ANIVERSAREA A 50 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA INSTITUTULUI NAŢIONAL DE CRIMINOLOGIE DIN BUDAPESTA, UNGARIA

LECTORI SALUTEM!

György VIRÁGDirector

11

INFRACŢIUNEA ESTE LA FEL DE VECHE PRECUM OMENIREA; dar la fel este şi dorinţa de a crea şi restabili ordinul justiţiei, de a înţelege de unde am venit şi ce avem de gând. Care dintre noi nu a visat să crească pentru a rezolva misterele şi a descoperi adevărul? Succesul povestirilor poliţiste şi popularitatea tabloidelor indică amândouă faptul că nararea infracţiunii ne agită şi ne excită. Totuşi, adevărata faţă a infracţiunii seamănă rareori şi foarte greu cu faptele eroice din povestirile poliţiste.

La Institutul Naţional de Criminologie noi examinăm şi cercetăm misterele din spatele infracţiunii, motivele comiterii ei, caracteristicile ei, prevenirea şi oportunităţile pentru restabilirea justiţiei. Ca institut de cercetare şi pregătire erudit şi ştiinţific al Parchetului General, în ultima jumătate de secol de funcţionare a noastră, am efectuat multe proiecte de cercetare importante şi de succes, atât independent cât şi prin cooperare internaţională. Funcţionarea noastră şi munca profesională se caracterizează simultan prin stabilitate şi dezvoltare dinamică asigurată de experienţa în cercetare acumulată. În

cooperare cu un personal tânăr bine-pregătit, cercetătorii noştri experimentaţi folosesc instrumente moderne ale ştiinţelor sociale pentru a găsi răspunsuri la provocările prezentate de violenţă şi comportamentul deviant care transgresează normele fundamentale ale societăţii în secolul 21.

Vă rugăm să vă folosiţi de această ocazie pentru a citi această broşură informativă care vă prezintă lucrările noastre, indiferent dacă sunteţi un cititor curios sau un posibil partener în cooperarea actuală şi de viitor. Dacă doriţi alte informaţii mai detaliate, vă rugăm să vizitaţi website-ul nostru.

CENTRUL DE CERCETARE A FOST ÎNFIINŢAT INIŢIAL ÎN 1960 ca Institut Naţional de Criminalistică, apoi din 1971 a funcţionat sub numele de Institutul Naţional de Criminalistică şi Criminologie, iar din 1999, după o modificare a profilului, a fost numit Institutul Naţional de Criminologie (INC). Ca instituţie de cercetare şi pregătire erudit şi ştiinţific al Parchetului General, sarcina noastră este de a face cercetări în domeniul criminalităţii, să dezvoltăm teorii şi practici de criminologie, criminalistică şi ştiinţa dreptului penal, să promovăm folosirea descoperirilor ştiinţifice şi să pregătim procurori şi instructori tineri din cadrul parchetului.

Organigrama de mai jos indică organizarea structurală a Institutului.

„Cred ca infracţiunea plăteşte. Orele sunt bune, întâlneşti o mulţime de oameni interesanţi, călătoreşti mult." Woody Allen.

De la înfiinţarea sa în 1960, Institutul s-a axat foarte mult pe a face parte din circuitul internaţional al ştiinţelor criminologice. Iniţial, am avut relaţii oficiale şi neoficiale mai întâi cu instituţii cu un profil similar din fostele ţări comuniste. Începând cu anii '70, un număr crescut din cercetătorii noştri au luat parte la tovărăşii şi călătorii de studii în străinătate şi participarea la congrese mondiale importante a devenit regulată. Directorul din acea perioadă a fost timp de mulţi ani membru al Comisiei Naţiunilor Unite de Prevenire a Infracţiunilor şi Justiţia Penală. Înainte de tranziţia politică, mulţi experţi cu reputaţie internaţională au lucrat cu institutul, inclusiv Steven Schäfer, Denis Szabo şi Günteher Kaiser. Mulţumită celui din urmă, s-a format un contact mult mai apropiat cu Institutul Max Planck pentru Drept Penal Extern şi Internaţional din Freiburg.

La începutul anilor 1990, s-a organizat o conferinţă de drept penal şi criminologie germano-ungară şi ungaro-germană, mai întâi la Freiburg, apoi la Budapesta. În 1995 a avut loc primul simpozion de criminologie ungaro-german. Profesorul Klaus Sessar a inclus Institutul în primul său proiect internaţional de cercetare, a cărui temă principală a fost teama de infracţiuni în cinci oraşe europene. După aceasta, s-a organizat un proiect comun cu MPI Freiburg cu tema infracţiunii şi fricii în oraşe, în care din nou mai mulţi experţi din cinci oraşe au stabilit trăsăturile infracţionalităţii locale [Proiectul InSec]. Împreună cu aceasta cercetătorii noştri au luat parte la multe proiecte internaţionale, de exemplu în 2002-2006 COST A/21: proiectul "Modele de pregătire a profesioniştilor în drept în domeniul Justiţiei Restaurative" sau programul Falcone, care investighează crima organizată.

Din proiectele ungare, cele extraordinare sunt cercetarea în violenţa în familie, înfiinţat de Comitetul Naţional de Prevenire a Infracţionalităţii şi studiul privind justiţia restaurativă realizat în cadrul Programului Naţional Fundamental de Cercetare Ştiinţifică.

Puteţi citi despre cooperările noastre internaţionale şi cele ungureşti şi despre cercetările efectuate în domeniu sau cadrele proiectelor pe: ...

În Ungaria, Institutul Naţional de Criminologie este singurul centru de cercetare înfiinţat pentru studierea criminologiei. Institutul este elementul de referinţă al cercetării empirice în domeniul infracţionalităţii şi justiţiei penale în Ungaria. Munca noastră cuprinde multe domenii ale investigaţiei empirice clasice, la cercetarea acţiunii, la studii teoretice de bază. Constatările noastre îi informează pe politicienii interesaţi şi îi ajută pe cei care aplică legea.

12

Cercetările efectuate în cadrul Institutului Naţional de Criminologie sunt structurate prin şapte subiecte cheie.

Cele mai importante proiecte recente de cercetare sunt disponibile şi în limba engleză. Momentan au prioritate următoarele teme: • VICTIME ŞI OPŢIUNI • CARUSELUL PREVENIRII INFRACŢIONALITĂŢII • STUDIU INTERNAŢIONAL DE AUTO-RAPORTARE / ISRD-2 • Infracţiunea violentă • Copii şi tineri implicaţi în infracţiuni • Protejarea societăţii şi controlul infracţionalităţii, legăturile cu comiterea infracţiunilor • Infracţionalitatea globalizată• Riscuri – prevenire• Infracţiuni economice, infracţiuni asupra proprietăţii • Structura Statului, puterea executivă - probleme regionale

În Ungaria, primul studiu naţional (şi aici singurul) privind latenţa victimelor din Ungaria a fost efectuat sub conducerea institutului în anul 2003. Trăsăturile celor care devin victime au fost examinate printr-un sondaj al unui eşantion reprezentativ de 10.020 persoane. În rând cu practica internaţională, cercetarea a măsurat apariţia infracţiunilor împotriva persoanelor fizice, în trei chestionare separate fizic. Constatările indică faptul că deşi infracţiunea şi siguranţa ocupă un loc important în rândul problemelor de zi cu zi în mentalitatea oamenilor, o majoritate importantă nu le consideră ca reprezentând cea mai importantă problemă. Rezultatele cercetării apar în studiul Eurobarometrului, care indică faptul că atât în Ungaria cât şi în alte ţări din UE, respondenţii clasează problemele economiei şi locului de munca mai sus decât infracţionalitatea şi siguranţa.

Conform datelor înregistrate, fiecare c. 3% din populaţia din Ungaria este o victimă a infracţionalităţii. Rezultatele cercetării au arătat totuşi că într-un an şi jumătate de studiu, 20% din populaţie au fost victime ale infracţionalităţii. Rezultatele cercetări au dezvăluit mulţi factori necunoscuţi anterior şi legătură între siguranţa teritorială şi un sentiment de securitate. O publicaţie de două volume cuprinzând constatările cercetării a fost publicat în limba engleză: „Victime şi Opţiuni I-II”, OKRI, Budapesta 2004.

Proiectul de cercetare „Împărtăşirea bunelor practici în Prevenirea Infracţionalităţii” s-a bazat pe evaluarea schemelor de reabilitare în zonele de reabilitare din Statele Membre şi Candidate, sau: „Caruselul Prevenirii Infracţionalităţii – CPC” a fost efectuat ca parte a programului cadru AGIS. Cercetători din cinci ţări (pe lângă Ungaria, Olanda, Germania, Polonia şi Marea Britanie) au luat parte la cercetări. Scopul programului a fost să examineze relaţia dintre mediul arhitectural, infracţiuni şi teama de infracţiuni. Accentul proiectului a fost efectul prevenirii infracţionalităţii din două programe de reabilitare având ca scop reînnoirea mediului arhitectural. Metodologia proiectului constă din: chestionarea locuitorilor, intervievarea specialiştilor şi vizitarea zonelor cu experţi internaţionali şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. În fiecare ţară participantă, proiectul a avut loc într-o zonă problematică selectată.

