Comert International - Sistemul Vamal
-
Upload
nicoleta-si-adrian -
Category
Documents
-
view
260 -
download
3
Transcript of Comert International - Sistemul Vamal
SISTEMUL VAMAL AL ROMANIEI
Definitia
In calitatea de componenta a sist. Econ. General, sist. vamal cuprinde:
-cadrul juridic al active. vamale format din legi, decrete si alte reglem. cu caracter normativ ;
-cadrul institutional format din instit. si organele cu atrib. in dom. vamal ;
-ansamblul orientarilor politicii vamale a statului.
Cadrul juridic vamal
Princ. acte normative care alcatuiesc cadrul juridic vamal sunt :
-legea 1441/1997 priv. codul vamal al Ro ;
-HG 1114/2001- pt. aprobarea regulam. de aplicare al codului vamal al Ro ;
-tariful vamal de import al Ro ;
-conventiile vamale ;
-acordurile comerciale ;
-HG, ordonanatele si alte acte normative priv. dom. vamal.
Dintre acestea putem considera drept elemente de baza ale intregului sist. vamal codul
vamal si regulamentul de aplicare a sa.
Codul vamal cupr. normele unice si generale cu aplicabilitate uniforma si
nediscriminatorie pe intreg teritoriul tarii si tuturor categ. de persoane fiz. si jur. Incidenta
codului vamal se intinde pe intreg terit. Asupra caruia statul isi exercita suveranitatea, terit. care
include supraf. solului, subsolul, zona marii teritoriale stabilita in gen. la 12 mile maritime de la
tarm si coloana aeriana de deasupra solului si apelor inclusiv a marii teritoriale.
In consecinta, toate bunurile care intra/ies din tara pe cale licita, normala prin punctele de
ctrl. pt. trecerea frontierei sau in situatii speciale (bunuri parasutate, bunuri aflate la bordul navei
straine esuate in marea teriroriala, etc.) cad sub incidenta prevederilor codului vamal.
Bunurile intrate/iesite in/din tara sunt supuse mai intai ctrl de frontiera care consta in ctrl
documentar vizand impiedicarea trecerii frauduloase. Concomitent sau ulterior ctrl p-zis de
1
frontiera se efect. ctrl sanitar, sanitar-veterinar si fitosanitar de catre organele specializate ale
Min. Sanatatii si Min. Agriculturii, apoi ctrl vamal efectuat de autoritatea vamala.
Ctrl vamal consta in verificarea existentei si autenticitatii documentelor, examinarea
documentelor, examinarea documentelor fin-contabile si a altor inscrisuri ale titularilor de
operatiuni, ctrl mijloacelor de transport, ctrl bagajelor si a altor mf transportate sau aflate asupra
persoanelor, efectuarea de anchete administrative cu scopul de a asigura respectarea reglem.
vamale si a altor norme aplicabile marfurilor aflate sub supraveghere vamala.
In baza Acordului Vamal si a regulam. de aplicare a acestuia este creat cadrul
institutional al autoritatilor vamale si sunt instituite regimurile vamale achitabile diferitelor
categorii de operatiuni de comert exterior.
Structura institutionala si atributiile autoritatii vamale
Inceput cu octombrie 1997 struct. org. a autoritatilor vamale este compusa din :
-Directia Generala a Vamilor ;
-10 directii vamale regionale ;
-peste 100 birouri vamale in cadrul carora functioneaza si numeroase puncte vamale.
Directia Generala a Vamilor are personalitate juridica, patrimoniu propriu si cont in
banca. Organizarea si functionarea ei se fac prin HG. Struct ei organiz este aprobata de catre
Min. Finantelor Pub. Ea este condusa de un director cu rang de secretar de stat in Min. Fin.
Princ. atributie a DGV este de a infaptui in numele Min. Fin. politica vamala a guvernului.
Directiile reg. vamale sunt subordonate DGV. Aceasta decide infiintarea si aproba
structura lor org. Alaturi de DGV, dir reg exercita coord. si ctrl efectuarii operatiunilor de
vamuire realizate de catre birourile si punctele vamale asigurand aplicarea uniforma a reglem.
vamale.
Dir. reg. si gen. comunica la cererea ministerelor si a altor instit centrale si a BNR date
fiind activ. de vamuire.
2
Birourile si punctele vamale denumite generic “vami” functioneaza in subordinea DGV
care le aproba structura org. Se infiinteaza prin decizia DGV. Birourile vamale de frontiera se
inf. prin HG. Ca unitati operative ale aut. vamale, vamile desfasoara activ. f. variate si complexe.
Ele pot fi clasificate dupa mai multe crit :
a) dupa poz. fata de frontiera :vami de frontiera, de interior si mixte.
b) In raport cu vol traficului : mari sau mici.
c) Dupa specificul mijl de transport si natura traficului : rutiere, feroviare, fluviale,
maritime, pt micul trafic, pt transp postal sau vami complexe care desf operat comune a
doua sau mai multe tipuri de mai sus.
In contextul procesului de restructurare si modernizare a instit vamale s-a conturat tendinta
de profilare a vamilor de frontiera pe ctrl sumar al mijl de transport, al marfurilor si bunurilor
urmand ca operat de vamuire p-zise sa fie efectuate de vamile din int. Fiecare vama are o
anumita zona de competenta. Toate unit. domiciliate in zona sunt obligate sa indeplineasca
formalitatile de vamuire la vama respectiva. Princ. atributii ale vamilor sunt :
-ctrl vamal al mijl de transport al marfurilor si al bunurilor apartinand pers. fiz. ;
-vamuirea mf la import/export, a celor tranzitate si a celor primite sau trimise temporar din/in
strainatate ;
-supravegherea vamala a bunurilor plasate sub regim vamal ;
-sanctionarea abaterilor de la reg. vamal ;
Comisionarii in vama
Pe langa birourile vamale isi desfasoara activ. firmele de comisionari in vama. Potr.
Codului vamal, comis. in vama este pers. jur. romana care in baza unui contract de comision
efectueaza in nume propriu, dar pe seama comitentilor (titulari de operatiuni comerciale) anumite
activ. vamale. Conditiile de autorizare si functionare ale soc. de comisionare in vama sunt
stabilite prin regulam. de aplicare a Codului vamal. DGV elibereaza autorizatia de comisionare
in vama numai daca solicitantul indepl urm cond :
3
a) are in obiectul de activitate activ. vamale specifice cum sunt :operat. prestate pt terti de
prezentare a marfurilor in vama, de depunere a declaratiei vamale sumare si de detaliu, de
pastrare si manipulare a mf in depozite, etc. ;
In ob. de activitate comisionarii pot avea si act. de import, export, expeditii si transport intl
inclusiv servicii de curierat rapid desf. in nume propriu.
b) detine echipament si personal pt prezentarea mf in vederea vamuirii pt. incarcare,
ambalare;
c) detine sau are inchiriat un spatiu de depozitare de cel putin 500 mp situat in zona de
supraveghere a biroului vamal pe langa care solicita autorizarea;
d) are spatiu de birou si birotica inclusiv echipamentele necesare utilizarii sist. informatic
vamal;
e) nu are in denumire societatii expresii similare cu cele ale autoritatii vamale.
Autorizatia de comisionare se acorda in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii in
functie de solicitare pe durata (ne)determinata pt a desfasura activitate pe langa unul sau mai
multe birouri vamale.
