CNFPA SNA

Sistemul naţional de formare continuă a antrenorilor de nivel postliceal reprezintă o structură nouă în formarea, pregătirea şi perfecţionarea principalei forţe de muncă, din domeniul Sport, aşa cum este el utilizat în sistemele sociale ce se bazează pe economia de piaţă. Sistemul a fost şi este conceput în conformitate cu Legile şi Directivele Comunitare (Uniunea Europeană) şi Recomandările Europene (Consiliul Europei), în baza prevederilor statutare ale federaţiilor internaţionale şi cu intenţia de conservare şi modernizare a caracteristicilor naţionale ale sistemului de formare a antrenorilor, ce a funcţionat şi funcţionează în România. Profesiile din domeniul sportului sunt integrate în Sistemul Naţional de Clasificare şi Nomenclatoare a Ocupaţiilor din România, se înscrie în Hotărârea de Guvern nr. 458/iunie 2002, care stabilesc meseriile aflate în responsabilitatea formaţională a autorităţilor publice centrale şi locale cât şi cele ale structurii domeniului Sport. În acest sistem de formare a antrenorilor sunt incluse cerinţele minimale ale pregătirii de nivel postliceal cu obiectivul declarat, cel al protecţiei sportivilor de performanţă, prin accesibilitatea acestora la nivelul vocaţional de formare şi de calificare profesională. Conducerea sistemului naţional de formare, atestare şi perfecţionare revine autorităţilor şi structurilor sportive, deoarece prin atribuţii legal definite răspund, participă şi se implică responsabil în componenţa vieţii sociale – evidenţiată în segmentul activităţii sportive. Standardul ocupaţional reprezintă documentul care identifică clar şi precis arborele componentelor şi criteriilor de performanţă cerute pentru practicarea unei profesii. La baza elaborării Standardelor de pregătire profesională stau standardele ocupaţionale elaborate de Consiliul Pentru Standarde Ocupaţionale şi Evaluare - Unitatea de cercetare şi servicii tehnice şi profilele ocupaţionale elaborate în cadrul Programului de Informare şi Consiliere de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei. Standardul de pregătire profesională reprezintă documentul care transpune oferta educaţională a şcolii pentru satisfacerea obiectivelor stabilite prin standardul ocupaţional şi impuse de către partenerii sociali. DEFINIREA PROFESIEI Antrenorul constituie categoria socio-profesională, în domeniul sportului cu responsabilitate asupra selecţiei, iniţierii, pregătirii şi perfecţionării capacităţii de performanţă a sportivilor în diferite discipline sportive. SCOPURI POSIBILE ALE ACTIVITĂŢII GLOBALE: - - iniţierea în practicarea ramurii de sport; - stabilirea viitoarei specializări; - obţinerea marii performanţe şi a recordurilor; - menţinerea la cote înalte a nivelului pregătirii şi promovarea indivizilor cu mari posibilităţi pentru eşalonul sportiv; - pregătirea în concordanţă cu nevoile performanţei sportive superioare; - stimularea practicanţilor pentru a aspira la marea performanţă sportivă; - dezvoltarea deprinderilor şi calităţilor biomotrice; - dezvoltarea fizică multilaterală; - dezvoltarea fizică specifică unei discipline sportive; - pregătirea tehnică, tactică, psihică şi teoretică; - educarea în spiritul fair-play-ului; - îmbunătăţirea şi menţinerea unei stări optime de sănătate. SPECIFICE: - creşterea capacităţii funcţionale a organismului; - educarea încrederii în posibilităţile de afirmare;

- învăţarea sau perfecţionarea unor procedee tehnice (în unele cazuri restructurarea acestora, completarea fondului de priceperi şi deprinderi motrice); - dezvoltarea calităţilor motrice specifice implicate în practicarea ramurii de sport; - înlăturarea rămânerilor în urmă constatate la diferite alte componente ale antrenamentului sportiv; - pregătirea tactică; - perfecţionarea tuturor calităţilor, priceperilor şi deprinderilor pe fondul stabilităţii relative a formei sportive; - perfecţionarea capacităţii de adaptare a organismului la eforturile specifice impuse de concursuri; - perfecţionarea pregătirii integrale de concurs; - stimularea largă a iniţiativei şi capacităţii creatoare a sportivilor; - cunoştinţele teoretice; - respectarea regulilor de igienă şi regim sportiv: alimentaţia, odihna, factorii naturali(soarele, aerul, apa), regimul diurn; - depistarea şi cultivarea talentelor; - încurajarea participanţilor să practice sporturile recreative. PREGĂTIREA ŞCOLARĂ LA INTRARE 

