Comisia Electorala Centrala Teya de An
-
Upload
nadejda-blasco -
Category
Documents
-
view
31 -
download
7
description
Transcript of Comisia Electorala Centrala Teya de An
Ministerul Educaţiei şi Tineretului
Universitatea de Stat din Moldova
Facultatea de Drept
Catedra de drept constituţional
Efectuat : Rusu Elena ,
studentă anul I, gr
Controlat :
CHIŞINĂU 2010
CUPRINS :
1. Introducere – pag. 3
2. Comisia Electorala Centrala (date generale) – pag. 4
3. Membrii Comisiei Electorale Centrale – pag. 6
3.1 Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale – p. 9
4. Atribuţiile de control ale Comisiei – pag. 13
4.1 Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală – p. 13
5. Lucrările de secretariat în Comisia Electorală Centrală –
pag. 15
5.1 Hotărîrile Comisiei - 17
5.2 Dispoziţiile comisiei - 19
5.3 Procesele -Verbale şi Nomenclatorul - 19
5.4 Scrisorile oficiale şi constituirea dosarelor - 22
6. Şedinţele Comisiei – 25
7. Bibliografie - 28
1. ÎNTRODUCERE
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă
prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere
a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului
2
electoral ( Nimeni nu este în drept să exercite presiuni asupra alegătorului cu scopul de a-
l sili să participle sau să nu participe la alegeri, precum şi asupra exprimării de către
acesta a liberei sale voinţe, cetăţenii pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau
origine socială. Votarea în locul unei alte persoane este interzisă iar fiecare alegător are
dreptul la un singur vot )
Dreptul electoral - drept constituţional al cetăţeanului de a alege, de a
fi ales şi de a-şi exprima prin vot atitudinea privind cele mai importante
probleme ale statului şi ale societăţii în ansamblu şi/sau în probleme locale
de interes deosebit.
Organe electorale - organe care organizează desfăşurarea alegerilor
Parlamentului, în autorităţile administraţiei publice locale, precum şi desfăşurarea
Referendumurilor (scrutin prin care poporul îşi exprimă opţiunea în cele mai
importante probleme ale statului şi societăţii în ansamblu, avînd drept scop
soluţionarea acestora, precum şi consultare a cetăţenilor în probleme locale
de interes deosebit ).
În scopul organizării şi desfăşurării alegerilor se constituie urmatoarele organe
electorale :
a) Comisia Electorală Centrală(comisie înfiinţată pentru realizarea politicii
electorale în scopul bunei desfăşurări a alegerilor)
b) consiliile electorale de circumscripţie (sunt constituite de Comisia Electorală Centrală
cu cel puţin 50 de zile înainte de alegeri )
c) birourile electorale ale secţiilor de votare (Birourile electorale ale secţiilor de votare se
constituie de către consiliile electorale de circumscripţie cu cel puţin 20 de zile înainte de
ziua alegerilor din 5-11 membri cu drept de vot deliberative )
2. Comisia Electorală Centrală
Comisia Electorală Centrală este organ de stat constituit pentru realizarea
politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Comisia este organul
electoral ierarhic superior şi activează continuu, mandatul acesteia este de 5 ani.
Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un
membru este desemnat de către Preşedintele Republicii Moldova, un membru - de către
3
Guvern şi 7 membri - de către Parlament, inclusiv 5 de către partidele de opoziţie şi se
confirmă prin hotărâre a Parlamentului.
În activitatea sa Comisia se călăuzeşte de Constituţia Republicii Moldova, de Codul
electoral, de legile şi hotărârile Parlamentului, de decretele Preşedintelui Republicii
Moldova, de ordonanţele şi hotărârile Guvernului, de tratatele internaţionale în domeniu
la care Republica Moldova este parte, de Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei
Electorale Centrale şi de alte acte normative.
Comisia îşi desfăşoară activitatea în mod colegial, liber şi deschis în limitele competenţei
sale. Hotărârile Comisiei, adoptate în limitele competenţei sale, sînt executorii pentru
toate autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, persoane cu funcţii de
răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele acestora, precum şi pentru
toţi cetăţenii.
Comisia este persoană juridică, are buget propriu, cont bancar, sigiliu cu imaginea
stemei de stat a Republicii Moldova şi denumirea în limba de stat, cont trezorerial,
mijloace financiare şi materiale, dispune de stemă, drapel şi insignă proprie, aprobate de
Comisia Naţională de Heraldică prin procesul-verbal nr. 78-III din 13 decembrie 2005.
Modul de folosire a acestora este stabilită prin Regulamentul aprobat de Comisia
Naţională de Heraldică.
Sediul permanent al Comisiei este Republica Moldova, mun. Chişinău, str. Vasile
Alecsandri 119. deplasare Şedinţele Comisiei se desfăşoară, de regulăei permanent.
Comisia este în drept să adopte hotărâri privind desfăşurarea şedinţelor în deplasare.
În activitatea sa Comisia conlucrează cu autorităţile publice, instituţii, întreprinderi
organizaţii, partide şi alte organizaţii social-politice. În relaţiile cu autorităţile oficiale ale
statelor străine acţionează în limitele competenţei sale. În exercitarea atribuţiilor sale în
conformitate cu legislaţia în vigoare asigură respectarea, garantarea şi realizarea
drepturilor electorale ale cetăţenilor Republicii Moldova. De asemenea comisia este în
drept să se ocupe de editarea cărţilor, broşurilor şi altor materiale ce ţin de asigurarea şi
respectarea drepturilor electorale ale cetăţenilor, participarea acestora la alegeri şi
referendumuri.
Comisia îşi exercită atribuţiile în perioada dintre alegeri conform art. 22, iar în
perioada electorală potrivit art. 26 din Codul electoral şi al unui plan de calendaristic al
acţiunilor electorale, aprobat de Comisie. Acest plan poate fi modificat la propunerea
4
membrilor Comisiei prin hotărâre a acesteia. Vacanţa funcţiei de membru al acesteia
poate interveni în caz de expirare a împuternicirilor, de demisie, de demitere sau de
deces. În cazul apariţiei unei vacanţe în componenţa Comisiei, Comisia înaintează către
autoritatea respectivă un demers cu privire la completarea vacanţei, potrivit art. 16 din
Codul electoral. Realegerea preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei
poate fi iniţiată de cel puţin 1/3 din membrii Comisiei în condiţiile prevăzute de Codul
electoral. Revocarea poate fi iniţiată de către organele care au desemnat persoanele
respective în componenţa Comisiei. Revocarea poate fi iniţiată şi la propunerea a cel
puţin 1/3 din membrii Comisiei.