Societatea de comisionare in vama isi indeplineste atributiile legate de vamuirea mf prin
experti vamali atestati si agreati de DGV. Dintre obligatiile pe care in exercitarea aut. sale firma
de comisionare in vama le are menionam :
- sa declare si sa prezinte mf in vederea vamuirii asigurand depozitarea in spatii proprii. La
cererea aut. vamale comisionarul efectueaza manipularea, dezambalarea, reambalarea in cond
pastrarii integritatii mf. ;
- sa asigure completarea corecta a docum. vamale si calculul sumelor cuvenite bugetului de stat ;
- sa constituie la biroul vamal o garantie care sa acopere niv. dr. de import sau de export aferente
mf. supuse vamuirii ;
- sa achite la birourile vamale dr. cuvenite bugetului de stat in cazul in care plata lor nu a fost
efectuata de titularul operatiunii ;
- sa tina evidenta operatiunilor de rulare in mod identic cu evidenta biroului vamal pe langa care
functioneaza ;
- sa pastreze timp de 5 ani toate docum. ref. la operatiunile efectuate ;
- sa pastreze secretul operatiunilor vamale, comerciale, financiare efectuate care nu sunt destinate
publicitatii ;
4
- sa informeze conducerea biroului vamal pe langa care funct. cu privire la orice incalcare a
reglem. vamale de care ia cunostinta, precum si sa furnizeze orice alta inf. ceruta priv. operat. de
derulare ;
- sa primeasca in custodie, sa asigure depozitarea si consemnul cu titlu gratuit a bunurilor ridicate
in vederea confiscarii de catre unit. vamale si organele de cercetare penala.
Din obligatiile mentionate se obs. ca in baza contractului de comision, firma de
comisioane in vama isi asuma in tratarea operatiunii comerciale o solidaritate subsidiara cu
comitentul in ce priveste plata datoriei vamale.
CURS 2
Def. si clasif. regimurilor vamale
Regim vamal=totalit. dispozitiilor legale cu priv. la taxele vamale si celelalte instrum.
vamale care definesc in ultima instanta statutul juridic al mf. supuse operat. de vamuire.
Vamuirea=ansamblul operatiunilor efectuate de autoritatea vamala incepand cu ctrl.
mijloacelor de transport si pana la acordarea liberului de vama.
Codul vamal al Ro si regulam. de aplicare a sa definesc 3 categ. de regimuri
vamale :definitive, suspensive si speciale.
R. V. definitive cuprind : 1)r.v. aplicat importurilor,2)exporturilor, 3)introducerii sau
scoaterii din tara a bunurilor ce apartin calatorilor sau altor p. fiz. necomercianti; 4)misiunilor
diplomatice si oficiilor consulare acreditate in Ro si membrilor acestora.
R.V. suspensive se aplica urmatorelor tipuri de operat. de comert exterior : tranzit vamal,
antrepozit vamal, admisia temporara, transferul marfurior sub ctrl vamal, perfectionarea activa si
pasiva.
R.V. speciale cuprind: r v al zonelor libere si al porturilor franco, rv duty free, rv al
drepturilor de proprietate intelectuala, rv al investitiilor straine, al zonelor defavorizate, al
5
parcurilor industriale, al deseurilor importate, al reexporturilor; rv al transbordarii vamale, rv al
introducerii, scoaterii de bunuri din tara de catre p. jur. in afara act. de comert exterior; rv al
mostrelor, modelelor de referinta si materialelor publicitare; rv al aprovizionarii mijloacelor de
transp. aflate in trafic intl.
RV definitive: sunt acordate automat si pp. aplicarea in maniera completa si cu titlu
definitiv a procedurilor, masurilor si instrum. de pol. vamala si comerciala.
a) rv aplicat importurilor. In sens strict, importul consta in intrarea mf. straine in tara,
destinate introducerii lor in circuitul econ. nat. Caracterul definitiv al rv al importurilor decurge
din urm 2 aspecte:
-mf. nu sunt introduse in tara temporar ci definitv fiind destinate folosirii in econ. nat. ca bunuri
de productie, de investitie sau de consum;
-autoritatea vamala efectueaza procedura de vamuire in forma completa aplicand toate masurile
de pol. comerciala si incasnad datoria vamala.
Dintre princ. instrum. prin care este instituit regimul vamal al importurilor, rolul cel mai
important il au taxele vamale inscrise in tariful vamal. In cadrul acestui regim procesual de
vamuire se efectueaza in forma cea mai completa parcurgandu-se toate etapele de la prez. mf. in
vama la acordarea liberului de vama.
b) rv aplicat exporturilor. In sens strict, exportul presupune scoaterea definitiva a mf. din
teritoriul vamal al tarii, din circuitul economic intern.
Prima conditie pt. ca marfurile sa poata fi exportate este ca ele sa dispuna de libera
circulatie, adica sa nu faca obiectul unor restrictii sau prohibitii. Sunt considerate prohibite toate
marfurile al caror export este interzis sub orice titlu prin reglem. legale. Restrictionarile pp. doar
indeplinirea unor cond. sau a unor formalitati speciale in vederea exportului.
In cazul neindeplinirii acestor cond. mf. sunt tratate ca prohibite. Potrivit reglem. in
vigoare exportul mf. din Ro este liberalizat. Fac exceptie insa urm. categ.:
-mf supuse unor restrictii cantitative;
-mf sub regimul de ctrl conf angajamentelor intl asumate de Ro priv neproliferarea armelor de
distrugere in masa si a rachetelor cu incarcatura nucleara;
6
-mf restrictionate cant. temporar prin ordinal Min. ind. si comertului in scopul asig. echilibrului
pietei locale sau nationale, securitatii gen, protectiei patrimoniului cultural si artistic si
conservarii resurselor naturale epuizabile.
Mf. exportate sunt supuse unor proceduri de vamuire complete dar mai simplificate
comparativ cu importurile.
Incadrarea tarifara se face in acelasi sistem de denumire si codificare al marfurilor
prevazut pt import. Exportatorul este obligat sa depuna declaratia vamala de export la biroul
vamal in raza caruia isi are sediul, la locul in care mf sunt incarcate/ambalate pt a fi exportate sau
in cazuri justificate la biroul vamal de frontiera.
Valoarea in vama a mf exportate se exprima intr-o valuta agreata de BNR si se considera
franco-frontiera romana.
Procedura de vamuire la export nu pp de regula determ. cuantumului taxei vamale.
Operat. de vamuire se finalizeaza tot prin acordarea de catre aut. vamale a liberului de vama la
export care incumba obligatia exportatorului de a scoate mf din tara in starea in care se aflau in
mom. incheierii vamuirii.
c) rv aplicat introducerii\scoaterii din tara a bunurilor ce apartin calatorilor sau altor pers.
fiz. necomercianti.
Acest regim difera de cel aplicat mf care fac ob. schimburilor comerciale. Prevederile
acestui regim tb sa tina seama de interesele de facilitare a circ. internat. a pers., de dezv. a
turismului, de frecventa cu care anumite pers. fiz. pot trece frontiera, de calitatea pe care o au
aceste pers., de modalit. de transport, etc.
Calatorii si alte pers. fiz. necomercianti pot introduce sau scoate in bagaje personale sau
prin colete bunuri fara a plati taxe vamale in cond. si in limite necomercializabile stab. in mod
autonom sau in baza conventiilor si a practicilor intl de catre autoritatile vamale.
