CON – TURDA Concept de dezvoltare la nivel regional · Pentru perioada 2012052-0 preconizăm...

1

CON – TURDA

Concept de dezvoltare la nivel regional

2014 – 2020

3

„Liderii adevărați stabilesc viziunea pentru viitorul comunității lor

și apoi aleg o strategie pentru a ajunge acolo.”

Dr. John P. Kotter

5

CUVÂNT ÎNAINTE

Am convingerea că, până în anul 2020, Municipiul Turda va

deveni un reper turistic de interes național, un pol de dezvoltare cu

impact major în regiune, caracterizat de dinamism şi diversitate

economică, precum și de o influentă dimensiune culturală,

educațională, dar și socială.

Pentru ca această viziune să prindă contur, am identificat

nevoia de a elabora prezenta strategie, care cuprinde un plan de

acțiune structurat pe etape, ținând cont de resursele disponibile și de

oportunitățile existente pentru atragerea fondurilor externe și a

potențialilor investitori.

Succesul unei comunități este primordial conectat cu gândirea strategică, aceasta fiind primul

pas înspre dezvoltarea armonioasă a unei comunități locale, iar forța sa rezultă din împărtășirea

aceleiași viziuni.

Mulțumesc colaboratorilor din cadrul Direcției Tehnice, Direcției Economice și Serviciului

Finanțări Externe și Relații Internaționale, care s-au implicat alături de mine în acest amplu proiect

de elaborare a strategiei CON-TURDA 2014-2020.

Cu speranța că acest proiect se va bucura de succes, continuând linia strategică pe care am

inițiat-o, în calitate de primar al Municipiului Turda, pentru dezvoltarea durabilă a comunității

noastre, vă invit, dragi turdeni, să fiți alături de mine și de echipa de specialiști din administrația

publică locală, în procesul de implementare al strategiei.

Tudor Ștefănie,

Primarul Municipiului Turda

7

C U P R I N S

1. Misiunea şi obiectivele conceptului CON-TURDA 2014-2020 ................................. 9 1.1 Viziune ......................................................................................................................... 9 1.2 Misiune ......................................................................................................................... 9 1.3 Context istorico-geografic .................................................................................. ......... 10 1.4 Obiectivele CON-TURDA ............................................................................... ......... 11 1.5 Obiectiv strategic - Promovarea CON-TURDA – economie, resurse, potențial ......... 12 1.6 Calendar și mecanisme de finanțare CON –TURDA ......................................... ......... 12 1.7 Contextul planificării .......................................................................................... ......... 13 1.8 Procesul planificării ............................................................................................ ......... 13 2. Rolul zonei Turda în raport cu strategia regiunii Nord-Vest .................................. 14 2.1 Turismul ...................................................................................................................... 16 2.2 Turismul de nişă .......................................................................................................... 17 2.3 Probleme de mediu ...................................................................................................... 17 2.4 Situaţia zonelor verzi şi a zonelor de recreere ............................................................. 18 2.5 Priorităţile regiunii Nord-Vest pentru perioada 2014-2020 ........................................ 19 3. Analiza teritoriului ....................................................................................................... 21 3.1 Amplasarea teritoriului ................................................................................................. 21 3.2 Relieful şi clima ........................................................................................................... 21 3.3 Populaţia ....................................................................................................................... 22 3.4 Patrimoniu de mediu .................................................................................................... 22 3.5 Patrimoniul arhitectural şi cultural .............................................................................. 24 3.6 Economia locală ........................................................................................................... 30 3.7 Servicii turistice ............................................................................................................ 31

3.7.1 Salina Turda .................................................................................................. 32 3.7.2 Brandul local: Turda. Descoperă oraşul salinei ............................................ 34

3.8 Educația ....................................................................................................................... 36 3.9 Servicii sociale și sănătate ........................................................................................... 37 3.10 Infrastructură şi ordine publică .................................................................................. 39 4. Portofoliu proiecte anterioare ..................................................................................... 41 5. Analiza SWOT .............................................................................................................. 48 6. Priorităţi de dezvoltare ................................................................................................ 53 6.1 Dezvoltare economică locală ........................................................................................ 53

6.1.1 Proiecte infrastructurale / proiecte comunitare .............................................. 53 6.1.2 Marketing şi Turism ...................................................................................... 53 6.1.3 Dezvoltarea sectorului de afaceri .................................................................. 54

6.2 Componenta economie socială ..................................................................................... 54 6.3 Componeta de Sănătate mediu - Sănatate publică ........................................................ 55 6.4 CON-TURDA - Furnizor de servicii educaţionale, cercetare-dezvoltare, inovare ...... 55 6.5 CON-TURDA ZONAL: sat–oraş, munte-câmpie ........................................................ 55

8

7. Proiecte integrate ....................................................................................................................... 57 7.1 Dezvoltare urbană ..................................................................................................................... 57

7.1.1 Regenerarea urbană a spațiului istoric al municipiului Turda ...................................... 57 7.1.2 Plan integrat de creștere a siguranței și confortului urban în municipiul Turda .......... 58 7.1.3 Alte subproiecte ............................................................................................................ 59

7.2 Turism ........................................................................................................................................ 59 7.2.1 Plan integrat de dezvoltare durabilă și valorificare a resurselor naturale în Băile Turda 60 7.2.2 Mega-Proiect Turistic „Turda Arieș 2014-2020” ............................................................ 63 7.2.3 Alte proiecte de turism .................................................................................................... 67

7.3 Mediu ........................................................................................................................................ 71 7.4 Social ......................................................................................................................................... 72

9

1. Misiunea şi obiectivele conceptului CON-TURDA 2014-2020

Argument

• Nevoia de a continua o viziune comună de dezvoltare la nivelul zonei.

• Acest proiect continuă strategia CON-TURDA, publicată în anul 2011, care a apărut ca răspuns la

nevoia de a oferi oportunităţi de dezvoltare la nivel zonal, atât pentru zona urbană cât şi pentru

zonele rurale din proximitatea municipiului Turda.

• Poziţia geografică, resursele umane, accesul la căi de comunicaţii majore, potenţialul socio-

economic (loc de interferenţă între economia montană şi economia specifică Câmpiei Transilvane),

potenţialul industrial local şi, nu în ultimul rând, tradiţia acestui municipiu sunt argumentele pe care

ne bazăm în acest demers.

• Proiectul se doreşte a fi pe deplin funcţional, capabil să atragă fonduri europene din următorul

ciclu de finanţare europeană, 2014-2020.

Elementul central al CON-TURDA este stimularea participării comunităţilor locale, din zona urbană

dar şi din zone rurale apropiate municipiului Turda. Definirea graniţelor sau limitelor zonei CON-

TURDA va fi rezultatul unui demers participativ al comunităţilor locale, al instituţiilor şi

companiilor partenere interesate.

1.1 Viziune

Vitalitatea socio-economică a municipiului va permite dezvoltarea unei comunităţi urbane sănătoase

în care să îţi doreşti să trăieşti. Ne dorim să câştigăm reputaţia unei comunităţi în care să se

regăsească toţi cei care trăiesc în acest oraş, cea mai importantă preocupare a edililor fiind aceea de

a spori calitatea vieţii.

1.2 Misiune

Misiunea noastră, pe termen scurt şi mediu, este aceea de a reţine, dezvolta şi atrage noi investiții

astfel încât să fim capabili ca prin economia locală să susţinem un nivel cât mai ridicat al calităţii

vieţii.

10

Prezentul plan strategic stabileşte un set de obiective ambiţioase, dar realizabile, menite să susţină

agenda dezvoltării socio-economice pentru următorii ani. Planul strategic identifică scopuri specifice

şi acţiuni strategice care pun în valoare punctele tari ale comunităţii turdene precum şi aspectele

distinctive ale zonei. Fiecărui obiectiv strategic îi sunt subsumate un număr mai mare de priorităţi,

finalitatea fiind aceeaşi: creşterea vitalităţii economiei locale.

Scopul planului strategic:

- articularea coerentă a setului de măsuri strategice menite să faciliteze dezvoltarea/creşterea

economiei locale, crearea de oportunităţi de afaceri la nivel local/zonal;

- identificarea resurselor, coordonarea eforturilor privind susţinerea prezentei viziuni de dezvoltare a

municipiului Turda;

- inițierea și urmărirea dezvoltării cadrului de planificare la nivel comunitar, pe termen scurt, mediu

şi lung.

Prezentul demers se doreşte a fi un instrument de ghidare a eforturilor şi alocare a resurselor privind

dezvoltarea socio-economică locală. El continuă şi actualizează eforturile mai vechi de planificare

strategică la nivel local și zonal. Stategia doreşte să ofere soluţii la provocările prezente şi să permită

adaptarea comunităţii turdene la nevoile mereu schimbătoare ale mediului extern. Din acest motiv

dimensiunile cheie ale CON-TURDA 2014-2020 vor trebui revăzute periodic, la fel ca şi măsurile şi

mecanismele menite să asigure dezvoltarea socio-economică, culturală şi de mediu a municipiului

Turda.

Elementul central propus de prezentul document strategic constă în valorificarea atuurilor pe care le

deţine municipiul Turda la nivel zonal astfel încât prin punerea lor în valoare să rezulte câştiguri

pentru comunitatea turdenilor dar şi pentru comunităţile partenere.

1.3 Context istorico-geografic

Istoria multimilenară a municipiului, continuitatea locuirii neîntrerupte încă din perioada antică

conferă un filon identitar extrem de puternic cu un impact major în plan motivaţional menit să

susţină demersurile noastre prezente şi viitoare. Istoria, plasarea geografică, resursele solului şi ale

11

subsolului par să fie favorabile dezvoltării municipiului Turda. Rămâne doar ca noi să reuşim să

valorificăm aceste resurse prin gândire strategică şi alocare optimă a resurselor de care dispune sau

pe care le poate atrage această comunitate.

Plasarea municipiului Turda lângă Cluj-Napoca poate însemna pentru unii, mai puţini la număr în

acest moment, un punct tare sau poate însemna pentru cei mai sceptici un mare dezavantaj. Planul

strategic CON-TURDA doreşte să transforme în atuuri toate elementele cu potenţial pe care istoria

şi geografia le-au conferit acestei comunităţi.

Conectivitate zonală:

••• Proximitatea autostrăzii A3 oferă acces rapid la zona de vest a municipiului Cluj-Napoca (zona

de afaceri şi comercială - locuri de muncă precum şi zona rezidenţială);

••• Centura ocolitoare Vâlcele-Apahida oferă acces rapid la zona de est a municipiului (zona

industrială, facilităţi aeroportuare etc.);

••• Pe termen lung întrevedem o conectivitate bună la nivel regional (vezi drumul expres Turda-

Sebeș și dezvoltările viitoare ale autostrăzii Transilvania). Infrastructura actuală precum şi

elementele de dezvoltare preconizate pot plasa Turda pe o poziţie extrem de favorabilă pe

următoarele dimensiuni:

(i) mobilitate ridicată a forţei de muncă, a bunurilor şi a serviciilor;

(ii) atractivitate ridicată sub aspect rezidenţial, turistic şi de afaceri.

Premisele dezvoltării economiei locale rezidă în planificarea riguroasă a resurselor şi eforturilor de

dezvoltare, în susţinerea de către actorii comunitari a eforturilor de planificare strategică.

1.4 Obiectivele CON-TURDA

A) Promovarea accesului la servicii de calitate din punct de vedere al dotărilor comunitare şi

infrastructurale, apte să susţină creşterea competitivităţii şi atractivităţii zonei. Proiectul CON-

TURDA doreşte să pună bazele unui pol de dezvoltare pentru zona de sud a judeţului Cluj cu

posibilitatea de a dezvolta proiecte la nivel interjudeţean.

12

B) Dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor actorilor cheie la nivel zonal (administraţiei locale, agenți

economici, grupuri interesate şi cetăţeni) pentru dezvoltarea comunităţilor locale plecând de la

principiile democraţiei participative.

1.5 Obiectiv strategic - Promovarea CON-TURDA – economie, resurse, potenţial

Pentru perioada 2015-2020 preconizăm elaborarea şi implementarea unor campanii de promovare a

resurselor şi priorităţilor de dezvoltare la nivel local. Caracteristici ale campaniilor de promovare:

- ţintesc piața regională

- inovative, proactive şi au la bază diverse forme parteneriale/colaborări

- vin în sprijinul mediului de afaceri local şi forţei de muncă existente la nivel comunitar;

- suporturile de promovare: media, electronică şi tradiţională, evenimente etc.

Acţiuni strategice:

• reţinerea şi extinderea sectorului de afaceri;

• dezvoltarea unor campanii de marketing la nivel regional în vederea atragerii de afaceri sau

investiţii (evaluarea beneficiilor promovării la nivel regional);

• dezvoltarea unor canale de comunicare şi stabilirea de contacte cu grupurile de afaceri vizate

(grupurile ţintă vor fi stabilite ulterior);

• re-evaluarea politicilor de stimulare a zonelor de afaceri la nivel local; re-evaluarea zonelor

comerciale.

1.6 Calendar și mecanisme financiare CON-TURDA 2014-2020

Proiectul va începe cu o fază de pregătire a acțiunilor (interval 2013 -2014) și va continua cu faza de

implementare a Planului de acțiuni (interval 2015-2020).

Aceste demersuri de dezvoltare mizează pe surse de finanţare publice (locale, judeţene sau

guvernamentale) şi private (pentru faza de pregătire), precum şi pe resurse financiare din fonduri

europene (preconizat pentru faza de implementare).

13

1.7 Contextul planificării

Planul strategic CON-TURDA reprezintă unul din instrumentele parte din viziunea de ansamblu

proiectată să acopere orizontul de timp al următorilor 25-30 de ani. Viziunea de ansamblu include

politici publice, obiective strategice, evaluări şi proiecţii pentru populaţie şi economia locală astfel

încât la finalul acestui ciclu lung de programare municipiul Turda să reprezinte o comunitate

sustenabilă în care locuitorii să muncească, să locuiască şi să trăiască (componentă culturală,

recreaţională, educaţională etc.) în condiţii optime.

În acest context direcţiile majore de acţiune strategică urmăresc:

••• susţinerea sau întărirea sectorului de afaceri activ în acest moment;

••• atragerea şi susţinerea de noi afaceri, acestea vor fi identificate în urma analizelor şi a evaluărilor

la nivel zonal şi regional;

••• îmbunătăţirea permanentă a infrastructurii de comunicaţii, a celei tehnologice sau a celei

educaţionale astfel încât aceste dotări infrastructurale să susţină dezvoltarea economică a

municipiului.

1.8 Procesul planificării

Elaborarea CON-TURDA are la bază demersuri participative în care sunt incluse toate părţile

interesate, consultările cu grupurile interesate vor avea caracter permanent şi se vor realiza periodic.

În baza acestor consultări vor putea fi revăzute obiectivele strategice şi măsurile capabile să permită

realizarea obiectivelor stabilite, vor putea fi revăzute, completate, şterse sau adăugate iniţiative,

proiecte sau programe menite să susţină realizarea misiunii propuse.