Comisia este asistată de un aparat. Aparatul asigură activitatea Comisiei al cărui stat
de personal se aprobă de către aceasta . Şeful aparatului asigură coordonarea activităţii
lucrătorilor aparatului. Unii funcţionari ai aparatului la decizia comisiei, activează
permanent iar ceilalţi se convoacă în perioadele electorale fiind degrevaţi de atribuţiile de
la locul de muncă permanent.
3. Membrii Comisiei Electorale Centrale
Membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot fi membri ai partidelor şi ai altor
organizaţii social-politice. Membrii Comisiei Electorale Centrale sînt inamovibili.
Mandatul membrilor Comisiei începe să curgă efectiv de la data confirmării lor şi
durează pînă la data expirării acestuia. Mandatul preşedintelui, vicepreşedintelui,
secretarului Comisiei începe efectiv din momentul alegerii şi durează pînă la data
expirării acestuia. La expirarea mandatului de 5 ani, componenţa Comisiei poate fi
modificată. Membrii Comisiei nu pot exercita mai mult de două mandate consecutive.
Exercitarea mandatului se efectuează personal. Mandatul nu poate fi transmis unei alte
persoane. În calitate de membri ai Comisiei Electorale Centrale pot fi propuse persoane
care deţin exclusiv cetăţenia Republicii Moldova, au domiciliul în ţară, au o reputaţie
ireproşabilă şi aptitudini pentru exercitarea activităţilor electorale.
5
Membrii Comisiei Electorale Centrale cu drept de vot deliberativ:
a) nu pot face parte din partide şi din alte organizaţii social-politice care au
desemnat candidaţi în funcţiile publice eligibile;
b) nu au dreptul de a participa la activităţi politice;
c) nu pot face declaraţii în favoarea sau defavoarea concurenţilor electorali;
d) nu pot contribui în nici un fel la activităţile pe care le desfăşoară concurenţii
electorali, cu excepţia exercitării atribuţiilor prevăzute de prezentul cod.
Calitatea de membru al Comisiei Electorale Centrale încetează în caz de:
a) expirare a mandatului;
b) demisie;
c) demitere;
d) imposibilitate a exercitării atribuţiilor;
e) deces.
Membrul Comisiei Electorale Centrale este demis de către autoritatea care l-a desemnat
în caz de:
a) adoptare în privinţa lui a hotărîrii judecătoreşti definitive de condamnare pentru
infracţiune săvîrşită;
b) pierdere a cetăţeniei Republicii Moldova sau dobîndire a cetăţeniei unui alt stat;
c) constatare, prin hotărîre judecătorească definitivă, a capacităţii de exerciţiu
restrînse sau a incapacităţii de exerciţiu;
6
să solicite pe durata mandatului prin intermediul aparatului CEC, în
scris sau verbal, de la autorităţi publice, instituţii, întreprinderi şi
organizaţii documente, informaţii necesare pentru organizarea şi
desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor.
Membrii Comisiei sunt obligaţi:
să respecte prevederile Codului electoral şi ale prezentului Regulament;
să manifeste responsabilitate în exercitarea atribuţiilor ce le revin;
să participe la şedinţele Comisiei şi să-şi înregistreze prezenţa la
secretarul Comisiei, iar în cazul în care membrul Comisiei este în
imposibilitatea de a participa la şedinţă, el comunică, din timp, despre
Membrii Comisei au dreptul:
să facă propuneri şi obiecţii privind ordinea de zi a
şedinţei Comisiei şi a modului de examinare a
problemelor puse în discuţie;
să participe la dezbateri, să înainteze propuneri şi să
voteze la adoptarea hotărârilor Comisiei şi în alte cazuri,
să adreseze întrebări raportorilor, preşedintelui,
vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei şi să ceară
răspunsuri la ele;
să-şi argumenteze propunerile şi să prezinte note
informative asupra problemei puse în discuţie;
să propună amendamente la proiectele hotărârilor şi ale
altor acte prezentate pentru aprobare Comisiei;
să ia cunoştinţă de documentele şi de proiectele hotărârilor
Comisiei ce urmează a fi discutate la şedinţele Comisiei;
să ceară în condiţiile prevăzute de Codul electoral
convocarea şedinţelor extraordinare ale Comisiei
(motivând în scris necesitatea unei astfel de convocări);
să ia cunoştinţă de documentele şi materialele Comisiei;
să înainteze, în scris sau verbal, propuneri în probleme ce
ţin de competenţa Comisiei şi să ceară să fie supuse
aprobării;
7
absenţa sa şi motivele absenţei nemijlocit preşedintelui,
vicepreşedintelui sau secretarului Comisiei;
să execute hotărârile Comisiei şi/sau dispoziţiile preşedintelui,
vicepreşedintelui sau ale secretarului Comisiei.
a) să înainteze propuneri, inclusiv la ordinea de zi
b) să beneficieze şi de alte drepturi prevăzute de legislaţie.
Reprezentanţii cu drept de vot consultativ în Comisie sunt obligaţi:
a) să execute hotărârile Comisiei
3.1 Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale
Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei Electorale Centrale sînt aleşi
din rîndul membrilor Comisiei Electorale Centrale cu majoritatea de voturi din numărul
total al membrilor acesteia. Şedinţa de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi
secretarului Comisiei Electorale Centrale va fi prezidată de doi membri ai Comisiei
Electorale Centrale, aleşi cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor acesteia, în a
căror sarcină se pune supravegherea procedurii de dezbatere a candidaturilor şi de alegere
a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale, cu
consemnarea rezultatelor într-un proces-verbal. Şedinţa de alegere a preşedintelui,
vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale va avea loc nu mai tîrziu de
În perioada electorală, membrii Comisiei degrevaţi de la locul de muncă
permanent semnează scrisori, telegrame şi alte documente de ieşire în domeniul de
activitate încredinţat cu acordul prealabil al preşedintelui Comisiei. În perioada
electorală, concurenţii electorali pot desemna în componenţa Comisiei cîte un
reprezentant cu drept de vot consultativ.
