Croatia-grecu Diana Mfb
-
Upload
grecu-gheorghita -
Category
Documents
-
view
239 -
download
0
Transcript of Croatia-grecu Diana Mfb
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
1/25
Universitatea Dunrea de Jos din Galai Facultatea de economie si Administrarea Afacerilor
Croaia- Strategii de politic monetar
Grecu Diana Florentina MFB An
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
2/25
Cuprins
1. Scurt istoric2. Etapele aderarii Croatiei la Uniunea Europeana3. Criterii stricte privind aderarea Croatiei.4. Descrierea sistemului bancar
a. Istoricb. Tipuri de institutiic. Indicatori de apreciered. Factori de influen! "i tendine
#. $anca Central! a Croaiei
a. Istoricb. %biectivec. Funciid. Instrumentee. Caracteristici definitorii
&. $!nci repre'entative
a. (rivredna $an)a *a+rebb. *a+rebac)a $an)a,Unicredit -roup
2
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
3/25
!" Scurt istoric
Croaia este o ar! mica cu o populaie de aproape 4# milioane de locuitori. Se/nvecinea'! cu $osnia "i 0ere+ovina untene+ru Serbia Slovenia "i Un+aria.Teritoriul s!u
cuprinde peste 12 de insule "i insulie dintre care numai 4 sunt locuite permanent.
Croaia a depus cererea de aderare la Uniunea European! UE5 /n iunie 23 "i a
demarat ne+ocierile propriu,'ise /n luna octombrie 2#. 6ns! acestea au fost /ntrerupte /n
2 c7nd Slovenia a blocat continuarea procesului din cau'a e8istenei unor dispute
teritoriale le+ate de accesul la apele internaionale din area 9driatic!. Ulterior ne+ocierile au
fost reluate /n 2: "i finali'ate /n iulie 211.Tratatul de aderare a Croaiei la UE a fost semnat
la data de# decem$rie %&!! la $ru8elles"9cest moment istoric at7t pentru Croaia c7t "i
pentru UE a fost urmat de procesul de ratificare a Tratatului de c!tre (arlamentul croat
(arlamentul European "i cele 2; de parlamente naionale ale !rilor membre proces definitivat
/n decembrie 212. 9stfel /n urma referendumului or+ani'at /n ianuarie 212 c7nd circa && 213 $russelsH
#
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
6/25
6n pre'ent Croaia poate beneficia de resursele Fondului European de de'voltare
re+ional!. Fondurile structurale "i Fondul de coe'iune vor aGuta Croaia s! investeasc! /n
cercetare "i inovare /n /ntreprinderi mici /n locuri de munc! durabile "i /n initiative menite s!
contribuie la combaterea deficitului de competene "i la reducerea ratei "omaGului. Finanarea
este +estionat! de Comisia European!. 6n ca'ul /n care un cet!ean croat sau o /ntreprindere
din aceast! ar! depune o pl7n+ere /mpotriva Comisiei sau /mpotriva oric!rei alte instituii
sau or+anism al UE aceasta va fi investi+at! de $mbudsmanul European.
9stfel de"i Croaia se va bucura de avantaGele celor patru libert!i libera circulaie
a bunurilor serviciilor capitalurilor "i persoanelor e8ist! /n continuare "i o serie de
restricii referitoare la libera circulaie a forei de munc! care se va aplica pentru o perioad!
de cel puin /nc! doi ani5 precum "i la intrarea /n spaiul ScBen+en asemenea =om7niei "i$ul+ariei5.
Aderarea Croaiei la UE - proces de recesiune economic
6n conte8tul /n care economia croat! s,a confruntat /n ultimii ani cu efectele severe ale
cri'ei financiare iar rata "omaGului a crescut la circa 2< /n 212 fa! de :< /n anul 2:5
+a$elul ! , ara ar putea apela la aGutor financiar internaional sau european /n m!sura /n
care datoria public! se va mai maGora. Cu toate acestea cBiar /n eventualitatea unui scenariu
pesimist /n opinia speciali"tilor comunitari4 o economie relativ mic! asemenea Croaiei nu va
putea periclita stabilitatea economic! a Uniunii Europene.