Actualul regim vamal liberalizeaza cond. si limitele scoaterii si introd. in tara de bunuri
de catre diferite categorii de persoane. Potrivit art 90 din Codul Vamal pt bunurile care nu se
incadreaza in limitele cant. si valorice necomercializabile se aplica la import-tfv de import, iar la
export o tx vamala unica de 20% calculata la valoarea in vama. Ca procedura, pers. fiz. sunt
obligate sa declare verbal sau in scris bunurile si sa le prez. pt. ctrl. la Biroul Vamal. In scris se
declara urm categ. de bunuri :
7
-armele si munitiile, mat. explozibile si nucleare, prod. si subst. stupefiante sau psihotrope si
medicamentele obt din ele ;
-mat. biologice cu potential de contaminare in masa, si prod. si subst. toxice, obiectele din metale
pretioase care depasesc uzul personal si bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic numai la
iesirea din tara ;
In cadrul acestui regim procesul de vamuire este axat pe operat. de ctrl vamal care consta
in confruntarea celor declarate cu bunurile efective. Ctrl se efectueaza prin sondaj. At. cand
exista indicii temeinice de frauda se procedeaza si la ctrl corporal. In sensul regulam. vamal sunt
considerate indicii temeinice de frauda urm. :
-descoperirea in timpul ctrl a unor indicii priv. existenta unor bunuri nedeclarate sau ascunse;
-informatii priv. intentiile de frauda ale pers. in cauza ;
-antecedente constand in contraventii sau infractiuni vamale ale pers. sau comportament
neobisnuite ale pers. in vama.
Liberul de vama se acorda in scris numai pt. bunurile supuse taxelor vamale si verbal in
celelalte cazuri.
d)rv aplicabil misiunilor diplomatice si oficiilor consulare acreditate in Ro
Acest regim se particularizeaza prin faptul ca bunurile destinate uzului oficial al misiunilor
diplomatice si oficiilor consulare si cele dest. folosintei personale a membrilor cu statut
diplomatic sunt scutite de ctrl vamal atat la intrecerea cat si la iesirea din tara in cond. stab. prin
Conv. intl. sau pe baza de reciprocitate. Acest regim se aplica si organizatiilor internat. cu sediul
sau care au reprezentante in Ro.
RV suspensive se aplica unor operat. cu titlu temporar in scopul facilitarii schimburilor
com. intl. Ele presupun:
-suspendarea platii taxelor vamale pe o per. bine delimitata in cadrul careia mf se afla sub ctrl si
suprav. vamala.
Ac. mf. permit operatorilor economici efectuarea unor op. com. fara a-si imobiliza
fondurile pt. plata datoriei vamale. Functiile acestor reg. vamale sunt:
-de a crea posibilitatea circ. libere a mf care nu sunt dest. consumului pe teritoriul tarii;
-de a atrage mf. pt. a fi utilizate temporar sau pt a fi prelucrate.
8
Rv suspensive se acorda numai la cerere. Solicitarea formulata in scris se aproba numai
daca :
-operat. com. vizata se incadreaza in tipul de operat. benef. a reg. suspensiv solicitat;
-daca operatorul economic are capac. sa efect. operat. carora le este destinata mf pe perioada
suspendarii;
-daca sunt intrunite cond. pt.ca aut. vamala sa poata exercita ctrl si suprav. vamala ;
-daca titularul operat. garanteaza plata datoriei vamale.
In aprobarea cererii se mentioneaza in mod expres per. de suspendare; in fct. de destinatia
pe care mf o primeste reg de suspendare acordat se poate finalize la sf. sau in cadrul termenului
de suspendare prin scoaterea de sub regimul de supraveghere si plasarea sub alt regim definitiv
sau suspensiv.
Regimuri vamale suspensive sunt prevazute in legisl. pt. urm. tipuri de operat.:
1. tranzitul vamal: transp. mf. de la un birou vamal la altul sub supraveghere vamala dar
fara a fi supuse platii drepturilor vamale. Acest regim se acorda :
-mf. aflate in trafic intl pe terit Ro intre doua pct vamale de pe terit. unei terte tari ;
-mf nevamuite la intrarea in tara aflate in trafic spre pctul de vamuire la care au fost dirijate;
-mf vamuite la exp. in int. tarii aflate in trafic pe parcurs intren pana la pct de iesire din tara.
Pt. mf transp. cu mijl. rutiere sau pe cale ferata se aplica sist. de tranzit comun al UE.
Potr. ac. sist titularul tranzitului vamal este transportatorul mf. El este obligat sa depuna
direct sau prin reprez. la biroul vamal de plecare la declaratia vamala de tranzit insotita de
specificatii, facturi si alte documente.
Perioada de tranzitie se stab. de catre BV de plecare in fct. de categ mijl de transp,
distanta de parcurs, cond atmosferice. Durata tranzitului nu poate fi > de 8 zile in transp cu mijl
rutiere si de 20 de zile pe cale ferata.
BV de destinatie confirma in termen de 3 zile prezentarea mf sosite si a declaratiei
vamale. Daca transportatorul nu prez. mf la destinatie, le prez. cu lipsuri sau substituiri este
obligat sa plateasca taxele vamale aferente care devin exigibile.
2.antrepozitul vamal :este un depozit infiintat si care funct. cu aprobarea si sub ctrl aut.
vamale in care pot fi depozitate mf straine inainte de a fi supuse oricarei masuri de pol. com. si
de impunere vamala si mf romanesti vamuite la exp. pana la expedierea lor spre dest. straina.
9
Dupa expirarea per. de antrepozit, mf straine dest. sa intre in circ. econ. intern li se aplica
un regim vamal definitiv sau suspensiv adecvat. Celelalte pot fi expediate catre o dest. straina
iesind de sub incidenta legislatiei rom. Reg. de antrepozit se poate incheia prin:
-importul mf;
-plasarea mf sub alt regim vamal suspensiv;
-reexp. mf antrepozitate;
-exp. mf romanesti;
-abandonarea mf in fav. statului roman;
-distrugerea mf sub ctrl vamal.
CURS 3
3.admisia temporara are ca obiect bunuri dest a fi reexportate in aceeasi stare cu
exceptia uzurii normale. Asemenea bunuri pot fi introduse in tara cu exonerarea totala sau
partiala a platii drepturilor de import.
Regimul de admitere temporara poate fi autorizat pt bunurile pt care sunt indepl cond de
identificare a naturii mf straine. Reg. de admisie temporara cu exonerarea totala a platii tx
vamale si a altor dr de import este prevazut in mod expres pt urm categ de bunuri:
-materialele profesionale pt radiofuziune, TV necesare pt executarea profesiei de catre o pers.
stabilita in strainatate ;
-bunurile dest. sa fie prez. sau utilizate la expozitii, congrese, targuri, congrese sau alte
manifestari similare ;
-materiale pedagogice si stiintifice, mat. medico-chirurgical si de laborator dest. spitalelor sau
instit. sanitare, ambalajele ce urm sa fie reexportate, mijl de transport, anumite mf de ocazie
intrate in tara pt vanzari la licitatii, pt anzarea dupa incercare.
4.transf. sub ctrl vamal este o operat care are ca obiect mf introduse in terit. vamal al Ro
care inainte de intrarea in circuitul nat. sufera de o serie de prelucrari de natura sa le transf felul
sau starea.
