Controlul Financiar-principii Si Reguli, Organizare Si Funct
Transcript of Controlul Financiar-principii Si Reguli, Organizare Si Funct
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICǍ DE GESTIUNE
MASTER : STANDARDE, REGLEMENTǍRI ŞI POLITICI CONTABILE
LUCRARE DE DISERTAŢIE
Controlul financiar:principii şi reguli, organizare şi exercitare
Coordonator,Prof. Univ. Dr.: Mihai Ristea
Student,Niculae Nela Aurelia
BUCUREŞTI 2008
CUPRINS
INTRODUCERE……………………………………………………………………………..pag.3
CAPITOLUL I. CONTROLUL FINANCIAR CONTABIL: ASPECTE TEORETICE..pag.5
I. 1 DEFINIŢIE, CLASIFICARE…………………………………………..pag.6
I. 2 OBIECTIVE, FUNCŢII………………………………………………...pag.14
CAPITOLUL II. METODOLOGIA DE EXERCITARE A
CONTROLULUI FINANCIAR CONTABIL………………………….pag.21
II.1 ETAPA PROGRAMǍRII ACTIVITǍŢII DE CONTROL
FINANCIAR CONTABIL………………………………………………pag.22
II.2 ETAPA PREGǍTIRII ACŢIUNII DE CONTROL
FINANCIAR CONTABIL……………………………………………...pag.24
II.3 ETAPA EFECTUǍRII CONTROLULUI
FINANCIAR CONTABIL……………………………………………...pag.28
II.4 ETAPA INTOCMIRII ACTELOR DE CONTROL
FINANCIAR CONTABIL……………………………………………....pag.29
II.5 ETAPA VALORIFICǍRII CONSTATǍRILOR NSCRISE IN ACTELE
DE CONTROL………………………………………………………………
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ……………………………………………………....pag.41
CONCLUZII…………………………………………………………………………………pag.60
2
INTRODUCERE
În condiţiile globalizării, contabilitatea şi controlul de gestiune, evoluează
în permanenţă, pentru a putea răspunde nevoilor în continua schimbare ale
managementului conducerii eficiente a fluxurilor economice.
Astfel apare necesitatea implementării unor variante optime ale dezvoltării
controlului în general şi a controlului financiar şi de gestiune în special, care să
permită realizarea unor activităţi de monitorizare a actului economic şi a
înregistrării operaţiunilor patrimoniale care angajează entitatea economică sau
publică din toate punctele de vedere: etnic, social, investiţional, comercial,
economic; pentru atingerea target-ului final de maximizare a profitului şi a întăririi
poziţiei pe piaţa de capital şi pe piaţa afacerilor şi cucerirea altor pieţe de afaceri
mai dezvoltate, fără a neglija însă, principalul segment motoriu al desfăşurării
acestor strategii, care este clientul-consumatorul final şi nu în ultimul rând de a
organiza aceste strategii şi activităţi mai bine; de a le conserva pe cele pozitive şi de
a preveni şi elimina apariţia unor elemente perturbatorii negative generatoare de
contravenţii şi infracţiuni economice, de evaziune fiscală şi gestiune frauduloasă,
patrimonială şi materială, care să limiteze şi chiar să întrerupă fluxul activităţilor
economice, până la falimentare, devalizare, dizolvare, lichidare sau crah financiar.
Aceste deziderate sunt pertinente în domeniul luării deciziilor, ale
exercitării actului managerial de conducere şi care se concretizează, prin
organizarea şi exercitarea unui sistem de control intern, cu toate formele lui de
exprimare (control financiar preventiv, anticipat, ulterior, etc.), a unor proceduri de
audit intern, contabil, financiar şi fiscal, precum şi a organizării şi efectuării
anumitor lucrări de expertiză contabilă de către persoane sau societăţi profesioniste,
3
specializate pentru clarificarea anumitor aspecte reclamate de litigii în care poate fi
angrenată entitatea economică, de la organizarea sau neorganizarea acţiunilor de
control de gestiune, auditare şi expertizare şi căile de realizare a acestor acţiuni
pentru eficientizarea actului de conducere managerială.
4
CAPITOLUL I
CONTROLUL FINANCIAR-CONTABIL:ASPECTE TEORETICE
Controlul financiar-contabil, prin acţiunile practice ale statului sau
ale persoanelor cu sarcini de conducere din entităţile economice, reprezintă
prin rezultatele sale, una din cele mai importante surse de informaţii
necesare desfăşurării, în condiţii de maximă eficienţă, a acţiunii de
management general. Principalul scop, atât la nivelul instituţiilor statului
cât şi la nivelul conducătorului de activităţi economice, îl constituie
stabilirea deciziilor optime pentru realizarea obiectivelor din programele
propuse.
Statul, prin instituţiile sale guvernamentale, este principalul şi unicul
realizator al activităţilor economice ce se desfăşoară atât la nivel naţional
(macro), cât şi sectorial (micro), răspunderea pentru o eventuală
nerespectare a legilor economice capătă dimensiuni deosebite, având în
vedere consecinţele pe care le-ar putea genera, asupra întregului sistem
economico-social.
Pentru prevenirea unor situaţii cu caracter perturbator, în
conformitate cu legile speciale, organice sau chiar prin constituţie, de-a
lungul timpului au fost instituite organe de control abilitate şi acreditate,
astfel încât să fie acoperită întreaga zonă a activităţilor economice.
5
I.1. DEFINIŢIE, CLASIFICARE
Controlul este un proces de măsurare a performanţei, de iniţiere şi
întreprindere a unor acţiuni care să asigure rezultatele dorite.
Privit prin prisme diferite, controlul este considerat:
- funcţie a managementului – prin el fiecare manager vrea să se
asigure că activitatea decurge conform programului prestabilit, că resursele
sunt utilizate conform destinaţiei stabilite şi că în final performanţa reală va
atinge sau va depăşi obiectivele fixate iniţial;
- atribut al conducerii – mijloc de perfecţionare a activităţii entităţilor
publice şi private exercitat sub forme diferite de structuri organizate
piramidal, cu responsabilităţi şi obiective clar precizate de lege;
- metoda de verificare a modului de gestionare a resurselor.
Controlul este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor
materiale, care se efectuează anticipat executării acestora, concomitent sau
la scurt interval de la desfăşurarea operaţiunilor. Controlul constă în a
verifica dacă totul a fost efectuat în conformitate cu programul fixat, după
ordinile date şi principiile stabilite. De asemenea, poate fi considerate o
acţiune de control, supravegherea sistematică şi continuă a unei activităţi.
Controlul se poate exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale
de control.
Controlul financiar – componentă a controlului economic – are ca
obiectiv cunoaşterea de către stat a modului cum sunt administrate
mijloacele materiale şi financiare, de către societăţile comerciale, publice,
modul de realizare şi cheltuire a banului public, urmăreşte asigurarea şi
consolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficienţei economico-
financiare, dezvoltarea economiei naţionale.
6
Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar
reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a
deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea
legalităţii.
Într-un sistem economic pot apărea, la un moment dat unele
disfuncţionalităţi generate de cauze obiective, determinate de situaţii care
nu au putut fi prevăzute, cât şi din cauze subiective cum sunt sustragerile
deliberate ale agenţilor economici de la obligaţiile financiare şi fiscale faţă
de bugetul statului sau o gestiune defectuoasă a activităţilor economice.
Controlul financiar-contabil serveşte unui triplu sistem de interese.
În primul rând, controlul financiar-contabil serveşte intereselor
agenţilor economici atât prin acţiunea de evitare a situaţiilor de
disfuncţionalitate în procesul de gestionare a patrimoniului, cât şi prin
posibilitatea remedierii unor abateri de la prevederile legale.
În al doilea rând, controlul financiar-contabil serveşte intereselor
agenţilor economici parteneri, deoarece poate oferi acestora informaţii
exacte asupra stării patrimoniului unităţii economice, la care se desfăşoară
verificarea.
În al treilea rând, controlul financiar-contabil, este instrumental
care serveşte intereselor statului pentru realizarea obiectivelor propuse pe
termen lung în ceea ce priveşte politica economică.
Având în vedere toate aceste aspecte, controlul financiar-contabil se
defineşte ca fiind… “acţiunea legiferată de determinare a unor
adevăruri în legătură cu starea unor proiecte de activităţi economice
sau cu a celor care au fost efectuate, prin compararea modului efectiv
de prezentare sau manifestare al acestora cu prevederile şi normele
legale prin care au fost definite şi instituţionalizate, în vederea
7
preîntâmpinării sau depistării şi remedierii abaterilor de la aceste
prevederi şi norme”.
Astfel, controlul financiar-contabil constituie una dintre cele mai
importante pîrghii ale conducătorilor unităţilor economice, deoarece acesta
le poate furniza toate informaţiile necesare realizării obiectivelor din
programele propuse.
Activitatea de control, ca una dintre funcţiile actului de conducere,
poate lua diferite forme în funcţie de domeniul în care se exercită, de
conţinut, de obiective şi sfera de acţiune a acestuia, şi anume puterea
legislativă sau cea executivă.
Alături de aceste criterii generale şi altele specifice , cum sunt
momentul efectuării verificării faţă de momentul desfăşurării activităţii
controlate, structurile determinate să-l exercite, durata sau intensitatea
acestuia, controlul financiar-contabil se clasifică astfel:
A) După momentul efectuării propriu-zise sau al întocmirii şi
utilizării documentelor supuse verificării faţă de momentul verificării,
controlul financiar-contabil poate fi:
control financiar preventiv
control operativ curent (concomitant)
control ulterior
Controlul financiar preventiv, formă a controlului financiar –
contabil, se exercită înainte de efectuarea operaţiunii sau activităţii supuse
verificării, sau înainte ca un document să fie lansat în procesul economic.
