Departamentul Instituţiilor PenitenciareMinisterul Justiţiei al Republicii Moldova

Misiunea Norvegiană de Experţi pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Moldova

Propunere de Proiect:

Crearea unui penitenciar model pentru minori conform standardelor europene

Februarie 2012 – Decembrie 2014

Chișinău 2012

1

CUPRINS

1. Sumar executiv …………………………………………………………………………………....…………………….…3

2. Obiectivele Proiectului ………………………………………………………..…………………………………………3

3. Contextul şi argumentarea Proiectului……………..……………………………………………………………4

4. Conceptul Proiectului. Aspectul inovativ.………………………………………..……………………………12

5. Scopurile, obiectivele şi acţiunile Proiectului (matricea cadrului logic)…………………..…….18

6. Principiile implementării Proiectului ……………………………………..…………………………………….23

7. Analiza riscurilor şi SWOT……………………………………………………………………………………………..26

8. Bugetul ………………………………………………………………………………………………………………………..28

9. Anexe……………………………………..…………………………………………………………………………….……..33

2

1. Sumar executiv

Astăzi, Republica Moldova continuă în mare parte să aplice sistemul penitenciar moştenit din perioada URSS, model ce nu ţine cont de noile practici internaţionale în domeniu, fapt ce determină perpetuarea şi chiar agravarea situaţiei din această ţară la capitolul justiţiei restaurative. Nivelul recidivei în rândul persoanelor condamnate la privaţiune de libertate în Republica Moldova este estimat la 60%1, fiind generat de condiţii de detenţie degradante2, mecanism de resocializare slab dezvoltat, subcultură criminală existentă în penitenciare şi ineficienţa procesului de reintegrare post-eliberare, inclusiv prin lipsa locurilor de muncă după eliberarea din penitenciar, situaţia fiind şi mai complicată la nivel de consecinţe sociale atunci când vorbim despre justiţia penală a minorilor. Scopul acestui proiect este de a contribui la reformarea sistemului penitenciar din Republica Moldova prin crearea unei instituţii corecţionale pentru minori ce ţine cont de practicile pozitive europene din domeniu şi respectarea drepturilor omului.

2. Obiectivele Proiectului sunt:

a. Asigurarea condiţiilor minime de detenţie şi infrastructură a instituţiei corecţionale pentru minori a Departamentului Instituţiilor Penitenciare (DIP).

b. Instituirea şi aplicarea programelor de re-educare şi reintegrare pentru minorii în cadrul sistemului penitenciar prin consolidarea capacităţilor personalului penitenciarului în oferirea de programe adecvate pentru delincvenţii juvenili.

c. Ajustarea cadrului normativ cu privire la detenţia, resocializarea şi reintegrarea minorilor.

d. Preluarea practicilor de re-educare a minorilor în detenţie din instituţii similare europene şi norvegiene.

Proiectul va fi implementat de Ministerul Justiţiei, în colaborare cu parteneri locali şi internaţionali.

Perioada de implementare a proiectului: martie 2012 – decembrie 2014.

Bugetul proiectului constituie 1.916.786,23 euro

3. Contextul și argumentarea proiectului1Strategia Naţională de Dezvoltare a Republicii Moldova 2012-2020, proiect, pagina 56. 2Conform statisticii Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în 51 din 59 cauze contra Moldovei este invocată violarea art. 3 şi ţin de tratamentul inuman şi degradant al condiţiior de detenţie.

3

Indicatorii infracţionali3 referitori la minori pentru Republica Moldova din ultimii zece ani scot în evidenţă tendinţa descendentă a minorilor condamnaţi, care s-a micşorat aproximativ de cinci ori în 2010 (410 persoane) comparativ cu anul 2000 (1934 persoane), precum şi ponderea acestora în totalul persoanelor condamnate – de două ori în anii de referinţă. Scăderea considerabilă a numărului de minori în detenţie se datorează în special amnistierii din 2008, dar şi modificărilor operate în legislaţia penală prin care au fost introduse alternative la detenţie, cum ar fi munca în folosul comunităţii, sistemul de probaţiune sau medierea.

În funcţie de tipul infracţiunii, distribuţia minorilor condamnaţi nu diferă de specificul general al infracţionalităţii juvenile: cea mai mare parte de infracţiuni care au dus la condamnarea minorilor includ furturile, jafurile şi tâlhăriile, actele de huliganism şi viol. În dinamica anilor de referinţă, remarcăm o micşorare eminentă a ponderii minorilor condamnaţi pentru furt cu circa 38%, de la 72,1% în 2000 la 45,1% înregistrate în 2010. Cu toate acestea, trezeşte îngrijorare ascensiunea ponderii minorilor condamnaţi pentru infracţiuni grave, precum viol (circa 7% în 2010 faţă de 1% în 2000), jaf (circa 14% faţă de 8,3%), infracţiuni legate de droguri (circa 4% faţă de 1%). Deşi prezintă o diminuare nesemnificativă către anul 2010, totuşi, cu o tendinţă general crescătoare pentru perioada evaluată se înscriu şi minorii condamnaţi pentru actele de huliganism (8,3% în 2008 faţă de 3,6% în 2000) şi omor (2,9% în 2009 faţă de 0,8% în 2000). Ultimele date indică de asemenea intensitatea sporită a caracterului violent al infracţiunilor comise de minori precum şi incidenţa recidivismului în cadrul infracţiunilor comise de minori. Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Interne, în 2011 a fost înregistrat un număr total de 1448 infracţiuni comise de minori, 181 dintre care au fost recidiviste, 225 au fost comise de grupuri de adolescenţi, 33 au fost comise sub influenţa alcoolului. Aceste cifre de asemenea indică o influenţă considerabilă a subculturii criminale în rândurile adolescenţilor.

În această ordine de idei, dat fiind că minorii sunt implicaţi în comiterea a unui număr tot mai mare de infracţiuni grave, a crescut respectiv ponderea celor condamnaţi la privaţiune de libertate, de la 9,8% din totalul minorilor condamnaţi în 2000 până la 22,4% în 2009, diminuându-se relativ către anul 2010 până la 18%. O altă confirmare a faptului că crimele minorilor capătă o cruzime sporită rezultă şi din ponderea persoanelor deţinute pentru omor în numărul total de minori deţinuţi, care s-a majorat de la 8,3% (3 cazuri) în 2000 până la 41,7% (10 cazuri) în 2010.

Delicvenţa juvenilă în Moldova este însoţită de frecvente fenomene ale absenteismului şi abandonului şcolar. Din numărul total de minori care au comis infracţiuni în 2010, 85,7% sunt persoane neîncadrate în sistemul de educaţie. Cu referire la statutul social al minorilor implicaţi în săvârşirea infracţiunilor, conform datelor prezentate de organele de ordine s-a stabilit că pentru anul 2010: 40,2% – fac parte din familii vulnerabile; circa 22% – provin din familii monoparentale; 8% – din familii cu mulţi copii; circa 26% – sunt din categoria celor rămaşi fără îngrijirea unuia sau a ambilor părinţi ca urmare a plecării la muncă peste hotare; 4,2% – sunt beneficiarii instituţiilor rezidenţiale.

3Baza de date a Biroului Naţional de Statistică // www.statistica.md

4

Învăţământul este factorul-cheie pentru resocializarea reuşită şi reintegrarea minorilor delicvenţi. Programele de învăţământ actuale ale penitenciarului existent pentru minori nu face faţă provocărilor educaţionale ale copiilor din detenţie. Conform standardelor şi instrucţiunilor existente, învăţământul pentru copii din Penitenciarul Nr. 2 Lipcani este în responsabilitatea Şefului Serviciului Asistenţă Psihologică şi Socială. Acest serviciu include 6 şefi de sector, 12 învăţători şi 3 instructori responsabil de învăţământul profesional.

În pofida standardelor, în realitate, doar doi şefi de sector sunt implicaţi în monitorizarea educaţională şi supravegherea minorilor. Implicarea generală a minorilor în activităţi educaţionale este sporadică şi selectivă. Performanţa şcolară a copilului în general depinde de premizele sale individuale pentru continuarea studiilor. Programele de studii formale nu fac posibilă abordarea individuală, metodele afirmative, evaluarea detaliată a necesităţilor educaţionale / şcolare ale fiecărui copil Deşi curriculum-urile existente oferă o bază bună pentru instruirea generală sau profesională, minorii înregistrează o reuşită şcolară foarte joasă, nemaivorbind de o resocializare solidă.

Potrivit Departamentului Instituţiilor Penitenciare (în continuare “DIP”), în actualul Penitenciar pentru minori de la Lipcani, 30 de copii frecventează cursurile de studii generale şi peste 40 de copii sunt înscrişi în învăţământul profesional. Curriculum-urile pentru învăţământul general cuprinzător precum şi pentru învăţământul profesional sunt elaborate de Ministerul Educaţiei. În acelaşi timp, DIP susţine că interesul copiilor atât pentru cursurile generale, cât şi pentru cele profesionale este foarte mic, precum şi aplicarea de către învăţătorii şcolari a metodelor educaţionale individuale este estimată la mai puţin de 30% din norma de lucru.

Lipsa dotărilor (săli de clasă separate, materiale didactice etc.) este un alt motiv al reuşitei şcolare joase printre deţinuţi.

În pofida unui număr relativ mare de angajaţi, din cauza abordării statice a securităţii, doar 30% din angajaţii penitenciarului se implică în activităţi educaţionale, sportive şi de resocializare. În pofida standardelor existente, se atestă o lipsă de colaborare între serviciul educaţional din cadrul instituţiei şi serviciile similare din comunitate.