Evaluarea şi re-evaluarea mediului de afaceri, a condiţiilor sociale, a stării mediului etc., vor

completa discutiile privind variabilele majore care pot influenţa planul strategic.

14

2. Rolul zonei Turda în raport cu strategia regiunii Nord-Vest

În profil teritorial, regiunea Nord-Vest este structurată în jurul a trei centre de polarizare: municipiile

Cluj-Napoca, Oradea şi Baia-Mare. Fiecare dintre aceşti poli are un potenţial semnificativ de

influenţă nu doar regională, ci şi extra-regională. Analiza detaliată elaborată în Planul de Amenajare

a Teritoriului Regiunii Nord-Vest distinge existenţa a 10 categorii de centre de influenţă, din care

nouă cu caracter urban şi unul cu caracter rural.

Municipiul Turda este clasificat drept centru cu influenţă interjudeţeană, fiind singurul municipiu

care alături de reședința de județ se încadrează în această categorie. Prin poziţionarea geografică

influenţa sa este dominantă în nordul judeţului Alba şi în vestul judeţului Mureş. În acelaşi timp,

apropierea de Cluj-Napoca (cca. 30 km), locul II în ierarhia naţională ca potenţial de polarizare,

după capitală, face ca zona Turda să intre sub influenţa directă a zonei metropolitane Cluj-Napoca,

relaţiile între cele două centre fiind facilitate de o bună legătură pe şosea.

Sursa: Planul de Dezvoltare Nord-Vest, 2007-2013

15

Dacă considerăm potenţialul de antrenare al dezvoltării economice şi sociale direct proporţional cu

influenţa (care surprinde potenţialul de polarizare) atunci putem constata următoarele:

- considerând că în regiune sunt 398 de comune şi 42 de oraşe, potenţialul mediu de antrenare

necesar trebuie să fie de 9,5 comune/oraş ceea ce corespunde unei reţele de centre de influenţă cu

rang 6 sau mai mic decât 6;

- calculând potenţialul mediu de antrenare al oraşelor existente (centre de influenţă de rang 1-9)

constatăm că acesta este de 5,21 (suma rangurilor celor 42 de oraşe fiind 219) faţă de 6,0, minimul

necesar (corespunzător unei sume a rangurilor de 210). Cu cât este mai mic acest indicator cu atât

potenţialul de antrenare mediu este mai mare.

Această analiză demonstrează încă o dată faptul, constatat empiric şi susţinut de specialiştii în

amenajarea teritoriului, că reţeaua urbană existentă nu este capabilă să furnizeze serviciile necesare

şi să antreneze dezvoltare pe întreg teritoriul regiunii.

Astfel, perimetrele cu teritorii cu potenţial de antrenare necorespunzător, mult peste 6,0 sunt:

- între Turda – Cluj-Napoca – Dej – Bistriţa;

- între Sighetul Marmaţiei – Baia Mare – Dej – Cluj-Napoca – Zalău – Satu Mare;

- între Turda – Cluj-Napoca – Zalău – Satu Mare – Carei – Oradea – Beiuş.

Încă o dată acest lucru este confirmat de faptul că prima zonă amintită mai sus ,,gravitează” practic

pe lângă centre de influenţă din regiunea vecină, Transilvania-Centru (din judeţul Mureş). Dacă

discutăm însă de capacitatea de antrenare a dezvoltării (şi nu de potenţial) constatăm că situaţia este

şi mai îngrijorătoare datorită următoarelor:

- lipsa de preocupare în domeniul planificării la nivelul acestor centre de influenţă pentru

dezvoltarea de servicii care să ţină cont de nevoile de dezvoltare ale zonelor deservite;

- starea precară a dotărilor infrastructurale la nivelul tuturor oraşelor, mai ales la nivelul oraşelor

mici care grevează asupra dezvoltării proprii şi, ulterior asupra dezvoltării de servicii în favoarea

zonelor deservite;

- nivelul scăzut al schimburilor/relaţiilor economice între mediul urban şi cel rural.

16

Conform Planului de Dezvoltare Nord-Vest, este necesară consolidarea şi/sau creşterea potenţialului

de antrenare al oraşelor de rang 4-5 cărora trebuie să li se acorde o atenţie specială, întrucât acestea

determină echilibrul teritorial intern sau relaţii teritoriale cu regiunile vecine, respectiv oraşele:

Turda, Dej, Sighetul Marmaţiei, Beiuş, Salonta, Carei, Năsăud (7 oraşe). Dezvoltarea lor trebuie să

ţină cont, în mod special, de specializarea funcţională, sectorială a teritoriilor din aria de influenţă

(toate acţionând în zone inter-judeţene, inter-regionale sau chiar transfrontaliere).

Planul de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest consideră că rolul municipiului Turda la nivel regional

este în principal acela de a dezvolta o puternică zonă turistică.

2.1 Turismul

Unul dintre pilonii de dezvoltare ai regiunii Nord-Vest este domeniul turismului. Regiunea Nord-

Vest beneficiază de un complex de factori turistici morfologici cu valoare atractivă deosebită, mai

ales cele legate de Munţii Carpaţi. În morfologia majoră a carstului din Munţii Apuseni, cheile se

înscriu ca forme caracteristice, prin numărul apreciabil (52), dintre care, cele mai cunoscute sunt:

Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Masivul Gilău-Muntele Mare.

Turda este privită ca una dintre cele 4 zone de turism termal şi balnear cu un potenţial excelent de

atragere a turiştilor din Regiune şi din regiunile învecinate, alături de Ocna Şugatag, Ocna Dej şi

Cojocna. Turda s-a remarcat în perioada 2010-2013 cu valori mari pentru durata medie a sejurului.

De asemenea, întreaga regiune este considerată ca având potenţial pentru turismul cultural, fiind

prima regiune pe ţară ca număr de obiecte de patrimoniu.

Judeţul Cluj nu are încă o staţiune turistică internaţională, cele existente având un număr limitat de

structuri de cazare - hoteluri. Din acest punct de vedere, zona Turda este peste media regiunii la

nivel de locuri de cazare, dar oferta este încă insuficientă în raport cu posibilităţile. Lipsesc

produsele turistice care să se poată vinde în pachete integrate; se pot dezvolta circuite turistice pe

diferite tematici; nu se susţin brandurile relevante, care se pot tranforma în turism bazat pe

patrimoniu cultural.

17

Se remarcă lipsa unor infrastructuri de structuri low-cost; astfel nu sunt raportate hoteluri pentru

tineret. Una dintre problemele majore este numărul redus al unităţilor de cazare de 5 stele în

Regiune. În acest sens, pentru Turda se preconizează o investiţie majoră, cu capital străin, într-un

hotel de 5 stele în preajma salinei.

2.2 Turismul de nişă

O oportunitate reală în regiune este dezvoltarea turismul de nişă. Printre tipurile de turism de nişă

care se pot dezvolta la nivelul Regiunii: Turismul sportiv - de pescuit, de vânătoare; Turismul

cultural (monumente, biserici etc.); Turismul pentru tineri; Turismul extrem (cicloturism, alpinism,

speologie); Agroturismul; Turismul în arii protejate.

Pentru turismul de nişă s-a identificat turismul în Parcuri naturale, putându-se desfăşura forme de

turism ca turismul de recreere, drumeţia montană, turism ecvestru. Turismul de nişă poate prelungi

şi sezonul turistic.

Din punct de vedere al accesibilităţii zonelor turistice, oportunitatea este dată în special de

construirea Autostrăzii Transilvania, care va asigura capilaritatea în interiorul şi exteriorul regiunii.

Există un număr de 4 aeroporturi, cel din Cluj-Napoca obținând deja statutul de aeroport

internațional. Cea mai mare parte din rute sunt pe destinaţii externe. Ca proiecte turistice există

intenţia de a transforma liniile feroviare înguste (Mocăniţa de pe Valea Arieşului şi de pe valea

Vaserului) în atracţie turistică. De remarcat că în Regiune se înregistrează un trafic în creştere pe

cale aeriană. Turda este cea mai avantajată zonă în acest moment din punct de vedere al

accesibilităţii: aeroportul internaţional este conectat direct cu noua şosea de centură (Apahida-

Vâlcele) care duce la Turda, făcând astfel ca o călătorie de la aeroport la Turda să nu dureze mai

mult de 30 de minute, iar Turda (alături de Gilău) este primul nod pe tronsonul din Autostrada

Transilvania care este finalizat în acest moment. În acelaşi timp, la nivel regional, Turda face parte

din zonele în care există minusuri care trebuie remediate în ceea ce priveşte mediul natural.

2.3 Probleme de mediu

În ce priveşte calitatea solurilor din zonele industriale, datele privind contaminarea cu metale grele,

pentru solurile urbane din zone industriale din judeţul Cluj, au evidenţiat un impact semnificativ al

poluanţilor asupra platformelor industriale în municipiul Cluj Napoca, în zona FIMARO şi

18

ARMĂTURA. Sau semnalat depăşiri, la toţi indicatorii analizaţi, în zona industrială Turda şi la

indicatorul zinc în zona industrială Gherla. În zona industrială Turda nu s-a putut estima exact

aportul fiecărei surse, acestea fiind numeroase şi în zonele de influenţă existând interferenţe. Pentru

remedierea acestei situaţii s-a semnat un contract de finanţare din fonduri europene penrtu un proiect

care va duce la decontaminarea totală a zonelor poluate din Turda.

2.4 Situaţia zonelor verzi şi a zonelor de recreere

În România suprafaţa spaţiilor verzi din centrele populate a crescut între 1980 şi 1990 de la 1.696

km2 la 2.208 km2. Între anii 1990 şi 2000 s-a observat o descreştere a suprafeţei până la 2.056 km2.

Având în vedere datele puse la dispoziţie de fiecare judeţ, suprafaţa de spaţii verzi publice care

revine fiecărui locuitor din diferite localităţi din judeţele din regiune este următoarea:

Tabel 1. Situaţia spaţiilor verzi în oraşele din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord)

Raportând suprafaţa de spaţii verzi aferentă fiecărui locuitor la norma acceptată rezultă că în

judeţele din regiune nu este asigurat necesarul de spaţii verzi, acesta fiind mult sub raportul

normelor globale din România şi mult sub normele europene (30 - 40 mp/locuitor). Distribuţia

spaţiilor verzi în teritoriu este neuniformă, fiind concentrate în anumite zone ale localităţilor, restul

zonelor fiind deficitare.

19

2.5 Priorităţile regiunii Nord-Vest pentru perioada 2014-2020

Obiectiv general este creşterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională şi integrată

pentru diminuarea disparităţilor intra şi inter-regionale şi creşterea standardului de viaţă regional.

Obiectiv 1: Creşterea numărului locurilor de muncă şi a veniturilor. Priorități:

- 1.1. Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor cu precădere în sectoarele prioritare

- 1.2. Încurajarea activităţilor de CDI în activităţile economice prioritare şi consolidarea capacităţilor

de CDI

- 1.3. Creşterea competitivităţii economiei regionale prin sprijinirea tranziţiei către o economie cu

emisii scăzute de carbon, care utilizează eficient resursele şi are în vedere schimbările climatice

Obiectiv 2: Creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi informaţiilor.

Priorități:

- 2.1. Dezvoltarea unui sistem de transport durabil şi asigurarea accesului şi integrării în reţelele de

transport majore de la nivel european şi internaţional

- 2.2. Îmbunătăţirea accesului la TIC, a calităţii şi utilizării acestor reţele de către mediul privat şi

public

Obiectiv 3: Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune. Priorități:

- 3.1. Sprijinirea dezvoltării urbane durabile integrate

- 3.2. Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă

- 3.3. Îmbunătăţirea accesului şi dezvoltarea infrastructurii de educaţie şi formare profesională, de

sănătate şi social

- 3.4. Dezvoltarea durabilă a turismului

- 3.5. Sprijinirea dezvoltării rurale durabile integrate

- 3.6. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

- 3.7. Protejarea şi conservarea mediului natural

20

Obiectiv 4: Creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor oferite de administraţia publică locuitorilor

din regiune. Priorități:

- 4.1. Întărirea capacităţii administrative şi sprijinirea bunei guvernări

- 4.2. Consolidarea capacităţilor părţilor interesate (parteneri sociali şi organizaţii neguvernamentale,

inclusiv pacte teritoriale) care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ocupării forţei de muncă, al

educaţiei, sănătăţii şi al politicilor sociale

21

3. Analiza teritoriului

3.1 Amplasarea teritoriului

Municipiul Turda este unul dintre cele 6 oraşe ale judeţului Cluj şi al doilea ca mărime, după

reşedinţa de judeţ, din punct de vedere al numărului populaţiei, care reprezintă 8,25% din populaţia

totală a judeţului şi 12,43% din populaţia urbană a acestuia. Ca suprafaţă, teritoriul administrativ al

municipiului Turda reprezintă 1,37% din teritoriul judeţean. Este amplasat în partea de sud a

judeţului, în culoarul depresionar al Arieşului inferior. Teritoriul său administrativ se învecinează cu

teritoriul oraşului Câmpia Turzii la sud-est şi cu teritoriile comunelor Călăraşi, Mihai Viteazu,

Sănduleşti, Tureni, Ploscoş şi Viişoara.

Amplasarea municipiului Turda de-a lungul celei mai importante artere de circulaţie a României -

DN1-E60-E81 - asociată cu accesul la alte două drumuri naţionale, DN15 şi DN75, are o deosebită

importanţă pentru localitate, asigurându-i legături rutiere foarte bune atât cu municipiul Cluj-

Napoca, reşedinţa de judeţ, cât şi cu reşedinţele judeţelor învecinate - Alba şi Mureş, respectiv cu

municipiile Alba Iulia şi Târgu Mureş.

De asemenea, Turda beneficiază de avantajul de a fi un important nod pe Autostrada Transilvania,

care va face legătura cu un culoar european major, asigurând transportul dinspre Ungaria spre sudul

ţării. Nu în ultimul rând, Aeroportul Internaţional Cluj se află la doar 40 km distanţă de Turda,

facilitând accesul potenţialilor turişti şi oameni de afaceri. La 15 km sud de Turda se află şi un

aerodrom militar. Aşadar, Turda beneficiază de o poziţie şi accesibilitate optime, care pot fi

exploatate şi pe viitor.

3.2 Relieful şi clima

Turda şi împrejurimile sale sunt caracterizate de un relief colinar, cu porţiuni de vale pe lângă râul

Arieş, principala apă curgătoare din zonă, de-a lungul căreia s-au dezvoltat mai multe comunităţi.

Afluenţii de partea stângă a râului au creat zone pitoreşti de chei înalte şi înguste, cel mai bun

exemplu fiind Cheile Turzii, de pe râul Hăşdate.

Din punct de vedere hidrografic, Turda beneficiază şi de prezenţa unor băi sărate, în extremitatea

estică a oraşului. Ansamblul are în componenţă nu mai puţin de 13 lacuri de mărimi diferite, dintre

22

care cele mai mari sunt Lacul Tarzan, Lacul Csiki, Lacul Privighetorii şi Lacul Roman (ştrand).