Reprezentanţii cu drept de vot consultativ în Comisie au dreptul:
a) să ia cunoştinţă de documentele şi materialele Comisiei, să primească copii de
pe aceste documente, să ceară autentificarea acestora;
b) să ia cuvântul la şedinţele Comisiei;
c) să conteste hotărârile Comisiei în instanţele de judecată;
a) ca să respecte prevederile Codului electoral şi ale prezentului
Regulament;
8
15 zile de la data intrării în vigoare a hotărîrii de confirmare a noii componenţe a
Comisiei Electorale Centrale.
În cazul în care, la prima votare, candidatul la funcţia de preşedinte,
vicepreşedinte sau secretar al Comisiei Electorale Centrale nu a întrunit
majoritatea de voturi, se organizează votarea repetată la care pot participa
şi candidaţii care au candidat la aceeaşi funcţie la prima votare.
Preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul comisiei activează permanent.
3.1.1 Atribuţiile preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei :
1. Preşedintele Comisiei exercită următoarele atribuţii :
a) convoacă, prezidează şi conduce şedinţele Comisiei;
b) supune votului Comisiei proiectele de hotărîri, asigură numărarea voturilor,
anunţă rezultatul votării cu precizarea voturilor „pro", „contra" şi a abţinerilor;
c) semnează hotărârile Comisiei, chiar dacă a votat împotriva adoptării acestora,
precum şi procesul-verbal al şedinţei;
d) supune votului Comisiei în şedinţă orice problemă care intră în competenţa de
soluţionare a Comisiei;
e) aplică, după caz, sancţiuni în limita competenţei sale sau propune Comisiei
aplicarea unor asemenea sancţiuni;
f) reprezintă Comisia în relaţiile cu Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova,
Guvernul, Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, organele electorale ale
altor state ori internaţionale, cu alte autorităţi publice, întreprinderi, instituţii, organizaţii,
partide, cu persoanele cu funcţii de răspundere, organizaţii social-politice, precum şi cu
cetăţenii;
g) dirijează activitatea aparatului şi emite dispoziţii;
h) soluţionează şi coordonează cu vicepreşedintele, secretarul şi membrii Comisiei
probleme referitoare la deplasarea de serviciu a membrilor Comisiei şi a lucrătorilor
aparatului;
i) este ordonatorul mijloacelor financiare alocate Comisiei de la bugetul de stat sau
din alte surse prevăzute de legislaţie şi este responsabil pentru modul şi condiţiile în care
resursele financiare se cheltuiesc;
î) este responsabil de întocmirea proiectului de buget al Comisiei pe anul următor şi
de prezentarea acestuia în termen organelor abilitate;
9
j) exercită şi alte atribuţii prevăzute de Codul electoral şi Regulament.
2. Vicepreşedintele Comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii :
a) exercită atribuţiile preşedintelui Comisiei în caz de imposibilitate a acestuia de a-
şi îndeplini atribuţiile;
b) coordonează întocmirea planului calendaristic al acţiunilor electorale, verifică
executarea în termenele stabilite a măsurilor programate;
c) este responsabil de examinarea contestaţiilor parvenite la Comisie, după caz,
acordă consultaţii consiliilor electorale de circumscripţie în examinarea contestaţiilor;
d) coordonează în comun cu preşedintele, secretarul şi membrii Comisiei problemele
financiare ale Comisiei (normele de finanţare a organelor electorale inferioare, cuantumul
mijloacelor financiare în perioada electorală, controlul finanţării campaniilor electorale
ale concurenţilor electorali);
e) efectuează studii şi, după caz, elaborează proiecte de acte legislative şi normative
în domeniul electoral;
f) conlucrează cu autorităţile publice, întreprinderi, instituţii, organizaţii, partide, cu
persoane cu funcţii de răspundere, organizaţii social-politice, precum şi cu cetăţenii în
domeniul ce ţine pregătirea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumurilor;
g) monitorizează utilizarea, conform destinaţiei, a resurselor financiare ale
concurenţilor
h) este responsabil de organizarea seminarelor şi implementarea programelor de
educaţie civică ce ţin de procesul electoral;
i) exercită şi alte atribuţii prevăzute de Codul electoral şi de Regulament.
3. Secretarul Comisiei exercită următoarele atribuţii :
a) asigură înştiinţarea membrilor Comisiei despre convocarea şedinţelor, iar la
cererea preşedintelui sau a majorităţii membrilor Comisiei organizează îndeplinirea şi a
altor acţiuni necesare înştiinţării membrilor şi convocării şedinţei;
b) asigură efectuarea lucrărilor de secretariat aferente şedinţei;
c) face apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţe a membrilor Comisiei;
d) numără voturile şi consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă preşedintelui
Comisiei;
e) informează, în caz de necesitate, preşedintele Comisiei despre numărul de voturi
necesare pentru adoptarea unei sau altei hotărâri a Comisiei;
10
f) asigură întocmirea procesului-verbal al şedinţei, precum şi a dosarelor în care se
păstrează materialele privind fiecare chestiune de pe ordinea de zi a şedinţei;
g) semnează hotărârile şi procesele-verbale ale Comisiei;
h) acordă membrilor Comisiei asistenţă şi sprijin în activitatea lor, inclusiv la
redactarea proiectelor de hotărâre sau la definitivarea celor discutate şi aprobate de
Comisie;
i) coordonează activitatea aparatului Comisiei;
î) la propunerea preşedintelui, vicepreşedintelui şi a membrilor Comisiei întocmeşte
planul de lucru al Comisiei şi îl înaintează spre aprobare;
j) exercită controlul asupra executării hotărârilor Comisiei şi a dispoziţiilor
preşedintelui;
k) asigură aducerea la cunoştinţa membrilor Comisiei, consiliilor electorale de
circumscripţie, altor organe electorale, organelor administraţiei publice, instituţiilor,
întreprinderilor, organizaţiilor, partidelor, organizaţiilor social-politice, persoanelor cu
funcţii de răspundere a hotărârilor Comisiei, dispoziţiilor preşedintelui, precum şi a altor
materiale;
l) conlucrează cu mass-media în reflectarea activităţii Comisiei;
m) coordonează activităţile ce ţin de implementarea tehnologiilor informaţionale,
precum şi a procedurii de votare electronică;
n) conlucrează cu organizaţii internaţionale guvernamentale, precum şi cele
neguvernamentale, organe electorale ale altor state în scopul efectuării schimbului de
experienţă în domeniul electoral;
o) coordonează modelele documentelor electorale;
p) exercită şi alte atribuţii prevăzute de Codul electoral şi de Regulament.