Din aceste considerente, proiectul urmăreşte restructurarea întregului sistem de învăţământ pentru minorii din regimul de arest preventiv şi regimul de detenţie. În acest sens, proiectul prevede:

- Elaborarea unui nou regulament cu stipularea clară a responsabilităţii personalului pentru educaţia deţinuţilor, precum şi clarificarea rolului instituţiilor comunitare în acest sens.

- Faptele menţionate mai sus impun o intervenţie emergentă a autorităţilor publice din R. Moldova, precum şi a organizaţiilor partenere în restructurarea sistemului de detenţie şi resocializare a minorilor. În acest sens, Ministerul Justiţiei, împreună cu DIP au lansat în 2009 o reformă amplă a justiţiei juvenile, care a inclus restructurarea majoră a cadrului normativ (introducerea medierii, lucrului în folosul comunităţii etc.). Însă din cauza restricţiilor bugetare, obiectivele principale ale restructurării – crearea unei instituţii corecţionale noi

5

pentru minori a rămas sub semnul întrebării. Prin implementarea prezentului proiect, vor fi abordate trei aspecte-cheie:

1. Pregătirea unei noi generaţii de profesionişti care să lucreze cu minorii conform unei scheme intensive de re-educare. Este iminentă necesitatea de recalificare, identificare a specialiştilor şi o nouă abordare a angajării personalului. Astfel, va fi elaborat şi implementat un modul de instruire de trei luni pentru fiecare angajat nou al noului penitenciar. Disciplinele esenţiale vor fi: dreptul penal, etică şi profesionalism, securitatea, resocializarea, crearea unei comunităţi terapeutice, abilităţi de comunicare. Instruirea conducerii va mai include în afară de aceasta, aspecte de leadership, managementul penitenciarului şi orientarea personalului.

2. Elaborarea şi implementarea unui nou plan de învăţământ şi resocializare, precum şi implementarea conceptului de „comunitate terapeutică”, ceea ce înseamnă crearea condiţiilor reale pentru schimbare a perspectivelor pentru foştii deţinuţi. În cadrul proiectului va fi pilotat un curriculum nou, adaptat la necesităţile minorilor, modele de evaluare psihologică şi consiliere, programe de divertisment şi sportive.

3. Crearea condiţiilor minime necesare pentru trai, studii şi petrecere a timpului liber. Actualele dotări ale Penitenciarului de la Lipcani nu sunt nici pe departe potrivite pentru o abordare individuală a educaţiei şi îngrijirii, şi creează inegalităţi serioase între copiii din regimul de arestare preventivă şi cei din regimul detenţie. De asemenea, noile dotări vor oferi condiţii adecvate (potrivit modelului norvegian) de sanitaţie, activităţi sportive şi recreare pentru fiecare minor.

Instituţiile privative de libertate destinate minorilor: minorii de sex masculin din Republica Moldova cărora li s-a aplicat pedeapsa privativă de libertate o execută în Penitenciarul nr. 2 -Lipcani, iar minorele execută pedeapsa cu închisoarea într-un sector specializat al Penitenciarului nr.7 - Rusca (recent reconstruit).

Mai multe cercetări, cum ar fi cele realizate de UNICEF Moldova sau Institutul de Reforme Penale, au constatat că personalul din Penitenciarul nr.2 - Lipcani nu dispune de o instruire de specialitate adecvată care să fie axată pe reabilitarea, resocializarea şi reintegrarea minorilor lipsiţi de libertate. Astfel, dintre angajaţii cu statut special; doar 30 de colaboratori au studii superioare, 18 dispun de studii medii de specialitate şi 38 studii medii profesionale şi liceale. În Penitenciarul respectiv, doar 30% din numărul total de angajaţi interacţionează nemijlocit cu deţinuţii în cadrul activităţilor socio-educative.

Din această cauză, rezultatele activităţilor actuale privind reeducarea minorilor şi diminuarea riscului de recidivă desfăşurate de către Penitenciarul nr.2 – Lipcani au un impact insuficient; astfel fiind necesară intervenţia imediată în reabilitarea situaţiei actuale prin schimbări ce ar contribui la revizuirea conceptuală a executării detenţiei prin educaţie corespunzătoare, ghidare şi instruire vocaţională, asigurarea libertăţii gândirii, conştiinţei şi religiei, accesul la recreare, inclusiv, la educaţie fizică şi sport.

6

Penitenciarul nr.2 – Lipcani a fost instituit la 9 aprilie anul 1956, pe teritoriul şi în spaţiile unui fost regiment militar, construit în perioada 1921–1940. În anul 2005; în baza Hotărârii Guvernului Nr. 826, Colonia de reeducare nr.2 din or. Lipcani a fost redenumită în Penitenciarul nr.2 – Lipcani. În perimetrul instituţiei sunt dislocate blocuri de locuit, o şcoală şi zona de producere. Instituţia dispune de 3 sectoare separate, sector pentru minori, pentru adulţi (foşti angajaţi ai organelor de menţinere a ordinii publice) şi în cel de al 3-lea sector sunt amplasate celulele secţiei de carantină şi a izolatorului disciplinar.

Clădirile, iniţial concepute ca şi cazarme pentru militari, nu au fost reamenajate sau adaptate pentru specific penitenciar şi nici nu beneficiat de reconstrucţie capitală din anii 80 ai secolului trecut, infrastructura de alimentare cu apa şi încălzire fiind într-o stare inacceptabilă, iar blocurile sanitare fiind departe de a asigura condiţii adecvate.

3.1 Contextul legal și de politici al Proiectului

În procesul de implementare proiectul va ţine cont de legislaţia naţională şi de următoarele documente internaţionale:

Convenţia Naţiunilor Unite împotriva torturii şi altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante;

Convenţia europeană pentru prevenirea torturii şi a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante;

Recomandarea Rec(2006)2 a Comitetului de Miniştri către Statele Membre privind regulile penitenciare europene;

Recomandarea Rec (92)22 cu privire la suprapopularea penitenciarelor; Recomandarea CM/Rec(2008) 11 a Comitetului de Miniştri către Statele Membre cu privire

la regulile europene pentru infractorii minori supuşi sancţiunilor sau măsurilor;

Recomandarea Nr. R (97) 12 a Comitetului de Miniştri către Statele Membre privind personalul implicat în implementarea sancţiunilor şi măsurilor;

Recomandarea Rec(2003)23 cu privire la eliberarea condiţionată a deţinuţilor;

Recomandarea CM/Rec (2010)1 a Comitetului de Miniştri către Statele Membre privind regulile de probaţiune ale Consiliului Europei;

Proiect Twinning.

Deşi la nivel naţional nu există vreo strategie de prevenire şi combatere a delincvenţei juvenile, această problematică poate fi regăsită în câteva strategii adoptate fie de Parlament sau de Guvern. Proiectul propus se încadrează şi contribuie la implementarea următoarelor acte normative naţionale:

7

- Planul Naţional de Acţiuni în domeniul Drepturilor Omului pentru anii 2011-20144, inclusiv „eficientizarea sistemului de justiţie pentru minori: instruirea judecătorilor şi procurorilor cu privire la extinderea aplicării pentru minori a măsurilor alternative detenţiei; asigurarea implementării prevederilor legale ce obligă organele de urmărire penală şi instanţele de judecată de a solicita organului de probaţiune să întocmească referatul presentenţial de evaluare psihosocială a personalităţii bănuitului, învinuitului sau inculpatului minor; monitorizarea aplicării legislaţiei în cauzele cu implicarea minorilor şi elaborarea recomandărilor pe marginea încălcărilor depistate; organizarea activităţilor de instruire continuă a actorilor implicaţi în procesul penal cu participarea minorului (judecător, procuror, avocat, consilier de probaţiune, ofiţer de urmărire penală, pedagog etc.) prin intermediul desfăşurării unor seminare mixte cu accent pe standardele şi procedurile justiţiei pentru minori, abilităţile şi cunoştinţele specifice pentru lucrul cu minorii; dezvoltarea serviciilor comunitare pentru prevenirea delincvenţei juvenile5”.

- Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-20206 prevede că beneficiari ai educaţiei incluzive sunt toţi copiii, indiferent de starea materială a familiei, mediul de reşedinţă, apartenenţa etnică, limba vorbită, sex, vârstă, apartenenţa politică sau religioasă, starea de sănătate, caracteristicile de învăţare, antecedente penale, inclusiv copiii orfani, abandonaţi, lipsiţi de îngrijire părintească; copiii din familiile defavorizate; copiii instituţionalizaţi; copiii străzii; copiii şi tinerii în conflict cu legea; copiii şi tinerii supuşi violenţei; copiii şi tinerii care consumă droguri, alcool, alte substanţe toxice; copiii cu dificultăţi de învăţare şi comunicare.