 Conform Legii 84/24.iulie.1995, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Regulamentului de organizare şi de funcţionare a învăţămäntului postliceal cap. IV, art. 21 (în şcolile postliceale de specialitate se pot înscrie absolvenţi de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat). La Şcoala Naţională de Antrenori se pot înscrie absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat, cu condiţia să fi obţinut categoria I de clasificare la sporturile individuale şi categoria a II a la jocurile sportive sau ca instructor sportiv în activitate. LOCUL DE DESFĂŞURARE A PREGĂTIRII I. PREGĂTIRE SOCIO-UMANĂ - Informare şi consiliere vocaţională Se va desfăşura în săli de cursuri şi laboratoare (medicale, video şi de informatică).

 II. PREGĂTIRE DE SPECIALITATE Modulele aferente pregătirii cursanţilor de la şcoala postliceală se vor desfăşura în săli de curs si in baze sportive specifice disciplinelor sportive (săli de sport, bacurile de canotaj şi kaiac-canoe, terenul de atletism şi poligonul de aruncări, bazinul de înot şi sărituri, poligonul de tir, terenul de tenis şi în complexele sportive specifice altor ramuri sportive). PERFORMANŢE POSIBILE Performanţe minime: - selecţia copiilor cu aptitudini pentru practicarea sportului – selectia se face strict pentru disciplina sportiva - iniţierea în practicarea unei ramuri de sport - dezvoltarea pe scară largă a capacităţii motrice a copiilor - asigurarea unei dezvoltări fizice armonioase a copiilor, simultan cu influenţarea treptată a dezvoltării lanturilor musculare, frecvent solicitate în ramura de sport respectivă - dezvoltarea calităţilor motrice - iniţierea în însuşirea principalelor procedee tehnice - pregătirea treptată a copiilor pentru a participa la concursuri - educarea comportamentului civilizat în toate împrejurimile vieţii sportive, a dragostei pentru culorile clubului sportiv, a dorinţei de afirmare sportivă Performanţe medii:

- continuarea influenţării dezvoltării indicilor morfo-functionali ai organismului - cultivarea trăsăturilor comportamentale de competitor, concomitent cu cele de cetăţean integrat social - pregătirea în perspectivă a copiilor cu aptitudini deosebite, ca viitori candidaţi la medaliile olimpice şi mondiale - pregătirea sportivilor participanţi la activităţile competiţionale interne - obţinerea de rezultate remarcabile în competiţiile interne - promovarea sportivilor la loturile naţionale de juniori şi seniori Performanţe maxime: - pregătirea specială a unui număr lărgit de tineri, potrivit exigenţei sportului de performanţă şi a celui de înaltă performanţă - pregătirea sportivilor de înaltă performanţă pentru a participa la competiţiile internaţionale de mare amploare - obţinerea de medalii la cupele, campionatele europene şi mondiale - participarea şi obţinerea de medalii la jocurile olimpice ACHIZIŢII SOCIALE Relaţii interpersonale: - este organizatorul şi conducătorul nemijlocit al procesului de antrenament. - răspunde de realizarea tuturor obiectivelor antrenamentului sportiv - colaborează direct cu metodistul, preparatorul fizic, nutriţionistul, biomotricianul, medicul, maseurul, kinetoterapeutul, psihologul, sociologul şi alţi specialiştiantrenorul este controlat şi îndrumat în activitatea de instruire a sportivilor de specialişti cu pregătire corespunzătoare, desemnaţi, în funcţie de obiectivul urmărit de către Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic Român, federaţiile de specialtate, Direcţiile pentru Tineret şi Sport Judeţene şi a Municipiului Bucureşti, precum şi de către conducerea unităţii sportive.

