartiţie ce se va realiza în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din
şcoală.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare
Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,, Administrarea unităţii agroturistice” se studiază în clasa a
XII-a, liceu tehnologic, ruta directă, într-un număr total de 78 ore din care 78 ore laborator tehnologic.
Pentru formarea competenţelor individuale definite în Standardul de Pregătire Profesională, şi în
mod deosebit a competenţelor de execuţie, pregătirea practică se organizează pe grupe de minimum 10
elevi şi se execută în laboratoare, în ferma didactică, la pensiuni agroturistice, sub îndrumarea
profesorului, inginer de specialitate tehnică.
Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,
competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.
La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de
competenţe ,, Administrarea unităţii agroturistice” cuantificată cu 1,5 credite.
Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de
performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul 3 complexitatea criteriilor de
performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie creşte, astfel încât să asigure o
integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel
superior.
Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de nivelul trei,
calificarea ,,Tehnician în agroturism”.
Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,
brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea,
59
problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de învăţare şi permit
contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate. De asemenea ele
dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia, creativitatea şi îi deprind să
colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei.
Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor
tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se
impune implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii
didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un
grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de
învăţare.
De aceea demersul didactic depus de profesor trebuie să fie focalizat spre atingerea acestor
competenţe individuale cerute de calificarea ,, Tehnician în agroturism”.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare
de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra
lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului.
Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp
activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie, probe de
evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor
necesare, precum şi a spaţiului de lucru.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi
abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite. Exemplificăm
printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei ,, . Coordonează activitatea de aprovizionare
cu materii prime şi materiale necesare desfăşurării activităţilor specifice ”, utilizând metoda lucrului
pe bază de proiect.
Pentru aplicarea acestei metode, profesorul recurge la următorul scenariu didactic:
Se formează grupele de lucru în funcţie de pensiunea la care se realizează stagiul de
pregătire practică;
Fiecare grupă primeşte sarcina de realiza un proiect privind activitatea de aprovizionare cu
materii prime şi materiale necesare desfăşurării activităţilor specifice din pensiune, pe
perioda unei săptămâni;
echipele de elevi se documentează şi întocmesc un proiect care să cuprindă :
- Calculul necesarului de materii prime pentru producţia de preparate, necesarul de băuturi,
necesarulde materiale auxiliare
- Modul de pregătire a spaţiilor în vederea depozitării produselor şi modul de verificare
periodică a spaţiilor şi a produselor depozitate
60
- Normele de igienă, securitate şi sănătate în muncă din pensiune
la data stabilită, fiecare echipă prezintă în plen rezultatele documentării. Se discută
prezentările făcute, se fac observaţii şi se punctează elementele esenţiale.
La această temă metodele didactice utilizate sunt: problematizarea, lucrul pe grupe, lucrul pe bază
de proiect. Profesorul are menirea de a supraveghea, îndruma şi dirija echipele de elevi, intervenind în
corectarea soluţiilor date de aceştia.
4. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul
de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.
Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea sistematică
a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie să elaboreze
instrumentele de evaluare.
Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi
exprime opinii proprii.
Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi
profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.
Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale despre
realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.
Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de
evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în Standardul de
Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este
lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa
de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna
realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe definită.
Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să
aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi de
probele specificate în Standardul de Pregătire Profesională.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi condiţiile de
aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea ,,
Tehnician în agroturism”, nivelul trei.
61
Exemplu:
Această evaluare se referă la: Unitatea de competenţă 25. : Administrarea unităţii agroturistice
Competenţa 25.3. Pregăteşte unitatea agroturistică pentru primirea turiştilor
Criterii de performanţă:
(a) Pregătirea spaţiilor pentru primirea turiştilor
(b) Primirea turiştilor conform regulilor de protocol
(c) Prezentarea pensiunii şi a serviciilor oferite
Probă practică
Sarcina de lucru:
La pensiunea Andreea, prevăzută cu cinci camere pentru cazare şi toate utilităţile necesare servirii
mesei, soseşte un grup de turişti format din 6 persoane tinere, 2 bătrâni şi 2 copii. Efectuaţi activităţile
corespunzătoare primirii acestui grup în pensiune.