Lângă acestea se află Baza de tratament Turism Arieşul, iar lacurile sărate sunt deschise publicului,

în special celor cu afecţiuni reumatice, ginecologice sau ale aparatului nervos periferic. Mai aproape

de centrul oraşului, la nord-est, se găsesc alte 6 lacuri sărate, formate prin umplerea cu apă a unor

vechi mine de sare prăbuşite. Acestea se numesc lacurile Durgău. Două dintre ele, sunt, de

asemenea, amenajate ca ştranduri sărate.

Zona are un climat continental moderat. Ca urmare, în timpul iernii predomină pătrunderile de

natură maritim-polară sau maritim carpatică din nord-vest, iar vara predonmină aerul cald din sud-

vest. Turda este zona cu cele mai scăzute valori anuale ale precipitaţiilor din întregul judeţ. De altfel,

indicii de ariditate cu valori în jur de 30-31 plasează arealul în categoria zonelor semiaride.

3.3 Populaţia

Evoluţia demografică a municipiului Turda respectă în linii mari tendinţele de la nivel naţional şi

regional. Între anii 1990-1999 populaţia oraşului a scăzut drastic, datorită unui complex de factori:

natalitatea scăzută (consecință a liberalizării avorturilor) şi migraţia din ce în ce mai accentuată spre

SUA, Canada şi mai apoi spre ţările membre UE. De la 61.200 de locuitori în 1992, într-un singur

deceniu populaţia a ajuns la 55.887, adică o scădere de cca. 8,7%, care se încadrează într-o tendinţă

de declin demografic accentuat. Conform recensământului național efectuat în anul 2012, populația

municipiului Turda este de 43.472. Şomajul este sensibil sub media pe ţară. Datele AJOFM arată o

rată de 4,4% la începutul anului 2011, faţă de rata naţională de 7%.

3.4 Patrimoniu de mediu

Surprinzător pentru o zonă urbanizată aşa cum este Turda, în teritoriu se găsesc arii naturale de mare

interes. Trei dintre acestea sunt constituite ca arii protejate Natura 2000: Cheile Turzii, Sărăturile

Ocna Veche şi Munţii Trascăului (aceştia din urmă se întind până în prelungirea Cheilor Turzii, în

zona periurbanăvestică a oraşului).

23

ROSCI0035 Cheile Turzii

Aria protejată Cheile Turzii se află la cca. 10-15 km vest de Turda, pe teritoriul comunelor Mihai

Viteazu, Petreştii de Jos şi Sănduleşti, întinsă de-a lungul văii Hăşdate, pe o distanţă de aproape 3

km. Înălţimea pereţilor ajunge în

unele locuri până la 300m, creând

cadrul pentru un peisaj impresionant.

Cheile s-au format în era jurasică,

prin erodarea rocii de către râul

Hăşdate, care lasă în urmă stânci

înalte şi abrupte, creste ascuţite, arcade şi grohotişuri, peşteri şi contraforturi. Cheile Turzii sunt

declarate arie protejată datorită varietăţii de specii de animale şi plante care se regăsec în acest

spaţiu. Dintre animale, cele mai importante sunt speciile de fluturi (Dysauxes, Heterogynis,

Eublema, Phybalopteris) şi câteva păsări rare: fluturaşul de stâncă, drepneaua mare, mierla de piatră,

presura de munte şi acvila de munte. În ce priveşte flora protejată, ea cuprinde peste 1000 de specii

de plante dintre care unele sunt relicte terţiare (usturoiul de stâncării, scoruşul). Dintre plantele rare,

garofiţa cu petale albe sau roz, viola liliachie, spinul, vulturica sau tisa sunt doar o parte.

Drumul de acces către chei este unul destul de bun, astfel că iubitorii de natură au toate condiţiile

pentru a-şi petrece timpul în arie, existând posibilitatea de drumeţii, escaladări şi campare cu cortul.

ROSCI0223 Sărăturile Ocna Veche

Situl este amplasat în nord-estul oraşului Turda şi

în perioada 2011-2012 a făcut obiectul unui

proiect cu finanțare europeană prin care s-a

elaborat un plan de management. Suprafaţa

sitului este de 140 ha şi se află practic deasupra

Salinei Turda. Aria este protejată datorită

vegetaţiei specifice mediilor cu salinitate foarte

ridicată, plante de sărătură. Unele dintre speciile prezente sunt o raritate pentru ţara noastră. În zonă

se află şi două lacuri sărate care completează peisajul.

24

ROSCI0253 Trascău

Aria Natura 2000 Trascău se întinde în partea

nord-estică a Munţilor Apuseni, preponderent pe

teritoriul judeţului Alba şi parţial pe cel al

judeţului Cluj, limitrof oraşului Turda (în

comunele Iara şi Moldoveneşti). Habitatele din

zonă includ păduri dacice, tufe de cetină cu negi,

pajişti de pin silvestru, pajişti de coada iepurelui, turbării etc. În apele curgătoare din areal se găsesc

o serie de specii piscicole importante: păstrăv, lipan, boiştean, scobar, babuşcă. La acestea se adaugă

salamandra, tritonul, vipera, şarpele lui Esculap şi alte specii de reptile. În zonă trăiesc toate speciile

comune de păsări montane. Păsările răpitoare sunt reprezentate de următoarele specii protejate prin

legislaţie naţională şi internaţională: acvila ţipătoare mică, acvila de munte, şorecarul comun,

vinderelul roşu şi cel de seară, uliul păsărar. Dintre mamifere, există exemplare de lup, râs, cerb şi

mistreţ, astfel că teritoriul se învecinează cu o zonă cu posibilităţi de turism piscicol şi de vânătoare.

Desigur, aceste activităţi trebuie controlate, astfel încât unele specii ameninţate să nu fie puse în

pericol suplimentar.

3.5 Patrimoniul Arhitectural şi Cultural

Castrul Potaissa

Zona Turda beneficiază de un bogat patrimoniu arhitectural şi cultural exploatat într-o bună măsură

din punct de vedere turistic. Pe lista Ministerului Culturii, la categoria A, unde sunt grupate cele mai

importante monumente, Turda beneficiază de prezenţa valorosului Castru roman al legiunii a V-a

Macedonica de la Potaissa, datând din secolele II-III, de o necropolă din aceeaşi perioadă şi un sit

arheologic complex. Tot pe lista de monumente categoria A, aşezarea Lişca, datează şi ea din epoca

romană.

25

Castrul a fost construit în anul 168. Câteva ruine din vechile ziduri sunt vizibile astăzi în apropierea

centrului oraşului Turda, puţin la vest de acesta. A fost cel mai mare castru de legiune în Dacia, între

zidurile sale adăpostindu-se 5000 de militari, pe o suprafaţă de cca. 23 ha. Începând cu Evul Mediu,

piatra fasonată care constituia materialul de construcţie al castrului a fost folosită pentru construcţia

unor clădiri din centrul oraşului, datorită accesibilităţii acestei resurse. Din această cauză, vechea

structură a castrului s-a degradat. Însă există planuri de reconstrucţie a castrului. Restaurarea,

punerea în valoare şi introducerea în circuitul turistic figurează în prezent pe lista priorităților de

investiții și se încearcă identificarea unei finanțări externe. O parte a excavărilor din situl arheologic

de la castru sunt expuse în Muzeul de Istorie şi în Lapidariumul din centrul oraşului.

Muzeul de Istorie

Un alt monument de categoria A, Palatul Voievodal construit în secolele XV-XVI, este în prezent

muzeu de istorie. Această frumoasă clădire medievală a resimţit, însă, trecerea timpului, ea fiind

închisă pentru reparaţii capitale mulți ani de zile. După redeschiderea din anul 2010, la muzeul de

istorie putem vedea nu doar arhitectura clasică a clădirii ci şi exponate valoroase cum ar fi sabia

26

Fringia, obiecte de mobilier vechi, greutăţi de cântar antice, monede, excavări din castrul roman

(inclusiv un mormânt princiar).

Biserica Reformată Calvină

Dintre monumentele cu o istorie la fel de impresionantă, cel mai important este Biserica Reformată

Calvină din centrul oraşului, a cărei construcţie

a fost finalizată în prima jumătate a secolului

XV, în perioada lui Sigismund de Luxemburg.

Aceasta este un excelent exponent al

arhitecturii gotice şi, din fericire, a fost bine

întreţinută de-a lungul timpului, deşi a trecut

prin reconstrucţii şi modificări datorate faptului

că se afla la limita exterioară a vechii cetăţi şi

era prea masivă pentru a se integra în limitele vechiului oraş. Din această cauză, părţi din cor au fost

demolate şi înlocuite cu un turn cu ceas, care astăzi domină peisajul oraşului prin înălţimea sa.

27

Biserica Romano-Catolică din 1504, din care s-au păstrat corul şi nava, dar ale cărei fortificaţii nu

mai sunt decât foarte puţin vizibile şi salina, datând încă din secolul XVII, sunt şi ele pe lista de

monumente de patrimoniu categoria A. În timpul invaziilor tătare, Biserica Romano-Catolică

fortificată servea drept refugiu pentru locuitori.

Alte clădiri și locații importante

În Turda şi zonele limitrofe la vest de ea se regăsesc nu mai puţin de 36 de locaţii socotite valoroase

din punct de vedere al patrimoniului, făcând parte din categoria B de monumente de patrimoniu:

fabrica de bere din secolul XVIII, ansamblul urban din centrul oraşului, prefectura veche, biserica

reformată ,,Turda Nouă” (din 1504), biserica reformată de pe strada Câmpiei (secolul XV), o serie

de case din secolul XX, ruinele cetăţii Turda (secolul XIV-XV), o casă parohială din secolul XVIII,

busturi şi monumente, printre care o copie a Lupei Capitolina, monumente dedicate figurii

doctorului Ioan Raţiu, personalitate importantă a secolului XIX în Turda, memorandist şi politician,

situl arheologic de la Corneşti (epoca migraţiilor şi epoca bronzului), aşezare din epoca romană la

Mihai Viteazu, rămăşiţele unui castru roman cu necropolă la Cetatea Fetei, situl arheologic medieval

28

de la Bădeni, aşezări din epoca bronzului la Plăieşti, Podeni şi Stejeriş, aşezarea Dealul Cetăţii de la

Moldoveneşti (preistorie, epoca romană şi medieval timpuriu), castelul Josika construit începând cu

secolul XVI (în prezent primăria Moldoveneşti) şi o serie de 12 biserici-monument dintre care se

remarcă Biserica Unitariană Plăieşti, a cărei construcţie începe în sec. XV şi ale cărei fortificaţii au

fost păstrate. Celelalte biserici-monument se află în Cheia, Corneşti, Mihai Viteazu (3), Bădeni (2),

Moldoveneşti, Podeni (2), Stejeriş.

Aşadar, puţine zone din ţară se pot lăuda cu o asemenea densitate de obiective de patrimoniu

cultural. Plusul pe care zona metropolitană Turda îl are, faţă de alte locuri la fel de încărcate de

istorie, este faptul că în ultimii ani, aceste monumente au fost manageriate într-un asemenea mod

încât să ducă la o creştere a numărului de turişti în zonă. În această privinţă, trebuie remarcată

implicarea autorităţilor locale într-o serie de proiecte de succes, pentru care există planuri de

dezvoltare ulterioară.

Patrmoniul cultural intangibil

Din categoria patrimoniului cultural intangibil se remarcă o manifestare lunară, în a treia sâmbătă

din lună, denumită Târgul Meşteşugarilor, Manufacturierilor şi Artizanilor Populari. În acest sens, în

29

zona rurală limitrofă Turzii, există multiple posibilităţi pentru manifestări de tipul unor serbări

câmpeneşti.

O altă tradiție de 11 ani este reprezentată de Zilele Turzii, sărbătoare cultural artistică care are loc în

ultima săptămână din luna august a fiecărui an. Această sărbătoare a devenit recunoscută la nivel

național pentru evenimentele de excepție pe care le include și pentru buna organizare.

30

3.6 Economia locală

Turda este un un oraş puternic din punct de vedere economic, încadrat de specialiști în categoria

mixtă a zonelor de dezvoltare: servicii și industrie. Dintre cele peste 1500 de firme care funcţionează

în acest moment în oraş, cele care acționează în următoarele domenii au cifra cea mai mare de

afaceri şi, în acelaşi timp, cei mai numeroşi angajaţi: industria grea, eficiență electrică, instalații

electrice și automatizări, construcții, software ș.a.

Se poate observa o oarecare înclinaţie spre o dezvoltare industrială tehnologică, majoritatea firmelor

importante având profil tehnic. Trebuie remarcată şi prezenţa a nu mai puţin de 225 de firme de

construcţii, chiar în condiţiile unei scăderi a acestui domeniu de activitate. În industria grea mai

funcţionează 7 firme în industria extractivă, 4 producători de cauciuc şi mase plastice, 24 de

producători de materiale diverse de construcţii (ţiglă, cărămidă, ceramică), 29 de agenţi în

construcţii metalice şi 7 firme de întreţinere utilaje şi maşini. Nu în ultimul rând, în domeniul

informaţiilor şi telecomunicaţiilor, municipiul Turda este bine situat, aici apărând 30 de astfel de

agenţi economici. Sticlăria este o activitate cu o veche tradiţie în Turda, Sticla Turda funcţionând de

aproape 100 de ani, dar în ultimii ani societatea se zbate la limita falimentului. Vechea fabrică de

ciment a fost preluată de concernul Holcim.

În industria uşoară, funcţionează 23 de firme în industria alimentară, dar niciuna foarte mare,

majoritatea fiind profilate pe panificaţie sau morărit, 7 firme în îmbrăcăminte, 4 în pielărie

(încălţăminte, voiaj), 5 în prelucrarea lemnului (tâmplărie, PAL, construcţii lemn), 13 în fabricarea

de mobilă.

În mod absolut firesc pentru un centru urban atât de dezvoltat, comerţul este o activitate

importantă. Există 353 de magazine care fac comerţ cu amănuntul. Profilul turistic al localităţii se

vede şi din numărul relativ mare de agenţi economici care oferă locuri de cazare şi din numărul

peste medie de restaurante şi baruri. Sunt cel puţin 16 posibilităţi de cazare doar în oraş, cu o

capacitate totală de cca. 400 de locuri și cel puţin 8 posibilităţi de cazare în proximitatea vestică a

oraşului Turda, cu cca. 200 de locuri de cazare. Este, de altfel, domeniul economic în care s-a

investit cel mai mult în ultimii ani. Această cifră poate creşte exponenţial o dată cu derularea

proiectelor pe care şi le propune administraţia locală.

31

Turda reuşeşte momentan să îmbine profilul clasic industrial pe care îl are de mai multe decenii, cu

un puternic brand turistic. Deşi ne aflăm într-un mediu urban industrializat, agricultura nu este total

inexistentă. 11 agenţi economici sunt înregistraţi pe acest domeniu, dintre care majoritatea în

cultivarea cerealelor. Vânătoarea, piscicultura şi creşterea melcilor sunt activităţi de asemenea

întâlnite.