În baza interviului, consumul de droguri apare a fi cea mai gravă problemă, deşi nivelul ei nu este în mod necesar mai rău decât în altă parte. În plus, marile parcuri de maşini ale proprietăţilor imobiliare reprezintă un risc special de infracţionalitate, ca un loc de „aranjare a parcării” maşinilor furate şi ca o „oferta” mare de vehicule nepăzite. Rezultatele cercetării pot fi găsite în: PREVENIREA INFRACŢIONALITĂŢII ÎN (ed.: Tim Lukas), 2007, Duncker / Humbolt Berlin, MPI; şi pe următoarele website-uri:

http://www.mpicc.de/ww/de/pub/forscung/forschungarbeit/kriminologie/grossraumwohnsiedlungen.htmhttp://www.mpicc.de/shared/data/pdf/nationa_report_hungary.pdf

Un studiu al trăsăturilor infracţionalităţii juvenile latente a fost efectuat în cadrul unei cooperări internaţionale de cercetare cu 28 de ţări. Ancheta a avut loc folosind un chestionar auto+administrat în 103 de clase şcolare, cu un eşantion de 2.219 repondenţi. Rezultatele cercetării indică faptul că din deviantele studiului, consumul de alcool în special capătă proporţii îngrijorătoare: este cel mai frecvent factor de risc care apare şi aproximativ 80% din repondenţi consumaseră deja anumite băuturi alcoolice. Consumul de droguri nu reprezintă o problemă majoră: numai 8% din repondenţi consumaseră droguri uşoare, în baza cercetării vârsta intrării în infracţionalitate poate fi de obicei plasată la 12-14 ani.

Probabilitatea comiterii de infracţiuni creşte odată cu vârsta; cea mai mare proporţie a celor care raportează acte violente a fost în grupul de vârstă 15-16 ani. Ipoteza conform căreia exista o legătură între a trăi într-o familie şi a comite acte violente nu este confirmata de constatările studiului. O legătură importanta poate fi indicata între performanţa şcolară şi comportamentul normal (lipsa chiulului, lipsa necesităţii de a repeta anul), în comparaţie cu măsura în care repondentului îi place/nu-i place şcoala. Lipsa de la şcoala nu depinde în primul rând de performanţa elevilor, ci de existenţa sau inexistenţa unei comunităţi de care copiii se pot ataşa. Concluzia englezilor privind cercetarea a fost publicată în februarie 2008 cu titlul Delincvenţa Juvenilă latentă în Ungaria.

13

Personalul Institutului desfăşoară cu regularitate activităţi de predare în universităţi şi colegii, în special în facultăţile de drept, academiile de poliţie şi facultăţile de sociologie. În plus, cercetătorii INC sunt cu regularitate oratori în pregătirea continuă pentru organele de urmărire penală, incluzând pregătirea formatorilor din parchete şi Academia Judiciară Ungară.

Este important pentru noi să pregătim generaţia viitoare de criminologi şi să oferim pregătire continuă profesioniştilor şi cercetătorilor interesaţi, aşa că începând cu septembrie 2006 am lansat un program unic de pregătire pentru personalul nostru în domeniul sociologiei, jurisprudenţei, aplicării legii şi criminologiei.

Ateliere OKRI: • În „Atelierul de deschidere” organizăm discuţii pentru profesionişti şi forumuri de dezbateri pe o

varietate bogată de subiecte de la arhitectura la filosofie, istorie şi literatură.• Oratorii din „Forumul de aplicare a legii” sunt procurori, judecători, avocaţi, poliţişti în exerciţiu care

abordează dilemele şi fenomenele interesului criminologilor din punct de vedere practic.• Programul ,,Şcolii criminologice” tratează probleme de metodologie a cercetării şi provocările actuale

pentru criminologie; • Considerăm de asemenea că este important ca personalul nostru să aibă un loc în care să-şi prezinte

rezultatele şi proiectele şi ca tinerii cercetători să aibă ocazia să-şi dezvolte abilităţile de lectori, să se familiarizeze cu şi să stăpânească metodele criticii constructive. Din acest motiv, în fiecare lună un membru al personalului prezintă rezultatele unui proiect de cercetare al institutului.

Puteţi citi mai multe despre programele atelierelor şi evenimentele profesionale pe: Ateliere ale Institutului National de Criminologie.

Personalul INC oferă servicii de consultanţă ca specialişti independenţi pe baza unor materiale profesionale la cereri din sectorul guvernamental şi civil sau instituţiilor partenere la nivel naţional şi internaţional. Ei participa într-un cadru instituţional la organe specializate ale Naţiunilor Unite, Consiliului Europei, Uniunii Europene şi ocazională cereri din străinătate oferă sfaturi sau consultaţii privind materialul profesional. În ultimii ani, cercetătorii Institutului au participat la munca următoarelor organe internaţionale şi la întocmirea următoarelor materiale profesionale:

• Biroul Centrului DCCP al Naţiunilor Unite pentru Prevenirea Criminalităţii Internaţionale• Reţeaua UE de Prevenire a Criminalităţii• Asociaţia Portugheză pentru Sprijinirea Victimelor• Institutul Societăţii Deschise• Raportul Naţiunilor Unite privind Criminalitatea şi Justiţia Mondială• Ca parte a Standardelor şi Normelor Naţiunilor Unite privind Prevenirea Criminalităţii şi Grupul

Experţilor Interguvernamentali de Justiţie Penală au participat la consultaţii privind strategia Naţiunilor Unite de prevenire a criminalităţii

• Consiliul Europei, Raportul privind Exploatarea Sexuală Comercială a Copiilor• Decizia Cadru privind poziţia victimelor in cadrul procedurilor penale in Statele Membre ale Uniunii

Europene.Unele dintre serviciile de consultanţă au fost legate de Ungaria. Unele dintre cele mai importante lucrări

din ultimii ani: • participarea la elaborarea unei strategii naţionale pentru prevenirea criminalităţii sociale şi a unei

strategii de prevenire a infracţionalităţii pentru Consiliul Oraşului Budapesta, • participarea la evaluarea planurilor de acţiuni actuale ale strategiei naţionale pentru prevenirea

infracţionalităţii şi la consultaţii privind schema Codului Penal al Ungariei în pregătire.Cercetătorii noştri au întocmit materiale experte privind comisia din partea Ministerului de Justiţie din

Ungaria • restructurarea serviciului de probaţiune, • privind rolul şi locul în sistemul justiţiei penale moderne a sancţiunilor fără închisoare, • administrarea violentei In cadrul familiei.

În ultimii ani am participat, la solicitarea directă din partea Parchetului General, la consultaţii, printre altele, asupra indicatorilor pentru procentul condamnărilor, reglementările naţionale stipulând perioada maximă de detenţie dinaintea judecării şi schimbările în încrederea publică în instituţia parchetului.

1. Din 1962 INC a publicat o revistă intitulată iniţial Criminologie şi Studii Penale, apoi Studii în Criminologie (Kriminológiai Tanulmányok). Unic în rândul învăţăturii criminologice din Ungaria, volumul a prezentat continuu în ultimii 46 de ani cercetări efectuate de către cercetătorii Institutului şi rezultatele lor, sprijinind astfel lucrările celor din domeniul aplicării legii, educaţiei în drept şi legislaţiei. Cei care citesc studiile

14

noastre primesc o imagine a rezultatelor unei munci de aproape jumătate de secol a Institutului şi a problemelor care îi preocupă pe criminaliştii din Ungaria în această perioadă.

Volumele conţin scurte rezumate ale studiilor în limba engleză.Unele dintre lucrările mai importante publicate recent de către cercetatorii Institutului:2. T. BARABÁS - F. IRK - R. KOVÁCS: Insecurităţi în Oraşele Europene - Cazul Ungariei Vol. I.,

INC, Budapesta, 2003. Prevenirea infracţionalităţii locale şi teama de infracţiuni au fost măsurate cu aceeaşi metodologie în cinci oraşe , europene (Amsterdam, Viena, Budapesta, Hamburg şi Cracovia), cu finanţare de la Uniunea Europeană. Acest volum îi prezintă cititorului cele mai importante rezultate ale cercetării.

3. GYÖRGY VIRÁG (ed.): Csáladi iszonzok (Ororile Familiale), Budapesta, 2005. Volumul oferă o prezentare a rezultatelor cercetărilor efectuate în 2003-2005 pe tema violenţei în cadrul familiei. Tratează probleme conceptuale de violenţă domestică, definiţia ei şi problemele principale în administrarea ei şi înainte de cercetări, în plus ea expune rezultatele procesării a 1.500 cazuri valabile încheiate şi analizează statisticile penale pe o perioada de şase ani de cercetări (1997 - 2002).

4. F. IRK (ed.): Globalizarea şi Politicile Infracţionalităţii (Carte memorială pentru a zecea aniversare a morţii lui Lázlo Pusztai), INC, Budapesta, 2006. Acest volum conţine materialul sesiunii ştiinţifice organizată cu ocazia celei de-a zecea aniversări a morţii Dr.-lui Lázlo Pusztai. Prezentările au analizat domeniile anterioare ale cercetărilor lui Pusztai, cu o analiză a anumitor întrebări de prognoză penală, analiza de curente şi schimbare economică, riscul societăţii şi schimbările legale după schimbarea regimului (formarea Curţii Constituţionale şi reforma procedurilor penale).

5. K. KERESZI: Control sau Susţinere: dilema sancţiunilor alternative, Complex Kiadói Kft, Budapesta, 2006. În timp, reacţia statului şi societăţii faţă de criminalitate se schimbă, deşi direcţia şi conţinutul acestei schimbări nu este neapărat aceeaşi în fiecare ţară. Acest volum caută răspunsul la întrebarea ce legătură are schimbarea sancţiunilor alternative în secolele 20 şi 21 cu schimbările în politicile criminalităţii şi rezultatele la care s-a ajuns în ştiinţe.

6. SZILVESZTER PÓCZIK – SZILVESZTER DUNAVÖLGYI (Eds): Migraţia internaţională - riscuri internaţionale, HVG Orac, Budapesta, 2008. Autorii cărţii oferă o prezentare comprehensivă şi detaliată a tendinţelor actuale ale migraţiei internaţionale, problemele care apar şi soluţiile şi fac critici şi sugestii concrete. Întocmind o metodologie multidisciplinară a criminologiei, ei încearcă să descopere motivele individuale şi sociale ale migraţiei.