10
Conditiile acordarii aut de transf sub ctrl vamal sunt ca mf sa se regaseasca in produsele
rezultate si sa nu mai poata fi reconstituite dupa ce a avut loc transformarea. Nu se acorda o
asemenea autorizatie at cand operat. ar duce la eludarea regulilor de origine sau a restrictiilor
cant. impuse mf importate.
Plata dr de import si aplicarea oricarei masuri de pol com sunt suspendate pe durata
transf, ele aplicandu-se insa produselor obt in mom introducerii in circ. econ.
Incheierea regimului de transf. sub ctrl vamal se face de titularul aut. prin declaratia
vamala de detaliu. La intocmirea ei se tine seama de cant mf straine transf prin aplicarea unei
rate de randament. Cant. de mf ramasa netransformata capata si ea o anumita dest. vamala. Pt
bunurile rezultate din transf care sunt importate val. in vama se det. in fct. de optiunea titularului
autorizatiei prin una din urm metode:
-pe baza pretului de vanz cu cond ca ac sa fie real ;
-pe baza valorii in vama a unor mf similare importate intr-un mom apropiat.
Din ac preturi se deduc chelt de transformare.
5.perfectionarea activa se ref la mf importate, dest a fi supuse unor act. de prelucrare
generatoare de produse care vor fi livrate in compensatie pt. achitarea fact. de import. Tipic pt
acest gen de operat este lohn-ul activ care pp importul de mat prime, mat, echip, design pt
fabricarea unor produse din care o buna parte vor fi livrate partenerului drept compensatie.
Regimul vamal al perfect. active prevede plata dr. de import pt mf dest. prelucrarii si
restituirea lor cu ocazia livrarii produselor in compensatii.
Autorizatia de perfectionare activa se elibereaza numai pers. jur. romane cu cond.
identificarii mf importate in produsele compensatoare. Pt a i se restitui tx vamale, titularul
autorizatiei tb sa faca dovada ca prod. compensatoare obt. din mf importate au capatat una din
urm dest :
-au fost exportate sau au fost plasate in vederea exportului ulterior in regim de tranzit de
antrepozit vamal, de admitere temporara sau au fost introduse intr-o zona libera. Titularul tb sa
depuna la BV declaratia vamala de incheiere a regimului insotita in mom resp sau intr-un
interval de cel mult 15 zile de decontul de justificare a materialelor de import. Proportia ac mat
se det pe baza unei rate de randament si a unei chei de repartitie cant. sau valorica.
Produsele compensatorii care nu sunt exportate pot fi introd. in circ. econ. intern in regim
de import. Pt ele nu se restituie cuantumul tx vamale aferente mf din import, din componenta lor.
11
6.perfectionarea pasiva (lohn-ul pasiv) are ca ob trimiterea temporara dar in regim de
export definitiv a unor produse spre prelucrare in strainatate si importul de produse in
compensatie cu exonerarea totala sau partiala a platii dr de import. Exonerarea consta in
deducerea din cuantumul dr de import aferente prod compensatorii importate, a dr de import care
s-ar fi perceput la aceleasi date pt mf exportate daca ele ar fi fost importate in Ro din tara
partenerului unde a avut loc prelucrerea pasiva.
Regimurile vamale speciale
1.regimul zonelor libere : este reglem. prin lg. 84/92. Aceste zone reprez. enclave
teritoriale exceptate de la regimul vamal in vigoare pe restul terit nat. Ele sunt constit in scopul
promovarii scimburilor intl, atragerii de capital strain, introducerii noilor tehnologii si cresterii
posibilitatilor de valorificare a resurselor econ nationale.
Asemenea zone sunt localizate la confluenta punctelor de trafic intl intens, de regula in
apropierea pct de trecere a frontierei in porturile maritime sau fluviale. Obiectivul de activitate al
zonelor libere include mult mai multe operat. decat cele de comert exterior. Astfel, aici pot fi
desfasurate act. ca : prelucrarea, asamblarea, conditionarea, fabricarea, desmembrarea si
fabricarea mf, depozitarea, masurarea, ambalarea, sortarea, marcarea, expertizarea si testarea mf,
tranz. financiar-bancare si de vanzare-cumparare inclusiv prin burse si licitatii, transporturi si
expeditii interne si internat., navlosirea si aprovizionarea navelor, inchirieri si concesionari de
cladiri, spatii de depozitare, terenuri pt constructii de obiective economice si hoteliere, prestari
servicii si alte activitati.
Infiintarea si delimitarea teritoriala a zonelor libere si a unitatilor vamale si greniceresti
corespunzatoare lor se fac prin HG la solicitarea ministerelor interesate si a autoritatilor
administratiei publice locale. Prin respectiva hot. se indica localizarea si perimetrul Zonei, se
aproba regulam. de organizare si functionare, regimul de exploatare, administrare si control,
modul de percepere a tx si tarifelor si mijloacele necesare supravegherii vamale si graniceresti.
Administratia unei zone libere este organizata si functioneaza ca o regie autonoma. Veniturile
administratiei provin din taxe pt licente de desfasurare a activitatii, venituri din inchirieri,
concesionari sau din alte surse.
La nivel national in cadrul departam ministerial al transporturior s-a constituit Agentia zonelor
libere care coordoneaza activ. administratiilor. Activ.incluse in ob de activ. al zonelor pot fi
12
realizate de persoane fizice si juridice romane sau straine numai pe baza de licente elib. de
Admin. Zonei.
Concesionarea terenurilor si constructiilor din zonele libere se poate face pe o durata
variabila in funct de valoarea investitiei sau specificul activitatii, dar un poate depasi termenul
max de 50 de ani. Tarifele pt inchirieri si concesionari sunt stabilite prin contractele dintre
administratia zonei si ag econ.
Specificul regimului vamal al zonelor libere consta in aceea ca intrarea si iesirea catre
strainatate a mf din perimetrul zonelor are loc cu exceptarea de la plata drepturilor vamale.
Aceasta inseamna ca :
- mijl de transport, mf si alte bunuri prov din strainatate sau destinate altor tari sunt
introduse /scoase din zonele libere fara plata de tx vamale si impozite;
- spre deosebire de acestea, mijl de transport, mf si alte bunuri de origine romana sau
importate care provin din teritoriul vamal al Ro sunt introduse in zonele libere cu
respectarea prevederilor legale si a formalitatilor impuse de regimul vamal al exp. sau a
trimiterii temporare ; se subintelege ca in cazul in care dupa intrarea in zona libera,
bunurile romanesti capata o dest straina, cf prevederii precedente iesirea este libera; fac
exceptie de la aplicarea reg obisnuit al exp urmatoarele:
mat si accesoriile romanesti care intra in zonele libere pt a fi folosite la fabricarea
unor bunuri si bunurile romanesti utilizate pt constructii, reparatii si intretinerea
obiectivelor pe terit zonelor libere.
Aceste bunuri sunt introduse in zonele libere cu indeplinirea formalit. de import, dar
cu scutirea de plata a tx vamale.
- intrarea bunurilor din zona in terit vamal al Ro are loc cu indeplinirea cond. si a
formalitatilor privind imp sau, dupa caz, primirea temporara. De remarcat, toate op.
financiare aferente activ. din zona se desfasoara in valuta. Pe langa regimul vamal
favorabil gr de activitate in zona pt agentii econ straini este sporit prin faptul ca activ.
desfasurate aici sunt scutite de TVA, accize si impozite pe profit pe toata durata
exercitarii lor. Sunt garantate prin lege repatrierea profitului si transferul in strainatate al
K si profitului in cazul lichidarii sau restrangerii activ. dupa plata tuturor obligatiilor catre
statul roman.