11
4. Atribuţiile de control ale Comisiei
Comisia exercită controlul asupra corectitudinii şi exactităţii aplicării Codului
electoral şi a altor acte normative în domeniu pe teritoriul ţării şi asupra executării
propriilor hotărâri. În limitele competenţei sale, Comisia examinează rapoartele primite
de la autorităţile publice, instituţii, întreprinderi, organizaţii, partide, alte organizaţii
social-politice, persoane cu funcţii de răspundere, precum şi de la cetăţeni, adoptă
hotărâri asupra lor, iar în caz de necesitate înaintează propunerile sale. Propunerile
respective în mod obligatoriu urmează a fi examinate de către cei cărora le sunt adresate
cu comunicarea ulterioară Comisiei a rezultatelor examinării, în termenele prevăzute de
legislaţie.
În baza hotărârilor Comisiei şi la dispoziţia preşedintelui, membrul Comisiei poate
să verifice activitatea autorităţilor publice, instituţiilor, întreprinderilor, organizaţiilor,
partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale privind chestiunile ce ţin ce
competenţa Comisiei şi să ia cunoştinţă de materialul şi documentele necesare.
4.1 Atribuţiile Comisiei Electorale Centrale în perioada electorală
a) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii şi desfăşurării
alegerilor în condiţiile prezentului cod;
b) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod şi ale altor legi care conţin
dispoziţii referitoare la desfăşurarea alegerilor;
c) constituie circumscripţiile electorale şi consiliile electorale de circumscripţie
şi supraveghează activitatea acestor consilii;
d) în baza datelor prezentate de Ministerul Justiţiei, publică lista partidelor şi altor
organizaţii social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează candidaţii
şi persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare;
12
e) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfăşurarea alegerilor; verifică
asigurarea consiliilor şi birourilor electorale cu localuri, cu mijloace de transport şi de
telecomunicaţie, examinează alte chestiuni ce ţin de asigurarea tehnico-materială a
alegerilor;
f) stabileşte modelul buletinelor de vot şi al listelor electorale, al proceselor verbale ale
şedinţelor consiliilor şi birourilor electorale, al declaraţiei cu privire la venituri şi
proprietate a candidaţilor şi al altor acte ce ţin de desfăşurarea alegerilor, precum şi
modelul urnelor de vot şi cel al ştampilelor consiliilor şi birourilor electorale;
g) examinează comunicările autorităţilor publice în probleme ce ţin de pregătirea şi
desfăşurarea alegerilor;
h) soluţionează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetăţenilor care în ziua
votării se află în afara teritoriului ţării;
j) emite hotărîri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripţie
şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de
organizare şi desfăşurare a alegerilor şi la chestiunile tehnico-administrative;
l) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor consiliilor electorale
de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare, adoptă hotărîri executorii
pe marginea lor;
m) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor
consiliilor electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora, determină
numărul de membri ai birourilor electorale care pot fi degrevaţi şi termenul pentru care
sînt degrevaţi;
n) asigură efectuarea celui de-al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor
anticipate, noi şi parţiale, în condiţiile prezentului cod;
o) adună informaţii privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare
ale alegerilor şi aduce la cunoştinţă publică rezultatele finale.
p) în caz de încălcare gravă a prezentului cod, adresează, adoptînd o hotărîre în acest
sens, Curţii Supreme de Justiţie o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral
respectiv. Curtea Supremă de Justiţie va examina cererea şi va emite o hotărîre asupra ei
în decursul a 5 z.ile, dar nu mai tîrziu de ziua anterioară alegerilor.
În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală este în drept săşi
exercite toate atribuţiile şi în cazul în care nu este completată cu membri
13
reprezentanţi cu drept de vot consultativ
5. LUCRĂRILE DE SECRETARIAT ÎN
COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ
Documentele Comisiei constituie proprietate a statului şi sînt reglementate de
legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, de actele normative şi metodice ale
Serviciului de Stat de Arhivă. Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea corectă a
lucrărilor de secretariat, precum şi pentru păstrarea documentelor o poartă şeful
aparatului, indicaţiile sale fiind obligatorii pentru toţi funcţionarii aparatului Comisiei.
Lucrările de secretariat cu caracter secret se organizează în baza Legii nr. 106 din
17.05.1994 cu privire la secretul de stat şi a Regulamentului „Cu privire la asigurarea
regimului secret în organele puterii legislative, executive, judiciare, organele
administraţiei publice locale, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile Republicii
Moldova", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 638-8 din 18.09.1995.
Primirea şi prelucrarea iniţială a corespondenţei intrate la Comisie se face în mod
centralizat în anticameră. Prin prelucrarea iniţială a corespondenţei se are în vedere
verificarea integrităţii (existenţa documentelor, inclusiv a anexelor), fixarea faptului
recepţionării şi pregătirea pentru transmiterea acesteia destinatarului. Corespondenţa
expediată greşit pe adresa Comisiei se reexpediază destinatarului indicat. Atunci când
corespondenţa este primită direct de şeful aparatului sau de conducerea Comisiei, ea se
transmite în aceeaşi zi în anticameră pentru înregistrare. Toate plicurile, cu excepţia celor
cu menţiunea „Personal", se deschid, verificându-se integritatea documentelor. Dacă se
constată deteriorări, lipsa documentului sau a anexei, despre se comunică secretariatului
expeditorului. De regulă, plicurile se distrug. Plicurile se păstrează în cazul în care adresa
expeditorului se poate identifica numai după plic, sau in cazurile când data expedierii
înscrisă pe document diferă cu mai mult de 5 zile de cea indicată pe plic.
Plicurile cu inscripţia „Secret" se transmit persoanei responsabile de ţinerea lucrărilor de
secretariat cu caracter secret, numită prin dispoziţia preşedintelui Comisiei. Mesajul
telefonic (telefonograma) se înscrie intr-un registru special indicîndu-se denumirea
instituţiei, numele şi prenumele, funcţia expeditorului, precum şi cele ale persoanei care
l-a recepţionat, data şi ora cînd a fost primită.