Viitorul procesului de extindere al Uniunii Europene
6n pre'ent Croaia dispune de oportunitatea de a demonstra pro+resul /nre+istrat de
re+iunea balcanic! /n ultimii ani. De"i i se solicit! de c!tre Comisia European! implementarea
unor reforme ample /n ceea ce prive"te sistemul Gudiciar "i procesul de aplicare a le+ii "i
punerea lor /n aplicare va fi suprave+Beat! totu"i nu va fi impus! o monitori'are post,aderare
deoarece Croaia a fost supus! unui proces de ne+ociere mult mai e8i+ent dec7t /n ca'ul
celorlalte !ri /n curs de aderare demonstr7nd capacitatea sa de a implementa reforme /ntr,un
4C$( ederlands $ureau for Economic (olic> 9nal>sis The economic e%%ects o% &roatia's accession to theE(BttpAJJ.cpb.nl
&
http://www.cpb.nl/http://www.cpb.nl/http://www.cpb.nl/ -
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
7/25
timp relativ scurt.6n consecin! /n urm!torii doi ani de Croaia va depinde viitorul e8tinderii
Uniunii Europene.
+a$elul ! *voluia principalilor indicatori macroeconomici ai Croaiei .n perioada
%&-%&!/
0DCA+12 %& %&!& %&!! %&!%
%&!' %&!/
3opulaie milioane locuitori5 44 44 44 44 44 44
3B miliarde euro5 43; 444 44: 4# 4& 4;;
3B4locuitor euro5 :.:31 1.& 1.2# 1.22; 1.4#4 1.4
3B ritm anual de cre"tere /ntermeni reali
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
8/25
Structura Tratatului de aderare
Tratatul de aderare a =epublicii Croaia la Uniunea European! cuprindeA
, Tratatul de aderareH, 9ctul privind condiiile de aderare a =epublicii Croaia precum "i adapt!rile la
Tratatul privind Uniunea European! la Tratatul privind funcionarea Uniunii
Europene "i la Tratatul de instituire a Comunit!ii Europene a Ener+iei 9tomiceH, 9ne8eleH, (rotocolul privind anumite modalit!i referitoare la un posibil transfer e8cepional
de unit!i ale cantit!ii atribuite emise /n temeiul (rotocolului de la @>oto la
Convenia cadru a %r+ani'aiei aiunilor Unite privind scBimb!rile climatice
c!tre =epublica Croaia precum "i la compensaia cone8!H, 9ctul final care cuprindeA I. Te8tul 9ctului final "i II. DeclaraiiA 9. Declaraia
comun! a actualelor statelor member Declaraia comun! privind aplicarea deplin!
a dispo'iiilor acKuis,ului ScBen+enH $. Declaraia comun! a anumitor state
membre actualeH Declaraia =epublicii Federale -ermania "i a =epublicii 9ustria
privind libera circulaie a lucr!torilorA CroaiaH C. Declaraia comun! a actualelor
statelor membre "i a =epublicii Croaia Declaraia comun! privind Fondul
European de de'voltareH D. Declaraia =epublicii Croaia Declaraia =epublicii
Croaia privind m!surile tran'itorii pentru liberali'area pieei terenurilor a+ricolecroate.
Tratatul /ntre statele membre ale Uniunii Europene "i =epublica Croaia privind
aderarea =epublicii Croaia la Uniunea European! cuprinde 4 articole "i menionea'! c!
=epublica Croaia devine prin pre'entul tratat membr! a Uniunii Europene "i a Comunit!ii
Europene a Ener+iei 9tomice. De asemenea =epublica Croaia devine parte la Tratatul privind
Uniunea European! la Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene "i la Tratatul de
instituire a Comunit!ii Europene a Ener+iei 9tomice astfel cum sunt acestea modificate sau
completate.