În mod evident, transformarea deplină a instituţiilor penitenciare presupune elaborarea unui şir de modificări şi ajustări în cadrul normativ, legislativ şi în documentele de politici din Republica Moldova. Astfel, paralel cu reconstrucţia instituţiei penitenciare, vor fi modificate următoarele acte normative şi legislative:

Ordinul Ministrului Justiţiei nr.237 din 18 august 2005 „Privind stabilirea tipurilor penitenciarelor şi sectoarelor de detenţie create în cadrul acestora” ;

Ordinul Ministrului Justiţiei nr.496 din 13 decembrie 2005 „Privind aprobarea regulamentului Penitenciarului nr.10 - Goian al Departamentului Instituţiilor Penitenciare”;

Ordinul Ministrului Justiţiei nr.489 din 13 decembrie 2005 „Privind aprobarea regulamentului Penitenciarului nr.2 – Lipcani al Departamentului Instituţiilor Penitenciare”

4Hotărârea Parlamentului nr. 90 din 12 mai 2011 cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011–2014, publicat la 22.07.2011 în Monitorul Oficial nr. 118-121, art. nr. 331, data intrării în vigoare: 12.05.2011;5Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pe anii 2011–2014, capitolul 3, Consolidarea justiţiei şi a instituţiilor pentru protecţia drepturilor omului, Obiectiv: Eficientizarea sistemului de justiţie pentru minori.6Hotărârea Guvernului nr. 523 din 11.07.2011 cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, publicată la 15.07.2011 în Monitorul Oficial nr. 114-116, art. nr. 589.

8

Codul de executare, adoptat prin legea nr.443-XV din 24.11.2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.34-35 art.112);

Hotărârea de Guvern nr.583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnaţi (Monitorul Oficial nr.091 din 16.06.2006, art.676);

Legea nr 1036-XIII din 17.12.1996 cu privire la sistemul penitenciar (Monitorul Oficial nr.183-185, art.654).

În acelaşi timp, trebuie de menţionat că importanţa Proiectului este justificată prin importante documente naţionale de politici. În primul rând, restructurarea profundă a sistemului penitenciar din R. Moldova şi reformele în justiţia juvenilă sunt menţionate în cadrul Obiectivelor Naţionale ale Strategiei Naţionale de Dezvoltare Moldova 2020 drept prioritate-cheie care va trebui să fie dovedită de Guvern prin angajamente şi rezultate clare, inclusiv prin crearea unui nou penitenciar. Legea nr.231 cu privire la aprobarea Strategiei naţionale pentru reforma în justiţie 2011–2016 de asemenea prevede restructurarea sistemului de corecţie pentru minori.

3.2 Partenerii Proiectului

DIP – Departamentul Instituţiilor Penitenciare – este o subdiviziune a Ministerului Justiţiei al R. Moldova care asigură coordonarea şi controlul politicii de stat în sistemul penitenciar. În cadrul proiectului, DIP va fi principalul implementator al proiectului. Responsabilităţile DIP în proiect vor ţine de managementul proiectului, coordonare, monitorizare şi evaluarea activităţilor şi rezultatelor Proiectului precum şi prezentarea rapoartelor donatorilor şi partenerilor de proiect. În acest sens, DIP este beneficiarul-cheie în cadrul întregii asistenţe tehnice care urmează să fie acordată de diferiţi parteneri. Principala sarcină a sa va fi să închidă Penitenciarul nr. 10 Goian pentru reconstrucţie şi instruirea personalului. De asemenea, DIP se angajează să ajusteze practica de lucru în penitenciarul pilot la standardele europene, inclusiv să suplimenteze numărul angajaţilor.

NORLAM – Misiunea Norvegiană pentru Promovarea Supremaţiei Legii în Moldova, este partenerul şi implementatorul principal al proiectului. NORLAM este principalul consultant tehnic care va acorda asistenţă partenerilor din R. Moldova în vederea creării unui sistem penitenciar nou pentru minori. Din aceste considerente, responsabilitatea NORLAM va consta în acordarea consultanţei la adaptarea modelelor de învăţământ şi resocializare a minorilor, luând în considerare aspectele specifice locale, etc. NORLAM va facilita transferul de bune practici din sistemul penitenciar norvegian şi va organiza instruirea personalului ce va activa în penitenciarul pilot de către practicienii norvegieni şi/sau profesori de la Academia de Instruire a Personalului Serviciilor Corecţionale Norvegiene (KRUS). NORLAM va fi implicat în administrarea directă a proiectului. NORLAM va acoperi costurile pentru schimbul de ofiţeri din penitenciarul Oslo/KRUS şi penitenciarul Goian, vizite de studiu, bilete de avion, cazare, salariu şi alte

9

compensaţii. Costul total al acestei contribuţii este estimat la aproximativ 800.000 lei (50.000 euro).

Academia Norvegiană de Instruire a Personalului Serviciilor Corecţionale (KRUS) – va avea sarcina primordială de a ajuta părţii moldoveneşti la elaborarea curriculumului de instruire, în strânsă cooperare cu Centrul de Instruire din Moldova. De asemenea, ei vor instrui 2-4 colaboratori ai penitenciarului pilot pe o perioada de 2-4 săptămâni în cadrul Academiei şi Penitenciarului din Oslo. În final, aceşti colaboratori vor deveni formatori pentru ceilalţi colaboratori de la penitenciarul pilot.

Penitenciarul din Oslo – organizarea unui schimb de experienţă între colaboratorii penitenciarului pilot şi penitenciarul din Oslo, Norvegia. Astfel, pentru o perioadă de aproximativ 2-4 săptămâni, 2-4 colaboratori din penitenciarul pilot vor avea ocazia să aplice în practică cunoştinţele teoretice acumulate în cadrul Academiei KRUS şi în penitenciarul Oslo. De asemenea, penitenciarul Oslo va delega 2 sau 4 formatori (ofiţeri superiori) pentru a instrui personalul penitenciarului pilot pe parcursul perioadei în care acesta este închis pentru reconstrucţie. Specialiştii din cadrul penitenciarului vor efectua instruiri, vor facilita procesul de elaborare a instrucţiunilor şi standardelor de funcţionare a instituţiei, de elaborare a programelor de educaţie şi ocupare a minorilor.

Oficiul de probaţiune – este serviciul public subordonat Ministerului Justiţiei responsabil de prestarea serviciilor de probaţiune în R. Moldova. Serviciile acordate de acest Oficiu includ elaborarea planurilor de eliberare a minorilor, resocializarea şi reintegrarea foştilor deţinuţi. Ofiţerii de probaţiune implicaţi în proiectul Goian vor fi instruiţi în cadrul proiectului şi vor presta servicii directe minorilor în cadrul noului penitenciar creat.

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova – va asigura instituţia de învăţământ din cadrul penitenciarului pilot cu cadre didactice necesare, materiale didactice, va elabora şi implementa o metodologie specifică pentru copiii din detenţie.

ANP România - Administraţia Naţională a Penitenciarelor din România, prin intermediul Şcolii Naţionale de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu Ocna va instrui colaboratorii recent angajaţi în penitenciarul pilot. Acest lucru se va face în colaborare cu NORLAM ŞI KRUS, conform specificului de lucru al penitenciarului. La finisarea cursurilor teoretice, aceşti colaboratori vor efectua un stagiu în cadrul penitenciarelor pentru minori din România pentru o perioadă de 4 săptămâni pentru a implementa în practică cunoştinţele acumulate la Târgu Ocna. Ulterior, ANP va delega psihologi, educatori şi asistenţi sociali cu experienţă bogată în lucrul cu minorii pentru a instrui personalul penitenciarului pilot la Centrul de instruire din Goian, conform standardelor şi practicilor europene de lucru cu minorii.

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale si Familiei - va demara dezvoltarea reţelelor integrate de incluziune socială pentru persoanele private de libertate, prin acordarea de sprijin prin programe specifice de inserţie profesională, precum şi prin programe de sensibilizare a

10

angajatorilor în vederea facilitării angajării acestei categorii de persoane. Scopul primordial al Ministerului este includerea asistenţilor sociali din penitenciar în reţeaua naţională de servicii sociale şi a asistenţilor sociali pentru mobilizarea suportului destinat reintegrării cu succes a minorilor în familiile acestora.

UNICEF – în colaborare cu DIP va continua reforma în domeniul justiţiei juvenile, va elabora cursuri de instruire pentru personalul ce va activa în cadrul penitenciarului respectiv şi va elabora acţiuni de resocializare a deţinuţilor pentru asigurarea drepturilor copiilor în detenţie.

Institutul de Reforme Penale (IRP) – va efectua activităţi în domeniul instruirii personalului, resocializarea deţinuţilor, asigurarea cu literatură în domeniul drepturilor omului, suport în elaborarea cadrului legislativ-normativ al sistemului penitenciar.

Universitatea de Stat pentru Educaţie Fizică și Sport din Chișinău – va delega studenţi în timpul practicii să desfăşoare activităţi sportive şi exerciţii fizice în grup şi individuale pentru minorii din Goian, în strânsă colaborare cu angajaţii.

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova va pune la dispoziţie personalul şi tratamentul necesar pentru minori.

*Pentru mai multe detalii, a se vedea acordurile semnate anexate.

11

4. Conceptul Proiectului. Aspectul inovativ.

Viziunea Proiectului constă în schimbarea totală a modelului actual de detenţie a minorilor aflaţi în conflict cu legea, bazat pe principiul punităţii și al resocializării pasive, într-un sistem re-educare prin metode pro-active, bazate pe principiul participării, intervenţiei și dezvoltării abilităţilor de viaţă. Înlocuirea acestor modele se referă în primul rând la implementarea noilor programe de educaţie formală şi neformală, crearea unui mediu activ, dinamic de activităţi educaţionale, vocaţionale şi de resocializare. Drept model al transformării sistemului penitenciar destinat minorilor va servi modelul norvegian, practica penitenciarului din Oslo va fi pilotată şi adaptată în cadrul noului penitenciar pentru minorii delincvenţi din Goian.