FIŞĂ DE OBSERVARE
a. Pregătirea spaţiilor pentru primirea turiştilor
Nr.crt Etapele de lucru
Evaluator Data
1 Pregăteşte camerele pentru primire2 Pregăteşte bucătăria3 Pregăteşte sala de mese4 Pregăteşte spaţiile de relaxare5 Pregăteşte holurile6 Curăţă şi amenajează spaţiile exterioare: terasa, scările, aleile
b. Primirea turiştilor conform regulilor de protocol
Nr.crt Etapele primirii
Evaluator Data
1 Efectuarea salutului de către gazdă2 Urările de bun venit3 Oferirea unor produse specifice zonei( dulceaţă, suc natural de
fructe, plăcintă, etc)4 Conducerea clientului la cameră5 Prezentarea camerei6 Oferirea cheii camerei7 Transportul bagajelor
62
c. Prezentarea pensiunii şi a serviciilor oferite
Nr.crt Etapele prezentării
Evaluator Data
1 Prezentarea spaţiilor de pregătirea hranei2 Prezentarea locului de servirea mesei3 Prezentarea spaţiilor de relaxare din interiorul pensiunii4 Prezentarea spaţiilor exterioare destinate turiştilor5 Prezentarea serviciilor oferite6 Prezentarea tarifelor pentru servicii
63
MODULUL 8. GASTRONOMIE
II. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ
Modulul Gastronomie este integrat în pregătirea tehnică de specialitate din clasa a XII-a, pentru
calificarea Tehnician în agroturism, din domeniul Agricultură. Acest modul se va parcurge în
Curriculum în dezvoltare locală (CDL), în paralel cu alte modulule din trunchiul comun..
La elaborarea curriculumului şcolar Gastronomie s-au avut în vedere următoarele:
Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul trei, calificarea Tehnician în agroturism;
Planul de învăţământ liceul tehnologic clasa a XII-a, aria curriculară Tehnologii;
noua structură a învăţământului preuniversitar;
structura şi formatul noilor programe.
Modulul „Gastronomie” reprezintă unitatea de competenţă tehnică specializată „Gastronomie”.
Deşi această unitate de competenţă nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţă
pentru abilităţile cheie, considerăm oportun să menţionăm şi aici unităţile de competenţă cheie care se
formează în clasa a XII-a,
Abilităţi cheie:
Managementul relaţiilor interpersonale
Procesarea datelor numerice
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
Unitatea de competenţă tehnică specializată
8. Gastronomie;
8.1. Organizează prepararea gustărilor şi antreurilor;
8.2. Supraveghează obţinerea preparatelor culinare complexe de felul I;
8.3. Supraveghează obţinerea preparatelor complexe de felul II;
8.4. Organizează prepararea deserturilor;
8.5. Întocmeşte meniuri pentru diferite tipuri de mese şi diete.
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţe Competenţe individuale Conţinuturi tematice
8. Gastronomie 8.1.
Organizează prepararea
Clasificarea gustărilor şi antreurilor după modul de obţinere:- gustări reci şi calde;- antreuri reci şi calde;Gustări reci: sandvişuri şi tartine diferite, ouă şi legume umplute
64
gustărilor şi antreurilor; Gustări calde: omletă, chifteluţe, crochete;Antreuri reci: piftie de pasăre, pate de ficat (porc sau gâscă);Antreuri calde: pizza, spaghete, budinci, sufleuri Aprecierea calităţii preparatelor:
- analiză senzorială (aspect, culoare, consistenţă, miros, gust);Defectele preparatelor ;de culoare, de consistenţă, de gust şi miros
cauze:- materie primă necorespunzătoare, nerespectarea reţetei de fabricaţie, nerespectarea parametrilor de lucru.remedieri:- în funcţie de tipul defectului; Norme privind igiena, securitatea şi
sănătatea în muncă specifice preparării gustărilor şi antreurilor
8.2. Supraveghează obţinerea preparatelor culinare complexe de felul I
Preparate ce pot fi servite ca felul I..Preparate:din legume : ciuperci a la grecque, fasole bătută, salate combinate (salată orientală, salată de boeuf, salată de ţelină cu mere, salată de vinete cu maioneză);crupe şi brânză: bulz ciobănesc, mămăliguţă cu brânză şi ouăpaste făinoase şi brânză: macaroane cu brânză, tăiţei cu brânză de vaci;Preparate din peşte:rasol, saramură, plachie;Preparate lichide: - supe (cu găluşte, de roşii cu orez, de cartofi);- supe-cremă (de cartofi, de carne de pui);- ciorbe (ţărănească cu carne de vită, de burtă, de potroace);- borşuri (de perişoare, cu carne demiel); Aprecierea calităţii preparatelor:- analiză senzorială (aspect,culoare, consistenţă, miros, gust);Defectele preparatelor - de culoare, de consistenţă, de gust şi miros,cauze:- materie primă necorespunzătoare, nerespectarea reţetei de fabricaţie, nerespectarea parametrilor de lucru.remedieri:- în funcţie de tipul defectului; Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncăspecifice obţinerii preparatelor culinare complexe de felul I Preparate de bază din legume:din carne cu legume sau crupe