Pentru mai multe informaţii despre istoria Institutului, cercetătorii noştri şi proiectele de cercetare, rezultate şi date, precum şi evenimente, programe actuale şi biblioteca noastră, vizitaţi website-ul nostru.

15

METODE ŞI TACTICI DE SUCCES PENTRU FUNDAMENTAREA INFRACŢIUNILOR LEGATE DE CORUPŢIE

Géza FINSZTER,Ádám MÉSZÁROS

Normele de drept penal maghiare interzic practicile de corupţie manifestate atât în funcţiile oficiale cât şi în domeniul afacerilor, ca parte a crimelor împotriva corectitudinii vieţii publice şi pedepsesc ambele părţi active şi pasive la astfel de practici.

Cercetarea În 2009, am examinat caracteristicile specifice ale anchetei practicilor corupte care constituie infracţiuni

prin analiza cazurilor legale. Ca parte a cercetării, am studiat întâi modul în care practicile corupte ajung în atenţia autorităţilor investigatorii.

Din acest punct de vedere, noi trebuie să distingem între a) practici corupte tipice ale relaţiilor birou-client introduse în proceduri oficiale pe o bază ad-hoc

(bazate pe situaţie); şi b) practici corupte recurente care se manifestă adesea în conspiraţie, într-un mod organizat, în instituţii

politice, de afaceri şi administraţia de stat (structurale).

Rezultate Scheme eficiente de investigaţie internă sunt în măsură să descopere practici corupte bazate pe situaţie

care au o gravitate mai redusă, cu un grad ridicat de probabilitate. Este de asemenea un eveniment frecvent ca persoana implicată în tentative de practici corupte să raporteze ea însăşi autorităţilor . Aceste cazuri sunt relativ uşor de demonstrat. Mai mult de 90% (date estimate) din crimele cunoscute pentru scopul statisticilor penale se încadrează în această categorie. (Această categorie include poliţiştii de pe stradă, poliţiştii de frontieră, însoţitorii de parcare şi membrii ai altor autorităţi ale administraţiei de stat care sunt autorizaţi să procedeze într-o calitate oficială, care pot deveni părţi active ale unor practici de corupţie în cadrul unei proceduri oficiale în relaţiile cu clienţii lor.)

Practicile corupte grosolane care pot afecta serios caracterul echitabil al vieţii publice, pot distruge încrederea în instituţiile publice sau pot agita siguranţa publică privind fundaţiile sale şi pot denatura corectitudinea afacerilor, care sunt adesea alimentate de funcţionarea în mod eronat a structurilor sociale, de stat şi de afaceri (de unde şi numele de structurale), se încadrează în categoria de cazuri care sunt dificil de detectat. În aceste zone, eficienţa controalelor interne nu este perceptibilă, în timp ce instituţiile de control din afara ierarhiei (biroul de audit, autoritatea de supraveghere financiară, oficiul de achiziţii publice etc.) operează de asemenea cu un grad scăzut de eficienţă. Persoanele care află despre practicile corupte cu greu înaintează vreun raport autorităţilor, în timp ce cei activ implicaţi în practici corupte, de asemenea, nu doresc să-şi dezvăluie activităţile criminale în faţa autorităţilor în schimbul impunităţii (care le este oferită în conformitate cu normele de drept). În majoritatea cazurilor depistate, putem găsi interesele contrare ale complicilor care le induc anumitor persoane să coopereze în secret cu autorităţile. În aceste cazuri, făptuitorul este prins în flagrant cu ajutorul unor metode poliţieneşti organizate, care permit apoi instituirea procedurilor penale, cu toate acestea, intervenţiile de acest fel previn simultan investigarea mai aprofundată a relaţiei cauzale din spatele crimei. (Contradicţiile partidului politic finanţator au apărut într-un număr de cazuri de această natură, cu toate acestea, nu a fost posibilă descoperirea fenomenului în mod cuprinzător cu ajutorul metodelor de investigare convenţionale.) Fundamentarea în faţa instanţei a fost făcută mai dificilă de faptul că suspecţii şi-au negat vinovăţia, declaraţiile martorilor au furnizat puţine informaţii, în timp ce asistenta expertă este insuficientă pentru a verifica relaţia cauzală dintre proasta funcţionare a organizaţiei sau dificultăţile de afaceri şi practicile corupte manifestate.

Eficienţa metodelor poliţiei secrete este redusă prin faptul că regulamentul statutar al utilizării metodelor poliţiei secrete nu ţine cont de principiul fundamental constituţional că utilizarea unor metode extreme de limitare a drepturilor fundamentale ale omului poate doar să fie legală şi eficientă împotriva punerii în aplicare a criteriilor ca utilizarea unor astfel de metode trebuie să fie legat de realizarea unui obiectiv legitim specific, trebuie să fie necesară şi trebuie să fie proporţională.

Divizia organizaţională a autorităţilor de anchetă (în prezent, nouă agenţii) diferite responsabile cu aplicarea legii sunt autorizate să efectueze investigaţii secrete) şi supravegherea incomprehensivă regulată a muncii acestor agenţii de către parchet are ca rezultat în trei consecinţe grave: În primul rând, există un risc ridicat de apariţie a încălcărilor legii, în al doilea rând, eficienţa este scăzută, în al treilea rând, există o ameninţare majoră ca custozii puterii guvernamentale să folosească investigarea infracţiunilor pentru a-şi atinge scopurile lor politice, evitând angajamentele de menţinere a legii şi ordinii.

16

Propuneri, recomandare Printre recomandările legislative şi organizaţionale identificate în baza rezultatelor cercetărilor noastre,

cele mai importante recomandări sunt ca procedurile secrete să fie reglementate numai în Codul penal, numărul autorităţilor de investigare să fie redus şi acestea să fie monitorizate şi supervizate de către Parchet pe o bază cuprinzătoare. Avem nevoie de reguli constituţionale care investesc agenţiile executive cu drepturi şi autorizaţii esenţiale pentru dezvoltarea unei politici penale, dar care îi împiedică pe reprezentanţii puterii guvernamentale să preia funcţiile sistemului de justiţie.

17

REPREZENTAREA COPIILOR ŞI A INFRACŢIUNILOR ÎN MASS-MEDIA

Szilvia GYURKÓ,György VIRÁG

Scopul principal al cercetării a fost acela de a explora modul în care criminalitatea este descrisă în mass-media, cu un accent special asupra copiilor şi tinerilor ca autori sau victime. În acest scop, în baza unei metode tip chestionar, am analizat ştiri şi rapoarte care conţin cuvinte cheie identificate în baza subiectului nostru de cercetare în mass-media selectate, având în vedere pluralismul mass-media, între 01 şi 30 aprilie 2009.

Copiii care comit infracţiuni condamnabile Potrivit datelor statistice, 0,2% dintre copiii din Ungaria sub vârsta de 14 ani, care încă nu pot fi

pedepsiţi, comite un fel de act criminal de fapt (de obicei, în patru cincimi din cazuri, o infracţiune asupra proprietăţii), în timp ce 2% dintre minori (între 14 şi 18 ani) sunt implicaţi în crime în calitate de făptaşi. Aproximativ 3% din autorii cunoscuţi sunt copii şi 9% sunt autori minori (14 la 15% în cazul infracţiunilor asupra proprietăţii, infracţiuni violente şi comportament turbulent). Anual, aproximativ patru-cinci mii de copii devin victime ale infracţiunilor. Aceştia sunt în mare parte victime ale comportamentului ameninţător sau ale infracţiunilor violente, în timp ce victimele implicate în infracţiuni împotriva proprietăţii reprezintă 40%. În acelaşi timp, cele mai multe dintre opt până la nouă mii de victime minori anuale (60-70%) sunt implicate în crime împotriva proprietăţii.

Eşantion de cercetare În plus faţă de una dintre cele mai importante cotidiane politice (Nepszabadság) şi tabloidul ziar cu cea

mai mare circulaţie (Blikk), am analizat rapoartele de ştiri a două mijloace mass-media electronice, emisiunile unui mediu de servicii publice şi un canal de televiziune comercial (MTV Evening News şi TV2 Facts) şi de asemenea, am adunat şi analizat articole noi relevante publicate pe paginile unui portal de ştiri de pe internet (Index). Articolele de ştiri care conţin următoarele cuvinte cheie de căutare au fost incluse în eşantionul de cercetare: "copil", "juvenil", "victimă", "autor", "crimă", "infracţiune", "vină" şi "violenţă". În cursul analizei, am examinat atât aspectul combinat al cuvintelor cheie, cât şi incidenţa lor independentă.

Eşantionul a constat în cele din urmă în ultimele 1.450 de ştiri, 57% provenind din mass-media scrisă şi 43% din mass-media electronică. Pe baza incidenţei de cuvinte cheie în cadrul grupurilor individuale de mediu, ştirile din tabloid au reprezentat 35%, în timp ce ziarul politic a reprezentat 23% din ştiri scrise examinate.

Opt la sută din ştirile din programul de ştiri al serviciu public de ştiri au fost relevante pentru cercetarea noastră şi 12% din programele de ştiri ale postului de televiziune comercial. Douăzeci şi doi la sută din materialele publicate pe portal de ştiri de pe Internet au fost clasificate în eşantion.