13
Introducerea in zonele libere de bunuri a caror import este prohibit pe terit Ro este interzisa si
constitiuie infractiune. Acest fapt si aplicarea reg de import si export bunurilor care circula intre
teritoriul vamal al Ro si zona libera fac necesara activ. de supraveghere vamala.
Autoritatea vamala are dreptul si obligatia de a efectua suprav. si ctrl mf care intra,
stationeaza sau ies din zonele libere pt a se asigura ca operatiunile la care sunt supuse se desf. in
conditii legale.
Printre faptele care pot fi depistate ca fiind contraventie sau infractiune se numara:
- desf. altor activ. decat cele pt care s-a acordat licenta ;
- introd/scoaterea din zona de bunuri neinsotite de docum. sau cu documente false;
- introd in zona de bunuri prohibite la import sau export si intrarea in zonele libere fara
permis sau fara aprobarea administratiei.
14
CURS NR 6
Controlul vamal fizic se face de ag. vamali, in prezenta declarantului vamal si a
transportatorului. Cand declarantul refuza sa asiste, autoritatea vamala fixeaza in scris un termen
si daca declarantul nu da curs somatiei procedeaza din oficiu la efectuarea ctrl pe chelt.
declarantului.
Metoda de ctrl difera in fct de nat mf si mijl de transport. Cel mai frecvent se practica
sondajul pe mijl de transport pe rampe sau cheiuri sau pe platformele de manipulare din
terminale.
Pt mf de masa ctrl se poate face numai prin observare. In caz de indicii temeinice de
frauda, mf se cantaresc pe chelt declarantului. Cand este cazul se preleva componentele sau
esantioanele pt probe.
Pt transportate prin conducte sau energie electrica, ctrl se face prin citirea contoarelor.
Atat modalitatea de ctrl cat si rezultatul sau se subliniaza pe declaratia vamala. In urma ctrl fizic
=> daca felul si cant. mf constatate corespund celor inscrise in declaratia vamala.
Acordarea liberului de vama
Imbraca forma unui doc scris sau electronica prin care aut vamala se lasa la dispoz.
titularului declaratiei, bunurile vamuite pt a putea fi fol in concordanta cu scopul declarat pe baza
caruia ele au fost plasate sub un anumit regim vamal.
Conditiile acordarii liberului de vama sunt :
-respectarea tuturor procedurilor vamale
-efectuarea formalitatilor de vamuire
-prezentarea doc care atesta efectuarea platii datoriei vamale.
Pana la aparitia extrasului de cont al BV pt sumele incasate, liberul de vama ramane
revocabil. Mf importate pt care nu s-a acordat liberul de vama raman sub suprav. vamala pe chelt
declarantului operat. pana la clarificarea situatiei.
Mf dest exporturilor pt care nu s-a acordat liberul de vama pot fi inapoiate in interiorul
tarii de catre exportator.
15
Tariful vamal de import al Ro
1. Adaptarea TV la cerintele econ de piata
TV de import este principalul instrument prin care in baza codului vamal si regulam de aplicare
al sau este instituit regimul vamal al importurilor. In perioada postbelica I TV de imp al Ro a fost
adoptat in dec 1976 pt integrarea in GATT.(1977-1998 a functionat). In I an al tranz. I-au fost
aduse anumite modif. pt a putea fi aplicat tuturor ag econ indiferent de forma de propr. si la toate
produsele care faceau ob importurilor.
S-a avut in vedere formarea corecta a preturilor liberalizate pt mf provenite din imp., toti
ag econ fiind obigati sa ia in calcul tx vamale. Chiar cu aceste modificari vechiul tarif nu putea
raspunde noilor exigente impuse de trecerea la econ de piata si nici nu era compatibil cu
prevederile conventiei vamale din 1983 priv sist armonizat de descriere si codificare a mf. Drept
urmare Min Fin si Com a elaborat un nou tarif vamal de imp a Ro ce a intrat in vigoare de la 1
ian 1992 aplicandu-se tuturor mf care fac ob imp. Noul tarif a fost conceput incat sa indepl urm
functii :
-de pricipal instrument de pol comerciala menit sa sprijine proc de reforma econ. si de tranzitie la
econ de piata si de racordare a econ nat. la econ mondiala.
-de instrum de protectie admis si in cadrul GATT permitand statului Ro sa protejeze anumite ram
de importanta econ sau strategica.
- fiscala- tx vamale incasate reprez o importanta sursa de venituri la bug de stat.
- instrum de negociere bilaterala sau unilat pt obtinerea de concesii valutare de nat sa promoveze
exporturile Ro.
Ca expresie a efortului statului roman de aliniere la practicile intl si de armonizare a reg
vamal cu cel al partenerilor, la baza nomencl noului tarif a fost adoptata codificaraea cu 6 cifre a
sist armonizat de codificare a mf.
In mar 1993 clasif mf in tariful vamal a fost detaliata de la 6 la 8 cifre realizandu-se prin
ac. si armonizarea cu nomencl combinata a UE.
In ultimii ani, la baza nom vamal din tariful de import au stat :
-sist armonizat varianta 1996
-nomenclatura comb a UE varianta 1998
16
Dupa nr de coloane de tx vamale ac tarif s-a incadrat de la inceput in categ TV compuse.
Spre deoseb de tariful abrogat in I varianta, noul avea 3 coloane cu tx :
-intitulata “taxa vamala” cuprinde tx vamale conventionale aplicate de Ro importurilor din tarile
benef a clauzei nat c. mai favorizate
-intit. « SGPC » cuprindea tx preferentiale aplicate importurilor din tarile semnatare ale
acordului priv sist global de preferinte comerciale
- intit. « P 16 » erau inscrise tx aplicate in rel cu tarile semnatare ale protocolului priv negocierile
com intre tarile in curs de dezv(Protocolul celor 16).
Pe masura incheierii de noi acorduri de liber scimb si aranjamente pt reglem rel com, in
noul context, nr de coloane a crescut la 5 prin adaugarea col CE (comunit. Europeana) pt
importurile din UE si o col AELS pt mf din Asoc europeana a liberului schimb.
Noua varianta a tar adoptata in1995 pt perioada 1995-2004 cuprindea initial 7 col, dar a
ajuns in 2000 la 13 col.
2.Tariful vamal integrat al Ro(TARIR)
In perspctiva integrarii Ro se confrunta nu numai cu problema armonizarii si alinierii TV
cu cel al UE, ci chiar cu problema preluarii TARIC(tar vam integrat comunitar). S-a precizat
necesitatea integrarii TARIR in concordanta cu struct. si principiile TARIC.
In proc de preluare a aquisului comunitar si asimilarii instrumentelor de aplicare a
acestora, un colectiv de specialisti din cadrul Dir Gen a Vamilor a demarat in 1999 activ de
elaborare a TARIR. Cerintele la care raspunde ac initiativa sunt urm :
-permite aplicarea uniforma si in maniera nediscretionara a legisl si reglementarilor in domeniul
vamal. Intrucat TARIR inventariaza toate actele normative cu incidente asupra activ. de vamuire
a fiecarei mf sau grupe de mf, el permite atat ag econ titulari ai op de vamuire cat si
functionarilor vamali cunoasterea continutului si modul de aplicare a dispozitiilor legale. Se evita
coruptia ag vamali, eventualele presiuni ierarhice sau sefilor ierarhici asupra lor in scopul
aplicarii corecte a unui tratament vamal mai favorabil.
