Consiliul local al primariei comunei Garoafa, Jud. Vrancea – Analiza bugetului local si a...
-
Upload
dorin-paraschiv -
Category
Documents
-
view
183 -
download
7
description
Transcript of Consiliul local al primariei comunei Garoafa, Jud. Vrancea – Analiza bugetului local si a...
Cuprins
Partea I – Lucrare aplicativa
Studiu de caz: Consiliul local al primariei comunei Garoafa, Jud. Vrancea – Analiza bugetului local
si a modlitatii de intocmire a acestuia
Capitolul 1 Descrierea primariei si a comunei Garoafa...............................................3
1.1 Scurt istoric al comunei Garoafa.......................................................................................3
1.2 Organizare interna si functionalitate.................................................................................4
Capitolul 2 Structura si evolutia principalelor venituri realizate la Primaria
Comunei Garoafain perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de
influenta................................................................................................................................10
2.1 Evolutia bugetului local in perioada 2005 – 2007..........................................................................10
2.2 Elaborarea si aprobarea proiectului bugetului local....................................................................13
Cap 3. Executia si incheierea executiei bugetului local...........................................30
3.1. Incasarea veniturilor bugetare (modalitati tehnice, termene de plata, fluxuri
informationale).......................................................................................................................................30
3.2. Finantarea cheltuielilor din bugetele locale (modalitati tehnice, fluxuri
informationale).....................................................................................................................................32
Bibliografie .................................................................................................................35
Partea a II- a – Parte Teoretica
1
Capitolul 1
Descrierea primariei si a comunei Garoafa
1.1 Scurt istoric al comunei Garoafa
Comuna Garoafa a luat fiinta dupa primul razboi mondial, pe mosia printesei Nicoleta Brincoveanu,
fiind intemeiata de catre un grup de munteni originari de prin partile Bacaului. Prima sa denumire
neoficiala a fost "Bacauane", iar apoi a luat numele Ministrului Agriculturii din perioada reformei agrare
din anul 1921 – GAROFLID
Situata in partea de est a judetulului Vrancea, comuna Garoafa este tipica asezarilor de ses, fiind traversata
de la nord la sud de Drumul european E 85.
Raul Putna strabate teritoriul comunei de la vest la est oferind o sursa de apa si oportunitatea desfasurarii
activitatilor de extragere, sortare si prelucrare a balastului din albie
Siretul constituie limita adminstrativa in partea de est a comunei, in apropierea localitatii Ciuslea, recent
fiind data in folosinta hidrocentrala Movileni
Lacul de acumulare situat in vecinatatea Rezervatiei naturale "Padurea Neagra" constituie un punct de
atractie pentru practicarea turismului de week-end si a pescuitului.
Numele satelor aflate in administratie: Garoafa, Faurei, Precistanu, Rachitosu, Ciuslea, Strajescu,
Doaga, Bizighesti si catunul Putna Seaca
Suprafata totala: 7144 ha
Populatie: 5422
Gospodarii: 4764
2
1.2 Organizare interna si functionalitate
3
Responsabilitatile primarului, viceprimarului si secretarului
Primarul coordoneaza direct urmatoarea structura organizatorica:
secretarul comunei
compartiment juridic
compartiment de secretariat, arhiva si relatii cu publicul
compartiment registrul agricol si cadastrul comunitar
compartimentul asistenta sociala si autoritate tutelara
compartimentul urbanism
biblioteca comunala
compartimentul edilitar
caseria
compartimentul buget, finante si contabilitate
compartiment executari silite
compartiment impozite si taxe
Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al
aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il
controleaza si raspunde de buna functionare a administratiei publice locale, in conditiile legii.
Primarul reprezinta comuna Garoafa in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau
juridice romane sau straine, precum si in justitie, iar semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile
drapelului national al Romaniei.
Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale:
asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor
Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si
ordonantelor Guvernului;
dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter
normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum
si a hotararilor Consiliului Judetean;
prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind starea economica
si sociala a comunei sau a orasului, in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice
locale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire a hotararilor consiliului local;
intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre
aprobare consiliului local;
exercita functia de ordonator principal de credite;
4
verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica de
indata consiliului local cele constatate;
ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor,
epidemiilor sau epizootiilor, impreuna cu organele specializate ale statului.
ia masurile prevazute de lege cu privire la desfasurarea adunarilor publice;
ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari
publice care contravin ordinii de drept ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica;
controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si produselor alimentare puse in vanzare pentru
populatie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelor provocate de animale, in conditiile legii;
ia masuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitatii si il supune spre aprobare
consiliului local; asigura respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum si ale planurilor
urbanistice zonale si de detaliu;
asigura repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local;
asigura intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea
semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal, in conditiile legii;
exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractii si ia
masuri pentru buna functionare a acestora;
conduce serviciile publice locale; asigura functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate
tutelara; supravegheaza realizarea masurilor de asistenta si ajutor social; indeplineste functia de ofiter de
stare civila;
emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;
propune Consiliului Local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul
de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate;
numeste si elibereaza din functie, in conditiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate
al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si
eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor
publice de interes local;
raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului
privat al comunei sau al orasului;
organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din localitate si pune la dispozitie autoritatilor
administratiei publice centrale rezultatele acestor evidente;
5
ia masuri pentru controlul depozitarii deseurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru
asigurarea igienizarii malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orasului, precum si pentru
decolmatarea vailor locale si a podetelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.
Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte normative, precum si
insarcinarile date de consiliul local.
Viceprimarul coordoneaza, indruma si controleaza, potrivit delegarii de competente, urmatoarea
structura organizatorica:
compartimentul urbanism
compartimentul edilitare
biblioteca comunala
Consiliul Local alege, din randul membrilor sai, pe viceprimar, cu votul secret al majoritatii consilierilor
in functie. Schimbarea din functie a acestuia se poate face de catre Consiliul Local, la propunerea motivata
a unei treimi din numarul consilierilor sau a primarului, prin hotarare adoptata cu votul a 2/3 din numarul
consilierilor in functie.
Viceprimarul are urmatoarele atributii:
exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete si oboare si ia masuri pentru buna
functionare a acestora;
raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat al
comunei;
organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din comuna.
Secretarul coordoneaza, indruma si controleaza, in conformitate cu prevederile art. 85 din Legea
215/2001, urmatoarea structura organizatorica:
compartimentul juridic
compartimentul secretariat, arhiva si relatii cu publicul
compartimentul registrul agricol si cadastrul comunitar
compartimentul asistenta sociala si autoritate tutelara
Acesta este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul
nu poate fi membru al unui partid sau formatiuni politice, sub sanctiunea eliberarii din functie. Numirea se
face de catre prefect pe baza propunerii Consiliului Local, la initiativa primarului, pe baza de concurs sau
examen. Acesta se bucura de stabilitate in functie si se supune regulilor cuprinse in statutul functionarului
public. Eliberarea din functie a secretarului si sanctionarea disciplinara a acestuia se fac de catre prefect,
numai la propunerea Consiliului Local, adoptata cu votul a cel putin 2/3 din numarul consilierilor, pe baza
6
raportului efectuat, in urma desfasurarii unei cercetari administrative. El indeplineste si alte atributii
prevazute de lege sau incredintate de catre Consiliul Local sau de catre primar.
Obligatiile personalului din aparatul propriu de specialitate cu atributiuni in domeniul Finantelor
Publice
1.Casierie
asigura efectuarea tuturor operatiunilor de incasari si plati din Primarie ,avand la baza acte si
documente ce contin viza de compartiment si viza de control financiar preventive;
intocmeste zilnic registrul de casa inscriind toate sumele incasate sau platite si stabileste soldul
zilnic de casa ;
depune la termen incasarile zilnice si ridica cu CEC numerarul de la Trezoreria Municipiului
Pascani in vederea efectuarii de plati ;
incaseaza veniturile din impozite ,taxe si alte venituri in numerar de la agentii economici,
institutiile publice si contribuabilii persoane fizice in baza documentelor legal intocmite si care vor fi
supuse controlului ulterior.