65
8.3. Supraveghează obţinerea preparatelor complexe de felul II
- preparate din legume:iahnie de fasole, ghiveci de legume,- preparate din carne cu legume sau crupe:mazăre cu carne de vită, varză cu ciolan de porc, ostropel din carne de pui, pilaf cu carne de pasăre; Preparate din carne tocată: chifteluţe cu sos, ardei umpluţi,sarmale în foi, musaca de cartofi; Fripturi: pui la frigare, muşchi de porc la grătar, pui la tavă, şniţel pane; Salate: de roşii şi castraveţi, de varză, de salată verde, de ardei copţi; Garnituri:din cartofi (natur, piure, prăjiţi), soteuri din legume, pilaf, mămăliguţă; Aprecierea calităţii preparatelor:- analiză senzorială (aspect,culoare, consistenţă, miros,gust);Defectele preparatelor - de culoare, de consistenţă, de gust şi miros,cauze:- materie primă necorespunzătoare,nerespectarea reţetei de fabricaţie, nerespectarea parametrilor de lucruremedieri:- în funcţie de tipul defectului; Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă:specifice obţinerii preparatelor culinare complexe de felul II
8.4. Organizează prepararea deserturilor
Dulciuri de bucătărie: cremă de zahăr ars, papanaşi, găluşte cu prune, colţunaşi cu brânză de vaci, salată de fructe; Preparate tradiţionale de patiserie: cozonac, pască, colac, plăcinte, brânzoaice; Aprecierea calităţii preparatelor:- analiză senzorială (aspect,culoare, consistenţă, miros,gust);Defectele preparatelor de culoare, de consistenţă, de gust şi miros,cauze: materie primă necorespunzătoare, nerespectarea reţetei de fabricaţie, nerespectarea parametrilor de lucru.remedieri:- în funcţie de tipul defectului; Norme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncăspecifice obţinerii deserturilor
8.5. Întocmeşte meniuri pentru diferite tipuri de
Criterii de întocmirea meniurilor:
66
mese şi diete; tipuri de mese, vârstă, efort, sezonstare de sănătate; Tipuri de mese: mic dejun, dejun; cină;mese festiv. Diete: lactovegetariană; pentru diferite boli (obezitate, cardiovasculare, diabet, hepatice).
III. Sugestii metodologice
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul trei, s-a făcut după un model nou,
centrat pe abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate. La
baza elaborării programei a stat Standardul de Pregătire Profesională, pentru calificarea
Tehnician în agroturism, care are următoarea structură:
Unitatea de competenţă
Nivelul
Valoarea creditului
Competenţe
Criterii de performanţă
Condiţii de aplicabilitate
Probe de evaluare
Un elev care parcurge cu succes programul de formare pentru calificarea Tehnician în
agroturism, nu va dobândi doar o serie de abilităţi profesionale, ci şi încredere în sine, o mai
bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia, prin unităţile
de competenţă pentru abilităţi cheie şi experienţa de muncă.
Prin calificarea Tehnician în agroturism de la nivelul trei, elevii trebuie să dobândească
abilităţi şi cunoştinţe generale şi specializate care să le permită să continue pregătirea la nivelul patru.
Curriculum-ul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.
În curriculum trebuie să se regăsească conţinuturi care să conducă la formarea tuturor
competenţelor prevăzute în standard. În acest scop, criteriile de performanţă devin titluri de
conţinut iar criteriile de aplicabilitate subtitluri.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele două tipuri de instruire.
Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire teoretică şi laborator
tehnologic .
Pentru modulul Gastronomie sunt alocate un număr de 93 ore din care: instruire
teoretică 31 ore şi laborator tehnologic 62 ore.
67
Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică
( inginer industrie alimentară) în grupe de câte 10-15 elevi.
Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului:
Nr. crt
Tema Nr. de ore alocateTeorie Laborator
tehnologic1 Metode specifice prelucrării primare şi termice
a materiilor prime;3 6
2 Clasificarea gustărilor şi antreurilor după modul de obţinere - gustări reci şi calde;- antreuri reci şi calde
4 6
3 Aprecierea calităţii preparatelor analiza senzorială a gustărilor şi antreurilorDefectele gustărilor şi antreurilor cauze, remedieriNorme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă specifice preparării gustărilor şi antreurilor
2
6
4 Preparate ce pot fi servite ca felul IPreparate: din legume, crupe şi brânză, paste făinoase şi brânzăPreparate din peştePreparate lichide
4 6
5
Aprecierea calităţii preparateloranaliză senzorială a preparatelor ce pot fi servite ca felul IDefectele preparatelor ce pot fi servite ca felul Icauze, remedieriNorme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă specifice obţinerii preparatelor culinare complexe de felul I
2 6
6 Preparatelor complexe de felul II Preparate de bază din legume, din carne cu legume sau crupe Preparate din carne tocată FripturiSalate, garnituri
4 6
7 Aprecierea calităţii preparateloranaliză senzorială a preparatelor ce pot fi servite ca felul IIDefectele preparatelor ce pot fi servite ca felul IIcauze, remedieriNorme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă specifice obţinerii preparatelor culinare complexe de felul II
2 6
8 DeserturiDulciuri de bucătăriePreparate tradiţionale de patiserie
4 6
9 Aprecierea calităţii deserturiloranaliză senzorială a deserturilorDefectele deserturilor cauze, remedieriNorme privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă specifice obţinerii deserturilor
2 6
10 Criterii de întocmire a meniurilor pentru :diferite tipuri de mese;
68
diferite diete. 4 2
TOTAL 31 62
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă
distribuţia, în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare, învăţare evaluare
Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare trebuie să fie
focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute tehnicienilor
din domeniul agricultură, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice , prin
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese, pentru
fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul
galeriilor, mozaicul, demonstrarea şi exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează
gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Toate aceste metode au în vedere asigurarea învăţării centrate pe elev, ale cărei obiective
sunt:
alegerea unor metode de învăţare potrivite competenţelor;
conştientizarea faptului că elevii au stiluri de învăţare diferite;
conştientizarea importanţei reflecţiei şi evaluării în timpul predării pentru consolidarea
învăţării.
Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza şi de
a adapta procesul didactic la particularitatea elevilor, având în vedere că trebuie ca şi elevii cu
cerinţe educaţionale speciale trebuie să-şi formeze competenţele prevăzute în standardul de
pregătire profesională. De asemenea, profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile
didactice şi de a propune noi activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor
specifice prevăzute de programă.
Se recomandă atât activitatea individuală, activitatea în grup cât şi activitatea pe
echipe pentru a dezvolta spiritul de cooperare, comunicare, necesar în formarea abilităţilor cheie
prezentate în standardul de pregătire profesională.
Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două trei metode, în funcţie de ce se doreşte a se
forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.
În proiectarea temei cadrele didactice vor elabora pentru activităţile teoretice fişe de lucru şi,
fişe de evaluare, iar pentru activităţile practice fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de evaluare şi
autoevaluare.
69
Pentru fiecare competenţă de execuţie sau după caz, criteriu de performanţă, se recomandă să
se elaboreze fişe de observare în care să se înregistreze modul de desfăşurare a activităţilor pentru
fiecare elev.
Fişa de observare se poate completa pe parcursul unei perioade mai mari de timp (lună,
semestru, an şcolar), în cazul evaluării abilităţilor cheie, sau în momentul desfăşurării activităţilor, în
cazul evaluării competenţelor tehnice generale sau specializate. Se recomandă de asemenea,
elaborarea de seturi de chestionare cu întrebări ajutătoare prin care să se dirijeze, atunci când este
cazul, activitatea elevilor antrenaţi în activitatea de evaluare. Elevii pot lucra individual sau împărţiţi
în grupe de 2-3 elevi.
În continuare vă prezentăm o lecţie cu tema „Analiza senzorială a deserturilor”, ce are la
bază una din tehnicile de învăţare prin cooperare, respectiv metoda lucrul pe staţiuni, care este
însoţită şi de alte metode cum ar fi: descoperirea, problematizarea şi exerciţiul practic.
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:
Se stabileşte numărul de staţiuni în funcţie de numărul de echipe (2-3 elevi în echipă).
Pentru a evita existenţa timpilor morţi generaţi de faptul că elevii mai perspicace pot rezolva
sarcinile de lucru din cadrul unei staţiuni într-un timp mai scurt, se organizează şi o staţiune de
rezervă ale cărei sarcini de lucru prezintă un grad mai mare de dificultate. Fiecare staţiune
cuprinde câte o fişă de lucru, respectiv un buletin de analiză, ce urmează a fi completat de elevi
după efectuarea analizei senzoriale a mostrelor de produse existente în staţiunea respectivă.
Staţiunea de rezervă cuprinde o fişă de lucru ce are ca sarcină identificarea defectelor unor mostre
de produse, deducerea cauzelor ce au generat apariţia acestor defecte şi indicarea eventualelor
posibilităţi de remediere a acestor defecte.