Rezultate Se poate afirma, în general, că (în abatere de la situaţia actuală), crimele violente au tendinţa de a

domina ştirile. În acord cu ipoteza noastră de cercetare, în cazul infracţiunilor condamnabile, a existat o proporţie mai mare de crime violente comise împotriva vieţii umane (17,5%). Crimele împotriva proprietăţii şi infracţiunile economice au reprezentat 12% din ştirile raportate. Potrivit statisticilor penale, mai mult de 65% din autori (sau săvârşitorii suspectaţi) sunt mai în vârstă de 25 de ani. Majoritatea autorilor care apar în mass-media au vârste cuprinse între 25 si 40 de ani. Am putea observa, de asemenea, tendinţa ca autorii minori să fie implicaţi într-o proporţie semnificativă a infracţiunilor, în special crime violente, cuprinse în rapoartele de ştiri. În ceea ce priveşte minorii şi tinerii, analiza pare să confirme ipoteza noastră ca valoarea ştirilor despre informaţii penale legate de copii / minori, şi, în consecinţă, probabilitatea apariţiei în mass-media, este mare. Ori de câte ori a existat o ştire despre un copil care intră în contact cu infracţiunea, în 30% din cazuri copilul a fost o victimă şi în 12% din cazuri, autor. În majoritatea cazurilor (58%), copiii au figurat în ştiri în legătură cu educaţia, viaţa de familie (în special, în cazul celebrităţilor), aspecte legate de creşterea copilului sau evenimente publice caracterizând copiii.

RezumatÎn ştirile privind tinerii, există o naraţiune puternică despre devianţă; în medie 34% din reprezentarea

copiilor, care înseamnă o treime, a căzut în această categorie. Această tendinţă a prevalat în toată mass-media examinată, în timp ce au existat diferenţe, dincolo de orice îndoială, între ştirile din mass-media individuale. În programele de ştiri de la televiziunea publică şi în fiecare a patra sau a cincea ştire legată de copii implica infracţiuni, în timp ce în ziarul tabloid şi în programul de ştiri al canalului de televiziune comercială, aproape fiecare a doua ştire de acest gen este legată de activităţi infracţionale, Acest lucru însemnă că, în lumea mass-mediei şi în special, în tabloidele de larg consum şi mass-media comercială, reprezentarea copiilor este de obicei legată de infracţiuni şi referitoare la faptul că actele violente sunt supra-reprezentate în mod semnificativ

18

în rândul copiilor, copiii au o probabilitate mai mare de prezenţă în legătură cu un act criminal. Această tendinţă specifică în reprezentarea copiilor transmite mesajul că, copiii noştri sunt periculoşi dintr-un punct de vedere penal şi, chiar mai mult că, copiii noştri sunt expuşi la pericolele infracţiunilor.

19

O ANALIZĂ A DEŢINUŢILOR CARE ISPĂŞESC PEDEPSE PE VIAŢĂ

Szilvia ANTAL,Lázsló Tibor NAGY,

Ágnes SOLT

CercetareaCa parte a cercetării, am intervievat, pe bază de chestionare, două treimi din cele 231 de persoane

condamnate la închisoare pe viaţă şi deţinute în diverse instituţii penale din ţară, adică 149 de persoane, dintre care 9 vor ispăşi cu adevărat sentinţe pe viaţă, fără posibilitatea de a fi eliberate condiţionat. În plus, noi am urmărit de asemenea, condiţiile în care acestea sunt deţinute şi am obţinut informaţii de la comandanţii instituţiilor şi personalul penitenciarelor.

RezultateMajoritatea condamnaţilor pe viaţă au comis infracţiuni ducând la deces. Ei nu sunt, de obicei

condamnaţi cu trecut infracţional; mulţi dintre ei nu au comis nicio infracţiune înainte de omucidere şi nu a urmat modele de comportament deviant. Dacă ne aruncăm o privire asupra vârstelor autorilor la momentul condamnării lor, putem concluziona că o parte tot mai mare dintre aceşti autori au fost adulţi tineri cu vârsta de sub treizeci de ani în ultimii 20 de ani. Omorul săvârşit la o vârsta fragedă tinde să fie mai motivat de o dorinţă de câştig şi cu cât este mai tânăr condamnatul, cu atât este mai probabil ca el/ea să fi luat viaţa unei alte persoane, decât o rudă. În cazul deţinuţilor cu sentinţe lungi de închisoare, părinţii sunt persoanele pe care se pot baza cel mai mult în zeci de ani. Rudele mai îndepărtate şi prietenii, urmaţi de fraţi şi surori, soţii sau concubinii, sunt cei care rup primii contactul cu prizonierii şi părinţii sunt de obicei cei care continuă să-şi sprijine copii până la capăt. Examinând motivele întreruperii contactului, am putea vedea că cei care ispăşesc sentinţe pe viaţă fără posibilitatea de eliberare condiţionată sunt, de obicei, mai izolaţi, deoarece în cazurile lor contactul, chiar şi cu membrii familiei cei mai direcţi, este rupt datorită faptului că menţinerea în continuare a unei relaţii de orice fel pare lipsită de sens şi fără speranţă. Posibilităţile financiare şi starea economică a condamnatului joacă un rol privind cât de sigur/sigură se simte el/ea în instituţia dată; cu cât este mai precară poziţia financiară, cu atât se simte el/ea mai nesigur/nesigură. Costurile de menţinere a oricărui tip de contact (telefon, de călătorie, colete) sunt ridicate. În consecinţă, menţinerea contactului devine imposibilă pentru deţinuţii care sunt mai săraci care sunt astfel mai singuratici şi mai expuşi.

Deţinuţii care ispăşesc pedepse de condamnare pe viaţă îşi pierd de obicei credinţa în mentori de-a lungul anilor şi speranţa ca aceştia ar putea să îi ajute cu administrarea treburilor se diminuează treptat. O proporţie considerabilă de deţinuţi nu au nici un fel de respect pentru nimeni şi, în plus faţă de efectul stereotipului din închisoare, acest lucru este un indicator al pierderii generale a credinţei în fiinţe umane.

Lipsa familiei şi dragostei şi retragerea din relaţiile umane sunt unele dintre cele mai punitive aspecte ale instituţiilor penale.

Starea psihologică a deţinuţilor se deteriorează continuu, ca răspuns la circumstanţele în care trăiesc. Dezamăgirea lor, lipsa de speranţă şi disperarea se agravează în timp. Probabilitatea suicidului este legată de menţinerea contactului cu lumea exterioară. Cei care încearcă să se sinucidă au de obicei vizitatori mai puţin frecvenţi.

Printre infractorii condamnaţi pentru omor, s-ar putea presupune că cei mai mulţi dintre ei nu-şi pun la îndoială vina. În contrast cu aceasta, experienţele noastre arată că există un procent ridicat de deţinuţi care se cred a fi nevinovaţi. Examinându-şi unul altuia infracţiunile şi sentinţele impuse, ei află că primele nu sunt întotdeauna proporţionate cu ultimele şi ajung de multe ori la concluzia în cursul interacţiunilor lor cu alţi autori că au avut o sentinţă prea severă. În general, ei nu cred că omuciderea este scuzabilă, cu toate acestea, în cazuri individuale, în propriile lor poveşti, ei vor găsi întotdeauna o scuză, o circumstanţă atenuantă şi prin urmare, simt că sunt victime. Paradoxal, ca răspuns la întrebarea ce nu ar face ei niciodată în niciun caz, ei menţionează cel mai mult exact infracţiunea pe care au comis-o. Anumite tipuri de omucideri sunt deosebit de empatice. Acestea sunt infracţiunile (în primul rând, acte de violenţă comise împotriva copiilor, femeilor şi persoanelor în vârstă), pentru care ei se condamnă şi se pedepsesc sever unul pe altul.

Cum majoritatea celor condamnaţi pe viaţă sunt în închisoare din cauza unor acte de omucidere finalizate, nu este uşor să răspundă la întrebarea dacă ar repara prejudiciul pe care l-au provocat, dacă ar avea ocazia. Trei sferturi dintre cei condamnaţi pentru omor găsesc acest punct de vedere teoretic posibil, cu toate acestea, o cincime dintre ei exclud complet posibilitatea ispăşirii. Cei mai tineri, credincioşii, cei care participă la misiuni şi cei care întreţin relaţii mai echilibrate cu mentorii lor tind să fie mai dispuşi. Cinci din cei nouă deţinuţi care execută pedepse reale pe viaţă fără posibilitatea de eliberare condiţionată ar fi de acord cu un act de răscumpărare, cu toate acestea, doi sunt în mod clar împotriva ei.

20

Propuneri, recomandări Nu găsim reglementarea juridică actuală închisorii pe viaţă acceptabilă; ea poate fi considerată efectiv

ca o condamnare la moarte extinsă, care este contrară principiilor constituţionale şi conceptului unei abordări europene moderne, civilizate, a politicii penale.

La momentul pronunţării sentinţei, este imposibil să se pretindă cu certitudine, în cazul oricăror autori, că nu vor comite o altă infracţiune în viitor. Nici o instanţă nu va emite vreodată un verdict care exclude posibilitatea unei schimbări complete de personalitate pentru totdeauna. Cu toate acestea, în scopul de a promova şansa de această schimbare, va fi necesară mai multă asistenţă psihologică. În acelaşi timp va fi de asemenea necesară modificarea sistemului de autorizare a eliberării condiţionate, care ar putea, dacă ar fi sprijinită prin propaganda legală corespunzătoare, să contribuie la acceptarea socială a unui sistem penal mai uman.

În loc de deciziile luate de către o singură persoană, ar trebui efectuate analize individuale de risc, bazându-se pe expertize care nu s-ar concentra asupra comportamentului condamnatului în interiorul instituţiei penale adaptat la ordinea lucrurilor din interior, ci pe presupusul comportament independent al condamnatului in lumea exterioară. Ar fi de dorit să se organizeze şi să se pună în aplicare un program de follow-up1 care să urmărească modelele de viaţă ale celor eliberaţi după ani lungi în închisoare.