Sfera activităţilor care fac obiectul contractului financiar preventiv se
stabileşte, în funcţie de natura unităţii patrimoniale la care se realizează,
astfel:
8
a)La nivelul ordonatorilor de credite din ministere şi alte instituţii
similare:
● Efectuarea de plăţi din fonduri publice;
● Repartizarea pe unităţi subordonate şi pe activităţi distincte a
fondurilor aprobate prin bugetul de stat;
● Organizarea şi efectuarea de plăţi din credite bugetare aprobate;
● Concesionarea sau închirierea de bunuri publice;
b)La nivelul, agenţilor economici, principalele operaţiuni pentru care
se stabilesc obiectivele de control financiar preventive sunt:
● Plăţi, în lei sau valută, efectuate pentru produsele aprovizionate,
lucrările executate sau prestarea diverselor servicii;
● Plata sumelor pentru activitatea desfăşurată în cadrul unităţii, ca şi
a altor drepturi cuvenite personalului;
● Încheierea contractelor interne sau externe de aprovizionare sau a
contractelor ce au ca obiect executarea de lucrări sau prestarea de servicii;
● Trecerea pe seama cheltuielilor sau a rezultatelor financiare a
pierderilor sau a daunelor aduse patrimoniului care nu au fost produse cu
vinovăţie.
După personalul desemnat să îl realizeze, activitatea de control
financiar preventiv se împarte în:
● Control financiar preventiv exercitat de organele de control ale
statului;
● Control financiar preventiv exercitat de organele proprii de
control.
Controlul operativ curent este acea formă a controlului financiar-
contabil, caracterizată prin faptul că se realizează concomitent cu
desfăşurarea operaţiunilor sau fenomenelor economice controlate şi
9
permite, în orice moment, cunoaşterea amănunţită a modului în care se
realizează sarcinile rezultate din programele generale privind gestionarea
patrimoniului unei unităţi economice.
Sfera de acţiune a controlului operativ curent cuprinde toate
activităţile unităţilor patrimoniale, indiferent de forma acesteia.
Importanţa controlului operativ curent rezultă din faptul că surprinde
disfuncţionalităţile proceselor economice chiar în faza desfăşurării,
considerat ca fiind momentul corespunzător efectuării corecţiilor necesare.
Controlul operativ curent este acea formă a controlului financiar-
contabil, caracterizată prin faptul că se realizează concomitent cu
desfăşurarea operaţiunilor sau fenomenelor economice controlate şi
permite, în orice moment, cunoaşterea amănunţită a modului în care se
realizează sarcinile rezultate din programele generale privind gestionarea
patrimoniului unei unităţi economice.
Sfera de acţiune a controlului operativ curent cuprinde toate
activităţile unităţilor patrimoniale, indiferent de forma acesteia.
Importanţa controlului operativ curent rezultă din faptul că surprinde
disfuncţionalităţile proceselor economice chiar în faza desfăşurării,
considerat ca fiind momentul corespunzător efectuării corecţiilor necesare.
Controlul ulterior, este forma controlului financiar-contabil, cu
sfera cea mai largă de acţiune, care se exercită după efectuarea activităţilor
şi proceselor economice supuse verificării.
Sfera de acţiune a controlului ulterior este foarte amplă şi se referă la
toate activităţile economice desfăşurate de instituţiile statului, regiile
autonome, agenţii economici în privinţa îndeplinirii obligaţiilor faţă de
diferite bugete ale acestuia.
10
B) După volumul controlat al documentelor şi operaţiunilor,
controlul financiar-contabil se clasifică în control total şi control prin
sondaj.
Controlul prin sondaj presupune verificarea celor mai
reprezentative documente şi activităţi emise şi efectuate în perioadele cele
mai semnificative, de maximă activitate ale respectivei unităţi economice.
Controlul total, formă a controlului financiar-contabil, presupune
verificarea tuturor documentelor şi a activităţilor la care acesta se referă,
emise şi efectuate în perioada analizată.
Această formă de control se realizează, de regulă, în cazul în care
controlorul are sarcina verificării unor operaţiuni şi/sau documente în
scopul acordării sau nu a vizei de control financiar preventiv, sau pentru
formularea propunerii de descărcare a gestiunii conturilor financiare.
C) După structurile care o exercită, activitatea de control financiar-
contabil se împarte în control exercitat şi organizat de către organele proprii
aparţinând unităţilor economice şi controlul organizat şi exercitat prin
instituţiile specializate ale statului.
Controlul financiar propriu al unităţilor economice este forma
controlului financiar-contabil efectuată în scopul prevenirii sau soluţionării
unor abateri şi deficienţe cu caracter economic din activitatea acestora.
Controlul financiar-contabil propriu, cunoscut şi sub denumirea de
control intern, se realizează de către organele proprii în funcţie de tipul
unităţii economice se organizeză şi se exercită astfel:
a) La nivelul unităţilor economice, altele decât instituţiile publice,
activitatea de control financiar-contabil propriu se organizează şi exercită
în formele de:
● control financiar preventiv propriu
11
● control financiar de gestiune
Controlul financiar preventiv propriu, este activitatea efectuată
pentru evitarea nerespectării prevederilor legale în vigoare ce ar genera
efecte cu caracter perturbator a activităţii economice, cât şi pentru
prevenirea pagubelor.
Controlul financiar de gestiune, este activitatea ce se efectuează în
vederea urmăririi modului de realizare a dispoziţiilor legale şi a normelor
interne cu privire la gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti, pe baza
operaţiunilor înregistrate în documente şi evidenţele tehnico-operative,
financiare şi contabile.
b) La nivelul instituţiilor publice, controlul financiar-contabil propriu
se organizează şi exercită în formele sale de:
● control financiar intern
● control financiar preventiv
Controlul financiar intern, cuprinde ansamblul măsurilor privind
organizarea activităţilor de determinare a stării reale a unor activităţi şi
procese prin compararea acestora cu prevederile legale prin care au fost
definite.
Controlul financiar preventiv, este definit ca fiind activitatea prin
care se stabileşte legalitatea şi regularitatea operaţiunilor privind fondurile
publice şi patrimoniul public, înainte de aprobarea acestor operaţiuni.
Sfera de activitate a controlului financiar preventiv este formată din
ansamblul instituţiilor publice.
Controlul financiar-conatbil exercitat prin instituţii ale statului poate
îmbrăca trei forme în funcţie de unităţile desemnate să-l exercite şi anume:
● control operativ-curent
● control preventiv
12
● control ulterior
B) După durata şi intensitatea efectuării, controlul financiar-contabil
se împarte în:
● control continuu
● control periodic
Controlul continuu este forma controlului financiar contabil care se
exercită pe toată durata efectuării operaţiunilor economice controlate, fără
întreruperi. Controlul continuu se poate identifica cu controlul operativ-
curent (concomitent), datorită efectuării verificării concomitent cu
efectuarea operaţiunilor analizate.
Controlul periodic, este activitatea specifică controlului financiar-
contabil care se desfăşoară la anumite intervale, de regulă fixe, prin
programe, în funcţie de particularităţile fenomenelor economice şi
necesităţile de informare.
Lipsa caracterului inopinat în realizarea acestei forme de control
poate duce la obţinerea unor rezultate mai puţin spectaculoase, uneori
nereale sau neconcludente.
Datorită caracterului anunţat, pentru obţinerea unor rezultate
veridice, controlul periodic trebuie efectuat, cu toată intensitatea, la
termenele stabilite şi asupra tuturor documentelor şi operaţiunilor ce fac
obiectul activităţii supuse verificării.
13
I.2. OBIECTIVE, FUNCŢII
Controlul este acţiunea de stabilire a exactităţii operaţiunilor
materiale, care se efectuează concomitent sau la scurt interval de la
desfăşurarea operaţiunilor. Controlul constă în a verifica dacă totul a fost
efectuat în conformitate cu programul fixat, după ordinile date şi principiile
stabilite. De asemenea, poate fi considerată o acţiune de control,
supravegherea sistematică şi continuă a unei activităţi. Controlul se poate
exercita personal sau cu ajutorul unor aparate speciale de control.
Controlul financiar – componentă a controlului economic – are ca
obiectivitate cunoaşterea de către stat a modului cum sunt administrate
mijloacele materiale şi financiare, de către societăţile comerciale, publice,
modul de realizare şi cheltuire a banului public, urmăreşte asigurarea şi
consolidarea echilibrului financiar, asigurarea eficienţei economico-
financiare, dezvoltarea economiei naţionale.
Instrument al politicii financiare a statului, controlul financiar
reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a
deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea
legalităţii.
Toate formele de control au un scop comun, şi anume acela de
determinare a stării unor fenomene, procese sau activităţi la un moment
dat, faţă de un sistem determinat de criterii.
Cu toate acestea, tipurile de control se deosebesc între ele prin rol,
sfera de activitate, obiectivele propuse şi funcţii.
Obiectivul principal al controlului financiar este de a opri, înainte de
efectuare, toate operaţiunile care nu sunt legale, necesare, oportune sau
economicoase în faza de plată, respectiv încasare, după caz.
14
Obiectivele controlului operativ curent constau în:
● Verificarea şi stabilirea abaterilor şi a deficienţelor în legătură cu
existenţa, integritatea şi păstrarea bunurilor de orice fel;
● Utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti;
● Stabilirea realităţii datelor înscrise în bilanţ şi conturile de
execuţie;
Obiectivele controlului ulterior sunt diferenţiate, în funcţie de
obiectivele specifice fiecărei structuri cu atribuţii de control financiar-
contabil, structuri ce pot aparţine statului sau agentului economic.
Principalul obiectiv al controlului ulterior exercitat de către agenţii
economici constă în verificarea modului de gospodărire a mijloacelor
materiale şi băneşti din patrimonial fiecăruia.
Controlul ulterior, exercitat de către organele de verificare ale
statului are ca principale obiective:
● Verificarea modului de administrare şi utilizare a fondurilor
acordate de la buget;
● Controlul modului de utilizare a mijloacelor şi a fondurilor din
dotarea unităţilor economice ale statului;
● Îndeplinirea integrală şi la termen a tuturor obligaţiilor financiare
şi fiscale faţă de diferitele structuri guvernamentale.