Indicăm în continuare sarcinile de lucru ce urmează a fi îndeplinite de elevii din fiecare staţiune:
Staţiunea nr. 1: Analizaţi senzorial produsul: „ Cremă de zahăr ars” şi completaţi buletinul de
analiză indicat;
Staţiunea nr. 2: Analizaţi senzorial produsul: „Papanaşi” şi completaţi buletinul de analiză
indicat;
Staţiunea nr. 3: Analizaţi senzorial produsul: „Găluşte cu prune” şi completaţi buletinul de
analiză indicat;
Staţiunea nr. 4: Analizaţi senzorial produsul: „Colţunaşi cu brânză de vaci” şi completaţi
buletinul de analiză indicat;
Staţiunea nr. 5: Analizaţi senzorial produsul: „Salată de fructe” şi completaţi buletinul de
analiză indicat;
Staţiunea nr. 6: Analizaţi senzorial produsului: „Cozonac” şi completaţi buletinul de analiză
indicat;
Staţiunea nr. 7: Analizaţi senzorial produsul: „Pască” şi completaţi buletinul de analiză indicat;
70
Staţiunea nr. 8: Analizaţi senzorial produsul: „Plăcintă cu brânză de vaci” şi completaţi
buletinul de analiză indicat;
Staţiunea nr. 9: Analizaţi senzorial produsul: „Brânzoaice moldoveneşti” şi completaţi
buletinul de analiză indicat;
Staţiunea de rezervă: Analizaţi senzorial mostrele de produse, identificaţi defectele acestora şi
stabiliţi cauzele generatoare şi eventualele posibilităţi de remediere a lor.
Se repartizează echipele la locul stabilit pentru fiecare staţiune. Fiecare echipă are în dotare în
afara fişelor de lucru şi câte o fişă de evidenţă (aceeaşi pentru toate echipele) în care vor fi bifate
rubricile corespunzătoare staţiunilor rezolvate.
Echipele trec prin toate staţiunile, în funcţie de cum sunt eliberate, fără o regulă anume,
bifându-le pe cele rezolvate în fişa specială de evidenţă. La primul tur, dacă o echipă rezolvă sarcinile
într-un timp mai scurt iar celelalte staţiuni sunt ocupate, se va folosi staţiunea de rezervă.
După ce toate echipele au rezolvat toate staţiunile, se discută soluţiile date, subliniindu-se cele
corecte.
Profesorul monitorizează activitatea elevilor, asigură implicarea şi participarea lor în
rezolvarea sarcinilor de lucru, dirijează discuţiile pentru argumentarea soluţiilor date, iar în final,
evaluează activitatea prin aprecierea soluţiilor date de fiecare echipă.
Această metodă se pretează în special pentru orele de laborator tehnologic şi este o metodă
de învăţare ce urmăreşte dezvoltarea şi exersarea gândirii, implicarea responsabilă a fiecărui elev în
însuşirea unor informaţii.
Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în corectarea
soluţiilor date de elevi şi a deprinderilor formate întrucât activitatea didactică este centrată pe elev.
3. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează abilităţile cheie, competenţele
tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională, iar
instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins competenţele prevăzute în standard.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele unităţii de
competenţă. Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţiile cu criteriile de performanţă ale
competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician în
agroturism nivelul trei.
Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate realiza prin
observarea sistematică a elevului, investigare, referate, proiecte, portofoliul elevului, teste,
fişe de observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.
71
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului
că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
În continuare vă prezentăm un model de instrument de evaluare ce ar putea fi folosit
pentru evaluarea formării competenţelor individuale prin parcurgerea conţinuturilor acestui
modul.
Exemple: Unitatea de competenţă: 8. Gastronomie;
Competenţa: 8.4. Organizează prepararea deserturilor;
Criterii de performanţă:
c) Verificarea calităţii preparatelor executate
1.Calitatea preparatelor
Probă de laborator:
În vederea stabilirii calităţii produselor executate efectuaţi sarcinile de lucru din tabelul A şi
completaţi rezultatele obţinute în tabelul B:
Tabelul A:
Nr.Crt.
Sarcini de lucru Evaluator Data
1.Analizaţi senzorial mostre din următoarele
produse: „Cremă de zahăr ars” şi „Plăcintă cu
brânză de vaci” ;
2. Scrieţi rezultatele analizei senzoriale a probelor analizate în tabelul B.
Tabelul B:
Nr.Crt.
Denumirea produsului
Aspect Culoare Consistenţă Mirosşi gust
Evaluator Data
3. Cremă de zahăr ars
4.Plăcintă cu
brânză de vaci
72
2. Defectele preparatelor executate;
Probă laborator:
În vederea depistării defectelor produselor executate efectuaţi sarcinile de lucru din tabelul A şi
completaţi rezultatele obţinute în tabelul B:
Tabelul A:
Nr.crt.