Un mediu activ presupune un contact permanent dintre specialişti, personalul penitenciarului, minorii aflaţi în detenţie (provizoriu, sau la ispăşirea pedepsei), familia şi comunitatea copiilor, dar şi serviciile sociale, terapeutice, educaţionale din afara penitenciarului.

Crearea mediului activ de contact al minorilor prin lucrul şi concentrarea pe securitatea dinamică a minorilor aflaţi în detenţie sau a celor aflaţi în arest preventiv presupune de fapt o transformare exhaustivă a sistemului justiţiei juvenile în Republica Moldova, transformare care include:

1. Redefinirea competenţelor și atribuţiilor funcţionale ale angajaţilor din sistemul penitenciar pentru minori. Competenţele tuturor angajaţilor din noua instituţie creată vor fi modificate prin înlocuirea responsabilităţilor formale, statice de monitorizare a copiilor aflaţi în detenţie prin roluri active de implicare în educaţia, formarea personală, consilierea şi înlocuirea subculturii criminale cu deprinderi de viaţă şi orientări vocaţionale. Fiecare angajat al instituţiei va trece un ciclu de instruire de trei luni. Programele de instruire vor fi elaborate cu concursul NORLAM, KRUS şi al partenerilor din sistemul penitenciar pentru minori din Norvegia. Modelul norvegian va servi drept model atât pentru noua instituţie, cât şi pentru întreg sistemul de ispăşire a pedepsei pentru copii. Toate programele de instruire vor fi adaptate şi instituţionalizate pentru a servi necesităţilor DIP, şi, în viitor, pentru programele de recalificare profesională. Actualmente în penitenciarele destinate copiilor Nr. 13 – detenţie preventivă, şi penitenciarul Lipcani, 70% din personal exercită atribuţii funcţionale statice, doar 30% sunt implicaţi în lucrul direct cu minorii. Noul concept al instituţiei penitenciare presupune schimbarea acestei proporţii. Astfel, în noul penitenciar destinat minorilor cel mult 35% din angajaţi vor exercita atribuţii statice în raport cu copii (administrative, de aprovizionare, gardieni etc.), iar restul vor exercita atribuţii active de educaţie, asistenţă socială şi terapeutică, monitorizare şi evaluare a fiecărui caz în parte. Structura personalului precum şi schema atribuţiilor angajaţilor penitenciarului pilot Goian este prezentată în Anexa nr.1. Este, de asemenea, important de a menţiona că Proiectul ia în considerare importanţa

12

modificării conţinutului noii instituţii. Deşi în descrierea Proiectului se menţionează necesitatea mare pentru renovare şi reabilitare, elementul de bază al transformării în cadrul Proiectului ţine de recrutarea personalului şi stabilirea unei strategii de instruire continuă a personalului, care în decursul celor doi ani ai Proiectului să fie preluată integral de DIP şi ONG-urile locale. Aceasta va contribui la asigurarea durabilităţii Proiectului şi proximităţii faţă de noile metode de lucru direct cu deţinuţii.

2. Luarea în considerare a rezistenţei instituţionale și birocraţiei la schimbarea profilului personalului. În pofida angajamentului Guvernului de a modifica profilul personalului, prin facilitatea noilor angajări şi a unor programe de instruire intensivă, Proiectul ia în considerare riscul stagnării personalului şi rezistenţei la schimbare. În acest sens, întregul Proiect se axează pe două principii principale: instruirea angajaţilor nou-recrutaţi – inclusiv cu evaluare individuală – şi implementarea unei noi scheme de evaluare a performanţei. Proiectul menţionează clar că se va raporta nu doar pe marginea activităţilor îndeplinite, ci şi că întreaga performanţă a Proiectului va fi evaluată prin intermediul evaluării realizărilor personalului în termeni de educaţie şi schimbare a fiecărui deţinut. De asemenea, Proiectul include un şir de mecanisme de motivare, cum ar fi oferirea de burse pentru perioada de instruire, instruiri peste hotare (schimb de experienţă), schimbarea volumului şi condiţiilor de lucru. În vederea evaluării obiective a realizărilor personalului vor fi implicaţi evaluatori independenţi din afară. Din aceste considerente, Proiectul menţionează că noul penitenciar (în special noul bloc de servicii) va fi împărţit cu ONG-urile locale şi activiştii în domeniul dreptului omului vor avea acces direct la astfel de activităţi de evaluare.

3. Crearea condiţiilor optime pentru educaţia activă, terapie, lucru individualizat, orientarea profesională a copiilor. Restaurarea a două blocuri pentru detenţie și a unui centru de servicii pentru minori. Pe parcursul a doi ani de implementare a Proiectului, urmează închiderea penitenciarului din Goian cu regim semi–închis pentru maturi, transferarea minorilor din penitenciarul Lipcani şi a celor din detenţie preventivă din penitenciarul Nr. 13 în noul penitenciar pentru minori din Goian. Relocarea penitenciarului este dictată atît de condiţiile deplorabile de detenţie a copiilor în instituţiile actuale, cît şi de necesitatea aducerii mai aproape a instituţiei penitenciare de familii, rudele minorilor – pentru a facilita legătura dintre aceştia. Locaţia curentă a penitenciarului în Lipcani împiedică majoritatea familiilor (socialmente vulnerabile) să contacteze frecvent cu copii aflaţi în detenţie. De asemenea, condiţiile actuale de detenţie oferă posibilităţi minime de educaţie. Noul penitenciar va include: 1) un bloc pentru detenţie preventivă – cu odăi amenajate pentru două persoane, cu bloc alimentar, facilităţi educaţionale, sportive la îndemâna fiecărui minor; 2) un bloc – centru de servicii, în care vor fi desfăşurate clase de studii, ateliere, birouri ale psihologilor, sală de calculatoare, birouri ale organizaţiilor neguvernamentale

13

care vor desfăşura activităţi pe teritoriul penitenciarului; 3) un bloc pentru minorii aflaţi în detenţie – cu acces la servicii sociale, cum ar fi serviciul de probaţiune, UNICEF, studii, organizaţii de voluntariat pentru tineri, asistenţă socială, stagiari la facultatea de psihologie şi studenţi de la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, de asemenea ateliere, un gimnaziu. În total vor fi create condiţii optime de trai, studii, lucru individual şi recreare pentru 80-100 de copii.

4. Elaborarea programelor de educaţie individualizată, diferenţiată și asistată, orientare vocaţională, asistenţă terapeutică precum şi de reintegrare socială va avea loc în termeni operativi până la deschiderea noului penitenciar în baza celor mai relevante practici europene şi cu asistenţa directă a instituţiilor penitenciare din Norvegia - ţară partener şi exemplu pentru reforma penitenciară dedicată copiilor.

5. Modificarea cadrului legal și normativ concomitent cu crearea noii instituţii penitenciare. În acest sens, întregul pachet de legi (Codul de Executare), acte normative, instrucţiuni interne va fi modificat în vederea restructurării sistemului de detenţie pentru minori, astfel încât detenţia să fie înlocuită cu un mediu de securitate dinamică, centrat pe copil, care să includă activităţi educaţionale, terapeutice şi de orientare vocaţională. Modificările de politici operate în paralel cu crearea noii instituţii denotă faptul că proiectul ”Crearea unui penitenciar model pentru minori conform standardelor europene” nu constituie doar o reconstrucţie de penitenciar în conformitate cu standardele UE, CoE şi a Naţiunilor Unite, dar şi o modificare a întregului sistem corecţional, de justiţie juvenilă7. De asemenea va fi elaborat un manual de bune practici, în baza experienţei acumulate în penitenciarul pilot, pentru a fi utilizat la îmbunătăţirea şi dezvoltarea durabilă a întregului sistem penitenciar din Moldova.

6. Dezrădăcinarea subculturilor specifice delincvenţilor și a comportamentelor violente în rândul minorilor. Implementarea comunității terapeutice care include un complex de instrumente de evaluare şi intervenţie psihologică, precum şi aplicarea principiului de ocupare permanentă a minorilor prin activităţi intensive şi individualizate de educaţie, are scopul de a dezrădăcina subculturile specifice mediului delincvent, precum şi să reducă comportamentul violent în rândul minorilor.

7 Nota: În ultimii ani numărul minorilor în detenţie a scăzut considerabil graţie modificărilor legislative efectuate şi introducerii mecanismelor de ispăşire non-privative a pedepsei (medierea, munca în folosul comunităţii etc.). În acest sens, Republica Moldova a înregistrat progrese considerabile menţionate în rapoartele UNICEF, Consiliului Europei, Comisiei UE în RM pentru Drepturile Omului, Comisariatului ONU pentru Drepturile Omului. Cele mai mari probleme în domeniul justiţiei juvenile sunt legate de detenţia minorilor, condiţiile de detenţie şi eficienţa programelor clasice de resocializare a minorilor. Importante transformări urmează a fi efectuate în instrucţiunile legate de funcţionarea serviciilor educaţionale, terapeutice, sociale în noul penitenciar pentru minori.

14

7. Crearea unei reţele de susţinere între minori, serviciile sociale și familiile lor. Delicvenţa juvenilă apare ca urmare a vulnerabilităţii sociale din familie. Din aceste considerente, proiectul urmăreşte scopul de a elabora şi pilota noi reţele de susţinere între instituţia penitenciară, ofiţerul responsabil de deţinuţi individuali, serviciile sociale şi terapeutice din instituţie şi diviziunile de asistenţă socială din raioane şi zonele rurale. În vederea atingerii acestui scop, Proiectul va implica extensiv instituţia de probaţiune, precum şi va stabili noul mecanism de coordonare a lucrului din afara penitenciarului cu familia, incluzînd această activitate în schema de management integrat a serviciilor sociale (aplicată de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei). Această abordare va contribui la direcţionarea serviciilor adecvate şi beneficiilor băneşti familiilor anumitor deţinuţi şi la pregătirea familiei pentru eliberarea minorilor.