La nivelul unităţilor economice, principalele obiective ale
controlului financiar preventiv constau în stabilirea legalităţii,
economicităţii, eficacităţii şi eficienţei pentru următoarele categorii de
operaţiuni:
● din care derivă drepturi sau obligaţii patrimoniale ale agentului
economic faţă de diferite persoane fizice şi/sau juridice;
15
● operaţiunile privind creditarea, finanţarea şi efectuarea de plaţi în
lei sau/şi valuta privind activitatea de comerţ, investiţii, producţie etc;
● operaţiunile bancare privind acordarea fondurilor de la buget şi a
altor operaţiuni similare financiare;
● operaţiuni privind trecerea pe seama cheltuielilor, rezultatelor
financiare, conform prevederilor legale, a pierderilor, daunelor aduse
unităţii, dar care nu au fost produse cu vinovăţie.
Obiectivele controlului financiar de gestiune constau în:
● Stabilirea integrităţii valorilor materiale şi băneşti din gestiunile
supuse controlului;
● Stabilirea legalităţii şi realităţii înregistrării operaţiunilor
consemnate în documentele primare şi contabile referitoare la cantităţile şi
valorile menţionate în acestea;
● Verificarea modului de gestionare a formularelor tipizate cu regim
special;
● Stabilirea modului de respectare a prevederilor legale privind
mişcarea valorilor materiale şi băneşti între diferitele gestiuni ale unităţii;
● Verificarea exactităţii preţurilor luate în calculul valorilor
materiale ce fac obiectul controlului;
● Stabilirea modului de obţinere, utilizare şi restituire a creditelor
bancare sau de altă natură;
● Numirea, alegerea administratorilor, consiliului de administraţie, a
comitetului de direcţie şi a cenzorilor;
● Emiterea de obligaţiuni şi acţiuni;
● Verificarea modului de calcul, încasare şi vărsare a contravalorii
bunurilor distruse, degradate, deteriorate şi stabilirea eventualelor
răspunderi în sarcina persoanelor vinovate.
16
La nivelul instituţiilor publice principalul obiectiv al controlului
financiar preventiv propriu constă în stabilirea legalităţii, regularităţii şi
încadrarii în limitele aprobate pentru următoarele categorii de operaţiuni:
● Angajamentele legale şi bugetare;
● Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare;
● Plăţile efectuate din fondurile publice;
● Incasările în numerar;
● Concesionarea şi închirierea de bunuri din domeniul public al
statului sau al unităţilor administrative-teritoriale;
● Modificarea repartizării pe trimestere şi pe subdiviziuni ale
clasificării bugetare a creditelor aprobate;
● Vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din
domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
Principalul obiectiv al controlului financiar propriu intern constă
în instituirea măsurilor necesare în vederea:
● Respectării prevederilor legale , normelor, reglementărilor şi
deciziilor;
● Realizării, la nivelul corespunzător de calitate al atribuţiilor
instituţiilor publice;
● Protejării fondurilor publice împotriva pierderilor datorate risipei,
abuzului, fraudei sau erorilor;
● Dezvoltării şi întreţinerii unor sisteme de colectare, stocare,
prelucrare şi difuzare a datelor şi informaţiilor necesare fundamentării
deciziilor.
Obiectivele controlului financiar contabil sunt dimensionate, în
special, prin diferitele prevederi legale şi pe baza relaţiilor instituite între
instituţiile statului şi agenţii economici.
17
Obiectivele controlului financiar contabil, organizat prin structuri ale
statului, constau în controlul modului de:
● Utilizare a tuturor mijloacelor financiare aflate în administrarea
organelor centrale şi locale ale puterii de stat ca şi ale instituţiilor acestuia;
Respectare a reglementărilor financiar contabile în activitatea
desfăşurată de către regiile autonome, societăţi comerciale şi alţi agenţi
economici în legătură cu îndeplinirea acestora faţă de stat.
Instrument al politicii financiare a statului , controlul financiar
reprezintă un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a
deficienţelor şi de stabilire a măsurilor necesare pentru restabilirea
legalităţii.
Prin modul de organizare şi exercitare, precum şi prin modul şi
obiectivele ce le urmăreşte, controlul financiar îndeplineşte unele funcţii şi
anume: funcţia de evaluare, funcţia preventivă, de documentare,
recuperatorie şi o funcţie pedagogică.
Funcţia de evaluare – se manifestă prin scopul pe care şi-l propune
controlul financiar-contabil, prin determinarea rezultatelor economice, ale
unei unităţi patrimoniale şi evaluarea acestora prin raportarea la un sistem
de criterii prestabilit, în vederea determinării măsurilor de realizare a
activităţii controlate.
Funcţia se manifestă postoperativ, dar poate avea şi caracter
preventiv prin stabilirea tendinţelor de abatere de la normele prestabilite,
urmate de dispunerea măsurilor de desfăşurare a activităţii economice în
cadrul prevederilor şi normelor legale.
De asemenea, prin intermediul acestei funcţii, pe lângă constatarea
stării reale, se efectuează şi o apreciere a performanţelor unei acţiuni
economice, precum şi a unor entităţi organizate ca persoane juridice.
18
Funcţia preventivă – constă într-o serie de măsuri luate de către
organele de control, în vederea evitării şi eliminării unor fraude, înainte de
a se produce efectele negative ale acestora, prin identificarea şi anularea
cauzelor care le generează sau favorizează. Prin aceasta acţiune, controlul
are sarcina de a opri actele şi operaţiunile care nu sunt legale, în faza de
angajare a societăţii comerciale de consiliul de administraţie al acesteia. În
acest sens, acţiunea preventivă se manifestă înaintea emiterii actelor sau
efectuării operaţiunilor, astfel încât să se preîntâmpine eventualele
prejudicii. Prin intermediul acestei funcţii, pe lângă legalitatea actelor şi
operaţiunilor se mai urmăreşte oportunitatea, necesitatea şi economicitatea
acestora.
Funcţia de documentare – permite cunoaşterea proceselor care au
loc în activitatea economică, a rezultatelor activităţii din structurile
economice, relevarea fraudelor şi depistarea cauzelor acestora, precum şi
identificarea acţiunilor eficiente pentru a fi generalizate. Astfel, controlul
participă nemijlocit la actul de conducere, furnizând date şi informaţii
pentru fundamentarea deciziilor economico-financiare.
Funcţia recuperatorie – evidenţiază un aspect foarte important al
controlului financiar, deoarece ea nu se limitează la prevenirea şi aprecierea
stării de fapt, dar acţionează şi pentru descoperirea şi recuperarea
pagubelor, precum şi pentru stabilirea, conform legii, a răspunderii juridice.
Pentru recuperarea prejudiciilor constatate, organele de control au obligaţia
de a stabili forma procedurală prin care urmează să se facă recuperarea,
pentru stabilirea integrităţii avutului public.
Formele procedurale legale de recuperare sunt: recuperarea pe calea
executării silite, recuperarea pe calea răspunderii materiale reglementată de
legislaţia muncii, precum şi recuperarea pe calea acţiunii civile în justiţie.
19
Funcţia pedagogică– permite acţiuni de educare a celor care au
drepturi şi obligaţii în formarea şi utilizarea fondurilor publice. Controlul,
prin rezultatele sale, contribuie la formarea şi utilizarea fondurilor publice.
Controlul, prin rezultatele sale, contribuie la formarea deontologiei
profesionale, îndeosebi a celor implicate în administrarea fondurilor
publice. La rândul lor, persoanele care alcătuiesc corpul de control, prin
nivelul de pregătire şi atitudine civică, trebuie să reprezinte un model de
comportament corect, dar intransigent. Această funcţie se realizează şi în
combaterea manifestărilor ilegale, prin depistarea şi sancţionarea lor cu
fermitate. Publicitatea realizată în jurul acestor cazuri va contribui şi va
favoriza îndeplinirea corectă, în deplina legalitate a atribuţiunilor de
serviciu.
20
CAPITOLUL II
METODOLOGIA DE EXERCITARE A CONTROLULUI
FINANCIAR – CONTABIL
Noţiunea de metodologie îşi are originea în limba Latina veche, în
cuvântul methodus, care în traducere liberă, înseamnă mod de acţiune. În
alte limbi, interpretarea şi traducerea noţiunii “methodus” se fac prin mers
raţional al gândirii către adevăr.
Metodologia de control financiar-contabil se defineşte ca fiind un
ansamblu de activităţi interdependente care, prin utilizarea unor
procedee şi tehnici specifice, are drept scop realizarea procesului de
cunoaştere a unui fenomen sau a unei activităţi economice prin
raportarea, modului concret de manifestare a acestora la prevederile
legale, normele sau instrucţiunile prin care au fost definite.
Structurată pe etape şi în cadrul acestora, pe faze, metodologia de
realizare a controlului financiar-contabil se prezintă astfel:
1. Etapa programarii activitatii de control financiar – contabil
2. Etapa pregatirii actiunii de control financiar – conatabil
3. Etapa efectuarii controlului financiar – contabil
4. Etapa intocmirii actelor de control financiar – contabil
5. Etapa valorificarii constatarilor inscrise in actele de control
21
II.1 ETAPA PROGRAMĂRII ACTIVITĂŢII DE CONTROL
FINANCIAR CONTABIL
Programarea activităţii de control financiar-contabil cuprinde atât
activităţi privind stabilirea propriu-zisă a obiectivelor subiecţilor şi a
termenelor de realizare, cât şi transmiterea acestora către unităţile cu
atribuţii de control financiar-contabil.
Elaborarea programuli de control
Programarea activitatii de control financiar – contabil rezulta dintr-o
dubla necesitate si anume: asigurarea realizarii in totalitate a obiectivelor ce
revin unitatilor cu sarcini in acest domeniu, precum si evitarea controalelor
la aceeasi agenti economici.