9ctul privind condiiile de aderare a =epublicii Croaia precum "i adapt!rile la Tratatul
privind Uniunea European! la Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene "i la Tratatul de
instituire a Comunit!ii Europene a Ener+iei 9tomice cuprinde adapt!rile permanente "i
temporare convenite /n cadrul ne+ocierilor.De la data ader!rii dispo'iiile tratatelor ori+inare
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
9/25
"i actele adoptate de instituii /nainte de aderare sunt obli+atorii pentru Croaia "i se aplic! /n
Croaia /n condiiile stabilite prin aceste tratate "i prin actul de aderare. De asemenea este
re+lementat! participarea Croaiei /n cadrul institutional al Uniunii Europene.
9ne8ele la Tratatul de aderare cuprind urm!toarele documenteA 9ne8a I prevede Lista
conveniilor "i protocoalelor la care =epublica Croaia devine parte de la data ader!rii. 9ne8a
II conine Lista dispo'iiilor acKuis,ului ScBen+en astfel cum este acesta inte+rat /n cadrul
Uniunii Europene "i ale actelor adoptate /n temeiul acestuia sau cone8e acestuia care urmea'!
s! fie obli+atorii "i aplicabile pe teritoriul =epublicii Croaia de la data ader!rii. 9ne8a III
prevede adapt!ri ale actelor adoptate de instituii "i anumeA
, Libertatea de a presta serviciiH, Dreptul propriet!ii intelectualeH, arca de comer comunitar!H
, Certificatele suplimentare de protecieH, Desenele "i modelele industriale comunitareH, Servicii financiareH, 9+ricultur!H, (escuitH, Impo'itareH, (olitica re+ional! "i coordonarea instrumentelor structuraleH, ediu.
9ne8a IM cuprinde Lista menionat! la articolul 1& din actul de aderareA alte dispo'iii
permanente "i anumeA
, Dreptul propriet!ii intelectualeH, (olitica concureneiH, 9+ricultur!H, (escuitH, Uniunea vamal!.
9ne8a M conine Lista menionat! la articolul 1 din 9ctul de aderareA m!suri
tran'itorii "i anumeA
, Libera circulaie a m!rfurilorH, Libera circulaie a persoanelorH
, Libera circulaie a capitalurilorH, 9+ricultur!H, Si+urana alimentar! politica /n domeniul veterinar "i fitosanitarH, (olitica /n domeniul transportuluiH, Impo'itareH, Libertate securitate "i GustiieH, Le+islaia ori'ontal!H, Calitatea aeruluiH
:
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
10/25
, -estionarea de"eurilorH, Calitatea apeiH, (revenirea "i controlul inte+rat al polu!riiH, (roduse cBimice.
(arlamentul European are 11 membri din Croaia. inistrii din statele membre se
reunesc periodic /n cadrul Consiliului UE pentru a adopta norme europene "i pentru a
coordona politici. 6n funcie de domeniul de politic! abordat diferii repre'entani ai
+uvernului croat particip! /n mod re+ulat la reuniunile Consiliului.
Comisarul European nominali'at de Croaia esteNeven )imica. El are ca portofoliu
cooperarea "i de'voltarea international!. Comisia este repre'entat! /n fiecare ar! a UE de
c!tre un birou local numit Nrepre'entan!.
9"! 2epre:entana Comisiei U* .n Croaia
&omitetul Economic *i Social European. Croaia are : repre'entani /n Comitetul
Economic "i Social European. 9cest or+anism repre'int! an+aGatorii lucr!torii "i alte +rupuri
de interese "i este consultat cu privire la re+lement!rile propuse pentru a se obine o ima+ine
mai clar! a posibilelor modific!ri ale situaiei sociale "i ale condiiilor de lucru /n !rile
membre.
&omitetul Regiunilor. Croaia are : repre'entani /n Comitetul =e+iunilor adunarea
UE a repre'entanilor locali "i re+ionali. 9cest or+anism este consultat cu privire la
re+lement!rile propuse pentru a se +aranta c! le+islaia european! tine cont de punctul de
vedere al fiec!rei re+iuni din UE.
Comunicarea dintre Croaia i instituiile UE se desf!oar! i prin repre'entana
permanent!din $ru8elles. =epre'entana acionea'! ca o ambasad! a Croaiei , principala
sa sarcin! este de a se asi+ura c! interesele i politicile !rii sunt luate /n calcul /ntr,un mod
c7t mai eficient /n UE.