 Responsabilităţi şi îndatoriri legate de profesie: - să realizeze pregătirea sportivilor în concordanţă cu cerinţele sportului de performanţă, să desfăşoare o eficienta activitate pedagogică în rândul acestora în scopul dezvoltării calităţilor moral – volitive(dorinţa de autodepăşire, cinstea şi corectitudinea) si a pregatirii teoretice - are obligaţia de a stabili măsurile pe care le consideră necesare pentru buna desfăşurare a procesului de pregătire a sportivilor în vederea ridicării nivelului valoric al acestora şi relizarea unor performanţe de prestigiu pe plan naţional şi internaţional - să aplice în procesul de antrenament sistemul de norme şi cerinţe stabilite de federaţia de specialitate, urmărind perfecţionarea continuă a procesului de instruire a sportivilor - să manifeste iniţiativă în selecţionarea, depistarea şi pregătirea tinerelor talente pentru sportul de performanţă - să contribuie prin sugestii, propuneri şi lucrări de specialitate, la îmbunătăţirea teoriei şi metodicii în ramura de sport respectivă - să se adreseze organelor superioare din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, Ministerului Tineretului şi Sportului cât şi a celor de justiţie sau oricărui for competent, ori de câte ori consideră că au fost prejudiciaţi de drepturile lor. RESTRICŢII ŞI INTERDICŢII - nepracticarea activităţii sportive intr-o forma organizata, recunoscuta oficial; - deficienţe psihomotorii, auditive, olfactive; - deficienţe respiratorii;

deficienţe cardio-circulatorii; - boli cronice cu caracter progresiv; METODOLOGIA APLICATĂ – în Statele Uniunii Europene şi adoptată în România 1. Natura sistemului de pregătire Sistemul de pregătire a antrenorilor este diferit în fiecare Stat al U.E.. În unele dintre ele predarea se transformă într-o abordare teoretică şi-sau academică, dar în oricare predarea se bazează pe experienţa profesională. 2. Structura Europeană sugerată pentru pregătirea antrenorilor Aceasta se bazează pe: a. defineşte diferite nivele de pregătire, în raport cu starea de fapt curentă a cursurilor de pregătire postliceală relevante din Europa şi cu textele legislative ale Comunităţii Europene (Directivele 89/48/CEE, 95/51/CEE şi Decizia 85/368/CEE). b. stabileşte standardele Europene pentru condiţionarea admiterii la pregătire, durata minimă şi recunoaşterea c. defineşte profilul profesional al unui antrenor în diferitele nivele ale pregătirii, prin descrierea ‘’ sarcinilor’’ şi a principalelor ‘’câmpuri de activitate’’ pentru fecare nivel. d. defineşte competenţele şi câmpurile de cunoştinţe potrivit sarcinilor şi activităţilor antrenorului. e. subliniază liniile delimitative ale modulelor Europene ce corespund profilului profesional, aşa cum acesta a fost definit pentru fiecare nivel de pregătire.

 3. Progresia şi abordarea pentru pregătirea antrenorilor Câmpul de acţiune al pregătirii antrenorilor, care sunt însărcinaţi în primul rând cu Performanţa de Înalt Nivel, trebuie să ia în consideraţie faptul că există abordări diferite, dar complementare, ce ţin cont de varietatea câmpurilor antrenamentului, cum ar fi: a. Antrenor instruit pentru conducerea antrenamentului tehnic si tactic b. Antrenor instruit în ştiinţele şi teoriile antrenamentului sportiv c. Antrenor care va fi responsabil cu managementul sistemelor de antrenament şi al structurilor. 4. Certificarea Oricare ar fi calea urmată de o persoană, este important ca atât cunoştinţele academice cât şi competenţa profesională să fie acumulate înainte de depăşirea oricărui nivel. 5. Recunoaşterea ca rol de instituţie Contextul cere o recunoaştere reciprocă a rolurilor importante jucate de sectoarele universitar şi non-universitar în instruirea antrenorilor. 6. Obiective Câmpul de activitate a fost formulat pentru a: a. Stabili mijloace pentru analizarea variatelor sisteme de instruire a antrenorilor din fiecare Stat al U.E. b. Face mai uşoară convergenţa diferitelor sisteme de pregătire. c. Face mai uşoară mobilitatea antrenorilor în interiorul diferitelor State ale U.E. ORGANIZAREA 1. Sistemul de calificare construieşte gradat competenţa şi responsabilitatea profesională, datorită unui sistem cu nivele evoluând de la 1 la 5. 2. Calificarea corespunzătoare fiecăruia dintre cele 5 nivele de pregătire este acordată în cooperare cu autorităţile sportive competente în fiecare Stat. 3. Persoanele calificate au permisiunea de a trece de la un nivel la altul