1 Follow up = de continuare

21

INSTITUTUL DE CRIMINOLOGIE ŞI PREVENIRE SOCIALĂ DIN REPUBLICA CEHĂ

Este o organizaţie de cercetare a Ministerului de Justiţie. Activitatea lui se bazează pe cercetări, studii şi lucrări analitice în domeniul dreptului, justiţiei, securităţii cetăţenilor, infracţiunilor şi controlării lor şi a sistemului penal. Scopul principal al activităţii Institutului este de a contribui la un sistem de justiţie funcţional, de a crea legislaţie şi a formula politici de sancţiuni axate pe controlul eficient al infracţiunilor.

Fondatorul Institutului este Ministerul de Justiţie care aprobă planul sarcinilor de cercetare al Institutului şi îi specifică bugetul. Institutul este o parte organizaţională a statului şi este finanţat în primul rând din bugetul de stat alocat Ministerului de Justiţie. Ministerul de Justiţie prin adjunctul său alocă sarcini Institutului.

Institutul de Criminologie şi Prevenire Socială a fost înfiinţat în anul1960 ca un organ expert al fostului parchet şi fostelor Ministere de Justiţie şi Interne. La puţin timp după înfiinţarea sa, a fost numit Institutul de Cercetare în Criminologie. Numele său actual acceptat în anul 1990 subliniază prevenirea ca pe un instrument eficient al combaterii infracţiunilor şi al interconexiunii dintre cercetarea criminologică şi aplicarea rezultatelor ei în prevenire şi politica infracţională.

Din 1994, Institutul a trecut sub autoritatea Ministerului de Justiţie. Principalele activităţi ale Institutului sunt: a) cercetările criminologice empirice, studiul şi activitatea analitică în domeniul dreptului, justiţiei şi

sistemului penal pentru solicitările Ministerului de Justiţie, b) cercetările în domeniul sancţiunii şi politicilor de securitate şi combatere a infracţiunilor, ambele

din punctul de vedere al reprimării şi controlului pe baza investigaţiilor criminologice ale manifestărilor infracţionale, cauzelor şi fenomenelor sociale patologice legate de acestea, incluzând problemele victimelor,

c) cercetările în domeniul tratării infractorilor şi al problemelor penale comprehensive, privind eficienţa pedepselor, măsurile alternative şi diversiunile din cadrul procedurilor penale,

d) procesarea datelor pentru analizele RIA (evaluarea consecinţelor reglementării) conduse în jurisdicţia Ministerului de Justiţie.

Destinatari ai Rezultatelor Destinatarii cercetărilor Institutului sunt în primul rând organizaţiile şi instituţiile Ministerului de

Justiţie (Ministerul de Justiţie al Republicii Cehe (RC), organele de justiţie, Serviciul Penitenciarelor, Serviciul de Eliberări Condiţionate şi Mediere, Academia de Justiţie), Ministerul de Interne, în special organe şi servicii ale Politiei Republicii Cehe şi ale Academiei de Poliţie a Republicii Cehe, organe inter-ministeriale şi anume Comitetul Naţional de Prevenire a infracţiunilor şi prin medierea lui, autorităţile locale şi administraţiile de stat din oraşe şi municipalităţi care iau parte la implementarea Strategiei de Prevenire a infracţiunilor, alte organe guvernamentale de consiliere şi de asemenea Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii şi al Afacerilor Sociale. Rezultatele cercetărilor sunt disponibile şi Parlamentului Republicii Cehe şi Guvernului RC.

În afară de acestea, ICSP are ca responsabilitate dezvoltarea de documente, informaţii şi rapoarte privind dezvoltarea infracţiunilor, politica infracţionalităţii etc., solicitate din RC de către organele Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană şi Consiliul Europei sau de alte organizaţii inter-guvernamentale şi non-guvernamentale. ICSP este membru al organizaţiilor internaţionale profesionale (Societatea Internaţională de Criminologie, Societatea Internaţională de Drept Penal, ISPAC, Reţeaua Europeană de Prevenire a Criminalităţii) şi cooperează cu alte instituţii profesionale internaţionale (Societatea Europeană de Criminologie, CEP, PRI etc.).

ICSP participa la educarea personalului organelor de justiţie în cooperare cu Academia de Poliţie a RC, Facultatea de Arte şi Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii Charles din Praga, Ministrul Muncii şi Ştiinţelor Sociale al RC, Ministerul Educaţiei al RC, şcolile profesionale din învăţământul superior etc.

Activitatea de CercetareMinisterul de Justiţie a însărcinat ICSP cu sarcini de cercetare în baza Planului Intermediar privind

Activitatea de Cercetare în Anii 2008-2010. Acest plan include programul de cercetare numit „Societate, Politica de Sancţiuni, Criminalitate”, aprobat de Consiliul Guvernamental pentru Cercetare şi Dezvoltare al RC.

Acest proiect va fi în progres în perioada 2008 - 2011.Planul Intermediar al activităţii de cercetare a ICSP include sarcini de cercetare concrete care

îndeplinesc acest program de cercetare. Planul intermediar este realizat cu ajutorul următoarelor sarcini individuale de cercetare: A. Sarcini Procesate în cadrul programului „Societate, Politică de Sancţiuni, Criminalitate” Programul a fast aprobat cu scopul de a contribui prin cunoştinţe de cercetare la îmbunătăţirea codului

juridic al RC şi a legislaţiei de procedură, pentru a atinge a mai mare funcţionalitate şi fezabilitate a sistemului de justiţie, o eficienţă mai ridicată a politicii sancţiunilor, prevenirea infracţionalităţii şi prevenirea fenomenelor sociale patologice. Sarcinile individuale de cercetare vor atesta măsurile actuale de prevenire şi legislaţia de

22

prevenire a infracţiunilor cu a referire specială la minori, continuarea medierii şi aplicarea analizei tendinţelor criminalităţii.

1. Cercetarea Medierii în Aplicarea Justiţiei Penale Cercetător responsabil: Magistrat Jan Rozum 2. Eliberarea Condiţionată şi Activitatea de Mediere conform Legii nr. 218/2003 din Codul Penal al

Răspunderii Minorilor pentru Acţiuni Ilegale Cercetător responsabil: Magistrat Jan Rozum3. Comportamentul Criminal al Copiilor şi Minorilor Cercetător responsabil: Magistrat Jan Rozum4. Analiza Tendinţelor Criminalităţii şi DezvoltareaCercetător responsabil: Profesor Doctor Kazimir Večerka, CSc. B. Alte sarcini individuale de cercetare definite de rezoluţiile guvernamentale sau alte documente

aprobate: 5. Practica în Domeniul Luării Deciziilor în Instanţă Privind Regulamentul Instituţional şi de Îngrijire

Preventivă Cercetător responsabil: Judecător Petr Zeman, PhD 6. Substituirea Custodiei în Cadrul Procedurilor Penale Cercetător responsabil: Judecător Petr Zeman, PhD 7. Cercetări Privind Cauzele şi Abuzul Sexual Comercial al Copiilor Cercetător responsabil: Profesor Doctor Sarka Blatnikova 8. Cercetare şi Analiză a Formelor Grave de Criminalitate Cercetător responsabil: Profesor Doctor Martin Cejp, CSc. C. Alte sarcini pentru solicitările Ministerului de Justiţie: 9. Politica Infracţională şi Comunitatea Cercetător responsabil: Judecător Petr Zeman, PhD 10. Cercetări Privind PenologiaCercetător responsabil: Profesor Doctor Alena Maresova

Lucrări publicate Seria internă a ICSP este publicată în aproximativ 190 de copii de titluri individuale. Utilizatorii

activităţilor de cercetare ale ICSP, în special organizaţiile ministerelor de justiţie şi ale internelor, bibliotecile profesionale şi biblioteci ale unor universităţi selecţionate şi instituţii ştiinţifice, primesc aceste publicaţii. În seria „Studii” au fost publicate traduceri ale standardelor legale străine, ale unor documente internaţionale şi alte materiale legale şi criminologice importante.

Din anul 1990 până în anul 2008 ICSP a publicat 262 de titluri, 157 în seria "Studii" şi 105 în seria "Surse"

Constatările cercetărilor au fost publicate cu regularitate în publicaţii profesionale periodice (Revizuire a Dreptului Penal, Criminalistică, Drept Penal, Practica Legală), în proceduri etc.

Structura OrganizaţionalăNumărul personalului ICSP a fost decis la 24 de poziţii.ICSP este divizat într-o secţiune de cercetare şi o secţiune administrativă care include un departament

economic. Proiectele de cercetare sunt efectuate de echipe de cercetare conduse de cercetători responsabili.

Biblioteca ICSP care asigură selecţia şi documentarea surselor şi serviciilor de informaţii a devenit o parte a bibliotecii Ministerului de Justiţie de la 1 iulie 2008.

Managementul ICSP: Director: Profesor Doctor Miroslav Scheinost Secretar: Magistrat Jan Rozum Secţia de Cercetare: Director: Profesor Doctor Martin Cejp, CSc. Departamentul Economic: Director: Marie Kadlecova

INFORMAŢII ICSP Institutul de Criminologie şi Prevenire Socială Contact: Namesti 14. Rijna 12, PB 87 15021 Praga 5, Republica Cehă Tel.: +420257 104404, Fax: +420 257 104403 e-mail: iksp@iksp.justice.czPentru mai multe informaţii: www.kriminologie.cz

23

DESPRE UNIVERSITATEA ERNST-MORITZ-ARNDT DIN GREIFSWALD GERMANIA

FACULTATEA DE CRIMINOLOGIEUniversitatea Greifswald a fost înfiinţată în anul 1456 şi este a doua ca vechime din nordul Europei.