- contribuie prin aplicarea uniforma a legislatiei la asanarea mediului de afaceri din Ro
-permite informatizarea completa a operat. de vamuire
- creaza posib.preluarii integrale in mom aderarii la TARIC.
17
TARIC a fost redactat si urma ca in 2002 sa fie publicat si aplicat. Publicarea a fost anulata pana
in 2005. Ref la struct, codificarea si continutul TARIC, ele sunt simetrice cu cele TARIR care
cuprinde :
- legisl din dom vamal codificata si raportata la produse si grupe de prod(coloane si anexe)
- - codificarea, den si clasif. mf potr. dispoz. sist armonizat si nomenclaturii combinate a
UE.
- Coloanele de tx vamale
- Regulile gen pt interpretarea nom
- Reg comune pt nom si datoria vamala
- Note de subsol
- Coduri aditionale redate la sf. fiecarui capitol
LEGISLATIA :inscrisa abreviat in diverse col este inventariata amanuntit in listele anexe care
cuprind :
-unele reglementari cu car. gen.
-reglem priv regimurile preferentiale sau speciale
Listele actelor normative cu caracter gen indica pt fiecare mf si grupa de mf dispozitiile legale
ref la tx conventionale.
Listele ref la regimurile pref indica masuri ce recurg dintr-o serie de acorduri pe care Ro le are
incheiate cu unele tari si grupe de tari :
-ac de asociere cu tarile UE
-ac de liber schimb cu tarile AELS
-ac cu tarile CEFTA
-ac cu Turcia, Israel, Rep Moldova
-ac priv sist global de preferinte generale cu tarile in curs de dezv SGPC
-protocolul celor 16.
Listele ref la masurile speciale indica actele normative care indica reduceri, exceptari de tx
vamale, prohibitii la import/export, conventii speciale cu privire la unele prod cum ar fi:
-produsele CITES a caror comercializare e reglem prin conv intl priv com intl cu specii salbatice
de fauna, flora adoptata in1973 la Washington(Ro a aderat in 1994)
-prod care intra sub incidenta reglem ANCESIAC- ref la armamente, munitie, prod cu dubla
utilizare.
18
CODIFICAREA MF este cu 10 caractere si are la baza nom sist armonizat de descriere si
codificare a mf si nom comb a UE.
Dintre ele, I 2 cifre reprez codul cap din sist armonizat, urmatoarele 2- codul pozitiei din sist
arm, 5,6- codul subpoz din sist, 7,8- codul subdiviziunii nomenclaturii comb, 9,10 – codul subdiv
TARIR
Detalierea codurilor la niv de 8 cifre este fol pt operat de export, iar cele cu 10 cifre pt operat de
import. In cazul unor masuri specifice ce nu au putut fi surprinse in codul de 10 cifre li se adauga
coduri aditionale de 4 cifre.
19
CURS 8
Cel de al II lea criteriu de baza al mf prelucrate se aplica produselor obt si din materiale
provenind din terte tari decat Ro, UE sau tarile din spatiul european. Ac produse sunt incluse in
listele protocolului care prevad pt fiecare categ de mf procentajele minime ale materialelor ce
provin din UE sau Ro in pretul de uzina a prod finit pt ca el sa poata fi vazut original de una din
partile acordului.
Protocolul nr 4 indica drept doc de atestare a originii fie certificatele de circulatie a mf de
tipul E1, fie declaratia pe factura. Potr reg vamal, BV poate solicita verif certif de origine daca se
consta neconcordante cu celelalte documente sau daca exista dubii asupra realitatii datelor din
cintinutul acestuia.
Daca neconcordantele vizeaza fondul operatiunii, regimul preferential se acorda numai
dupa efectuarea verificarii. Daca nu sunt vizate aspecte de fond sau exista doar dubii, reg vamal
pref se acorda, dar ulterior se solicita verif dovezii de origine. In toate cazurile in care se constata
acordarea neintemeiata a reg preferential, aut vamala intocmeste actele constatatoare si dispune
recuperarea datoriei vamale.
Cand regimul pref se acorda in limita unui contingent cant. sau valoric, declaratia de
valoare in vama tb insotita de certif de import al mf contingentate emis de aut competenta. In
afara tratamentului pref, al scaderii si elim de tx convenite prin acorduri, legisl in vigoare
prevede anumite scutiri si exceptari de la impunerea vamala.
Tb facuta o distinctie intre scutirea si exceptarea de la impunerea vamala. Scutirea pp
eliberarea de oblig de plata pt toate drepturile vamale. Spre deosebire de aceasta, exceptarea
inseamna numai scutirea de plata a tx vamale p-zise si nu de achitarea celorlalte dr vamale.
Categ de bunuri care care se bucura de scutiri de la impunerea vamala sunt :
-ajutoarele si donatiile cu caracter social-umanitar, cultural, sportiv, didactic primite de org cu
car umanitar si cultural, de ministere si alte organe ale admin. pub., sindicate si partide politice,
org de cult, federatii, instit de invatamant ;
-mostrele fara valoare comerciala, mat publicitare, de reclama si documentare, mat pt probe,
experimentari sau cercetari si bunurile straine ce devin, potr. legii, proprietatea statului.
20
Pt ca aceste bunuri sa fie scutite de la plata impunerii vamale, tb sa fie intrunite urm
cond :
-sa fie trimse de expeditor destinatarului fara nici o oblig de plata ;
-bunurile sa nu faca ob comercializarii ulterioare ;
-sa nu fie utilizate pt prestatii catre terti din care sa se obtina venituri ;
-bunurile sa fie incluse in patrimoniul pers jur si sa fie inreg in evidenta contabila proprie.
In cazul in care destinatia acestor bunuri se schimba, se impune indeplinirea
formalitatilor vamale si achitarea dr vamale. In aceasta situatie valoarea in vama se calc la cursul
de schimb valabil in ziua constatarii schimbarii destinatiei.
Urmarirea schimbarii destinatiei bunurilor se extinde pe o durata de 5 ani de la data
intrarii in tara si cade in sarcina garzii financiare. Aceste categ de bunuri scutite de la plata dr
vamale sunt :
- bunurile dobandite prin succesiuni testamentare dovedite pe baza de doc oficiale ;
- bunurile de origine romana ;
- bunurile reparate in strainatate sau cele livrate pt inlocuire
- b. returnate partenerilor exteni in per de garantie
- b. returnate datorita expedierilor eronate
- b importate si comercializate prin magazinele pt servirea in exclusivitate a
reprezentantelor diplomatice.
- b. in regim de duty free cu mentiunea ca in cazul pers fiz ce intra in Ro scutirea de tx
vamale este valabila numai in limita cantitatilor sau valorii stabilite prin actele normative
in vigoare.
Legislatia in vigoare admite si exceptari de la plata tx vamale. Sunt exceptate de la plata tx
vamale de import prod de pescuit maritim si oceanic obt de navele inmatriculate in Ro si care
navigheaza sub pavilion roman si bunurile obt din prod de mai sus la bordul unei nave fabrica ce
indeplineste cond de inamtriculare si navigatie sub pavilion Ro.