8. Excluderea criteriilor de grupare a minorilor aflaţi în detenţie, categorisirea individualizată a acestora în baza evaluărilor psihologice și a performanţelor. Implementarea mecanismului de încurajare a comportamentului pozitiv, de implicare în activităţile educative. În funcţie de implicarea în activităţile educative, comportamentul minorilor aflaţi în detenţie sau cei în detenţie preventivă vor fi create regimuri care vor oferi acces diferit la beneficii şi facilităţi. Performanţele din cadrul regimului de detenţie vor fi ”recompensate” prin oferirea accesului beneficiarilor la diferite servicii (activităţi vocaţionale, de recreere, vizite şi contacte cu persoane din afara penitenciarului), facilităţi (TV, activităţi sportive, de recreare). Astfel, în calitate de metode de control al comportamentului minorilor vor fi excluse orice modalităţi represive sau de malpraxis care, din păcate, neformal sunt utilizate în prezent, iar unica modalitate de constrângere a comportamentului inadecvat al minorilor deţinuţi va fi recompensarea prin beneficii şi facilităţi.

9. Crearea comunităţii terapeutice. Comunitatea terapeutică este un spaţiu sigur în care personalul, având la bază o strategie şi principii de lucru specifice, lucrează împreună cu deţinuţii în scopul schimbării comportamentale, precum şi învăţării şi practicării de către aceştia de noi abilităţi şi responsabilităţi sociale. Numim "spaţiu sigur" o zonă delimitată fizic în care nu sunt admise violenţele fizice, emoţionale şi sexuale, nu sunt admise negocierile şi şantajele, se asigură un tratament egal în accesul la informaţie. Comunitatea funcţionează respectând normele şi regulile de ordine interioară ale penitenciarului, precum şi principiile care transformă comunitatea într-un spaţiu sigur.

10. Implementarea unui nou mecanism de evaluare a performanţelor comportamentale individuale. Schimbul de practici cu penitenciarul din Oslo presupune implementarea unui mecanism de monitorizare permanentă a evoluţiilor comportamentale, randamentului şcolar, implicării în activităţi extra-curriculare a fiecărui copil, conform unei gradări (3

15

trepte) prestabilite. Prin implementarea acestui mecanism se va reuşi abordarea individualizată a fiecărui copil şi depistarea obstacolelor în re-educarea acestora, implicarea fiecărui angajat în procese active de educaţie a minorilor, raportare individualizată a performanţelor educaţionale a instituţiei precum şi prevenirea fenomenului recidivei.

16

Conceptul proiectului: „Crearea unui penitenciar model pentru minori conform standardelor europene”

17

Personal nou-recrutat şi instruit pentru penitenciar

Personal nou-recrutat şi instruit pentru penitenciar

Asigurarea condiţiilor bune de detenţie, trai şi studii pentru minori

Asigurarea condiţiilor bune de detenţie, trai şi studii pentru minori

Implementarea modelelor noi educaţionale, de resocializare şi terapeutice pentru minorii în detenţie şi arest preventiv

Implementarea modelelor noi educaţionale, de resocializare şi terapeutice pentru minorii în detenţie şi arest preventiv

101.5 angajaţi motivaţi şi instruiţi pentru circa 80 de deţinuţi

Cel puţin 40% din angajaţi / administratori vor fi femei

Schemă de securitate dinamică implementată. Instruire continuă pentru personal

Contacte profesionale cu ofiţeri din penitenciarul din Norvegia – schimb

65% din angajaţi lucrează cu minorii şi doar 35% în cadrul administraţiei şi personalului static

Şefii de sectoare – îşi administrează direct propriul personal - nou micro-management approach

3 luni de instruire intensivă conform standardelor Academiei norvegiene de Instruire

Reorganizarea personalului – uniforme noi, responsabilităţi dinamice amicresponsibilities

3 blocuri renovate: 1 arest preventiv, 1 detenţie, 1 centru de servicii (săli de clasă, ateliere de lucru, ONG-uri)

Ateliere de lucru noi, centru de servicii cu consiliere, birouri ONG, săli de activităţi

De la dormitor la camere pentru una-două persoane

Nivele diferite de abordare a deţinuţilor

Blocuri igienice, zone pentru sport / curte

Sisteme renovate de încălzire şi aprovizionare cu apă

Monitorizare video şi sistem de alarmă în loc de modelul vechi static de securitate

Spaţiu pentru lucru individual, terapie, studii, izolare, după necesitate

Noi curriculum-uri de studiu cu abordare individuală

Un nou program de pregătire şi orientare profesională

Comunitatea terapeutică pentru evaluarea şi consilierea minorilor, după necesitate

Tratament individual şi monitorizarea minorilor deţinuţi

Agendă de activităţi intensivă pentru fiecare copil

Detenţie planificată individual

Activităţi extra-curriculare şi sportive desfăşurate de voluntari, studenţi şi ONG-uri

Pregătirea de eliberare de către ofiţerii de probaţiune

5. Scopurile, obiectivele, acţiunile Proiectului (matricea cadrului logic)

Titlul Proiectului: Crearea unui penitenciar model pentru minori conform standardelor europene

REZULTATUL PRECONIZAT AL PROIECTULUI: Reformarea sistemului penitenciar din Republica Moldova prin crearea unei instituţii corecţionale pentru minori ce ţine cont de practicile pozitive europene din domeniu și respectarea drepturilor omului.

INDICATORI/ NIVEL DE REFERINŢĂ OBIECTIVE PE ANIIndicatori calitativi și cantitativi

PĂRŢILE RESPONSABILE

CONTRIBUŢII

Indicator(i):

- Documentaţia de proiect aprobată- Penitenciarul Goian reconstruit şi funcţional în

proporţie de 50%- Frecvenţa şi numărul de vizite ale rudelor

minorilor şi ONG-urilor- % de deţinuţi minori transferaţi la Goian- Evaluarea condiţiilor de detenţie de către

monitorii internaţionali (UNCAT, CPT, UNCEF)- % de creştere a finanţării DIP pentru

penitenciarul pentru minori şi întreţinere minor deţinut/lună.

Nivel de referinţă:

- DIP nu are elaborat un document de proiect al unei instituţii penitenciare pentru minori

- Nu este elaborată şi avizată documentaţia de proiect pentru executarea lucrărilor de construcţie la Penitenciarul Goian

- Toţi minorii condamnaţi la privaţiune de libertate îşi ispăşesc pedeapsa la Penitenciarul Lipcani

Obiective 2012:

- Expertiza şi proiectul de planificare elaborat şi documentaţia de proiect de reconstrucţie avizat

- Costurile de reconstrucţie estimate- Rapoartele şi recomandările internaţionale de la

UE, Consiliul Europei, Proiectul Twinning, Reguli europene, PPP cu privire la standardele minime de detenţie analizate

- Infrastructura penitenciarului organizată–(amenajarea încăperilor, crearea condiţiilor, executarea meniului şi a graficului de asigurare a penitenciarului cu produse alimentare, lenjerie personală etc.)

- Regim comun - blocuri, apă potabilă, încălzire, bucătărie, celule, bloc sanitar, cameră comună reabilitate

- 100 % de deţinuţi minori transferaţi de la Lipcani la Goian.

Obiective 2013:

- Regim iniţial şi regim de arest preventiv - blocuri, facilităţi de interior/exterior, centru de

Obiectiv 1. Condiţii minime de detenţie și infrastructură a instituţiei corecţionale pentru minori a DIP.

1.1. Elaborarea şi aprobarea proiectului şi etapelor de reconstrucţie a Instituţiei corecţionale pilot pentru minori a DIP.

1.2 Asigurarea transferului de deţinuţi din /spre Goian

1.3 Reabilitarea instituţiei corecţionale pentru minori a

Responsabil:

DIP, NORLAM

Parteneri:

Ministerul Justiţiei, DIP, Ministerul Educaţiei, UNICEF

DIP

18

- Penitenciarul Goian activează ca şi instituţie pentru maturi de tip semi-deschis

- Penitenciarul Goian are funcţionale 2 din 4 blocuri de detenţie şi nu are condiţiile necesare pentru deţinerea minorilor

- Penitenciarul Lipcani greu accesibil pentru rudele deţinuţilor şi ONG-uri.

servicii renovate- Minorii din arest preventiv din alte penitenciare

plasaţi în blocul pentru arest preventiv- Creşterea finanţării pentru întreţinerea unui

minor deţinut/lună cu 25% comparativ cu 2011.