Sarcini de lucru Evaluator Data
5.Depistaţi defectele de culoare, de gust, de consistenţă la produsele „Cremă de zahăr ars” şi „Plăcintă cu brânză de vaci”.
6Depistaţi cauzele ce au generat defectele identificate.
7Propuneţi posibilităţi de remediere pentru defectele identificate.
8. Completaţi tabelul B indicând defectele depistate, cauzele generatoare şi posibilităţile de remediere ale acestora.
Tabelul B:
Nr.crt.
Denumireaprodusului
Defecte Cauze Posibilităţide
remediere
Evaluator Datade
culoarede gust de
consistenţă9. Cremă de
zahăr ars10.
Plăcintă cu
brânză de vaci
3. Respectarea normelor privind igiena, securitatea şi sănătatea în muncă;
Probă laborator:
Aplicaţi şi respectaţi normele specifice de analiză în laborator privind verificarea calităţii preparatelor executate.
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data11 Aplicaţi şi respectaţi normele specifice analizelor senzoriale12. Aplicaţi şi respectaţi normele specifice analizelor de
laborator
MODULUL 9 - CIRCULAŢIA RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO
73
Modulul “ Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto” este integrat în curriculum în
dezvoltare locală, clasa a XII- a, liceu tehnologic, ruta directă, pentru calificarea tehnician
agromontan, nivel trei. Modulul „ Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto” se studiază într-un
număr de 31 de ore efectuate de către profesorul inginer autorizat.
CDL-ul ,,Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto” se studiază în paralel cu celelalte module
din clasa a-XII-a, nefiind condiţionat de parcurgerea lor.
Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţa generală şi conţinuturi.
În programa şcolară, fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele individuale
formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie, tehnice
generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate.
Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă în
vederea realizării conţinuturilor sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete din
clasă.
Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice,
trebuie lecturat cu atenţie sporită, modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului prezentat
la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.
Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt
precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare
ale performanţelor elevului.
Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Unităţi de competenţă tehnică generală:13. Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto
II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
Unitateade
competenţă
Competenţe individuale
Conţinuturi tematice
13. Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi auto
13.1. Respectă legislaţia rutieră
Legislaţie rutieră• Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenţă, structură)• Aspecte funcţionale şi relaţionale (interacţiuni şi intercondiţionări)• Reglementarea circulaţiei• Principalele cauze generatoare de accidente• Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acestora; omologarea vehiculelor• Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor
74
• Obligaţiile deţinătorilor de vehicule; licenţe de transport.• Permisul de conducere• Tipuri de asigurări• Categorii de informaţii• Timpul de reacţie şi efectele întârzierii în reacţii• Particularităţile drumului public- Căi de comunicaţie- Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampă, pantă, rambleu, debleu, profil mixt – caracteristici, identificare)- Elemente constructive (parte carosabilă, acostamentele, zonele de protecţie, zona străzilor, sensul de circulaţie, bandă/rând de circulaţie – elemente de identificare, benzile cu circulaţie normală, benzile cu destinaţie specială)- Clasificarea şi încadrarea drumurilor publice- Calitatea părţii carosabile• Semnalizare rutieră- semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră- semnalele poliţistului- semnalele luminoase- indicatoarele- marcajele- semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată- alte semnale• Reguli de circulaţie- Punerea în mişcare a vehiculului- Poziţii în timpul deplasării- Regimul de viteze- Reguli de prioritate de trecere- Manevre- Circulaţia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele şi pasaje rutiere, pante, rampe, staţii de mijloace de transport în comun, treceri la nivel cu calea ferată, intersecţii, autostrăzi, locuri frecventate de copii, locuri aglomerate)• Contravenţii• Infracţiuni
13.2. Efectuează conducerea preventivă
• Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea• Situaţiile periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei• Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto. Timp de reacţie, factori de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.• Comportamentul conducătorului auto începător
13.3. Aplicătehnicile de acordare a primului ajutor
• Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare• Stabilirea urgenţelor la locul accidentului
75
- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)• Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi- transportarea accidentaţilor. Acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor.
13.4. Execută controlul şi întreţinerea tractorului şi automobilului
• Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie- verificarea sistemului de rulare• Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor• Norme de igienă şi securitatea muncii
13.5. Execută conducerea tractorului şi a automobilului
• Prezentarea principalelor componente şi sisteme• Prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul, etc.)
• Tabloul de bord-prezentarea elementelor de semnalizare
• Controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului
• Poziţii de deplasare pe drumurile publice, traversarea unei intersecţii sau schimbarea direcţiei în intersecţie
• Condiţii normale de circulaţie în afara localităţilor şi în localităţi
• Situaţii ce prezintă dificultăţi speciale.