Facultatea de drept a fost una dintre facultăţile fondatoare la acea dată. După închiderea facultăţii de drept în anul 1946, reunificarea Germaniei a oferit oportunitatea redeschiderii ei în anul 1991. Facultatea de Drept are acum în jur de 1.500 de studenţi în drept. Schimbul cu facultăţile de drept străine se bazează pe aproximativ 35 de contracte Socrate/Erasmus în Europa.

Frieder Dünkel a lucrat la Institutul de Drept Penal Străin şi Internaţional Max-Planck din Freiburg începând cu 1977. El a absolvit la Universitatea din Freiburg şi s-a mutat la Greifswald în 1992, unde predă criminologie, penologie, justiţie juvenilă, procedură penală şi drept penal. El a dezvoltat reţele de cooperare internaţională cu cercetătorii din estul, centrul şi chiar vestul Europei în domeniul cercetării penitenciarelor şi justiţiei juvenile. Printre altele, din 1994 el a dezvoltat mai multe proiecte Tempus (până în 2007) cu facultăţile de drept siberiene (Krasnojarsk, Ickiecsk, Tomsk etc.).

A lucrat mult cu Consiliul Europei ca expert în mai multe ţări, De asemenea, a fost membru al Consiliului Ştiinţific de Criminologie, unde lucrează momentan următorii

oameni de ştiinţă: Pascal Decarpes LL.M./F (Sociolog); Dr. Kirstin Drenkhahn (Avocat); Dirk Gebauer (Psiholog), Bernd Geng, M.A. (Sociolog); Andrea Gensing (Avocat); Dr. Edzard Glitsch (Psiholog); Joanna Grzywa LL.M./PL (Avocat); Robert Hildebrand (Avocat), Phil Hortsfield LL.M./GB (Avocat); Maik Kruger (Avocat), Johannes Kuhl (avocat), Dr. Christine Morgenstern (Avocat); Dr. Incke Pruin (Avocat), Stefanie Schollbach (Avocat); Dr. Juliane Zolondek (Avocat).

CERCETARE: STUDII ASUPRA PENITENCIARELOR, JUSTIŢIEI JUVENILE Ş1 CRIMINOLOGIEICercetarea la Facultatea de Criminologie a început în 1992. Este orientată empiric şi tratează probleme

criminologice fundamentale precum şi mai multe probleme orientate pe aplicaţie în domeniile administraţiei justiţiei juvenile şi sistemului penal. Mai mult, studiile comparative (din punct de vedere legal) sunt conduse în domeniile criminologiei, justiţiei juvenile şi sistemului penal, în special în ceea ce priveşte ţările europene. Aceste studii comparative la nivel internaţional cuprind regiunea Marii Baltice, în special şi mai specific Scandinavia şi Ţările Baltice precum şi ţările din Europa centrală şi de est (a se vedea proiectul "Mare Balticum" privind experienţele de violenţă ale tinerilor) precum şi problemele privind sistemul penal şi cele legate de Drepturile omului). Chestiunile empirice sunt în contextul problemelor fundamentale ale Justiţiei Penale privind organizarea şi eficientă controlului social privat şi bazat pe stat. Acestea încorporează de asemenea problemele de victimologie.

Proiecte comparative actuale la nivel internaţional: - Proiectul Mare Balticum: Drepturile omului în penitenciare - încarcerarea femeilor în Europa - Experienţele de violenţă: Sondajul Tinerilor din Mare Balticum- închisoarea pe termen lung şi problema drepturilor omului în statele membre ale Uniunii Europene - Sistemele justiţiei juvenile din Europa - situaţia actuală, dezvoltările reformei şi bunele practici

STUDIUL CRIMINOLOGIEI LA GREIFSWALDMasterat în Drept (LL.M. Crim) în Criminologie şi Justiţie Penală Programele post universitare sunt adaptate pentru absolvenţii din domeniul Dreptului, Psihologiei sau

ştiinţelor Sociale, care şi-au încheiat cu succes studiile superioare de cel puţin patru ani. Programul durează un an. El constă în module obligatorii din domeniul criminologiei, justiţiei juvenile, dreptului penal şi dreptului precum şi din module opţionale din domenii relevante din punct de vedere criminologic ale psihologiei, sociologiei şi medicinii legale. În plus, cercetătorii străini oferă cursuri individuale compacte de criminologie

24

comparativă internaţională şi justiţie penală (în mod regulat în engleză şi franceză). Studenţii pot acumula experienţă practică prin efectuarea propriilor investigaţii empirice în decursul pregătirii cercetării practice.

MECKLENBURG-POMERANIA DE VEST(În limba germană: Mecklenburg-Vorpommern) cu sediul administrativ în Schwerin, este al şaselea ca

mărime, dar numai al paisprezecelea ca populaţie dintre cele şaisprezece districte ale Germaniei. Cel mai mare oraş este Rostock cu o populaţie de aproximativ 200.000 de oameni. Alte oraşe importante includ Greifswald, Güstrow, Neubrandenburg, Stralsund şi Wismar. Parte de sud a districtului este marcată de o multitudine de lacuri, dintre care cel mai mare este Lacul Müritz.

Coasta Mării Baltice şi insulele ei (precum Rügen sau Usedom), oraşele, precum şi Mecklenburg Lake District sunt foarte populare în rândul turiştilor, făcând districtul una dintre destinaţiile turistice de top din Germania. Peste 15 % din suprafaţa Mecklenburg-Vorpommern este acoperită de rezerve naturale importante. Există peisaje culturale dezvoltate din punct de vedere istoric a căror înfăţişare actuală este rezultatul utilizării lor de către om în decursul secolelor.

Mecklenburg-Vorpommern este un tărâm al varietăţii. Acest lucru este adevărat nu numai pentru peisajul magnific dintre fluviul Elba şi Marea Baltică, ci şi pentru diversitatea evenimentelor culturale pe care le are de oferit. În special în sezonul cald, oamenii care sunt interesaţi de cultură, vor aprecia alegerea plină de culoare a evenimentelor.

Facultatea de Criminologie CONTACT: Universitatea Ernst-Moritz-Arndt Greifswald Rechts - und Staatswissenschaftliche Fakultät Lehrstuhl für Kriminologie Prof. Dr. Frieder Dünkel Domsttraße 20 D-17487 Greifswald Germania Tel.: ++49 (0) 3834 862138 Fax: ++49 (0) 3834 862155 E-mail: duenkel@uni-greifswald.de Internet: http://jura.uni-greifswald.de/duenkel

25

26

CRIMINOLOGIE LA CAMBRIDGE

Clădirea şi Biblioteca În septembrie 2004, Institutul de Criminologie s-a mutat într-o clădire modernă construită în acest scop pe locul Sidgwick. Acesta se află într-o zonă liniştită la o

distanţă de cinci minute de mers pe jos de centrul oraşului. Clădirea găzduieşte săli de lectură cu echipament audio-video de ultima generaţie şi câteva săli de întâlniri. Studenţilor doctoranzi (PhD) le sunt puse la dispoziţie birouri şi computere. Pentru masteranzii în filozofie (MPhil) este disponibilă o cameră comună cu o reţea de zece calculatoare.

Biblioteca Radzinowicz se mândreşte cu unele dintre cele mai cuprinzătoare colecţii criminologice din lume. Pe lângă cea mai actualizată literatură şi o vastă selecţie de publicaţii periodice, ea găzduieşte un număr de volume rare, incluzând o colecţie specială donată de Sir Leon Radzinowicz. Camerele ei spaţioase, bine luminate şi personalul binevoitor o fac uşor de folosit şi un loc plăcut pentru a lucra.

În afara Institutului, fiecare student este membru al unui Colegiu care oferă cazare şi o gamă de activităţi sociale, intelectuale şi sportive.

Studenţii şi Sprijinul lor Studenţii Institutului de Criminologie sunt din toată

lumea. În ultimii cinci ani am atras studenţi din peste 30 de ţări de pe toate continentele. Mulţi vin direct din programe pentru studenţi; alţii sosesc în urma unei experienţe bogate ca specialişti în domeniul justiţiei penale. În plus fata de studenţii care au studiat criminologia anterior, mulţi sosesc pentru a începe un Mphil cu backgrounduri în discipline, precum dreptul, sociologia, psihologia, biologia şi istoria. La terminarea studiilor, studenţii noştri şi-au asigurat un loc de muncă în cadrul academiei sau practică justiţia penală, în cercetare politică, agenţii voluntare şi multe alte domenii. Multe departamente influente de Criminologie din universităţile din Europa şi America de Nord îi consideră pe absolvenţii Institutului de Criminologie de la Cambridge printre specialiştii lor de vârf.

Sprijin Financiar Institutul oferă în prezent 3 până la 4 burse de studiu 1+3 ale Consiliului de Cercetare Economică şi

Socială în fiecare an. Ele le dau posibilitatea destinatarilor să studieze pentru MPhil în Cercetare Criminologică, urmat de trei ani de cercetare de doctorat care duce la titlul de Doctor, sau alternativ, ele pot fi folosite exclusiv pentru trei ani de studii pentru calificativul de Doctor (PhD). Cambridge Commonwealth Trust, Cambridge Overseas Trust, Cambridge European Trust şi Gates Cambridge Trust sunt alte surse potenţiale de finanţare.

Mai mult, Institutul oferă mai multe burse Wakefield în fiecare an şi studenţii pot face cerere de susţinere de la fondul Lopez-Rey. Alte fonduri sunt disponibile de la Colegii.