În zona periurbană vestică a municipiului, agricultura nu este preocuparea principală, dar în Mihai

Viteazu şi Moldoveneşti se găsesc 12 agenţi economici cu acest profil. Unul dintre ei este o fermă

de bovine, celelalte fiind axate pe cultivarea plantelor, în special a cerealelor. Prelucrarea lemnului,

industria metalurgică, construcţiile şi industria extractivă sunt şi ele printre activităţile economice

predilecte în apropierea Turzii.

Conform măsurătorilor APDRP, Turda şi comunele din apropierea ei deţin un bun potenţial pentru

agricultură, în special pe cultivarea cerealelor. Comuna Mihai Viteazu cu precădere are un potenţial

agricol ridicat la toate categoriile de cereale şi la o bună parte din legume (soia, mazăre, fasole,

sfeclă, cartof şi rapiţă). Singurele resurse pe care zona nu le poate oferi decât la nivel scăzut sunt

viile, pentru care există un potenţial scăzut, şi o parte a fructelor, doar prunul şi mărul având un

potenţial de recoltă peste mediu.

În ce priveşte creşterea animalelor, tot comuna Mihai Viteazu deţine cel mai ridicat potenţial pentru

creşterea taurinelor, porcinelor şi ovinelor.

3.7 Servicii turistice

Turismul este dezvoltat mult peste media zonelor rurale transilvănene. Din punct de vedere al

marketingului turistic, trebuie remarcată creşterea publicităţii pentru turismul turdean.

http://turism.turdainfo.ro/ este un website vizibil care reuneşte majoritatea punctelor de atracţie din

teritoriu și care va fi dezvoltat sub forma unui portal turistic complet printr-un viitor proiect cu

finanțare europeană. Prin același proiect se va înființa și un Centru Național de Informare și

Promovare Turistică al cărui activitate va avea rezultate vizibile în dezvoltarea turismului local.

Conform manualului de identitate vizuală al oraşului Turda, există patru tipuri de turism dezvoltate

în ceastă zonă:

32

1. Turism de recreere şi agrement / aventură: pentru oamenii de orice vârstă şi din orice categorie

socială. Poate fi practicat pe scurtă durată şi de weekend, sau de durată medie. Scopul este de a

schimba peisajul, a explora şi a cunoaşte noi locuri

2. Turism educaţional / cultural / istoric: primul e pentru categorii de vârstă tânără; scopul este de a

cunoaşte / învăţa. Turismul cultural / istoric în general practicat la toate vârstele, cam de toate

categoriile sociale şi atât din mediul urban cât şi din cel rural. Durată însă este medie sau scurtă şi

vizează strict obiective turistice mai cunoscute: clădiri, muzee, etc

3. Turism balneo: este considerat cel mai vechi tip de turism, când oamenii exploatau proprietăţile

curative ale apelor termale şi minerale, nămolului etc. Se practică la orice vârstă. Se desfăşoară pe

perioade medii şi lungi.

4. Turism complex: îmbină mai multe tipuri din cele de mai sus. Cuprinde un număr mare de turişti

din toate categoriile sociale, de toate vârstele, fiind practicat în special în concedii sau vacanţe. Are

nevoie de o ofertă bogată, infrastructură şi servicii diversificate.

3.7.1 Salina Turda

Salina Turda nu era până în urmă cu 2-3 ani un punct pe harta turistică a Transilvaniei, dar prin

atragerea unor fonduri eurpene de 5,8 milioane de Euro, începând cu anul 2008 s-a trecut la

modernizarea acestei locaţii cu mare valoare de

patrimoniu şi posibilităţi de dezvoltare turistică.

Lucrările de până acum includ proiectarea unui

complex balnear în zona lacului Durgău,

amenajarea minei Rudolf, în care a fost construit

un amfiteatru de 80 de locuri, instalarea unor lifturi

moderne pentru vizitare, amenajarea minei

Terezia, unde se pot face plimbări cu barca pe

lacul sărat subteran. S-a realizat o sală de tratament, o biserică amenajată, terenuri de minigolf şi

bowling, teren de sport şi o roată mare cu rolul de a plimba turiştii către tavanul de sare al minei. S-

au amenajat drumurile până la intrarea în salină, iar obiectivul a început să beneficieze de o bună

promovare. Începând cu deschiderea oficială de la începutul anului 2010, turiştii nu au întârziat să

33

apară, pragul de 1.000.000 de vizitatori fiind depășit de mult. Recunoașterea oficială a reușitei

acestei investiții a venit prin numeroasele premii câștigate (Cel mai bun proiect de turism din

România, Minunea nr. 1 a României, ș.a.) și prin includerea Salinei în reportaje TV al unor

televiziuni de prestigiu din România și nu numai.

În jurul salinei există planuri de dezvoltare pentru o staţiune balneară de lux, cu hoteluri de 3, 4 şi 5

stele, dar şi cu patinoar, hipodrom sau teren de golf. Un complex hotelier, denumit "Floare de Sare"

ar urma să fie destinat pentru cei din categoria lux, iar alte unităţi de cazare situate în zonă ar fi

destinate publicului larg. Pentru dezvoltarea acestui proiect sunt luate în calcul trei variante:

emiterea de obligaţiuni, credite bancare cu garanţia statului sau parteneriat public-privat. Conform

analizelor, investiţia s-ar recupera în circa 10 ani.

34

3.7.2 Brandul local: Turda. Descoperă oraşul salinei

Din anul 2010 Turda are şi un brand turistic coerent. Beneficiile unui brand puternic se văd în afara

graniţelor oraşelor. Oraşele cu o imagine bună atrag investiţii importante, sunt căutate de cei mai

buni specialişti, studenţi, cercetători, artişti şi sunt destinaţiile preferate de turişti. Nucleul central al

brandului turistic Turda îl constituie Salina, cea mai modernă salină din Europa şi cea mai

frecventată destinaţie turistică. Sloganul comunică direct asocierea oraşului cu salina, sub forma

unui „call-to action” simplu sau a unei afirmaţii puternice, sigure: Turda. Descoperă oraşul salinei.

Logo-ul reprezentând spirala: Iconotipul în formă de spirală este alcătuit din elemente rectangulare

care cresc în dimensiune, în sensul invers al acelor ceasornicului. Spirala înseamnă progresie,

evoluţie, creştere. Stilizare a elementelor de iluminat din Salină, spirala policromă mai transmite

următoarele caracteristici ale brandului: multitudine şi deschidere.

Sloganul ,,Descoperă oraşul salinei” funcţionează ca un activator, ca un îndemn de a descoperi

oraşul salinei – Turda. Din analiza tipurilor de turism prezentate anterior, a fluxului de turişti, a

sumelor investite, a spectaculozităţii şi atractivităţii obiectivelor, a comunicării realizate până acum

în jurul unui obiectiv turistic, s-a degajat ideea centrării brandului turistic Turda în jurul Salinei

Turda, şi promovarea oraşului folosind această „locomotivă” a dezvoltării turismului turdean.

Identitatea grafică a oraşului este vizibilă mai jos, în propunerile pentru pliante şi pentru website:

35

Din punctul de vedere al ofertei turistice, considerăm că zona Turda trebuie să ţină cont de

tendinţele actuale de la nivel european. Astfel:

- din punctul de vedere al cererii, o creştere a atenţiei pentru preţul total (inclus) al unei vacanţe,

scăderea perioadei medii de şedere (şi cu o creştere a dihotomiei între turiştii de nivel mediu-ridicat,

mai puţin sensibili la conjunctura economică negativă, şi cei care caută vacanţe la preţ mai bun),

creşterea frecvenţelor călătoriilor (pauze scurte, city breaks şi multivacanţe de parcurs în mai multe

perioade ale anului) şi creşterea individualităţii alegerilor, care duce la o diversificare majoră a

exigenţelor şi a comportamentelor de vacanţă;

- schimbarea comportamentului turistic, care duce la conceperea vacanţei ca plăcere în sine, cum ar

fi căutarea stării de bine, de mare autenticitate şi naturaleţe, dorinţa de contact cu culturi şi

experienţe noi;

- schimbarea structurii demografice (creşterea segmentului „vârsta a treia”, reducerea nucleului

familial şi creşterea numărului de persoane singure);

- creşterea importanţei „turismului domestic” ca o componentă deseori decisivă pentru a face faţă

dificultăţilor de pe pieţele externe;

- performanţa optimă obţinută de componentele „etnogastronomie” şi „turism cultural”, inclusiv în

termeni de cheltuială medie pe cap de turist.

Conturarea imaginii de pol turistic al Transilvaniei nu se poate realiza fără investiţii masive în:

- infrastructură: autostradă, căi de acces spre obiective turistice, căi rutiere şi pietonale urbane;

36

- infrastructură hotelieră, de cazare şi de servire a mesei. Nivelul actual al hotelurilor, restaurantelor,

pensiunilor, caselor de oaspeţi este insuficient. Estimăm un necesar de circa 7-8 unităţi de cazare

suplimentare.

Odată cu dezvoltarea zonei Salină – lacuri sărate Durgău și a parcului Zoo, este necesară dezvoltarea

unui sistem de transport local foarte dinamic şi precis, care să permită construirea unor trasee

dedicate, cu accent pe anumite obiective: balneo, de recreere, istorice, de aventură. Mijloacele de

semnalizare, panotaj outdoor, punctele de informare turistică, prezenţa unor ghizi specializaţi,

entertaineri ș.a. trebuie finanţate masiv.

Sintetizând, asistăm din ce în ce mai mult la trecerea de la modelul turistic al „economiei serviciilor”

la cel al „economiei experienţelor”, care înseamnă o mare cerere turistică de a trăi o experienţă

unică, care să îl implice personal şi emoţional pe turist, unde durata să fie înlocuită de intensitate.

3.8 Educația

Accesul la învăţământ este foarte bun, în Turda funcţionând în condiţii bune 7 şcoli cu clasele I-

VIII, iar în comunele Mihai Viteazu şi Moldoveneşti există alte 10 şcoli, dintre care o şcoală

generală, ”Mihai Vodă” în Mihai Viteazu. La acestea se adaugă posibilitatea de realizare a unor

studii medii la 2 licee teoretice sau la 3 licee tehnice şi de servicii. Există şi două şcoli de arte şi

meserii în Turda. În ultimii ani, au trecut prin lucrări de reabilitare aproape toate unitățile de

învățământ locale. Accesul la

învăţământul superior este de

asemenea facilitat de apropierea

de unul dintre cele mai mari

centre universitare din ţară,

Cluj-Napoca. De asemenea,

există perspective pentru

întemeierea unor extensii

universitare şi în Turda, în acest sens primăria fiind dispusă să pună la dispoziţie clădiri momentan

nefolosite.

37

Dintre problemele pe care stakeholderii din învăţământ le reclamă sunt lipsa sistemelor de securitate

şi monitorizare video a unităţilor şcolare, necesare în acest moment pentru evitarea actelor de

vandalism şi a abaterilor de la disciplină ale elevilor. De asemenea, la nivel local, se urmăreşte o mai

bună colaborare cu părinţii copiilor cu manifestări deviante de comportament, aducerea problemelor

sociale în cadrul şcolii şi rezolvarea lor aici. În învăţământul preşcolar este semnalată nevoia de a

lucra mai mult cu părinţii şi de a-i familiariza pe aceştia cu noţiuni specifice educării copiilor.

Raportat la personalul angajat - didactic, nedidactic şi auxiliar - considerăm oportună elaborarea

unui sistem de recompensare care să crească motivaţia pentru realizarea unei educaţii de calitate,

respectiv a tuturor serviciilor necesar a fi îndeplinite de către fiecare angajat. Motivaţia extrinsecă

financiară e derizorie ceea ce destabilizează motivaţia intrinsecă. În acest sens, o posibilitate este

oferirea de oportunităţi de formare şi perfecţionare privind nevoia de educaţie continuă şi

permanentă a întregului personal: manager, cadre didactice, asistent medical, personalul de îngrijire.

Sunt considerate necesare şi noi lucrări de reabilitare pentru grădiniţe şi şcoli, precum şi mici

investiţii în spaţiile educaţionale şi de joacă din aceste instituţii, astfel încât copiii să fie atraşi înspre

educaţie.

3.9 Servicii sociale și sănătate

Serviciile de sănătate din zonă sunt deservite de Spitalul Municipal Turda, cu 364 de paturi, cu secţii

de medicină internă, chirurgie generală, psihiatrie, obstetrică ginecologie, pediatrie, A.T.I. şi

neurologie. În afara sediului central, Spitalul Turda deţine şi o secţie externă în Iara. În Turda îşi

desfăşoarăactivitatea peste 30 de medici de familie, iar în Mihai Viteazu şi Moldoveneşti există 6

medici de familie. Aşadar, şi ca servicii de sănătate, zona este bine deservită.

Consultaţi în ceea ce priveşte nevoile actuale ale spitalului, reprezentanţii acestuia aduc în discuţie

probleme pentru a căror rezolvare este nevoie de contribuţia autorităţilor centrale. Structura

organizatoricăeste catalogată drept inadecvată, în acest sens existând un memoriu depus la

Ministerul Sănătăţii. Doar o parte a spitalului corespunde normelor europene de funcţionare, este

considerată necesară reabilitarea pavilionului central şi urgentarea lucrărilor la cel de boli

infecţioase, aparatura este uzată moral, este nevoie de mai mult personal medical superior în

38

specialitatea ATI, iar dispensarul TBC este ameninţat cu desfinţarea din cauza unei decizii

judecătoreşti de retrocedare a clădirii în care funcţionează.

În Turda s-a înfiinţat un Centru Comunitar de Igienă şi Sănătate, şi care a obţinut de la Fondul

Român de Dezvoltare Socială (FRDS), finanţare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai din

comunitatea de romi de pe strada

Margaretelor, din cartierul turdean

Poiana. Prin intermediul proiectului

integrat „Centrul comunitar de igienă şi

sănătate” s-a reabilitat o clădire cu o

suprafaţă utilă de 202,81 mp, care

găzduieşte un punct de tratament, o baie

publică (cu duşuri şi toalete) şi o

spălătorie. Proiectul integrat presupune

oferirea către comunitatea romilor de pe

strada Margaretelor din municipiul Turda şi de servicii sociale şi medicale ce vin să completeze

lucrările de mică infrastructură. Aici au loc întâlniri și acțiuni în vederea conştientizării importanţei

igienei personale în prevenirea îmbolnăvirilor, realizarea de campanii de informare pentru

promovarea sănătăţii în rândul membrilor comunităţii, asistarea membrilor comunităţii în campaniile

naţionale de sănătate.

De asemenea, în oraş funcţionează un Centru de Recuperare Psihoneuromotorie pentru copii cu

handicap: „Sf. Irina” Turda. Este un proiect demarat de către Fundaţia „Sf. Irina” în colaborare cu

Fundaţia HAR din Olanda şi Consiliul Judeţean Cluj. Centrul, care a fost deschis în anul 2009, are

ca obiect de activitate efectuarea tratamentelor de recuperare şi reabilitare destinate copiilor cu

dizabilităţi de pe raza judeţului Cluj. Centrul a fost înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Judeţean Cluj

şi se află sub directa coordonare a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. De

la deschidere, în cadrul Centrului au beneficiat de tratament de recuperare constant un număr de 23

copii cu handicap.