- Încadrare în circulaţia rapidă- Evaluarea distanţelor şi vitezelor- Controlarea şi avertizare- Menţinerea poziţiei
- Trecerea la nivel cu calea ferată
- Conducerea într-o coloană de vehicule
76
III. SUGESTII METODOLOGICE
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Competenţele pentru competenţele tehnice generale se formează prin instruire teoretică şi instruire practică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru tipul de instruire. Pentru instruire teoretică la ,,Circulaţia rutieră” sunt alocate 31 ore, iar pentru instruirea practică, la ,,Conducerea tractorului şi auto”, elevii vor efectua sub îndrumarea maiştrilor instructori autorizaţi, câte 2 ore/săptămână de conducere tractor şi câte 1 oră/săptămână de conducere auto, pentru fiecare elev cu scoaterea lor, prin rotaţie, de la instruirea practică, pe parcursul anului scolar, parcurgand continuturile tematice ale competentei 13.5 din Standardul de Pregătire Profesională. Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care stă la baza planificării calendaristice.
Nr.crt.
TemaNumărul de ore
alocateInstruire teoretică
1. Legislaţie rutieră• Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenţă, structură)• Aspecte funcţionale şi relaţionale (interacţiuni şi intercondiţionări)• Reglementarea circulaţiei• Principalele cauze generatoare de accidente• Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acestora; omologarea vehiculelor; • Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor• Obligaţiile deţinătorilor de vehicule; licenţe de transport• Permisul de conducere• Tipuri de asigurări• Categorii de informaţii• Timpul de reacţie şi efectele întârzierii în reacţii• Particularităţile drumului public- Căi de comunicaţie- Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampă, pantă, rambleu, debleu, profil mixt-caracteristici, identificare)- Elemente constructive (parte carosabilă, acostamentele, zonele de protecţie, zona străzilor, sensul de circulaţie, bandă/rând de circulaţie-elemente de identificare, benzile cu circulaţie normală, benzile cu destinaţie specială)- Clasificarea şi încadrarea drumurilor publice- Calitatea părţii carosabile• Semnalizare rutieră- semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră- semnalele poliţistului- semnalele luminoase- indicatoarele- marcajele
18
77
- semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată- alte semnale• Reguli de circulaţie- Punerea în mişcare a vehiculului- Poziţii în timpul deplasării- Regimul de viteze- Reguli de prioritate de trecere- Manevre- Circulaţia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele şi pasaje rutiere, pante, rampe, staţii de mijloace de transport în comun, treceri la nivel cu calea ferată, intersecţii, autostrăzi, locuri frecventate de copii, locuri aglomerate)• Contravenţii• Infracţiuni
2. • Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea• Situaţiile periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei• Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto. Timp de reacţie, factori de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.• Comportamentul conducătorului auto începător
4
3. • Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare• Stabilirea urgenţelor la locul accidentului- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)• Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi- transportarea accidentaţilor. Acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor
3
4. • Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie- verificarea sistemului de rulare• Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie
6
78
- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor• Norme de igienă şi securitatea muncii
Total 31
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă
asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare-învăţare
Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor tehnice generale.
Pentru dobândirea competenţelor tehnice generale se impune implicarea responsabilă atât a
cadrelor didactice cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea
orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de învăţare. De aceea demersul
didactic depus de cadrul didactic de specialitate trebuie să fie focalizat spre atingerea competenţelor
individuale cerute.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice şi
folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.
Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din
timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de observaţie,
probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, aparaturii, echipamentelor necesare
precum şi a spaţiului de lucru.
Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi
abilităţile cerute de competenţele tehnice generale definite.
Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a rezolva chestionare
de legislaţie rutieră.
Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:
Se organizează clasa pe grupe (echipe) de 3-4 elevi;
Se organizează module de lucru (sau staţiuni);
Numărul de staţiuni este egal cu numărul echipelor de elevi;
Se organizează o staţiune de rezervă cu un chestionar pentru elevi foarte buni;
În fiecare staţiune de lucru se găseşte câte un chestionar cu problematică diferită;
Echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei fiecare echipă să fi parcurs toate
staţiunile, nu este obligatorie staţiunea de rezervă;
În fiecare staţiune elevii rezolvă chestionarele şi bifează staţiunea parcursă pe o fişă
specială de evidenţă;
În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile chestionarelor de la fiecare staţiune;
Se evaluează rezultatele obţinute în urma rezolvării chestionarelor de legislaţie cu
ajutorul grilelor de corectare, se discută, se fac observaţii.79
Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni acompaniată de problematizare şi
exerciţiu.
Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în corectarea
soluţiilor date de elevi întrucât activitatea didactică este centrată pe elev.