Documentele intrate se înregistrează în registrul corespondenţei intrate. Indicele de
înregistrare este constituit din abrevierea denumirii complete a Comisiei, prin cratimă
14
indicele dosarului din nomenclator şi prin bară numărul de ordine al documentului intrat.
Responsabil pentru rezolvarea documentului este prima persoană din lista celor
nominalizate în rezoluţie. Acesteia i se rezervă dreptul de a-i convoca pe coexecutanţi. În
registrul corespondenţei intrate se înscriu la rubricile respective numele executantului şi
termenul de rezolvare (dacă este indicat). Documentele cu termen de rezolvare se iau la
control. În registre menţiunea cu privire la control se fixează la rubrica „Note".
Documentele rezolvate se îndosariază.
Documentele interne (dispoziţii, procese-verbale etc.) se elaborează, se perfectează
şi se rezolvă în cadrul Comisiei. Documentele interne semnate se transmit subdiviziunilor
responsabile de executare. Documentele semnate şi transmise pentru expediere se
înregistrează în registre de evidenţă conform nomenclatorului. Toată corespondenţa se
expediază prin anticameră. Documentele transmise pentru expediere se prelucrează şi se
expediază în aceeaşi zi. Prelucrarea constă în verificarea corectitudinii întocmirii
documentului transmis pentru expediere (prezenţa semnăturilor respective, numărul de
exemplare şi anexele indicate), înscrierea pe document a indicelui de înregistrare şi a
datei. Documentele expediate pe aceeaşi adresă se pun într-un singur plic. În caz de
necesitate, secretarul Comisiei întocmeşte lista destinatarilor documentului semnat. În
funcţie de localitate şi de caracterul corespondenţei, aceasta se expediază destinatarului
prin poştă sau prin curier special. Corespondenţa prin fax se efectuează numai în cazul
soluţionării unor chestiuni cu caracter urgent sau la solicitarea adresantului.
Toată corespondenţa guvernamentală, transmisă ministerelor şi departamentelor prin
curier special, se înmânează acestora contra semnătură în registrele de evidenţă ale
Comisiei. Semnăturile celor care primesc corespondenţa şi borderourile pentru
corespondenţa interurbană se păstrează în anticameră.
Consultantul din anticameră este responsabil de expedierea la timp a corespondenţei pe
adresele indicate. Copia de pe documentul expediat împreună cu materialele în baza
cărora a fost elaborat se păstrează conform nomenclatorului.
Documentele se elaborează, de regulă, de funcţionarii aparatului, în perioada
electorală şi de membrii Comisiei conform domeniului încredinţat. Documentele se
imprimă pe blanchete ce conţin următoarele elemente: stema Comisiei, aprobată de
Comisia Naţională de Heraldică prin procesul-verbal nr. 78-III din 13 decembrie 2004,
denumirea completă a Comisiei, adresa juridică, codul poştal, numărul de telefon şi de
15
fax, denumirea tipului de document (după caz), numărul de înregistrare, data, funcţia,
numele şi prenumele persoanei care semnează, semnătura. Pentru a atribui documentului
un caracter oficial şi a-i da valoare juridică, el se datează şi se certifică prin semnare şi
aplicarea ştampilei Comisiei.
După elaborare, proiectul documentului se transmite spre verificare consultantului-
redactor, şefului aparatului, altor persoane (după caz). Verificarea se face prin vizarea
proiectului de către executant şi de celelalte persoane indicate la punctul 41, după care
executantul îl prezintă secretarului Comisiei sau, după caz, vicepreşedintelui pentru
coordonare. Viza conţine semnătura descifrabilă a semnatarului. Vizele se aplică pe
exemplarele documentelor ce rămîn la Comisie, pe ultima pagină, pe recto. După
coordonare cu secretarul Comisiei, proiectul documentului se transmite spre examinare
preşedintelui sau în şedinţa Comisiei.
Dacă în document au intervenit amendamente, textul cu modificările operate se
transmite consultantului-redactor pentru verificare. Pînă la transmiterea documentului
pregătit spre semnare executantul trebuie să verifice conţinutul lui, corectitudinea
perfectării, prezenţa vizelor şi a anexelor. Documentul este prezentat spre semnare
(aprobare) însoţit de materialele în baza cărora a fost elaborat.
Documentul definitivat se transmite pentru semnare conducerii Comisiei.
5.1 Hotărîrile Comisiei
În activitatea sa Comisia adoptă hotărâri. Toate hotărârile se intitulează. Titlul reflectă
esenţa obiectului hotărârii. Textul hotărârii este alcătuit, de regulă, din două părţi: de
constatare şi de dispoziţie. În partea de constatare se expun faptele ce au servit drept
motiv pentru adoptarea hotărârii, în partea de dispoziţie se enumeră acţiunile preconizate.
Partea de dispoziţie a hotărârii începe cu cuvîntul „HOTĂRĂŞTE", care se tipăreşte cu
majuscule fără a întrerupe textul din alineatul precedent, după care se pun două puncte.
Acţiunile preconizate se dispun pe puncte, ce se numerotează cu cifre arabe. Proiectele de
hotărîri se elaborează de funcţionarii aparatului şi/sau de membrii Comisiei. La
pregătirea proiectelor de hotărîri persoana responsabilă de elaborare este obligată:
- să studieze minuţios materialele în baza cărora urmează să fie elaborată hotărîrea;
- să verifice documentele anterior adoptate în probleme similare;
16
- să fundamenteze din punct de vedere juridic partea de constatare a textului
hotărîrii;
- să întocmească proiectele, respectîndu-se succesiunea logică a ideilor, fără
contradicţii sau omisiuni în dezvoltarea argumentaţiei, exprimate în fraze simple, scurte,
care să cuprindă relatarea cît mai clară şi succintă a problemei abordate;
- în caz de necesitate, să se consulte cu alţi specialişti din cadrul Comisiei.