Alte informaţii şi cum să vă înscrieţi. Pentru detalii despre procesul de înscriere şi sfaturi despre potenţialele surse de finanţare, vă rugăm să

contactaţi: Pentru cursuri Mphil (Master of Philosophy) şi PhD (Doctorat): Catherine Byfield +44 (0) 1223 335363, graduate.administrator@crim.cam.ac.uk Pentru cursuri MSt (Master of Study): Lucinda Bodwitch +44 (0) 1223335373, mst.administrator@crim.cam.ac.uk Institutul de Criminologie, Bulevardul Sidgwick, Cambridge, CB3 9DA, Regatul Unit al Marii Britanii

27

UniversitateaÎnfiinţată în anul 1209, Universitatea Cambridge este una dintre cele mai vechi

universităţi din lume. Clădirile frumoase ale colegiilor vechi fac Cambridge-ul un oraş minunat pentru a trăi şi a studia. Universitatea are de asemenea o reputaţie la nivel mondial pentru excelenţa sa ştiinţifică. În decursul anilor, studenţii de la Cambridge au primit mai multe premii Nobel decât cei ai oricăror alte universităţi. Universitatea Cambridge este întotdeauna catalogată printre universităţile de top din lume. Ea are 12.000 de studenţi şi 5.000 de studenţi absolvenţi şi oferă o gamă largă de discipline cu o componentă bine echilibrată de ştiinţe, arte şi ştiinţe umaniste. Exista aşadar o oportunitate amplă pentru interacţiune şi schimb interdisciplinar. Universitatea întreprinde momentan o campanie majora de strângeri de fonduri ca parte a celebrării celei de-a 800-a aniversări.

Institutul de CriminologieInstitutul de Criminologie are o reputaţie mondială pentru excelenţă atât în cercetare cât şi în predare. Fondat de Sir Leon Radzinowicz acum 50 de ani, a fost primul institut de criminologie din Europa şi a exercitat o puternică influenţă asupra dezvoltării disciplinei. Tradiţia de competenţă şi conducere continuă până în prezent. Personalul academic central al institutului îi include pe Sir Anthony Bottoms, Timothy Coupe, Ben Crewe, Mandeep Dhami, Manuel Eisner, David Farrington, Loraine Gelsthorpe, Adrian Grounds, Andrew von Hirsch, Friedrich Lösel (Director), Paula Kautt, Roy King,

Alison Liebling, Katrin Müller-Johnson, Kate Painter, Lawrence Sherman şi Per-Olof Wikström, dintre care mulţi sunt lideri internaţionali în domeniile lor. Personalul academic şi de cercetare distins suplimentar completează şi consolidează comunitatea academică şi Prietenii Vizitatori din întreaga lume contribuie adesea la programe de predare. Personalul aparţine unor medii internaţionale multidisciplinare şi are orientări clare empirice şi teoretice. Interesele lor acoperă o gamă largă de subiecte: de exemplu, dezvoltarea delincvenţei, contexte sociale şi criminalitatea, poliţie, justiţie penală, teoria penală, condamnarea, închisori şi corecţii, tratamentul infractorilor sexuali, sănătate criminalistică mentală şi teorii criminologice.

Institutul este casa a patru Centre de Cercetare înfloritoare: • Căi în Criminalitate, • Teoria Penală şi Etica, • Cercetarea Penitenciarelor şi • Centrul Jerry Lee pentru Criminologie Experimentală. Ca o recunoaştere a cercetărilor lor extraordinare, criminologii de la Cambridge au fost distinşi cu

numeroase premii internaţionale prestigioase. Mai multe detalii pot fi găsite pe www.crim.cam.ac.uk.

Programe pentru TitluriPrograme de doctorat (PhD)Programul nostru de doctorat este foarte popular; există în jur de 35 de studenţi doctoranzi. Studenţii

doctoranzi în criminologie de la Cambridge sunt supravegheaţi de cercetători lideri în domeniile alese de ei. Publicaţiile studenţeşti au fost recunoscute pe plan internaţional. Institutul oferă, de asemenea, doctorate part-time.

Programe MPhil (Master of Philosophy)Institutul oferă două titluri MPhil care au durata unui an academic: MPhil în Criminologie şi Mphil în

Cercetare Criminologică. Ultimul include metode mai cuprinzătoare de cercetare şi pregătire şi este recomandat pentru toţi studenţii care sunt interesaţi de un doctorat. Programele constau din module centrale şi cursuri pe subiecte din patru zone tematice. Modulul central este obligatoriu şi îi familiarizează pe studenţi cu gândirea şi cercetarea criminologică actuală. Celelalte cursuri acoperă subiecte din patru zone tematice.

Cauzele Infracţiunilor Criminologie de dezvoltare, context social şi infracţiune, comparaţie inter-culturală, tipuri de infracţiuni

Justiţie PenalăTeorie penală, penitenciare şi penologie, instanţe şi condamnare, justiţie pentru tineri, pedepse comunitare, poliţie.

Module centraleAcoperă teoria criminologică, pregătirea comprehensivă şi le oferă studenţilor înţelegerea

28

cercetării criminologice actuale.

Criminologie experimentală şi prevenţiePrevenire de dezvoltare, prevenire situaţională, politică şi cercetare bazată pe probe.

Sănătate Mentală

CriminalisticăSănătate mentală şi infracţiune, evaluare şi management al riscului, tratament criminalist.

Programe MSt (Master of Study)Oferim cursuri part-time pentru titluri concepute pentru poliţişti la mijloc de carieră şi ofiţeri de corecţie

Masteratul în Criminologie aplicată şi Managementul Poliţiei este adaptat pentru a se potrivi poliţiştilor, în timp ce Masteratul în Criminologie aplicată, Penologie şi Management se adresează membrilor de rang înalt ai sistemului de justiţie penală, deşi există multe ocazii în care cele două se întâlnesc. Ambele cursuri duc la o Diplomă după un an de studiu şi la un titlu de Master după doi ani. Studenţilor li se cere să stea la Cambridge timp de şase săptămâni în anul pentru Diplomă şi cinci săptămâni în anul pentru Master. În plus, sunt oferite cursuri de scurtă durată pentru specialişti dintr-o gamă largă de profesii din justiţia penală.

ANUNŢAREA UNEI NOU PORTRET ANIVERSAR DE 50 DE ANI AL INSTITUTULUI DE CRIMINOLOGIE

CUPRINS• Introducere de Directorul Institutului• O mamă de 750 de ani primeşte un copil nou: Institutul de Criminologie 1959-2009 • Liderii orchestrei: Directori şi membrii ai personalului din conducere • Ştiinţă solidă, dar nu turn de fildeş: Programele de Învăţământ ale Institutului: - Studenţi full-time - Întrunirea nevoilor practicant - studenţilor• Psihiatrie criminalistică alături de criminologie: o colaborare specială•Studiul Cambridge privind Dezvoltarea Delincvenţei: o piatră de hotar în criminologie• Infracţiuni şi Justiţie Penală iluminate prin cercetare: dezvoltări contemporane • Îndeplinirea dorinţelor lui Wolfson: Biblioteca Radzinowicz şi Fondul Wakefield • Căi multiple pornind de la Cambridge: absolvenţi faimoşi • Naţiuni unite în criminologie: vizitatori la Institut • Durând mai mult decât orice guvern: influenţând politica şi practicile • Paşi către o casă permanentă: clădirile Institutului • Predicţii şi viziuni de viitor: criminologie în secolul 21

ÎNSCRIEŢI-VA DEVREME ŞI NUMELE DUMNEAVOASTRĂ VA APĂREA ÎN CARTE Pentru a vă înscrie la preţul special pre-publicaţie de 35,00 lire sterline (plus p&p), puteţi comanda

sigur online sau pur şi simplu returna formularul detaşabil, incluzând un cec sau datele cardului dumneavoastră de credit, la Third Millennium Information. Pentru a economisi în privinţa transportului şi ambalării, va rugăm să indicaţi ca aţi dori să vă ridicaţi exemplarul cărţii de la Institut pe baza formularului de comandă.

DESPRE CARTE Fondat în anul1960 de Sir Leon Radzinowicz, Institutul de Criminologie a fost primul de acest fel din

Marea Britanie şi a exercitat o influenţă puternică asupra dezvoltării disciplinei. Tradiţia competenţei şi autorităţii continua până în prezent.

Cum se apropie a cincisprezecea sa aniversare, Provocarea Infracţiunilor: Un portret al Institutului Cambridge de Criminologie, va fi o prezentare de ansamblu energică a istoriei şi activităţilor Institutului:

• un volum cartonat, bogat ilustrat cu imagini de arhivă şi fotografii comandate special• peste 35.000 de cuvinte din texte scrise de experţi membrii ai Institutului• va include anecdote, memorii şi suveniruri din trecutul vieţii de student – cu contribuţii de la studenţii

absolvenţi şi personalul fiecărei generaţii.Programat pentru publicare pe data de 24 septembrie 2009.

VĂ RUGĂM SĂ TRIMITEŢI CONTRIBUŢIILE DUMNEAVOASTRĂ Cartea va include mai multe articole scrise de către membrii experţi ai Institutului, dar pentru a o face o

adevărată reflecţie vă rugăm să trimiteţi scurte anecdote sau memorii de cel mult de 500 de cuvinte reamintind experienţa studiului în cadrul Institutului, personalităţi, uşile pe care le-a deschis, perspectivele culese, momente amuzante sau cu adevărat dureroase etc. Sperăm să includem studenţii absolvenţi şi personalul fiecărei generaţii.