Pe lista de proiecte pentru perioada următoare se află şi reabilitarea şi modernizarea Centrului

Comunitar de Tineret, care oferă tinerilor posibilitatea de a participa la activităţi recreative, sportive

39

şi educative în vederea dezvoltării psiho-fizice, formării unor deprinderi şi a ocupării timpului liber,

dar şi pentru prevenirea unor fapte infracţionale.

3.10 Infrastructură şi ordine publică

Fiind situat într-o arie preponderent urbană, teritoriul are avantajul de a fi bine deservit de

infrastructura de utilităţi. În Turda, priorităţile sunt reabilitarea unor drumuri de interes local şi

reabilitarea şi extinderea sistemului de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare a apei

menajere şi pluviale. Comunele Mihai Viteazu şi Moldoveneşti se bucură de acoperire cu reţea de

gaz, apă curentă, telefonie fixă şi mobilă şi electricitate, în cazul acestora fiind nevoie de investiţii în

realizarea sistemelor de canalizare, extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi gaz către unele sate

aparţinătoare care nu beneficiază de aceste utilităţi precum şi investiţii în drumuri de exploatare

agricolă şi în drumuri comunale.

În ceea ce priveşte infrastructura, unele probleme sunt cauzate de urbanizarea puternică a zonei. Ca

urmare a creşterii constante a numărului de autoturisme care circulă în oraş, Turda este nevoită să

găseascăîn permanenţă soluţii pentru amenajarea de parcări. În acest sens, în zona centrală s-au

amenajat/marcat parcări cu plată şi parcări Taxi, iar între blocuri s-au amenajat parcări (marcate,

numerotate) pentru autoturisme personale.

În unele spaţii publice se semnalează faptul că mobilierul urban este destul de deteriorat. Este vorba

în primul rând de zonele de parc, unde se recomandă, pe lângă o mai bună supraveghere, mici

investiţii pentru reabilitarea acestor spaţii, instalarea de plăcuţe de avertizare cu sancţiunile aplicate

dar şi educarea populaţiei prin sporirea activităţilor locale pe teme de protecţia mediului. Trebuie

mentionată preocuparea continuă a reprezentanţilor primăriei pentru amenajarea parcurilor.

40

O altă problemă o reprezintă nevoia de perfecţionare a sistemului de management al deşeurilor.

Problemele descoperite în acest caz ţin de ridicarea cu întârziere a containerelor şi neridicarea

deşeurilor vegetale rezultate în urma fasonărilor din apropierea blocurilor sau parcurilor. Concret, în

unele cazuri, nisipul şi deşeurile de pe marginea şoselei se depozitează în coşurile de pe stâlpi sau în

spaţiile verzi din parcuri.

Alte probleme de infrastructură semnalate de locuitori sunt legate de urbanism, canalizare şi

reparaţii străzi şi iluminat stradal. Sunt vizate preponderent cartierele Poiana şi Turda Nouă.

Primăria a stabilit ca prioritatea să fie lucrările de reparaţii pe acele sectoare de drum unde

Compania de Apă ,,Arieş” a introdus noua reţea de apă şi canalizare. Pe lângă numeroasele străzi

care au fost deja reabilitate, mai sunt multe străzi care aşteaptă finanţare prin intermediul

programului naţional de modernizare a infrastructurii.

41

4. Portofoliu proiecte anterioare 2004 – 2013

Sinteză

Nr. Crt. Realizare

Data / Perioada

implementare Alte informații

Administrație

1. Înfiinţare Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor 2005

2. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Turda 2005 3. Înfiinţare Serviciul Public de Asistenţă Socială 2005 4. Înfiinţare Asociaţia “Comunitatea Urbană Arieş” 2005 5. Aprobare drapel Municipiul Turda 2005

6. Strategia pentru Creşterea Integrităţii şi Transpatenţei în Administraţia Publică din Municipiul Turda şi Codul de Conduită al Consilierului Turdean

2005

7. Înființare Serviciul Public Poliţia Comunitară și reorganizare în Serviciul Public - Poliţia Locală Turda 2005 + 2011

8. Înfrățire cu localitatea Putten - Olanda 2005 9. Înfrățire cu localitatea Torda - Republica Serbia 2005 10. Înfrățire cu localitatea Bihartorda - Ungaria 2005

11. Înființare Serviciul Public Voluntar pentru Situații de Urgență 2007

12. Proiect “Instrumente și Bază de Date integrate pentru planificarea teritorială în Comunitatea Urbană Arieș” 2008-2011 Finanțare SEE

558.148 Euro

13. Reabilitare și eficientizare energetică clădire Primăria Turda, pompe de căldură 2010

Finanțare program "Casa

Verde" 3.500.000 Lei

14. Reabilitare și eficientizare energetică a clădirii Primăriei, exclusiv sistemul de încălzire 2010 2.649.000 Lei

15. Strategia energetică a Municipiului Turda 2010

16. Înregistrare Primăria Municipiului Turda în Sistemul naţional de plată online a taxelor şi impozitelor 2011

Cultură

17. Reabilitare Muzeul de Istorie Turda 2004 - 2011 18. Reabilitare sistem de încălzire Teatrul Municipal 2008 720.172 Lei

19. Lucrări de reabilitare și consolidare Teatrul Municipal 2009 Finanțare CNI 2.517.998 Lei

20. Reabilitare fațadă Teatrul Municipal 2009 350.000 Lei 21. Amenajare Biblioteca Municipală – spațiu Oprișani 2009

42

22. Realizare Monument în memoria Revoluției din 22 Decembrie 1989 2006

23. Eveniment cultural - Primavăra Culturală Turdeană 2008 - Anual 24. Festival Internaţional de folclor - Chemarea Munţilor 2009 - Anual

25. Proiect Biblionet+ dotarea sălii internet a Bibliotecii cu tehnologie performantă 2010

26. Sediu Societatea Culturală “Avram Iancu”, Filiala Turda, str. Republicii, nr. 38, camera 3 2011 Dare în folosință

Dezvoltare economică / Investitori / Creare locuri de muncă

27. Proiect “Centru de consiliere pentru ocuparea forței de muncă” 2004-2005

Finanțare Phare 2002

71.150 Euro

28.

Înființare S.C. COMPANIA DE APĂ ARIEȘ S.A. - operator unic al serviciilor comunitare de utilitate publică în domeniul alimentării cu apă, canalizare și epurare ape uzate

2006

29. Constituire Asociația de dezvoltare intercomunitară “Apa Văii Arieşului” 2007

30. Participare înființare Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECO_METROPOLITAN Cluj 2009

31. Atragere investitori privați: Kaufland, Billa, Penny, Solaris Shopping Center, Rigips, MMM Autoparts, REWE, Lidl, Metro Punct Turda, Graells&Llonch, ș.a.

2004 - 2013

32. Proiect „CeRamICa” – Creşterea cooperării în domeniul ceramicii şi a industriilor mici, tradiţionale 2009 - 2011

Finanțare INTERREG IV C 2.100.000 Euro

33. Târgul Meșteșugarilor, Manufacturierilor și Artizanilor Populari 2009 - Eveniment

organizat lunar

34. Schema de ajutor de minimis pentru stimularea investițiilor și crearea locurilor de muncă în municipiul Turda

2011

Infrastructură

35. „Extindere şi reabilitare sistem de canalizare în staţiunea turistică Băile Turda” 2006

Finanțare PHARE 2001 473.882 Euro

36. Pasarelă metalică peste Râul Arieş zona Sf. Ioan 2006 1.413.962 Lei

37. Proiect „Modernizarea sistemului de încasare a taxelor și impozitelor locale” 2006

Finanțare PHARE 2002 29.476 EURO

43

38. Modernizare DN1 şi str. Tineretului (carosabil + trotuare) 2007 1.700.000 Lei

39. Reabilitare bloc Ceramica 2008 40. Reabilitare str. Frăgăriște - DJ 161 B Turda – Ploscoș 2009 1.000.000 Lei 41. Reabilitare termică a blocurilor de locuințe 2010 - 2012 3.950.000 Lei 42. Reabilităre și modernizare străzi 2009 - 2011 25.662.101 Lei 43. Modernizare trotuare str. Războieni și Câmpiei 2009 - 2010 44. Amenajare parcare in P-ta Romana 2009

45. Semnale luminoase intrari in municipiul Turda - totemuri 2009

46. Modernizare pieţe şi obor 2009 - 2010

47. Extindere alimentare cu apă și canalizare, stații de tratare ape uzate și construire podețe și punți pietonale Sf. Ioan, Hărcana, str. Petru Maior

2009 Finanțare OUG

7/2006 4.299.870 Lei

48. Alimentare cu apă străzi Cartierul Primăverii 2004 55.800 Lei 49. Canalizare str. Romana și Cetatea Romană 2006 59.700 Lei 50. Canalizare menajeră str. Mircea cel Bătrân 2006 107.049 Lei

51. „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunea Turda – Câmpia Turzii” 2008 - 2013

Finanțare europeană

79,9 mil. Euro

52.

Reabilitare sistem de iluminat public străzile Zorilor, Nuferilor, Constructorilor, Lianelor, Baladei, Lotus, Narciselor, Tudor Arghezi, Valea Racoșei, Sens Giratoriu Electroceramica

2008 - 2010

53. Proiect Creşterea atractivităţii turistice a zonei cu potenţial balnear – Lacurile Sărate – Zona Durgău – Valea Sărată şi Salina Turda”

2008 - 2009 Finanțare

PHARE 2006 5.807.120 Euro

54. Proiect „Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivităţii Regiunii Nord-Vest (Turda - Sângeorz Băi)”

2010 - 2012 Finanțare europeană

6.000.000 Euro

Educație

55. Reabilitare și modernizare termică a clădirilor instituțiilor publice de învățământ (școli, gradinițe, licee)

2004 - 2007 +2.000.000 Lei

56. Reabilitare şi eficientizare energetică 20 unităţi şcolare din municipiul Turda - PIF 2007 - 2008 Finanțare PIF

7.720.000 Lei

57. Construire Sală de Sport 100 de locuri la Şc. George Bariţiu 2008 3.300.000 Lei

58. Demolare imobil și construire corp nou la Școala Teodor Murășanu Turda 2008 - 2010 3.700.000 Lei

59. Proiect „Reabilitarea, modernizarea şi eficientizarea energetică a Colegiului Naţional Mihai Viteazul” 2010 - 2014


2.530.000 Euro

44

Mediu / Recreere / Petrecere timp liber

60. Parteneriat în proiectul “Managementul integrat al deșeurilor din Județul Cluj” 2005 - 2011 Finanțare ISPA

61. Dezinsecție domeniul public cca. 4.000.000 mp 2008 - Anual august – septembrie

62. Deratizare domeniul public cca. 4.000.000 mp 2008 - Anual – luna noiembrie

63. Intreținere spații verzi municipiu 2008 - Anual

64. Reabilitare parcuri publice existente 2008 Finanțare

guvernamentală 2.453.515 Lei

65. Reabilitare și extindere Parcul Tineretului Turda 2010 2.361.698 Lei

66. Proiect Managementul sitului Natura 2000 Sărăturile-Ocna Veche 2010 - 2012


458.056,66 lei

67. Salubrizarea și ecologizarea zonelor de agrement Băi Sărate, parcuri și cursul văilor din municipiu 2008 - 2010

68. Proiect „Reabilitarea Sitului Poluat Istoric – Depozit deșeuri periculoase UCT – Poșta Rât (Municipiul Turda)”

2011 - 2014 Finanțare europeană

24,5 mil. Euro

69. Realizare 10km piste pentru bicicliști (proiect depus spre finanțare) 2011 -

Finanțare guvernamentală 500.000 Euro

Religie

70. Alegerea patronului spiritual al municipiului Turda - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe 2005

71.

Transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil teren, situat în str. Ştefan cel Mare, nr. 12-14, către Protopopiatul Ortodox Român Turda, Parohia Ortodoxă Română Turda Fabrici

2011

72.

acordarea Titlului de Cetăţean de Onoare al Municipiului Turda Prea Fericitului Părinte Daniel, Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

2011

Sănătate

73. Reabilitare pavilion central Spitalul Municipal Turda și recompartimentări conform OMS 914/2006 2008 - 2010 2.308.600 Lei

74. Înfiinţare Serviciul de Asistență Medicală Școlară Turda, în subordinea SPAS Turda 2009

45

75. Proiect „Sistem Informatic Integrat de e-Sănătate pentru Spitalul Municipal Turda” 2011 Finanțare

europeană

Siguranță Rutieră

76. Proiectul pilot de Siguranță Rutieră ProSiguR – parteneriat cu Asociația „Centrul Regional pentru Siguranță Rutieră”

2006

77. Semaforizare artere principale - str. Calea Victoriei, Tineretului, Lianelor, Basarabiei, Dr. I. Rațiu, Coșbuc 2008 410.000 Lei

78. Amenajare 7 sensuri giratorii pentru fluidizarea traficului 2009 - 2012

79. Infiintare 10 noi treceri de pietoni 2009 - 2012

Social și ONG

80. Parteneriat Centrul de îngrijire și asistență pentru vârstnici „Acoperământul Maicii Domnului” Turda 2004 - Anual

81. Sediu Fundația Speranța Diabeticilor Turda, str. Republicii nr. 15 2004 Dare în folosință

82. Sediu pentru Asociația Pensionarilor Dr. I. Rațiu, str. Avram Iancu nr. 12 2006 Dare în folosință

83. Contract de colaborare cu Asociația Handicapaților Neuromotori „Oameni pentru Oameni” 2007

84. Sediu pentru Asociația Națională a Surzilor din România, Filiala Teritorială a Surzilor Cluj, grupa Turda, P-ța. Republicii nr. 15

2008 Dare în folosință

85. Proiect „Model de Autodezvoltare Comunitară cu Aplicație in Comunitatea de Rromi Poiana – Turda” 2004


86.