2. Compartimentul Impozite si Taxe
urmareste intocmirea si depunerea la termenele prevazute de lege a documentelor referitoare la
impunere de catre contribuabili persoane juridice;
verifica, la persoanele juridice detinatoare de bunuri sau venituri supuse impozitelor si taxelor,
modul de completare a declaratiilor privitoare la impunere si calculul impozitelor si taxelor locale cu
respectarea H.C.L. nr.292/2003,a O.G.nr.36/2002 republicata si a H.G.nr.1278/2002;
sanctioneaza declararea peste termenul legal a veniturilor, impozitelor sau a bunurilor supuse
impozitelor si taxelor;
intocmeste si asigura gestionarea dosarelor fiscale si a celorlalte documente referitoare la
impunerea persoanelor juridice;
asigura evidenta debitelor la impozite si taxe, pe baza declaratiilor de impunere depuse de
contribuabili;
efectueaza analize si intocmeste informari in legatura cu stabilirea impozitelor si taxelor in sarcina
persoanelor juridice rezultate actiunilor de impunere, masurile luate pentru nerespectarea legislatiei;
tine evidenta debitelor din impozite si taxe ,modificarile debitelor initiale, analizeaza fenomenele
rezultate din aplicarea legislatiei fiscale si informeaza operativ conducerea asupra problemelor deosebite
propunand masurile ce se impun;
7
centralizeaza toate datele statistice privind activitatea serviciului pe baza carora intocmeste si
transmite informarile si raportarile periodice la termenele stabilite;
intocmeste documentatia privind inlesnirile la plata a unor impozite si taxe ,in conditiile prevazute
de legislatia in vigoare;
asigura aplicarea unitara a legislatiei cu privire la impozitele si taxele datorate de persoanele fizice;
verifica permanent realitatea impozitelor si taxelor inscrise in rolul contribuabililor si le pune in
acord cu dosarul contribuabilului.
3. Compartimentul Executari Silite
organizeaza si conduce, prin evidenta nominala, activitatea de urmarire si incasare la bugetul local
a veniturilor fiscale neplatite in termen de catre agentii economici persoane juridice, cu privire la
impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa teren, taxa asupra mijloacelor de transport, amenzi, alte
impozite si taxe datorate la bugetul local de catre persoanele juridice cu penalitati aferente de la data
expirarii termenului de plata;
pentru toate categoriile de impozit si taxe locale datorate bugetului local si neachitate in termen de
catre agentii economici persoane juridice dispune ,in conditiile legii, masuri de executare silita in
conformitate cu prevederile O.G. nr.39/2003;
organizeaza ,verifica si executa activitatea de urmarire silita a bunurilor si veniturilor persoanelor
juridice pentru realizarea impozitelor ,taxelor si a altor creante neachitate in termen ,constate prin titluri
executorii si care intra in competenta organelor de specialitate ale autoritatilor administratiei locale;
pentru lichidarea pozitiilor de rol evidentiaza si urmareste debitele restante primite spre
urmarire ,propunand compensarea plusurilor cu sumele restante ;
intocmeste dosare fiscale pentru debitele primite spre urmarire si incasare asigurand respectarea
prevederilor legale cu privire la identificarea debitorilor, confirmarea si incasarea amenzilor,
despagubirilor ,imputatiilor, cheltuielilor de judecata si a altor venituri.
Flux informational privind relatiile intre compartimentele primariei in plan bugetar si fiscal\
8
Compartiment impozite şi taxe
Compartiment urbanism
Compartiment registru agricol,
cadastru
Compartiment finanţe-buget-contabilitate
Capitoul 2
Structura si evolutia principalelor venituri realizate la Primaria Comunei Garoafa
in perioada 2005-2007 - tabel comentat cu identificarea factorilor de influenta.
2.1 Evolutia bugetului local in perioada 2005 – 2007
Bugetul local de venituri se intocmeste anual, inainte de inceperea perioadei si este trimis spre aprobare
Consiliului Local.
Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitoleGAROAFA .JUDETUL VRANCEA
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI
BUGETUL LOCAL AL COMUNEI GAROAFA PE ANUL 2005-2007
D E N U M I R E A I N D I C A T O R I L O R
COD RAND Cod indicatorRealizari
2005Realizat
2006Realizat
2007V E N I T U R I T O T A L
(Rd.2+65+68+71+86+88)1 0001 10,519,142 11,042,057 11,700,000
VENITURI PROPRII - TOTAL (Rd.3+56+64+66)
2 4802 1,882,243 3,630,794 3,677,531
I. VENITURI CURENTE (Rd.4+33) 3 0002 484,443 709,870 636,000
A. VENITURI FISCALE(Rd.5+25) 4 0003 419,407 574,870 586,000A1. IMPOZITE DIRECTE(Rd.6+7+17+18+21)
5 0004 371,376 516,870 524,000
IMPOZITUL PE PROFIT 6 0102 0 IMPOZITE SI TAXE DE LA POPULATIE(Rd.8 la 16)
7 0302 159,701 208,870 210,000
Impozitul pe veniturile liber-profesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice independente si asociatiilor familiale*)
8 030201 0
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice 9 030202 105,454 188,870 188,000Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice
10 030203 20,865 20,000 22,000
Impozitul pe venituri din inchirieri subinchirieri, locatii de gestiune si arendari
11 030204 0
Impozite pe veniturile obtinute din drepturi de autor si cele cuvenite inv. si inov.
12 030205 0
Impozitul pe veniturile obtinute din premii si castiguri in bani sau in natura
13 030207 0
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate
14 030208 0
Impozitul pe terenuri de la persoane fizice 15 030209 23,274
Alte impozite si taxe de la populatie 16 030230 10,108 TAXA PENTRU FOLOSIREA TERENURILOR PROPRIETATE DE STAT
17 0402 227 1,000 1,000
IMPOZITUL PE CLADIRI SI 18 0502 7,537 5,000 8,000
9
TERENURI DE LA PERSOANE JURIDICE(Rd.19+20)Impozitul pe cladiri de la persoane juridice 19 050201 6,234 3,000 5,000
Impozitul pe teren de la persoane juridice 20 050202 1,303 2,000 3,000ALTE IMPOZITE DIRECTE(Rd.22 la rd.24)
21 0802 203,911 302,000 305,000
Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice
22 080205 0
Impozitul pe terenul agricol 23 080206 203,285 300,000 300,000
Alte incasari din impozite directe 24 080230 626 2,000 5,000A2. IMPOZITE INDIRECTE(Rd.26 la rd. 27)
25 1300 48,031 58,000 62,000
IMPOZITUL PE SPECTACOLE 26 1502 640 ALTE IMPOZITE INDIRECTE (rd 28 la rd 32)
27 1702 47,391 58,000 62,000
Taxe si tarife pentru eliberare de licente si autorizatii de functionare
28 170203 0 0 0
Taxe judiciare de timbru 29 170210 5,423 6,000 9,000
Taxe de timbru pentru activitatea notariala 30 170212 40,871 41,000 42,000
Taxe extrajudiciare de timbru 31 170213 1,097 11,000 11,000
Alte incasari din impozite indirecte 32 170230 0
B. VENITURI NEFISCALE (rd 34) 33 2000 65,036 135,000 50,000VARSAMINTE DIN PROFITUL NET AL REGIILOR AUTONOME
34 2002 0
VARSAMINTE DE LA INSTITUTIILE PUBLICE (rd 36 la rd 44)
35 2102 9,950 10,000 11,000
Alte venituri privind circulatia pe drumurile publice
36 210206 9,950 10,000 11,000
Venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal-servicii publice de protectie a plantelor
37 210208 0
Veniturile punctelor de insamantari artificiale
38 210208 0
Veniturile circumscriptiilor sanitar veterinare
39 210209 0
Contributia lunara a parintilor sau sust. legali pentru intretinerea copiilor in crese
40 210211 0
Varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate
41 210212 0
Contributii datorate de persoanele beneficiare ale serviciilor cantinelorde ajutor social
42 210214 0
Taxe din activitati cadastrale si agricultura 43 210215 0
Alte venituri de la institutiile publice 44 210230 0
DIVERSE VENITURI (rd.46 la rd.55) 45 2202 55,086 125,000 39,000Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiri
46 220202 3,690 3,000 4,000
Venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale
47 220203 32,332 10,000 11,000
Restituiri de fonduri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti
48 220205 0
Impozit pe venitul din concesionarea bunurilor societatilor comerciale sau companiilor nationale la care statul este
49 220206 0
10
actionar majoritar, precum si regiilor autonomeVenituri din concesiuni si inchirieri 50 220207 17,215 22,000 24,000Penalitati pentru nedep. sau depunerea cu intarziere a declaratiei de impozite si taxe
51 220208 0
Venituri realizate din valorificarea bunurilor confiscate, potrivit legii
52 220212 0
Venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor C.A.P.