Contribuiile financiare ale statelor membre la bu+etul UE sunt reparti'ate /n mod
ecBitabil /n funcie de miGloacele disponibile. Cu c7t este mai de'voltat! economia unei !ri
cu at7t este mai mare contribuia sa. $u+etul UE nu are obiectivul de a redistribui bo+!ia ci
mai de+rab! pe acela de a se concentra asupra nevoilor tuturor europenilor /n
ansamblu. =elaia financiar! dintre Croaia i UE /n 213A
CBeltuielile UE /n CroaiaA 2: miliarde EU=H
1
http://europa.eu/whoiswho/public/index.cfm?fuseaction=idea.hierarchy&nodeID=500237&lang=rohttp://europa.eu/whoiswho/public/index.cfm?fuseaction=idea.hierarchy&nodeID=500237&lang=rohttp://europa.eu/whoiswho/public/index.cfm?fuseaction=idea.hierarchy&nodeID=500237&lang=rohttp://europa.eu/whoiswho/public/index.cfm?fuseaction=idea.hierarchy&nodeID=500237&lang=rohttp://europa.eu/whoiswho/public/index.cfm?fuseaction=idea.hierarchy&nodeID=500237&lang=rohttp://europa.eu/whoiswho/public/index.cfm?fuseaction=idea.hierarchy&nodeID=500237&lang=ro -
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
11/25
CBeltuielile UE ca procent din M$,ul CroaieiA &: < H
Contribuia Croaiei la bu+etul UEA 22; miliarde EU=H
Contribuia Croaiei la bu+etul UE ca procent din M$,ul s!uA #4 < .
Un nou stat implic! modific!ri instituionale pentru UE. odific!rile structurale
presupun mai precis modific!ri aduse componenei principalelor instituii ale UE. 9stfel
odat! cu aderarea unui nou stat fiecare instituie a UE era obli+at! s! includ! /n aparatul s!u
administrativ funcionari din cadrul noului stat membru. Croaia nu face e8cepie de la aceast!
re+ul! urm7nd a modifica /ncep7nd cu 213 componena instituiilor UEA (arlamentul
Comisia Consiliul UE Consiliul European "i Curtea de Oustiie a UE $anca Central!
European! "i Curtea de Conturi#.
Fiecare stat ce ader! la UE are dreptul de a trimite un num!r prestabilit deparlamentari europarlamentariJeurodeputai5 /n cadrul (arlamentului European (E5. 6n
pre'ent conform Tratatului de la Lisabona5 /n componena (E re+!sim ;#4 de
europarlamentari&. Fiec!rui stat /i revine un num!r de europarlamentari calculat folosind un
principiu proporional re+resivA statul cu cea mai numeroas! populaie din UE -ermania
dispune de ::2 de locuri /n (E celorlalte state fiindule alocate locuri /n funcie de acest
num!r respect7nd totodat! proporia cu populaia statului. 9stfel urm7nd modelul celorlalte
state membre ale UE care au deGa membrii /n (E Croaiei /i revin un num!r apro8imativ de 13
europarlametari.
6n ceea ce prive"te componena Comisiei Europene situaia este de asemenea
interesant! Croaiei +arant7ndu,i,se posibilitatea de a participa /n cadrul acestei instituii
propun7nd un comisar din momentul /n care devine stat membru al UE cu drepturi depline.
6ns! mandatul celui de,al 2,lea comisar european va fi unul scurt ca durat! deoarece /n
214 mandatul pre'entei Comisii Comisia $arroso5 se va /ncBeia. Totodat! /ncep7nd cu
214 Tratatul de la Lisabona prevede posibilitatea reducerii num!rului de comisari la
propunerea Consiliului 2J3 din num!rul statelor membre5 abandon7nd re+ula un comisar o
ar! "i stabilind un sistem de rotaie /ntre statele membre /ncerc7ndu,se astfel sporirea
eficacit!ii. 9stfel mandatul comisarului croat a durat doar "apte luni 1.;.213
:.2.2145 p7n! la ale+erea unei noi Comisii utili'7nd sau nu noua re+ul!. Se pune de
5$!rbulescu I. (rocesul decisional /n Uniunea European! Ia"i 2.6Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene "i Tratatul Constitutiv al CEE9 art. 2.