Textul trebuie să fie corect din punct de vedere semantic, precum şi al respectării
regulilor de ortografie şi punctuaţie. Proiectul de hotărîre elaborat se transmite spre
verificare consultantului-jurist şi consultantului-redactor. Proiectele de hotărâri sunt
vizate de către funcţionarii aparatului care au fost implicaţi la elaborarea acestora. În baza
proiectelor de hotărîri elaborate, se întocmeşte proiectul ordinii de zi, care se aprobă de
secretarul Comisiei, şi se prezintă pentru informare membrilor Comisiei cu 24 de ore
înainte de şedinţă. Proiectul ordinii de zi se plasează pe site-ul oficial al Comisiei în
acelaşi termen. Proiectele hotărîrilor se multiplică şi se transmit membrilor Comisiei
pentru informare doar după ce sînt vizate de secretarul Comisiei, în cazul absenţei
acestuia, se vizează de preşedintele ori vicepreşedintele CEC. Raportorilor în cadrul
şedinţei Comisiei li se prezintă proiectele de hotărîri împreună cu materialele în baza
cărora au fost elaborate. Pentru ceilalţi membri ai Comisiei se prezintă doar proiectele de
hotărîri. După examinare în cadrul şedinţei, textul hotărîrii se definitivează în baza
modificărilor şi completărilor potrivit propunerilor acceptate şi se prezintă pentru
semnare secretarului şi preşedintelui Comisiei. Hotărîrile adoptate în cadrul şedinţelor se
numerotează succesiv în decursul mandatului Comisiei ele se legalizează cu ştampila
Comisiei şi se expediază celor vizaţi, precum şi organelor interesate. Hotărîrile adoptate
şi semnate se plasează în termen de 24 ore pe site-ul oficial al Comisiei şi se publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Comisiei şi sînt îndosariate conform
nomenclatorului. Dosarele se păstrează în arhiva Comisiei pînă la predarea acestora
Serviciului de Stat de Arhivă.
5.2 Dispoziţiile comisiei
Pentru organizarea activităţii sale interne, Comisia emite dispoziţii. Dispoziţia, de
regulă, este alcătuită din două părţi: constatatoare şi dispozitivă. În partea constatatoare se
17
expun faptele ce au servit drept motiv pentru emiterea dispoziţiei, în partea dispozitivă se
enumeră acţiunile preconizate. Partea dispozitivă începe cu cuvîntul „DISPUN", care se
tipăreşte cu majuscule, după care se pun două puncte. Acţiunile preconizate se dispun pe
puncte, ce se numerotează cu cifre arabe. În dispoziţie se indică executantul concret:
subdiviziunea structurală sau persoana.
Dispoziţia este semnată de preşedintele Comisiei şi se numerotează în consecutivitate
pentru fiecare an calendaristic.
5.3 Procesele -Verbale şi Nomenclatorul
Procesul-verbal – este documentul prin care se consemnează cu exactitate fapte,
acţiuni, discuţii şi hotărîri ale unei şedinţe, adunări constituite.
La Comisie se întocmesc câteva tipuri de procese-verbale:
a. procese-verbale ale şedinţelor Comisiei;
b. procese-verbale ale şedinţelor comisiei de atestare a funcţionarilor din
aparatul Comisiei;
c. procese-verbale ale şedinţelor grupului de lucru privind achiziţiile
publice al Comisiei ş.a.
Procesele-verbale au următoarea structură:
- titlul cu indicarea felului şedinţei, data ei; după caz,
ora la care începe;
- menţiuni prealabile (membrii prezenţi, persoanele
invitate);
- ordinea de zi;
- expunerea dezbaterilor, numele raportorilor şi ale
persoanelor care au luat cuvîntul;
- hotărîrile adoptate;
- semnăturile.
Procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei se numerotează succesiv în decursul
mandatului Comisiei. După caz, procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei se întocmesc
în baza înregistrării efectuate la dictafon. Responsabil de înregistrarea acestora este
consultantul în sarcina căruia este pusă această activitate conform atribuţiilor funcţionale.
18
Ele sunt semnate de preşedintele şi secretarul Comisiei şi se legalizează cu ştampila
Comisiei. Celelalte tipuri de procese-verbale sînt semnate de membrii comisiilor sau
grupurilor de lucru constituite în scopul realizării unor anumite activităţi.
În scopul întocmirii corecte şi evidenţei dosarelor se aprobă anual
nomenclatorul dosarelor Comisiei. Nomenclatorul dosarelor reprezintă o listă a tuturor
dosarelor constituite la Comisie pe baza indicatorului termenelor de păstrare, sub forma
unui tabel, în care se înscriu, pe compartimente, grupele de documente create de acestea
în raport cu problema la care se referă cu indicarea termenelor de păstrare. La întocmirea
nomenclatorului dosarelor se iau în considerare direcţiile de bază ale activităţii Comisiei,
conform regulamentului şi nomenclatorului dosarelor din anul precedent. Ele servesc la
repartizarea şi clasificarea documentelor rezolvate în dosare, ca indicator al indicilor
documentelor şi al termenului de păstrare a dosarelor, în calitate de schemă pentru
întocmirea inventarelor dosarelor cu termen permanent şi cu termen îndelungat (mai mult
de 10 ani) de păstrare în arhiva Comisiei.
Nomenclatorul dosarelor se întocmeşte de către persoana responsabilă de păstrarea
documentelor în Comisie, se coordonează cu Serviciul de Stat de Arhivă, se aprobă de
către preşedintele Comisiei şi se pune în aplicare începînd cu 1 ianuarie al fiecărui an
nou. După aprobarea nomenclatorului dosarelor Comisiei, compartimentele de muncă ale
acesteia primesc extrase corespunzătoare pentru organizarea corectă a lucrărilor de
secretariat. În nomenclatorul dosarelor nu se includ, de regulă, publicaţiile Parlamentului
şi ale Guvernului, broşurile şi alte publicaţii similare.
Nomenclatorul dosarelor se compune din şapte părţi:
I. Activitatea curentă a Comisiei.
II. Alegerile parlamentare.
III. Alegerile locale.
IV. Referendumurile.
V. Completarea vacanţei funcţiei de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
VI. Completarea vacanţei funcţiei de consilier local.
VII. Nomenclatura registrelor contabile.
Fiecare parte din nomenclatorul dosarelor, expus sub formă de tabel, se compune
din trei rubrici:
1) indicele dosarului;
19
2) denumirea dosarului;
3) termenul de păstrare.
În prima parte indicele dosarului este compus din denumirea abreviată a Comisiei,
în celelalte părţi din abrevierea AP, AL, R, VDP şi, respectiv, VCL, NRC şi prin cratimă
numărul de ordine al dosarelor.
Denumirile dosarelor se stabilesc în funcţie de conţinutul documentelor grupate în
dosare.
În rubrica a treia se indică termenul de păstrare, articolul indicatorului, aprobat de
Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova.