53 220217 0 90,000 0
Venituri din dividente 54 220219
Incasari din alte surse 55 220230 1,849
II. VENITURI DIN CAPITAL (rd 57) 56 3000 30,484 60,000 0VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI ALE STATULUI (rd 58 la rd 61)
57 3002 30,484 60,000 0
Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice
58 300201 30,484 60,000 0
Venituri din vanzarea locuintelor construite din fondurile statului
59 300203 0
Venituri din privatizare 60 300204 Venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat
61 300210 0
III. PRELEVARI DE LA BUGETUL DE STAT (rd 63+67+68)
62 3100 9,453,415 10,072,187 10,864,000
COTE SI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT(rd.64 la rd. 66)
63 3102 4,998,915 5,647,554 6,324,000
Cote defalcate din impozitul pe venit 64 310201 564,916 1,016,000 1,010,454Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale
65 310202 3,631,599 2,786,630 3,282,469
Sume alocate de consiliul judetean pentru echilibrarea bugetelor locale
66 310203 802,400 1,844,924 2,031,077
COTE DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE SALARII
67 3202 0
SUME DEFALCATE DIN TAXA PE VALOAREA ADAUGATA (rd 69+70)
68 3302 4,454,500 4,424,633 4,540,000
Sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru institutiile de invatamant preuniversitar de sta, crese si centre judetene si locale de consultanta agricola
69 330201 4,454,500 4,424,633 4,540,000
Sume defalcate din taxa pe vaoarea adaugata pentru subventionarea energiei termice
70 330202 0
SUBVENTII(rd.72+83) 71 3700 550,800 200,000 200,000SUBVENTII PRIMITE DIN BUGETUL DE STAT(rd.73 la rd. 82)
72 3702 0 0 0
Subventii primite de bugetele locale pentru retehnologizarea centralelor termice si electrice de termoficare
73 370202 0
Subventii primite de bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe
74 370203 0
Subventii primite de bugetele locale pentru dezvoltarea sistemului energetic
75 370207 0
Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap
76 370209 0
Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea elaborarii si/sau actualizarii
77 370211 0
11
planurilor urbanistice generale si a regulamentelor locale de urbanismSubventii primite de bugetele locale pentru aeroporturi de interes local
78 370212 0
Subventii primite de bugetele locale din Fondul de interventie
79 370213 0
Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea Programului de pietruire a drumurilor comunale si alimentarea cu apa a satelor
80 370214 0
Subventii primite de bugetele locale pentru finantarea actiunilor privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente cu destinatie de locuinta
81 370215 0
Subventii primite de bugetele locale pentru lucrarile de cadastru imobiliar
82 370216 0
SUBVENTII PRIMITE DE LA ALTE BUGETE (rd 84+85)
83 3902 550,800 200,000 200,000
Subventii primite de la bugetul asigurarilor pentru somaj pentru finantarea programelor pentru ocuparea temporara a fortei de munca
84 390202 550,800 200,000 200,000
Subventii primite de la alte bugete locale pentru sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului
85 390204 0
DONATII SI SPONSORIZARI (rd 87) 86 4002 0 0 0
Donatii si sponsorizari 87 400201 0 INCASARI DIN RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR ACORDATE (rd.89)
88 4200 0 0 0
INCASARI DIN RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR ACORDATE (rd.90+91)
89 4202 0 0 0
Incasari din rambursarea imprumuturilor temporare pentru infiintarea unor institutiii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii
90 420213 0
Incasari din rambursarea microcreditelor, acordate de agentiile guvernamentale si administrate prinagentii de credit
91 420217 0
2.2 Elaborarea si aprobarea proiectului bugetului local
2.2.1. Tehnici utilizate in fundamentarea indicatorilor de venituri ai bugetului local
Din punct de vedere juridic, asezarea si calculul obligatiilor catre bugetele publice este sustinuta de acte
normative si procedurale ca pot fi grupate in duoa categorii:
acte normative institutoare ori de baza;
acte normative completatoare (complementare in plan metodologic).
Actele normative institutoare de baza mai pot fi denumite si principale, ele referindu-se la legile fiscale
specifice (cu privire la fiecare venit, in parte asa cum este legea impozitului pe salarii, sau cu referire la
12
anumite categorii de venitui ca legea impozitelor si taxelor locale). Tot aici se incadreaza si codul fiscal de
referinta si sustinere juridica pentru mai multe categorii de venituri.
Actele normative completatoare ori sustinatoare se refera la normele metodologice ori instructiunile de
aplicare a celor dintai elaborate, de regula, de Ministerul Finatelor Publice. La acestea se pot adauga si
solutiile procedurale emise de acelasi minister, pe parcursul executiei bugetare, pentru care nu sunt
prevederi exprese ori lamuritoare in cele doua categorii de acte normative enuntate.
Principalele acte normative:
Ordonanta de urgenta a Legii 273/2006 privind finantele publice;
Legea nr. 500/2002 privind finantele publice;
Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificarile ulterioare.
Unitatile administrativ teritoriale au dreptul la resurse proprii pe care autoritatile administratiei publice
locale le gestioneaza, potrivit atributiilor ce le revin in conditiile legii nr.215/2001 privind Administratia
publica locala.
Aceste resurse financiare trebuie sa fie proportionale cu competentele si cu responsabilitatile ce revin
autoritatilor administratiei publice locale.
Veniturile bugetelor locale sunt formate din:
Venituri proprii;
Venituri din cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a altor bugete locale:
Transferuri cu destinatie speciala:
Imprumuturi.
Dintre toate acestea veniturile proprii au ponderea cea mai ridicata si cuprind la randul lor urmatoarele
categorii de venituri:
Venituri proprii
Venituri curente:Fiscale (directe şi indirecte)Nefiscale
Venituri cu destinaţie specială
Venituri din capital
13
I. VENITURI CURENTE
Veniturii fiscale directe:
Impozitul pe profit:
Impozite si taxe locale de la populatie;
Impozitul pe cladiri de la persoane fizice;
Impozitul pe teren de la persoane fizice;
Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice;
Alte impozite si taxe de la populatie;
Impozite si taxe locale de la persoanele juridice;
Impozitul pe cladiri de la persoanele juridice;
Impozitul pe teren de la persoanele juridice;
Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele juridice;
Taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
Alte impozite si taxe directe.
Venituri fiscale indirecte:
Impozitul pe spectacole;
Alte impozite indirecte;
Taxe si tarife pentru eliberarea de liciente si autorizatii de functionare;
Taxe judiciare de timbru;
Taxe de timbru pentru activitatea notariala;
Taxe extrajudiciare de timbru;
Alte incasari din impozite si taxe locale.
Veniturilor curente nefiscale se includ:
varsaminte din profitul net al regiilor autonome;
varsaminte de la institutiile publice;
taxa pentru examinarea conducatorilor auto, eliberare premise auto si alte venituri privind circulatia
pe drumurile publice;
venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere a daunatorilor si bolilor din sectorul
vegetal de la centrele locale pentru protectia plantelor;
14
veniturile punctelor de insamantare artificiala;
veniturile circumscriptiilor sanitar veterinara.
Venituri diverse:
venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata ,imputatii si
despagubiri;
venituri din amenzi si sanctiuni aplicate de organele proprii;
restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti;
venituri din concesiuni si inchirieri;
incasari din valorificarea bunurilor confiscate;
incasari din alte surse.
Impozitele si taxele locale constituie venituri ale bugetelor locale, ale unitatilor administrative teritoriale,
in care contribuabilii isi au domiciliul, sediul, punctul de lucru sau in care se afla bunurile impozabile sau
taxabile si sunt reglementate de Legea 571/2003 privind codul fiscal si normele metodologice de aplicare a
acesteia.
In categoria impozitelor si taxelor locale reglementate de legea 571/2003, privind Codul fiscal si
Norme1e metodologice de aplicare a acesteia sunt cuprinse urmatoarele:
impozitul pe cladiri;
impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport;
taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
taxa pentru folosire mijloacelor de reclama si publicitate;
impozitul pe spectacole;
taxa hoteliera;
taxe speciale.