Proiect „Îmbunătățirea condițiilor de trai pentru romii din cartierul Poiana – Turda (Reabilitare rețea de alimentare cu apă potabilă, inclusiv branșamente și cămine aferente, rețea de canalizare menajeră și racorduri canal pe str. Margaretelor, Turda)

2005 23.000 Lei

87. Proiect „Și romii au dreptul la legalitate” în parteneriat cu Fundația Sindy Humanitas 2007


88. Adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii 2008 - 2010 Finanțare europeană

300.000 Euro 89. Înființare Centrul de Tineret Turda 2009

90. Construire blocuri locuinte sociale, str. Panait Cerna f.n. 2009 - 2010 8.370.000 Lei

91. Proiect „Centrul de îngrijiri la domiciliu și centrul de zi pentru persoane în vârstă” 2003 - 2005

Finanțare PHARE 2001 75.614 euro

46

92. „NU violenţei – Adăpost pentru femei şi copii, victime ale violenţei domestice” 2008 - 2009


93. „Şansa unei vieţi decente” – Centrul Social de Urgenţă pentru persoane fără adăpost 2007 - 2009 Finanțare PIN7

285.000 Euro

94. „Centrul Comunitar de Igienă şi Sănătate” - proiect cu finanţare din Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS)

2009 - 2011 Finanțare FRDS 131.144 Euro

95. Proiect „Ateliere protejate pentru olărit, țesătorie și croitorie” 2010

Depus spre finanțare

250.000 Euro

96. Proiect „Integrarea pe piaţa forţei de muncă a grupurilor vulnerabile, prioritatea noastră” (parteneriat cu Asociaţia AS 2001)

2011

97. Sediu pentru Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România – Filiala Cluj, str. Republicii, nr. 38


98. Sediu pentru Asociaţia Nevăzătorilor din România, Filiala Judeţeană Cluj, str. Mihai Eminescu, nr. 6-8 2011 Dare în folosință

99. Sediu pentru Asociația Transilvania Riders MC, str. George Coşbuc, nr. 3 2011 Dare în folosință

100. Sediu pentru Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Filiala Cluj, Subfiliala Turda, str. Calea Victoriei, nr. 102-104


Sport

101. Bază de agrement în Municipiul Turda – Zona Băi Sărate, în parteneriat cu SC MBS GROUP SRL 2005

102. Creare și dezvoltare Centru de baschet în municipiul Turda, în colaborare cu SC GM AND 1 SRL 2010

103. Baze sportive cu teren de fotbal, rugby și atletism cf. OG 7/2006 2010 -

Finanțare guvernamentală 3.921.830 Lei

104. Modernizare Sala Dans Sportiv Potaissa 2010 105. Susţinere echipa de Handbal Potaissa Turda 2010 - 2013 Anual

106. Baza sportivă pentru Clubul Sportiv Sport Line Turda, 0,8ha 2011 Dare în folosință

107. Realizare Bazin de Înot Didactic Școlar 2010 - 2013

Finanțare Buget Local

70% 6.000.000 Lei

47

Turism

108.

Proiect „Creșterea atractivității turistice a zonei cu potențial balnear - Lacurile sărate în zona Durgău - Valea Sărată și Salina Turda” din cadrul Programului PHARE 2004 - 2006

2008 - 2010

Finanțare PHARE 2004-

2006 5.807.120 Euro

109. Studiu de fezabilitate proiect “Restaurarea, punerea în valoare și introducerea în circuitul turistic a Castrului Legiunii a V-a Macedonica, Potaissa – Turda”

2008

110. Aderarea Municipiului Turda la Asociația Națională a Stațiunilor Turistice din Romania (ANSTR) 2010

111. Înființare Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Mocănița de Arieș 2010

112. Înființare Centrul de Informare Turistică Turda 2010

113. Aprobarea brand-ului turistic al Municipiului Turda 2010

114. Studiu de fezabilitate proiect „Amenajare Complex Balnear Potaissa Turda” 2011

115. Studiu de fezabilitate proiect „Amenajare Hotel ***** în municipiul Turda” 2011

116. „Reabilitarea şi modernizarea Parcului Zoologic Turda” 2010 - 2013

Finanțare guvernamentală 1.931.455 Euro

Harta celor mai importante realizări din perioada 2004-2013. Pentru a vizualiza fotografii detaliate cu alte realizări vă invităm să accesați pagina oficială a Primăriei: www.primariaturda.ro sau pagina oficială de Facebook: www.facebook.com/PrimariaTurdaOficial

http://www.primariaturda.ro/

http://www.facebook.com/PrimariaTurdaOficial

48

5. Analiza SWOT

Teritoriul - caracteristici geografice-izolare-deservire-infrastructuri-centre de interes-

patrimoniu-cultură-mediu înconjurător

Puncte tari Puncte slabe - Zona este străbătută de drumuri importante,

aflate în stare bună (E60, E81)

- Prezenţa sectorului de autostradă Turda-Gilău

- Existenţa unui cadru natural deosebit

- Existenţa unor arii protejate care favorizează

includerea teritoriului în situl Natura 2000 (3

astfel de arii)

- Teren favorabil agriculturii şi pomiculturii în

unele zone (în special comuna Mihai Viteazu)

- Existenţa unor zone de vânătoare

- Patrimoniu arhitectural şi istoric deosebit:

clădiri medievale, ruine romane, biserici

- Prezenţa salinei, un punct major de atracţie

turistică

- Lacurile de agrement Durgău şi Băile Sărate

- Resurse naturale extractive în zona Mihai

Viteazu-Moldoveneşti

- Brandul turistic

- Planul de reabilitare a zonelor poluate istoric

- Drumuri judeţene şi comunale de proastă

calitate în zonele periurbane

- Infrastructură apă potabilă şi canalizare

insuficient dezvoltată în zona rurală din jurul

Turzii

- Starea proastă a infrastructurii în cartierele

Poiana şi Turda Nouă

- Insuficienta valorificare a patrimoniului

cultural, arhitectural, religios şi arheologic

- Slabă valorificare a castrului roman

- Terenuri agricole în proprietate privată, mici

şi fărâmiţate

- Starea relativ proastă a mobilierului urban

(bănci şi alte obiecte din zona parcurilor)

Oportunitati Riscuri - Posibilitatea obţinerii de fonduri

nerambursabile din programele europene

aferente Fondurilor Structurale

- Posibilităţi şi dorinţă pentru proiecte de

captare a energiei verzi (hidrocentrale sau

centrale pe biomasă, care pot folosi deşeul

- Intervenţii necontrolate sau de calitate

îndoielnică care să ducă la deteriorarea

mediului natural

- Degradarea obiectelor de patrimoniu

- Problema retrocedărilor monumentelor de

patrimoniu

49

lemnos)

- Bune posibilităţi de dezvoltare a unor trasee

turistice tematice

- Posibilitate dezvoltare turism piscicol

- Posibilităţi balneo-climaterice

- Apropierea de polul de dezvoltare numărul 1

al Transilvaniei: Cluj-Napoca

- Apropierea de aeroportul Cluj-Napoca şi,

secundar, de cel din Tîrgu Mureş

- Posibilitatea exploatării zonei naturale care

include Parcul Zoo şi Ştrandul oraşului, o dată

cu investiţiile în infrastructură

- Posibilităţile dezvoltării zonei salinei şi

lacului Durgău prin investiţii mixte (public-

privat)

- Insuficienta educare a populaţiei în spiritul

respectului pentru natură (turiştii ocazionali

lasă în urmă deşeuri în natură)

- Slabă preocupare pentru activităţi culturale

din partea populaţiei

- Exploatarea insuficientă a potenţialului

agricol

- Pierderea tradiţiilor

- Depozitele chimice din zona fostei uzine

Populaţia - demografie-populaţia activă-îmbătrânire-nivel de instruire-cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului Puncte tari Puncte slabe - Posibilitatea recrutării unei forţe de muncă

relativ ieftine

- Calificări în multe meserii cerute pe piaţa

muncii

- Populaţie totală stabilă, în ciuda migraţiei din

unele zone şi a mortalităţii ridicate

- Rata şomajului sub media pe ţară

- Migraţia externă a forţei de muncă, în special

tineret

- Număr mare de asistaţi social (în special în

satele adiacente)

- Lipsa unei culturi antreprenoriale, a iniţiativei

individuale

- Reticenţa populaţiei rurale de a lucra în

asociere

- Slaba educaţie ecologică a populaţiei

Oportunitati Riscuri - Disponibilitatea forţei de muncă pentru

recalificare şi dezvoltarea abilităţilor

- Reticenţa la schimbare

- Emigrarea resurselor umane adulte (mai ales

50

- Adoptarea liniilor directoare ale Uniunii

Europene privind ocuparea forţei de muncă,

creşterea mobilităţii, flexibilităţii şi

adaptabilităţii forţei de muncă, garantarea

şanselor egale, dezvoltarea spiritului

întreprinzător al angajatorilor şi al persoanelor

aflate în căutarea unui loc de muncă

- Probabilitate ca migraţia către Europa de Vest

să scadă datorită cererii de forţă de muncă în

scădere în ţările UE

tineri), calificate şi necalificate

- Creşterea ratei şomajului în urma

restructurării industriale şi crizei economice

- Pierderea meşteşugurilor tradiţionale, în

special în domeniul artizanatului

- Tendinţe demografice de îmbătrânire a

populaţiei

Activităţi economice - primar-secundar terţiar-servicii-turism Puncte tari Puncte slabe - Existenţa de materii prime (piatră şi lemn)

- Bună dezvoltare a sectorului privat de

exploatare şi prelucrare a materiilor prime

- Sectorul industriei grele foarte bine dezvoltat

- Industria foarte dezvoltată în direcţia

dezvoltării tehnologice, tehnologia informaţiei,

telecomunicaţii, software şi construcţie de

website

- Existenţa unor structuri de dezvoltare a

activităţilor de creştere a animalelor

- Sector de comerţ şi servicii bine dezvoltat

- Capacitate de cazare relativ ridicată a zonei

- Industria locală nu dezvoltă produse de marcă

internaţională;

- Competitivitate redusă pe piaţa internă şi

externă a produselor

- Cercetarea, inovarea şi transferul tehnologic

sunt relativ scăzute faţă de necesităţi;

- Agricultură de subzistenţă şi cvasi-

subzistenţă, datorată lipsei asocierii şi lipsei

firmelor specializate pe acest domeniu în sate

- Nu există niciun produs 100% natural

recunoscut ONPTER în teritoriu

- Lipsa posibilităţi de desfacere a produselor

localnicilor din aria rurală

- Preţul de achiziţie al produselor localnicilor

de către procesatori este foarte mic

- Insuficienta dezvoltare a facilităţilor de

prelucrare a produselor agricole, silvice şi ale

creşterii animalelor

51

- Rentabilitate scăzută a activităţilor agricole

datorată fărâmiţării terenurilor, unităţilor

productive mici, mecanizării reduse

- Scăderea sectorului construcţiilor

- În raport cu posibilităţile, sunt încă

insuficiente locuri de cazare în zonă

- Lipsesc circuitele turistice tematice de

dimensiuni mici şi medii, locale şi regionale

Oportunitati Riscuri - Potenţial pentru dezvoltarea următoarelor

ramuri industriale: valorificarea produselor

agricole, valorificarea produselor animaliere

- Posibilitatea producerii şi promovării

produselor alimentare şi alcoolice BIO

- Posibilităţi de dezvoltare a celor mai diverse

forme de turism;

- Creşterea capacităţii de acces la informaţii

coerente legate de posibilităţile de dezvoltare

prin finanţare

- Existenţa fondurilor europene disponibile

pentru noua perioadă de programare 2014-

2020

- Posibilitatea exploatării la un nivel mai

ridicat al restaurantelor şi bucătăriei

tradiţionale

- Problemele din sectorul de construcţii vor

produce în continuare falimente în zonă

- Pierderea meşteşugurilor specifice zonei

- Restructurarea industrială

- Lipsa unor măsuri reale şi concrete de

retehnologizare a proceselor şi a transferului de

tehnologie ar putea conduce la scăderea

competitivităţii agenţilor economici din sfera

producţiei;

- Lipsa surselor de cofinanţare a proiectelor

potenţial finanţabile din fonduri europene

- Facilităţile de creditare nu sunt la nivelul UE

în termeni de condiţii de acordare, garantare şi

dobânzi favorabile pentru dezvoltarea

afacerilor

Organizarea socială şi instituţională - activităţi asociative-ONG-organizare instituţională Puncte tari Puncte slabe - Acces bun la învăţământ de toate nivelele

- Apropiere de un mare centru universitar

- Existenţa unui spital municipal şi a unei secţii

externe a acestuia în Iara

- Insuficienţa ONG-urilor active

- Lipsa fondurilor necesare pentru finanțarea

tuturor proiectelor propuse de către ONG-urile

active

52

- Accesul la servicii de sănătate este bun

- Reabilitarea mai multor şcoli prin programele

Băncii Mondiale precum şi din fonduri locale

- Existenţa unor concepte la nivel judeţean şi

local în unele domenii ca: protecţia copilului,

învăţământ şi educaţie, sănătate,etc.

- Existenţa unui personal specializat, la nivelul

primăriilor, în domeniul asistenţei sociale

- Aplicarea cu eficienţă a unor programe

guvernamentale

- Buna colaborare intercomunitară

- Tehnologia informaţiei este utilizată în

administraţia locală la un nivel ridicat

- Existenţa Centrului Comunitar de Igienă şi

Sănătate şi a Centrului de Tineret

- Inerţie în aplicarea prevederilor legale

referitoare la managementul reformelor

- Număr mare de asistaţi social

- Insuficienţa serviciilor pentru vârstnici

- Lipsa sistemelor de securitate şi monitorizare

permanentă a instituţiilor de învăţământ

- Nevoi de reabilitare a unei părţi a Spitalului

Municipal

- Uzura morală a aparaturii medicale din spital

- Insuficienţa cadrelor medicale superioare

specializate ATI

- Sistem sanitar insuficient finanţat

- Slaba motivare a cadrelor din învăţământ

Oportunitati Riscuri - Legislaţie în concordanţă cu necesităţile

pentru stimularea angajatorilor în

subvenţionarea locurilor de muncă;

- Creşterea performanţei instituţionale a

administraţiei publice prin implementarea

coerentă şi generalizată de sisteme informatice

integrate

- Proiecte pentru construirea unei baze sportive

în zona stadionului, la care s-ar putea adăuga

un patinoar

- Aplicarea unor sisteme de motivare, altele

decât cele materiale

- Implicarea părinţilor în programe

educaţionale, rezolvarea problemelor sociale în

şcoli şi grădiniţe

- Programe de educare a părinţilor

- Rezistenţă la schimbare din partea

instituţiilor;

- Măsurile de reducere a personalului din

administraţie, cauzate de criza economică

- Dificultatea de a atrage personal calificat în

instituţiile statului, datorită slabelor

compensaţii materiale

- Posibilitatea creşterii abandonului şcolar în

actualele condiţii socio-economice

- Transferarea problemelor sociale ale

familiilor elevilor în interiorul şcolii,

manifestări deviante de comportament ale

elevilor

- Părinţi care cooperează neeficient cu şcoala

- Legislaţia naţională în sănătate considerată

uneori inadecvată

53

6. Priorităţi de dezvoltare

6.1 Dezvoltare economică locală

Obiectiv: conceperea şi implementarea de programe, proiecte şi măsuri menite să susţină

dezvoltarea economică prin crearea unui mediu de afaceri favorabil şi prin stimularea creării de noi

locuri de muncă.

Dezvoltarea economică locală şi întreg demersul strategic se concentrează pe trei mari dimensiuni:

6.1.1 Proiecte infrastructurale / proiecte comunitare

6.1.2 Marketing şi turism

6.1.3 Dezvoltarea sectorului de afaceri

6.1.1 Proiecte infrastructurale / proiecte comunitare

Obiectiv infrastructural: îmbunătăţirea, dezvoltarea, modernizarea dotărilor infrastructurale la nivel

local astfel încât acestea să poată susţine în mod eficient dezvoltarea comunităţii locale.

Obiectiv proiecte comunitare: îmbunătăţirea, dezvoltarea unui climat social, cultural şi recreaţional

optim, corelat cu potenţialul existent.