11
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
12/25
asemenea problema portofoliului ce se va afla sub coordonarea noului comisar fiind nevoie
ca acestuia s! i se /nm7ne'e un nou portofoliu. oul domeniu /nm7nat va putea fi unul nou
creat /n cadrul Comisiei Europene acest fapt repre'ent7nd intrarea sub controlul Comisiei a
unui nou domeniu de activitate. Totodat! acest nou domeniu poate repre'enta o sub,ramur! a
unui domeniu deGa controlat de Comisie "i care s! necesite separare de domeniul,mam!
pentru e8ercitarea unui control mai am!nunit asupra sa. E8emplele /n acest sens le re+!sim /n
mandatele unor comisari europeni cum au fost Leonard %rban sau e+lena @uneva care au
preluat un domeniu care a fost separat de portofoliul ori+inalA ultilin+vismul fiind separat de
Educaie respectiv (rotecia Consumatorului fiind separat! la r7ndul ei de portofoliul
S!n!t!ii5. =eferitor la structura celorlalte instituii Consiliul UE "i Consiliul European5
problema structural! r!m7ne la fel de acut!.
odificarea num!rului de membrii /n cadrul Consiliului UE poate conduce la omodificare a ecBilibrului /ntre state c7nd se va modifca sistemul Motului prin aGoritate
Calificat! odat! cu intrarea /n vi+oare a re+ulilor impuse de Tratatul de la Lisabona5 ;.
9derarea Croaiei va implica o cre"tere a num!rului de actori /n cadrul or+anismelor
Consiliului UE aici pot ap!rea mai de+rab! dificult!i /n procesul deci'ional /n cadrul
C%=E(E= de e8emplu5. =euniunile Consiliului UE precum "i cele ale Consiliului European
vor presupune mai precis a"e'area la masa tratativelor a 2 de repre'entani ai statelor
membre mini"trii de resort respectiv "efi de state J -uverne5.
6n ceea ce prive"te Curtea de Oustiie a UE apar modific!ri /n ceea ce prive"te num!rul
de Gudec!tori acesta cresc7nd prin aderarea statului balcanic de la 2; la 2. Se va ad!u+a de
asemenea o nou! limb! /n care pot fi desf!"urate procedurile procese /nf!i"!ri5 limba croat!.
Limba de lucru /n care sunt redactate documentele5 va r!m7ne /n continuare limba france'! .
9par modific!ri "i /n cadrul structurii Curii de Conturi al c!rei num!r de membrii cre"te la
2 fiind necesar ca fiecare stat s! aibe /n instituie un membru numit membrii acestei
instituii sunt numii de c!tre Consiliul ca portofoliul atribuit Croaiei /ncep7nd cu 213 s! fie
acela al Turismului domeniu neaflat /n pre'ent sub coordonarea "i re+lementarea e8plict! a
UE.
7BttpAJJre+ister.consilium.europa.eu , Mersiunile consolidate ale Tratatului privind Uniunea European! "iTratatului privind Funcionarea Uniunii Europene 1#.4.25 partea a MI,a capitolul I seciunea 3A Consiliulart. 23.8$!rbulescu I. =evista Continuitate i scBimbare /n +uvernana european! vol. # nr. 2.
12
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
13/25
Ultima instituie important! ce sufer! modific!ri structurale este $anca Central!