A. Impozitul pe cladiri
Impozitul pe cladiri reprezinta o contributie baneasca anuala ce se datoreaza bugetului local, de catre
orice persoana fizica sau juridica pentru cladirile aflate in proprietate, indiferent de locul unde sunt situate
si de destinatia acestora.
Prin cladire se intelege orice constructie care serveste la adapostirea de oameni, de animale, obiecte,
produse, materiale, instalatii si altele asemenea.
15
In cazul cladirilor aflate in administrarea sau folosinta altei persoane si care se datoreaza chiriei in baza
unui contract de inchiriere, impozitul pe cladire se datoreaza de proprietar.
1)Obiectul impozabil
Obiectul impozabil il reprezinta cladirile proprietate a persoanelor fizice sau juridice, cladirile
proprietate publica sau privata a statului, ce sunt administrate sau date in folosinta unor contribuabili.
2) Baza impozabila
Persoane fizice: baza impozabila a cladirilor ce apartin acestei categorii de contribuabili o reprezinta
valoarea lor stabilita potrivit unor criterii si norme.
In aceasta situatie valoarea impozabila a unei cladiri depinde de suprafata construita desfasurata a
cladirii si de valorile impozabile pe metru patrat de suprafata construita. Suprafata construita desfasurata a
unei cladiri, ce sta la baza calculului impozitului pe cladiri datorat de persoanele fizice, rezulta din actul de
proprietate sau din planul cadastral, iar in lipsa acestora, din schita/fisa cladirii sau din alte documente
asemanatoare.
Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin insumarea suprafetelor sectiunilor
tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand
suprafetele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetelor scarilor si a teraselor neacoperite.
Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de amplasarea cladirii, prin inmultirii sumei
determinate anterior cu un coeficient de corectie corespunzator.
Valoare impozabila se reduce in functie de perioada in care au fost realizate cladirile, astfel:
La cladirile construite inainte de 1950 reducerea este de 15%;
La cladirile construite intre anii 1951- 1977 reducerea este de 5%.
Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot efectiv masurate pe conturul exterior, atunci
suprafata construita desfasurata a cladirii se determina prin inmultirea suprafetei utile a cladirii cu un
coeficient de transformare de 1.20.
Persoane juridice: baza impozabila a cladirilor proprietate a persoanelor juridice sau date in
administrarea sau folosinta acestora o constituie valoare de inventar inregistrata in contabilitatea
persoanelor juridice legale.
Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in
contabilitatea proprietarului cladirii, conform prevederilor legale in vigoare. Sunt supuse impozitarii toate
cladirle detinute de catre persoanele juridice aflate in functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca
valoarea sa a fost recuperata integral pe calea amortizarii.
Cladirile aflate in functiune a caror valoare a fost recuperata integral pe cale amortizarii sunt supuse
impozitului pe cladire in functie de valoare de inventar inregistrata in contabilitate.
16
Impozitul pe cladirile ce constituie obiectul contractelor de leasing financiar se determina asupra valorii
negociate intre parti, inscrise in contract si se datoreaza de catre proprietar.
3) Cote de impozitare
Persoane fizice: Impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea cotei
de 0,2% in mediul urban si 0,1% in mediul rural asupra valorii impozabile a cladirii, determinata pe baza
suprafetei, precum si a criteriilor si normelor de evaluare.
In cazul contribuabililor care detin mai multe cladiri cu destinatie de locuinta, altele decat cele
inchiriate, impozitul pe cladiri se majoreaza astfel:
cu 15% pentru prima cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 50% pentru cea de-a doua cladire, in afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 75% pentru cea de-a treia cladire , in afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele, in afara celei de la adresa de domiciliu.
Ordinea numerica a proprietatilor se determina in raport de anul dobandirii cladirii, indiferent sub ce
forma a rezultat, din documentele care atesta calitatea de proprietar.
Persoanele juridice: Impozitul pe cladirile persoanelor juridice si ale altor categorii de contribuabili in
afara de Impozitul pe cladirile persoanelor juridice si ale altor categorii de contribuabili in afara de
persoane fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsa intre
0,5% si 1.5% asupra valorii de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea acestora.
Daca valoarea unei cladiri a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se reduce
cu 15% dupa care se aplica cota de impozitare.
In cazul unei cladiri care a fost reevaluata conform prevederilor legale in vigoare, valoarea de inventar a
cladirii este valoarea inregistrata in contabilitatea proprietarului imediat dupa reevaluare la care se aplica
cota de impozitare mentionata mai sus.
In cazul in care cladirea nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota
impozitului pe cladire este cuprinsa intre 5 % si 10% aplicata la valoare de inventar a cladirii, pana la
sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare. Consiliul Local al Municipiului Dorohoi a stabilit cota
de impozitare in acest caz la 8 % din valoare de inventar a cladirii,
Fac exceptie cladirile care au fost amortizate potrivit legii, la care cota de impozit este cea normala.
4) Asezarea impozitului pe cladire
Impozitul pe cladire se constata si se stabileste pe baza declaratiei de impunere depusa de contribuabili
la compartimentul de specialitate al consiliului local, pe raza caruia se afla cladirea sau constructia
respectiva in termen de 30 de zile de la data dobandirii sau construirii. Persoanele fizice care detin in
proprietate doua sau mai multe cladiri au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de
17
specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la cele
in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora.
B. Impozitul pe teren
Contribuabili de impozit pe teren
Sunt persoanele care detin in proprietate terenuri situate in municipii, orase si comune, in intravilanul
sau extravilanul localitatilor.
Obiectul impozabil
Este reprezentat de terenurile detinute in proprietate de contribuabili, situate in municipii, orase si
comune, in intravilanul sau extravilanul localitatii.
Asezarea si calcularea impozitului pe teren
Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiata in intravilanul
localitatilor pe: rangul de localitati si zone, iar in extravilanul localitatilor pe : ranguri de localitati, pe
categorii de folosinta a terenurilor si zone.
a) In cazul unui teren amplasat in intravilan, fiind teren cu constructie , impozitul pe teren se stabileste
prin inmultirea numarului de metri patrati cu suma corespunzatoare
Terenurile se incadreaza pe zone in cadrul localitatilor si pe categorii de folosinta, in intravilan si
extravilan de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatii, de retelele
edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ – teritoriale, conform
documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice
cadastrului imobiliar – edilitar sa a lor evidente agricole ori cadastrale.
Impozitul se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe in RON /mp stabilite de Consiliul Local pe zone in
cadrul localitatilor la suprafata de teren detinuta de contribuabil.
Impozitul pe terenuri se constata si se stabileste pe baza declaratie depusa de proprietarul terenului
persoana fizica la compartimentele de specialitate ale consiliilor locale.
Impozitul pe terenuri altor contribuabili decat persoanele fizice se calculeaza de catre acestia prin
declaratie de impunere depusa la serviciile de specialitate ale consiliilor locale.
b) In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie de folosinta
decat cea de terenuri cu constructie, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei cu un
coeficient de corectie corespunzator din tabelul de mai jos, iar rezultatul obtinut se inmulteste cu un alt
coeficient de corectie corespunzator ce se refera la rangul localitatii
c) In cazul unui teren situat in extravilan, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea numarului de
hectare ale terenului cu suma corespunzatoare .
18
C. Taxa asupra mijloacelor de transport
Contribuabilii sunt persoane fizice si juridice care detin in proprietate mijloace de transport care trebuie
inmatriculate..
Obiectul supus impozitarii il constituie mijlocul (mijloacele) de transport detinut(e) de persoana fizica
sau juridica.
Asezarea si calcularea taxei pe mijloacele de transport
Aceasta se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport. In cazul celor cu tractiune mecanica
taxa se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestora, prin inmultirea fiecarui 500 cm3 sau
factiuni din aceasta cu suma corespunzatoare .
Capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcii se constata din cartea de identitate a
autovehiculului si din factura de cumparare sau din alte documente legale.
Taxele pentru remorcile de orice fel, semiremorci si rulote apartinand contribuabililor se stabilesc in
functie de capacitatea acestora.
La autovehiculele de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone, taxa in RON pe an este
diferentiata in functie de numarul axelor si masa totala autorizata (in tone).