4. Diferitele instituţii implicate în pregătirea (instruirea) antrenorilor trebuie să coopereze. 5. Admiterea la nivelele 3, 4 şi 5 este deschisă oricui, subiect al următoarelor proceduri: - Confirmare a experienţei şi/sau profesionale în antrenorat - Recunoaşterea cursurilor de pregătire parcurse anterior (calificare, durată, conţinut). - Test de admitere bazat pe cerinţe standard specifice pentru fiecare nivel. 6. Câmpul de activitate al structuriiIn ideea de a asigura anumite orientări, câmpul de lucru a fost determinat prin specificarea următoarelor puncte: a. Rolul antrenorului: este nivelul său de autonomie şi responsabilitate b. Sarcinile: este definirea rolului principal al antrenorului. c. Sfera de activitate: acţiunile realizate de către antrenor. d. Câmpul de competenţă: principalele câmpuri de investigaţie necesare funcţiei de antrenor. e. Competenţe specifice: reducţia unui câmp larg de competenţe. f. Condiţii de admitere: condiţiile cerute unui candidat pentru a se înregistra la un anumit nivel. g. Durata pregătirii: trebuie să includă: 1. instruire teoretică şi practică 2. cursuri de instruire urmate „pe teren” 3. experienţă profesională: - antecedente sportive - experienţa anterioară SISTEM DE DEZVOLTARE ŞI MONITORIZARE Se propune să fie pus la punct un sistem de dezvoltare şi monitorizare pentru a urmării implementarea câmpului de activitate sugerat de U.E.. Un asemenea sistem va fi coordonat de Institutele de Ştiinţa Sportului ale Comitetului European pentru Antrenoriat, şi va avea următoarele funcţii: 1. să urmărească eficienţa câmpului de activitate sugerat în contextul implementării acestuia în U.E. şi să asigure amendamente ori de câte ori este nevoie. 2. să urmărească nivelul şi progresele tuturor cursurilor şi iniţiativelor declanşate de către Institutele de Ştiinţa Sportului ale Reţelei Europene. 3. să asigure organelor competente mijloacele pentru a face mai uşoară recunoaşterea diplomelor, având în minte în permanenţă ideea mobilităţii forţei de muncă. PERSPECTIVE DE CONTINUARE A PREGĂTIRII PROFESIONALE Cursanţii şi absolvenţii învăţământului postliceal cu diplomă de absolvire pot urma studiile învăţămäntului universitar prin concurs de admitere, în condiţiile legii şi conform reglementărilor M.E.C. Structura standardului de pregătire profesională Antrenorul constituie categoria atestată de cadre tehnice de specialitate, care îşi asumă responsabilitatea profesională asupra activităţii desfăşurate în unităţile specializate în care realizează selecţia, iniţierea, pregătirea sau perfecţionarea măiestriei sportive în diferite ramuri de sport.Unităţile de competenţă aferente meseriei de antrenor, sunt stabilite în colaborare cu partenerii sociali prevăzuţi în Statutul Antrenorilor. Unităţile de competenţă sunt următoarele: I. Organizarea şi planificarea procesului de antrenament II. Etapele dezvoltării sportive III. Identificarea, selecţionarea, depistarea şi pregătirea tinerelor talente pentru sportul de performanţă