5.4 Scrisorile oficiale şi constituirea dosarelor
Scrisoarea oficială este un act administrativ. Scrisorile se imprimă pe blanchete
pentru scrisori şi sunt semnate de conducerea Comisiei. Conţinutul scrisorii (textul) este
alcătuit dintr-o formulare scurtă, care justifică sau enunţă chestiunea ce urmează a fi
tratată. Tratarea cuprinde expunerea chestiunii respective cu datele şi argumentele
necesare pentru înţelegerea şi rezolvarea ei.
Elementele accesorii ale scrisorii sunt menţiunile despre anexele la scrisoare, numele
complet şi prenumele notat prin iniţiale ale executantului, menţiunile speciale (personal,
confidenţial etc.). În scrisorile de răspuns se indică în mod obligatoriu indicele sau
denumirea documentului la care se răspunde.
Copia de pe scrisoare şi materialele în baza cărora a fost întocmită se restituie
anticamerei care le plasează în dosare conform nomenclatorului. Mesajul telefonic
(telefonograma) serveşte pentru transmiterea informaţiilor prin telefon. La transmiterea
mesajului telefonic se indică destinatarul, funcţia, numele şi prenumele semnatarului,
data şi ora când a fost transmisă şi numărul de telefon/fax al Comisiei.
Constituirea dosarelor înseamnă gruparea documentelor rezolvate în dosare,
conform nomenclatorului. Gruparea documentelor în dosare se efectuează pentru ţinerea
lucrărilor de secretariat la sfîrşitul fiecărui an calendaristic. La gruparea dosarelor se ţine
cont de următoarele: se grupează numai documentele rezolvate, documentele care vizează
aceleaşi probleme şi au acelaşi termen de păstrare.
20
Documentele din dosar se ordonează cronologic, în ordinea numerelor de intrare sau a
datei, începînd cu numărul cel mai mic, astfel încât actele mai vechi – din ianuarie – să
fie la începutul dosarului, iar cele mai noi – din decembrie – la sfîrşitul dosarului. Se
înlătură documentele inutile, dubletele, maculatoarele, documentele din alt domeniu, de
asemenea acele, agrafele, clamele metalice. Documentele cu termen permanent şi
temporar de păstrare se clasifică în dosare separate. În dosarele personale documentele se
grupează în ordinea intrării lor.
Corespondenţa se clasifică în dosare pe perioada anului calendaristic şi include toate
documentele ce apar în procesul soluţionării problemei. Corespondenţa se sistematizează
în consecutivitate cronologică: documentul-răspuns se ataşează la documentul-solicitare.
La reluarea corespondenţei pe anumite chestiuni din anul trecut, documentele se
includ în dosarul anului curent, cu indicarea indexului dosarului din anul trecut, în care se
păstrează documente precedente, ce tratează aceeaşi problemă.
În scopul selectării documentelor pentru păstrare în arhiva de stat şi stabilirea
termenelor de păstrare se efectuează expertiza valorii acestora.
La finele fiecărui an şi la finele fiecărei campanii electorale documentele se
pregătesc pentru predare la arhiva Comisiei. În scopul acesta se efectuează definitivarea
şi perfectarea dosarelor constituite în cursul anului, care constă în:
- numerotarea filelor dosarelor: numerotarea începe cu numărul 1; filele se
numerotează în colţul din dreapta, sus, cu pix. În dosarele compuse din mai multe volume
filele fiecărui volum se numerotează separat; fiecare dosar trebuie să conţină cel mult 250
de file;
- coaserea dosarelor, ce ar asigura citirea completă a textului, datelor şi rezoluţiilor;
- completarea datelor pe coperta dosarului: se indică numărul dosarului, data
începerii, data încheierii, numărul de file, după caz numărul volumului;
- verificarea conformităţii denumirilor dosarelor cu componenţa documentelor
incluse în el. În cazurile necesare, în denumirea dosarului se pot face rectificări.
Dosarele cu termen temporar de păstrare nu sunt supuse perfectării. Din momentul
deschiderii dosarelor şi pînă la predarea lor la arhiva Comisiei ele se păstrează în
încăperile compartimentelor de muncă. Dosarele se păstrează în dulapuri ce se încuie,
pentru a le proteja de praf şi raze solare şi a le asigura integritatea. Constituirea şi
păstrarea dosarelor conform nomenclatorului permite găsirea cu uşurinţă şi utilizarea
21
acestora. Extrasul din nomenclator se afişează pe uşa din interiorul dulapului, pe
cotoarele dosarelor se notează indicele din nomenclator. Extragerea documentelor din
dosarele cu termen permanent de păstrare este interzisă. Remiterea dosarelor în interes de
serviciu se face în baza unui registru în care se indică indicele dosarului, data eliberării şi
restituirii, persoana căreia i-a fost eliberat dosarul, semnătura de primire şi
restituire. Notele marginale sau sublinierile în documentele eliberate din arhivă pentru uz
de serviciu sînt interzise. Multiplicarea originalelor arhivate este o atribuţie a persoanei
responsabile de păstrarea documentelor în arhivă si coordonata cu secretarul comisiei.
În arhiva Comisiei se depun dosarele cu termen permanent de păstrare, cu termen
îndelungat de păstrare (mai mult de 10 ani) şi dosarele personalului scriptic. Transmiterea
se efectuează conform inventarelor aprobate de către Serviciul de Stat de Arhivă.
Procesul pregătirii documentelor şi dosarelor pentru păstrare în arhiva Comisiei este
controlat de şeful aparatului.
Primirea documentelor se face de către persoana responsabilă de păstrarea
documentelor în prezenţa lucrătorului care le predă şi se consemnează într-un act de
predare-primire.
Persoana responsabilă de păstrarea documentelor este obligată să ţină evidenţa
inventarelor documentelor şi a circulaţiei acestora pe parcursul păstrării lor în arhiva
Comisiei. Documentele pot fi scoase din evidenţa arhivei în cazul selectării, deteriorării
ireparabile, cînd sunt predate la păstrare în arhiva de stat sau cînd se constată lipsa
acestora.
În toate cazurile menţionate mai sus, persoana responsabilă de păstrarea
documentelor este obligată să întocmească procesul-verbal, care va fi prezentat comisiei
permanente de expertiză spre aprobare, fiind coordonat cu Serviciului de Stat de
Arhivă.După expirarea termenelor-limită de păstrare provizorie a documentelor, stabilite
de Regulamentul Fondului Arhivistic de Stat, ele se depun la păstrare permanentă în
arhiva de stat.