Vă rugăm să trimiteţi contribuţiile dumneavoastră la:

29

Editor, Challenging Crime, c TMI Ltd, 2 - 5 Benjamin Street, Londra FC1 M 5QL E-mail: criminology@tmiltd.com

UN MESAJ DE LA DIRECTORÎn septembrie 2009, Institutul de Criminologie din Cambridge a sărbătorit cea de-a 50-a aniversare. O

jumătate de secol oferă o oportunitate pentru a revizui procesul schimbării, în instituţii sau în societate în general. Într-un moment în care subiecte precum violenţa tinerilor, terorismul, supraaglomerarea penitenciară şi teama de infracţiuni sunt probleme cheie în multe ţări - chiar dacă cifrele generale ale infracţiunilor descresc adesea - munca Institutului este mai relevantă ca niciodată. Cincizeci de ani de cercetare interdisciplinară privind originile, prevenirea şi controlul infracţiunilor au transformat Institutul într-un lider mondial în domeniul lui, iar contribuţiile lui ajută la schiţarea modului în care societatea echilibrează nevoia societăţii de ordine socială cu liberate individuală în conformitate cu litera legii.

Provocarea Infracţiunilor: Un portret al Institutului Cambridge de Criminologie este proiectată ca o prezentare de ansamblu, informativă şi antrenantă, a muncii viguroase şi inventive a Institutului din zilele de pionierat, până în prezent.

Întotdeauna angajat în abordări inovative combinând un număr de discipline, Institutul de Criminologie a menţinut contactul cu agenţiile naţionale guvernamentale responsabile cu aplicarea legii, rămânând întru totul un membru integral al familiei Universităţii Cambridge. Prezentarea generală se încheie, aşa cum trebuie, cu o apreciere a problemelor cu care se confruntă societatea în lumea globalizată a secolului 21. Departe de volumul academic, aceasta carte energică va fi de interes pentru cititorii dincolo de comunitatea academică şi eu v-o recomand.

Profesor Friedrich Lösel Director

EDITORI Editor Proiect Catherine Walston este editor cu experienţă, cu o puternică legătură de familie cu Cambridge. Celelalte

cărţi ale ei pentru Third Millennium includ Pembroke on Our Time şi The Hidden Hall, un portret al Trinity Hall, Cambridge.

Editor Consilier Profesorul Sir Anthony Bottoms a fost Profesor Wolston de Criminologie din 1984 până în 2006 şi de

asemenea Director al Institutului din 1985 până în 1998. EI a fost ales Prieten al Academiei Britanice în 1997 şi premiat cu Premiul Sellin-Glueck al Societăţii Americane de Criminologie în 1996.

Contribuitori Dr. Manuel Eisner, Prof. David Farrington, Dr. Loraine Gelsthorpe, Doamna Mary Gower, Dr. Adrian

Grounds, Prof. Andrew von Hirsch, Prof. Roy King, Prof. Alison Liebling, Prof. Friedrich Lösel, Prof. Lawrence Sherman şi Prof. P-O Wilkstrom.

EDITORUL Third Millennium Publishing este un producător specialist de cărţi deosebite pentru instituţiile

academice şi culturale importante, inclusiv şcoli, universităţi, colegiile Oxford şi Cambridge, Lincoln's Inn şi Inner Temple. Third Millennium a publicat cărţi despre Clare College, Corpus Christi College, Girton College, Pembroke College, St John's College şi Trinity Hall, Cambridge şi Christ Church, Oxford.

Titlurile publicate recent includ volume despre Keble College, Oxford şi Universitatea Cambridge.

30

PROIECTUL EURO-JUSTISIndicatori ştiinţifici ai încrederii în justiţie

INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA POLITICIICătre o evaluare bazată pe dovezi a încrederii publice în justiţie

şi a sentimentelor publice de securitate în Europa

Conceptul EURO-JUSTIS şi misiunea EURO-JUSTIS este un proiect destinat să le furnizeze instituţiilor Uniunii Europene şi Statelor Membre

noi indicatori bazaţi pe dovezi pentru evaluarea încrederii publice în justiţia penală şi a sentimentelor publice de securitate.

Dacă Guvernul şi Uniunea Europeană nu au indicatori adecvaţi şi dovezi ştiinţifice privind încrederea şi legitimitatea în timp, nu vor putea măsura impactul politicilor justiţiei penale. Indicatorii de încredere şi legitimitate sunt vitali pentru o mai bună formulare a problemelor încrederii publice şi a monitorizării mai eficiente a schimbărilor încrederii publice ca răspuns la inovaţia politicii. Fără astfel de indicatori, există riscul ca politicile legate de infracţiuni să devină supra-concentrate pe obiective de scurt timp ale controlului infracţiunilor.

Indicatorii EURO-JUSTISProiectul EURO-JUSTIS a dezvoltat baterii de indicatori bazaţi pe sondaje ai încrederii publice în

justiţie - un termen folosit aici pentru a adopta probleme legate de corectitudine, încredere şi nesiguranţă. Rezultatele sondajului în diferite ţări europene se va interpreta împotriva colecţiilor de date contextuale

la nivel naţional privind probleme de infracţionalitate şi pedepse, eficienţa justiţiei, bunăstarea economică şi inegalităţi sociale.

EURO-JUSTIS şi Sondajul Social EuropeanÎn urma unei licitaţii de succes în 2009 făcută de nişte parteneri EURO-JUSTIS, întrebările sondajului

elaborat de EURO-JUSTIS sunt incluse în Runda 5 a Sondajului Social European (SSE), formând un modul privind încrederea în poliţie şi instanţele penale.

SSE este un sondaj social condus la nivel academic destinat să schiţeze şi să explice interacţiunea dintre instituţiile europene în schimbare şi atitudinile, credinţele şi modelele de comportament ale diverselor populaţii din Europa.

Sondajul bienal acoperă peste 30 de naţiuni şi datele SSE, care vor fi disponibile la sfârşitul anului 2011, vor furniza cel mai cuprinzător şi mai calitativ set de indicatori sociali de încredere în justiţie şi legitimitatea autorităţilor legale din Europa.

Harta EURO-JUSTIS O hartă activă şi care poate fi accesată printr-un click pe site-ul EURO-JUSTIS expune rezultatele

proiectului şi le oferă vizitatorilor o metodă simplă şi unitară de accesare a informaţiilor şi datelor despre încredere.

Grupul Expert Extern (GEE) EURO-JUSTISUn grup de experţi externi a fost înfiinţat pentru a sprijini munca proiectului EURO-JUSTIS. GEE

stabileşte standardele pentru rezultate ştiinţifice la nivel înalt ale proiectului şi validează rezultatele împotriva acestor standarde. Julian Roberts, Profesor de Criminologie la Universitatea Oxford, este preşedintele EURO-JUSTIS GGE.

Tabel cronologic EURO-JUSTIS Proiectul EURO-JUSTIS a început la 1 martie 2008 şi va dura pana in februarie 2011. 17-18 martie 2008 Întâlnire iniţială în Leuven, Belgia. 24-26 martie 2009 Conferinţa anuală EURO-JUSTIS de la Sofia În 2009 Proiectarea unor noi indicatori sociali ai încrederii publice si strângerea de date contextuale bazate pe

naţionalitate. 6-7 mai 2010 Conferinţa anuală EURO-JUSTIS din Parma. Septembrie 2010

31

Întâlnire de proiect în Budapesta.

Primăvara târzie 2011 Conferinţa finală EURO-JUSTIS de la Londra.

www.eurojustis.eu

Echipa bazată pe Proiecte de Cercetare a EURO-JUSTISCoordonatorKing's College Londra Institutul pentru Cercetare a Activităţilor Poliţieneşti PenaleProf. MIKE HOUGH Marea Britanie - Londra Parteneri Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică Departamentul de Cercetare şi Coeziune/Cercetare Pact Unit - Prof. SEBASTIAN ROCHE, Franţa - Paris Centrul pentru Studiul Democraţiei Program de Drept - Dr. MARIA YORDANOVA Bulgaria - Sofia Institutul European pentru Prevenirea şi Controlul Infracţiunilor, Afiliat Naţiunilor Unite

(HEUNI) Director KAUKO AROMAA Finlanda - Helsinki Academia Ungară de Ştiinţe Institutul de Ştiinţe Politice - Dr. ZSOL T BODA Ungaria - Budapesta Şcoala Londoneză de Ştiinţe Politice şi Economice Institutul de Metodologie - Dr. JONATHAN JACKSON Marea Britanie - Londra Centrul de Prevenire a Infracţiunilor din LituaniaDirector EVALDAS VISOCKAS Lituania - Vilnius Universitatea de Studii din Parma Departamentul Ştiinţe Penale Dr. STEFSNO MAFTEI Italia - Parma Universitatea Sheffield Facultatea de Drept - Prof. STEPHEN FARRALL Regatul Unit - Sheffield

Contactaţi Proiectul EURO-JUSTIS Profesor Mike Hough Etajul 8, Melbourne House, King's College Londra Strand - Londra WC2R 2LS mike.hough@kcl.ac.uk, +44 207 848 1742

Contribuiţi la proiectul EURO-JUSTISCercetătorii şi strategii interesaţi de încrederea în justiţia, teama de infracţiuni şi probleme legate de

securitate pot participa la proiectul EURO-JUSTIS şi sunt încurajaţi să abordeze echipa de cercetare a EURO-JUSTIS pentru detalii şi evenimente şi oportunităţi de cercetare.

Newsletter EURO-JUSTIS Înscrieţi-vă pentru newsletter pe www.eurojustis.eu şi primiţi actualizări despre progresul

EURO-JUSTIS, dezbateri academice asupra încrederii publice şi teama de infracţiuni. Proiectul EURO-JUSTIS este cofinanţat de FP7 2007-2013 a Comunităţii Europene, cu numărul de

acord de acordare 217311.

32