European! $CE5. Croaia va avea dreptul ca odat! devenit stat membru cu drepturi depline
s! numeasc! membrii /n cadrul $CE. Statul croat va beneficia "i de dreptul de a numi membrii
/n Comitetului E8ecutiv al $CE. 9ce"tia trebuie s! fie profesioni"ti presti+io"i ale"i cu
acordul +uvernelor statelor membre e8primat la nivelul "efilor de stat sau de +uvern "i /n
ba'a unei =ecomand!ri a Consiliului "i dup! consultarea (E "i a Consiliului -uvernatorilor
$!ncilor Centrale. Cea mai delicat! problem! va r!m7ne /n scBimb cea enunat! mai sus /n
cadrul modific!rilor aduse (E5 "i anume cea a cre"terii e8cesive a aparatului administrativ
au8iliar. Fiecare instituie a UE prevede ca principalii s!i membri eurodeputai comisari sau
membrii ai Consiliului UE5 s! fie asistai /n munca depus! de un aparat administrativ
competent "i etero+en din punct de vedere al componenei sale. 9par aici probleme precum
posibilitatea birocrati'!rii e8cesive a procesului deci'ional sau dificult!i /n acoperireabu+etar! a unui num!r mare de an+aGai.
Sistemul $ancar din Croaia
4.Decrierea sistemului bancar
4.a. Istoric
Spre deosebire de alte !ri din Europa Centrala "i de Est la /nceputurile procesului detran'iie de la socialism la capitalism sistemul bancar din Croaia era deGa stabilit pe dou!niveluri dar acesta trebuia re/nnoit prin practici bancare ba'ate pe pia!. 6n 1:: /n ar! operau 2& de b!nci. (7n! /n anul 1::; &< din sistemul bancar dinCroaia era de proprietate privat!. Datorit! re+ulilor liberale de licen! bancar! cu un nivelminim de capital num!rul b!ncilor a crescut substanial /n perioada 1::,1::; aGun+7ndu,sela un total de & de b!nci.
6n pre'ent /n Croaia operea'! 3: de b!nci.
4.b. Tipuri de institutii
13
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
14/25
6n anul 2: sistemul bancar din Croaia era alc!tuit din urm!toarele tipuri deinstitutiiA, 33 b!nci comerciale
, 1 banc! de economii, # b!nci de economii pentru domeniul imobiliar
4.c. Indicatori de apreciere
-radul de intermediere bancar! /n Croaia este ridicat deoarece activele bancare au opondere de 11< din (I$ /n anul 25.
Din punct de vedere al dimensiunii cotei de pia! /n total active b!ncile comerciale sicele de economii din Croaia pot fi clasificate astfelA
, b!nci mari /n numar de & "i cu o cot! de pia! de ;:45 care /n anul 2: avea o valoare de &;
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
17/25
+a$elul nr"'=%9 "i =%E
SursaA $anca aional! a Croaiei Standard (resentation Format 2nd Kuarter 21 p. 1BttpAJJ.Bnb.BrJpubli)acJpre'entJeban)in+,sector.pdf
Structura creditelor acordate "i a depo'itelor primite este redat! /n tabelele nr.4 si nr.#de unde reiese c! ponderea cea mai mare este deinut! de +ospod!rii.
+a$el nr"/Structura creditelor acordate
SursaA $anca aional! a Croaiei Standard (resentation Format 2nd Kuarter 21 p. 13BttpAJJ.Bnb.BrJpubli)acJpre'entJeban)in+,sector.pdf
1;
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
18/25
+a$el nr";Structura depo'itelor primite
SursaA $anca aional! a Croaiei Standard (resentation Format 2nd Kuarter 21 p. 14BttpAJJ.Bnb.BrJpubli)acJpre'entJeban)in+,sector.pdf
4.d. Factori de influent! "i tendine
6n sistemul bancar croat cri'a financiar! +lobal! a dus la reforme de pia! maiaprofundate dec7t /n alte sectoare ale economiei naionale. ulumit! inte+r!rii internaionalea b!ncilor din Croaia acestea au avut un acces facilitat la surse de fonduri str!ine. Datorit!re+ulamentelor locale b!ncile croate au /nt7mpinat cri'a financiar! cu un +rad ridicat dere'isten! la "ocurile e8terne.
9nali"tii financiari declar! c! /n acest an nu se a"teapt! la o cre"tere semnificativ! /ndomeniul bancar deoarece se va reduce preul capitalurilor str!ine.