Obiective 2014:

- Progres constatat de către monitorii internaţionali comparativ cu 2010 (UNCAT, CPT, UNCEF) cu privire la condiţiile de detenţie

- Goian 100% funcţional - Creşterea finanţării pentru întreţinerea unui

minor deţinut/lună cu 25% comparativ cu 2011

DIP

1.4. Deschiderea instituţiei pilot pentru minori

1.5 Advocacy la Parlament şi Ministerul Finanţelor în vederea obţinerii finanţării adecvate pentru DIP

DIP, NORLAM, Ministerul Justiţiei

Indicatori:

- Conceptul de reabilitare a minorilor elaborat- Gradul de acoperire a necesităţilor resurselor

umane implicate în lucrul cu minorii - Numărul de cursuri de instruire elaborate şi

introduse în curriculum-ul Centrului de Instruire DIP

- Numărul şi cota din personal care au beneficiat de cursuri specializate de instruire

- % din personal expus practicilor internaţionale (conferinţe, vizite de studii, traininguri cu experţi internaţionali)

- Numărul de sancţiuni aplicate prin prisma elementului educaţional al pedepsei

- Numărul de abateri disciplinare comise de minori;

- Numărul de abateri disciplinare comise de minori

- Numărul mediu de ore petrecut de minor cu pedagogul, psihologul, asistentul social

Obiective 2012:

- Unităţile şi necesităţile de personal estimate- Instruirea personalului penitenciarului şi a

personalului de probaţiune conform standardelor europene în colaborare cu Norvegia şi România

- Sistemul de clasificare şi repartizare a deţinuţilor (tratament individual /programe de re-socializare) elaborat

- Sistem de raportare/evaluare – a personalului şi activităţilor de resocializare elaborat

- Programul de activităţi (şcoală, muncă, sport şi activităţi sociale) stabilit

- Programele corecţionale/cognitive elaborate- Fişele de post ale personalului elaborate - Vizită de studiu în Norvegia organizată.

Obiective 2013:

Obiectiv 2.Instituirea și aplicarea programelor de resocializare și reintegrare pentru minorii în cadrul sistemului penitenciar prin consolidarea capacităţilor personalului penitenciarului în oferirea de programe adecvate pentru delincvenţii juvenili

2.1 Elaborarea conceptului de reabilitare a minorilor la Penitenciarul Goian

2.2 Recrutarea personalului nou necesar pentru

Responsabil:

DIP, NORLAM

Parteneri:

Ministerul Justiţiei

19

- Numărul de plângeri împotriva personalului depuse de minorii deţinuţi

- Evaluarea efectuată de monitorii internaţionali (UNCAT, CPT, UNCEF) privind respectarea drepturilor copilului în detenţie şi eficienţei programelor de reabilitare.

Nivel de referinţă:

- DIP nu are elaborate cursuri de instruire pentru personalul specializat în lucrul cu minorii

- DIP nu are evaluate necesităţile de instruire ale personalului şi ONG-urilor cu care colaborează

- Personalul DIP de la Penitenciarul Lipcani implicat în lucrul cu minorii acoperă 30% din necesităţi

- Numărul mare de abateri disciplinare, automutilări şi violenţe comise de minori în penitenciar (circa 40 cazuri în 2010)

- Regimul de carceră este aplicat minorilor frecvent ca şi sancţiune administrativă

- Sancţiunile disciplinare aplicate minorilor pentru abateri poartă un caracter pronunţat punitiv

- Numărul de plângeri depuse de deţinuţi legate de condiţiile de detenţie şi comportament al personalului in 2010-2011

- Acoperire în proporţie de 60% a necesităţilor resurselor umane implicat în lucrul cu minorii

- Programele corecţionale/cognitive aplicate în proporţie de minimum 60% din deţinuţi

- Numărul de abateri disciplinare ale minorilor redus cu 30% comparativ cu 2010(1)

- Numărul de sancţiuni punitive aplicate redus cu 40% comparativ cu 2010(1)

- Cursuri speciale pentru lucrătorii cu minori la Centrul de Instruire DIP introduse.

Obiective 2014:

- 100% personal instruit - Acoperire în proporţie de 80% a necesităţilor

resurselor umane implicat în lucrul cu minorii- Programele corecţionale/cognitive aplicate în

proporţie de minimum 70% din deţinuţi- Numărul de abateri disciplinare ale minorilor

redus cu 50% comparativ cu 2010(1)- Numărul de sancţiuni punitive aplicate redus cu

60% comparativ cu 2010(1)

- Număr redus de plângeri cu 40% comparativ cu 2010(1).

Penitenciarul Goian

2.3. Instruirea corespunzătoare a personalului recrutat

2.4. Expunerea personalului instituţiei practicilor pozitive internaţionale prin instruiri

2.5. Asigurarea aplicării noilor metode de intervenţie în resocializare şi reintegrarea minorilor

Indicator(i):

- % de recomandări legislative acceptate de către Guvern/Parlament

Obiective 2012:

- Analiza rapoartelor şi recomandărilor internaţionale de la UE, Consiliul Europei,

Obiectiv 3. Ajustarea cadrului normativ cu privire la detenţia, resocializarea și

Responsabil:

DIP, NORLAM

20

- Studiu de evaluare a necesităţile de instruire ale personalului şi ONG-urilor realizat.

Nivel de referinţă:

- Nu a fost elaborat un studiu amplu privind situaţia minorilor privaţi de libertate, eficienţa procesului de resocializare, cauzele recidivei în rândurile minorilor deţinuţi

- Legislaţia conţine multe inexactităţi cu privire la detenţia minorilor şi este parţial neconformă recomandărilor şi standardelor internaţionale din domeniu.

Proiectul Twinning, Reguli europene, PPP cu privire la recomandările normative privind detenţia minorilor

- Adoptarea unui management descentralizat prin oferirea unor împuterniciri extinse administraţiei penitenciarului prin operarea de modificări la legislaţie.

Obiective 2013:

- Aprobarea noii legislaţii şi implementarea modificărilor

- Elaborarea unei noi scheme de monitorizare individuală a resocializării deţinuţilor

- Îmbunătăţirea datelor rapoartelor de monitorizare ale organizaţiilor internaţionale privind drepturile copilului şi evaluarea schimbărilor în domeniul justiţiei juvenile

Obiective 2014: - Implementarea unui modul de instruire

continuă în regulamentul instituţional al DIP- Finanţarea integrală a noului penitenciar de

la Goian din bugetul public - Analiza şi diseminarea în întregul sistem

penitenciar a metodelor de lucru testate la Goian

reintegrarea minorilor

3.1 Realizarea unei analize complexe privind situaţia copiilor în detenţie, legislaţiei de profil şi necesităţilor de instruire a categoriilor de profesionişti implicaţi în resocializarea şi reintegrarea minorilor privaţi de libertate.

3.2 Elaborarea şi ajustarea politicilor şi cadrului normativ naţional conform recomandărilor şi practicilor pozitive internaţionale.

Parteneri:

Ministerul Justiţiei

Ministerul Justiţiei, DIP, ONG-uri, UNICEF, Institutul de Reforme Penale

Indicator(i):

- Numărul de parteneriate cu ONG-uri încheiate

- Fonduri atrase adiţional datorită suportului oferit de proiect.

Obiective 2012:

- Elaborarea şi stabilirea acordurilor de colaborare cu parteneri naţionali şi locali (Ministerul Educaţiei, Crucea Roşie, UNICEF, KRUS etc.)

- Prezentarea proiectului pilot pentru potenţiali donatori.

Obiectiv 4. Fortificarea colaborării internaţionale și locale a DIP cu instituţii și ONG-uri.

3.1 Elaborarea şi fortificarea

Responsabil:

DIP, NORLAM

Parteneri:

21

Nivel de referinţă:

- Legături sporadice ale ONG-urilor cu actualul penitenciar pentru minori din Lipcani.

Obiective 2013:

- Creşterea cu 30% a numărului de activităţi desfăşurate în parteneriat cu ONG-uri şi organizaţii internaţionale pe problematica delincvenţei minorilor.

Obiective 2014:

- Sporirea capacităţii DIP în implementarea proiectelor internaţionale.

colaborării DIP cu ONG-urile naţionale prin dezvoltarea activităţilor şi serviciilor comune la penitenciarul Goian.

3.2 Consolidarea parteneriatelor cu reprezentanţele organizaţiilor internaţionale.

Ministerul Justiţiei

22

6. Principiile implementării Proiectului

Buna Guvernare

Principiile bunei guvernări sunt integrate la toate etapele de planificare şi implementare a proiectului.

Viziune

Proiectul presupune o viziune modernă şi o perspectivă pe termen lung pentru buna guvernare şi dezvoltarea umană. Proiectul va constitui o etapă importantă în reformarea sistemului moldovenesc de detenţie.

Performanţă

Principiul performanţei include receptivitatea, efectivitatea şi eficienţa. În planificarea şi implementarea proiectului, procesele au fost concepute să producă rezultatele corespunzătoare necesităţilor şi ţinând cont de utilizarea cât mai eficientă a resurselor.

Responsabilitate

Principiul de responsabilitate presupune că instituţia poartă răspundere faţă de public şi instituţiile beneficiare. Acesta contribuie şi la o transparenţă decizională şi informaţională. Procesele şi informaţiile vor fi accesibile pentru părţile interesate într-o măsură suficientă pentru înţelegerea şi monitorizarea acestora. Prin urmare, mai multe regulamente interne vor fi adoptate de Ministerul Justiţiei pentru a asigura principiile responsabilităţii şi transparenţei la toate etapele de planificare şi implementare a Proiectului. Toate regulamentele interne ale Ministerului Justiţiei vor fi direct accesibile pentru oficialii implicaţi în administrarea Proiectului.

Considerente de mediu

Nici proiectul şi nici procesele aferente nu vor avea efecte negative asupra mediului. Contractele se vor baza pe condiţiile Proiectului şi vor conţine clauze despre transportarea corectă a deşeurilor produse spre spaţiile special amenajate. În cadrul activităţilor, prioritate vor avea produsele care afectează mediul într-o măsură mică.