Aceste exceptari sunt motivate de faptul ca bunurile mentionate sunt considerate ca
produse obt in Ro. Pt atragerea investitiilor straine sunt exceptate de la plata tx vamale bunurile
dest capitalului social. Pt bunurile care in mom vamuirii nu sunt incluse in cap soc se aplica
regimul vamal obisnuit. Includerea lor ulterioara in cap soc nu atrage restituuirea tx vamale.
21
Bunurile intrate in tara in regim de leasing sunt c-derate in regim de import temporar. Ele
nu sunt supuse platii tx vamale pe per de inchiriere se solicita insa garantarea platii drepturilor de
vama.
Daca la sfarsitul per de inchiriere benef va cumpara bunurile va plati tx vamala calculata
la valoarea ramasa de cumparare exprimata in lei la cursul BNR in vigoare la data incheierii
contractului de cumparare.
La propunerea Min Fin Pub, Guvernul poate aproba si alte reduceri sau exceptari de la
plata tx vamale. Marea majoritate a tx vamale din tariful de import al Ro sunt stab advalorem ca
procent din valoarea mf in vama.
Val in vama e acea valoare luata drept baza de calcul pt determinarea cuantumului tx
vamale. Pt stabilirea ei, codul si regulamentul vamal fac trimitere la Art. 7 al GATT si la acordul
privind aplicarea acestui articol convenit in runda Uruguay. Potr. acestora, metoda de baza pt det
val in vama este luarea in calcul a pretului de tranzactie adica a pretului efectiv platit sau ce
urmeaza a fi platit pt mf in cauza. Cand acest principiu nu poate fi aplicat acordul defineste alte
metode de evaluare bazate pe luarea in calcul a val de tranzactie a mf identice sau similare sau pe
baza unei val det prin luarea in cons a unor elem rezonabile compatibile cu dispoz. GATT.
In masura in care au fost effectuate dar nu au fost incluse in pret, la valoarea in vama se adauga:
-chelt de transport pe parcurs extern pana la frontiera romana;
-chelt de incarcare/desc/manipulare si alte chelt conexe transportului pe parcurs extern.
Regulam vamal mai face urm precizari:
-pt mf primite de pers jur care nu fac ob unor tranz comercial, val in vama este considerata val
inscrisa in doc primite de la exportator.
-pt mf ale caror preturi definitive se stabilesc pe baza de cotatii bursiere sau prin det cant si
calitative prevazute in contract, val in vama se det pe baza facturii proforme emisa de furniz. cu
preturile cunoscute la data intocmirii sale.
Urmeaza ca in termen de 150 zile de la data depunerii declaratiei vamale sa fie prezentata
factura definitiva. Pe baza ei se fac regularizarile priv oblig de plata in vama.
-in cazul bunurilor introduse in tara de pers. fiz., val in vama se stab de MinFinPub pe baza
cataloagelor de mf externe corelate cu preturile interne
-la imp de aurovehicule se face deosebirea intre cele noi si cele folosite; prin nou se intelege veh.
neinmatriculat in strainatate sau inmatr temporar pe o per de cel mult 90 zile de la data cumaparii
22
(val in vama se stab pe baza pretului extern din factura de cump emisa de producator sau de o
firma direct reprez a sa).Pt cele folosite, val in vama se det pe fiecare categorie prin ordin al MFP
in concordanta cu caracteristicile si vechimea tehnica.
Val in vama se exprima in lei. Pt exp in moneda nationala, GATT prevede luarea in
calcul a unui curs de schimb real si face trimitere la legisl nationala. Codul Vamal si Regulam
Vamal prevad ca transf in lei a valorii in vama sa se faca pe baza cursului de schimb afisat de
BNR in joia precedenta saptamanii in care se depune declaratia de valoare in vama.
Declaratia de val in vama insoteste declaratia vamala, facturile, inscrisurile ce atesta chelt
pe parcurs extern si celelalte acte care compun setul de decumente ce se depune in vama. Ea este
intocmita si depusa la vama de importator sau de reprez sau care raspunde solidar pt corecta
declarare a val in vama. Declaratia cuprinde si rubrici la dispoz aut vamale pt cazurile in care
evaluarea nu este corecta.
Fiindca evaluarea in vama comporta uneori calcule si det laborioase, Codul Vamal prev si
posib ridicarii mf din vama cu cond depunerii in termen de 30 zile a doc ce atesta valoarea in
vama si a constituirii unei garantii pt plata dr vamale.
Daca la expirarea termenului de 30 zile n-au fost depuse doc concludente, aut vamala
executa garantia, operatia de vamuire fiind incheiata.
Tx vamale se percep si se vireaza in lei la bugetul de stat. Neachitarea la termenul stab a
tx vamale atrage majorarea sumei de plata cu 0.3% pt fiecare zi de intarziere. Contestatiile sunt
rezolvate de seful unit vamale in cauza, de DirGen a Vamilor sau instanta jud.
Mf scutite temporar de tx vamale vor fi admise numai daca s-a garantat plata ac tx.
Garantarea se poate face prin depunerea la unit vamala a unei sume egale cu cuantumul tx
vamale aferente si respective sau printr-o scrisoare de garantie din partea unei banci din Ro prin
care se angajeaza sa plateasca suma resp.
23
CURS 12
Reguli generale pt interpretarea nomenclaturii:
1) daca articolul prezentat in vama se afla in stare nemontată sau nefinita, dar prezinta
caracteristicile esentiale ale produsului finit, el va fi incadrata ca si acesta din urmă;
2) produsele amestecate sau articolele compuse din materii sau subansamble diferite vor fi
incadrate tarifar in fcţ de materia sau subansamblul care le confera caracterul esential;
cand datorita compozitiei lor marfurile ar putea fi incadrate la 2 sau mai multe pozitii
tarifare, incadrarea se va face la pozitia cu gradul de detaliere cel mai mare.
3) mf ce nu pot fi incadrate nefiind descrise sau denumite in termenii utilizati pt nici una din
pozitiile tarifare, vor fi incadrate la pozitia aferenta unor articole asemanatoare;
4) ambalajele prezentate impreuna cu articolele carora le sunt destinate, se incadreaza
impreuna cu acestea; daca ambalajele sunt folosite in mod repetat ele se incadreaza
potrivit caracterului esential privit ca ansamblu de sine statator.
Tariful vamal integrat
Particularitati ale regimului suspensiv
Regimul de tranzit in UE – consta in transportul mf de la un birou vamal al UE la alt
BV comunitar, fara ca acestea sa fie supuse platilor de taxe vamale sau masurilor de politica
comerciala comună.
Regimul de tranzit vamal – se considera incheiat atunci cand mf si documentele coresp
sunt prezentate la BV de destinatie. Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte BV de
destinatie mf in stare intacta cu masurile de marcare si sigilare aplicate in termenul stabilit de
autoritatea vamala.
In cazul in care tranzitul vamal se realiz. sub acoperirea conventiei TIR sau a
conv. intl. pt admiterea temporara (ATA) in locul declaratiei vamale de tranzit, se prezinta la BV
24
carnetul TIR si ATA ce permit realizarea tranzitului cat si supravegherea vamala a mijl de
transport si a mf transportate.
In UE se folosesc 2 tipuri de tranzit:
1. tr. comunitar extern (T1 in documente) ce se refera la transportul mf ce
provin dintr-o tara terţă intre 2 BV din UE fara plata tx vamale;
2. tranzitul comunitar intern (T2 in documente) ce acopera transportul mf
comunitare intre 2 BV din UE; acest tip de tranzit a fost extins si tarilor AELS
si celor asociate din Europa Centrala si de Est sub numele de tranzit comun.