Resursele financiare provenite din taxa asupra mijloacelor de transport se utilizeaza in exclusivitate
pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si constructie a drumurilor de interes local ti judetean
si constituie venit in proportie de 60% la bugetul local si respectiv 40% la bugetul judetean.
Taxa pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului se datoreaza incepand de la data de intai a
lunii urmatoare. In cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele autoritatilor la care sunt
inmatriculate, taxa se scade cu data de intai a lunii urmatoare.
D. Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor.
Eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor catre contribuabili sunt supuse unor taxe
diferentiate in functie de valoarea constructiilor, instalatiilor, de suprafata terenurilor si natura serviciilor
prestate.
Certificatele de urbanism se anexeaza in baza H.C.L , nivelurile lor fiind stabilite intre limite, in lei/mp,
conform Codului fiscal.
E. Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate si reclama.
19
Contribuabilii care beneficiaza de serviciul de reclama si publicitate au obligatia sa incheie contracte si
datoreaza bugetelor locale o taxa ce poate fi cuprinsa intre 1%-3% din valoarea contractului, in functie de
H.C.L., exclusiv T.V.A
Taxa se datoreaza pana la data de 10 a lunii urmatoare, pe toata durata desfasurarii contractului incepand
cu luna in care taxa a devenit exigibila.
Pentru afisajul in scop de reclama si publicitate, la locul desfasurarii activitatii, taxa anuala se stabileste
functie de dimensiunile acestora ,functie de H.C.L, fiind in suma de pana la 200.000 lei/mp..
F. Taxa hoteliera.
Consiliile locale pot institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare asupra careia isi exercita
autoritatea ce poate fi cuprinsa intre 0,5 - 5% aplicata la tarifele unitatii de cazare.
G. Taxe speciale.
Consiliile locale pot institui taxe zilnice cuprinse intre 1.000 - 100.000 lei, pentru utilizarea temporara a
locurilor publice pentru detinerea unor utilaje autorizate sa functioneze in scopul obtinerii de venit,
vizitarea muzeelor, monumente istorice, etc. Sumele rezultate din asemenea taxe se considera ca venit la
bugetele locale.
H. Impozitul pe spectacole.
Platitorii impozitelor pe spectacole sunt persoane fizice si juridice autorizate sa organizeze permanent
sau ocazional manifestari artistice, competitii sportive, videoteca, discoteca.
Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea de cote procentuale diferentiate, functie de
activitatile desfasurate, asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare si abonamente la spectacole
astfel:
cota este de 2% pentru spectacole artistice de teatru, opera, opereta, muzicale si de circ;
cota este de 5% pentru manifest ari artistice, altele decat cele mentionate anterior.
I. Taxele judiciare de timbru, taxele notariale si taxe extrajudiciare de timbru;
Veniturile nefiscale ce se incaseaza la bugetele locale se constituie din: varsamintele din profitul net al
regiilor autonome de importanta locala, varsaminte de la institutiile publice locale, taxa de examinare a
conducatorilor auto, taxa permise de conducere, venituri din incasarea contravalorii lucrarilor de combatere
a daunatorilor si bolilor in sectorului vegetal de la centrele locale pentru protectia plante lor, veniturile
punctelor de insamantari artificiale, veniturile circumscriptiilor sanitar veterinare, varsaminte din
disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate.
In grupa "diverse venituri" se incadreaza venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii,
despagubiri, venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, restituiri de fonduri din anii precedenti, venituri
20
din concesiuni si inchirieri, penalitati pentru nedepunerea sau depunerea cu intarziere a declaratiei de
impozite si taxe, incasari din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii.
II. VENITURILE DIN CAPITAL
Veniturile din capital se refera la resursele banesti provenite din valorificarea bunurilor administratiei
publice locale sau institutiilor publice locale. In baza legii finantelor publice locale, sumele provenite din
valorificarea materialelor rezultate in urma dezmembrarii sau dezafectarii unor mijloace fixe sau din
vanzarea unor bunuri materiale ce apartin institutiilor si serviciilor publice locale dupa deducerea
cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetului local. Din aceasta categorie
fac parte:
venituri din vanzarea locuintelor construite din fondul statului;
venituri din privatizare.
III. VENITURI CU DESTINATIE SPECIALA
Din categoria acestor venituri ale bugetului local fac parte:
taxe speciale instituite de autoritatile administratiei publice locale pentru prestarea unor servicii
locuitorilor ;
venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al unitatilor administrativ teritoriale;
venituri din fonduri pentru drumurile publice;
venituri din fondul de interventie;
venituri din amortizarea mijloacelor fixe;
donatii si sponsorizari;
sume acordate de persoane fizice si juridice in vederea participarii la finantarea unor actiuni de
interes public;
venituri din finantarea programului de pietruire a drumurilor comunale si de alimenatare cu apa a
satelor.
Codul Fiscal constituie un instrument operational atat pentru autoritatile administratiei publice locale in
realizarea atributiilor ce revin pe aceasta linie, cat si pentru cetatean in documentarea sa cu privire la actele
adoptate de autoritatile in domeniul impozitelor si taxelor locale pe de o parte, precum si actele si faptele
pe care le are de indeplinit in calitatea sa de contribuabil, pe de alta parte.
Fluxuri informationale generate de fundamentarea veniturilor din bugetele locale.
Fundamentarea veniturilor din bugetele locale presupune o succesiune de lucrari incepand cu constatarea
si evaluarea materiei impozabile, continuand cu determinarea impozitului de plata si incasarea acestuia.
PRIMIREA DECLARATIEI DE IMPUNERE LA
21
COMPARTIMENTELE DE SPECIALITATE
2.2.2 Tehnici utilizate in fundamentarea indicatorilor de cheltuieli ai bugetului local
Cadrul juridic:
Ordonanta de urgenta nr. 9/2008 privind reglementarea drepturilor salariale pentru functionarii publici
pe anul 2008;
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 106/2004 privind stabilirea indemnizatiilor alesilor locali;
Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale;
Hotararea Consiliului Local nr 2/2006 privind aprobarea statutului de functii al aparatului propriu al
Consiliului Local;
Legea nr. 215/2001 republicata in 2007 privind administratia publica locala.
Bugetele de venituri si cheltuieli publice se elaboreaza si se executa avand drept coordonata esentiala
respectarea principiilor bugetare. Astfel bugetul de venituri si cheltuieli constituit la nivelul Primariei
Comunei Garoafaeste un buget autonom care beneficiaza de o larga autonomie functionala si de gestionare
a resurselor publice.
In ceea ce priveste cheltuielile publice, este necesara si o grupare a acesora dupa natura lor, adica:
salarii, contributii, deplasari, detasari, transferari, materiale, reparatii curente, apa, energie electrica, etc.
Gruparea cheltuielilor dupa felul lor este impusa de faptul ca nu este suficient sa se cunoasca doar cat s-a
cheltuit pentru fiecare dintre destinatiile principale (servicii publice generale; aparare, ordine publica si
securitate nationala; invatamant; sanatate; cultura,religie si actiuni privind activitatea sportiva si de tineret;
asistenta sociala; actiuni economice etc). Este necesar sa se stie si care a fost structura cheltuielilor pentru 22
VERIFICAREA DECLARAŢIEI ŞI STABILIREA IMPOZITULUI
REMITEREA DECLARAŢIEIURMĂRIREA ÎNCASĂRII IMPOZITULUI
înregistrarea în rolurile unice ale contribuabililor
încasarea efectivă şi stingerea obligaţiei de plată
înregistrarea în contul impozitului pe clădiri
declanşarea procedurii de executare silită
înştiinţare de plată somaţie înfiinţare măsuri asiguratorii executare silită
fiecare din actiunile mentionate, precum si cea aferenta desfasurarii activitatii aparatului propriu a
Primariei Comunei Garoafa. Aceasta grupare se realizeaza cu ajutorul clasificatiei economice a
cheltuielilor.
Detalierea cheltuielilor publice dupa natura acestora se materializeaza cu ajutorul titlurilor, articolelor si
alineatelor, a caror simbolizare si denumire sunt stabilite deasemenea prin clasificatia indicatorilor privind
finantele publice. Fiecare cheltuiala din cele grupate pe destinatii principale este divizata, din punct de
vedere al structurii economice, pe alte grupe de cheltuieli, precum : cheltuieli curente, cheltuieli de capital,
imprumuturi acordate, rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite. Acest mod de
evidentiere permite cunoasterea cheltuielilor cuprinse in buget si din punct de vedere al naturii acestora.