Programul de control este principalul instrument de lucru in baza
caruia, pe o perioada determinata, structurile cu atributii de control
financiar – contabil isi desfasoara activitatea.
Programul de control este un document ce contine, nominalizate,
toate obiectivele generale privind activitatile ce urmeaza a fi cuprinse in
actiunile de control financiar – contabil si a obiectivelor propuse.
Programul de control este elaborat in cadrul fiecarei unitati cu
atributii de control financiar. De asemenea, este centralizat la nivelul
structurii coordonatoare, apoi supus aprobarii conducerii acesteia, dupa
care, in forma finala, este returnat unitatilor din subordine in vederea
punerii in aplicare.
La nivelul Curtii de Conturi a Romaniei, programul de control se
elaboreaza de catre fiecare structura de control, in baza prevederilor
rezultate din Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992, modificata prin Legea nr.
22
77 din 31 ianuarie 2002, iar in cadrul acestor structuri, pe obiectivele
specifice propuse de diviziile si structurile teritoriale. In aceasta forma se
aproba de organul de conducere al acesteia, Plenul Curtii de Conturi.
Transmiterea programului de control unitatilor cu atributii de
control financiar – contabil subordonate.
Sarcinile rezultate din programul de control se repartizeaza pe
subunitatile care, in baza acestora, isi elaboreaza propriul program in care
obiectivele generale sunt detaliate pe obiective specifice.
Pentru fiecare obiectiv propriu se stabilesc atat persoanele care
exercita controlul, cat si termenele pana la care se va finaliza actiunea.
In cadrul competentelor stabilite, prin prevederi legale pentru fiecare
institutie de control in parte, o atentie deosebita se acorda alcatuirii
echipelor ce urmeaza a efectua operatiuni de verificare financiar –
contabile.
Pentru fiecare unitate cu sarcini de control financiar – contabil
indifferent de nivelul acesteia, prevederile programului de control, odata
aprobate, constituie sarcina de serviciu obligatoriu de realizat.
Echipele de verificare sunt constituite din controlori, care au
competenta profesionala necesara realizarii in bune conditii a obiectivelor
controlului, specializati pe tema si obiectivele stabilite prin programul de
control.
23
II.2 ETAPA PREGATIRII ACTIUNII DE CONTROL
FINANCIAR CONTABIL
Organele financiar fiscale competente selectează contribuabilii ce
urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale. Datele şi informaţiile referitoare la
contribuabil sunt obţinute prin consultarea dosarului fiscal al
contribuabilului. Inspectorul consultă toate compartimentele care deţin
informaţii referitoare la situaţia fiscală a contribuabilului. Aceste
compartimente sunt obligate să comunice informaţiile deţinute, la
solicitarea inspectorului însărcinat cu efectuarea controlului. Prin
consultarea dosarului fiscal şi a compartimentelor sus menţionate se
colectează date şi informaţii despre contribuabil existente în actele de
înfiinţare, declaraţii fiscale.
Culegerea informaţiilor din alte documente se realizează prin
studiul rapoartelor privind controlul efectuat la două categorii de
contribuabili:
- cei care au legături de afaceri cu contribuabilul ce urmează a fi
controlat;
- cei care desfăşoară activităţi similare.
În urma analizării acestor documente la sediul organului fiscal, se
va identifica domeniile şi impozitele care prezintă un risc al evaziunii la
contribuabilul respectiv.
Pe baza acestei analize de risc se vor stabili obiectivele orientative
ale controlului, procedura şi tehnicile de control ce vor trebui aplicate.
Aşa cum rezultă din anexele prezentate se poate constata
specificitatea actelor de control atât pe linie financiară în sens larg, cât şi
punctual din punct de vedere bugetar şi/sau fiscal. Dacă din punct de
vedere fiscal se pot urmări obiective precum: stabilirea impozitelor pe
24
fiecare contribuabil, inclusiv încasarea acestora întomai şi la timp,
eliminarea sustragerii de la plata unor impozite sau taxe, din punct de
vedere bugetar interesează alte obiective, de exemplu: încadrarea
cheltuielilor bugetare în normativele prevăzute de lege, destinaţia
cheltuielilor în conformitate cu capitalele prestabilite; inclusiv eficienţa,
economicitatea şi oportunitatea alocării banului public.
Desfasurarea controlului
Prezentarea la contribuabil se face numai în baza unei împuterniciri
scrise (ordin de deplasare) emisă de conducătorul unităţii fiscale,
competentă să efectueze controlul.
Această împuternicire conţine date de identificare ale inspectorilor ce
urmează să efectueze controlul, ale contribuabililor ce urmează a fi
controlaţi, momentul începerii controlului şi semnătura conducătorului
unităţii fiscale.
În momenturl în care insepctorul a ajuns la sediul contribuabilului ce
urmează a fi controlat, aceasta caută să obţină informaţii referitoare la
activitatea desfăşurată de contribuabil, îl informează pe contribuabil cu
privire la scopul controlului, perioada verificării şi impozitele ce vor fi
verificate. Nu în ultimul rand, inspectorul va solicita contribuabilului
punerea la dispoziţie a documentelor şi evidenţelor contabile necesare
desfăşurării controlului.
25
Drepturile şi obligaţiile contribuabililor în timpul desfăşurării
controlului.
În sistemul fiscal românesc, bazat pe autoimpunere, principala
obligaţie ce revine contribuabililor o constituie declararea şi plata
impozitelor pe care aceştia le datorează bugetului de stat.
Controlul fiscal are ca scop verificarea bazelor de impunere,
legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, corectitudinii şi exactităţii
îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili, respectării prevederilor
legislaţiei fiscale şi contabile, stabilirea diferitelor obligaţii de plată,
precum şi a accesoriilor acestora.
Pe parcursul inspecţiei fiscale, contribuabilul are dreptul să fie
informat asupra constatărilor rezultate iar la incheierea inspecţiei, organele
fiscale vor purta o discuţie finală cu acesta asupra constatărilor şi
consecinţelor fiscale. Data, ora, locul şi problematica discuţiei vor fi
communicate contribuabilului în timp util iar acesta la rândul lui are dreptul
să prezinte, în scris, punctul de vedere cu rpivire la constatările inspecţiei
fiscale.
Întâietatea desfăşurării acţiunii de control, contribuabilul trebuie să
fie înştiinţat în legătură cu acţiunea care urmează să se desfăşoare, prin
transmiterea unui aviz de inspecţie fiscală de către organul fiscal cu 30 de
zile pentru marii contribuabili şi cu 15 zile pentru ceilalţi contribuabili,
înainte de începerea inspecţiei fiscale.
Prin avizul de inspecţie fiscală contribuabilul este înştiiţat cu
privire la:
temeiul juridic al inspecţiei fiscale;
data de începere a inspecţiei fiscale;
26
obligaţiile fiscale şi perioadele ce urmează a
fi supuse inspecţiei fiscale;
posibilitatea de a solicita amânarea datei de
începere a inspecţiei fiscale.
Inspecţia fiscală se efectuează o singură dată pentru fiecare impozit
sau taxă şi pentru fiecare perioadă supusă impozitării.
La începerea inspecţiei fiscale, inspectorul este obligat să prezinte
contribuabilului legitimaţia de inspecţie şi ordinul de serviciu semnat de
conducătorul organului de control. Începerea inspecţiei fiscale trebuie
consemnată în registrul unic de control.
La finalizarea inspecţiei fiscale, contribuabilul este obligat să dea o
declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că au fost puse la
dispoziţie toate documnetele şi informaţiile relevante pentru inspecţia
fiscală.
Rezultatele inspecţiei fiscale sunt consemnate întru-un raport scris,
în care se vor prezenta constatările inspecţiei din punct de vedere faptic şi
legal.
În timpul desfăşurării controlului fiscal, contribuabilul are
următoarele obligaţii:
să premită acecesul organului de control în orice incintă de
afaceri în cursul progarmului normal de lucru. Inspecţia
fiscală se poate desfăşura şi în afara programului de lucru al
contribuabilului, cu acordul scris al acestuia şi cu aprobarea
conducătorului organului fiscal;
contribuabilul este obligat să pună la dispoziţia organelor de
control toate documentele, precum şi orice alte date necesare
27
clarificării situaţiilor de fapt relevante din punct de vedere
fiscal.
II.3 ETAPA EFECTUARII CONTROLULUI FINANCIAR
CONTABIL
În timpul desfăşurării acţiunii de control fiscal, inspectorul trebuie
să urmăreasccă dacă contribuabilul a respectat toate legile şi
reglementările, care fac obiectul controlului şi dacă elementele activităţii
contribuabilului sunt înregistrate corect şi complet în contabilitate.
În timpul efectuării operaţiunilor de control, inspcetorul verifică
documentele justificative până la balanţa de verificare şi declaraţia fiscală.
Inspectorul fiscal verifică corectitudinea întregistrărilor contabile şi a
declaraţiilor fiscale prin:
comparaţii şi calcule de indicatori;
stabilirea gradului în care documentele justificative reflectă
realitatea operaţiunilor efectuate;
verificarea corelaţiilor prin stabilirea caracterului corect al
datelor prin corelarea acestora cu alte date a căror
corectitudine a fost deja stabilită;
verificarea corectitudinii şi realităţii operaţiunilor înscrise în
contabilitate şi în declaraţiile fiscale, precum şi a corelaţiilor
între evidenţele contabile şi declaraţiile fiscale întocmite pe
baza acestora.
Se recomandă ca în cazul descoperirii unor nereguli în activitate,
documentele şi evidenţele contribuabilului, inspectorul să aducă la
28
cunoştinţa contribuabilului toate problemele, solicitând, totodată,
clarificări, justificări referitoare la neregulile constatate.