IV. Dezvoltarea şi perfecţionarea calităţilor, priceperilor şi deprinderilor motrice V. Perfecţionarea tehnico-tactică<br. VI. Pregătirea psihică şi teoretică VII. Pregătirea în funcţie de sex şi vârstă VIII. Pregătirea treptată a copiilor şi juniorilor pentru participarea la concursuri IX. Pregătirea sportivilor participanţi la activităţile competiţionale interne X. Pregătirea sportivilor de înaltă performanţă pentru a participa la competiţiile internaţionale de mare amploare. Planul de învăţământ. Modulele de pregătire. Structura şi conţinutul pregătirii pe ramuri de sport PROGRAMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT Sistemul formării continue a antrenorilor se regăseşte în atribuţiile Ministerului Tineretului şi Sportului, aşa cum este prevăzut în Legea nr. 69/2000 „Legea Educaţiei Fizice şi Sportului”: …”organizează sau sprijină, potrivit legii formarea, pregătirea profesională şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu instituţiile şi organismele de specialitate din ţară şi din străinătate”. Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor cu sprijinul şi colaborarea directă a Federaţiilor Sportive Naţionale a definit o structură modulară, pe durata a doi ani cu patru sesiuni comasate de cursuri şi examene, corespunzător domeniului şi disciplinelor ştiinţifice ale Ştiinţei Sportului. Astfel Scoala Naţională de Antrenori, reprezintă o „structură modernă - de învăţământ vocaţional, prin care M.T.S. şi Federaţiile Naţionale asigură sportivilor de performanţă, calificarea în meseria de antrenor”.Centrul Naţional de Formare şi Perfecţionare a Antrenorilor în colaborare cu Federaţiile Sportive Naţionale, folosesc în procesul de formare metodele moderne ale învăţământului modular şi ale învăţământului la distanţă, pregătirea cursanţilor realizându-se pe bază de programe individualizate coroborat cu practica controlată în cadrul unităţilor sportului de performanţă. Structura Şcolii Naţionale de Antrenori respectă prevederile Legii Învăţământului (nr. 84/1995) şi astfel se încadrează în sistemul naţional de învăţământ:TITLUL II Cap I; Art. 15. alin. 5; pct.f – “ educaţia permanentă” şi TITLUL III Art. 135; alin.1 privitor la calificarea propriilor salariaţi (ai mişcării sportive). De asemenea, Legea 128/1997 privind Statutul Cadrelor Didactice în TITLUL II; Cap I include pentru prima dată antrenorii în cadrul Funcţiilor Didactice, meseria de antrenor, paragrafele e şi c, iar în art 7 (alin. 4) solicită acestora absolvirea cu diplomă a unei Şcoli de Antrenori. Sistemul naţional de formare continuă este configurat în conformitate cu Legile şi Directivele Comunitare (Uniunea Europeană), cu Convenţiile, Rezoluţiile şi Recomandările Europene (Consiliul Europei) şi cu intenţia de conservare a caracteristicilor naţionale ale sistemului ce funcţionează în prezent în Romania. Programa de învăţămant corespunde sistemului de Ştiinţă a Sportului, care reprezintă o structură relativ nouă pentru pregătirea specialiştilor din domeniul SPORT, aşa cum este el utilizat în sisteme sociale ce se bazează pe economia de piaţă, include un sistem progresiv de pregătire prin folosirea experienţei practice a sportivilor de performanţă, cu obiectiv declarat al accesibilităţii acestora spre „meseria de antrenor”. Prevederile programei cuprinde discipline şi tematici, teoretice şi practice, privitor la depistarea, selecţia şi iniţierea în sport a începătorilor, urcând gradual cunoştinţele până la cerinţele superioare ale antrenamentului marilor performeri.

CENTRUL NAŢIONAL DE FORMARE ŞI PERFECŢIONARE A ANTRENORILOR ŞCOALA NAŢIONALĂ DE ANTRENORI PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT SPECIALIZAREA: ANTRENOR I. DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI SOCIALĂ INFORMARE ŞI CONSILIERE VOCAŢIONALĂ a. în module de pregătire centralizată: anul I – 16 ore; anul II – 16 ore b. în module de pregătire în cadrul unităţilor sportive: anul I – 62 ore; anul II – 62 ore II. PREGĂTIREA DE SPECIALITATE DISCIPLINE DE STUDIU Anul I Nr. - OBIECTUL - Numar de ore predate - Forma de organizare 1. Teoria şi metodica antrenamentului sportiv - 40 -

Structuri/programe modulare 2. Pedagogia sportului - 30 - Modul 3. Anatomie - 20 - Modul 4. Biomecanica sportului - 14 - Modul 5. Fiziologie generală - 14 - Modul 6. Igienă - nutritie - doping - 20 - Modul 7. Istoria sportului - 18 - Modul 8. Studiu pe calculator - 16 - Modul 9. Limbi străine -20 - Modul 10. Specializare: Teoria şi Metod. Ramurii Sp. - 84 -