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să
demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă definită.
Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau
să aleagă răspunsuri corecte.
Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de competenţă.
Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale
competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională, nivelul doi.
Exemplu: Unitatea de competenţă: 13. Circulaţia rutieră, conducerea tractorului şi autoCompetenţa: 13.1. Respectă legislaţia rutierăCriterii de performanţă:
(a) Identificarea particularităţilor drumului public şi a mijloacelor de dirijare a circulaţiei
Probă practică şi orală:
1.A. Enumeraţi 4 grupe de indicatoare de semnalizare rutieră şi daţi 4 exemple din fiecare grupă.
Nr.crt.
Grupe de indicatoare Exemple Evaluator Data
2.A. Clasificaţi marcajele rutiere
Nr.crt.
Grupe demarcaje rutiere
Tipuri de marcaje pe grupe
Evaluator Data
1.2.3.
3.A. Enumeraţi 4 grupe de indicatoare de semnalizatoare luminoase şi daţi 4 exemple din fiecare grupă.
Nr.crt.
Grupe de semnalizatoare
luminoaseExemple Evaluator Data
1.2.
80
3.4.
4.A. Identificaţi pe panoul cu mijloace de semnalizare semnalele agentului de circulaţie şi semnificaţia lor.
Nr.crt.
Semnale Semnificaţie Evaluator Data
1. Mâna dreaptă sus
2.Ambele mâini întinse lateral
3.Mâna dreaptă întinsă lateral
4. Poziţia de drepţi
5.Mâna dreaptă întinsă înainte cu reflectorizant
6.
Mâna stângă întinsă lateral, iar dreapta face mişcări de rotaţie
7.Mâna dreaptă întinsă lateral cu mişcări sus-jos.
b) Explicarea rolului mijloacelor de semnalizare rutieră
Probă practică şi orală:
1.B. Precizaţi rolul mijloacelor de semnalizare rutieră
Nr.crt.
Mijloace de semnalizare rutieră
Rol Evaluator Data
1. Mijloace de avertizare 2. Mijloace de reglementare3. Mijloace de orientare4. Mijloace de informare
c) Respectarea semnificaţiei mijloacelor de semnalizare rutieră.
Probă practică şi orală:
1.C. Îndepliniţi următoarele sarcini de lucru:
Nr.crt.
Mijloace de semnalizare rutieră Evaluator Data
1. Respectaţi semnificaţia indicatoarelor2. Respectaţi semnificaţia marcajelor rutiere
3.Respectaţi semnificaţia semnalelor luminoase şi acustice
4.Respectaţi semnificaţia semnalelor agentului de circulaţie
81
82
Nivel 3 TEHNICIAN IN AGROTURISMClasa a XII-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR
Nr.Crt.
TC PC CDLM1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 M9
T LT T LT LT T LT T LT LT LT T LT T
SE
M. I
1|||||||||||
14
←—
——
1 o
ră /
săpt
ămân
ă x
31 s
ăptă
mân
i = 3
1 or
e / a
n —
——
→
←—
——
——
— 8
zil
e x
6 or
e / z
i = 4
8 or
e / a
n —
——
——
——
→
←—
——
1 o
ră /
săpt
ămân
ă x
31 s
ăptă
mân
i = 3
1 or
e / a
n —
——
→
←—
——
——
— 8
zil
e x
6 or
e / z
i = 4
8 or
e / a
n —
——
——
——
→
←—
——
——
— 8
zil
e x
6 or
e / z
i = 4
8 or
e / a
n —
——
——
——
→
←—
——
1 o
ră /
săpt
ămân
ă x
31 s
ăptă
mân
i = 3
1 or
e / a
n —
——
→
←—
——
——
— 4
zil
e x
6 or
e / z
i = 2
4 or
e / a
n —
——
——
——
→
←—
——
1 o
ră /
săpt
ămân
ă x
31 s
ăptă
mân
i = 3
1 or
e / a
n —
——
→
——
——
——
3 z
ile
x 6
ore
/ zi =
18
ore
/ an
——
——
——
—→
-
10 z
ile
x 6
ore
/ zi =
60
ore
/ sem
←—
——
1 o
ră /
săpt
ămân
ă x
31 s
ăptă
mân
i = 3
1 or
e / a
n —
——
→
←—
——
——
— 6
2 or
e / a
n —
——
——
——
→
←—
——
1or
a / s
ăptă
mân
ă x
31 s
ăptă
mân
i = 3
1 or
e / a
n —
——
→
SE
M. I
I
15|||||||||||
36
12 z
ile
x 6
ore
/ zi =
72
ore
/ sem
3 zi
le x
6 o
re /
zi =
18
ore
/ se
m83