II.4 ETAPA INTOCMIRII ACTELOR DE CONTROL
FINANCIAR CONTABIL
În activitatea de inspecţie financiar fiscală sunt utilizate
următoarele documente:
1. Raportul de inspecţie financiar fiscală;
2. Nota explicativă;
3. Procesul verbal;
4. Procesul verbal la ridicarea/restituirea de inscrisuri;
5. Proces verbal de sigilare/desigilare de inscrisuri.
Toate datele şi informaţiile culese de inspectorii fiscali în timpul
desfăşurării controlului sunt evidenţiate într-un raport scris.
Raportul de inspecţie financiar fiscală este un document în care se
consemnează constatările rezultate ca urmare a inspecţiei fiscale.
Aceasta se întocmeşte de către echipa de inspecţie fiscală pentru
desemnarea rezultatelor, indiferent dacă se stabilesc sau nu, diferenţe de
obligaţii fiscale suplimentare în cadrul unei inspecţii fiscale generale sau
parţiale.
29
Raportul de inspecţie fiscală este structurat în VI capitole astfel:
Capitolul I – Date despre inspecţia financiar fiscală
În acest capitol se prezintă oraganele de inspecţie fiscală (nume şi
prenume, numărul legitimaţiei de inspecţie fiscală, unitatea fiscală din care
face parte precum şi numărul ordinului de serviciu). De asemenea se va
preciza:
temeiul legal al efectuării inspecţiei fiscale;
numărul şi data transmiterii avizului de inspecţie fiscală;
numărul de înregistrare şi data începerii inspecţiei fiscale
înscrisă în Registrul unic de control;
perioada supusă verificării;
perioada în care s-a desfăşurat inspecţia fiscală, precum şi
locul de desfăşurare;
definirea obiectului de inspecţie fiscală în corelaţie cu
tematica înscrisă în ordinul de serviciu;
modul de ducere la îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin
actul de control fiscal încheiat pentru perioada anterioară
celei pentru care se efectuează inspecţia fiscală.
30
Capitolul II – Date despre contribuabil/agent economic
În aceast capitol sunt prezentate:
datele de identificare ale contribuabilului;
forma de proprietate, forma juridică, precum şi principalii
acţionari/asociaţi, evoluţia capitalului social;
prezentarea tuturor conturilor bancare în comparaţie cu cele
cuprinse în declaraţia depusă la Administraţia Finanţelor
Publice;
evoluţia cifrei de afaceri şi a rezultatului exerciţiului
financiar, conform ultimelor trei bilanţuri anuale, indiferent
de perioada verificată;
verificarea evidenţei documentelor cu regim special, cu
prezentarea actelor cu care au fost achiziţionate;
preztentarea subunităţilor contribuabilului;
persoana care asigură administrarea activităţii
contribuabilului verificat;
persoana care răspunde de conducerea contabilităţii;
administratorul sau persoana desemnată să reprezinte
contribuabilul pe durata inspecţiei fiscale;
menţiunea dacă s-au efectuat inventarierea patrimoniului
conform prevederilor legale şi valorificarea acestora;
principalii furnizori şi clienţi precum şi menţionarea dacă
aceştia sunt sau nu părţi afiliate cu contribuabilul.
Capitolul III – Constatări financiar fiscale
31
În acest capitol se înscriu constatările pentru fiecare obligaţie
fiscală şi/sau activitate financiară care a facut obiectul inspecţiei financiar
fiscale.
Capitolul IV – Alte constatări
În acest capitol se vor prezenta constatările inspecţiei financiar
fiscale referitoare la organizarea comportamentului de contabilitate (acolo
unde este cazul), urmărindu-se respectarea prevederilor Legii contabilităţii.
Pentru contribuabilii care aplică Reglementările contabile armonizate cu
directivele Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate se va
avea în vedere modul de tratare a conturilor contabile. Tot în acest capitol
se v-a consemna constatările referitoare la modul de utilizare a registrelor
de contabilitate obligatorii (registrul jurnal, registrul inventar, carte mare),
registru de casă, registru fiscal, etc.
Capitolul V- Discuţia finală cu contribuabilul
În acest capitol se va consemna numărul şi data documentului prin
care contribuabilul este înştiinţat depre data, ora şi locul de desfăşurare a
discuţiei finale. În caz de refuz al contribuabilului de a se prezenta la
discuţia finală, acest fapt va fi menţionat în mod expres în raport.
Capitolul VI – Sinteza constatărilor inspecţiei financiar fiscale
32
În acest capitol sunt prezentate constatările inspecţiei fiscale pentru
fiecare impozit, taxa sau contribuţie la care s-au calculat diferenţe şi
accesorii.
Raportul de inspecţie fiscală stă la baza întocmirii deciziei de
impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare stabilite de inspecţia
fiscală, în cazul în care prin raportul de inspecţie fiscală s-au stabilit
diferenţe de obligaţii fiscale suplimentare stabilite de inspecţia fiscală.
În cazul în care prin raportul de inspecţie fiscală s-au stabilit
diferenţe de obligaţii fiscale suplimentare şi accesorii atunci acesta va fi
anexat la decizia de impunere prinvind obligaţiile fiscale suplimentare
stabilite de inspecţia fiscală.
În cazul în care prin raportul de inspecţie fiscală nu s-au stabilit
diferenţe de obligaţii fiscale suplimentare şi accesorii, atunci acest fapt va
fi comunicat contribuabilului.
Nota explicativă este documentul prin care organele de inspecţie
fiscală, pot solicita explicaţii scrise, reprezentantului sau oricărui angajat al
contribuabilului, care să contribuie la stabilirea unor elemente relevante din
activitatea contribuabilului, ce pot influenţa inspecţia fiscală. Solicitarea de
explicaţii scrise se va face în timpul inspecţiei fiscale, ori de câte ori
acestea sunt necesare pentru clarificarea şi definitivarea constatărilor
privind situaţia fiscală a contribuabililor.
În cazul în care persoana refuză să răspundă la întrebări, organele
de inspecţie fiscală vor transmite întrebările printr-o adresă scrisă,
înregistrată la contribuabil, stabilind un termen util de cel puţin 5 zile
lucrătoare pentru formularea răspunsului.
Refuzul de a răspunde la întrebări va fi consemnat în Raportul de
inspecţie fiscală/procesul verbal de control, anexându-se o copie după
adresa de comunicare.
33
Precesul verbal reprezintă actul de control care se întocmeşte de
către organele de inspecţie fiscală numai în cazul controlului inopinat,
încrucişat, în cazul efectuării în condiţiile legii, a unei cercetări la faţa
locului sau pentru consemnarea unor fapte, în timpul inspecţiei fiscale, care
pot întruni elemete constitutive ale unei infracţiuni. Procesul verbal nu are
ca rezultat întocmirea unei decizii de impunere.
Constatările controlului vor fi clare şi concise, fără detalieri inutile,
astfel încât să rezulte motivul de fapt şi temeiul de drept care au stat la baza
fundamentării fiecăreia.
În susţinerea constatărilor se vor prezenta copii după documentele
justificate: registre, balanţe de verificare, declaraţii fiscale, situaţii privind
starea de fapt constatată şi efectele juridice produse. Dacă din control
rezultă elemente constitutive ale unei infracţiuni prevăzute de legea penală,
constatările se vor consemna într-un proces verbal separat.
Dacă reprezentantul legal al contribuabilului are un punct de vedere
contrar faţă de constatările organelor de inspecţie fiscală se prezintă în scris
în timpul controlului. Organele de inspecţie fiscală vor analiza cu
obiectivitate punctul de vedere al contribuabilului şi, în funcţie de
concluzii, vor înscrie în procesul verbal argumentele cu care se combate
fiecare din aspectele prezentate în scris de către contribuabil.
Punctul de vedere în scris al reprezentantului legal al
contribuabilului sau al persoanei împuternicită de acesta se va anexa la
procesul verbal.
Procesul verbal de ridicare/restituire de înscrisuri se completează
de către organele de inspecţie fiscală cu ocazia ridicării/restituirii de
documente. În acest tip de proces verbal se vor descrie pe scurt
documentele ridicate/restituite prin prezentarea următoarelor data: tip,
serie, număr, conţinut, număr de file, registre, carnete, bucăţi etc.
34
În cazul în care documentele sau actele sunt considerate fictive sau
exisă suspiciuni că sunt fictive se anexează în original iar contribuabilului
controlat i se lasă copii confirmate de un reprezentant legal al acestuia şi de
organul de inspecţie fiscală.
Procesul verbal de sigilare/ desigilare se întocmeşte de organele de
inspecţie fiscală în situaţii în care există indicii ca în locurile de producţie,
depozitare, comercializare se găsesc bunuri sau produse a căror provenienţă
nu este legală sau a căror fabricaţie este interzisă de lege sau se produce
fără autorizaţie, iar acţiunea de inspecţie fiscală nu poate fi finalizată,
urmând a fi continuată în ziua lucrătoare următoare. Acest act de control
poate fi utilizat şi în situaţia în care există posibilitatea ca documentele şi
actele necesare inspecţiei fiscale să fie sustrase, distruse ori nu se poate
face un inventar al documentelor în vederea reţinerii acestora. În cazul în
care reprezentantul contribuabilului nu este prezent, sigilarea/desigilarea se
efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
Se întocmeşte în două exemplare din care un exemplar se lasă
reprezentantului legal al contribuabilului supus inspecţiei fiscale sau
deţinătorului spaţiului sigilat, iar celălalt exemplar se reţine de echipa de
inspecţie fiscală şi se anexează la actul de inspecţie fiscală.
Desigilarea se consemnează, în ambele exemplare, de regulă de
aceeaşi echipă de inspecţie fiscală care a aplicat sigiliul.
Toate oraganele de control finananciar fiscal îşi desfăşoară
activitatea în strictă conformitate cu legislaţia adoptată în domeniu.