Natura cheltuielilor curente, cheltuielilor de capital, si a cheltuielilor reprezentand operatiuni financiare
este specificata in clasificatia economica a cheltuielilor, cu ajutorul titlurilor, in cadrul carora cheltuielile se
desfasoara pe articole si alineate. Aceasta clasificatie se aplica tuturor autoritatilor si institutiilor publice,
indiferent de importanta lor si de felul activitatii pe care o desfasoara.
Cheltuielile efectuate in cursul perioadei de gestiune pentru functionarea institutiilor publice sunt
cunoscute si sub denumirea de cheltuieli curente. Acestea apar sub forma cheltuielilor de personal,
cheltuielilor materiale si pentru servicii, subventiilor, primelor, transferurilor, dobanzilor aferente datoriei
publice, altor cheltuieli, precum si a cheltuielilor reprezentand rezerve.
Unele cheltuieli curente sun comune tuturor institutiilor publice, indiferent de activitatea pe care o
desfasoara. Altele sunt specifice numai unor institutii publice. Primele au in vedere salariile de baza,
indemnizatiile de conducere, sporul de vechime si alte drepturi salariale. Acestora li se adauga contributia
pentru asigurarile sociale de stat, contributia pentru asigurarile de sanatate, cheltuieli pentru intretinere si
gospodarie.
In fundamentarea cheltuielilor bugetare apar ca importante urmatoarele patru repere:
identificarea si individaulizarea indicatorilor specifici fiecarei actiuni;
situatia anului de baza;
norme si normative folosite in dimensionarea unor categorii de cheltuieli;
cadrul juridic de actiune cu caracter general si specific.
D E N U M I R E A I N D I C A T O R I L O R COD RAND
Cod indicator
Realizari 2007
92 5002 11,700,000
A. CHELTUIELI CURENTE(rd.153+165+298+327+393+421+437) 93 01 10,500,000
CHELTUIELI DE PERSONAL(rd. 154+166+299+328+394) 94 02 7,560,000
CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII(rd. 155+167+300+329+395) 95 20 1,550,000
SUBVENTII(rd. 156+168+301+330) 96 34 150,000
23
Subventii(rd. 157+169+302+331) 97 35 150,000
Subventii de la buget pentru institutiile publice(rd. 158+170+303+332) 98 3501 150,000
Subventii pentru acoperirea diferentelor de pret si tarif (rd 304+333) 99 3503 0
TRANSFERURI (rd 171+305+334+396+422) 100 38 1,240,000
Transferuri consolidabile (rd 423) 101 39 80,000
Transferuri din bugetul comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti catre bugetul consiliului judetean pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului 102 3921 80,000
Transferuri neconsolidabile (rd 172+306+355+397) 103 40 1,160,000
Burse (rd 173) 104 4002 40,000
Ajutoare sociale (rd 174) 105 4008 1,100,000
Alte ajutoare, alocatii si indemnizatii (rd 175) 106 4009 0
Transferuri catre caminele pentru persoanele varstnice (rd 176) 107 4010 0Contributii ale administratiei publice locale la realizarea unor lucrari si servicii de interes public local, in baza unor conventii sau contracte de asociere (rd 307+336) 108 4012 0
Plati efectuate in cadrul programelor de dezvoltare (rd 337) 109 4021 20,000
Transferuri aferente Fondului Roman de Dezvoltare Sociala (rd 398) 110 4027
Asociatii si fundatii (rd 177) 111 4041 0
Programe cu finantare rambursabila (rd 178) 112 4055 0
Transferuri pentru actiuni de sanatate (rd 179) 113 4060 0
Sustinerea cultelor (rd 180) 114 4061 0
Drepturile asistentului personal pentru copii si adulti cu handicap grav (rd 181) 115 4067 0
Contributii la salarizarea personalului neclerical (rd 182) 116 4072 0
Alte transferuri (rd 183+308+338+399) 117 4080 0
Ajutor pentru incalzirea locuintei (rd 184) 118 4090 0
Programe cu finantare rambursabila (rd 185) 119 4094 0
Alocatii si indemnizatii pentru persoanele cu handicap (rd 186) 120 4097 0
DOBANZI (rd 438) 121 49 0
Dobanzi aferente datoriei publice locale (rd 439) 122 50 0
Dobanzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publiceexterne (rd 440) 123 5001 0
Dobanzi, comisioane si alte costuri aferente datoriei publice interne (rd 441) 124 5002 0
Cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de valoare si de riscul garantiilor acordate de autoritatile locale,in conditiile legii (rd 442) 125 5003 0
Diferente de curs aferente datoriei publice externe (rd 443) 126 5004 0
Dobanda datorata trezoreriei statului din cadru planului de redresare (rd 444) 127 5005 0
B.CHELTUIELI DE CAPITAL (rd 159+187+309+339+400) 128 69 2,200,000
CHELTUIELI DE CAPITAL (rd 160+188+310+340+401) 129 70 2,200,000
Investitii ale institutiilor publice (rd 161+189+311+341+402) 130 72 2,200,000
Investitii ale regiilor autonome, societatilor si companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat (rd. 312+342) 131 73 0
Rate aferente achizitiilor in leasing financiar (rd 162+190+313+343+403) 132 77 0
C. OPERATIUNI FINANCIARE ( rd 410+428+452) 133 78 0
IMPRUMUTURI ACORDATE (rd 429) 134 79 0
Imprumuturi (rd 430) 135 80 0
Imprumuturi temporare pentru infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri proprii (rd 431) 136 8009 0
Imprumuturi acordate de agentiile guvernamentale si administrate prin agentii de credit( rd.432) 137 8012 0
RAMBURSARI DE CREDITE, PLATI DE DOBANZI SI COMISIOANE LA CREDITE GARANTATE SAU CONTRACTE DE STAT (rd 411) 138 84 0
Rambursari de credite externe, plati dobinzi si comisioane aferente acestora (rd 412) 139 86 0
Rambursari de credite externe din fondul de garantare (rd 413) 140 8601 0
Plati de dobanzi si comisioane din fondul de garantare (rd 414) 141 8602 0
24
Rambursari de credite externe contractate de stat (rd 415) 142 8603 0
Plati dobinzi si comisioane la credite externe contractate de stat (rd 416) 143 8604 0
Rambursari de imprumuturi (rd 453) 144 87 0
Rambursari de imprumuturi acordate din trezoreria statului (rd 454) 145 8702 0
Rambursari de imprumuturilor interne pentru investitii (rd 455) 146 8704 0
Rambursari de imprumuturilor externe pentru investitii (rd 456) 147 8705 0
D.REZERVE (rd 462) 148 89 0
REZERVE (rd 463) 149 90 0
Rezerve (rd 464) 150 91 0
I. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE PERSONAL
Ca la orice institutie publica si la Primaria Comunei Garoafa, dimensionarea cheltuielilor de personal se
face pe baza normelor legale si in raport cu numarul de personal aprobat.
Baza legala este reprezentata de Legea nr. 54/1998 privind statutul functionarilor publici si Ordonanta
nr. 2/2006 din 12/01/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor
publici pentru anul 2008.
De asemenea se iau in calcul :
nume si prenume;
functia de conducere sau de executie;
nivelul de studii ( superioare sau medii);
salariul de baza;
indemnizatii de conducere, daca e cazul;
spor de vechime;
sporuri suplimentare;
total salarii;
fondul de salarii;
contributia la asigurarile sociale si la fondul asigurarilor sociale de sanatate;
contributia unitatii si a personalului la constituirea fondului de somaj;
fondul de premii;
cheltuieli de deplasare, transfer, detasari.
25
Cheltuielile de personal vizeaza plata drepturilor salariale ale personalului angajat, salariile pentru
personalul de executie si pentru cei din conducere. De asemenea aceste cheltuieli vizeaza si plata
drepturilor salariale ale persoanelor ce desfasoara activitati pe baza de puncte, programe sau obiective. La
aceste cheltuieli se adauga obligatiile aferente catre diferitele bugete, drepturile de delegare, detasare si
transfer in interesul serviciului.