Argument: subutilizarea resurselor, precum şi lipsa unor parteneriate care să exploateze eficient

resursele existente; Programe şi proiecte privind investiţiile infrastructurale: analiză şi prioritizare,

actualizare; Stabilirea zonelor/terenurilor/clădirilor precum şi a activităţilor cu potenţial în vederea

integrarii în circuitul socio-economic (comercial, industrial, turistic, medical, educaţional etc.) -

activităţi de cartare; stimularea realizării de relaţii parteneriale pentru diverse tipuri de activităţi

economice.

6.1.2 Marketing şi Turism

Obiectiv: marketing turistic eficient; targetare eficientă a publicului; dezvoltarea unor circuite

turistice locale şi zonale de 3-5 zile (balnear, agro, cultural, recreaţional etc.).

54

Argumente: coordonarea eficientă a activităţilor şi resurselor turistice; diversificarea activităţilor

turistice; poziţionare turistică competitivă; îmbunătăţirea imaginii municipiului Turda; concepte de

promovare la nivel zonal.

6.1.3 Dezvoltarea sectorului de afaceri

Obiectiv: identificarea sectoarelor sau zonelor de afaceri cu potenţial inovativ; abordarea pro-activă

a dezvoltării sectorului de afaceri.

Argumente: susţinerea sectorului de afaceri existent în municipiu; preocuparea pentru stimularea

creării de noi locuri de muncă; dezvoltarea antreprenoriatului la nivel local precum şi la nivel zonal;

dezvoltarea cooperării şi comunicării în cadrul sectorului de afaceri la nivel local şi zonal;

6.2 Componenta economie socială

,,Bunăstare, antreprenoriat şi demnitate umană” (BADU)

Scop BADU

Stimularea iniţiativelor de antreprenoriat, creşterea numărului de unităţi protejate în special cele

pentru categorii expuse riscului de marginalizare, a persoanelor cu dizabilităţi şi a romilor. Prin

implementarea proiectelor de economie socială se doreşte schimbarea practicilor de asistare pasivă

cu demersuri de asistare ce presupun implicarea celor asistaţi în activităţi economice (acest tip de

economie este denumită şi economie de solidaritate, aceste demersuri sunt legitime în contextul

crizei sau în contextul unor comunităţi cu probleme sociale semnificative).

BADU are ca obiective generale:

1. Conştientizarea şi popularizarea conceptului de economie socială.

2. Iniţierea la nivel zonal a unor întreprinderi sau activtităţi economice specifice economiei sociale;

iniţiativele de acest gen pot beneficia de finanţare europeană.

55

6.3 Componeta de Sănătate mediu - Sănatate publică (SM-SP)

• Dezvoltarea unei reţele instituţionale la nivel zonal capabilă să conducă la o mai bună gestionare a

problemelor de mediu.

• Managementul riscurilor de mediu - constituirea unor centre de profil la nivel local/zonal.

• Încurajarea dezbaterii la nivel local, dar şi la nivel zonal, a chestiunilor de ordin ecologic şi de

sănătate publică.

• Realizarea unui cadru partenerial şi a unui portofoliu de proiecte pe zona mediu-sănătate publică

(există o listă lungă de posibili parteneri şi proiecte potenţiale, nevoia acută de programe şi

proiecte).

6.4 CON-TURDA - Furnizor de servicii educaţionale, cercetare-dezvoltare, inovare

Argument: furnizor de servicii de instruire, cercetare, consultanţă la nivel zonal prin stabilirea de

acorduri cu universităţi, centre sau institute de cercetare specializate care să ofere acest gen de

servicii în zonă.

Principala preocupare pentru această componentă este aceea de a determina instituţiile de profil din

Transilvania să dezvolte centre operaţionale, filiale sau sucursale care să deruleze activităţi curente

în municipiul Turda.

6.5 CON-TURDA ZONAL: sat–oraş, munte-câmpie

Argument: dezvoltarea de capacităţi de prelucrare, depozitare, promovare pentru producători din

zonă.

Plasarea strategică a municipiului Turda recomandă adoptarea unui rol de stimulare şi sprijinire a

comunităţilor rurale aflate în proximitatea municipiului.

Corelarea eforturilor de dezvoltare pentru comunităţile urbane şi rurale din zonă permite realizarea

unui continuum de dezvoltare între mediul rural şi cel urban.

56

Activităţi suport pentru componentele şi subcomponentele conceptului

Suport cetăţeni

Înființarea de Infocentre, respectiv derularea de campanii de informare (unul sau mai multe în

fiecare comunitate parte a CON-TURDA), suport mass-media.

Obiectiv: facilitarea accesului la informaţii specifice zonei (proiecte, programe, măsuri, oportunităţi)

contribuie la o dinamică pozitivă în plan socio-economic.

Acestea vor avea rol de puncte diseminare a informaţiei, dar şi de susţinere a iniţiativelor

comunităţii locale membre în CON-TURDA.

Informaţiile diseminate: oportunităţi de afaceri, locuri de muncă, oferte educaţionale la nivel de

zonă, oportunităţi de instruire şi asistenţă tehnică, informaţii specifice zonei.

Suport decidenţi

Studii şi evaluări la nivel zonal - sunt activităţi menite să identifice nevoile instituţiilor publice,

aşteptările comunităţilor locale/zonale, probleme ale cetăţenilor sau ale oamenilor de afaceri.

Obiectiv: aceste demersuri sunt forme de consultare publică, datele colectate completează stocul de

informaţii în baza cărora sunt corectate şi actualizate periodic documentele strategice. Parte din

aceste informaţii vor contribui la demararea unor campanii de comunicare publică pentru acele zone

sau teme unde se constată deficiențe informaţionale semnificative.

Reţele instituţionale de sprijin CON-TURDA – realizarea cadrului instituţional extra-comunitar

capabil să promoveze iniţiativele prezentei viziuni şi concepte. Reţeaua de parteneri se constituie din

instituţii din sectorul public, privat şi din sectorul non-guvernamental, ce îşi derulează activitatea la

nivel local, judeţean, regional, naţional şi internaţional.

Unitatea CON-TURDA – crearea unei structuri asociative care să fie flexibilă, operativă şi extrem

de dinamică, capabilă să atragă resurse în comunitate. Rolul acestei structuri este unul complementar

administraţiei publice, vine să completeze şi nu să concureze.

57

7. Proiecte integrate

Puţine forţe sunt la fel de puternice precum o viziune strategică. Strategia de dezvoltare a

municipiului Turda se bazează pe conceptul dezvoltării durabile, al coeziunii sociale şi economice,

pentru a oferi o perspectivă pe termen lung privind dezvoltarea comunităţii turdene, în funcţie de

resursele de care zona noastră dispune. Focusul strategic este dezvoltarea şi atragerea de noi

investitori, astfel încât prin economia locală şi prin servicii publice eficiente calitatea vieții să

crească. Între prioritățile de dezvoltare apar o serie de proiecte care au fost concepute pentru

comunitatea zonală, o comunitate aflată în plină ascensiune investiţională.

7.1 Dezvoltare urbană

7.1.1 Regenerarea urbană a spațiului istoric al municipiului Turda (concept integrat de măsuri

pentru reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a zonei istorice)

Valoarea investițiilor propuse în acest concept este de circa 32.000.000 Euro. Acțiunile avute în

vedere sunt următoarele:

- Studiu de arhitectură și intervenții pentru reabilitarea spațiul urban istoric. Obiective:

Studiu de arhitectură pentru centrul istoric

Reabilitarea nucleului medieval – Cetatea Medievală Turda (cu intervenții pe spațiile

aflate în proprietatea UAT)

Valorificarea din punct de vedere muzeal a casei rurale din Piața 1 Dec. 1918 nr. 5 ca

secție etnografică a Muzeului de Istorie Turda

Amenajarea piațetei din str. Republicii nr. 38 ca Centru meșteșugăresc

Prioritizare: 2016-2017

- Valorificarea Văii Racilor ca zonă verde, de agrement și promenadă (Prioritizare: 2014-2015)

- Eficientizarea energetică a clădirii primăriei (Prioritizare: 2014-2015)

- Restaurarea, punerea în valoare şi introducerea în circuitul turistic a Castrului Legiunii a V a

Macedonica, Potaissa-Turda (CASTRUM) (Prioritizare: 2014-2015)

58

- Reabilitarea clădirii fostei Judecătorii Turda şi schimbarea destinaţiei în Centru de Balneologie

Aplicată (Prioritizare: 2016-2017)

- Reabilitarea clădirii Casei de Cultură în construcţie și schimbarea destinației în Centru zonal de

încurajare a mediului de afaceri (centru de afaceri/incubator de afaceri, centru de învățare pe tot

parcursul vieții, centru pentru susținerea tradițiilor turdene, centru de susținere și promovare a

economiei sociale etc.) - Prioritizare: 2016-2017

- Îmbunătățirea calității vieții în zona Barbu Lăutaru (Prioritizare: 2018-2020)

7.1.2 Plan integrat de creștere a siguranței și confortului urban în municipiul Turda

Pentru creșterea siguranței cetățeanului și pentru un confort urban superior în municipiul Turda, în

perioada 2014-2020 se vor avea în vedere următoarele direcții de investiție:

- Sistem de management pentru iluminatul public din municipiul Turda

- Sistem de supraveghere video în vederea creșterii siguranței și a prevenirii criminalității în

municipiul Turda

- Sistem de management al traficului rutier în municipiul Turda

- Internet wireless în spațiile publice cu afluență mare de turiști

59

7.1.3 Alte subproiecte

- Reabilitare termică blocuri de locuințe (obiectivul strategic urmărește reabilitarea termică a 80%

din blocurile din localitate)

- Reabilitarea şi modernizarea tuturor arterelor de circulaţie din municipiul Turda

- Construire grădiniţă şi cămin, pe str. Dr. I. Raţiu, valoare estimată: 2,5 milioane Euro

- Bază sportivă cu teren de fotbal, rugby şi atletism cf. OG7/2006 -valoare estimată 3.921.830 Lei

- Sală polivalentă de 1000 de locuri - valoare estimată: 1.880.000 Lei

- Realizarea infrastructurii şi promovarea turistică a Parcului Naţional “Mihai Viteazul” - valoare

estimată: 800.000 Lei

- Amenajare patinoar artificial str. Stadionului fn- valoare estimată: 500.000 Lei

- Continuarea lucrărilor de reabilitare termică a imobilelor de locuinţe colective

- Creearea infrastructurii necesare construcţiilor de locuinţe private în zona străzii Mărului,

Poiana-Racoşa, Sf. Ion – Băi Sărate

7.2 Turism

Prin investiţiile în infrastructura de turism se urmăreşte obţinerea statului de staţiune turistică de

interes naţional pentru Municipiul Turda.

Municipiul Turda şi satele din împrejurimi au avantajul de a fi păstrat o arhitectură şi obiecte de

patrimoniu de mare valoare, unele dintre ele datând chiar din secolul XV. Refacerea centrului istoric

poate conduce la o revitalizare a activităţilor comerciale ale localităţii, putând-o transforma într-un

centru turistic de nivel internaţional. În acest sens, sunt necesare o serie de activităţi:

- Realizarea unui Centrul Național de Informare și Promovare Turistică

- Susţinerea refacerii clădirilor vechi, inclusiv prin instituirea de facilităţi şi răscumpărarea unora

dintre construcţii

- Reamenajarea canalului care traversează centrul

- Armonizarea vecinătăţilor şi a clădirilor nou construite în arhitectura dominantă şi în concordanţă

cu restricţiile de urbanism care se impun în zona veche

60

- Dezvoltarea unor funcţiuni sociale, comerciale şi turistice: prin refacerea şi valorificarea pasajelor,

curţilor interioare şi străzilor laterale, amplasarea de terase sezoniere, organizarea de pieţe

ambulante cu produse tradiţionale, spaţii pentru manifestări artistice, spaţii de expunere şi vânzare a

obiectelor artizanale

- Asigurarea facilităţilor de acces către celelalte subproiecte

7.2.1 Plan integrat de dezvoltare durabilă și valorificare a resurselor naturale în Băile Turda

a. Dezvoltarea stațiunii turistice Turda-Durgău

Acest proiect include:

• Activități turistice:

- Crearea infrastructurii specifice unei ministaţiuni (3 unităţi de cazare şi alimentaţie publică,

facilităţi de turism balnear, facilităţi de parcare, zone de promenadă, amenajarea căii de acces la

vechea bazăde tratament).

- Amenajarea accesului în salină pentru scopuri turistice astfel încât aceasta să adăpostească mai

multe funcţiuni decât în prezent: magazine de suveniruri, alimentaţie publică, spaţiu tehnic pentru

echipament de vizitare.

- Amenajări peisagistice şi de punere în valoare a lacurilor sărate de la Durgău (inclusiv varianta

utilizării lor pentru tratamente balneare).

• Cartier rezidenţial, compus din locuinţe tip vilă

• Activitate comercială pentru deservirea ministaţiunii şi a cartierului

• Extinderea funcţiilor economice ale Salinei (ex: amenajări zone de depozitare/învechire)

În ce priveşte accesul la salină şi legătura cu oraşul, acestea pot fi îmbunătăţite prin introducerea

unor variante de transport tradiţional (trăsuri, şarete) sau prin realizarea unei telegondole care să

asigure legătura cu Castrul Potaissa şi Centrul Vechi. Aceste soluţii ar aduce cu sine o valoare

adăugată din punct de vedere turistic oraşului. Schema proiectului se regăseşte în continuare:

61

Pavilionul de acces în salină va fi extins pentru a optimiza circulaţia turiştilor şi a diversifica

serviciile. Se vor amenaja garderobe, magazine de produse tradiţionale şi suveniruri, restaurant cu

terasă, cafenea.

62

Construirea Complexului de turism și agrement Floare de Sare, compus din:

• reconversia Minei Anton în scopul desfășurării urmatoarelor activități: restaurant /cafenea /bar,

tratament balnear, cazinou, club (discotecă), patinoar, pista de ciclocros etc;

• un hotel de standard 4* (Floare de sare), cu o capacitate de 60 unități de cazare, care să

aibăfacilități proprii de alimentație publică, baza de tratament, spa cu piscine, interioară și

exterioară, terenuri de sport, 125 locuri de parcare etc.

Realizarea unui parc recreativ, prin: (a) amenajări de teren și infrastructură, (b) amenajări

peisagistice; (c) construirea de drumuri, alei, poteci, piste de ciclism/ role, trasee de călărie, baza

hipică, diverse terenuri de tenis, facilități pentru picnic și grătar, terenuri de joacă, adventure park,

(d) asigurarea de facilități de transport care să lege locația de centrul vechi al orașului.

Construirea Complexului de sănătate Salina, compus din:

• un hotel de standard 3*, cu trei tronsoane (Rudolf, Ghizela, Terezia) cu o capacitate totala de 150

unități de cazare și cu facilitățile corespunzatoare restaurant / bar / cafenea / terasă de vară;

• baza de tratament care va încorpora unul din cele două lacuri sărate, cu urmatoarele funcțiuni:

cabinete medicale, balneologie, fizioterapie.