6. ŞEDINŢELE COMISIEI
Forma de lucru a Comisiei este şedinţa. Şedinţele Comisiei sînt deliberative, dacă la
ele participă majoritatea membrilor cu drept de vot deliberativ. Prezenţa membrilor
Comisiei la şedinţă este obligatorie. Şedinţele Comisiei sînt ordinare şi extraordinare. În
22
perioada dintre alegeri, şedinţele ordinare se desfăşoară o dată la două săptămîni - marţi,
în perioada alegerilor - de două ori pe săptămînă, marţi şi vineri.
Şedinţele extraordinare se convoacă ori de cîte ori este necesar prin dispoziţia
preşedintelui Comisiei. Şedinţele extraordinare pot fi convocate şi la cererea a cel puţin 5
membri ai Comisiei. Ordinea de zi a şedinţei cuprinde chestiunile ce urmează a fi
examinate în şedinţă şi numele raportorului (coraportorului). Ordinea de zi se aduce la
cunoştinţa membrilor Comisiei, de regulă, cu 24 ore înainte de începerea şedinţei ordinare
sau cu 12 ore înainte de începerea şedinţei extraordinare. Ordinea de zi a şedinţelor
anunţate se publică pe site-ul oficial al Comisiei, în termenele stabilite.
În avizul despre convocarea şedinţei, pe lîngă ordinea de zi, data, ora şi locul
şedinţei, se indică modul de familiarizare a membrilor Comisiei cu proiectul şi/sau
proiectele de documente ce urmează a fi examinate la şedinţă, cu timpul acordat pentru
raport, discuţii, luări de cuvînt şi alte probleme care se supun examinării în şedinţa
Comisiei. Proiectul ordinii de zi se întocmeşte la propunerea preşedintelui,
vicepreşedintelui, secretarului sau a membrilor Comisiei care au cerut convocarea
Comisiei în condiţiile art. 25 din Codul electoral şi se supune aprobării Comisiei la
începutul şedinţei. Dacă şedinţa se va desfăşura în lipsa unui sau mai multor membri ai
Comisiei, preşedintele, vicepreşedintele sau secretarul Comisiei sunt obligaţi să aducă la
cunoştinţa membrilor Comisiei prezenţi în şedinţă informaţia privind motivul absenţei
membrului respectiv.
Dezbaterile asupra problemelor se fac în ordinea în care acestea sunt înscrise pe
ordinea de zi. Dezbaterile încep cu prezentarea succintă de către raportor a problemei
înscrise pe ordinea de zi. Se interzice intervenţia unui membru al Comisiei în discuţii în
timpul prezentării de către un alt membru al punctului său de vedere.
Preşedintele Comisiei are dreptul să limiteze timpul acordat pentru luările de cuvînt
în funcţie de obiectul dezbaterii. În acest scop, el poate propune Comisiei spre aprobare
durata de timp ce va fi oferită fiecărui vorbitor, precum şi durata totală pentru dezbaterea
proiectului de hotărîre, care nu poate depăşi:
pentru prezentarea proiectului de hotărîre – 15 minute,
cuvîntul de totalizare – 5 minute,
dezbateri – 3 minute,
informaţii şi comentarii – 2 minute.
23
Membrul Comisiei este obligat ca în luarea sa de cuvînt să se refere exclusiv la
problema care formează obiectul dezbaterii. Asupra unui subiect aflat în discuţie un
membru al Comisiei poate să intervină cel mult de două ori. Preşedintele poate propune
să fie încheiate dezbaterile asupra unor probleme luate în discuţie la şedinţă. Propunerea
privind încheierea dezbaterilor se aprobă cu acordul majorităţii membrilor prezenţi. El
asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor. În cazul în care ordinea este perturbată,
preşedintele poate să întrerupă dezbaterile şi să ceară respectarea prezentului Regulament,
fiind în drept:
a) să cheme la ordine;
b) să lipsească vorbitorul de cuvînt;
c) să ceară eliminarea din sală a persoanelor, altele decît membrii Comisiei, care
împiedică desfăşurarea şedinţei.
Membrilor Comisiei li se acorda dreptul la replică, în situaţia în care la adresa lor au
fost aduse acuzaţii de un alt membru.
Şedinţele Comisiei se desfăşoară în limba de stat sau, după caz, în limba rusă,
asigurîndu-se în caz de necesitate traducerea în altă limbă. Actele Comisiei se întocmesc
şi se adoptă în limba de stat, urmînd, după caz, să fie traduse în limba rusă. Şedinţele sînt
publice. Reprezentanţilor mijloacelor mass-media din ţară şi străinătate li se garantează
dreptul de a asista la şedinţele Comisiei. Dacă la şedinţa Comisiei participă persoane
invitate, preşedintele Comisiei informează membrii Comisiei despre componenţa şi
numărul de persoane invitate la şedinţă.
Lucrările şedinţei se consemnează în procesul-verbal. În procesul-verbal al şedinţei
se introduc în mod obligatoriu toate observaţiile şi propunerile membrilor Comisiei
privind problemele luate în discuţie şi, după caz, opinia separată prezentată în scris,
inclusiv a reprezentanţilor cu drept de vot consultativ. Procesul-verbal este semnat de
către preşedintele şi secretarul Comisiei. În cazul în care preşedintele Comisiei este în
imposibilitatea de a participa la şedinţa respectivă, atribuţiile acestuia sînt exercitate de
către vicepreşedintele Comisiei. Secretarul Comisiei este responsabil de întocmirea
proceselor-verbale, ţine evidenţa hotărîrilor adoptate şi mersul executării lor, asistă
preşedintele în realizarea atribuţiilor ce-i revin.
Sesizările oficiale (prezentate în scris) ale partidelor, organizaţiilor social-politice,
blocurilor electorale, precum şi ale candidaţilor independenţi depuse la Comisie în
24
perioada dintre şedinţe, urmează a fi examinate la şedinţa imediat următoare cu adoptarea
unei hotărîri.
Bibliografie :
Constituţiea Republicii Roldova,
Codul electoral.
Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale
H O T Ă R Î R E pentru aprobarea Instrucţiunii privind lucrările
de secretariat în Comisia Electorală Centrală.
„ Drept constituţional”, T. Cirnat, Chisinau 2010.
25