35
Anexa nr.1
Organele de control general financiar
A CURTEA DE CONTURI, competenţă republicană
control, audit contabil-financiarcontrol jurisdicţional
B M.F.Pa) GARDA FINANCIARĂ - centrală control financiar-contabil
- judeţeanăb) A.N.A.F. - central control fiscal
- local – Administraţia Fiscală
control gestioanr financiar-contabil
c) D.G.C.F.S. - generală- judeţeană (Municipiul Bucureşti)
36
Anexa nr.2
Organele publice de control financiar
Nr. crt.
Specificaţie Acte normative de
organizare şi funcţionare
Observaţii
1 CURTEA DE CONTURI ConstituţiaLegea nr. 94/1992Legea nr. 59/1993Legea nr. 50/1995Legea nr. 99/1999Legea nr. 204/1999
funcţii:- jurisdicţionale- de control financiar
2 M.F.P.Controlul exercitat de
Direcţia Generală a
Controlului Financiar de
Stat
M.F.P.- O.nr.1052/1994Garda financiară Legea nr. 30/1991Controlul în vamăH.G. nr. 864/1995
comisari financiari
3 Ministerele economice M.E.CM.A.I
Direcţii de control financiar intern
4 Administraţiile Financiare Teritoriale (judeţene/comunale)
Fiscul local
37
Anexa nr. 3
Procedura executării controlului financiar
A – etape/fazeNr. crt.
Specificaţie
1 Pregătirea echipei de control - alegere temei- formarea echipei- instructaj
2 Controlul propriu-zis - prezentarea la firmă- dialogul introductiv
3 Pregătirea activităţii de control - informare- documentare- inspecţie
B – concretizarea rezultatelor1 Note de constatare2 Note explicative3 Raport de control - proces verbal de constatare
- contravenţii- infracţiuni- dialog cu cadrele de conducere din firmă
38
Anexa nr. 4
Modalităţile de control financiar
Nr. crt.
Formele Conţinut - exemple
1 Inventariere control faptic
- stocul de produse finite
2 Observarea directă - cum funcţionează compatrimentul financiar-contabil
- se respectă legea3 Expertiza tehnică de
laborator- examenul calităţii - conformitatea lor cu preşul de cost
4 Controlul documentar contabil şi financiar
- sunt verificate actele justificative ale proceselor şi operaţiile tehnico-economice specifice
5 Control formal - urmăreşte autencitatea documentului specific fiecărei operaţiuni, conform instrumentelor financiar contabile
39
Anexa nr. 5
Formele controlului financiar
Nr. crt.
Specificaţie Tipologie Funcţia/cine îl realizează/exemple
1 Momentul - ex avite- concomitent- ex post (ulterior)
- permitivă- corectivă- sancţionatorie
2 Natura organului de control
- intern - CE din firmă- serviciul (biroul) C.F.I.
- extern - M.A.I.- C.C.
3 Modalitatea controlului
- tematic - parţial - gestiunea salariaţilor- gestiunea T.V.A.- gestiunea taxelor vamale
- general - total- direct- indirect- încrucişat – complex - total
4 Modul de concretizare
- control de drept - conformitatea legislativă- control de fapt - ex. gestiunea mişcării A.T.M.
40
PRIMARIA SECTOR 6
Serviciul Audit Public Intern, Asigurarea Calităţii
PROIECT DE RAPORT DE AUDIT INTERN
Echipa de auditare a fost constituită din:
-Ţugui V. – Şef serviciu, coordonator al misiunii
-Buradel I. – Auditor intern
Misiunea s-a efectuat in baza Ordinului de serviciu nr.
61/21.05.2007
Cadrul legal al acţiunii de auditare l-a reprezentat:
-Planul de audit intern pe anul 2007, aprobat de conducerea entitaţii
publice;
-Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern cu modificările şi
completările ulterioare;
-O.M.F.P. nr. 38/15.01.2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice generale privind exercitarea activităţii de audit public intern
-Norme proprii privind exercitarea activităţii de audit public intern
Durata misiunii de audit: 21.05 - 15.08.2007
Perioada auditată: 01.03.2005-31.03.2007
41
Scopul acţiunii de auditare constă în:
- asigurarea corectitudinii stabilirii şi modificării drepturilor
salariale;
- asigurarea corectitunii stabilirii şi acordării salarizării muncii peste
programul normal de lucru;
- asigurarea corectitudinii evidenţierii concediilor medicale;
- asigurarea completitudinii si corectitudinii întocmirii dosarelor
profesionale şi a cărţilor de muncă;
- asigurarea completitudinii şi corectitudinii conducerii registrelor de
contabilitate;
- asigurarea respectării principiilor generale ale contabilităţii;
- asigurarea respectării regulilor de evaluare a elementelor de activ şi
pasiv;
- asigurarea aplicării corecte a normelor metodologice privind
elaborarea bilanţului contabil;
- asigurarea respectării condiţiilor de legalitate, economicitate,
eficacitate şi adăugarea de valoare în activitatea de achiziţii publice;
Obiectivele acţiunii de auditare au urmărit:
1.Stabilirea drepturilor salariale cuvenite personalului cu principalele
subobiective:
- stabilirea elementelor de natură salarială
- modificarea drepturilor salariale
- salarizarea muncii peste programul normal de lucru
2. Evidenţierea concediilor medicale
3. Gestionarea dosarelor profesionale
42
4. Gestionarea carnetelor de muncă
5. Organizarea registrelor de contabilitate
6. Conducerea contabilităţii
7. Elaborarea bilanţului contabil
8. Organizarea şi efectuarea controlului financiar preventiv
9. Organizarea activităţii de achiziţii publice
10. Programul de achiziţii publice
11.Pregătirea aplicării procedurii de cerere de ofertă pentru atribuirea
contractului de achiziţie publică
12.Lansarea procedurii de cerere de ofertă pentru atribuirea
contractului de achiziţie publică
13.Derularea procedurii de cerere de ofertă pentru atribuirea
contractului de achiziţie publică
14.Administrarea contractului de achiziţie publică
Tipul de auditare – audit de regularitate şi de sistem
Tehnicile de audit intern utilizate:
● verificarea se realizează în vederea asigurării validităţii, realităţii
şi acurateţei înregistrărilor în contabilitate a documentelor, în cărţile de
muncă, dosarele personale, fişele de pontaj şi a concordanţei cu legile şi
regulamentele în vigoare, precum şi a eficacităţii controlului intern prin
următoarele tehnici de verificare:
- comparaţia: pentru confirmarea identităţii unor informaţii, după
obţinerea lor din două sau mai multe surse diferite;
- examinarea: pentru detectarea erorilor şi/sau iregularităţilor;
43
- recalcularea: verificarea algoritmilor de calcul şi a calculelor
matematice;
- punerea de acord: pentru realizarea procesului de potrivire a două
categorii diferite de înregistrări;
- confirmarea: pentru solicitarea informaţiilor din mai multe surse
independente cu scopul validării acestora;
- garantarea: pentru verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate
pornind de la examinarea înregistrărilor spre documentele justificative;
- urmărirea: pentru verificarea procedurilor de la documentele
justificative spre articolul inegistrat in vederea stabilirii realităţii
înregistrării in totalitate a tranzacţiilor.
● observarea fizică: în vederea formării unei păreri proprii privind
modul de întocmire şi emitere a documentelor;
● interviul, note de relaţii: se realizează de către auditorii interni
prin intervievarea persoanelor auditate, implicate şi interesate şi
informaţiile primate, care trebuie să fie susţinute de documente. Pentru
eventualele explicaţii suplimentare se solicită note de relaţii scrise;
●eşantionarea pentru analiza modului de întocmire al documentelor;
Instrumentele de audit intern care s-au utilizat:
● Chestionarul de control intern – CCI: orientează auditorii în
activitatea de identificare obiectivă a disfuncţiunilor şi cauzelor reale ale
acestora;
● Liste de verificare – LV: utilizate pentru stabilirea condiţiilor de
regularitate pe care trebuie să le indeplinească fiecare domeniu auditabil.
Cuprinde un set de operaţii ce trebuie parcurse de auditor pentru a analiza
activităţile de control intern incorporate în proceduri, existenţa
44
responsabilităţilor pentru efectuarea acestora şi permite stabilirea testelor
de conformitate atunci când sunt semnalate diferite disfuncţionalităţi;
● Liste de control, alte chestionare
● F.I.A.P.-uri
Documentele examinate
Verificarea la faţa locului a vizat următoarele documente întocmite şi
completate pentru perioada auditată:
I. Activitatea de resurse umane
- decizii de numire, stabilire şi modificare a drepturilor salariale;
- carnete de muncă, dosare profesionale, fişele posturilor;
- foile colective de prezenţă;
- evidenţe ore efectuate peste programul normal de lucru;
- Registrul de evidenţă a salariaţilor;
- alte documente;
II. Activitatea financiar – contabilă
- registrele de contabilitate;
-documentele justificative care stau la baza înregistrărilor operaţiilor
în contabilitate;
- declaraţiile de impunere depuse de entitate la organele abilitate;
- statele de salarii;
- balanţele de verificare întocmite periodic;
- angajamentele bugetare legale;
- situaţiile financiare anuale;
- alte documente necesare audierii;
45
III. Activitatea de achiziţii publice
- dosare de achiziţii publice (contracte + documentaţia aferentă);
- programul de achiziţii publice întocmit şi aprobat;
- alte documente;
La care se adaugă: Regulamentul de Organizare şi Funcţionare,
Regulamentul de ordine interioară, Organigrama serviciului, Rapoartele de
audit interne şi ale altor structuri de control.
Documentele elaborate pe timpul auditării activităţilor
- analiza riscurilor;
- tabelul puncte tari şi slabe;
- tematica în detaliu a misiunii de audit;
- programul de audit intern;
- programul intervenţiei la faţa locului;
- liste de verificare structurate pe obiective;
- chestionare de control intern;
- teste;
- liste de control;
- fişe de identificare şi analiză a principalelor probleme constate –
F.I.A.P.-uri;
- raportul preliminar de audit;
- minutele şedinţelor de deschidere şi de închidere;
- raportul final de audit intern;
- fişa de urmărire a implementărilor recomandărilor;
46
Organizare
S.P.F.P.L. a funcţionat în perioada supusă auditului cu un numar de
297 salariaţi, dintre care 23 funcţii publice de conducere şi 5 funcţii
contractuale de conducere conform organigramei aprobată în Consiliul
Local sector 6 pentru anul 2006 nr. 211/27.10.2005.