Construirea unui teren de golf cu 11 green-uri, cu posibilitate de extindere în viitor la 18 green-uri.

b. Reabilitarea Hotelului Potaissa

presupune crearea unui Centru SPA şi

bază de tratament. Investiţia se face în

scopul completării activităţilor de

tratament balnear cu procedura cu aerosol

natural. Valoarea estimată a investiţiei

este de aproximativ 1.600.000 Euro +

TVA. Lucrările sunt în curs de execuție.

63

7.2.2 Mega-Proiect Turistic „Turda Arieș 2014-2020”

Realizarea MEGA-PROIECTULUI TURISTIC „Turda Arieș 2014-2020” şi valorificarea

factorilor umani, naturali şi istorico-culturali ai comunităţilor asociate prin Comunitatea Urbană

Arieş prin concepte şi proiecte de finanţare comune şi în folosul comunităţilor asociate. Acest plan

se dorește a fi un proiect integrat de turism.

a. PROIECT ECO-ARIEȘ:

1. Complex hotelier cu spații de agrement (într-o etapă viitoare)

2. Hidrocentrală de capacitate mică (într-o etapă viitoare)

3. Dezvoltarea turismului în Cheile Turzii și Cheile Tureniului.

Subproiectul ,,Moldoveneşti”

Reconversia întregii locaţii a cărei destinaţie iniţială era aceea de staţie de tratare de apă, clădire

nefinalizată. Se propune:

- Valorificarea potenţialului hidroenergetic prin montarea unor microhidrocentrale

- Reconversia staţiei de tratare a apei în complex turistic şi de agrement, utilizându-se construcţiile

existente, aflate în stadii diferite de edificare

- Amenajarea lacului din imediata vecinătate în scopuri de agrement

- Înfiinţarea unor ateliere / şcoli de profil în scopul desfăşurării unor activităţi meşteşugăreşti

tradiţionale (prelucrarea pietrei şi prelucrarea lemnului)

- Asocierea unui fond de vânătoare în scopul diversificării ofertei de agrement şi sporirii

atractivităţii pentru locaţia respectivă

a. Puncte tari: privelişte spre munte, vecinătatea râului, spaţiul vital de dezvoltare

b. Puncte slabe: cariera din vecinătatea Nord-Est

Pentru implementarea proiectului se pot utiliza surse financiare proprii, fonduri nerambursabile,

capital privat etc. Durata de implementare a proiectului este estimată la cca. 2 ani. Costurile totale

ale proiectului sunt estimate la 2.785.000 Euro, iar schema proiectului se regăseşte în continuare:

64

Subproiectul CHEILE TURZII - punerea în valoare a rezervației naturale ,,Cheile Turzii” – creerea

de facilități de turism și agrement în zonele din afara ariei protejate, organizarea de evenimente și

organizarea fluxurilor de vizitatori în zona protejată;

65

Subproiectul VERTICALA LEMNULUI, valorificarea superioară a resurselor fondului silvic

privat, corecta întreținere și asigurarea regenerării acestuia;

Subproiectul BĂIȘOARA - VALEA IERII, creerea de facilități de turism și agrement - dezvoltarea

pensiunilor cu specific Munților Apuseni – realizarea de pârtii pentru ski;

66

b. CALEA MOCĂNIȚEI: 24 km în județul Cluj.

Subproiectul ,,Mocăniţa”

Calea ferată cu ecartament îngust Turda-Abrud este unul dintre cele mai importante proiecte ale

conceptului de dezvoltare a turismului de nişă în areal. Repunerea în funcţiune a Mocăniţei

reprezintă un proiect a cărui implementare ar putea conduce la o dezvoltare în lanţ a activităţilor

economice de pe întregul parcurs. Proiectată iniţial să servească exploataţiile forestiere, unde

accesul cu alte mijloace de transport ar fi fost dificil şi costisitor, Mocăniţa poate deveni un punct de

atracţie turistică, pe modelul garniturilor recondiţionate şi repuse în funcţiune în alte ţări europene,

dar şi pe trasee scurte în alte locaţii din ţara noastră.

Forma actuală de organizare şi exploatare face necesară iniţierea următoarelor demersuri pentru

punerea în aplicare a proiectului ,,Mocăniţa”:

- Înfiinţarea asociaţiei de dezvoltare interzonală AMA (Asociaţia Mocăniţa de Arieş)

67

- Elaborarea documentaţiei necesare şi adoptarea unor măsuri în scopul includerii în patrimoniul

istoric a căii ferate cu ecartament îngust Turda-Abrud; în acest scop se poate solicita şi sprijinul

autorităţilor din judeţul Alba, care au întreprins un demers asemănător încheiat cu succes

- Promovarea unei iniţiative legislative, care să fie prezentată consiliilor judeţene Cluj şi Alba şi

săaibă drept scop transferul căii ferate cu ecartament îngust, din patrimoniul S.A.A.F. S.A. în

patrimoniul Consiliilor Judeţene

- Armonizarea documentaţiilor de urbanism ale localităţilor care vor face parte din consorţiu

Principalele activităţi conexe / subproiecte care pot fi dezvoltate pe traseul Mocăniţei şi beneficiază

de avantajul utilizării acesteia ca mijoc de transport sunt:

- Reabilitarea staţiilor existente sau înfiinţarea / organizarea de staţii pe un anumit specific:

o Piaţă orăşenească ambulantă o Unitate de valorificare a fructelor de pădure

o Ateliere meşteşugăreşti tradiţionale (prelucrarea pietrei, a lemnului, fier forjat, aur, argint)

o Pensiuni şi unităţi de alimentaţie publică

o Prelucrarea laptelui / stână cu specific local

o Distilerie cu specific total

- Înfiinţarea unor ateliere de reabilitare a locomotivelor, vagoanelor şi a căii de rulare

- Înfiinţarea unor unităţi de fabricaţie produse tradiţionale (familiale sau de mici dimensiuni)

Pentru punerea în aplicare a proiectului se estimează un termen de 5-6 ani cu utilizarea de surse

bugetare, capital privat şi după caz, prin atragerea de fonduri nerambursabile.

7.2.3 Alte proiecte de turism

Proiectul „Restaurarea, punerea în valoare şi introducerea în circuitul turistic a Castrului

Legiunii V Macedonica, Potaissa-Turda” vizează punerea în valoare a Castrului ca monument

istoric, introducerea acestuia în circuitele turistice, precum şi modernizarea infrastructurii

(canalizare, infrastructură rutieră) pe porţiunile care asigurăaccesul la obiectiv. Valoare estimată a

proiectului este de cca. 6.000.000 Euro. Acest proiect este inclus în conceptul integrat de măsuri

pentru reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a zonei istorice.

Având în vedere dimensiunile considerabile şi stadiul săpăturilor, situl castrului trebuie să îşi

păstreze valenţa prioritară de unitate de cercetare arheologică. În acelaşi timp, trebuie identificate

atât metode de protejare şi punere în valoare a locaţiei, cât şi surse de venituri pentru continuarea

lucrărilor şi prezervarea vestigiilor.

68

Sunt necesare următoarele activităţi:

- Împrejmuirea sitului arheologic

- Amenajarea unui loc pentru parcare

- Realizarea unei construcţii pentru gestionarea fluxurilor turistice – intrare cu casă de bilete,

alimentaţie publică, magazin de suveniruri

- Realizarea unui pavilion cu destinaţie de muzeu, care să cuprindă săli de expunere, săli de

comentare, săli de proiecţie etc.

- Analiza de eficienţă privind dezvoltarea unor activităţi alternative generatoare de venituri, ca de

exemplu protejarea vestigiilor cu un câmp de panouri solare, activităţi meşteşugăreşti (reproduceri

după vestigii).

Există şi posibilitatea unor proiecte comune cu instituţii de învăţământ superior, în vederea atragerii

de fonduri. Facultatea de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai ar putea fi un partener interesat.

Subproiectul ,,Castrul” poate fi legat de subproiectul ,,Salina” prin modalităţile de transport

pomenite mai devreme (transport tradiţional sau telecabină).

69

Proiectul Grădina Zoo

Extindere şi reamenajare parc zoologic și de agreement Turda, Judetul Cluj în vederea alinierii la

cerințele de protecţie a mediului şi a standardelor EAZA (European Association of Zoos and

Aquaria).

Amplasamentul lucrării de extindere şi reamenajare Parc Zoologic se află în localitatea Turda,

judeţul Cluj, în partea de est faţă de zona centrală a oraşului.

În urma studierii necesităţilor animalelor expuse suprafaţa Parcului Zoologic s-a structurat în 14

zone. Acestea sunt următoarele:

1. Africa I

2. Africa II

3. Dealul African

4. Dealul Asiatic

5. Feline mari

6. Animale de pădure din Europa

7. Carnivore și omnivore din Europa

8. Animale semi-domestice și domestice

9. Centrul Ecvestru şi zona de servicii

10. Lac I-II-III-IV.

11. Casa Exotică

12. Pavilion Intrare - Administraţie - Centrul Cultural

70

13. Zona pentru dezvoltări viitoare

14. Zone publice, puncte informare, toalete publice

Trasee turistice mixte

Având în vedere că întregul proiect de dezvoltare durabilă pune un accent semnificativ pe activitatea

de turism, va fi necesară şi dezvoltarea unor servicii / facilităţi de transport care să asigure circulaţia

fluxului de turişti între obiective şi multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber.

Se pot avea în vedere următoarele trasee turistice mixte:

a) De la Salină la Gara mică (Turda), transport cu căruţe şi caleşti

b) Din Oraşul vechi, la Salină şi la Castru: instalaţie de transport pe cablu (telegondole)

c) De la Gara Mică (Turda) către Abrud, cu Mocăniţa, cu popas la Moldoveneşti, în alte locaţii unde

se poate dezvolta mica industrie locală (alimente tradiţionale / ecologice, produse din vânat, fructe

de pădure, băuturi distilate, păstrăvărie etc.) şi meşteşugurile (prelucrarea lemnului, a pietrei,

ceramică, fier forjat etc.) sau cu conexiune spre zona de ski

d) Prin oraş, pe traseul Castru-liceu-Centru istoric, cu masa de prânz pe canal.

Reabilitarea şi extinderea clădirii blocului O din Piaţa Romană nr. 15, în scopul transformării

acestuia în hotel cu minicentru SPA. Valoarea estimată a investiţiei este de aproximativ 4.000.000

Euro.

71

Lucrări de infrastructură pentru introducerea în circuitul turistic şi de agrement a Parcului Central

prin utilizarea Râului Arieş.

7.3 Mediu

Îmbunătăţirea mediului înconjurător prin Programul de Cooperare Elveţiano-Român, pe

următoarele domenii de interes:

- reabilitare termică a clădirilor publice

- iluminat public

- planificare urbană

Construire pistă pentru biciclişti, pe o lungime de aproximativ 10 km pe albia majoră a Râului

Arieş, baza taluzului stâng. Valoarea aproximativă este de 500.000 Euro.

Obiectul proiectului este înscrierea Municipiului

Turda ca titular şi beneficiar al proiectului în

Programul de realizare a pistelor pentru

bicicliști, programul demarat de Ministerul

Mediului și Pădurilor prin organismul de

specialitate: Administrația Fondului pentru

Mediu;

Scopul proiectului:

- îmbunătățirea infrastructurii de transport în interiorul municipiului cu mijloace nepoluante

(biciclete), în scopul facilitării accesului mai bun spre cartiere, înlesnirea transportului auto al

copiilor la școli și licee precum şi înlesnirea deplasării spre diferite puncte de interes funcționale sau

rezidențiale;

Potrivit Studiului de Fezabilitate, indicatorii tehnico-economici sunt următorii :

- valoarea totală de (cheltuieli eligibile + cheltuieli neeligibile) 2.214.535,99 lei. Din această

valoarecea considerată nerambursabilă este în procent de 89% (AFM) reprezentând suma de

1.949.407,44lei, iar cea considerată contribuție proprie (Municipiul Turda) atinge procentul de 11%

respectiv 240.938,00 lei.

72

- Tronsonul pistei pentru bicicliști este în suprafață de 10500 mp - reprezentând totalul suprafeței

pistei împreună cu stațiile pentru biciclete. Dimensionarea tronsonului se va face astfel: - lungimea

pistei 10200 mp;

- 1 m lățime pe sens (vor fi 2 sensuri);

- 10 statii X 30 mp prevăzute cu rasteluri pentru biciclete; detalii tehnice: - săpătura pentru

îndepărtarea pământului vegetal va fi de până la 15 cm ;

- balast și pulbere fină în strat de 10 cm ;

- stabilizarea amestecului de balast cu argilă și enzima ecologică se va face la o adâncime de 20 cm ;

- îmbrăcăminte din beton asfaltic de 3 cm;

Creearea unui parc public de cca. 10ha cu dotări de agrement pentru toate vârstele pe str. Petru

Maior, precum şi parcuri şi zone verzi în microraioanele 2 şi 3 în vederea creşterii suprafeţei de

spaţii verzi / locuitor de la 4 mp la 13,6 mp.

„Decontaminarea altor zone poluate istoric” – Se urmărește identificarea de noi surse de finanțare

pentru perioada de programare 2014-2020.

7.4 Social

„Reabilitarea, modernizarea şi eficientizarea energetică a Centrului de Tineret Turda”

Proiectul vizează reabilitarea şi dotarea unui spaţiu în care să se desfăşoare activităţi de consiliere,

informare, petrecerea timpului liber, precum şi centru de resurse pentru tineret şi centru de

voluntariat. Valoarea estimată a proiectului este de cca. 600.000 Euro. Studiul de Fezabilitate este

întocmit.

„Ateliere protejate pentru olarit, tesatorie si croitorie” - finanţare prin POS-DRU, valoare estimată:

250.000 Euro.

Construire blocuri locuinţe sociale, str. Panait Cerna f.n. - valoare estimată: 8.370.000 Lei

Construire Bloc ANL 48 Apartamente – str. Zambilelor f.n. Bugetul total estimate al proiectului

este 9.500.000 lei. A fost demarată procedura de licitație de către ANL.

73

Fiecare strategie delimitează teritoriul în care o comunitate caută să fie unică și să progreseze

folosind la maxim toate resursele proprii de care dispune și încercând să atragă cât mai multe

investiții din exterior. În această idee, prezenta strategie de dezvoltare a municipiului Turda

reuneşte ansamblul de decizii şi acţiuni referitoare la alegerea mijloacelor pentru atingerea

obiectivelor, având în vedere resursele şi mediul economic, politic și social.

Strategia înseamnă perspectivă, viziune şi direcţie. Nu este o consecinţă a planificării, ci

dimpotrivă, este punctul ei de pornire. Începem acest proces fiind conștienți de faptul că singura

strategie câștigătoare este munca asiduă.

Tudor Ștefănie,

Primarul Municipiului Turda

CON – TURDA Concept de dezvoltare la nivel regional · Pentru perioada 2012052-0 preconizăm...

Documents

Transcript of CON – TURDA Concept de dezvoltare la nivel regional · Pentru perioada 2012052-0 preconizăm...