1
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
19/25
#.$anca central! a Croaiei
Istoric
Constituia croat! adoptat! la 21 decembrie 1:: specific! /n art. #3 al $!nciiaionale ca fiind $anca Central! a Croaiei "i /i stabile"te responsabilit!ileA $anca ational!a Croaiei este banca central!. $anca ational! a Croaiei este responsabil! at7t prin drepturic7t "i prin /ndatoriri pentru stabilitatea cursurilor valutare "i licBiditatea +eneral! a pl!ilor at7t/n ar! c7t "i /n afara acesteia. $anca ational! a Croaiei este independent! dar responsabil!/n faa (arlamentului.
Le+ea $!ncii Centrale a Croaiei din # aprilie 21 a determinat printre alte lucrurilocali'area operaiunile statutul acionarilor mandatul "i structura $!ncii Centrale Croate.9ceast! le+e a /nt!rit independena instituional! financiar! "i personal! a acesteia precum "iun cadru de munc! le+al /n concordan! cu standardele europene.
Un amendament al b!nci centrale adoptat /n decembrie 2& a consolidat independenasa "i a creat premisele referitoare la faptul c! la data ader!rii la Uniunea European! $ancaaional! va deveni parte inte+rat! a Sistemului de $!nci Centrale Europene "i /"i vadesfasura activit!ile /n concordana cu Statutul ESS$ "i EC$ European Central $an)5.
%biective
%biectivele principale ale $!ncii Centrale sunt de a menine stabilitatea preurilor de asusine politica economic! astfel acion7nd /n concordan! cu principiile unei economii depia! ba'at! pe concurena loial!.
Funcii
(rincipalele funcii ale $!ncii Centrale Croate sunt urm!toareleA
, stabilirea "i implementarea politicilor monetare "i de a stabili cursurile valutare, deinerea "i administrarea re'ervelor naionale, emiterea monedelor "i a bancnotelor, emiterea "i revocarea licenei de funcionare a institutiilor de credit, suprave+Berea "i controlul asupra institutiilor de credit
, /mbun!t!irea sistemului de pl!i, alte activit!i financiare permise.
1:
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
20/25
Instrumente
Instrumentele de politic! monetar! folosite de banca central! sunt cele care vi'ea'!A
, manevrarea re'ervelor minime obli+atorii
, operaiuni de open,mar)et, rata dob7n'ii ta8a oficial! a scontului5, alte ta8e, restriciile cantitative pentru operaiunile bancare
Caracteristici definitorii
$anca aional! Croat! are un capital social de 2.# miliarde )una.9ciunile b!ncii centrale nu pot fi transferate "i nu pot fi folosite ca un miGloc de
asi+urare. Surplusul de venituri peste cBeltuielile b!ncii centrale vor fi asimilate la re'erva
+eneral! /n beneficiul bu+etului statului.$anca Central! a Croaiei informea'a de 2 ori pe an (arlamentul Croaiei cu privire la
condiiile financiare la +radul de /ndeplinire al stabilit!ii preurilor "i implement!riipoliticilor monetare. $anca aional! poate publica rapoarte financiare "i /n reviste despecialitate. 9ceste rapoarte cuprind informatii referitoare la situaia macroeconomic!sistemul financiar "i monetar al statului creditele acordate balana de pl!i rata de scBimb "istabilitatea preurilor.
&.$!nci repre'entative
a. (=IM=ED9 $9@9 *9-=E$
$anca (rivredna este una din bancile de top ale Croaiei cu o lun+a istorie /noperaiuni bancare. 9 fost fondat! /n 1:&& "i este succesorul le+al al =0 $an) fondat! "i ea/n 1:&2. 6n toate etapele evoluiei sale aceast! banc! a fost responsabil! pentru cele mai mariinvestiii /n de'voltarea turismului a+riculturii industriei construciilor navale electrificare "iinfrastructur! devenind un sinonim pentru vitalitatea economic! continuitatea "i identitateaCroaiei.