Organizarea şi funcţionarea serviciului a fost în conformitate cu
organigrama şi Regulamentul de organizare şi funcţionare.
I. Serviciul Resurse Umane
În cadrul serviciului se desfaşoară urmatoarele activităţi:
- întocmirea statelor de funcţii pe care le supune spre avizare
conducerii;
- răspunderea privind aplicarea corectă a reglementărilor legale în
domeniul salarizării personalului, precum salariul de bază, sporul de
vechime, indemnizaţiile, alte sporuri;
- fundamentarea corectă şi acordarea premiilor;
- aplicarea corectă a prevederilor legale privind efectuarea şi
salarizarea muncii peste programul normal de lucru;
- fundamentarea capitolelor din buget privind cheltuielile cu salariile;
- întocmirea şi actualizarea carnetelor de muncă;
- întocmirea şi actualizarea dosarelor profesionale;
- pregătirea şi perfecţionarea profesională continuă a salariaţilor;
II. Serviciul Buget Contabilitate Cheltuieli
Principalele activităţi desfăşurate sunt:
- organizarea registrelor de contabilitate;
- conducerea contabilităţii;
47
- conducerea activităţii financiare;
- elaborarea bilanţului contabil;
- elaborarea contului de execuţie bugetară;
- organizarea sistemului de raportare;
- organizarea şi efectuarea controlului preventiv
Pentru toţi salariaţii există fişe ale posturilor prin care s-au stabilit
atribuţiile de serviciu, relaţiile ierarhice de subordonare şi relaţiile de
colaborare dintre diferitele persoane/compartimente.
CONSTATĂRI ŞI RECOMANDĂRI
III. Activitatea financiar – contabila
1. Organizarea şi efectuarea CFP
Echipa de auditori interni, prin evaluarea testărilor asupra modului
de organizare şi exercitare a CFP a constatat că acesta este organizat şi
funcţionează, dar nu există elaborate proceduri de lucru specifice, în
conformitate cu cadrul normativ în vigoare, pentru toate activităţile
entităţii.
La nivelul entităţii nu există proceduri scrise şi formalizate, pentru
exercitarea controlului financiar preventiv, în conformitate cu prevederile
O.M.F.P. nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale
referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv, particularizate,
dezvoltate şi actualizate în raport cu specificul entităţii pentru fiecare
operaţiune, prin liste de verificare; nu sunt intocmite anexele 3 şi 7 la
O.M.F.P. 522/2003, motiv pentru care au fost întocmite F.I.A.P. nr. 1.1. şi
1.2.
48
Nu există desemnat personal cu pregătire profesională adecvată care
să aibă ca sarcină de serviciu actualizarea sistematică a Cadrului general al
operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv.
La nivelul entităţii nu funcţionează controlul intern în conformitate
cu O.M.F.P. nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern,
cuprinzand standardele de management/control intern la entitaţile publice şi
pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.
În interviul luat D-nei Leth R. – Şef Serviciu Buget Contabilitate
Cheltuieli, pe problemele de mai sus, aceasta menţionează că O.M.F.P.
946/2005 a fost prelucrat în instituţie şi că deficienţele constatate s-au
produs din lipsă de personal.
Pentru înlaturarea acestor deficienţe, echipa de auditori recomandă:
- centralizarea la nivelul entităţii a tuturor operaţiilor supuse
controlului financiar preventiv, în scopul elaborării unor proceduri privind
exercitarea controlului financiar preventiv propriu, în conformitate cu
prevederile O.M.F.P. nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar
preventiv.
- coroborarea responsabilităţilor stabilite prin proceduri cu cele
atribuite prin fişele posturilor
- stabilirea unor responsabili pentru actualizarea Cadrului general al
operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv
- efectuarea unui program de pregatire profesională cu întregul
personal al entităţii care să aibă ca obiectiv prelucrarea O.M.F.P. nr.
946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând
standardele de management/control intern la entităţile publice şi pentru
dezvoltarea sistemelor de control managerial
49
- constituirea grupului de lucru pentru implementarea noului sistem
de control intern în conformitate cu O.M.F.P. nr. 946/2005 privind Codul
controlului intern
- instruirea personalului din cadrul compartimentelor pentru
elaborarea Registrului riscurilor şi a procedurilor de lucru
- desemnarea unor salariaţi cu întocmirea anexelor 3 şi 7 la O.M.F.P.
522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la
exercitarea controlului financiar preventiv
- instruirea personalului privind elaborarea Registrului privind
operaţiunile prezentate la viza CFP şi a raportului privind activitatea de
CFP.
50
PRIMARIA SECTOR 6
Serviciul Audit Public Intern, Asigurarea Calitatii
FISA DE IDENTIFICARE SI ANALIZA A PROBLEMEI
Misiunea de audit: Activitatea financiar – contabila
Perioada auditata: 01.03.2005 – 01.03.2007
PROBLEMA
Inexistenta procedurilor specifice entitatii pentru exercitarea
CFP.
CONSTATARE
- La nivelul entitatatii nu exista proceduri scrise si formalizate,
pentru exercitarea controlului financiar preventive, in conformitate cu
prevederile OMFP nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv.
CAUZE
- Nefunctionarea la nivelul entitatii a controlului intern in
conformitate cu OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului
intern, cuprinzand standardele de management/control intern la entitatile
publice si pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.
- Lipsa unui personal cu pregatire profesionala adecvata in cadrul
Serviciului Buget Financiar Contabilitate care sa aiba ca sarcina de serviciu
intocmirea si actualizarea sistematica a procedurilor de lucru.
51
CONSECINTE
- Exercitarea partiala a controlului financiar preventive la nivelul
entitatii, datorita lipsei procedurilor pe specificul entitatii.
RECOMANDARI
- Centralizarea la nivelul entitatii a tuturor operatiilor supuse
controlului financiar preventive propriu, in scopul elaborarii unor proceduri
privind exercitarea controlului financiar preventiv propriu, in conformitate
cu prevederile OMFP nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor
metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar
preventiv.
- Efectuarea unui program de pregatire profesionala cu intregul
personal al entitatii care sa aiba ca obiectiv prelucrarea OMFP nr. 946/2005
pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzand standardele de
management/control intern la entitatile publice si pentru dezvoltarea
sistemelor de control managerial.
- Constituirea grupului de lucru pentru implementarea noului sistem
de control intern in conformitate cu OMFP nr. 946/2005 privind Codul
controlului intern.
- Instruirea personalului din cadrul compartimentelor pentru
elaborarea Registrului riscurilor si a procedurilor de lucru.
Data: 05.07.2007
Auditor intern, Pentru conformitate,
Tugui V. director Cristea M.
52
CURTEA DE CONTURI A ROMANIEIDIRECTIA DE CONTROL FINANCIAR
ULTERIOR BUCURESTI
DECIZIA nr. 44 din 10 octombrie 2007
Directorul Directiei de Control Financiar Ulterior Bucuresti
Examinand constatarile privind abaterile financiar – contabile,
consemnate in raportul de control intermediar nr. 89 din 28 septembrie
2007 ca urmare a controlului efectuat la Serviciul Public pentru Finante
Publice Locale privind executia bugetara a anului 2006.
Avand in vedere prevederile art. 94 si 95 din Legea nr. 94/1992
republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
CONSTATA:
1. Acordarea unor premii personalului contractual mai mari cu
2.910 lei prin calcularea eronata a fondului de premii. La suma
acordata necuvenit au fost calculate si virate impozit si contributii
angajati in suma de 856 lei si contributii angajator in suma de 889
lei.
53
In timpul controlului s-a recuperat suma neta (2.054 lei) acordata
salariatilor si foloasele nerealizate (106 lei), sume virate la bugetul local cu
titlul restituirii de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti.
2. Suportarea eronata din fonduri proprii a unor indemnizatii de
asigurari sociale in suma de 7.597 lei prin nerespectarea
prevederilor O.G. nr. 158/2005 in sensul ca platit lunar din
fonduri proprii indemnizatia de asigurari sociale pentru primele
17 zile si in situatiile in care concediul medical a fost acordat in
continuare celui din luna sau lunile precedente. La suma suportata
nelegal s-au adaugat si contributiile angajatorului in suma de
2.317 lei.
3. Calcularea eronata a bazei de calcul a indemnizatiilor pentru
incapacitatea temporara de munca prin nerespectarea prevederilor
art. 10 din O.G. nr. 158/2005 in sensul ca in cazul concediilor
medicale acordate pe o perioada mai mare de o luna, baza de
calcul a fost stabilita prin insumarea veniturilor pe ultimele 6 luni
anterioare celei de plata a drepturilor sin u a celor din ultimele 6
luni anterioare primei luni in care a intervenit incapacitatea de
munca. Datorita acestor erori, in cazul a sapte salariati au fost
achitate pe total indemnizatii mai mici cu 439 lei.
4. Plata necuvenita la bugetul de stat a sumei de 28.530 lei cu titlul
de contributie datorata pentru numarul de persoane cu handicap
neincadrate in functie de numarul total de persoane si nu de
personalul contractual.
5. Neinventarierea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar.
54
6.Neluarea masurilor ce se impuneau pentru analizarea modului in
care aplicatia asigura furnizarea operative a diverselor situatii ce
permit analiza si lichidarea rolurilor al caror debit este eronat.
