Septembrie

Intr-o noapte, Mos Ene a sosit mai repede ca altadata, mi-a atins genele si m-a trimis intr-o calatorie cu norul sau alb si pufos ca omatul.

Deasupra mea, pe cerul albastru, soarele palid lumina pamantul aramiu. Deodata, norul s-a oprit la poarta unui castel. Cand am intrat, am vazut-o pe Zeita Toamna. Era imbracata in rochia sa lunga, cu nestemate, iar pe umeri purta o manta din matase de porumb si frunze de paltin. Pe cap purta o coronita impletita din frunze ruginii. Ochii sai erau ca doua perle negre, iar buzele ca petalele unei lalele. Aceasta m-a invitat in sala tronului, dandu-mi un pahar, impletit din firicele aurii de iarba, plin cu sirop de trandafir.S-a asezat pe tron si, cat ai clipi, si-a schimbat culoarea si forma parului. Parca a fost o minune. Parul aramiu, drept, cu suvite rosii, a devenit blond si buclat. M-a invitat sa ma asez pe un scaun impletit din vita-de-vie, la o masa in forma de crizantema, iar deasupra noastra zburau niste porumbei albi, ca de gheata. Pe masa se aflau platouri incarcate cu mere, pere, struguri, gutui si nuci. Nu am reusit sa gust din fructele oferite, deoarece ceasul desteptator a sunat.

Cand m-am uitat pe fereastra, am observat un copac care isi pierdea vesmantul de smarald. Atunci m-am gandit acele frunze vor fi luate de Zeita Toamna, pentru a-si colora mantaua.

Acest vis va ramane pentru totdeauna in sufletul meu!

referat.clopotel.ro