Structuri/programe modulare 11. Studiu individual - 280 - învăţământ la distanţă 12. Practica în unităţi sportive -580 - învăţământ practic Total ore - 1136 Anul II Nr. - OBIECTUL - Numar de ore predate - Forma de organizare 1. Teoria şi metodica antrenamentului sportiv - 36 -

Structuri/programe modulare 2. Ergofiziologie - 20 - Modul 3. Sociologia sportului - 16 - Modul 4. Psihologia sportului - 20 - Modul 5. Dirijarea medicală a antrenamentului sportiv - 20 - Modul 6. Legislaţia sportului - 10 - Modul 7. Marketing sportiv - 14 - Modul 8. Management sportiv - 16 - Modul 9. Masaj sportiv – Recuperare -Refacere -20 - Modul 10. Specializare; Teoria şi Metod. Ramurii Sportive - 52 -

Structuri/programme modulare 11. Studiu individual - 400 - învăţământ la distanţă 12. Practica în unităţi sportive - 500 - învăţământ practic 13. Pregătirea lucrării de diplomă - 8 Total ore - 1132 STRUCTURI MODULARE ANUL I

 SEMESTRUL I

 1. Modulul I – TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV - 20 ore 2. Modulul II – FIZIOLOGIE GENERALĂ - 14 ore 3. Modulul III– ANATOMIE - 20 ore 4. Modulul IV – PEDAGOGIA SPORTULUI - 30 ore 5. Modulul V – SPECIALIZARE (T.M.R.S.) - 42 ore 6. Modulul VI – LIMBI STRĂINE - 20 ore

7. Modulul VII – PRACTICA ÎN UNITĂŢI SPORTIVE ŞI STUDIU INDIVIDUAL - 430 ore

 SEMESTRUL II

 1. Modulul I – TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV - 20 ore 2. Modulul II – ISTORIA SPORTULUI - 18 ore 3. Modulul III - BIOMECANICĂ - 14 ore 4. Modulul IV – IGIENĂ ŞI FIZIOTERAPIE - 20 ore 5. Modulul V – STUDIU PE COMPUTER - 16 ore 6. Modulul VI - SPECIALIZARE (T.M.R.S.) - 42 ore 7. Modulul VII – PRACTICA ÎN UNITĂŢI SPORTIVE ŞI STUDIU INDIVIDUAL - 430 ore

 STRUCTURI MODULARE ANUL II

 SEMESTRUL I

 1. Modulul I – TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV - 16 ore 2. Modulul II – ERGOFIZIOLOGIE- 20 ore 3. Modulul III – PSIHOLOGIA SPORTULUI - 20 ore 4. Modulul IV – MASAJ SPORTIV-RECUPERARE - REFACERE - 20 ore 5. Modulul V – MARKETING SPORTIV - 14 ore 6. Modulul VI – LEGISLAŢIA SPORTULUI - 10 ore 7. Modulul V – SPECIALIZARE (T.M.R.S.) - 42 ore 8. Modulul VII – PRACTICA ÎN UNITĂŢI SPORTIVE ŞI STUDIU - 900 ore

 SEMESTRUL II 

 1. Modulul I – TEORIA ŞI METODICA ANTRENAMENTULUI SPORTIV - 18 ore 2. Modulul II – DIRIJAREA MEDICALĂ A ANTRENAMENTULUI SP. - 20 ore 3. Modulul III – MANAGEMENTUL SPORTIV - 16 ore 4. Modulul IV – SOCIOLOGIA SPORTULUI - 16 ore 5. Modulul V – SPECIALIZARE - 10 ore 6. Modulul VI – PREGĂTIREA LUCRĂRII DE DIPLOMĂ - 8 ore Programa învăţământului de specialitate pe ramuri de sport 1. Aeronautica 2. Aikido 3. Alpinism si Escalada 4. Arte Martiale 5. Arte Martiale de Contact 6. Atletism 7. Automo

CNFPA SNA

Documents

Transcript of CNFPA SNA