Este cazul impozitului pe teren persoane fizice la care nu s-a solicitat
ca programul sa furnizeze informatii in situatia in care sunt deschise doua
roluri la aceeasi adresa, fapt ce a permis ca in cazul a 9 persoane cu
impozite si majorari neachitate de 236.730 lei, care au instrainat terenurile
in perioada 2002-2006 fara a informa directia de impozite, sa se constate ca
acestea au fost achizitionate de persoane juridice care le-au declarat la
momentul dobandirii, pentru ele fiind create noi roluri.
Situatia a fost generate si de lipsa de colaborare dintre servicii.
7. Lipsa unor masuri eficiente de urmarire si incasare a debitelor in
sensul ca nu s-au facut toate diligentele pentru completarea dosarului fiscal
si in primul rand de solicitare a unor date suplimentare de la Administratia
Financiara de la care s-a preluat aceasta activitate in anul 1999, fapt ce a
condos ca in cazul a 6 roluri analizate cu debite privind impozitul pe teren
in suma de 284.839 lei, create in 2003 la data controlului sa nu se cunoasca
adresa de domiciliu a contribuabililor, demersurile facute rezumandu-se la
cate o adresa la diverse institutii considerate ca detinand informatii despre
aceste persoane.
8. Insuficienta analiza a rolurilor care figureaza cu debite mai mari
sau care provin din perioade indelungate, fapt ce conduce la mentinerea
unor debite sau suprasolviri nereale.
In aceasta situatie au fost constatate la impozit pe cladiri si terenuri
persoane juridice trei roluri: Conel, Electrica S.A., SISE Electrica Muntenia
Sud S.A. si AFIN Romania S.A. la taxe auto cu debite din anii 2001, desi
55
unele societati ( Conel, Electrica S.A.) sunt desfiintate sau (AFIN
Romania) si-au schimbat sediul social.
9. Mentinerea vechilor zone de incadrare a terenului in Municipiul
Bucuresti desi in baza H.C.G.M.B. nr. 143/2003 s-a efectuat o noua
delimitare a zonelor de incadrare a terenului, cu efecte negative in
dimensionarea impozitului pe teren datorat de contribuabili.
Fata de cele constatate, in temeiul art. 95 Legea nr. 94/1992
republicata cu modificarile si completarile ulterioare
DECIDE
Ordonatorul de credite al Serviciului Public pentru Finante Publice
Locale, va lua urmatoarele masuri:
1. Se vor regulariza cu bugetele (de stat, asigurari sociale, asigurari
sociale de sanatate) sumele virate cu titlul de impozit si contributii ale
angajatilor si angajatorului aferente fondului de premiere necuvenit in suma
de 2.910 lei. Sumele recuperate de la aceste bugete vor fi virate la bugetul
local cu titlul restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor
precedenti.
Termen: 15.11.2007
2. Se va regulariza cu bugetul fondului de asigurari sociale de
sanatate suma de 7.597 lei suportata eronat din fonduri proprii, precum si
contributiile angajatorui in suma de 2.317 lei. Sumele recuperate vor fi
virate la bugetul local cu titlul restituiri de fonduri din finantarea bugetara a
anilor precedenti.
56
Termen: 15.12.2007
3. In cazul celor 7 salariati la care indemnizatiile pentru incapacitate
temporara de munca au fost acordate eronat vor fi luate masuri de
regularizare, (acordare sau recuperare a diferentelor dupa caz), conform
legii.
Termen: 15.12.2007
4. Solicitarea de la bugetul de stat a contributiei de 28.530 lei
aferenta persoanelor cu handicap neincadrate, nedatorata si virarea acesteia
la bugetul local cu titlul restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor
precedenti.
Termen: 15.11.2007
5.Se va asigura inventarierea bunurilor de natura mijloacelor fixe si a
obiectelor de inventar, asigurandu-se reflectarea rezultatelor inventarierii in
bilantul contabil pe anul 2007.
Termen: 31.12.2007
6.Solicitarea de la furnizorii aplicatiei a elaborarii unui program care
sa permita listarea operative a rolurilor deschise la aceeasi adresa, precum
si a celor care prezinta cresterea obligatiilor de la un an la altul pentru a
permite analiza cu prioritate a acestora in scopul luarii masurilor de
lichidare in cazul celor care au incetat, sau de incepere a procedurii de
executare silita in cazul railor platnici.
Stabilirea unor proceduri interne pentru cazurile in care se deschid
roluri pe baza unor contracte de vanzare – cumparare pentru informarea
serviciilor de constatare si urmarire in vederea lichidarii rolurilor care au
incetat.
57
Termen: 15.01.2008
7. Solicitarea la Administratia Financiara a dosarului fiscal al celor 6
contribuabili cu impozit pe teren neachitat in suma de 284.839 lei, in baza
caruia au fost create rolurile respective si efectuarea interventiilor ce se
impugn si la Institutul National de Evidenta a Populatiei pentru obtinerea
informatiilor privind persoanele care detin terenurile respective.
Efectuarea demersurilor legale pentru perfectarea unei conventii cu
organelle abilitate ale Ministerului internelor si Reformei Administratiei in
scopul obtinerii operative a informatiilor privind persoanele care figureaza
ca debitori de impozite, taxe, amenzi, etc.
Termen: 15.01.2008
8. Analizarea realitatii debitelor sau suprasolvirilor cu care figureaza
Conel, Electrica, SISE Muntenia Electrica Sud si AFIN Romania si luarea
masurilor de lichidare pentru cele create eronat si de urmarire si incasare
pentru cazurile in care o parte din debite au support real.
Termen: 15.12.2007
9. Solicitarea furnizorului aplicatiei informatice pentru efectuarea
modificarii programului in scopul introducerii strazilor in functie de modul
de delimitare a zonelor potrivit H.C.G.M.B. nr. 143/2003 si recalcularea
obligatiilor de plata a impozitului pe teren la contribuabilii la care au aprut
modificari de zona.
Pentru eventualele debite create vor fi luate masurile de incasare ce
se impun.
Termen: 31.12.2007
58
De aducerea la indeplinire a prezentei deciziiraspunde ordonatorul de
credite al Serviciului Public pentru Finante Publice Locale care va
comunica Directiei de Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi
Bucuresti, cu sediul in Str. Georges Clemenceanu Nr.3, sector 1, pana la
data de 05.11.2007, modul de indeplinire a acesteia.
Impotriva prezentei decizii, potrivit art. 95 alin. (2) din Legea nr.
94/1992 republicata cu modificarile si completarile ulterioare, partea
interesata poate face intampinare la Curtea de Conturi a Romaniei, in
termen de 5 zile de la comunicare. Intampinarea va fi depusa la Directia de
Control Financiar Ulterior a Camerei de Conturi Bucuresti, cu sediul in Str.
Georges Clemenceanu Nr.3, sector 1, Bucuresti.
Emisa astazi, 10 octombrie 2007.
59
CONCLUZII
Ca orice activitate umana, activitatea de control financiar – conabil
poate si trebuie sa fie apreciata prin efectele pe care le produce, atat in plan
material – cantitativ, cat si in cel calitativ.
Putem analiza modul in care activitatea de control financiar-contabil a
fost realizata, in functie de obiectivele generale si specifice propuse si de
costurile antrenate prin prisma indicatorului de eficienta a activitatii
desfasurate.
Eficienta economica exprima… “rezultatele ce se obtin dintr-o
activitate economica, evaluate prin prisma resurselor consummate
pentru desfasurarea acestei activitati.”
Astfel, notiunea de eficienta exprima raportul dintre eforturile si
efectele obtinute, cuantificate in aceeasi unitate de masura.
Determinarea eficientei cantitative, se poate face prin urmatorii
indicatori de evaluare si apreciere a activitatii de control financiar-contabil:
● Totalul agentilor economici programati pentru control
● Gradul de cuprindere in control al agentilor economici
● Gradul de realizare a controlului financiar-contabil programat
● Totalul sumelor datorate de o unitate economica controlata
● Gradul de incasare, la diferitele bugete, a sumelor constate ca
urmare a controlului
● Gradul de utilizare a timpului disponibil
Pentru activitatea de control financiar-contabil, mai important este de a
determina eficienta in plan calitativ pe care aceasta activitate o adduce in
sferaorganizarii si desfasurarii activitatilor si proceselor economice ce au
facut obiectul actiunii de verificare. Aceasta forma de eficienta a activitatii
60
de control se inscrie in contextual realizariifunctiilor generale ale controlului,
in special a functiei de indrumare si a caracterului ei formative.
Activitatea de control financiar-contabil, poate mai mult decat alte
activitati similare, depinde in mod esential de factorul determinant si absolut
indispensabil in realizarea sa, si anume de factorul uman.
Pe de alta parte sistemul de interese in care, in mod automat si aproape
involuntar, este implicat orice controlor financiar, indifferent de structura si
nivelul verificarii, poate avea asupra acestuia influente de natura sa dauneze
efectelor controlului, in conditiile stricte ale prevederilor legale si in
conformitate cu cerintele aprioric stabilite prin programele de control.
61
BIBLIOGRAFIE
1. BOULESCU M. Control financiar, Ed. Eficient, Bucuresti, 1997
2. POPEANGA P. Controlul Financiar al contului datoriei publice, Ed.
Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1998
3. POPEANGA P. Controlul financiar – contabil
Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 1999
4. TURLEA E. Controlul financiar
Ed. Scripta, Bucureşti, 1998
5. POPEANGA P. Controlul financiar – contabil
Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002
6. *** Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii de Conturi, publicată în “Monitorul Oficial” nr. 224
din 9 septembrie 1992
7. *** Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice publicată în
“Monitorul Oficial” nr. 597 din 13 august 2002
8. *** Legea nr. 204/28.12.1999 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi
publicată în “Monitorul Oficial” nr. 646 din 30 decembrie
1999
9. *** Legea nr. 77/31.01.2002 pentru modificarea Legii nr.
94/1992 privind organizarea si funcţionarea Curţii de
Conturi publicată în “Monitorul Oficial” nr. 104 din 07
februarie 2002
62