Cheltuielile de personal se vor stabili tinand cont de dimensionarea la strictul necesar al personalului de
specialitate, administrativ si auxiliar finantat de la buget in concordanta cu programele si atributiile pe care
le are de realizat fiecare compartiment.
CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARILE SOCIALE
Contributia individuala de asigurari sociale, darorate de asiguratii care desfasoara activitati pe baza de
contract individual de munca reprezinta o treime din cota de contributie de asigurari sociale stabilite anual
pentru conditii normale de munca.
Baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale pentru angajat o constituie salariile
individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si avansurile.
Baza lunara de calcul, la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie fondul
total de salarii brute lunare realizate de asigurati si nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul
mediu al angajitilor(asiguratilor) din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea corespunzatoare
a 3 salarii medii brute lunar pe economie.
Exemplu de calcul :
CAS=Salariul brut x 10.5%
Salariul brut=Salariu de incadrare + Sporuri=977,8 RON
CAS=977,8 RON x 10.5%
CAS=102,66 RON
Pentru angajator contributia de asigurari sociale este de 20,8% x Fond Salarii Brute.
CONTRIBUTIA PENTRU ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE
Legea numarul 145 din iulie 1997, Legea Asigurarilor Sociale de sanatate prevede: “Persoanele juridice
sau fizice care angajeaza personal salariat au boligatia sa retina si sa vireze Casei de Asigurari de Sanatate 26
teritoriale contributia pentru sanatate dato-rata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea
respectiva; au obligatia sa anunte Casei de Asigurari de Sanatate orice schimbare care are loc la nivelul
veniturilor. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii contributiei
pentru asigurarile sociale de sanatate de 5,2% raportat la fondul de salarii.
In ceea ce priveste contributia individuala (a angajatului) pentru asigurarile sociale de sanatate, aceasta
este de 6,5% conform O.U.G. numarul 147 din 31 octombrie 2002, din venitul brut din salarii.
Exemplu de calcul :
Pentru angajat:
CASS=Salariul brut x 6,5% = 977,8 x 0,065 = 63,55 RON
Pentru angajator:
CASS=Fondul de Salarii brute x 5,2% = 977,8 x 0,07 = 50,84 RON
II. DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR MATERIALE SI DE SERVICIU
Fundamentarea cheltuielilor materiale se realizeaza ca si la cheltuielile de personal tot in conformitate cu
clasificatia bugetara, dupa executia anului precedent, actualizata prin indicele de inflatie.
Fundamentarea acestor tipuri de cheltuieli se face in raport cu indicatori specifici fiecarei actiuni
utilizandu-se formulare intocmite de Ministerul Finantelor, dar si orice alte date din baza proprie.
III DIMENSIONAREA CHELTUIELILOR DE CAPITAL
Fata de celelalte categorii de cheltuieli, cheltuielile de capital se caracterizeaza prin faptul ca:
sunt utilizate in scopuri foarte bine determinate;
conduc la cresterea patrimoniului public al colectivitatii;
favorizeaza dezvoltarea locala;
au ca rezultat realizari tehnico-edilitare fara constrangeri in ceea ce priveste rentabilitatea financiara;
au un impact mare asupra cheltuielilor bugetare, necesitand sume cu ponderi mari in buget;
au efecte economice si sociale propagate;
implica financiar perioade ce depasesc nu numai anul bugetar de debut dar chiar mandatul electoral
in care s-a luat decizia.
Cheltuielile pentru investitii ale orasului si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala,
care se finanteaza din bugetele locale si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al Primariei.
Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii,
numai daca, in prealabil, documentatiile tehnico-economice, respectiv notele de fundamentare privind
27
necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate si aprobate conform
dispozitiilor legale.
Consiliul local stabileste prioritatile in repartizarea sumelor pe fiecare obiectiv inscris in programul de
investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceasta destinatie, asigurand, totodata,
utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul
duratelor de executie aprobate.
Investitiile includ proiecte majore de constructii si achizitionarea de echipamente cu consum ridicat.
Propunerile de investitii trebuie sa includa urmatoarele ;
Numele, descrierea, localizarea si scopul fiecarui proiect.
Estimarea costurilor inluzand proiectarea, constructia si echipamentul.
Impactul investiei asupra costurilor materiale si de intretinere, incluzand personalul suplimentar si
echipamentul necesar, precum si potentialul de generare a veniturilor rezultat prin investitii.
Justificare si prioritati
Situatia actuala a planificari si constructia proiectului.
In programul de investitii se vor inscrie cheltuieli pe ani si etape de executie pentru investitiile in
continuare si pentru cele noi. In liste se vor inscrie cu prioritate obiectivele de investitii incepute in anii
precedenti si neterminate pentru care exista conditii de finantare pana la incheierea exercitiului bugetar al
anului in curs, precum si investitii de natura consolidarilor si interventiilor pentru prevenirea sau
combaterea efectelor produse de actiuni accidentale. Acestea sunt aprobate insa la pozitia globala ”alte
cheltuieli de investitii”.
Sumele care vor fi luate in considerare spre a fi alocate pentru aceasta destinatie se vor stabili dupa
luarea in considerare a tuturor posibilitatilor de finantare: surse proprii sau diverse surse atrase.
Cap 3.
Executia si incheierea executiei bugetului local
3.1. Incasarea veniturilor bugetare (modalitati tehnice, termene de plata, fluxuri informationale)
Modalitati tehnice
Principalele documente utilizate in cadrul operatiunilor contabile sunt :
chitanta –serveste ca document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria
institutiei .Este un document justificativ de inregistrare in registrul jurnal de incasari si plati si in
contabilitate.
28
Se intocmeste in doua exemplare pentru fiecare suma incasata ( ex1 la depunator,ex 2 ramane in
carnet);
chitanta fiscala – este document de deducere a TVA-ului in cazul cumpararii de bunuri si
prestarilor de servicii ,cand plata acestora se face in numerar.
Se intocmeste in doua exemplare ( ex 1 la cumparator pentru inregistrarea in jurnalul penrtu
cumparaturi,ex2 la furnizor,in cazut in care nu se emita factura ,pentru inregistrarea in jurnalul penrtu
vanzari sau la vanzator ,pentru verificarea operatiunilor efectuate.
dispozitie de plata –incasare catre casierie –dispozitie catre casierie in vederea achitarii in numerar
a unor sume , inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuielile de deplasare ,a diferentelor de incasat in
cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit ,procurarea de materiale de catre personalul
unitatii ,document justificativ de inregistrare in regsitrul de casa si in contabilitate in cazul platilor in
numerar fara alt document justificativ.
imputernicirea – document de imputernicire pentru incasarea unor drepturi banesti de la casieria
institutiei ,cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta. Se intocmeste de catre titularul drepturilor
banesti ce urmeaza a se incasa de la casierie si se semneaza de catre acesta si persoana imputernicita.
registrul de casa - document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate
prin casierie pe baza actelor justificative, document de stabilire la sfarstiul fiecarei zile a soldului de casa ,
document de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa.
Se intocmeste in doua exemplare, zilnic de catre casier pa baza actelor justificative de incasari si
plati .Se semneaza de catre casier penrtu confirmarea inregistrarilor operatiilor inregistrate si de catre
persoana din serviciul financiar-contabil desemnata pentru primirea ex 2 si a actelor justificative anexate.
lista de avans chezinal – este un document pentru plata si calculul avansurilor dispozitie catre
casierie pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor platite document justificativ de inregistrare in
contabilitate.
Circula la persoanele autorizate sa execute controlul financiar preventiv si sa aprobe plata - la casierie
impreuna cu drepturi banesti extras-chenzina penrtu plata avansurilor cuvenite;
-la compartimentul resurse- umane –salarii .
nota de contabilitate – document justificativ de inregistare in contabilitate, de regula pentru
operatiile care nu au la baza documente justificative.
Se intomeste intr-un singur exemplar de catre serviciul-financiar-contabil.
extras de cont – se intocmeste la comunicarea de la debitori a sumelor pretinse, neachitate,
provenite din relatii economico-financiare si ca instrument de conciliere prearbitrala.