Durabilitatea economică

Administratorul Proiectului va pune în aplicare procedurile necesare pentru ca să fie asigurată finanţarea corespunzătoare a acestuia într-o manieră care să corespundă principiilor de responsabilitate, eficienţă şi care ar aduce beneficii pe termen lung.

Durabilitatea economică va presupune şi încurajarea unei utilizări responsabile a resurselor. Deşi există posibile obstacole care ar pune în pericol durabilitatea economică – rezistenţa faţă

23

de schimbare ar putea duce la o utilizare mai puţin eficientă a resurselor disponibile şi la imposibilitatea de a urmări şi justifica cheltuielile, astfel având efecte negative asupra durabilităţii economice pe termen lung. De asemenea, Guvernul, prin intermediul Ministerului Justiţiei, va asigura finanţarea post-proiect a instituţiei nou-create. Aceasta va constitui o prevedere în acordul de proiect cu Ministerul Justiţiei.

Durabilitatea socială

Obiectivul Proiectului constituie îmbunătăţirea sistemului serviciilor de corecţie în conformitate cu prevederile instrumentelor internaţionale privind drepturile omului, soluţionarea problemei legată de suprapopularea închisorilor, sporirii atenţiei asupra grupurilor social-vulnerabile şi a creşterii capacităţilor angajaţilor instituţiilor penitenciare. Activităţile de implementare urmăresc atingerea obiectivelor utilizând experienţa statelor membre ale UE şi Norvegiei în corectarea contravenţiilor şi prevenirea infracţiunilor.

Egalitatea de gen

Discriminarea de gen va fi evitată şi va fi aplicat principiul tratamentului egal faţă de bărbaţi şi femei în timpul angajării şi implicării în planificarea şi implementarea Proiectului prin aplicarea normelor stipulate în legislaţia R. Moldova privind protecţia muncii în selectarea angajaţilor, condiţiile de muncă şi remunerarea. Experţii şi angajaţii vor fi atraşi în Proiect strict pe bază de profesionalism, cunoştinţe şi competenţe.

Monitorizarea Proiectului de către operator

Monitorizarea Proiectului la toate etapele va fi efectuată prin totalizarea şi analizarea progreselor în atingerea indicatorilor de monitorizare, dar şi prin verificarea argumentării costurilor şi verificărilor la faţa locului. NORLAM şi DIP vor crea un sistem de raportare potrivit modelului norvegian. În funcţie de cerinţele fiecărui donator, partenerii de implementare vor asigura instrumentele necesare de raportare/evaluare. Cu toate acestea, penitenciarul Goian va prezenta rapoarte trimestriale cu privire la realizări, statistica necesară, feedback-ul personalului şi al minorilor, etc.

Mecanismele de transparenţă şi anti-corupţie – Proiectul implică multe operaţiuni de achiziţii. Corupţia este o problemă în orice societate. În vederea evitării şi prevenirii oricăror insinuări, echipa de implementare a Proiectului va asigura:

- acces deplin tuturor partenerilor Proiectului, organelor naţionale de control şi mass media la toate achiziţiile şi licitaţiile organizate în cadrul Proiectului;

- va fi elaborată o pagină web dedicată Proiectului, pe care vor fi postate informaţii despre activităţile în desfăşurare în cadrul procesului de achiziţie şi licitaţie;

24

- toate achiziţiile vor fi verificate de către Agenţia naţională pentru achiziţii, indiferent de originea surselor;

- va fi implementat un sistem dublu de raportare: unul conform diferitelor standarde ale donatorilor (conform originii fondurilor) şi altul – conform Regulamentului Naţional de Achiziţii.

- implementatorul proiectului, DIP, îşi confirmă angajamentul să implice servicii suplimentare de audit pentru rapoartele intermediare.

25

7. Analiza riscurilor și SWOT

ANALIZA SWOT A PROIECTULUI: CREAREA UNUI PENITENCIAR MODEL PENTRU MINORI CONFORM STANDARDELOR EUROPENE

Atuuri Deficienţe Legături strânse cu NORLAM; Angajamentul partenerilor-cheie - NORLAM şi

Ministerul Justiţie – de a începe o campanie intensivă de colectare a fondurilor;

Parteneriat stabilit cu Penitenciarul din Oslo în vederea schimbului de experienţă;

Curriculumul pentru instruire va fi elaborat de experţii locali şi KRUS;

Parteneriat strâns cu UNICEF Moldova şi ONG-urile locale;

Angajamentul DIP de a lucra cu toţi angajaţii în vederea transferului locului de muncă sau reorientării profesionale a angajaţilor detaşat

Intenţia de a schimba procedurile de recrutare, precum şi criteriile de selectare a personalului;

Burse pentru trei luni de instruire pentru membrii selectaţi ai personalului noului penitenciar;

Angajamentul clar al conducerii DIP de a închide penitenciarul actual pentru adulţi din Goian şi de a transfera minorii în noul penitenciar reconstruit;

Voinţă politică puternică şi susţinere în implementarea proiectului;

Bază de date bună cu recomandări de la organizaţii privind drepturile omului şi ale copilului care pot servi ca îndrumări în activităţile din cadrul penitenciarului;

Angajaţi tineri şi receptivi ai DPI urmează să fie implicaţi în managementul penitenciarului şi al proiectului;

Acordul scris al DIP de a recruta personalul pe etape, pentru a asigura că numărul angajaţilor noi a fost epuizat;

Partenerii proiectului vor fi implicaţi în selectarea personalului nou.

Experienţă insuficientă privind administrarea şi proiectarea noii instituţii penitenciare pentru minori;

Lipsa fondurilor bugetare pentru crearea noului penitenciar din Goian;

Număr insuficient de profesionişti bine-pregătiţi în lucrul direct cu minorii;

Agendă restrânsă pentru implementarea obiectivelor propuse;

Anumită rezistenţă din partea angajaţilor vechi ai penitenciarului;

Necesitatea de colectare a fondurilor de la mai mulţi donatori în acelaşi timp;

Probleme în aplicarea unui recrutări flexibile a personalului nou;

Riscuri în delegarea personalului DIP pentru implementarea proiectului;

Bariere birocratice în implementarea proiectului şi schimbarea cadrului normativ existent;

Capacităţi profesionale slabe interne, în cadrul ţării, de elaborare a serviciilor noi în cadrul penitenciarului de la Goian;

Necesitatea de a rezilia contractele cu angajaţii actuali ai penitenciarului pentru minori de la Lipcani;

Motivaţia redusă a angajaţilor actuali ai DIP; Posibilităţi mari de a recruta vechii angajaţi în noul

penitenciar.

26

Oportunităţi Riscuri

Legături strânse cu partenerii din Norvegia (Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe)

Angajamentul organizaţiilor ONU din Moldova de a contribui la implementarea proiectului;

Susţinere directă din partea Guvernului; Proiectul este un obiectiv la Strategiei Naţionale de

Dezvoltare „Moldova 2020”; Posibilitatea de a-i oferi proiectului statut special de

pilot printr-o Hotărâre de Guvern; Angajamentul Guvernului de a asigura durabilitatea

financiară a proiectului după finalizarea acestuia (planificată pentru sfârşitul anului 2013);

Au fost semnate acorduri de parteneriat în vederea asigurării durabilităţii proiectului;

Desfăşurarea unei campanii mari de sensibilizare; Implicarea partenerilor proiectului în recrutarea şi

evaluarea viitorilor angajaţi vizavi de principiile şi scopurile proiectului.

Lipsa donatorilor sau asistenţă financiară perturbată; Criza datoriilor în UE ar putea afecta angajamentul

donatorilor de a asista proiectele de dezvoltare; Necesitatea colectării fondurilor de la diferiţi

donatori ar putea impune un nivel înalt de birocraţie;

Rezistenţa la reformă printre anumiţi reprezentanţi politici;

Conştientizarea publică scăzută faţă de activităţile proiectului;

Rezistenţa internă la schimbarea personalului penitenciarului.

27

Bugetul Proiectului

15 februarie 2012

Suma Total

Anul 1

Costuri generale 86.346,15 €Clădirea 1 (regim arest preventiv) 713.170,51 €

Clădirea 2 (centrul de servicii) 517.862,82 €

Cheltuieli de instruire 46.000,00 €

Total Anul 1 1.363.379,49 €

Anul 2*

Clădirea 3 (regim detenţie)

Total Anul 2 553.406,74 €

Total Proiect 1.916.786,23 €

* Preţurile pentru anul 2 includ o rată estimată a inflaţiei de 7%Rata de schimb EUR – MDL 15,6

28

Cheltuieli Anul 1

Cheltuieli generale MDL EURProiectul clădirilor 450.000,00 lei 28.846,15 €Permise pentru clădiri 67.000,00 lei 4.294,87 €Centrul de monitorizare video 50.000,00 lei 3.205,13 €Cheltuieli administrative şi legislative 50.000,00 €