Titularii de tranzit sunt transportatorii bunurilor. Ei sunt obligati sa prezinte organelor
vamale o declaratie de tranzit ce poate fi insotita de facturi sau alte doc. din care sa rezulte
valoarea bunurilor tranzitate.
In cazul tranzitului, operat. de vamuire consta in controlul vamal exterior al mijlocului de
transport si in verificarea concordantei documentelor de tranzit vamal cu doc de transport
insotitoare.
In caz de suspiciuni, organele au dreptul sa efectueze ctrl vamal al bunurilor transportate
in tranzit. Declaratia vamala de tranzit constituie un titlu executor pt plata tx vamale si a
drepturilor de import in cazul in care transportaorul nu prezinta mf la BV de destinatie.
Regimul de depozit vamal in UE
Depozitul vamal (antrepozit) se poate utiliza at cand exista un decalaj in timp intre
circulatia mf si comercializarea lor. Ac regim se aplica atat la import cat si la export.
Pe perioada in care mf sunt antrepozitate, proprietarul antrepozitului, in calitate de
depozitar si gestionar are urm. dr. si obligatii:
- sa conserve mf;
- sa le supravegheze;
- sa indepliceasca cond. de organizare a depozitului;
- sa se supuna ctrl vamal.
In UE se pot distinge 2 tipuri de depozite vamale: public si privat.
25
1. depozitul public – este destinat depozitarii mf de catre orice pers si este numit si
antrepozit real. Antrepozitul vamal public are o dubla supraveghere: a aut. vamale si a
administratorului (Camera de Comert a statului respectiv sau un port autonom).
Antrepozitele publice sunt localizate mai ales in centrele cu trafic comercial intens.
Costurile de stocare ale mf sunt mai ridicate decat costurile de depozitare in antrepozitele
private deoarece aceste costuri includ si serviciul administratorului.
Pt firmele care nu au experienta in comertul intl, antrepozitul public reprez. o solutie
unica deoarece administratorul antrepozitului se ocupa la solicitarea ag. econ. si cu o serie de
probleme administrative.
2. antrepozitul privt este destinat depozitarii mf de catre cel caruia îi apartine depozitul.
Ele sunt utilizate fracvent de firmele mari. Autoritatea vamala poate cere detinatorului de
antrepozit sa constituie o garantie care sa asigure plata tx vamale de import pt mf nevamuite
aflate in antrepozit.
Garantiile reprezinta 10% din tx vamale care tb platite pt mf de origine terta si 5% din
valoarea TVA pt mf comunitare.
Inscrierea in evidenta operativa a mf aflate in antrepozit tinuta in forma stabilita de
autoritatea vamala, se face imediat ce mf au fost introduse in depozit. In antrepozitele vamale se
depoziteaza si mf supuse operat. specifice regimului de perfectionare activa sau transformare sub
ctrl vamal, evidenta operativa fiind tinuta de proprietarul antrepozitului.
Operat. admise sunt:
- marcarea;
- ambalarea;
- testarea in vederea pregatirii spre vanzare ce tb aprobate de aut. vamala.
Pt aceste operat., mf pot fi scoase temporar din antrepozit si pot fi transferate dintr-un
antrepozit in altul. Pt mf scoase din antrepozitul vamal si vamuite la imp. se platesc tx vamale.
La stabilirea valorii in vama in vederea calcularii tx vamale nu se iau in considerare
cheltuielile cu antrepozitarea, conservarea si supravegherea mf.
Optiunea operatorului intre un antrepozit public si un antr. privat. este rezultatul unei analize
comparative intre costurile si restrictiile impuse in cazul fiecarui tip de antr.
Avantajele pe care antr. vamal le ofera se obtin atat in plan financiar, fiind legate de
suspendarea platii tx vamale coresp. unei perioade de timp cat si in plan logistic, operatorul are o
26
anumita flexibilitate in organizarea activ. firmei putând stabili sau modifica destinatia finala a mf
pt piata interna pt alta tara membra a UE sau pt o tara terta, in fct de evolutia mediului economic
si de masurile de pol. comerciala in vigoare.
Si in cazul exporturilor din UE, regimul de antrepozitare prezinta anumite avantaje:
- din pdv juridic, mf care urmeaza a fi exportate si care sunt plasate in regim de
antrepozitare, sunt c-derate a fi in afara terit. vamal comunitar.
Antrepozitarea vamala la export este solicitata de catre comerciantii care au propria retea de
distributie a produselor, de catre ag ec care constituie stocuri in vederea unei viitoare vanzari sau
de catre cei care isi comercializeaza produsele in mod esalonat.
Acordarea reg. de antrepoz la export pp indeplinirea unor formalitati vamale simple, si
anume completarea doc. admin. unic fara precizarea destinatiei viitoare a mf.
Exportatorul nu tb sa depuna nici o garantie, singura restrictie fiind legata de durata
antrepozitarii ce poate fi de max. 2 ani.
Ref la regimurile de admitere temporara in UE – admiterea temporara a mf in UE este un
regim suspensiv care se aplica la 3 categ de mf si anume:
1. mf importate in UE => admitere temporara p-zisa
Admiterea temporara la import – pt mf importate de UE pt o durata limitata in vederea
utilizarii pt activ. comerciale determinate (partic. la targuri, expozitii, teste, etc) apoi avand loc
un reexport.
Ele beneficiaza de suspendarea totala sau partiala a platii tx vamale care ar fi impuse in
cadrul unui regim definitiv.
2. mf de export din UE => regimul de retur
Regimul de retur – se aplica mf exportate temporar din UE si sunt reimportate fiind
reintroduse in spatiul comunitar intr-un anumit termen fara a fi suferit vreo modificare.
La import, mf respective sunt scutite de plata tx vamale si a altor tx fiscale. La intoarcerea
mf, aut vamala a UE verifica daca ele nu au facut obiectul unei prelucrari in strainatate.
In UE, operat. de export temporar iau sfarsit prin reimportul mf trimise temporar prin
exportul definitiv al acestora sau prin emiterea de catre BV care are operatiunea in evidenta in
27
cazul in care mf nu sunt inapoiate din considerente de ordin ec. sau cand nu se respecta termenul
stabilit.
3. mf aflate in circuit intl =>regim ATA
Regimul ATA – rezultatul unei conventii intl de la Bruxelles la care au aderat tarile membre ale
UE, AELS, alte 37 de tari (SUA, Canada, Japonia,Romania)
Carnetul ATA = doc vamal intl ce permite exportul temporar de mf dintr-o tara aderenta la
conventie intr-o alta tara aderenta fara plata tx vamale.
Titularul carnetului ATA (sau un reprezentant al sau) va prezenta documentul BV competent
dupa care se va face o verificare a carnetului si a mf. Exportul mf poate avea loc imediat dupa
vizita de identificare a acestora sau mai tarziu in cazul in care mf vor parasi terit. vamal printr-un
alt pct vamal.
BV ce detine pagina de iesire din carnetul ATA va stabili termenul in care se va face
reimportul in fct de durata folosirii mf in strainatate. Ac. termen nu poate depasi 1 an. Carnetul
ATA si mf tb prezentate la fiecare pct vamal de intrare si de iesire din tarile vizitate. Titularul
carnetului ATA tb sa respecte termenul de reimport fixat de autoritatea vamala. Depasirea sa
duce la plata tx cuvenite si la amenzi.
28