2
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
21/25
+a$el nr" 99cionarii maGoritari ai ($*
Actionari majoritari ai PBZ %
Intesa Sanpaolo Holding International S. A. 76,59
EBRD/ custodia Zagrebaka banka 20,88
Petrokemija 0,12
PBZ / PBZ EQI!" OIF o!erta "ub#ica$ 0,12
PBZ / PBZ #$BA$ OIF o!erta "ub#ica$ 0,11
RH& '$ADA, %&'(I)*+I (&-.*I &'( Z- &-.(& IO.I*O
0,06
RI$I(&O&IO.-3 0,05
PIPS #A'RI$'I) P$*PRI'REDAsuccesoru# sau
#ega#$
0,05
RAI++EISE,BA,( AS!RIA/&-IFF'I%'*4--*3'( OIF o!erta "ub#ica$
0,05
RAI++EISE,BA,( AS!RIA /&-IFF'I%'*3'*&- '&O' OIF o!erta "ub#ica$
0,05
SursaA BttpAJJ.pb'.BrJDefault.asp8PsecQ4;&%ferta de servicii "i produse a acestei b!nci se adresea'! at7t persoanelor fi'ice c7t "i
celor Guridice "i const! /n carduri de credit administrarea portofoliilor de investiii "i activeleasin+ "i activit!i imobiliare.
6n ceea ce prive"te indicatorii de m!surare a performanelor b!ncii din anul 2:nivelul =%E este de 1:
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
22/25
-ompan -ontr o0 domicile Indstr
ra stabena tedionica dd 3roatia 4anking
ni3redit4ank dd 4osnia and :er;egoina 4anking
Z4 Inest doo 3roatia Fund anageent
Zagreb nekretnine doo 3roatia &ea# estate agenc8$':C(os3BvI3cLd8LIt3>99>3F3dT4:9S1:fV&$OC##WDW@&vfSGn(>)4D2BIs8mSS49$39@ffGfWR(I'3MT4UUG@0Eml)*cBS@RLb&C's*-rs&F,*E#KemO>p#$b)=ls@euU&CGoiI9:>#0#+Jdl3Jd3JL2dOWSEvUUt3WS:*Wn*3L'*fS'O0%Ec%DI4='lW=D9>=)=0TMMGlTTJPRC-L%$9LC%TETQJpsJcmJconnectJ'abaenJ'abapublicJ9bout=)=0TMMGlTTJPRC-L%$9LC%TETQJpsJcmJconnectJ'abaenJ'abapublicJ9bout
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
23/25
a fi reali lupt!tori pentru unificarea european!. (reul pentru aceast! unificare este pl!tit /n
principal de sistemul instituional al UE. Impactul primirii noilor !ri printre care "i Croaia
se resimte /n modific!ri aduse structurii instituiilor modific!ri /n componena instituiilor
UE5. Trebuie atras! atenia asupra modific!rilor aduse procesului deci'ionalA modific!ri /n
structura ideolo+ic! a (E posibile /n+reun!ri ale (rocedurii le+islative ordinare modific!ri /n
ponderea voturilor /n Consiliul UE cre"terea num!rului de dispute /n cadrul instituiilor UE
cau'at! de accesul /n+reunat la o serie de fonduri structurale dar "i de diversitatea cultural!
cresc7nd!5. Toate aceste modific!ri se petrec la nivel supranaional sau inter+uvernamental
/ns! cei afectai /n cele din urm! sunt cet!enii UE.
23
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
24/25
$iblio+rafie
1. $!rbulescu I. (rocesul decisional /n Uniunea European! Ia"i 2 p. 3: 41
2.C!praru $o+dan N9ctivitatea bancar!. Sisteme operaiuni "i practici Editura C.0.
$ec) $ucure"ti 21
3.inisterul de e8terne croat BttpAJJus.mvep.BrJ
4. .europa.eu
#. .europa.eu relaia UE cu Croaia
&. European Commission European Economic Forecast Spring !"# : a> 213
$russelsH
;. C$( ederlands $ureau for Economic (olic> 9nal>sis The economic e%%ects o%&roatia's accession to the E( BttpAJJ.cpb.nl
. BttpsAJJro.i)ipedia.or+Ji)iJCroa
-
7/23/2019 Croatia-grecu Diana Mfb
25/25