29
registru jurnal de incasari si plati – serveste ca document de inregistrare a incasarilor si platilor,
document de stabilire a situatiei financiare a contribuabilului care care conduce evidenta contabila in
partida simpla , constituie proba in litigii;
statul de salarii – document pentru plata salariilor ,indemnizatiilor materiale platite in contul
asigurarilor sociale de stat, document justificativ de inregistrare in contabilitate.
factura fiscala – este un document pe baza caruia se intomeste instrumentul de decontare a
produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor perstate .
Termenele de plata
Creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevazute de Codul fiscal sau de alte legi care le
reglementeaza.
Pentru diferentele de obligatii fiscale principale si pentru obligatiile fiscale accesorii, stabilite potrivit
legii, termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora, astfel:
a) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1 - 15 din luna, termenul de plata este pana la data de
5 a lunii urmatoare;
b) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16 - 31 din luna, termenul de plata este pana la data
de 20 a lunii urmatoare.
Pentru obligatiile fiscale esalonate sau amanate la plata, precum si pentru accesoriile acestora termenul
de plata se stabileste prin documentul prin care se acorda inlesnirea respectiva.
Contributiile sociale administrate de Ministerul Finantelor Publice, dupa calcularea si retinerea acestora
conform reglementarilor legale in materie, se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care
se efectueaza plata drepturilor salariale.
Privind termenele de plata, impozitele si contributiile aferente veniturilor din salarii se platesc astfel:
a) trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului, de catre contribuabilii persoane
juridice care au statut de microintreprindere, in conditiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii
si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de catre
persoanele fizice care desfasoara activitati independente;
b) anual, pana la data de 25 inclusiv a lunii ianuarie a anului urmator, de catre asociatii, fundatii sau alte
entitati fara scop patrimonial, cu exceptia institutiilor publice.
Contribuabilii au obligatia sa declare impozitele si contributiile aferente veniturilor din salarii pana la
termenul de plata.
3.2. Finantarea cheltuielilor din bugetele locale (modalitati tehnice, fluxuri informationale)
30
Finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul de stat se efectueaza pe baza creditelor bugetare deschise de
Ministerul Finantelor, la cererea ordonatorilor principali de credite.
Creditele bugetare reprezinta sumele aprobate in bugetele locale , in bugetele institutiilor publice de
interes local , reprezentand limita maxima pana la care se pot angaja cheltuieli. Folosirea creditelor
bugetare pentru alta destinatie decat cea aprobata este interzisa prin lege.
Creditele bugetare au ca sursa veniturile bugetare, ele sunt nerambursabile, nepurtatoare de dobanzi, si
sunt utilizate in interesul general al statului sau al colectivitatii locale. Alocarea fondurilor din bugetul de
stat si din bugetul local se face in limita creditelor bugetare, potrivit destinatiilor aprobate, cu respectarea
dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.
Efectuarea cheltuielilor bugetare priveste operatiunile de angajare si plati de casa, cuprinzand sumele pe
care trezoreria teritoriala le elibereaza in numerar sau in contul unitatii administrative pe baza ordinului de
plata, a cecului, sau a altor documente legale .
Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat si bugetele locale, repartizate pe trimestre, potrivit
competentelor acordate prin lege pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite numai dupa
deschiderea de credite prin dispozitie bugetara.
Pentru deschiderea de credite bugetare ordonatorii principali de credite procedeaza astfel:
intocmesc o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu
defalcarea pe categorii de cheltuieli (3 exemplare)
creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli pe un trimestru.
cererea se prezinta pana pe 20 din ultima luna a trimestrului, impreuna cu o nota de fundamentare
catre Directia Generala a Trezoreriei.
Directia Generala a Trezoreriei dupa analiza si verificarea cererii, aproba deschiderea creditelor,
dupa care procedeaza astfel:
exemplarul 1 se transmite Trezoreriei Centrale, prin care se comunica deschiderea creditelor
solicitate de ordonatorul principal de credite.
exemplarul 2 ramane la directia generala a trezoreriei,
exemplarul 3 se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirma deschiderea
creditelor bugetare pe trimestrul respectiv.
Odata cu cererile pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali prezinta Ministerului Finantelor o
nota justificativa, precum si Dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor pentru urmatoarele tipuri
de cheltuieli:
cheltuieli proprii
cheltuielile ordonatorilor secundari din subordine
cheltuielile ordonatorilor de credite tertiari direct subordonati;
31
Principale elemente pe care trebuie sa le contina o cerere pentru deschiderea de credite sunt:
incadrarea sumelor solicitate in volumul creditelor aprobate si neconsumate pe prima perioada
pentru care se solicita creditele respective;
codificarea conturilor corespunzatoare clasificatiei bugetare si planului de conturi pentru activitatea
Trezoreriei;
corectitudinea notelor justificative, pentru categoriile de cheltuieli mentionate in cererile pentru
deschiderea creditelor bugetare, in scopul stabilirii nivelului disponibilitatilor a cheltuielilor preliminare si
pe aceasta baza, a determinarii marimii creditelor ce pot fi deschise ;
incadrarea valorii totale a dispozitiilor bugetare pentru repartizarea creditelor in totalul creditului
bugetar cat si pe subdiviziunile acestuia.
Dupa primirea si verificarea documentatiei, Directia Generala a Trezoreriei inregistreaza in
contabilitatea proprie, in conturile corespunzatoare din afara bilantului creditele repartizate de catre
ordonatorii principali de credite, pe seama institutiilor din subordine aflate in judete si municipiul
Bucuresti.
Directia judeteana de trezorerie procedeaza astfel:
grupeaza dispozitiile bugetare pe localitati in care isi au sediul institutiile respective.
intocmesc un borderou in dublu exemplar pentru dispozitiile bugetare aferente fiecarei localitati din
judet;
expediaza trezoreriilor municipale , orasenesti dispozitiile bugetare impreuna cu borderoul pentru
institutiile care au deschise conturi la acestea;
retine dispozitiile bugetare ale institutiilor publice care au deschise conturi la ea;
Trezoreria oraseneasca verifica daca datele din dispozitiile bugetare corespund cu datele din borderou
dupa care exemplarul 2 se restituie Directiei judetene a Trezoreriei pentru confirmarea primirii dispozitiei
bugetare, iar borderoul se pastreaza impreuna cu exemplarul1.
Creditele deschise se inregistreaza in contabilitatea Trezoreriei la toate nivelurile pe baza cererilor de
deschidere a creditelor si a dispozitiilor bugetare, in contul in afara bilantului 01 ”credite deschise si
repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati de la bugetul de stat”. Primaria poate efectua plati de
casa numai dupa primirea dispozitiei bugetare de la Ministerul Finantelor privind deschiderea de credite
bugetare pe capitole de cheltuieli si clasificatie economica, respectiv pentru cheltuieli de personal,
cheltuieli materiale, prestari de servicii , investitii. Efectuarea cheltuielilor se poate face numai pe baza de
acte justificative, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale.
Cheltuielile primariei Garoafa
32
Institutia publica aloca fondurile care ajung in contul bugetului local, atat pentru cheltuielile pe care
primaria le face pentru a asigura desfasurarea in bune conditii a atributiilor pe care aceasta le are, cat si
pentru finantarea unor actiuni si activitati de interes local .
Din bugetele locale se finanteaza, actiuni social-culturale, sportive , de tineret, inclusiv ale cultelor ,
actiuni de interes local in beneficiul colectivitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei
publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala, precum si alte cheltuieli. Principalele directii pe care sunt
alocate fondurile primariei sunt:
Invatamant pentru - cheltuieli materiale
-cheltuieli de capital
Unitati sanitare -Cresa pentru -cheltuieli materiale
pentru -cheltuieli de personal
Unitati de asistenta sociala -Camin spital pentru -cheltuieli de personal
-Cantina ajutor -cheltuieli de capital
-Ajutoare sociale -cheltuieli materiale
Biblioteca, religie, cultura, sport pentru -cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital
-cheltuieli de personal
Iluminat, sera , salubritate pentru -cheltuieli materiale
- cheltuieli de capital
Bibliografie
1. Primaria Cumenei Garoafa:Departamentul financiar-contabil
2. Codul fiscal al Romaniei actualizat la 1 ianuarie 2008
3. O.M.F.P. nr.2290/2009 Norme Metodologice privind intocmirea si depunerea situatiilor financiare
33
trimestriale la institutiile publice.
4. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr. 454 din 18.06.2008;
5. Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale
34