Total cheltuieli generale 86.346,15 €

Cheltuieli aferente Clădirii 1 (regim arest preventiv) MDL EURAcoperiş 466.560,00 lei 29.907,69 €Pereţii exteriori 600.000,00 lei 38.461,54 €Plafoane 670.050,00 lei 42.951,92 €Podele 1.116.750,00 lei 71.586,54 €Pereţi interiori 3.275.800,00 lei 209.987,18 €Impermeabilitatea camerelor de baie 27.500,00 lei 1.762,82 €Plafoane, pereţi, podele în camera de baie 18.500,00 lei 1.185,90 €Ferestre 450.000,00 lei 28.846,15 €Încălzirea (radiatoare şi ţevi) 1.340.100,00 lei 85.903,85 €Uşi 210.000,00 lei 13.461,54 €Aprovizionarea cu apă (ţevi, accesorii) 595.600,00 lei 38.179,49 €Chiuvete 3.500,00 lei 224,36 €Cabine de duş 10.000,00 lei 641,03 €Veceuri 4.000,00 lei 256,41 €Urinare 3.500,00 lei 224,36 €Paturi 100.000,00 lei 6.410,26 €Scaune 10.000,00 lei 641,03 €Mese 8.000,00 lei 512,82 €Televizoare 25.000,00 lei 1.602,56 €Electricitatea (cabluri, accesorii, lămpi) 595.600,00 lei 38.179,49 €Camere externe 35.000,00 lei 2.243,59 €Camere interne 80.000,00 lei 5.128,21 €Cantina 30.000,00 lei 1.923,08 €Bucătăria 150.000,00 lei 9.615,38 €Reparaţii în exterior 1.000.000,00 lei 64.102,56 €Alte cheltuieli 300.000,00 lei 19.230,77 €

29

Total Clădirea 1 11.125.460,00 lei 713.170,51 €

Cheltuieli aferente Clădirii 2 (centrul de servicii) MDL EURAcoperiş 466.560,00 lei 29.907,69 €Pereţi externi 412.800,00 lei 26.461,54 €Plafoane 415.350,00 lei 26.625,00 €Podele 692.250,00 lei 44.375,00 €Pereţi 2.030.600,00 lei 130.166,67 €Impermeabilitatea camerelor de baie 27.500,00 lei 1.762,82 €Plafoane, pereţi, podele în camera de baie 18.500,00 lei 1.185,90 €Ferestre 400.000,00 lei 25.641,03 €Încălzirea (radiatoare şi ţevi) 830.700,00 lei 53.250,00 €Uşi 210.000,00 lei 13.461,54 €Aprovizionarea cu apă (ţevi, accesorii) 369.200,00 lei 23.666,67 €Chiuvete 3.500,00 lei 224,36 €Veceuri 4.000,00 lei 256,41 €Urinare 3.500,00 lei 224,36 €Scaune 10.000,00 lei 641,03 €Mese 20.000,00 lei 1.282,05 €Computere 200.000,00 lei 12.820,51 €Săli pentru atelierele de lucru 180.000,00 lei 11.538,46 €Electricitate (cabluri, accesorii, lămpi) 369.200,00 lei 23.666,67 €Camere externe 35.000,00 lei 2.243,59 €Camere interne 80.000,00 lei 5.128,21 €Reparaţii în exterior 1.000.000,00 lei 64.102,56 €Alte cheltuieli 300.000,00 lei 19.230,77 €

Total Clădirea 2 8.078.660,00 lei 517.862,82 €

Cheltuieli de instruire, Anul 1 MDL EUR

Seturi de instruire 6.000,00 €

30

Seturi de instruire 30.000,00 €Cheltuieli suplimentare 10.000,00 €Total cheltuieli instruire Anul 1 46.000,00 €

Total Anul 1 1.363.379,49 €

Cheltuieli Anul 2

Cheltuieli aferente Clădirii 3 (regim detenţie) MDL EURAcoperiş 499.219,20 lei 32.001,23 €Pereţii externi 462.240,00 lei 29.630,77 €Plafoane 444.424,50 lei 28.488,75 €Podele 740.707,50 lei 47.481,25 €Pereţi 2.172.742,00 lei 139.278,33 €Impermeabilitatea camerei de baie 29.425,00 lei 1.886,22 €Plafoane, pereţi, podele în camera de baie 19.795,00 lei 1.268,91 €Ferestre 481.500,00 lei 30.865,38 €Încălzirea (radiatoare şi ţevi) 888.849,00 lei 56.977,50 €Uşi 224.700,00 lei 14.403,85 €Aprovizionarea cu apă (ţevi, accesorii) 395.044,00 lei 25.323,33 €Chiuvete 3.745,00 lei 240,06 €Cabine de duş 8.025,00 lei 514,42 €Veceuri 4.280,00 lei 274,36 €Urinare 3.745,00 lei 240,06 €Paturi 107.000,00 lei 6.858,97 €Scaune 10.700,00 lei 685,90 €Mese 8.560,00 lei 548,72 €Televizoare 26.750,00 lei 1.714,74 €Electricitatea (cabluri, accesorii, lămpi) 395.044,00 lei 25.323,33 €Camere externe 37.450,00 lei 2.400,64 €Camere interne 85.600,00 lei 5.487,18 €Cantina 32.100,00 lei 2.057,69 €Bucătăria 160.500,00 lei 10.288,46 €Reparaţii în exterior 1.070.000,00 lei 68.589,74 €

31

Alte cheltuieli 321.000,00 lei 20.576,92 €

Total Clădirea 3 8.633.145,20 lei 553.406,74 €

32

Anexa Nr. 1Structura organizatorică a Penitenciarului nr. 10 – Goian

33

Ş e f

Şef-adjunct pentru securitate

asigurarea securităţii

Sectorul 1Şef de sector(regim iniţial)

Blocul administrativ

- serviciul juridic- serviciul resurse umane- serviciul logistică- serviciul evidenţă specială- secretariat- serviciul financiar- serviciul medical- serviciul regim,

supraveghere şi pază

Blocul A

Şef de secţie

(destinat pentru

Şef-adjunct pentru lucrul educativ

Blocul B

Şef de secţie

(destinat pentru

Sectorul 2Şef de sector(regim comun)

Sectorul 3Şef de sector(comunitate terapeutică)

Sectorul 4Şef de sector

(regim comun cu facilităţi)

Sectorul 5Şef de sector

(regim de resocializare)

Structura organizatorică a Blocului A al Penitenciarului nr.10 – Goian

34

Sectorul 1

(regim iniţial)

- şef sector: 1;- psiholog: 1;- educator: 1;- asistent social: 1;- supraveghetori: 4.

Blocul A

(detenţie)

Şef – 1:

- specialist pentru asigurarea securităţii: 1;

- specialist: 1

Sectorul 2

(regim comun)

- şef sector : 1;- educator: 1;- asistent social: 1;- supraveghetori: 3.

Sectorul 3

(comunitate terapeutică)

- şef sector: 1;- psiholog: 2;- educator: 1;- supraveghetori: 2.

Sectorul 4

(regim comun cu facilităţi)

- şef sector: 1;- psiholog: 1;- educator: 1;- supraveghetori: 4.

Sectorul 5

(regim de resocializare)

- şef sector: 1;- educator : 1;- asistent social:

1;- supraveghetori:

3.

Structura organizatorică a Blocului B al Structura organizatorică a Blocului administrativ

Penitenciarului nr.10 – Goian al Penitenciarului nr.10 – Goian

Blocul B: 15 unităţi; Blocul administrativ 50,5 unităţi;

Total: 101,5 unităţi, dintre care:Blocul A: 36 unităţi;Blocul B: 15 unităţi;Blocul administrativ 50,5 unităţi.*învățătorii nu sunt incluşi în numărul total al personalului.

35

Blocul B

(arest preventiv)

Şef - 1

- şef sector: 1;- psiholog: 1;- educator: 1;- asistent social: 1;- specialist pentru asigurarea

securităţii: 1;- specialist: 1;- supraveghetor: 8.

Blocul administrativ

- conducerea: 3;- serviciul juridic: 1;- serviciul resurse umane: 2;- serviciul logistică: 13;- serviciul evidenţă specială: 2;- secretariat: 2;- serviciul financiar: 3;- serviciul medical: 6,5;- serviciul regim, supraveghere şi

pază: 18.

JALONAREA ACTIVITĂŢILOR 2011 2012ACTIVITATEA Dec Jan Feb. Mar. Apr. may Jun. Jul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.Planificarea pilotuluiElaborarea documentației de proiect pentru executarea lucrărilor de construcțiePlanificarea costurilor estimative totale/bugetul proiectuluiPlanificarea unităților de personal (organigrama) Prezentarea proiectului pilot pentru potenţiali donatoriElaborarea Acordurilor de colaborare cu diferiţi parteneriElaborarea sistemului de clasificare și repartizare a deţinuţilorOrganizarea penitenciarului - infrastructuraAdoptarea unui management descentralizatElaborarea unui sistem de raportare / evaluare Stabilirea programului de activitățiCrearea sectorului terapeuticÎnchiderea penitenciarului Suspendarea activităţii personalului actual din Penitenciarul GoianRenovarea penitenciarului - etapa 1Renovarea penitenciarului - etapa 2 Renovarea penitenciarului - etapa 3 Reorganizarea statului de personal conform standardelor europeneRecrutarea personalului pentru penitenciarul-model GoianInstruirea personalului nou angajatSchimb de experienţă cu penitenciarul OsloSchimb de experienţă în penitenciarul Goian / Centrul instructiv Începerea activității personalului noului penitenciarRaportarea trimestrială de la deschiderea închisoriiDeschiderea penitenciarului - partea 1Deschiderea penitenciarului - partea 2Deschiderea penitenciarului - partea 3Evaluarea de către DIP/Ministerul Justiţiei / NORLAM /Penitenciarul/DonatoriiVizită de studiu

36

Jan. Feb. Mar. Apr. may Jun. Jul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Jan. Feb. Mar. Apr. may Jun. Jul. Aug. Sept. Oct. Nov. des

37

38